tipologia personajului feminin in proza lui valentin rasputin intre mit si prototip

8/16/2019 Tipologia Personajului Feminin in Proza Lui Valentin Rasputin Intre Mit Si Prototip

http://slidepdf.com/reader/full/tipologia-personajului-feminin-in-proza-lui-valentin-rasputin-intre-mit-si 1/8

Dorobanţu AlexandraStudent în al III-lea anEngleză A – Rusă B

Tipologia personajului feminin în proza lui Valentin Rasputin

între mit şi prototip

Valentin Rasputin îşi va găsi repede ţelul literar, fiind convins că cei mai importanţioameni sunt uitaţi de proza vremii şi este de datoria lui să prezinte trăirile oamenilor simpli,

de la sat, în viaţa cărora apare o catastrofă, care le zdruncină traiul liniştit: „Mi-am dat seama

însă că ar trebui să mă las de gazetărie. Mi s-a părut a fi mai potrivit să-mi orientez eforturile spre

investigarea problemelor şi fenomenelor cunoscute şi apropiate nouă, siberienilor, a acelor probleme

şi fenomene ce caracterizează viaţa celor născuţi şi crescuţi, ca şi noi, pe acele meleaguri...”(uiciuc,

!"#$, p.%%%&

„Scriitorii ţărani” îşi aduc creaţiile într-o perioadă în care industria era în dezvoltare, puţin proail ca aceste persona!e să impresioneze cititorul, dar tocmai aceşti ţărani vor atrage

atenţia" Se realizează o grupare, care este mai mult o şcoală rurală, în care se vor încadra

scriitori cu interese comune pentru cultura naţională care porneşte din viaţa de la sat"#$pud

%icolescu, &'(') „'umele lui asputin este în mod curent asociat celui al lui )eodor *bramov,

+itor *stafiev, +asili elov, vgeni 'osov, +itor /ionosov etc, încadrîndu-se alături de ei în

aceeaşi grupare de scriitori 00 ţărani 11 .”( 'icolescu, !"2",p.3&

„4roza rurala nu e, în mod evident, una care 00 se înt5mplă11 la ţară, ci una despre ţărani, despre săteni (inclusiv ne-ţărani& şi care priveşte satul ca univers de viaţă.” # *+rna, &&, p" ()

.nii critici l-au considerat un împătimit al prozei rurale, evidenţiind satul cu tradiţiile şi

valorile sale ca fiind centrul unătăţii, opun+ndu-se mediului uran, dar Rasputin scrie despre

sat pentru că este locul unde a copilărit, unde multe amintiri i s-au întipărit şi i-au reapărut

ulterior, aşa cum se înt+mplă şi în cazul persona!elor din povestirea 6orocul cel de pe urmă şi

pe care îl cunoaşte cel mai ine7 „... e8istă temeri că pentru durerea lui umană cîte cineva îl va

socoti pe asputin pesimist, adversar al progresului, apărător al veciului...” # /odzorova,&'(0, p"&01)

23iar prozatorul respinge această idee, afirm+nd: „ 'u este vorba, cum afirmă unii critici, de

apărarea satului veci. 9i de viaţa spirituală a milioane de semeni, viaţă care se află într-o continuă

prefacere, care rămîne tot mai mult în trecut şi care mîine nu va mai fi cea de azi. 9ine altul, dacă nu

scriitorul, are, deci, menirea să consemneze acest proces:... ;ot criticii m-au alăturat reprezentanţilor

aşa-zisei proze rurale. 6ocotesc o asemenea împărţire - proză rurală, citadină, de război, pentru

tineret etc. < e8trem de convenţională. 9onsider, aşadar, munca mea şi a colegilor mei din domeniul

prozei rurale mai degrabă ca pe o studiere în plan moral a personalităţii umane...” #*uiciuc, &'0, p"

444555 )1



/rozatorul rus oferă cititorului mult mai mult dec+t acea linişte înt+lnită în spaţiul rural,

opusă mediului citadin, ci alansează comicul de situaţie prin tragismul care încarcă defapt

evenimetele, destinul împleteşte firele vieţii cu cele ale morţii, tradiţiile apar în umra

modernităţii, munca manuala fiind înlocuită de cea realizată de maşini, totul pentru a accentua

diferenţele dintre generaţii"6nvăţăturile ătr+nilor sunt ocolite de tineri, care îşi conduc viaţa

după alte principii"

„9onform unei tradiţii preluate din folclor şi întărite de literatura cultă, păstrătoarea tezaurului de

spiritualitate, de norme şi principii etice venind din depărtarea veacurilor şi transmiţînd din generaţie

în generaţie mesa=ul unei profunde omenii şi înţelepciuni este femeia.” ( 'icolescu, !"2", p 2&

7iteratura rusă este încărcată de tipologii feminine care au devenit figuri emlematice

pentru o întreagă naţiune" /ersona!e însemnate precum $nna 8arenina, 7iza, 9atiana, lga,;ruşen<a sunt înzestrate cu caractere puternice, sacrificiu pentru ceea ce iuesc, dăruire, dar

şi cu slăiciuni, fie că sunt fireşti sau de neiertat, trezesc în cititor simpatie faţă de destinele

or+nduite de scriitori şi empatie" 2aracterele lui Rasputin sunt duale, înţelepte sau necoapte,

puternice sau laşe, apar at+t în ipostaza divină, c+t şi în cea demonică, pun familia mai presus

de ele sau doar propria persoană, sunt neveste, mame, fiice, nurori dar şi cetăţeni"

$naliz+nd persona!ele feminine din cele două romane ale lui Rasputin ;răieşte şi ia

aminte şi 6orocul cel de pe urmă putem oserva numeroase opoziţii care fie că reflectă

diferenţele dintre generaţii, fie pe cele care apar atunci c+nd persona!ele vin din medii diferite"

=ste menţionat de la începutul romanului faptul că ătr+na Ana avea aproape optzeci de ani,

dar în ciuda acestui fapt, Mironiha deşi cu doar c+ţiva ani mai t+nără, nu şi-a pierdut puterea

din picioare, care pare că apărăsit-o pe $na:

„ 'ici pe departe n-o poţi asemui cu bătrîna7 Mironia e mai plinuţă, mai ageră şi < ce-i mai de

seamă < încotro vrea, într-acolo o poartă picioarele. Mîinile-i scurte şi negricioase le ţine întinse,

parcă-s oricînd gata să se apuce de treabă, să se pună în mişcare> faţa îi e tot negricioasă, lătăreaţă>

are vocea siteavă, dar oricine s-ar fi încumetat să-i ţină isonul, ar fi rămas fără glas, pe cînd al ei nu-i

decît ceva mai dogit. ătrîna era mai în vîrstă doar cu patru ani, dar după cum arăta, Mironia părea

cu mult mai tînără.” #Rasputin, &'(1, p" &>')

$ceste două femei se aseamănă at+t prin înţelegerea pe care o arată în faţa morţii, dar şi

prin singurătatea care a intervenit odata cu plecarea copiiilor, reuşind să găsească una în

cealaltă alinarea şi spri!inul necesar" 7e plăcea să asculte c+ntece ătr+neşti, nostalgia

vremurilor trecute apare de-a lungul romanului, fiecare persona! fiind ancorat în propriul

2



trecut de care îşi aminteşte odată ce au rea!uns în satul natal" Ana este prezentată şi alături de

primul ei copil, Varvara, pe care autorul o plasează într-o perioadă în care copiii nu mai

mureau, nu mai erau nici răzoaie, aspect ce poate lămuri asupra firii slae pe care o afişează

Varvara, fiind contrastant caracterului puternic al mamei sale:

„*şa cum arăta, +arvarei i-ar fi stat bine să le fie mamă celorlalţi> deşi abia anul trecut împlinise

şaizeci de ani, părea mult mai în vîrstă7 o femeie bătrînă. ra grasă şi greoaie, cum nu se pomenise

nimeni din neamul lor. 6emăna cu maică-sa doar prin faptul că adusese şi ea pe lume mulţi copii, unul

după altul, dar într-o vreme cînd femeile învăţaseră cum să-şi apere pruncii de moarte> războaie nu

apucaseră, aşa că toţi trăiau, erau zdraveni şi sănătoşi> atît numai că un băiat înfunda puşcăria.4rea

multe bucurii de pe urma copiiilor n-a avut +arvara. 6-a cinuit şi s-a sfădit cu ei cît timp au fost

mici, se cinuieşte, se sfădeşte şi-acum, cînd au crescut mari. ?in cauza lor a şi îmbătrînit înainte de

vreme.” #Rasputin, &'(1, p"&?)

/entru ătr+na $na tradiţiile au o anumită importanţă şi treuie respectate, de aceea

autorul prezintă un moment în care Ana o învaţă pe Varvara să o !elească, deoarece simte că

niciun alt copil nu o va face" 7a Liusia oservăm sc3imările care au apărut în cadrul

mediului uran" @eşi pare t+nără şi lipsită de gri!ile care îi împovărează pe cei de la sat, ea se

îndepărtează de familia ei şi nu reuşeşte să găsească o modalitate de a se apropia de ei"

„ 6imţea o nevoie năvalnică să plece de-acasă. 6ă nu vadă pe nimeni, să nu vorbească cu nimeni, să

nu compătimească şi să nu încura=eze@ *ici era familia ei, erau rudele cele mai apropiate, cu care ar

fi trebuit să se poarte mai cald decît cu alţi oameni, dar /iusia nu simţea, cîtuşi de puţin, această

legătură de sînge. Audeca totul numai cu mintea.” # Rasputin, &'(1, p" &&A)

Realizează totuşi că au apărut unele sc3imări şi oservă că îşi uitase rădăcinile: „ acolo,

la oraş, mai cu seamă în ultimii ani, dăduse totul uitării” #Rasputin,&'(1, p" &>>), dar amintirile apar

involuntar" @eşi ar vrea să se mai întoarcă în acele locuri ine cunoscute, ştie că nu o să mai

vină" 5nfluenţele citadinului se resimte în modul în care aceasta dă nenumărate sfaturi, critică

dar nu face nimic concret" 5n opoziţie cu Varvara, care părea mult mai ătr+nă dec+t v+rsta pe

care o avea, sora ei mai mică apare ca un spirit lier, t+năr, dezrădăcinat: „ /iusia trecuse de

patruzeci de ani, dar nici de departe nu-i dădeai atît> arăta ca o tinerică, cum nu prea vezi femei pe-

aici, prin părţile locului> avea un ten curat şi neted, ca pe fotografie, se imbrăca cu gust, nu cum dă

?umnezeu.” (asputin, !"23, p.!B&

6ntre aceste două persona!e apare un alt caracter feminin, Nastiona din ;răieşte şi ia

aminte, care pare conştientă de diferenţa dintre aspectul fizic şi cel sufletesc 7 „9ăci 'astiona

ştia7 îmbătrînirea trupească vine cu timpul, cu scurgerea anilor, dar mult mai timpuriu poate surveni

3



sleirea sufleteasca şi tocmai de asta se temea cel mai mult.” (asputin, !"2", p. !$C& Nastiona se

îndreaptă mai mult spre imaginea Varvarei, din punct de vedere al încercării prin care trece,

deşi Liusia reprezintă mai ine moralitatea aflată în declin" @eoseirea care apare între

%astiona si 7iusia este totuşi remarcailă: în timp ce persona!ul feminin din 6orocul cel de pe

urmă reprezintă oraşul, modernitatea, civilizaţia, fiind un spirit independent şi pentru care

vestimentaţia contează doar pentru propriul ego, Nastiona constituie o tipologia feminină

învec3ită, fiind supusă soţului, socrilor, societăţii din care făcea parte" /entru ea vestimentaţia

presupunea ucuria altcuiva, ca şi toate acţiunile pe care le realizează nu pentru inele

propriu, ci pentru cel al lui $ndrei"

Liusia se îndepărtează şi de propria mamă, care „se simţea stingerită faţă de /iusia, îi era

ruşine că e atît de bătrînă şi slabă < numai piele şi os.Dşi spunea că şi /iusiei pesemne i-o fi ruşine cuo astfel de mamă. Ea te uită cît e de frumoasă şi de învăţată fiica ei, ba ciar şi vorba îi e altcum, mai

aleasă decît pe-aici.”(asputin, !"23, p. 3!&

$utorul acorda un întreg capitol acestui persona!, în care se oservă cel mai ine impasul

în care se află toţi copiii $nei" „;ema povestirii este dintre cele mai răspîndite în literatură7omul în

faţa morţii.”('ovicov, !"#$, p. +EEE&

6ntregul roman este construit în !urul aşteptării Tatianei" „*şteptarea ei conferă naraţiunii o

e8cepţională tensiune.” ( 'ovicov, !"#$, p E%& Viaţa ătr+nei se confundă cu această asteptare"Liusia oservă „ 4înă n-o apărea ;atiana, mama n-o să dea pace nimănui. ;ancioara şi iar

;ancioara@ *tunci s-ar lămuri şi soarta mamei. *cum nu trăieşte decît cu gîndul la ;ancioara ei.”

#Rasputin, &'(1, p"&?>) @upă ce întelege că Tancioara nu o să vină începe po altă aşteptare,

aceea a morţii"

Rasputin nu oferă multe informaţii despe Tatiana, singurele amănunte pe care le aflăm

sunt de la ătr+na Ana care pare să o prefere mai mult dec+t pe ceilalţi copiii:„ 6ufletul bătrînei

vibra într-un fel anume pentru ;ancioara, nu doar pentru că era ultimul copil adus pe lume.”

(asputin, !"23, p. C$!& 2u toate acestea, de c+nd plecase de acasă nu o mai vizitase pe ătr+nă,

care rămasese cu amintirea ei din tinereţe şi cu speranţa că nu s-a sc3imat" @in perspectiva

$nei, ea este plasată mai sus dec+t 7iusia şi Varvara, ătr+na av+nd tendinţa să accentueze

trecutul, dar ea este singura care nu vine, plas+ndu-se în acest fel mai !os dec+t surorile ei"

„;ancioara nu semăna cu niciuna dintre surori. 6e afla parcă la mi=loc cu caracterul ei deosebit, cu

blîndeţea şi veselia ei, cu felul ei de-a fi atît de omenesc7 acu se supăra, dar îi trecea într-o clipă, acu

era necă=ită pe careva, dar după un minut uita de orice necaz.” (asputin, !"23, p. C$C&

4



.n alt persona! feminin mai putin evidenţiat în acest roman este Nadia, soţia lui Bi3ail,

care este îngri!itoarea ătrînei, dar atunci c+nd în !urul $nei se str+ng ceilalţi copii, aceasta

trece într-un plan secund: „ Dntr-un colţ, lîngă uşă, 'adia stătea ca o străină, ţinînd-o lîngă ea pe

'ina.” (asputin, !"23, p B#& @eşi Liusia aduce multe reproşuri modului în care este tratată şi

îngri!ită mama ei, ea nu ar putea să ocupe rolul Nadiei" /oate că felul în care decurge viaţa ei

alături de ătr+nă este mai adevărat şi mai important dec+t încercările false ale propriilor copii

de a arăta că ţin la ea"

Valentin Rasputin, născut în satul .st-.da, aflat la trei sute de <ilometri de oraşul 5r<uts<,

pe malul rîului $ngara #$pud *uiciuc, &'0) utilizează în opera ;răieşte şi ia aminte nu

numai zona în care şi-a trăit copilăria, dar evocă aici şi un moment important care s-a întipărit

în anii copilăriei, amintire care îi apare intruziv, mai t+rziu: „Dmi amintesc că în anul o mie nouă sute patruzeci şi cinci, copil fiind, am văzut cum era dus sub escortă prin mi=locul satului un ţăran

care dezertase de pe front. Dntîmplarea mi s-a întipărit în minte7 deşi părea că o uitasem, mult mai

tîrziu mi-au reînviat în memorie toate amănuntele ei ...” # *uiciuc, &'0, p" 44455 )

6n ;răieşte şi ia aminte cititorul înt+mpină sacrificiul femeii, pun+nd viaţa lui mai presus

de a ei" 5mpactul este mult mai puternic în comparaţie cu opera precedentă, suiectul este mai

compleC şi poate dezvolta multe controverse" Rasputin arată o altă faţetă a răzoiului" /entru

autor este important şi ceea ce se află în spatele răzoiului: femeile ocupă locul ăraţilor înmuncile grele" =ste un prim pas spre dezvoltarea femeii ca cetăţean"

5n volumul 6orocul cel de pe urmă evenimentele sunt plasate într-o perioadă în care

femeia era de!a sc3imată" $şa cum oserva Mihail: „'evasta, în afară de faptul că-i nevastă,

mai este şi fe-me-ie@ 'u ai dreptul s-o baţi. Muierea ta ori a mea, pe lîngă că-i a ta ori a mea, mai este

şi cetăţeancă@ 4oate să ne dea în =udecată@” (asputin, !"23, p !2#& @ar Stepan este cel care prezintă

„noua” femeie ca fiind de nelipsit : „4rea dea=uns o devenit ea femeie, nici urmă n-o mai rămas din

ceea ce se cema muiere. 'u-i a=unge că te duci cu ea la cinema, cu dînsa trebuie să şi trăieşti o viaţă

de om. Dn viaţa de toate zilele, muierea e de mare folos. 4oate să facă orice, nu stă să aştepte pînă-i

vine bărbatul de la muncă, să-i care el o găleată cu apă. 4e toate e-n stare să le facă singură. şi

răbdătoare, nu sare ca arsă pentru orice fleac.” #Rasputin, &'(1, p" &0)

9otuşi atunci c+nd vine vora despre oraş, atitudinea acestuia se sc3imă, tonul lui

eCprimă reproş faţă de nişte femei lipsite de suflet, care nu s-ar sacrifica aşa cum face

Nastiona, pentru ele contează doar aspectul eCterior, referire ce ne aminteşte de Liusia:

„ toate-s ca nişte păpuşi pe arcuri, seamănă una cu alta într-atăta, încît nici nu le poţi deosebi. 4arcă

n-ar fi născute, ci făcute în fabrică...” (asputin, !"23, p. !#F&



Remarca lui Stepan este de asemenea o aluzie la modul în care femeia s-a sc3imat:

„ineînţeles < toată lumea o ştie acum < fără ele nu putem trăi, aşa-i făcută viaţa. ?ar ele pot trăi,

oare, fără noi :” (asputin, !"23, p. !#C&

@in nefericire Nastiona nu poate trăi fără $ndrei, fiind convinsă că destinul ei este strănslegat de al lui" 6şi face multe mustrări de conştiinţă şi îşi pune nenumărate întreări la care nu

caută un răspuns: „ ?ar mai departe : 9e va face de-aici încolo : 9um să-l scoată din beleaua asta,

cum să trăiască şi, fără a greşi, fără a se încurca, să-l a=ute : Grice i s-ar întîmpla acum, ea e

răspunzătoare.” ( asputin, !"2", p."" &

/are mai degraă ignorantă şi se complace în situaţia în care se află, încearcă mereu să îl

înduplece pe Andrei să mărturisească, dar nu are tăria necesară de a-l convinge sau de a

sc3ima felul în care se desfăşoară evenimentele: „ 9um adică: 6ă se lepede acum de dînsul :6ă-l dea naibii : ?ar poate că şi ea e vinovată de faptul că el e aici < fără vreo vină, dar vinovată.

?in cauza cui a trecut el peste orice oprelişti ca să vină acasă, nu din cauza ei în primul rînd : 'u de

teamă că n-are s-o mai vadă niciodată, că nu va mai apuca să scimbe cu ea ultimele lor cuvinte:”

(asputin, !"2", p.2C &Vina pe care o poartă Nastiona este slăiciunea de caracter care

predomină asupra forţei cu care îndura frigul, ooseala, critica satului, toate acestea pentru

$ndrei" Dorţa ei este îndreptată în mod greşit spre un destin tragic"

„asputin şi-a înzestrat eroina cu toate acele calităţi pe care el le preţuieşte la femeia rusă7devotament, spirit de sacrificiu, dăruire sufletească, iubire mergînd pînă la uitare de sine"”

#%icolescu, &'(1, p &)

9reptat Nastiona se izolează de ceilalţi oameni, această incompatiilitate devenind mai

evidentă dec+t cea dintre ea si $ndrei: „rău a a=uns dacă a început să fugă de lume , de unde

înainte numai printre oameni îşi căuta liniştea.” (asputin, !"2", p.!$$ & @eşi remarcă sc3imarea

care s-a produs în ea: „Eată aşadar, 'astiona că ai învăţat să minţi, ai învăţat şi sp furi. Hi doar nu e

decît începutul < ce te aşteaptă, 'astiona, de aici încolo :” ( asputin, !"2", p.33 & nu se poate rupede legătura fatalista pe care o are cu Andrei" 2a toate femeile de la sat, ea crede în semnele

care i se arată, are un vis prevestitor, dar este convinsă că treuie să îndure tot alaturi de soţul

ei, deoarece se consideră vinovată" %u este dec+t „o biată ligioană, un fel de du al casei, care

pesimte prime=dia.” (asputin, !"2", p.!F &

/ersona!ul de 3+rtie al acestei scrieri are un caracter dual în aparenţă pare ca este

reprezentarea unui înger, ia toată vina asupra ei, încearcă să îi salveze pe toţi trei din criza în

care se află" @ar oare nu este ea, aceea care şi-a atras destinul tragicE

!



Valentin, Rasputin 6orocul cel de pe urmă, *ucureşti, editura .nivers, &'(1

Valentin, Rasputin ;răieşte şi ia aminte, *ucureşti, editura .nivers, &'('

*iliografie selectivă :

*+rna, %icolae, Epostaze ale modernităţii prozei rurale, editura 5deea =uropeană, *ucureşti,

&&

*uiciuc, Bircea $urel, ?espărţire de Matiora, tael cronologic, editura Binerva, &'0

%icolescu, 9atiana, ;răieşte şi ia aminte, prefaţă, *ucureşti, =ditura .nivers, &'('

%ovicov, Bi3ail, ?espărţire de Matiora, prefaţă, *ucureşti, editura Binerva, &'0

/odzorova, %ina, 9onsonanţă < actual şi peren în proza lui +alentin asputin, %aş

sovremenni<, Boscova, nr"&, p &01, &'(0

#

tipologia personajului feminin in proza lui valentin rasputin intre mit si prototip

Documents