tiganiada

4
ŢIGANIADA DE ION BUDAI-DELEANU Ţiganiada" sau “Tabăra ţiganilor”, cum mai este cunoscută, este capodopera literară a iluminismului românesc şi reprezintă cea mai celebră epopee din literatura română. Deşi redactată în două variante ea nu ajunge să fiepublicată decât în 1925. Epopeea apartine genului epic in versuri si este singura epopee terminată care are ca temă călătoria alegorică pe care o face neamul ţigănesc în căutarea unei forme statale. Titlul lucrării este creat după modelul marilor epopei “Iliada”, “Odiseea”. Acesta face referire la principalele personaje, ţiganii, iar sub întruchiparea ţiganilor, Ion Budai- Deleanu ascunde ideile iluministe ale românilor din Ardeal. Epopea este alcatuită din 12 cantece ompuse de cântăreţul Leonachi Ghianeu. Există două planuri principale: unul, real, concret-istoric, în care evoluează Vlad Ţepeş, armata sa, tabăra turcească, ţiganii; celălalt, fantastic, alcătuit din locuri vrăjite, rai, iad, populat cu sfinţi, îngeri, draci. Între

Upload: marymaria

Post on 17-Dec-2015

39 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

Tiganiada - cu adevarat

TRANSCRIPT

IGANIADADE ION BUDAI-DELEANU

iganiada" sau Tabra iganilor, cum mai este cunoscut, este capodopera literar a iluminismului romnesc i reprezint cea mai celebr epopee din literatura romn. Dei redactat n dou variante ea nu ajunge s fiepublicat dect n 1925. Epopeea apartine genului epic in versuri si este singura epopee terminat care are ca tem cltoria alegoric pe care o face neamul ignesc n cutarea unei forme statale.Titlul lucrrii este creat dup modelul marilor epopei Iliada, Odiseea. Acesta face referire la principalele personaje, iganii, iar sub ntruchiparea iganilor, Ion Budai-Deleanu ascunde ideile iluministe ale romnilor din Ardeal.Epopea este alcatuit din 12 cantece ompuse de cntreul Leonachi Ghianeu. Exist dou planuri principale: unul, real, concret-istoric, n care evolueaz Vlad epe, armata sa, tabra turceasc, iganii; cellalt, fantastic, alctuit din locuri vrjite, rai, iad, populat cu sfini, ngeri, draci. ntre aceste dou planuri principale penduleaz Parpangel - adevrat erou de epopee alegorica.Aciunea se desfasoar n Muntenia pe vremea lui Vlad epe. Domnitorul se hotrte s-i naremeze pe igani pentu a lupta mpotriva turcilor deoarece dorea s evite folosirea acestora ca iscoade. Pentru a-i convinge Vlad vod le promite o localitate numit Spteni unde acetia s se organizeze ntr-o formaiune statal. iganii se lsar greu convini, mai nti avnd loc un sfat care are rolul de a-i evidenia caracterul eterogen i instabil.Mai nti iganii sunt supusi unor probe de curaj. Vlad epes i armata lui se deghizeaz n turci fr a fi recunoscui de igani iar apoi pune n calea acestora carele cu bucate. La cele dou probe iganii eueaz dovedind lipsa curajului i o pofta de mncare nemsurat. n schimbul intrrii n lupt Vlad epes le ofer ca recompensa localitatea Spteni plasat strategic ntre Brbteti i Inimoasa. Denumirea localitilor este una evident parodic, ea desemnnd lipsa curajului i a tragerii de inim din partea iganilor. Odat intrai n lupt, tabra iganilor este tulburata de intervenia Satanei care o rpete pe Romica, logodnica viteazului Parpangel. Pentru a-i regsi iubita acesta pornete ntr-o cltorie iniiatic la captul creia trebuie s dovedeasc faptul c este apt de a se nsura, de a-i ntemeia o familie i de a conduce etnia iganilor. Binenteles ca aceast cltorie este tot parodic. Parpangel este supus unor probe, astfel trece printr-o pdure vrjit i poposete la un han care n mod miraculos se transform dimineaa ntr-o balt cu broate. Satana reuete de fiecare dat s-l amgeasc pe Parpangel. Dezamgit, eroul se hotrte s se ntoarc n tabra iganilor. Pe drum se ntlnete cu viteazul Argineanu mbrcat n armura vrjit i fac schimb de haine. Astfel Parpangel intr n lupt mpotriva turcilor. nfricoai de vederea armurii i creznd c este Argineanu turcii bat n retragere i toat aceast aventur eroic se termin cu o banal cdere de pe cal a lui Parpangel.Leinat mai mult de fric eroul cltorete n iad i n rai. Cnd i revine o regsete pe Romica i fac nunta. La ospul de nunt Parpangel povestete tuturor iganilor cele vzute n iad i n rai. Dup acestea iganii pornesc un sfat n vederea stabilirii formei de organizare statal. Nu reuesc din cauza nravurilor nnscute ale acestora. Totul se ncheie cu o dezbinare a iganilor fiecare apucnd pe o alt cale. n contextul poemului comico-satiric menionm o varitate de idei iluministe. La prima lectur se observ libertatea gndirii, care ncepe s devin o trstur pentru curentul luminilor. Aceasta se manifest prin concepia autorului care satirizeaz pe cale alegoric, ornduirea feudal i instituiile acesteia. iganii, personajul colectiv al poemului, manifest un caracter patriotic accentuat, solicitnd de la monarhul iluminat Vlad epe egalitate n drepturi i i formuleaz dialectal ,,idealul de naie liber : iganii se hotrsc s-i ntemeieze un stat al lor i ncearc s analizeze asupra formei de guvernmnt feudale iluminate: monarhie, republic, anarhia sau guvernare mixt. Anarhia, ca form de guvernare, este criticat din punct de vedere al caracteristicilor, care nu sunt bine delimitate i reliefeaz lacunele evidente n sistemul de control i meninerea ordinii n stat. Ultimele versuri ale epopeii sunt i ele semnificative pentru dorina arztoare de libertate, pus n cumpn cu nsi viaa:,, Du-ne (strignd), mcar n ce parte , Ori la slobozenie sau la moarte! iganiada se dovedete a fi o scriere complex i neateptat de modern, un exemplu demn de analizat n care se ntrupeaz toate componentele iluminismului romnesc i ale colii Ardelene, n general. Nicolae Manolescu evideniaz valoarea iganiadei printr-o comparaie: iganiada este un Don Quijote al nostru, glum i satir, fantasmagorie i scriere nalt simbolic, ficiune i critic a ei.Popa Maria, Cls. XI I