TESTE GRILA AUDIT1. Prin audit, n general se ntelege: a) examinarea profesionala a unei informatii, n vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu de calitate; b) exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitatii; c) exprimarea unei opinii profesioniste asupra regularitatii si sinceritatii contabilitatii. 2. Anomalia ca termen n normele de audit reprezinta: a) o informatie contabila sau financiara inexacta, insuficienta sau omisa, ca urmare a unor erori sau fraude; b) o informatie financiara incorecta; c) o informatie modificata ca urmare a unor interese. 3. Auditul situatiilor financiare reprezinta: a) o opinie responsabila cu privire la situatiile financiare; b) examinarea efectuata de un profesionist competent si independent asupra situatiilor financiare, n vederea exprimarii unei opinii motivate prin raportarea la un referential contabil identificat; c) o mbinare ntre auditul extern si cel intern, precum si ntre auditul statutar si cel contractual. 4. Exhaustivitatea ca termen n normele de audit reprezinta: a) toate faptele importante au fost mentionate; b) toate activele au fost nregistrate; c) toate activele, datoriile, tranzactiile sau evenimentele au fost nregistrate si toate faptele importante au fost mentionate. 5. Obiectivele auditului intern constau n: a) gestionarea corecta, potrivit legii, a patrimoniului intreprinderii; b) tinerea corecta si la timp a contabilitatii, potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor; c) validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii. 6. Evaluarea ca termen n normele de audit reprezinta: a) nregistrarea unui activ sau a unui pasiv la costul sau istoric; b) nregistrarea unui activ sau a unui pasiv la valoarea sa de inventar; c) nregistrarea unui activ la costul de achizitie. 7. Obiectivele auditului extern misiune de baza constau n: a) reflectarea fidela, clara si completa n contabilitate a obligatiilor fata de stat; b) imaginea fidela, clara si completa a nregistrarilor n contabilitate si a rezultatelor obtinute de intreprindere; c) imaginea fidela, clara si completa a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de intreprindere. 8. Asigurarea rezonabila ca termen n normele de audit reprezinta: a) asigurarea ridicata, dar nu absoluta, ca informatiile verificate nu contin anomalii semnificative; b) asigurarea ca nu sunt anomalii n situatiile financiare; c) satisfactie a auditorului referitoare la fiabilitatea unei declaratii. 9. Criteriul corectei nregistrari n contabilitate si al corectei prezentari n situatiile financiare presupune: a) respectarea ntocmai a normelor emise de Ministerul Finantelor Publice; b) contabilizarea n perioada corespunzatoare, urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor; c) corecta determinare a rezultatelor financiare. 10. Declaratii ale directiunii nseamna: a) declaratii facute de personalul financiar contabil; b) declaratii facute de catre directiune auditorului n cursul unui audit, n mod spontan sau ca raspuns la ntrebarile (chestionarele) puse de auditor; c) declaratii facute de cenzorii societatii. 11. Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginea fidela, auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii n tinerea contabilitatii sunt respectate: a) toate informatiile prezentate prin situatiile financiare sa poata fi justificate si verificate; b) toate operatiile care privesc intreprinderea sunt nregistrate n contabilitatea analitica si sintetica; c) sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise de Ministerul Finantelor Publice, n baza legii. 12. Deficiente majore n auditul statutar reprezinta: a) insuficiente ale controlului intern care pot avea repercusiuni semnificative asupra situatiilor financiare; b) limitari ale misiunii de audit; c) absenta controlului intern. 13. Normele de audit financiar sunt emise de: a) Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin ordin al ministrului; b) Ministerul Finantelor Publice si se aproba prin hotarre de guvern;

c) Autoritatea profesionala prevazuta de lege. 14. Eroarea tolerabila este: a) eroarea maximala pe care auditorul poate sa o accepte pentru a trage concluzia ca rezultatele sondajului au atins obiectivul de audit fixat; b) eroarea minimala acceptata de auditor; c) eroarea medie acceptata de auditor n cadrul sondajului efectuat. 15. Normele de referinta ale auditului financiar sunt: a) norme fiscale; b) norme de audit; c) norme legale. 16. ntinderea lucrarilor de audit reprezinta: a) diligentele efectuate de auditor si limitate de catre conducerea societatii; b) diligentele apreciate ca fiind necesare, n circumstante precise, pentru atingerea obiectivului auditului; c) diligentele efectuate fara a putea fi atins obiectivul audit. 17. Expert ca termen n normele de audit nseamna: a) o persoana fizica sau juridica ce poseda competentele, cunostintele si o experienta ntr-un domeniu, altul dect contabilitatea si auditul; b) o persoana sau un cabinet care poseda experienta n contabilitate; c) o persoana care poseda multa experienta n audit. 18. Riscurile avute n vedere la determinarea pragului de semnificatie pot fi: a) riscuri generale legate de intreprindere; b) riscuri survenite pe parcursul desfasurarii misiunii de audit; c) riscul de faliment. 19. Semnificativ ca termen n normele de audit nseamna: a) termen utilizat pentru a exprima valoarea absoluta a unei informatii din situatiile financiare; b) termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile, unei informatii sau unei iregularitati cuprinsa n situatiile financiare; c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil. 20. Principiul fundamental pe care se ntemeiaza regulile de etica n activitatea de audit este: a) corectitudinea; b) independenta; c) pregatirea ireprosabila. 21. Serviciile conexe se refera la: a) examenele limitate; b) examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de compilare; c) examenele limitate, examenele pe baza de proceduri convenite si misiuni de compilare. 22. Dosarul permanent contine: a) un curriculum vitae al expertului contabil; b) foi de lucru si chestionare privind descrierea intreprinderii si a activitatii ei; c) organigrama. 23. Nivelul de asigurare furnizat printr-un examen limitat este: a) inferior celui furnizat printr-un audit; b) superior celui furnizat printr-un audit; c) egal celui furnizat printr-un audit. 24. Procedeele si tehnicile de audit utilizate pentru obtinerea elementelor probante privesc: a) controlul asupra pieselor justificate si control de fond; b) controlul de gestiune asupra principalelor operatii ale firmei; c) examenul conturilor anuale. 25. n misiunile de proceduri convenite, auditorul: a) nu exprima nici o asigurare; b) exprima o asigurare rezonabila; c) exprima o minima asigurare. 26. Dosarul exercitiului contine nformatii si documente privind: a) contractul de prestari ncheiat cu clientul; b) planificarea misiunii; c) analiza conturilor anuale. 27. Dosarele de lucru sunt: a) proprietatea auditorului; b) proprietatea societatii auditate; c) nu sunt n proprietate mixta. 28. Elemente de baza ale raportului de audit: a) raportul fara rezerve prezentat filialelor Corpului si conducerii firmei;

b) titlul; c) cuprinsul raportului. 29. Termenul de frauda n audit semnifica: a) un act voluntar emis de una sau mai multe persoane din conducere, salariati sau terti, care conduce la situatii financiare eronate; b) un act involuntar dar care are drept consecinta obtinerea de informatii false; c) o ncalcare a normelor legale definita ca atare prin legea penala. 30. Succesiunea lucrarilor ntr-o misiune de audit de baza cuprinde: a) depunerea juramntului; b) acceptarea mandatului (misiunii); c) legatura cu Administratia Fiscala. 31. Termenul de eroare n audit semnifica: a) o deturnare a activelor; b) o inexactitate involuntara, continuta n situatiile financiare; c) o falsificare a documentelor. 32. Ce tipuri de opinie recunoasteti: a) opinie fara rezerve; b) opinie fara rezerve, nsa cu mentiuni speciale n anexa; c) refuz limitat de certificare. 33. Circumstante sau evenimente care ridica riscul de frauda sau de eroare sunt: a) aspecte privind integritatea sau competenta conducerii; b) elemente probante insuficiente; c) informatii din mass-media. 34. Evenimentele posterioare nchiderii exercitiului se refera la: a) fapte petrecute pna la data raportului de audit; b) fapte petrecute dupa data de 31 martie a anului viitor; c) numai fapte petrecute dupa depunerea bilantului. 35. Programul de lucru defineste: a) data nceperii misiunii de audit; b) data ncheierii misiunii de audit; c) natura, calendarul si ntinderea lucrarilor necesare pentru punerea n aplicare a planului de audit. 36. n cazul utilizarii n audit a lucrarilor unui expert, acesta poate fi: a) angajat de auditor sau salariat al auditorului; b) angajat al intreprinderii-client sau salariat al acesteia; c) n oricare din situatiile de la lit. a) si b). 37. Elementele de referinta n determinarea pragului de semnificatie pot fi: a) capitalurile proprii; b) volumul afacerilor totale; c) impozitul pe profit. 38. Elemente probante sunt: a) documente pe care se sprijina opinia de audit; b) informatii care dau contabilitatii un caracter probant; c) informatii obtinute de auditor prin controalele proprii. 39. Conturile semnificative sunt: a) cele care contin riscuri de eroare semnificative; b) cele care contin riscuri de eroare mici; c) cele care nu contin riscuri de eroare. 40. Normele nationale de audit reprezinta: a) ansamblu de norme de audit stabilite prin lege sau de catre un organism profesional competent la nivel national, care au un caracter obligatoriu si care se aplica n realizarea unei misiuni de audit sau de servicii conexe; b) ansamblul de norme stabilite de Ministerul Finantelor Publice; c) normele legale privind activitatea cenzorilor (auditorilor statutari) si cele referitoare la auditul contractual. 41. Daca suma toatala a anomaliilor necorectata tinde sa depaseasca pragul de semnificatie fixat: a) auditorul va pune n aplicare proceduri suplimentare de audit; b) va omite o opinie cu rezerve; c) modifica pragul de semnificatie. 42. Incertitudini grave si multiple pot conduce auditorul la: a) formularea unor rezerve; b) formularea unei opinii defavorabile; c) imposibilitatea exprimarii unor opinii.

43. Riscul de nedescoperire este: a) o componenta a riscului de audit; b) o notiune contabila; c) un risc legat de control. 44. Dezacordul cu conducerea intreprinderii asupra principiilor contabile poate duce la: a) imposibilitatea exprimarii unei opinii; b) introducerea unui paragraf de observatii; c) opinie cu rezerve sau opinie defavorabila. 45. Evaluarea riscului legat de control se face n doua etape: a) evaluarea preliminara; b) evaluarea intermediara; c) evaluarea initiala. 46. Prin situatii financiare n audit, se ntelege: a) conturile anuale; b) contabilitatea financiara; c) contabilitatea de gestiune si contabilitatea financiara. 47. Analiza sistemului contabil si de control intern se face folosind urmatoarele tehnici: a) descrieri narative si chestionare; b) verificarea nregistrarilor contabile; c) controale inopinate. 48. Prin cabinet de audit se ntelege: a) societate sau alta entitate care furnizeaza servicii de audit; b) mai multi auditori care se asociaza pentru efectuarea unui audit; c) persoane fizice sau juridice care au ca obiect de activitate auditul financiar. 49. Riscurile inerente si cele legate de control se evalueaza: a) separat; b) mpreuna; c) nu se evalueaza deloc. 50. Sistemul contabil reprezinta: a) ansamblul de proceduri si documente ale unei entitati economice sau sociale care permit tratarea tranzactiilor n scopul nregistrarii n conturi; b) ansamblul de proceduri si documente prevazute prin legislatia financiar-contabila; c) graficul de circulatie a documentelor din contabilitatea unei intreprinderi. 51. Riscul de nedetectare: a) poate fi eliminat n totalitate; b) nu poate fi eliminat n totalitate, indiferent care sunt tehnicile si procedurile folosite de auditor; c) nu exista. 52. Elaborarea unui plan al misiunii de audit este: a) o obligatie; b) o masura suplimentara de control al lucrarilor; c) o necesitate, pentru a asigura ca auditul se va realiza de o maniera eficienta. 53. Elementele probante desemneaza: a) informatiile obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care sa se bazeze opinia sa; b) orice fel de informatii; c) numai informatii statistice. 54. Programul de lucru este: a) un instrument de realizare a planului misiunii de audit; b) o lucrare facultativa; c) un instrument prin care se stabilesc onorariile. 55. Testele de procedura sunt: a) toate testele efectuate de auditor; b) testele care permit sa se obtina elemente probante asupra eficacitatii conceperii si functionarii sistemelor contabile si controlului intern; c) testele asupra controlului intern al intreprinderii. 56. Pragul de semnificatie trebuie fixat de auditor: a) cand determina natura, calendarul si ntinderea procedurilor de audit si evalueaza efectul anomaliilor; b) la nceputul oricarei misiuni de audit; c) cnd auditorul considera necesar. 57. Controalele substantive sunt: a) de doua tipuri; b) de cinci tipuri; c) de trei tipuri.

58. Caracter semnificativ ntr-o misiune de audit reprezinta: a) sectiunile cu cea mai mare pondere n bilantul intreprinderii; b) conturi si operatiuni care au rulaje superioare pragului de semnificatie; c) informatii a caror omisiune sau inexactitate este susceptibila de a influenta deciziile utilizatorilor situatiilor financiare. 59. Observarea n audit reprezinta: a) o operatie care consta n examinarea unui proces sau a unei proceduri executate de alte persoane; b) examinarea notelor contabile; c) o operatiune de control. 60. Auditul intern este: a) un compartiment de control n cadrul entitatilor economice sau sociale; b) o firma specializata angajata pentru verificarea procedurilor de control intern al entitatii; c) controlul intern al entitatii economice sau sociale. 61. Cererea de informatii consta n: a) procurarea de informatii de la persoanele competente, att din interiorul, ct si din exteriorul entitatii; b) procurarea oricaror informatii; c) controlul informatiilor. 62. Partile legate reprezinta: a) intreprinderi asociate; b) intreprinderi afiliate; c) parti n care una poate exercita un control sau o influenta notabila asupra celeilalte. 63. Calculul, n audit, reprezinta: a) verificarea nregistrarilor contabile; b) verificarea corectitudinii aritmetice a documentelor justificative si a documentelor contabile sau a unor calcule distincte; c) verificari statistice. 64. Referential (referinta contabil nseamna: a) ansamblul de criterii utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare care se aplica la toate elementele importante; b) normele contabile emise de Ministerul Finantelor; c) standardele internationale de contabilitate. 65. Confirmarea conturilor de debitori reprezinta: a) confirmarea directa a sumelor de primit sau a sumelor care compun soldul conturilor respective; b) verificarea documentelor justificative; c) controlul conturilor. 66. Prin prag de semnificatie, la elaborarea situatiilor financiare, se ntelege: a) nivelul cunoasterii profesionistului, peste care acesta considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului; b) nivelul, marimea unei sume peste care profesionistul contabil considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului; c) o limita a unei informatii financiare, stabilita pe baza normelor profesionale. 67. Constituirea unui provizion pentru deprecierea stocurilor si productiei n curs de executie reprezinta: a) o cheltuiala; b) crearea unei rezerve legale; c) crearea unui fond cu destinatie speciala. 68. Controlul de calitate asupra lucrarilor de audit se organizeaza si se exercita: a) de Ministerul Finantelor Publice, potrivit legii; b) de organele cu atributii de control financiar; c) de regula, de organismul profesional. 69. Raportul, n cazul unei misiuni de audit de baza, trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure n mod rezonabil ca n conturile anuale nu sunt anomalii semnificative, n urmatoarele situatii: a) cnd se cere expres prin Normele profesionale; b) cnd se cere expres prin dispozitii legale; c) n orice misiune de acest gen. 70. n evaluarea bunurilor procurate cu titlu oneros, costul de achizitie este egal cu: a) pretul de cumparare + taxele nerecuperabile + cheltuieli de transport aprovizionare + alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau intrare a bunului; b) pretul de cumparare + cheltuieli de transport aprovizionare + cheltuielile generale de administratie + cheltuielile financiare; c) pretul de cumparare + cheltuielile de ncarcare-descarcare + taxele nedeductibile + cheltuielile financiare.

71. O misiune de audit de baza la o intreprindere cotata se planifica, se organizeaza si se realizeaza potrivit: a) normelor profesionale emise de organismul profesional; b) normele profesionale emise de CNVM; c) normele legale din domeniul contabilitatii. 72. Precizati care din urmatoarele afirmatii reprezinta postulate ale teoriei auditului: a) existenta unui control intern satisfacator elimina probabilitatea iregularitatilor; b) auditul trebuie sa fie liber de influente si prejudecati; c) n activitatea desfasurata apare necesitatea ca auditul sa actioneze n concordanta cu codul eticii profesionale. 73. Situatiile n care un observator ar avea motive pentru a se ndoi de obiectivitatea unui auditor sunt: a) implicarea financiara directa sau indirecta n activitatile unui client; b) limitarea ntinderii lucrarilor auditorului; c) dezacord cu conducerea intreprinderii. 74. Tehnicile de examinare a conturilor anuale se sprijina pe: a) selectionarea esantionului; b) stabilirea indicatorilor de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate; c) corecta evaluare a patrimoniului, conform reglementarilor n vigoare. 75. Fisa de acceptare a mandatului are ca obiective: a) aprecieri cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor; b) de a materializa lucrarile efectuate naintea acceptarii; c) determinarea naturii si ntinderii controalelor, n raport cu pragul de semnificatie ales. 76. Auditorul verifica daca s-au creat provizioane adecvate pentru clientii rau platnici. Ca obiectiv de audit, se are n vedere: a) exhaustivitatea; b) existenta; c) evaluarea. 77. Procedurile analitice constau n: a) analiza tendintelor si ratiourilor semnificative, precum si examene de coerenta cu alte informatii pertinente; b) orice fel de analiza; c) analiza pe baza de bilant. 78. Ce obiective de audit sunt asociate reconcilierii soldurilor din balanta de verificare cu registrul mijloacelor fixe: a) acuratete si existenta; b) exhaustivitatea si separatia dintre exercitii; c) drepturi si obligatii. 79. Auditorul trebuie sa aplice proceduri analitice: a) la nceputul misiunii; b) la sfrsitul auditului, pentru a trage o concluzie generala; c) la mijlocul misiunii. 80. Dintre urmatoarele documente, sunt necesare auditarii cheltuielilor: a) jurnal zilnic al cumpararilor, note de receptie a bunurilor; b) rapoarte independente de evaluare; c) titluri de proprietate. 81. Aplicarea procedurilor analitice se sprijina pe ipoteza: a) existentei unor relatii coerente ntre date si informatii; b) existentei unui sistem informational; c) existentei unor cifre comparative. 82. Obiectivul de audit exhaustivitate n cazul capitalului consta n: a) toate drepturile si obligatiile ce decurg din capital si rezerve sunt corect identificate; b) toate modificarile autorizate n capitalul social au fost nregistrate corespunzator n contabilitate; c) capitalul social corespunde cu actele constitutive ale societatii. 83. O estimare contabila nseamna: a) o evaluare aproximativa a unei valori a unui element (ex. calculul unor provizioane pentru deprecierea creantelor); b) o evaluare exacta a unei valori a unui element; c) o evaluare facuta de un expert. 84. Obiectivele de audit esentiale pentru trezorerie sunt: a) exhaustivitatea, drepturi si obligatii, evaluarea; b) evaluarea, existenta, prezentare si evidentiere;

c) existenta, separarea exercitiilor, drepturi si obligatii. 85. Pentru a putea sa se pronunte cu privire la imaginae fidela, auditorul trebuie sa se asigure ca urmatoarele criterii n tinerea contabilitatii sunt respectate: a) corecta evaluare si imputare n conturi; b) sunt respectate toate normele contabile, fiscale si financiare emise de Ministerul Finantelor Publice, n baza legii; c) tinerea corecta si la timp a contabilitatii. 86. Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit nseamna: a) raport asupra unei rubrici din situatiile financiare; b) raport asupra bilantului contabil; c) raport de gestiune. 87. Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit nseamna: a) raport privind respectarea clauzelor contractuale; b) raport asupra procedurilor convenite; c) raport asupra contului de profit si pierdere. 88. Raportul auditorului asupra misiunilor speciale de audit nseamna: a) raport de verificare si certificare a situatiilor financiare; b) raport asupra situatiilor financiare condensate (rezumate); c) raport asupra unor componente ale situatiilor financiare. 89. Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina: a) identificarea firmei de audit; b) identificarea situatiilor financiare auditate; c) identificarea bilantului si a contului de profit si pierdere auditate. 90. Referirea la normele de audit n baza carora s-a efectuat auditul este prezentata n Raportul de audit n paragraful: a) introductiv; b) opiniei; c) privind natura si ntinderea lucrarilor de audit. 91. Descrierea lucrarilor de audit este sintetizata n Raportul de audit n paragraful: a) introductiv; b) opiniei; c) privind natura si ntinderea lucrarilor de audit. 92. n cte forme se poate exprima opinia fara rezerve a auditorului ntr-un Raport de audit al situatiilor financiare: a) patru; b) doua; c) una. 93. Referirea la normele contabile avute n vedere la efectuarea lucrarilor de audit financiar este prezentata n Raportul de audit: a) n partea finala a Raportului de audit; b) n paragraful referitor la natura si ntinderea lucrarilor de audit; c) n paragraful opiniei. 94. Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii se formuleaza: a) cnd apar elemente care nu afecteaza opinia auditorului; b) cnd deficientele nu sunt semnificative; c) cnd auditorul face constatari pe care tine neaparat sa le introduca n raport. 95. Raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei societati comerciale are rolul de: a) instrument de comunicare cu actionarii pentru decizii economice si cu ceilalti utilizatori ai situatiilor financiare; b) document prevazut expres prin Ordinul Ministerului FinanTelor Publice nr.94/2001; c) instrument de protejare a patrimoniului societatii comerciale auditate. 96. Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea client si nici nu a putut aplica metode alternative de control, auditorul va exprima o opinie: a) defavorabila; b) cu rezerve; c) auditorul se afla n imposibilitatea exprimarii unei opinii. 97. Printre actiunile ce trebuie intreprinse de auditor pentru fundamentarea deciziei de a accepta un client de audit se numara: a) negocierea ncheierii contractului de audit; b) examenul cu privire la independenta si la absenta incompatibilitatilor; c) studierea prealabila a reglementarilor emise de Camera Auditorilor Financiari. 98. n cazul unui client nou, auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societatii):

a) n etapa de acceptare a mandatului si contactarea lucrarilor de audit; b) pe parcursul desfasurarii lucrarilor de audit; c) nu este necesar un asemenea contact. 99. Cnd nu se poate sprijini pe controlul intern din societatea-client, auditorul va elabora un program propriu de control: a) extins; b) total; c) general si total, dar prin sondaj. 100. Care din urmatoarele exprimari sunt incorecte: a) auditul intern este un compartiment de control din cadrul entitatii care are ca obiective de baza verificarea eficacitatii sistemului contabil si sistemului de control intern; b) verificarea eficacitatii sistemului contabil si sistemului de control intern se poate realiza prin auditori interni sau prin contractarea unui auditor extern; c) auditorii interni dintr-o entitate (toti sau numai seful acestora) trebuie sa fie membri ai Camerei Auditorilor Financiari. 101. Cte tipuri de opinie se pot prezenta ntr-un Raport de audit asupra situatiilor financiare ale unei entitati? a) patru; b) una; c) cinci. 102. Cte tipuri de opinie se pot prezenta n cazul auditului asupra situatiilor financiare ale unei entitati? a) patru; b) una; c) doua: imaginea fidela sau prezinta n mod sincer. 103. Obiectivul unei misiuni de audit de baza este: a) de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate; b) de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia situatiile financiare sunt sincere si corecte n raport cu reglementarile n vigoare; c) de a permite auditorului sa exprime o opinie potrivit careia toti utilizatorii situatiilor financiare sa poata lua decizii corecte pe baza informatiilor cuprinse n acestea. 104. Ce nseamna auditul financiar? a) o opinie responsabila si motivata asupra situatiilor financiare; b) examinarea efectuata de un profesionist competent si independent, n vederea exprimarii unei opinii motivate asupra unei informatii contabile; c) o mbinare ntre auditul contractual si cel legal. 105. Normele de referinta n auditul financiar sunt: a) norme contabile si de audit; b) norme legale, norme contabile si norme de audit; c) norme deontologice, norme contabile si norme de audit. 106. Enumerati ce nseamna evenimente posterioare nchiderii exercitiului: a) fapte petrecute dupa 31 dec. al anului respectiv; b) fapte petrecute dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare; c) fapte petrecute dupa publicarea situatiilor financiare. 107. Daca se utilizeaza lucrarile unui expert pentru definitivarea unui audit, acesta poate fi: a) angajat de auditor sau salariat al auditorului; b) angajat al intreprinderii-client al acesteia; c) n oricare din situatiile de la lit. a) si b). 108. Care conturi sunt semnificative? a) cele care contin riscuri de eroare semnificative; b) cele care contin riscuri de eroare mici; c) cele care nu contin riscuri de eroare. 109. Ce este auditul intern: a) un control asupra modului de respectare a procedurilor de control intern; b) o firma specializata angajata pentru verificarea procedurilor de control intern ale entitatii; c) control intern al entitatii economice sau sociale. 110. Care sunt situatiile n care un observator ar avea motive pentru a se ndoi de obiectivitatea unui auditor: a) relatii familiale cu directorul intreprinderii-client; b) onorarii de audit sub nivelul pietii; c) efectuarea auditului pe o perioada mai mare de 5 ani la acelasi client. 111. Cnd se verifica continutul procedurilor de inventariere:

a) nainte de inventariere; b) n timpul inventarierii; c) dupa inventariere. 112. Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina: a) identificarea responsabilitatilor; b) identificarea bilantului auditat; c) precizarea ca este un audit independent. 113. Furnizarea unei baze rezonabile pentru opinie este prezentata n Raportul de audit n paragraful: a) privind natura si ntinderea lucrarilor de audit; b) privind opinia; c) dupa paragraful opiniei. 114. Paragraful de observatii se situeaza de regula: a) dupa paragraful de opinie; b) naintea paragrafului de opinie; c) n paragraful introductiv. 115. Rezervele care nsotesc opinia auditorului se prezinta: a) naintea paragrafului de opinie; b) dupa paragraful de opinie; c) n paragraful privind natura si ntinderea lucrarilor de audit. 116. Dezacordul cu conducerea intreprinderii, avnd incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare conduce auditorul la a formula: a) o opinie cu rezerve; b) o opinie defavorabila; c) o opinie fara rezerve dar cu un paragraf de observatii. 117. Raportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul: a) de confirmare a ncrederii n situatiile financiare prezentate; b) de a proteja activele societatii auditate; c) de a da garantie Ministerului Finantelor Publice ca situatiile financiare sunt corect ntocmite. 118. Daca nu a participat la inventarierea anuala a stocurilor la societatea-client, auditorul va exprima o opinie: a) defavorabila; b) favorabila dar cu un paragraf de observatii; c) cu rezerve sau se afla n imposibilitatea de a emite o opinie. 119. n cazul unui client nou, auditorul trebuie sa contacteze auditorul anterior (sau cenzorii societatii): a) nainte de nceperea lucrarilor de audit; b) n etapa de acceptare a mandatului si contractarea lucrarilor de audit; c) pe parcursul lucrarilor de audit. 120. Cnd controlul intern al societatii-client permite un grad rezonabil de asigurare ca nregistrarile contabile ale tranzactiilor sunt fiabile, programul de control al auditorului va fi: a) bazat pe sondaje; b) restrns; c) stabilit de auditor n functie si de alte informatii. 121. Asigurarea data utilizatorilor situatiilor financiare auditate este o asigurare: a) totala; b) ridicata; c) ridicata dar nu absoluta. 122. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare sunt: a) inteligibilitatea; b) continuitatea; c) prudenta. 123. n normele de audit se foloseste termenul semnificativ. Ce reprezinta acesta! a) termen utilizat pentru a exprima valoare absoluta a unei informatii din situatiile financiare; b) termen utilizat pentru a exprima importanta unei date contabile cuprinsa n situatiile financiare; c) termen utilizat pentru a exprima rezultatul contabil. 124. Pentru obtinerea elementelor probante, ce procedee si tehnici de audit se utilizeaza! a) controlul asupra pieselor justificate si control de fond; b) sondajele; c) calcule si analize. 125. Ce semnificatie are o eroare tolerabila nula sau mica? a) Contul poate fi auditat n ntregime cu cheltuieli mici si nu se asteapta descoperirea nici unei erori; b) Contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de mici, probabil prin proceduri analitice; c) Cea mai mare parte a soldului contului a ramas neschimbat din anul precedent si nu este nevoie sa fie

auditat. 126. Care este numarul de etape (pasi) ce trebuiesc parcursi n procedura de aplicare a pragului de semnificatie n auditul situatiilor financiare! a) 3; b) 5; c) 7. 127. n cursul auditarii contului de vanzari ati constatat un numar de erori n valoare neta de 10.000 dintr-un esantion de 80.000 extras dintr-o populatie de 800.000. Care este eroarea totala care o veti retine, stiind ca eroarea de esantioane ati apreciat-o la 25%! a) 300.000; b) 125.000; c) 250,000. 128. n functie de natural or sondajele pe care le realizeaza auditorul, pot fi: a) Sondaje statistice si nestatistice; b) Sondajele asupra atributiilor si sondaje asupra valorilor; c) Sondaje asupra elementelor cheie si sondaje asupra multimilor. 129. Elementele cheie dintr-o multime sunt: a) Elementele care fie datorita naturii, fie datorita valorii lor prezinta riscuri; b) Elementele care sunt supuse verificarii integrale de catre auditor; c) Elemente care sunt stabilite de auditor nca din faza de planificare a lucrarilor de audit. 130. La selectarea esantionului, auditorul va avea n vedere ca: a) Acesta sa fie reprezentativ; b) Acesta sa contina toate elementele cheie; c) Acesta sa aiba o talie corespunzatoare. 131. Elementele probate reprezinta informatiile care au la baza: a) Numai documentele justificative si documentele contabile; b) Documente justificative, documente contabile si alte surse; c) Surse interne si surse externe. 132. Care din urmatoarele afirmatii este exacta: a) Controlul intern are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate n luarea deciziilor si utilizatorilor externi; b) Controlul intern are ca obiectiv detectarea cazurilor de abatere de la normele legale; c) Controlul intern are ca obiectiv punerea la dispozitia Consiliului de Administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor. 133. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern: a) Controlul intern se refera la existenta si aplicare procedurilor iar auditul intern se refera la controlul procedurilor respective; b) Ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a entitatii; c) Controlul intern se realizeaza de personalul entitatii iar auditul intern se realizeaza numai de auditor financiar persoana fizica sau juridica. 134. Independenta auditorului intern presupune: a) Independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie; b) Independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica n mod n mod current controlul intern; c) Dreptul de a comunica cu personalul, cu conducerea executive si cu Consiliul de Administratie. 135. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate constituie: a) Obiectul unei misiuni de audit de baza; b) Scopul fundamental al auditului financiar; c) Definitiva auditului extern, n general. 136. Cnd se verifica respectarea principiilor contabile n ce priveste capitalurile proprii, ca obiective de audit identificati: a) Drepturi si obligatii si evaloarea; b) Drepturi si obligatii si existenta; c) Numai existenta. 137. Cnd verificati fundamentarea provizioanelor la sfrsit de an aveti n vedere: a) Modul de calcul si conformitatea cu contractile si/sau textile legale; b) Deductibilitatea; c) O iesire viitoare de resurse. 138. Cnd verificati amortizarea imobilizarilor corporale va asigurati ca: a) Planul de amortizare este acelasi ca n anul precedent; b) Planul de amortizare contabila e diferit de planul de amortizare fiscala;

c) Au fost corect aplicate normele de amortizare prevazute n reglenentarile n vigoare. 139. Controlul fizic al imobilizarilor corporale presupune: a) Verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea; b) Inspectia imobilizarilor corporale; c) Existenta concordantei ntre registrul imobilizarilor corporale si contabile. 140. Cnd verificati cheltuielile cu ntretinerea si repartitiile la imobilizarile corporale va asigurati: a) De corecta contabilizare la conturile de imobilizari sau la conturile de cheltuieli ale perioadei; b) De corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baza de documente justificative; c) Ca cheltuielile sunt reale si se justifica cu documente legale. 141. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie sa gasiti la contul de viramente interne la 31 decembrie? a) Debitor; b) Creditor; c) Fara sold. 142. Cnd efectuati controlul separarii exercitiilor n contabilitatea stocurilor procedati la: a) Inventarierea la 31 decembrie; b) Verificarea documentelor ultimilor aprovizionari identificate n intervalul fizic; c) Controlul tuturor aprovizionarilor din ultimele 15 zile ale exercitiului. 143. Daca ati constatat incertitudini care nsa nu afecteaza in mod semnificativ situatiile financiare, opinia va fi: a) Fara reserve; b) Fara reserve dar cu paragraph de obsevatii; c) Procedati la extinderea controlului. 144. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative datorate insuficientei controlului intern reprezinta: a) Risc inerent; b) Risc de audit; c) Risc de nedetectare. 145. Imaginea fidela este: a) O consecinta a regularitatii si sinceritatii conturilor; b) O conditie pentru a emite o opinie fara reserve; c) Un criteriu de apreciere a situatiilor financiare. 146. Societatea Stirex S.A., auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 1 iulie un ansamblu imobiliar spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli: Pretul de cumparare al terenului 30.000 lei Pretul de cumparare al constructiei 125.000 lei Taxe de nregistrare 12.000 lei Alte cheltuieli cu actele 800 lei Onorarii notar 1.500 lei (din care TVA 240) Comisioane 1.800 lei (din care TVA 290) Cheltuieli arhitecti 3.600 lei (din care TVA 575) Cheltuieli renovare 85.000 lei (din care TVA 13.500) Societatea a nregistrat n cheltuielile perioadei suma de 90.095, la terenuri 30.000 si la costructii 125.000. Care este suma corecta ce trebuia contabilizata in cheltuielile perioadei! a) 7.700; b) 0; c) 85.000. 147. Relund datele din ntrebarea 146, care este suma ce trebuie contabilizata n contul Terenuri! a) 33.013 lei; b) 37.800 lei; c) 42.000 lei. 148. Relund datele din ntrebarea 1, care este suma care trebuia contabilizata in contul Constructii? a) 207.295 lei; b) 212.082 lei; c) 203.095 lei. 149. n calitate de auditor al ntreprinderii Omega S.A. ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie cunoscnd

ca ntreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca n 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei si ca n 20 decembrie au iesit 400 unitati? a) 7.000.000 lei; b) 6.600.000 lei; c) 6.200.000 lei. 150. Ati constatat ca n costurile de transformare a stocurilor ntreprinderea auditata a cuprins suma de 30.000.000 lei reprezentnd costurile unui mprumut aferent stocurilor. Cum retineti aceasta constatare cunoscnd ca, potrivit standardelor internationale de contabilitate, integrarea costurilor aferente mprumuturilor n costul de transformare a stocurilor este: a) obligatorie; b) optionala; c) interzisa. 151. La auditul stocurilor aveti n vedere ca, potrivit IAS 2, nu fac parte costul stocului unui produs: a) valoarea deseurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv; b) cheltuieli de stocare aferente frazelor anterioare de fabricatie; c) cheltuieli de comercializare. 152. Societetea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceasta ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabila. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilita cu aceasta ocazie la 450.000 (din care 150.000); durata de viata nu a fost modificata. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferenta din reevaluare ce trebuia nregistrata de societae? a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. 153. Relund datele din ntrebarea 12, care este suma amortizarii n anul N? a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei. 154. Relund datele din ntrebarea 12, care este suma plus valorii nregistrata cu ocazia vnzarii? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei. 155. n cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare corporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost nregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38, aceasta trebuie nregistrata: a) la costul sau; b) la valoarea contabila; c) la valoarea justa. 156. Exprimarea unei opinii motivate, potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referinte contabile identificate,constituie: a) Obiectul unei misiuni de auditare a situatiilor financiare; b) Scopul fundamental al auditului bancar; c) Definitia auditului extern n general. 157. Auditorul poate fi facut raspunzator de prevenirea non-respectului textelor legislative n cadrul bancii auditate? a) Da; b) Nu; c) Da, numai n anumite cazuri. 158. n legatura cu rolul legislatiei n vigoare, n auditarea situatiilor financiare ale unei banci, responsabilitatiile auditorului se refera la: a) Detectarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei generale si bancare; b) Activitatile auditorului legate de examinarea, comunicarea si de ntrerupere a misiunii; c) Comunicarea tuturor cazurilor de non-respect al legislatiei, catre Banca Nationala. 159. Daca auditorul concluzioneaza ca nerespectarea unui text legal are consecinte semnificative asupra situatiilor financiare ale bancii si nu au fost corect preluate n aceste situatii financiare, el sa exprime: a) O opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila; b) O opinie fara rezerve dar cu un paragraf de observatii; c) O opinie defavorabila. 160. Riscurile cu impact nsemnat asupra situatiei patrimoniale sau reputationale ale bancii sunt: a) Riscul de credit si riscul reputational; b) Riscuri semnificative; c) Riscul de credit si riscul de lichiditate.

161. Care din urmatoarele afirmatii este exacta: a) Controlul intern al unei banci are ca obiectiv furnizarea unor informatii credibile, relevante, complete si oportune structurilor implicate n luarea deciziilor si utilizatorilor externi; b) Controlul intern al unei banci are ca obiectiv detectare tuturor cazurilor de abatere de la normele legale si de la politicile si procedurile stabilite de conducerea bancii; c) Controlul intern al unei banci are ca obiectiv punerea la dispozitia Consiliului de Administratie a informatiilor necesare pentru stabilirea masurilor de prevenire a fraudelor. 162. Cine aproba si revizuieste periodic (cel putin annual) strategiile generale si politicile privind activitatile unei banci comerciale? a) Banca Nationala a Romniei; b) Consiliul de Administratie ( sau de Supraveghere) al bancii respective; c) Adunarea Generala a Actionarilor Bancii. 163. Principiul separarii responsabilitatilor n sistemul de control intern al unei banci presupuse: a) Evitarea alocarii de responsabilitati personalului, care sa conduca la conflicte de interes; b) Punerea unei persone n situatia de a actiona n front office; c) Punerea unei personae de a actiona n back office. 164. Care este relatia dintre controlul intern si auditul intern al unei banci? a) Controlul intern se refera la existenta si aplicarea procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra procedurilor respective; b) Ambele se refera la aceeasi structura organizatorica a bancii; c) Controlul intern se face de personalul bancii, iar auditul intern se face de un auditor financiar (persoana fizica sau juridica .

165. Bancile organizeaza auditul intern n vederea: a) Asigurarii unei evaluari independente a existentei, adecvarii si respectarii politicilor si procedurilor necesare desfasurarii activitatilor bancare; b) mbunatatirea activitatii bancii; c) Detectarii tuturor cazurilor de nerespectare a normelor legale si a reglementarilor bancare. 166. Independenta auditorului intern bancar presupune: a) Independenta fata de celelalte structuri de conducere si de executie ale bancii; b) Independenta fata de activitatile auditate si de activitatile pe care le implica n mod current controlul intern; c) Dreptul de a comunica cu personalul bancii, cu conducerea bancii si cu consiliul de administratie al bancii. 167. Comitetul de audit al bancii este: a) O structura a bancii care functioneaza n baza unui regulament propriu aprobat de Banca Nationala; b) Un comitet permanent, independent de conducatorii bancii, subordonat Consiliului de Administratie si care are o functie consultativa; c) Un comitet permanent cu rol consultativ si care este condos de un auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari si are o functie consultativa. 168. Care este diferenta dintre auditul intern si controlul intern intr-o banca? a) Controlul intern se refera la existenta procedurilor, iar auditul intern se refera la controlul asupra existentei, adecvarii si aplicarii procedurilor; b) Controlul intern se subordoneaza conducerii bancii, iar auditul intern consiliului de administratie; c) Controlul intern se realizeaza de un compartiment al bancii, iar auditul intern poate fi realizat de un auditor financiar. 169. Elementele probante n auditul situatiilor financiare ale unei banci trebuie sa fie: a) Obtinute din controlul propriu al auditorului; b) Obtinute din surse interne sau externe; c) Suficient de adecvate. 170. Elementele probante reprezinta informatii care au la baza: a) Numai documentele justificative si documentele contabile; b) Documente justificative, documente contabile si alte surse; c) Surse interne si surse externe. 171. Imposibilitatea de a reuni elemente probante suficiente si adecvate conduce auditorul la formularea: a) Unei opinii fara rezerve dar cu observatii; b) Unei opinii cu reserve sau la imposibilitatea de a exprima o opinie; c) Unei opinii defavorabile. 172. Examenul analitic al unei banci comerciale cuprinde: a) Analiza functionala, performantele, gestiunea riscurilor si analiza economico-financiara; b) Calculul unor ratiouri pe baza bilantului si a contului de profit si pierdere;

c) Analiza detaliata a tuturor unitatilor si subunitatilor (sediilor) bancii. 173. Analiza functionala a unei banci are ca obiect: a) Cele 3 functii fundamentale ale bancii (de lichiditate, de intermediere si relationala ; b) Toate functiile economice si financiare ale bancii; c) Functia financiara si functia de trezorerie. 174. Durata de transformare a resurselor n folosinte este un indicator care exprima functia de intermediere a unei banci si se determina ca raport ntre: a) Activele si pasivele bancii; b) Durata medie a folosintelor si durata medie a resurselor; c) Activele bilantiere si cele n afara bilantului. 175. Marja neta a dobnzii la o banca se calculeaza ca un raport ntre: a) Dobnzi ncasate minus dobnzi platite si active totale minus active nevalorificate; b) Dobnzi ncasate minus dobnzi platite si veniturile bancare; c) Dobnzi ncasate minus dobnzi platite si totalul activelor bancare (bilantiere si nebilantiere). 176. Ce rol are raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci: a) Instrument de comunicare, instrument de identificare a responsabilitatilor si instrument de confirmare a ncrederii n situatiile financiare prezentate; b) Instrument de garantare a fidelitatii situatiilor financiare n fata publicului; c) Instrument de raportare prevazut prin contractul de prestari de servicii. 177. inerea corecta si la zi a registrelor contabile ale bancii reprezinta pentru auditor: a) O responsabilitate de baza; b) O responsabilitate secundara; c) O responsabilitate aditionala. 178. n cazul unei opinii fara rezerve dar cu un paragraf de observatii, acesta se situeaza: a) naintea paragrafului de opinie; b) Dupa paragraful de opinie; c) ntr-o nota anexa la raportul de audit. 179. n cazul unei opinii, alta dect cea fara rezerve, motivele se situeaza: a) naintea paragrafului de opinie; b) Dupa paragraful de opinie; c) Numai n notele anexe la raportul de audit. 180. Cte opinii se pot nscrie n raportul de audit asupra situatiilor financiare ale unei banci? a) Patru; b) Una; c) Depinde de numarul elementelor probante._______________________________________ Una Ragazza Esuberante Accounting and Audit Departement http://contabilitate.3xforum.ro http://audit.3xforum.ro

181.Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un continut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specifica o anumita conduita deontologica precis stabilita prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societatii-client. 182.Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar ? Intr-o misiune de proceduri convenite, auditorul nu exprima nici o asigurare.El ntocmeste n mod simplu un raport asupra faptelor constatate iar utilizatorii raportului sunt cei care trag propriile concluzii din lucrarile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul aplica proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestor lucrari. Acest raport se adreseaza exclusiv partilor care au convenit procedurile de pus n lucru. 183.Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? - nu se exprima nici o asigurare in raport ; - profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor ; - procedurile aplicate nu au drept scop sa permita furnizarea unei opinii de asigurare asupra situatiilor

finanaciare ; - utilizatorii acestor informatii sunt increzatori totusi ei beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale in elaborarea acestor situatii financiare. 184.Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale? Misiunile de audit speciale se pot referi la: - situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale; - conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare; - respectarea clauzelor contractuale; - situatii financiare condensate ( rezumate). 185.Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? Misiunea se refera exclusiv la examinarea respectarii clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusa n raportul de audit, de baza. 186.Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? Situatiile financiare cuprinse in acest raport rezuma situatiile financiare auditate menite sa informeze anumite grupuri de utilizatori interesati doar de cunoasterea cifrelor cheie privind situatia financiara si rezultatele acesteia. 187.Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate? 1. - titlul; 2. - destinatarul; 3. - identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate; 4. - o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate, din care acestea s-au nascut; 5. - o mentiune, sau o trimitere la o nota anexa la situatiile financiare condensate, n care se mentioneaza ca situatiile financiare condensate trebuiesc citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora; 6. - data raportului; 7. - adresa auditorului; 8. - semnatura auditorului. 188.Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. Auditorului i se poate cere sa exprime o opinie asupra uneia sau mai multor rubrici din situatiile financiare ( creante, stocuri, provizioane), n cadrul misiunii de audit de baza sau ntr-o misiune distincta. Opinia auditorului se va referi numai la rubrica auditata. Intr-o astfel de misiune trebuie tinut seama de rubricile din situatiile financiare care sunt interdependente, susceptibile de a avea o influenta semnificativa asupra informatiilor n legatura cu care i s-a cerut opinia. Auditorul trebuie sa fixeze prag de semnificatie pentru rubricile din situatiile financiare asupra carora isi va exprima opinia. Raportul auditorului trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din situatiile financiare. Daca auditorul a formulat o opinie defavorabila sau imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare n ansamblul lor, el poate emite o astfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte semnificativa a acestor situatii financiare. 189.Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici. Misiunea de examinare a situatiilor financiare previzionale cuprind atat previziuni-cele bazate pe cele mai plauzibile ipoteze cat si proiectii ,cele bazate pe ipoteze teoretice. Elementele probante ale unei astfel de misiuni trebuie sa permita auditorului sa aprecieze daca: - ipotezele cele mai plauzibile retinute ca baza a informatiilor financiare previzionale sunt rezonabile. - informatiile financiare previzionale sunt suficiente; - informatiile financiare previzionale sunt corect prezentate; - informatiile financiare previzionale sunt pregatite ntr-o maniera coerenta cu situatiile financiare istorice. 190.Explicati termenii de previziuni si proiectii n audit. Termenul previziuni desemneaza informatii financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaza conducerea si in functie de care aceasta a stabilit actiuni intreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipotezele sau estimarile cele mai plauzibile). Termenul proiectii desemneaza informatii financiare bazate pe ipoteze teoretice referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot sau nu sa se produca precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele teoretice. 191. Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa .

Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale. 192.Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite. n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse. 193.Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata. 194.Raportarea unei misiuni de compilare. ntr-o misiune de compilare nu se exprima nici o asigurare n raport, cu toate ca utilizatorii beneficiaza de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaza cunostintele sale contabile si nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasarii si sintetizarii situatiilor financiare. Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop sa permita furnizarea unei asigurari asupra situatiilor financiare respective; utilizatorii acestor informatii sunt ncrezatori totusi ca beneficiaza de interventia unui profesionist care aduce cunostintele si competentele sale la elaborarea acestor situatii financiare. Raportul asupra misiunii de compilare trebuie sa contina elementele urmatoare: - titlul; - destinatarul; - o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabil misiunilor de compilare sau normelor si practicilor nationale; - indicarea faptului, daca este cazul, ca auditorul nu este independent de ntreprindere; - identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detalii furnizate de conducerea ntreprinderii; - o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor; - o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata; - un paragraf, daca este cazul, pentru atragerea atentiei asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat; - data raportului; - adresa si semnatura auditorului (contabilului) pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate, se face una din mentiunile: neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat. 195.Cum explicati necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea Codului consta n : 1. necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor; 2. conservarea ncrederii publicului n profesie; 3. asigurarea protectiei, atat a profesionistului contabil cat si a tertilor beneficiari sau utilizatori ai serviciilor acestuia; 4. confirmarea de autoritate a lucrarilor effectuate de profesionistii contabili; 5. necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte. 196.Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? 1. Integritatea si obiectivitatea; 2. Competenta profesionala, grija si sarguinta; 3. Confidentialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fata de normele tehnice si profesionale. 197.Explicati principiul integritatii si obiectivitatii n audit. Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie drept si cinstit atunci cfectueaza servicii profesionale. Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara prejudicii, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de interese, care sa puna la ndoiala obiectivitatea acestuia. 198.Explicati principiul competentei n audit.

Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta, grija si sarguinta si sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Competenta profesionala se divide n doua componente: achizitionarea competentei profesionale si mentinerea competentei. 199.Explicati principiulconfidentialitatii n audit. Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara de cazurile cand obligatia divulgarii e prevazuta prin lege sau norme regulamentare. Aceasta obligatie se aplica si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si clientul sau angajatorul sau. 200.Conceptul de independenta n audit. Principiul independentei se aplica tuturor profesionistilor contabili n practica libera, indiferent de natura serviciului prestat.In cazul executarii unei misiuni de audit independenta devine cea mai sigura garantie ca profesionistul contabil si-a ndeplinit misiunea n conditii de integritate si cu obiectivitate. Componentele fundamentale ale independentei sunt: independenta de spirit(rationamentul profesional) si independenta n aparenta (comportamentala . 201.Prezentati 5 situatii de amenintare la adresa independentei. 1. Cauze datorate interesului propriu; 2. Cauze legate de slabirea autocontrolului; 3. Cauze datorate renuntarii la propriile convingeri; 4. Cauze datorate manifestarilor de familiarism; 5. Cauze datorate unor misiuni de intimidare. 202.Interesul propriu amenintare la adresa independentei. Interesul propriu devine o amenintare la adresa independentei atunci cnd un cabinet, o societate sau membrii acestora ar putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau daca un interes propriu al acestor cabinete ar intra n conflict cu clientul respectiv (exemple: participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu, un mprumut sau o garantie la sau de la un client, onorarii totale provenind de la un singur client, relatii de afaceri cu clientul, potentiala angajare ca salariat al clientului, onorarii neprevazute n contractul de audit). 203.Slabirea autocontrolului amenintare la adresa independentei. Amenintarea la adresa independentei, legata de slabirea autocontrolului, apare atunci cnd unul dintre membrii cabinetului/societatii a fost anterior una din persoanele care a gestionat patrimoniului clientului si astfel poate exercita o influenta semnificativa directa asupra nivelului de asigurare al angajamentului fata de client(exemple: un membru al cabinetului/societatii care este sau a fost recent una din persoanele care a getionat patrimoniul clientului, sau care a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de certitudine). 204.Renuntarea la convingeri amenintare la adresa independentei. Renuntarea la convingeri poate sa apara atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia, promoveaza opinia unui client pna la punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa.Este cazul n care cabinetul/societatea sau un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul lor profesional aceluia al clientului. 205.Manifestari de familiarism amenintare la adresa independentei. Manifestarile de familiarism au loc atunci cnd, n virtutea unor relatii strnse cu un client, cu cei care gestioneaza patrimoniul sau cu angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau un membru al acestora, devine prea ntelegator fata de interesele clientului (un membru al cabinetului/societatii are un membru de familie cu functie de raspundere n ntreprinderea clientului; un fost partener al cabinetului/societatii gestioneaza patrimoniul clientului si are influenta importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul, acceptarea de daruri, n afara de cazul cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii, de la client sau de la persoanele care gestioneaza patrimoniul clientului). 206.Actiuni de intimidare amenintare la adresa independentei. Actiunile de intimidare au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii este implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. 207.Protejarea independentei prin normele legale si profesionale. Constau in : - cerinte de educatie ,instruire si experienta pentru accesul la profesie ; - cerinte de educatie (formare) continua ; - standarde profesionale,monitorizare si metode disciplinare ; - control extern al sistemului de control al calitatii serviciilor profesionale prestate de cabinet/societatea de expertiza contabila sau audit ; - legislatie care guverneaza cerintele de independenta a profesiei si a profesionistilor contabili

208.Protejarea independentei prin clauze contractuale cu clientul. Masurile de protejare stabilite n contractul cu clientul constau n: - aprobarea sau ratificarea de catre Adunarea generala a clientului, a numirii cabinetului/societatii prestatoare de servicii profesionale atunci cnd alte peroane mputernicite de client au semnat contractul; nominalizarea angajatilor competenti ai clientului, mputerniciti a lua decizii manageriale; - stabilirea de catre client a politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara corecta; - procedurile interne ale clientului privind asigurarea delegarii obiective a angajatilor pentru buna gestionare a bunurilor si valorilor; - structura conducerii corporative a clientului, printer care si comitetul de audit care asigura supravegherea procesului de validare a informatiilor si situatiilor financiare si legatura cu cabinetul/societatea care presteaza servicii profesionale pentru client. 209.Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului. Astfel de masuri constau n: - importanta independentei acordata de conducerea cabinetului/societatii si modalitatea de implicare a membrilor echipelor de profesionisti contabili n audit; - politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii nivelului de asigurare al angajamentului cu clientul; - politici de independenta privind identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestor amenintari si identificarea masurilor de protejare; - politici interne si proceduri de supraveghere a respectarii aplicarii politicilor si procedurilor privind independenta; - politici si proceduri care sa permita identificarea intereselor sau relatiilor dintre cabinete/societati si membrii acestora cu clientii; - politici si proceduri privind monitorizarea evitarii obtinerii veniturilor cabinetului/societatii de la un singur client; - modalitatea de folosire a diferitilor parteneri si echipe pentru prestarea unor servicii profesionale care reprezinta parti dintr-un contract ncheiat cu un client; - politici si proceduri care sa interzica membrilor cabinetului/societatii si altor persoane, care nu fac parte din echipa de audit si servicii conexe, sa influenteze rezultatul nivelului de asigurare angajat; - comunicarea sincronizata a politicilor si procedurilor cabinetului/societatii, inclusiv orice schimbari ale acestora, tuturor colaboratorilor si angajatilor, incluznd instruirea corespunzatoare si formarea lor continua; - desemnarea unui membru cu experienta al managementului cabinetului/societatii drept delegat responsabil pentru supravegherea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei; - mijloace de a informa partenerii si personalul de conducere al clientilor si al entitatilor lor raportoare ca trebuie sa ramna independenti fata de cabinetul/societatea prestatoare de servicii profesionale; - un mecanism disciplinar, pentru a asigura conformarea cu politicile si procedurile stabilite; - politici si proceduri pentru a nsarcina colaboratorii si angajatii cabinetului/societatii sa comunice nivelurilor superioare orice chestiune privind independenta si obiectivitatea care i preocupa; acestea include si informarea membrilor cabinetului/societatii asupra procedurilor deschise mpotriva lor; - includerea suplimentara n echipa a unui profesionist contabil care sa supravegheze lucrarile efectuate sau pentru a da recomandarile necesare cerute. Aceasta persoana ar putea fi angajata din afara cabinetului/societatii/grupului sau sa fie cineva din interiorul lor, care nu a fost membru al echipei de audit si servicii conexe; - consultarea unei terte persoane, cum ar fi un comitet de administratori independenti, un organism profesional de reglementare sau un alt profesionist contabil; - rotirea personalului cu functii de conducere; - comentarea problemelor privind independenta cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului; - elucidarea, cu comitetul de audit sau cu alte persoane din conducerea clientului, a naturii serviciilor prestate si a marimilor onorariilor percepute; - politici si proceduri care sa protejeze membrii echipelor de audit si servicii conexe sa nu ia decizii manageriale sau sa-si asume responsabilitati care, de drept, revin clientului; - implicarea altui cabinet/societate pentru a realiza sau a realiza din nou o parte din nivelul de asigurare al angajamentului; - implicarea altui cabinet/societate pentru realizarea din nou a serviciilor care nu necesita un nivel de asigurare acordat clientului, n masura n care acesta si asuma responsabilitatea serviciilor prestate; - eliminarea unei persoane din echipa de audit si servicii conexe, cnd are participari financiare personale care pot crea o amenintare la adresa independentei. Cnd masurile de protejare a independentei, aratate mai nainte, sunt insuficiente pentru a elimina sau reduce la un nivel acceptabil amenintarile la adresa independentei sau cnd cabinetul/societatea considera necesar sa nu elimine activitatile, situatiile sau interesele care creeaza amenintarea, atunci singura masura

utila va fi aceea de a refuza contractul privind acordarea nivelului de asigurare angajat sau de a se retrage din acest contract. 210.Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati in raport cu gravitatea abaterilor savarsite sunt : a) mustrarea b) avertisment scris c) suspendarea drepturi de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp ce la trei luni la un an d) interzicerea dreptului de a exercita o profesie de expert contabil sau contabil autorizat 211.Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili din Romnia? Cele 3 parti care compun Codul se aplica dupa cum urmeaza: - partea A tuturor profesionistilor contabili; - partea B numai profesionistilor contabili liber- profesionisti; - partea C numai profesionistilor contabili angajati. 212.Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati, salariati. Unui expert conbtabil sau contabil autorizat, nu se poate cere : a) sa incalce legea ; b) sa incalce regulile si standardele profesionale c) sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori in numele angajatului ; d) sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza fsptele. 213.Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta fiscala. Un profesionist contabil care presteaza servicii profesionale in domeniul fiscalitatii este indreptatit sa propuna cea mai buna solutie in favoarea unui client a unui angajator,cu conditia ca prestatia sa se fi executat cu competenta. In nici un caz nu trebuie fie diminuate integritatea si obiectivitatea iar op. profesionistului contabil trebuie sa fie conform legii. 214.Cum explicati responsabilitatile etice ale altor profesionisti utilizati n cadrul unei misiuni de audit de baza. Cand sunt utilizate serviciile expertilor care nu profesionisti contabil,liber-profesionistul contabil trebuie sa ia masuri pentru a vedea daca astfel de experti sunt la curent cu cerintele de etica . Daca ,in orice moment liber profesiionistul contabil nu poate fi convins ca poate fi respectat sau asigurat un comportament etic corect,misiune nu poate fi acceptata sau daca misiunea a inceput ,ea trebuie terminata. 215.Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili din Romnia. Este in interesul publicului si totodata este cerut de acest cod etic ca membrii echipelor de audit si servicii conexe ai cabinetelor sau ai societatilor de profil si daca este cazul ai societatilor din cadrul grupului sa fie independenti de clientii misiunilor de audit si servicii conexe. Nivelul asigurarii (certitudinii) creditului si serviciilor conexe este destinat a cretse credibilitatea informatiei privind un obiectiv oarecare,prin evaluarea faptelor care atesta ca obiectivul examinat este conform criteriilor adecvate sub toate aspetele importante. Misiune de exprimare a unei opinii este o activitate speciala,ea depinde de urmatoarele elemente : a) o relatie intre trei parti implicand : un profesionist contabil ;o parte responsabila si un utilizator anume precizat b) un obiectiv c) criterii adecvate d) modalitate de realizare e) o concluzie 216.Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale,care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului , a standardelor internationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme. Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la: - oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor; - armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor; - contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru; - aprecierea modului de aplicare a reguluilor si normelor profesionale; - dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.. 217.Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea. Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata n doua metode: controale colegiale si

controale prin personal angajat, ambele metode fiind echivalente Reguli cu caracter general : Cine poate fi controlat : auditorul statutar (persoana fizica ) Selectia se face de o maniera coerenta astefl ca la finele unei perioade anume toti auditorii statutari sa fie controlate.Poate fi abut in vedere pe selectie riscul(exemplu in functie de calitatea clientilor de cifra de afaceri ale rezukltatelor anterioare. Cand un cabinet cu mai multe birouri se controleaza un numar suficient de birouri Perioada controlata nu poate depasi 6 ani , daca este vorba despre un cabinet de talie mica care controleaza numai intreprinderi cu talie redusa cu risc slab,se face o periodicitate de control de 10 ani ,daca la controalel anterioare nu au rezultat probleme deosebite. Controlul de calitate priveste misiunile de verificare si situatiile financiare incredintate cabinetului respectiv el primeste de asemenea sisteme de control intern in cadrul cabinetului respectiv. Contrlolul de caliatate intr-un cabnet trebuie sa se organizeze conform ISA 220 contolul de calitate al lucrarilor de audit. 218.Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiile fundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si n mod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet n lucrarile de audit si la procedurile referitoare la lucrarile ncredintate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunt urmatoarele: - exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism, nscrise n Codul etic; - aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sau societatii permite acestuia sa se achite n mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste n cadrul unei misiuni de audit; - repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesara; - delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitate stabilite. 219.Rolul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la sinteza si formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil pentru: - mai buna organizare si control ale misiunii; - documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni; - nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori; - justificarea opiniei emise si redactarea raportului. 220.Rolul si importanta dosarului permanent. Unele informatii si documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate n fiecare an. Clasarea lor ntr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi. Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii n fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii. 221.Structura dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului este bine sa fie mpartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. n general se foloseste o mpartire n 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel: - EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata Acceptarea misiunii; - EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata Sinteza misiunii si rapoarte; - EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata Orientare si planificare; - ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata Evaluarea riscului legat de control; - EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata Controale substantive; - EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata Utilizarea lucrarilor altor profesionisti; - EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata Verificari si informatii specifice; - EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata Lucrarile de sfrsit de misiune; - EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata Interventii cerute prin reglementari diverse; - EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata Controlul conturilor consolidate; 222.Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se organizeaza n sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor comportnd un sumar al continutului.

inerea la zi se efectueaza pe sumar, indicnd data introducerii documentului. Dosarul permanent se subdivide n sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza: - PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata Generalitati; - PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata Documente privind controlul intern; - PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente; - PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata Analize permanente; - PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata Fiscal si social; - PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata Juridice; - PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata Interventii externi;_______________________________________ Una Ragazza Esuberante Accounting and Audit Departement http://contabilitate.3xforum.ro http://audit.3xforum.ro

223.Elementele de baza ale raportului de audit ntr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura si ntinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului. 224.Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel: Astfel, cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situatiile financiare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de . pentru cladiri si . pentru utilaje, trebuia sa se ridice la suma de ., pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecinta, amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la . mil. lei, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la . mil. lei. Dupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate n paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200, contului de profit si pierdere, pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare. 225.Explicati semnificatia datarii raportului de audit. Raportul auditorului trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca auditorul a apreciat efectele asupra situatiilor financiare si asupra raportului sau, evenimentelor si tranzactiilor intervenite, de care el a avut cunostinta pna la aceasta data. ntruct responsabilitatea auditorului consta n emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii, raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost nchise si aprobate. 226.Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie datorata limitarii ntinderii lucrarilor se poate prezenta astfel: Noi nu am fost n masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii ntinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. Avnd n vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia asupra conturilor anuale. 227.Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezinta naintea paragrafului de opinie. n astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaza astfel: Exemplu de rezerve datorate limitarii ntinderii lucrarilor: Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie 200, caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. innd seama de natura documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200, ct si contului de profit si pierdere pentru exercitiul ncheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate: Astfel, cum este explicat n nota X anexata, nu s-au constatat amortismente n situatiile financiare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de . pentru cladiri si . pentru utilaje, trebuie sa se ridice la suma de . pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie 200 . n consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la . mil. lei, iar pierderile exercitiului si pierderile cumulate la . mil. lei.

Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate n paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200, ct si contului de profit si pierdere pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale si statutare. 228.Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare. Este exprimata atunci cand auditorul a obtinut o asigurare rezonabila asupra faptului ca toate datele semnificative incluse in posturile din bilantul contabil au fost culese si sistematizate dupa o metoda acceptabila si permanenta in conformitate cu normele legale. Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 200 precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul nchis la aceasta data, n conformitate cu normele internationale (sau nationale) de contabilitate. 229.Opinia fara rezerve dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat, adaugnd un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale, expus de o maniera detaliata n anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si precizeaza, n general, ca acesta nu constituie o rezerva. Acest tip de opinie se formuleaza atunci cnd apar elemente care nsa nu afecteaza opinia auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de opinie. Forma de prezentare a paragrafului de opinie n acest caz este urmatoarea: Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiil;or financiare, noi atragem atentia asupra notei X din anexa. Societatea face obiectul unui proces n care este acuzata de infractiune n utilizarea brevetelor si n care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare, ct si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, n prezent, sa fie determinatsi, n consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte. 230.Paragraful opiniei: tipuri de opinie. ntr-o misiune de audit de baza exista doua forme de exprimare a opiniei asupra situatiilor financiare care au aceeasi valoare: dau o imagine fidela sau prezinta n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Exizta 4 tipuri de opinie: - opinia fara rezerve; - opinia cu rezerve; - opinia defavorabila; - imposibilitatea de a exprima o opinie. 231.Paragraful privind natura si ntinderea lucrarilor de audit. Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. Raportul auditorului trebuie sa descrie ntinderea lucrarilor de audit, indicnd ca ele au fost ndeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau practicilor nationale. ntinderea lucrarilor da posibilitatea pentru auditor sa puna n opera procedurile de audit judecate ca necesare n conditiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor n materie; daca aceasta nu rezulta n mod clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara indicata prin adresa auditorului. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure n mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunnd: - examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute n situatiile financiare; - evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare; - evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare; - revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare. Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). Aceste standarde (norme) precizeaza ca auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat n scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta n a exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute n situatiile financiare; el consta, de asemenea, n a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru nchiderea situatiilor financiare, ct si n a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.

232.Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate precum si o mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare ale entitatii, care au facut obiectul auditului, ct si data si perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt n sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra acestor situatii financiare. Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face estimari contabile si aduce judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare, nct sa poata exprima asupra acestora o opinie. Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare: Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii X, ncheiate la 31 decembrie 200, asa cum sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii. Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor conturi anuale. 233.Situatii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fara rezerve. De fiecare data cnd auditorul emite un raport, altul dect un raport fara rezerva, el trebuie sa includa n raportul sau o descriere clara a tuturor motivelor care justifica decizia sa si, de fiecare data cnd poate, sa cifreze (sa estimeze) incidenta posibila asupra situatiilor financiare. Aceste informatii trebuie sa fie date, de preferinta ntr-un paragraf distinct care sa preceada pe cel care cuprinde exprimarea opiniei sau imposibilitatea de a exprima o opinie si pot, de asemenea, sa faca trimitere la o nota anexa mai aprofundat