suport orientativ contabilitate manageriala orientativ contabilitate... · pe norme privind produc...
TRANSCRIPT
�����
������
���������
��������
������
������
��������
���
�
INTR
OD
UC
ER
EC
ON
TAB
ILITATE
A FIN
AN
CIA
R�
VE
RS
US
C
ON
TAB
ILITATE
A M
AN
AG
ER
IAL�
�C
on
cep�iico
ntab
ilead
op
tate�
European
�;�
Anglo-saxon
�
�C
on
cepte
org
anizato
rice:�
mo
nist
–în
cazulîncare
lanivelulentit�
�iiseorganizeaz�
unsingur
circuitcontabil,
decio
singur�contabilitate,
atâtpentru
laturaintern
�,cât�ipentru
ceaextern
�a
întreprinderii;�
du
alist–
dac�
lala
nivelulentit�
�iise
organizeaz�dou
�sec
�iunialecontabilit�
�ii.
Rom
ânia�opereaz
�conceptuldualist
dou�
sec�iuniale
contabilit��ii:financiar�
�imanagerial�
�
�
Contabilitatea financiar�
�D
escrie:circuitul
patrimonial
alîntreprinderii
luatîn
totalitatea�istructuralitatea
sa;
�O
biectiv
prin
cipal:
furnizareade
informa�ii
sinteticeprivind
pozi�iafinanciar�,
performan
�ele�i
modific
�rilepozi�ieifinanciare.
�In
form
a�iaco
ntab
il�:este
destinat�utiliz
�riiinterne
dec�tre
managem
ent,dar
�iutilizatorilorexterni:
investitoriide
capital,bancherii,
angaja�ii,
furnizorii,clien
�ii,guvernul�iinstitu
�iilesale,precum
�ipublicul.
�E
stestan
dard
izat�:se
bazeaz�
penorm
eprivind
produc�ia,prezentarea
�iutilizareainform
a�iilor
contabile.�
Contabilitatea m
anagerial�
�F
urn
izeaz�:toat�
informa�ia
contabil�care
estecuantificat�,
prelucrat��i
transmis�
pentruutilizarea
intern�
dec�tre
managem
ent;
�D
escrie:circuitul
patrimonial
internal
întreprinderii,definit
deactivit�
�ileconsum
atoarede
resurse�i
produc�toare
derezultate;
�O
biective
prin
cipal:
�calcularea
analitic�
(pefeluri,
purt�toride
costuri,locuride
activitate)a
costurilor�irezultatelor,
�bugetarea
intern�
aactivit�
�iiîntreprinderii(pelocuride
activitate);�
controlulde
gestiunesau
managerial
privindcosturile
prestabilite�iabaterile
dela
acestecosturi.
�
Diferen
�e dintre contabilitatea financiar� �i cea managerial�
�
CA
PITO
LUL I
PO
LITICI C
ON
TAB
ILE P
RIV
IND
CA
LCU
LA�IA
C
OS
TUR
ILOR
�I R
EZU
LTATE
LOR
1.D
elimit�ri �i fundam
ent�ri teoretice privind cheltuielile �i veniturile
2.D
efinirea costurilor �i a rezultatelor
3.D
elimit�ri între cheltuieli �i costuri
4.D
elimit�ri între venituri �i realiz
�ri
�
1. Delim
it�ri �i fundament�ri teoretice privind
cheltuielile �i veniturile
�P
rimu
lp
asîn
defin
ireach
eltuielilo
r�i
aven
iturilo
r:activit�
�iledesf�
�uratede
oîntreprindere
�ipropriet�
�ilede
bunuride
�inutede
aceastasunt
consumatoare
deresurse
�iproduc�toare
derezultate
Încondi�iile
încare
consumurile
debog
��ie
ob�inut�
suntevaluate
�im�surate
înunit�
�im
onetare,acestea
cap�t�
expresiavaloric
�de
cheltu
ieli,iarrezultatele,de
venitu
ri.
�
�D
efinirea
cheltu
ielilor
prin
prism
aco
nsu
mu
rilor:
cheltuielilecaracterizeaz
�în
expresieb�neasc
�utilizarea
deresurse/bog
��ie
înscopul
dobândiriiunui
bunm
aterialsau
aunuiserviciu.
�Tratarea
venitu
rilor
prin
prism
arezu
ltatulu
i:V
enitulreprezint�
bog��ia
sauresursa
careîi
revineîntr-o
anumit�
perioad�
uneipersoane
fizicesau
juridicedintr-o
vânzare,dintr-o
activitateprestat�,
dintr-oproprietate
de�inut�
saudintr-o
finan�are
primit�.
�
�A
l do
ilea pas: circum
scrierea la nivelul întreprinderii cu activit�
�i industriale �i comerciale
�A
l treilea pas: perioada de referin
��:
�Ch
eltuieli
�iven
ituri
curen
te:cuprinde
cheltuielile�i
veniturilerecunoscute
derezultatul
perioadeicurente;
(deexem
plu,consumulde
materiiprim
e).
�C
heltu
ieli�i
venitu
riîn
avans
suntconstatate
înperioada
„N”,dar
recunoscutede
rezultatulperioadei„N+
1”;(deexem
plu,plata/încasarea
anticipat�a
chiriilor).
�Ch
eltuieli �i ven
ituri d
e repartizat asu
pra m
ai mu
ltor
perio
ade sunt constatate în perioada „N
” dar recunoscute de rezultatul perioadelor „N
+α
“ , unde α=
1→
n; (de exemplu,
cheltuielile cu repara�iile capitale neprevizibile).
�C
heltu
ielid
ep
lat��i
venitu
rid
erealizat
sunt,dup
�caz,
consumuri
saurealiz
�riconstatate
laînchiderea
perioadeipentru
carenu
s-auprim
it/întocmit
documentele
justificativece
angajeaz�
cheltuielilesau
genereaz�
veniturile.
�
2. Definirea costurilor �i a rezultatelor
A. C
ostu
l:�
reprezint�în
expresiem
onetar�consum
uride
resurseocazionate
derealiz
�rileîntreprinderii;
�reprezint�
ocheltuial�
sauo
sum�
decheltuieli
asociatela
�irecunoscute
deo
resurs�
consumat�,
unloc
deactivitate,
unprodus
realizatsau
operioad
�de
gestiune
�C
aracteristicilen
o�iu
niid
eco
st:
�C
onsumde
resurse;�
Leg�tura
curealiz
�rile;�
Evaluarea
înexpresie
b�neasc
�.��
�C
ostu
l se defin
e�te prin
trei caracteristici:
1.Câm
pu
l de ap
licare -poate fi:
�o
fun
c�ie
sauo
sub
fun
c�ie
econ
om
ic�
deîntreprindere
(aprovizionare,produc�ie,distribu
�iesau
administra
�ie);
�u
nm
ijloc
de
explo
atare,adic�
om
a�in
�,un
postde
lucru,unraion
dem
agazin,uncanalde
distribu�ie;
�o
activitateînsem
nândo
familie
deproduse,
unprodus
sauo
zon�
deactivitate;
�u
ncen
trud
eresp
on
sabilitate,
adic�
unsubsistem
deîntreprindere
dotatcu
unindicator
deperform
an��
�ic�ruia
îieste
l�sat�o
anumit�
latitudineîn
ceeace
prive�te
mijloacele
necesaresatisfaceriiobiectivelor.
��
2.Mo
men
tulcalcu
lulu
i:
�co
stisto
ric-
esteun
costcalculat
posteriorfaptelor
carel-au
generat;se
vorbe�te
totodat�despre
cost
con
statatsau
cost
real.
�co
stp
restabilit
-este
uncost
calculatanterior
faptelorcare
l-augenerat.
Poate
aveacaracter
de„n
orm
�”
saude
simpl�
previziune;se
poatevorbi
despreco
ststan
dard
,d
ed
evizsau,
maisim
plu,de
costu
riprevizio
nale.
��
3.Co
n�in
utu
l:
a)co
sturi
com
plete
-sunt
constituitedin
totalitateacheltuielilor
referitoarela
obiectuldecalcul:
�co
sturi
com
plete
tradi�io
nale
-dac
�cheltuielile
dincontabilitatea
general�suntîncorporate
f�r�m
odific�ri;
�co
sturico
mp
leteeco
no
mice
-dac
�aceste
cheltuielisufer�
anumite
retrat�riîn
func�ie
decea
mai
bun�
expresieeconom
ic�
acosturilor.
��
b)
costu
rip
ar�iale-
suntob
�inuteneîncorporând
decâto
partedin
cheltuielilepertinente,
înfunc
�iede
problema
careeste
tratat�:
�co
stul
variabil
-este
constituitn
um
aid
inch
eltuieli
carevariaz�
cuvo
lum
ul
de
activitateal
întreprinderii�
vorfi
exclusedin
calcula�a-zisele
cheltuieli„d
estru
ctur�”
caresunt
consideratefixe
peparcursulperioadeiconsiderate.
�co
stul
direct
-este
uncost
constituitdin
cheltuielilecare
îipotfidirect
afectate(în
generalcelevariabile)
�idin
cheltuielicare
cuprindco
sturi
f�r�am
big
uitate
(variabilesau
fixe).��
B. R
ezultatu
l:diferen
�a între venitul total al întreprinderii �i costul total.
C. A
naliza co
st –rezu
ltat are în vedere:
�lo
curile
de
activitated
enu
mite
�icen
tred
eg
estiun
e-reprezint�
simultan
locuride
costuri�i
rezultate.E
lese
identific�
custructurile
întreprinderiic�rora
lise
încredin�eaz
�o
func�iune,
oactivitate,
unproces,
olucrare,
unproiect,
unobiectiv
etc.�ipentru
carese
poatedelim
itarela
�iaasociat�
cheltu
ieli-
venitu
ri.
�p
urt�to
riid
eco
sturi
=produsele,
lucr�rile�iserviciile
delimitate
carealiz
�riale
întreprinderiicircum
scriseobiectuluis
�ude
activitate.P
rincom
parareacosturilor
cupre
�urilede
vânzaresau
cupre
�urileinterne
decesiune
încazul
consumurilor
intermediare
sedeterm
in�
rezultatulanaliticpe
purt�toridecosturi.
��
3.Delim
it�ri între cheltuieli �i costuri
A.
Din
pu
nctu
ld
eved
ereal
sfereid
ereferin
��-
distinc�ia
seface
prinprism
arap
ortu
lui
din
treco
ntab
ilitateafin
anciar�
�icon
tabilitatea
intern
�:
�C
on
tabilitate
finan
ciare�
distinc�ia
întrech
eltuielile
pro
priu
-zise�ich
eltuielile
sub
form
�d
ep
ierderi.
�C
heltu
ielilep
rop
riu-zise
-apar
încursul
activit��ilor
curente,norm
aleale
entit��ii,
reg�sindu-se
subform
acostuluivânz�rilor,a
costulconsumuluide
stocuri,salariile�i
amortiz
�rile.�
Ch
eltuielile
sub
form
�d
ep
ierderi
-sunt
redu
cerid
eb
eneficiicare
potsaunu
s�
apar�în
activit��ile
curentesau
normale
aleîntreprinderii
(exemplu:
cheltuielilefinanciare
subform
apierderilor
netedin
cedareainvesti�iilor
financiarepe
termen
scurt,diferen
�elenefavorabile
decurs
valutar,sconturile
acordateclien
�ilor.
��
�C
on
tabilitatea
intern
��
separareacosturilor
înco
stul
perio
adei
�icostu
lpro
du
sulu
i.
�C
ostu
lp
rod
usu
lui
-cuprinde
toatecheltuielile
asociatecu
bunurileachizi�ionate
saucu
produselefabricate
înscopulrevânz
�riisaudestinate
consumuluiintern.
�C
ostu
lp
erioad
ei-
delimiteaz
�cheltuielile
angajatecare
nuau
leg�tur�
direct�cu
achizi�iasau
cuproducerea
deproduse
�iserviciiînvederea
revânz�rii.
Ele
suntrecunoscute
derezultatulperioadeide
referin��
f�r�a
sec�uta
oleg
�tur�cu
stoculcum
p�rat
saucu
produsulrevândut.��
B. P
entru a defini rapo
rtul d
intre ch
eltuieli �i co
sturi p
rin
prism
a con
tabilit��ii fin
anciare �i co
ntab
ilit��ii intern
ese
procedeaz� de regul� la îm
p�r�irea cheltuielilor în:
�C
heltu
ielileîn
corp
orab
ile-
suntde
regul�cheltuielile
angajaterecunoscute
dreptcosturiale
perioadei�icosturiale
produsuluiîn
contabilitateaintern
�.E
lefigureaz�
atâtîn
contabilitateafinanciar�,cât
�iîncea
intern�.
�C
heltu
ielilen
eînco
rpo
rabile
-opereaz
�num
aiîncontabilitatea
financiar�,neform
ândobiectul
înregistr�rii�i
analizeiîn
contabilitateaintern
�,im
plicitnu
suntcosturiale
produsului(deexem
plu,supra-am
ortizarea,supra-aprovizionarea
deorigine
fiscal�).
�C
heltu
ielilead
�ug
atesau
sup
letive-
suntcosturirecunoscuteîn
contabilitateaintern
�f�r�
ase
reg�siîn
calitateade
cheltuieliîn
contabilitateafinanciar�.
Altfel
spus,sunt
costurif�r�
echivalentîn
cheltuieli(de
exemplu:
salariulîntreprinz
�torului,dobânzile
calculatepentru
capitalulpropriu).
�
C.
Clasificarea
cheltu
ielilor
prin
prism
aflu
xurilo
rm
on
etare:
�D
ebu
rs�rid
en
um
erar-
genereaz�
platade
trezorerieprin
casaproprie
sauprin
conturilede
lab�nciindiferent
c�
aufost
ocazionateîn
exerci�iulfinanciar
încurs
sauîn
alteexerci�iifinanciare
�C
heltu
ielicalcu
latorii
-nu
impun
deburs�ri
denum
erar,ele
suntprezum
ateca
echivalental
unorutilit�
�ibine
precizate�i
denecontestat.
Înaceast�
situa�ie
seafl�,
deregul�,
cheltuielilecu
amortiz
�rile�i
provizioanele.�
D.
An
alizatp
rinp
risma
perio
adei
de
referin��,
rapo
rtul
din
trech
eltuieli�ico
sturiim
punedelim
itarea:
�C
heltu
ielicare
înc�
nu
sun
tco
sturi
-sunt
inclusecheltuielile
înavans
�icheltuielile
derepartizat
asupram
aimultor
exerci�iifinanciare.
�C
heltu
ielicare
nu
mai
sun
tco
sturi
-cuprinde
cheltuielilede
plat�.
��
Rela�ia dintre cheltuieli �i costuri:
�C
heltu
ielian
gajate
alep
erioad
eid
ereferin
��legate
defluxurile
monetare,din
contabilitateafinanciar�:
+C
heltuielideexploatare
+C
heltuielifinanciare-
Ch
eltuielin
eînco
rpo
rabile
(neutrale):-
Cheltuielifinanciare
subform
�de
pierderi+
Ch
eltuielisu
pletive:
+S
alariulîntreprinz�torului
+C
hiriacalculat�
laim
obiliz�rile
corporaleîn
proprietate�i
folosin��
proprie+
Dobânda
lacapitalulpropriu
+/-
Diferen
�eled
inevalu
areaactivelo
rco
nsu
mate
-C
heltuielilecare
nusuntînc
�costuri
+C
osturilecare
nusuntînc
�cheltuieli
=C
ostu
riled
inp
erioad
ad
ereferin
��
�C
ostulprodusului�
Costulperioadei
��
4.Delim
it�ri între venituri �i realiz�ri
Diferen
�ierideterm
inatede
sferad
ecu
prin
dere:
venituriletotale
suntechivalente
alerezultatului
deansam
blual
întreprinderii,fiinddelim
itatestructuralprin:
�ve
nitu
rid
inre
aliz�
ri
�ve
nitu
rin
eu
trale
��
A. V
enitu
ri din
realiz�ri
Provin
dinactivitatea
propriu-zis�
aîntreprinderii,
denumit�
�iactivitateproductiv
�sau
activitatede
exploatare.
Se
diferen�iaz
�în
rea
liz�
rid
estin
ate
de
sfa
ce
rii�i
rea
liz�
ri
inte
rne
ale
între
prin
de
rii.
��
Sch
ema d
e ierarhizare �i d
elimitare a
venitu
rilor d
in realiz�ri
�R
ealiz�ri
dinvânz�ri
deproduse,
serviciiprestate
�idin
alteactivit�
�i,înpre
�devânzare
+/-
Realiz
�ridin
varia�ia
stocurilor(realiz
�riînc
�nevândute),
încostde
produc�ie
=R
ealiz�rid
estinate
desfacerii
�R
ealiz�ri din produc
�ia de imobiliz
�ri în costuri de produc�ie
+ R
ealiz�ri interne ale întreprinderii în costuri secundare
(derivate): transportul intern al întreprinderii, energia din produc�ia
proprie, repara�ii în regie proprie
= R
ealiz�ri in
terne ale în
treprin
derii
�R
ealiz�ri destinate desfacerii
+ R
ealiz�ri interne ale întreprinderii
= R
ealiz�ri ale activit�
�ii pro
du
ctive (pro
du
c�ia exerci�iu
lui)
��
B. V
enitu
ri neu
trale
seidentific
�prin
venitu
rilestr�in
e,adic
�venituri
financiare,subven
�iide
exploatare,chirii,
loca�ii
degestiune,redeven
�e�iam
enzi
��
Sch
ema p
rivind
com
po
nen
�a venitu
rilor
neu
trale
●V
enitu
rifinan
ciare:
�V
enituridindividende
�V
enituridindobânzi
�V
enituridininvesti�iifinanciare
peterm
enscurt
�V
enituridindiferen
�elefavorabile
decurs
valutar�
Venituridin
sconturileob
�inute�
Veniturifinanciare
dinajust�ripentru
deprecieri�
Alte
veniturifinanciare+
Venituridin
subven�iide
exploatare+
Venituridin
redeven�e
pentruconcesiuni,
loca�iide
gestiune,chirii
�idinam
enzi=
Ven
ituri
din
activit��ile
externe
aleîn
treprin
derii
(venitu
ristr�in
ed
eîn
treprin
dere)
+A
ltevenituridin
exploatare+
Venituridin
provizioaneprivind
activitateade
exploatare=
Ven
iturin
eutrale
��
CA
PIT
OL
UL
II P
OL
ITIC
ILE
CO
NTA
BIL
E �
I ST
RU
CT
UR
ILE
C
AL
ITAT
IVE
OP
ER
AB
ILE
ÎN C
AL
CU
LA�
IA
CO
ST
UR
ILO
R �
I RE
ZU
LTAT
EL
OR
1.Principiile
calcula�iei
costurilor�i
standardeleetice
alecontabilit�
�iimanageriale
2.Structuri
calitativeoperabile
încalcula
�iacosturilor
�irezultatelor
2.1.Clasificarea
costurilorîn
func�ie
dem
odullor
derepartizare2.2.C
lasificareacosturilor
dup�
dependen�a
lorfa��
deactivitate2.3.C
omport�riale
costurilorunitare
2.4.Costurile
semivariabile
�icosturilem
ixte��
1.Principiile calcula�iei costurilor
�D
eterminarea
obiectuluicalcula�iei
�A
legeream
etodeidecalcula
�ie;
�O
rganizareacalcula
�ieicontabile
înconcordan
��cu
celelalteform
ede
calcula�ie
economic�;
�D
elimitarea
pefeluri
deactivit�
�ia
indicatoriloreconom
ico-financiaricare
facobiectul
calcula�iei
costurilor;
�D
elimitarea
întim
pa
datelor�i
ainform
a�iilor
pebaza
c�rora
secalculeaz
�costurile;
�D
elimitarea
înspa
�iupe
locuri(centre)
decheltuieli
adatelor
�ia
informa�iilor
carestau
labaza
calcula�iei
costurilor.
�
1.S
tandardeleetice
alecontabilit��ii
manageriale
�C
ompeten
�a
�C
onfiden�ialitatea
�Integritatea
�O
biectivitatea
�
2.Structuri calitative operabile în calcula
�ia costurilor �i rezultatelor
2.1.Clasificarea costurilor în func
�ie de modul lor de
repartizare
�C
ostu
riled
irected
ep
rod
uc�ie
(ind
ividu
ale)-
delimiteaz
�cheltuielile
carepot
fiindividualizate
�iatribuite
f�r�am
biguitateunui
produssau
uneiactivit�
�iconsum
atoarede
resurse�i
produc�toare
derezultate
(deexem
plu,consum
urilede
materii
prime
�icheltuielile
cusalariile
muncitorilor
debaz
�din
sec�iile
debaz
�).
�C
ostu
rilein
directe
-suntcheltuielidelim
itatepe
produssau
peactivitate
printr-uncalculinterm
ediarde
repartizare;au
uncaracter
comun
mai
multor
produse,servicii
oriactivit�
�isau
uncaracter
generalîn
raportcu
toateprodusele,serviciile
sauactivit�
�ilepropriiîntreprinderii.
��
Co
sturile d
irecte �i ind
irecte se dezvo
lt� pe
articole d
e calcula�ie.
Artico
leled
ecalcu
la�ie-
reprezint�un
element
saum
aim
ulteelem
entede
cheltuielicu
aceea�i
destina�ie
economic�
saufunc
�ieîn
gestiuneaintern
�a
întreprinderii.
��
No
men
clatura d
e referin�� p
rivind
articolele
de calcu
la�ie:
a)co
stul
pro
du
c�ieiîn
curs
de
execu�ie
(produc�ia
neterminat�
laînceputulperioadei
�ilasfâr�itulperioadei);
b)
cheltu
ieliîn
avans
(cotade
cheltuielipreluate
laînceputul
perioadei,respectiv
cheltuielileîn
avanstransferate
lasfâr�itulperioadei–
recunoscuteca
active);
c)co
sturid
irected
ep
rod
uc�ie:
�m
ateriiprime�im
aterialedirecte;
�rem
unera�iidirecte;
�costuridirecte
privindasigur�rile
�iprotec�ia
social�;�
costurispecificede
fabrica�ie;
��
d)
costu
riind
irecte(com
une)de
produc�ie:
�costuricu
între�inerea
�ifunc�ionarea
utilajului;�
costurigeneraleale
sec�ieide
produc�ie;
e) costu
ri finan
ciare:�
costuricosturicudobânzile;
�costuricom
plementare
(accesorii)dobânzilor;
f) costu
ri gen
erale de ad
min
istra�ie;
g) co
sturi d
e desfacere;
h) co
sturi d
e cercetare �i dezvo
ltare.
��
2.2.Clasificarea costurilor dup� dependen�a lor
fa�� de activitate
�C
ostu
rilevariab
ile-
suntcheltuieli
relativvariabile
fa��
denivelul
deproduc
�iesau
deactivitate
(deexem
plu,consum
urilede
materiiprim
e).
�C
ostu
rilefixe
-sunt
cheltuielirelativ
constantefa��
denivelul
deproduc
�iesau
deactivitate
(deexem
plu,cheltuielile
generalede
produc�ie
alesec
�iilor,cheltuielile
generalede
administra
�ie).
��
�În
trecele
dou�
categoriidecosturise
afl�:
�co
sturile
semivariab
ile–
cuprindatât
elemente
fixe,cât
�ielem
entevariabile
(exemplu,
salariulunui
angajatcare
estepl�tit
�ipesteprogram
)
�co
sturile
semifixe
(„costu
rip��ite”,)
-reprezint�
costurilefixe
carecresc
încadrul
marjei
relevante(exem
plu,num
�rulnoilor
persoaneangajate
pem�sura
cre�teriiproduc
�ieicareatinge
�idep��e
�teun
anumitnivel)
��
2.2.1.Capacitate, activitate �i grad de activitate
A.
Cap
acitatea:
�cantitatea
maxim
�posibil�
deproduc
�ieîntr-o
perioad�,
m�surat�
:�
întreprindereacu
produc�ie
unitar�,om
ogen�:
întone,buc
��i,m
etricubi;�
întreprindereacu
produc�ie
multipl�,
eterogen�:
orede
munc
�sau
orede
func�ionare
am
a�inii.
�lim
itasuperioar�
aoutput-uluiproductiv
aluneisociet��i,
�inândcontde
resurselepe
carele
de�ine.
��
Tip
uri g
enerale d
e capacitate d
e pro
du
c�ie
�C
apacitatea
teoretic�
(ideal�)
-volum
ulm
aximde
produc�ie
finit�pentru
operioad
�dat�
detim
p,înipoteza
c�
toateutilajele
�iechipamentele
func�ioneaz
�la
vitezaoptim
�f�r�
întreruperi.
�C
apacitatea
practic�
-capacitatea
teoretic�
minus
întreruperilenorm
ale�iprobabile
aleactivit�
�ii.
��
!!!!M
ajoritatea
societ��ilo
rn
uo
pereaz�
nici
lacap
acitateaid
eal�,n
icila
ceap
ractic�.A
mb
elem�rim
icu
prin
dcap
acitateasu
plim
entar�
-surplusul
deechipam
ente�iutilaje
men
�inuteca
rezerv�.
!!!!În
loculcapacit�
�iipractice
esteutilizat�
no�iunea
decap
acitaten
orm
al�-
nivelulm
ediuanual
alcapacit�
�iide
produc�ie
necesarpentru
asatisface
cerereapoten
�ial�de
produse.
�
B.
Activitatea
-cantitatea
deproduc
�ieefectiv
realizat�într-o
perioad�.
C.
Rela
�iacantitativ
�dintre
activitate�i
capacitatereprezint�
grad
uld
eactivitate:
Grad
uld
eactivitate
=A
ctivitate/Cap
acitatex
100
Grad
ul
de
activitate=
Nivel
realal
activit��ii/Nivel
no
rmalalactivit��iix
100
�
2.2.2.Com
portarea costurilor totale2.2.2.1.C
osturile fixe totale
Co
sturile
fixeto
tale:
�P
rind
estina�ie
-sunt
costuride
preg�tire
�im
en�inere
aîntreprinderii;
�P
rinco
mp
ortam
ent
-sunt
independentede
gradulde
activitate;
�S
un
td
ereg
ul�:
cheltuielilecom
une�i
generalede
administra
�ie,am
ortizareacl�dirilor,
remunera
�iilefunc�ionarilor,
asigur�ri,chirii,
cheltuielide
iluminare,
înc�lzire,
între�inere
�icur�
�enie.
��
�R
eprezen
tareag
rafic�-
seprezint�
subform
aunei
paralelela
axaO
x
�������
�
�����
����
���������������
������
�
��
2.2.2.2.Costurile variabile totale
Co
sturile variab
ile totale:
�sunt dependente de activitate;
�co
mp
ortam
entu
l-este
liniarîn
raportcu
activitatea�
crescpropor�ionalcu
cre�terea
activit��iidac
�ceilal�ifactoride
influen��
acosturilor
r�mân
constan�i;
�S
un
td
ereg
ul�:
costurileindividuale
directeprivind
materiile
prime
�im
aterialeledirecte,
salariilede
produc�ieîn
acord,costurile
specialeindividuale
deproduc�ie,
costurilespeciale
individualede
desfacere�i
unelecosturi
indirectede
produc�ie(m
aterialeleauxiliare,
energiapentru
produc�ie,am
ortizareaîn
raportcuactivitatea,costurile
deîntre
�inere�irepara
�ie);
�R
eprezentareagrafic
�bazat�
peecua
�iauneidrepte
y=
ax:
��
�������
�
�����
������
���
������������
������
�
��
2.2.2.3.Costurile totale (ansam
blu)
�F
ormula costurilor totale (C
t) divizate în cele dou� categorii,
costuri fixe (Cf) �i costuri variabile (C
v):
Ct =
Cf +
Cv
�D
ac� C
v = Q
x cv, formula devine:
Ct =
Cf +
Q x
cv
Unde: Q
= cantitatea
cv = cost variabil unitar
�R
eprezentarea grafic� a form
ulei prin recurs la func�ia liniar�
de gradul I, y =
ax +
b:
��
�����
������
��
��
�
����������
�������
�
��
2.3. Com
port�riale costurilorunitare
2.3.1.C
osturile fixe
Co
sturiu
nitare
fixe:�
cap�t�
uncaracter
variabil�
odat�cu
cre�terea
activit��iise
produceefectul
dedegresivitate
alcosturilor
fixe,respectiv
revinîn
medie
maipu
�inecosturifixe
peunitatea
deprodus.
�R
ela�ia
de
calcul:
cf=C
f/Qunde:cf =
costuri fixe unitare;C
f = costuri fixe totale;
Q =
volumul activit�
�ii.
�D
ac� Q
→0, atunci c
f→
∞
�D
ac� Q
→∞
, atunci cf→
0�
cf reprezint� o constant� în raport cu volum
ul activit��ii
��
������
���
����
� ���
������
����� ���
����
�����
��
�����
�������
���
������
�
�����
������
�
�
����������
�������
�
��
2.3.2.Costurile variabile
Co
sturile u
nitare variab
ile:
�cap
�t� un caracter con
stant;
�R
ela�ia de calcu
l:
cv=C
v/Qunde:cv
= costuri variabile pe unitate;
Cv
= costuri variabile totale;
Q =
volumul activit�
�ii.
�D
ac� Q
→0, atunci cv →
0�
Dac
� Q →
∞, atunci cv →
∞�
�R
eprezentarea grafic�:
�������
��
��
��
����������
�������
�
�
2.3.3.Costurile unitare totale
�M
odificareavolum
uluiactivit�
�iiatrage
dup�
sinem
odificareacostului
unitartotal
înm
oddirect
�în
cazulcre
�teriivolum
uluiactivit�
�ii,costuriledescresc
asimptotic
însprecosturile
marginale.
�R
ela�ia
de
calcul:
ct=C
t/Q =
Cf/Q
+ C
v/Q =
cf + cv
unde:ct=
costuriunitaretotale;
Ct=
costuritotale;Q
=volum
ulactivit��ii.
�D
ac�
Q→
0,atuncict→
∞→
0�
Dac
�Q
→∞
,atuncict→
0→
∞
��
�R
eprezentarea grafic�:
�������
������
�����
����
�
��
������������
������
�
��
2.4.Costurile sem
ivariabile �i costurile mixte
2.4.1.Costul sem
ivariabil
�poate
aveaatât
componente
variabile,cât
�icomponente
fixe;
�o
partedin
acestcost
sem
odific�
odat�cu
volumul
deproduc
�iesau
cugradul
deutilizare
afacilit�
�ilor,iar
oparte
dincostr�m
ânefix�
peo
perioad�
detim
p;
�exem
plu:costulserviciilor
detelecom
unica�ii.
�m
odelede
evolu�ie
acosturilor
semivariabile:
��
Cost total servicii telecom
unica�ii
0 Convorbiri interna
�ionale
Un
asemenea
graficpoate
reprezentade
asemenea
costu
lo
bi�n
uit
alen
ergiei
electricesuportat
deo
uzin�.
Factura
lunar�con
�inela
începutplata
fix�
pentruservicii
�icre�te
înfunc
�iede
consumulde
Kw
h.
��
��������
�����
����
����������
����������������������������������������������������������������������������������
�������
����
Graficul
dem
aisus
reprezint�un
contractspecial
deînchiriere
aspa
�iilorde
produc�ie,
condi�ionatde
gradulde
ocuparea
for�eide
munc
�specific
pentrurela
�iilecu
administra
�iilem
unicipale.C
hiriaspa
�iilorde
produc�ie
areo
baz�
fix�
pentruîntregul
an,dar
sereduce
înraport
cuplata
orelorde
munc
�pân
�la
osum
�m
inim�
anual�.��
�������
������
��������
�����
�����������������������������������������������������������������
�������
�����������
�����������
�����
Acest
graficreprezint�
deasem
eneaun
contractspecial:
costulanual
alrepara
�iilorcurente
aleechipam
entelorrealizate
deo
alt�societate.
Acesta
estevariabilîn
func�ie
deorele
dem
unc�
derepara
�ii,pân
�la
unnivel
maxim
pentruîntreaga
perioad�.
Dup
�ce
seatinge
limita
maxim
�,repara
�iilecurente
suplimentare
seefectueaz
�gratuit
���
2.4.2.Co
sturile m
ixte
�sunt
deasem
eneaform
atedin
costurivariabile
�ifixe
�iapar
atuncicând
ambele
componente
aleacestora,
respectivcosturifixe
�ivariabile,sunt
înregistrateîn
acela�i
cont(deexem
plu,contul„Repara
�iicurente�icapitale”).
��
CA
PIT
OL
UL
III M
ET
OD
E, M
OD
EL
E, �
I PR
OC
ED
EE
PR
IVIN
D
CA
LC
UL
A�
IA C
OS
TU
RIL
OR
�I
RE
ZU
LTAT
EL
OR
1.Delim
it�ri teoretice privind calcula�ia costurilor
2.Modelul general de calcula
�ie a costurilor pe purt�tori
3.Metode de calcula
�ie a costurilor
4.Procedeele de calcula
�ie a costurilor pe unitatea de produs4.1.D
iferen�ieri
4.2.Calcula
�ia prin diviziune simpl�
4.3.Calcula
�ia prin coeficien�i de echivalen
��
4.4.Calcula
�ia prin suplimentare
4.5.Procedee de calcula
�ie în cazul produc�iei cuplate
5.Calcula
�ia costurilor privind produc�ia în curs de execu
�ie
6.Procedee de separare a costurilor în fixe �i variabile
��
1.Delim
it�ri teoretice privind calcula�ia costurilor
�C
alcula�ia
pe
pu
rt�tori
-pe
bazaunui
ansamblu
deopera
�ii�i
procedeem
atematice
adecvatese
determin�
costurilede
produc�ie,
respectivcosturile
complete,
dup�
caz.
�F
ormula
opera�ional�
încalcu
la�iatrad
i�ion
al�,denum
it��i
calcula�ia
costu
rilor
com
plete,
calcula�ia
costu
rilor
totale
saufo
rma
fun
dam
ental�
acalcu
la�ieico
sturilo
refective
(istorice):
�
�C
osturileprivind
materiile
prime�im
aterialeledirecte
+C
osturileindirecte
(comune)
privindm
ateriileprim
e�i
materialele
=C
ostu
rimateriale
+S
alariidirecte+
Costurispeciale
defabrica
�ie+
Costuriindirecte
(comune)
defabrica
�ie=
Co
sturi d
e fabrica
�ie (prelu
crare)=
CO
ST
UR
I DE
PR
OD
UC�
IE
+ C
osturi generale de administra
�ie+
Costuri directe de desfacere
+ C
osturi indirecte de desfa
ce
re
= C
ostu
ri de ad
min
istra�ie �i d
esfacere+
Costuri de cercetare-dezvoltare
= C
ostu
ri com
plete sau
totale
�
Sistem
ele evolu
tive de calcu
l al costu
rilor:
�C
alcula�ia
costu
rilor
no
rmale
-se
distingeprin
evaluarea�i
introducereaîn
calcula�ie
aco
sturilo
rn
orm
aleca
valorimedii
determinate
pebaza
costurilorefective
dinperioadele
precedente.C
osturilenorm
aleefective
adoptatesunt
folositeca
baz�
pentruevaluarea
�idecontarea
consumurilor
intermediare,
cudeosebire
acheltuielilor
comune,
�icasistem
dereferin
��pentru
determinarea
abaterilor–
sub-sau
supraacoperiri–privind
costurileefective
�C
alcula�ia
costu
rilor
bu
getate
areca
obiectprevederea
subform
�de
bugeta
costurilorfiec
�ruiloc
decosturi
(primare
�isecundare).
Totodat�,pe
bazacosturilor
bugetatese
organizeaz�un
controlprin
compararea
lorcu
realiz�rile
efective.O
asemenea
calcula�ie
realizeaz�sim
ultano
antecalcula�ie
�io
postcalcula�ie
acosturilor
pelocuri
�ipurt�toride
costuri.��
�C
alcula�ia
costu
rilor
stand
ardse
caracterizeaz�
prinstabilirea
decosturi
standardpe
feluride
costuri,pe
locuride
costuripentru
cheltuielilede
regie(indirecte)
�ipe
purt�toride
costuri,inclusiv
peunitatea
deprodus.
Costurile
standardantecalculate
suntfolosite
atâtpentru
evaluarea�i
decontareaconsum
urilorinterm
ediare,cât
�icabaz�
necesar�pentru
controluleficien�ei
economice
autiliz
�riiresurselor.
De
asemenea,
încadrul
acesteicalcula�ii,singura
calcula�ie
acosturilor
pepurt�tori
�ipeunitate
deprodus
estecea
acosturilor
standard.A
baterilecosturilor
efectivefa��
decele
standardsunt
deregul�
imputate
rezultatuluiperioadei.
�C
alcula�ia
costu
rilor
directe
(direct-co
sting
)se
distingeprin
determinarea
lanivelul
fiec�rui
purt�tornum
aia
costurilorvariabile.
Pe
bazaacestuicost
seanalizeaz
��ise
gestioneaz�rela
�iade
eficien��
dintreco
stu
ri,vo
lum
�ip
rofit.
��
�C
alcula�ia
costu
rilor
plan
ificateeste
oantecalcula
�iea
costurilorbazat�
pem�rim
ileplanificate
privindfactorii
deproduc�ie
utiliza�i,
precum�iadoptarea
unorcote
planificateîn
evaluarea�i
decontareaconsum
urilorinterne.
Într-oalt�
viziune,esteo
calcula�ie
acosturilor
standardintegrat�
organicîn
sistemul
planific�rii
întreprinderii.�
iîn
cadrulcalcula
�ieicosturilor
planificate,singura
calcula�ie
pepurt�tori
decosturi
estecea
adim
ension�rii
costurilorplanificate.
Se
men
�inecalcula
�iaefectiv�
pefeluri
decosturi,
iarpentru
costurilecom
une,�ipe
locuridecosturi.
�A
ltesistem
ed
ecalcu
la�ie
-ca
lcu
la�ia
mo
dific
at�
acostu
rilor
co
mp
lete
,ca
lcu
la�ia
costu
rilor
prim
are
,ca
lcu
la�ia
co
stu
rilor
de
pro
ce
s(a
ctiv
it��i)
�ita
rge
t-co
stin
gu
l.
��
2.Modelul general de calcula�ie a costurilor pe
purt�tori
�S
e întemeiaz
� pe gru
parea co
sturilo
r în rap
ort cu
destin
a�ia
sau fu
nc�ia lo
r.
�P
rincip
iu:
Fiecare
cheltuial�de
natura„g
i ”este
descompus
�în
cheltuiala„a
i ”afectat�
directprodusului
„i”�i
încheltuiala
„bi ”
comun
�m
aim
ultorproduse,
saugeneral�
înraport
cutoate
produsele,care
estem
aiîntâi
colectat�într-un
contdistinct
corespunz�torlocului
decheltuial�,
iarapoi
repartizat�asupra
produsului„j”.
Repartizarea
seface
propor�ionalcu
unparam
etrude
referin��
carereprezint�,
deregul�,
ocheltuial�
identificat�directpe
produs(m
ateriaprim
�,salariiledirecte
etc.):g
i = a
i + b
i ; i = 1
→m
�M
odelulgeneral
deeviden
���i
calcula�ie
aco
stulu
ip
rod
usu
luieste
de
form
a:C
j = d
j + k
j ; j = 1
→n
��
•
��
•
��
unde:q
j = cantitatea din produsul „j”;
pj =
pre�ul de vânzare al produsului „j”.
Rezultatul (profit sau pierdere) generat de produsul „j” se
determin� pe baza rela
�iei:
Rj =
Vj –
C(v
)j
unde: C(v)j =
produc�ia vândut� în cost com
plet.
�M
odelul general de calcula�ie a costurilor �i rezultatelor
pentru o sec�ie în care se fabric
� dou� produse se prezint�
astfel:��
��������
�������
�� �
���
�
����
��� �����
� ��
��������
������
��� ��
� ��!
"����"
��
��������
������
��� ��
� ����
!�#��"$���
%��&'
#"�
��������
������
��� ��
� ��"!'���("
��"�
�!')���(*
���'�� '
�%'�"��
��
����
�����
����������������
����
�������
�� ���
���
������
�����
����
��
���'&��
����#����
������%�'
�� $��
�
� !"�#$%"#
���'&��
���+�#��"������"�!�#�&��"
$���
� !"�#$%"#
���'&��
��������&,"
�����
!"�#$%"#
&��
����
���
����'
���������
������
�����(�)�*
��� ���
��� �
������ +��
������
�&
���"#���"
��"����%�'
�� $��
�-.�/
��� ���
��� +������
���'��
�������
� �������
,-
��0��$�
�����12#("
����#��"
�
��"#���"
��"�12#���*�-.
�3�.
�4�&"
��5� �
�.�/
��
�������
��������
��.�'
�������
�����
�'�./'�
��
�� ����
������0
���1
2�� ���
��� �
�����
� �����
��./'��������
�3�1�
4�����
����
��� �
������52
��� ���
���� ����������
����67
897��# :���6;
�5;�:�3��
�
�D
intabelul
dem
aisus
�faptul
c�
pentrucalcularea
costurilor�i
arezultatului
trebuieparcurse
urm�toarele
etape:
E1.
Co
lectareach
eltuielilo
rcu
delim
itarealo
rp
efelu
rid
eco
sturi,
pe
pu
rt�tori
de
costu
ri,iar
pen
truco
sturile
ind
irecte,�ipe
locu
ride
costu
ri;
E2.R
epartizarea
costu
rilor
ind
irecte;
E3.D
etermin
areaco
stulu
itotalalfiec�ru
ipro
du
s;
E4.D
etermin
areaco
stulu
iun
itaralp
rod
usu
lui;
E5.
Determ
inarea
rezultatu
lui
analitic
pe
pro
du
se�i
glo
bal.
NO
T�
:În
situa�ia
încare
s-arfi
folositcele
dou�
structurico
sturi
variabile
�ico
sturi
fixe,m
od
elul
gen
erald
ecalcu
la�iea
costu
luis-ar
fiprezentatastfel:
�
�������
��������
��#"<
�� �
��
������
��� ���
�� � �
�
���'&��
���8"�$"=$< ��
��� ��
� ��!
"����"
����
���'&��
���8"�$"=$< ��
��� ��
� ��
��!�#��"$���%
��&'
#"�
���'&��
���8"�$"=$< ��
��� ��
� ���
"!'���("
��"��!
')���(*
���'�
��
����
���
���.
��&�����
����������
����
�������
�� ���
���
������
�����
����
��
���'&��
���8"�$"=$< ��#
����
����
!"�#$%"#
&��
����
���
���.
��&������
���(
���"#���"
��"����%�'
�� $��
�-.�/
��� ���
��.��&����
'��
����&
,)
��0��$�
�����12#("
����#��"
�
-�+
"�>"��7$#"�?���*
5)
���"#���"
��"�12#���*�-.
�3�.
�4�&"
�5� �
�
.�/
��
��������
�������
��#"<
��.�'
�������
�����
�'�./'�
��
��� ����
������0
���*
��� ���
��.��&���
���� �����
��
./'�������0
����
2�+�@�&���A
�� �
�A����
�5�
4�� ���
���2��
��� �
��6
6
������
�����
�����254
66
��� ���
���� ����������
����67
897��# :�
��6;�5;�:�3��
��
3.Metode de calcula�ie a costurilor
�E
xprim
�m
odulde
organizarea
colect�riicheltuielilor
deproduc
�ieîn
scopuldetermin�riicosturilor
peprodus;
�C
riteriuld
eb
az�în
alegereauneim
etodede
calcula�ie
acosturilor
estecel
alcaracteristicilo
rp
rocesu
lui
tehn
olo
gic
�itipu
lde
pro
du
c�ie.
�D
inpunct
devedere
tehn
olo
gic,
procesulde
produc�ie
poatefi:
�sim
plu
-în
cazulîn
careprodusul
rezult�prin
prelucrareasuccesiv�
am
aterieiprime;
�co
mp
lex-
atuncicând
produsuleste
fabricatprin
combinarea
(asamblarea)
p�r�ilor
componente.
��
�T
ipu
ld
ep
rod
uc�ie
-vizeaz
�organizarea
�irepetabilitatea
produselorfabricate:
�P
rod
uc�ia
de
mas�;
�P
rod
uc�ia
de
sortu
ri;
�P
rod
uc�ia
de
serie;
�P
rod
uc�ia
ind
ividu
al�;�
Pro
du
c�iacu
plat�.
�Intersec
�iadintre
particularit��ile
tehnice�i
organizatoriceale
produc�iei
�im
etodelecalcula
�ieicosturilor
serealizeaz
�prin
intermediul
ob
iectulu
i�i
un
it��iid
ecalcu
la�ie.
�E
talonulnatural,
conven�ional,
b�nesc
saum
unc�
folositpentru
m�surarea
�iexprim
areaobiectului
decalcula
�ieform
eaz�
un
itatead
ecalcu
la�ie.
��
�O
biectu
ld
ecalcu
la�ie-
structuratehnico-econom
ic�
înraport
cucare
sesectorizeaz
�procesul
deproduc
�ieîn
scopulconducerii
luidin
punctde
vederetehnic
�ivaloric,
iarpe
aceast�baz
�calcula
�iacosturilor.
Înm
odconcret,
obiectulde
calcula�ie
sepoate
identificacu
unanum
itprodus,
lucrare,serviciu,
comand
�,loturi
deproduse,
opera�ie
tehnologic�,faz
�tehnologic
�,grupde
ma�inietc.
��
�C
orespunz�tor
criteriuluiar�tat
mai
sus,s-au
conturat,în
principal,urm�toarele
meto
de
de
eviden
���icalcu
la�ieale
costu
rilor:
�M
etod
ag
lob
al�;�
Meto
da
pe
com
enzi;
�M
etod
ap
efaze;
�M
etod
aT
HM
(tarif–
or�-m
a�in�
sauco
st–
or�-
ma�in
�);�
Calcula
�iaco
sturilo
rstan
dard
saun
orm
ateeste
analizat�ca
om
etod�
distinct�.
��
4.Procedeele de calcula
�ie a costurilor pe unitatea de produs4.1.D
iferen�ieri
Pro
cedeele
de
calcula�ie:
�rep
rezint�
tehnicilede
calculcu
ajutorulc�rora
costurileeviden
�iatepe
feluri�i
locuride
costurisunt
delimitate
�idecontate
fiec�ruipurt�tor
decosturi.
�se
individualizeaz�
�io
pereaz
�în
cadrulm
etodelorde
calcula�ie.
�cu
ajutorullorse
deco
nteaz
�co
sturile
pe
tot
traseul(filiera)
form
�riicostu
luip
rod
uselo
r.
�o
biectu
lcalcu
la�iei
-costurile
directe�i
indirecteîn
raportcu
purt�torulde
costuri,respectiv
costurilevariabile
�icele
fixeîn
raportcuacela
�ipurt�tor.
�se
diferen�iaz
�în
raportcu
caracteristicileteh
nice
alep
rocesu
luid
ep
rod
uc�ie
�irepetab
ilitateap
rod
usu
luifab
ricat.
��
�interfa
�a dintre procedeele de produc�ie �i procedeele de
calcula�ie a costurilor:
���B � ��
�!����BC$
���B � ��
�B"<B�<"C$
0�'
�� $�"
����!
"&*
�-%�'
��&�
��#��"
��7�
'!'+�#�/
�"� �
�"$�"
�%��#
���1�(��
#��&�!
%�*�8#
����#"�
&"��!
"��!
����
�,"(�
0�'
�� $�"
����&'
������-!
"��!
����
�
%�'
��&�
�"&�
!*#*�'
"�����%*�#"��
�"��'
�/
�"� �
�"$�"
�%��#
� '�,� ��
#$���
��
� �
�1"��#$*7�&�!
%���&"
�� '
!%�� 9�
0�'
�� $�"
����&�
����9��%
�'�� $�"
�
�#��1���"�*�-!
"��!
����
�%�'
��&�
�
��'&�
)���
���%*�#"��
�"��'
�/
�"� �
�"$�"
�%��#
�&�%��!
�#�"��� �
!��"��1
*�
&"��&�
�� ��1
*7� �
�&"��,*
�*� "
� ��"$�"
�%��
�' �
��
0�'
�� $�"
� �%�"�*�-!
"��!
����
�%�'
��&�
�
"%*��
���&�!
���"
#�9��,'
�����/
:��'
�"�1"�'�����*
!"&*
�&"��"���
&������9��
!��'
�"�1"�'������
%"���("
����
4.2.Calcula�ia prin diviziune sim
pl�
�se
aplic�
încondi�iile
întreprinderilorcu
produc�ie
omogen
��iare
labaz
�raportuldintre
totalulcosturilorde
produc�ie
�icantitateade
produc�ie
ob�inut�.
�se
aplic�
îndou
�variante:
�o
sing
ur�
treapt�
�i�
maim
ulte
trepte
.
�
Calcu
la�ia prin
diviziu
ne sim
pl� în
faz� u
nic� (o
sing
ur� treap
t�)
Presupune
calcululu
nu
isin
gu
rco
stu
nitar
pe
fiecarefu
nc�ie
aîn
treprin
derii:
deexem
plucost
unitarde
aprovizionare,cost
unitarde
produc�ie,
costunitar
dedesfacere,etc.
Form
ulam
atematic
�de
calcul:c
u =
Ct / Q
unde:cu
=costulunitar
alprodusuluicapurt�tor
decosturi;
Ct=
costultotalalperioadeidecalcula
�ie;Q
=cantitatea
deproduc
�iefabricat�.
�
Calcu
la�ia prin
diviziu
ne în
trepte (m
ai m
ulte trep
te)
Presupune
însu
marea
diferitelo
rco
sturi
un
itarecalculate
prinprocedeul
dem
aisus
învederea
ob�inerii
unuicostunitarcâtm
aicomplet.
��
4.3.Calcula�ia prin coeficien�i de echivalen��
�În
cadrulacestuiprocedeu,toate
cheltuielilecolectate
pelocuri
decosturi
serepartizeaz
�pe
fiecarepurt�tor
decosturi
prininterm
ediulunor
coeficien
�id
eech
ivalen��
(ind
icide
echivalen
��).
�C
oeficien
�id
eech
ivalen��
(ind
icid
eech
ivalen��)
-reprezint�
raporturicantitative
stabiliteîntre
produseîn
bazaunor
parametri
dereferin
��com
unicum
sunt:ca
ntita
tea
de
en
erg
ieu
tiliza
t�,
ca
ntita
tea
de
ma
terie
prim
�u
tiliza
t�,
va
loa
rea
ma
no
pe
rei
ne
ce
sa
re,
pre�u
ld
e
vâ
nza
ree
tc.
��
4.3.1.Calcu
la�ia prin
coeficien
�i de
echivalen
�� simp
li
�C
oeficien�ii
deechivalen
��se
calculeaz�
pe
baza
un
ui
sing
ur
param
etrude
referin��,
deexem
plu,co
nsu
mu
l
de
ma
terii
prim
e,
pre�u
ld
evâ
nza
ree
tc.
�V
ariante
de
aplicare:
�C
oeficien�ide
echivalen��
simplicalcu
la�ica
rapo
rtd
irect�
Coeficien
�ide
echivalen��
simpli
calcula�i
carap
ort
invers
��
Etap
e coeficien
�i de ech
ivalen�� sim
pli
calcula�i ca rap
ort d
irect
E1:
alegerea
param
etrulu
icare
serve�te
lacalculul
indicilorde
echivalen��
(deexem
plulungim
eaproduselor,
greutateaproduselor).
E2:
alegerea
un
eibaze
de
com
para�ie.
E3:
Pentru
fiecareprodus
înparte
secalcu
leaz�in
dicele
de
echivalen
��(Ie
i ):
Iei =
Param
etrul p
rod
usu
lui “i”/P
arametru
l bazei d
e co
mp
ara�ie��
E4:
Pentru
fiecareprodus
înparte
pro
du
c�iafab
ricat�se
transfo
rm�
înu
nit��i
de
m�su
r�co
nven
�ion
alesau
echivalen
te(Q
con
vi ):Q
con
vi
= Q
i xIe
i
Unde
Qi=
cantitateade
produsfabricat�
��
•
��
4.3.2.Calcula�ia prin coeficien�i de echivalen��
complec�i
�În
acestcaz
coeficien�ii
(indicii)de
echivalen��
secalcu
leaz�p
eb
azaa
do
isaum
aimu
l�iparam
etri;
�V
ariante
de
aplicare:
�C
oeficien�i
deechivalen
��com
plec�i
calcula�i
carap
ort
direct
�C
oeficien�i
deechivalen
��com
plec�i
calcula�i
carap
ort
invers
�E
tapelesunt
acelea�i
cucele
prezentatem
aisus,
cud
eoseb
ireac�
ind
iceled
eech
ivalen��
secalcu
leaz�
carap
ort
direct
�icarap
ort
invers.
��
Coeficien
�i de echivalen�� com
plec�i calcula�i ca raport direct:
Iei =
Pp
1 x Pp
2 x ... Pp
n / P
b1 x P
b2 x... P
bn
Unde: P
p = P
arametrul produsului
�i Pb =
Param
etrul bazeide com
para�ie
n=num
�rul de parametrii
��
Coeficien
�i de echivalen�� com
plec�i calcula�i ca raport invers:
Iei =
Pb
1 x Pb
2 x ... Pb
n / P
p1 x P
p2 x... P
pn
Unde: P
p = P
arametrul produsului
Pb =
Param
etrul bazeide compara
�ien=
num�rul de param
etrii
�
4.3.3. Calcula�ia prin coeficien�i de echivalen��
agrega�i
�A
gregarea se face prin înmul�irea coeficien
�ilor de echivalen
�� simpli, stabili�i diferen
�iat pe articole de calcula
�ie cu greutatea specific� a fiec
�rui articol de calcula
�ie în costul total de repartizat.
�F
ormula de calcul a coeficientului de echivalen
�� total agregat este:
������
���
unde:K
t=coeficientulde
echivalen��
totalagregat;
µi=
greutateaspecific
�(ponderea)
fiec�rui
articolde
calcula�ie
„i”în
totalulcosturilor;K
ij =coeficientulde
echivalen��
simplu
pefiecare
articoldecalcula
�ie„i”
pentrufiecare
produs„j”.
�O
dat�calcula
�icoeficien
�iide
echivalen��
agrega�i,
repartizareacosturilor
învederea
calcul�riicostului
peunitatea
conven�ional�
�ipe
fiecareprodus
seefectu
eaz�p
otrivit
meto
do
log
ieico
eficien�ilo
rd
eech
ivalen��
simp
li,po
nd
era�imaiîn
ainte.
�
4.4.Calcula�ia prin suplim
entare
•
�
E3: S
e calculeaz� co
ta de ch
eltuieli ce revin
e fiec�rui
ob
iect de calcu
la�ie sau fiec�ru
i pro
du
s “i”(C
i):
Ci =
Ks x bi
�P
rocedeulcoeficien�ilor
desuplim
entarese
poateaplica
înd
ou�
variante:
�P
roced
eul
coeficien
tulu
id
esu
plim
entare
cum
ulativ
�P
roced
eulco
eficien�ilo
rd
esu
plim
entare
selectivi
�
Varianta 1: Procedeul coeficientului de
suplimentare cum
ulativ
Const�
înfolosirea
un
eisin
gu
reb
azeim
plicita
unuisin
gu
rco
eficient
pentrurepartizarea
tuturorstructurilor
decosturiasupra
purt�torilorde
costuri.
Se
poateaplica
prin:�
sup
limen
tarecu
mu
lativ�fa��
de
calcula�ia
pe
locu
ride
costu
ri(coeficientglobalsauunic);
�su
plim
entare
cum
ulativ�
cucalcu
la�iap
elo
curi
de
costu
ri(coeficien�idiferen
�ia�isau
multiplii).
�
Varian
ta 2: Pro
cedeu
l coeficien
�ilor d
e su
plim
entare selectivi
Se
caracterizeaz�
prinutilizarea
mai
mu
ltor
baze
de
repartizare
diferen
�iatep
ecateg
orii
de
costu
ri.(exem
plu,costurile
indirectede
produc�ie
dependentede
materiile
prime
serepartizeaz
�în
func�ie
decosturile
cum
ateriileprim
e,cele
dependentede
salariileindirecte
serepartizeaz
�în
raportdecosturile
cusalariile
directeetc.).
Se
poateaplica
prin:�
Su
plim
entare
selectiv�f�r�
calcula�ia
pe
locu
ride
costu
ri(coeficien�ianaliticiglobali);
�su
plim
entare
selectiv�cu
calcula�ia
pe
locu
rid
eco
sturi.
�
4.5.Procedee de calcula
�ie în cazul produc�iei
cuplate4.5.1.P
rocedeul valorii r�mase (restului, substractiv)
�S
eap
lic�
încazul
uneiproduc�ii
cuplate,unde
dinprocesul
tehnologicrezult�
un
pro
du
sp
rincip
al�i
un
ul
saum
aim
ulte
pro
du
sesecu
nd
are;între
produsulprincipal
�iprodusele
secundareexist�
oputernic
�discrepan
��valoric
�.
�F
orm
ula
de
calcul:
Costul
totalal
produsuluiprincipal
=C
osturitotale
aleprocesului
deproduc�ie
cuplat–
Pre�urile
devalorificare
(vânzare)ale
produselorsecundare
�P
re�urile
devalorificare
(vânzare)ale
produselorsecundare
sun
teven
tual
dim
inu
atecu
costu
rilesp
ecialed
efab
rica�ie
repartizabilepentru
prelucrareasau
preg�tirea
produselorsecundare
dup�
încheiereaprocesuluide
produc�ie
cuplat.
�
4.5.2.Procedeul repartiz�rii
�D
om
eniu
ld
eap
licare-
îlreprezint�
produc�iaunde
rezult�m
aimulte
produsecuplate
aproapeidentice
cavaloare.
�R
epartizareacosturilor
procesuluideproduc�ie
cuplat�se
facedup
�caz,
înrap
ort
cud
ateled
ep
ia��
(pre�uri,
încas�ri)
saucu
param
etriican
titativiori
dup�
criteriiteh
nice
(puterecaloric
�,rezisten
�ala
presiuneetc.).
�E
tape
încazul
repartiz�rii
înraport
cuvaloarea
veniturilorrealizate
(cantitatea×
pre�ul):
E1:
Pentru
fiecareprodus
înparte
“i”se
calculeaz�
venitu
ld
invân
z�riîn
m�rim
iabso
lute
(V):
Vi =
Qi x pui
Unde:
Qi=
cantitateavândut�
aprodusului“i”
pui=pre
�devânzare
unitaralprodusului“i”
�
•
�
5.Calcula�ia costurilor privind produc�ia în curs
de execu�ie
Pro
du
c�ia în cu
rs de execu
�ie:�
cup
rind
eacea
partea
produc�iei
alc�rei
procesde
fabrica�ie
nua
fostterm
inat,prezentându-se
subform
aunor
produseaflate
încurs
deprelucrare
însec
�iilede
produc�ie
�icare
ocup�
ositua
�ieinterm
ediar�între
materia
prim��i
semifabricatsau
întresem
ifabricat�iprodusulfinit.
�in
clud
e�i
aceleproduse
finitenerecep
�ionate�i
pentrucare
nus-au
întocmitform
elede
predarela
magazie.
Înexp
resieb�n
easc�este
form
at�din
valoaream
aterialelor,a
semifabricatelor
�ia
pieselorîn
cursde
prelucrare,precum
�idincosturile
cum
anoperaaferente.În
unelecazuri,
costurileaferente
produc�iei
neterminate
cuprind�io
cot�de
costuriindirectede
produc�ie.
Meto
de
pen
trud
etermin
areaco
sturilo
rde
produc�ie
decontateasupra
produc�ieiîn
cursde
execu�ie:
��������������
����
�����
���������������
� ���
�����
������������
�����������
�
�
Meto
da co
ntab
il� (ind
irect�):
�co
nst�
înstabilirea
costuriloraferente
produc�iei
încurs
deexecu
�iepe
bazadatelor
contabilit��ii
�iale
eviden�ei
operative,f�r�a
seproceda
lainventarierea
ei;
�co
stul
pro
du
c�ieiîn
curs
de
execu�ie
sestab
ile�tepe
fiecareobiect
decalcula
�ie,pe
bazadatelor
dinconturile
decosturi
careau
colectatcheltuieli
peobiect
decalcula
�ie,care
reflect�în
debittotalulcosturilor
efective,iar
încredit
costulproduc
�ieifinite,
solduldebitor
reprezentândcostulefectiv
alproduc�ieineterm
inate;
��
�F
orm
ula
de
calcul:
Costul
produc�iei
încurs
deexecu
�ie=
Totalcosturi
colectatepe
purt�toride
costuri–
(Cantitatea
deproduse
finitepredate
ladepozitx
Costulunitar
deevaluare)
�P
entruevalu
areap
rod
uc�iei
finite
pred
atela
dep
ozit
estefolosit
costu
lstan
dard
sauco
stul
efectival
perio
adeip
receden
te.
��
Meto
da in
ventarierii (d
irect�)
�C
on
st�în
inventariereastocurilor
deproduc
�ieneterm
inat�la
sfâr�itulperioadei�ievaluarea
acestora.
�In
ventarierea
stocurilorde
produc�ie
încurs
deexecu
�ieeste
preced
at�de
restituirea�i
predareala
magazie
am
aterialelorcare
nuau
suferitnicioprelucrare,a
pieselorcom
pletfinisate,
arebuturilor
definitive�i
ade
�eurilorcare
nupotfiasim
ilatecu
produc�ia
neterminat�.
�����������������
������� ���
��� ��
��� ��
�
������
����
���
��������
���
���
���
���
� ����
���������
��
A. E
valuarea an
alitic� pe p
iese �i op
era�ii
Se
aplic�
înindustria
constructoarede
ma�ini.
Rela
�iade
calculeste
ceaa
ponder�riicantit�
�iide
produc�ie
încurs
deexecu
�iecu
normele
deconsum
saude
timp�icu
pre�urile
unitaresau
cutarifele
desalarizare.
Costurile
indirectede
produc�ie
sestabilesc
potrivitprocedeelor
folositela
repartizarealor.
Înacest
scop,se
aplic�
coeficien�ii
desuplim
entarela
bazade
referin��,
deregul�,
remunera
�iiledirecte,
corespunz�toare
produc�iei
încurs
deexecu
�ie.��
B. P
roced
eul evalu
�rii pe b
aza costu
lui
materiei p
rime �i al m
aterialelor d
irecte
costulproduc
�ieiîn
cursde
execu�ie
esteegal
cucostul
materiilor
prime
�im
aterialelordirecte
aflateîn
cursde
prelucrare(pe
ma�ini)
cuocazia
inventarierii.P
entrusim
plificarese
poatefolosi
�ivariantapotrivit
c�reia,
f�r�a
apelala
inventariere,costul
produc�iei
încurs
deexecu
�iese
calculeaz�
pebaza
rela�iei:
Costul produc
�iei în curs de execu�ie =
Total costuri privind m
ateriile prime �i m
aterialele directe determinate pe baza
datelor contabile –C
antitatea de produse finite fabricate ponderate cu norm
ele de consum �i costurile unitare ale
materiilor prim
e �i materialelor directe
��
C.E
valuarea pe baza costului mediu pe or�-
ma�in� sau or�-m
anoper�
Const�
înevaluarea
produc�ieiîn
cursde
execu�ie
pebaza
rela�iilor:
a)exp
rimarea
pro
du
c�ieifabricate
(finit�
�in
etermin
at�)în
ore-m
a�in�
sauo
re-man
op
er�:C
antitateade
produc�ie
înore-m
a�in
�sau
ore-manoper�
=S
uma
cantit��ilor
deproduc
�iefabricat�
ponderat�cu
oranorm
�-ma�in
�sau
norma-m
anoper�din
fi�atehnologic
�sau
re�eta
defabrica
�ie
��
b)
determ
inarea
costu
lui
med
iup
eo
r�-ma�in
�sau
pe
or�-m
ano
per�:
Costul
mediu
peor�
ma�in
�sau
or�m
anoper�=
Totalcosturi
deproduc
�ie/C
antitateade
produc�ie
înore-m
a�in
�sau
ore-manoper�
c)evalu
areap
rod
uc�ieiîn
curs
de
execu�ie:
Produc
�iaîn
cursde
execu�ie
lasfâr�itulperioadei=
Costul
mediu
peor�
ma�in
�sau
or�m
anoper�x
Cantitatea
deproduc
�ieîn
cursde
execu�ie
înore-m
a�in
�sau
ore-m
anoper���
D. P
roced
eul evalu
�rii glo
bale în
fun
c�ie de
grad
ul d
e finisare teh
nic�
Const�
îndeterm
inarea�ievaluarea
produc�ieineterm
inatepornind
dela
gradulde
finisaresau
gradulde
efectuarea
opera�iilor
tehnologicestabilit
procentualde
c�tre
comisia
tehnic�
deinventariere.
Produc
�iafinit�
aregradul
definisare
100%.
Un
asemenea
gradpoate
c�p
�tacaracter
deperm
anen��,
fiindstabilit
cao
norm�
tehnic�
privindproduc
�ianeterm
inat�.
��
Rela�ii d
e calcul:
�)exp
rimarea
pro
du
c�ieifab
ricate(fin
it��i
neterm
inat�)
în„u
nit��ico
nven
�ion
aleg
radd
efin
isare”(Q
con
v):Q
conv=
Cantitatea
deproduc
�iefinit�
exprimat�
îngrad
definisare
100%+
Cantitatea
deproduc
�ieneterm
inat�exprim
at�în
raportcugradulde
finisare(între
0–
100%)
b)
determ
inarea
costu
lui
de
pro
du
c�iep
e„u
nitate
pro
du
c�ieco
nven
�ion
al�g
radd
efin
isare”(C
con
v):C
conv=
Totalcosturideproduc
�iedelim
itatepe
obiectuldecalcula
�ie/Qconv
c)evalu
areap
rod
uc�ieiîn
curs
de
execu�ie:
Produc
�ianeterm
inat�la
sfâr�itulperioadei
=Q
convx
Cantitatea
deproduc
�ieneterm
inat�exprim
at�în
raportcu
graduldefinisare
(între0
–100%
)
�
6.Procedee de separare a costurilor în fixe �i variabile
•
��
•
���
�����
����
�����
����
��
���
��� ��
��
����
��������
��
!�"
��
�����
�
������#
����
� ���
����
����
�����
����
�����
���� ���������������
�������
�������
����
$%���
�&��'
&�
����
#����
���
�������
��
�����
����
���
�����������
����
����
�����������
$��
�����
���'
���
����#����
���
�������
��
�����
����
���
��������������
�� ���
��$
%��(
���
•
���
CA
PIT
OL
UL
IVÎN
TR
E C
AL
CU
LA�
IA C
OS
TU
RIL
OR
, CO
NT
RO
LU
L
DE
GE
ST
IUN
E �
I CO
NTA
BIL
ITAT
EA
MA
NG
ER
IAL�
1.Pragul
derentabilitate
�icalcula
�iacosturilor
1.1.Contulde
rezultatediferen
�ial1.2.Indicatoricalcula
�ipebaza
contuluiderezultate
diferen�ial
1.3.Pragulde
rentabilitate�igestiunea
2.Costurile
par�iale:variabilesau
directe
2.1.Metodele
costurilorpar�iale
2.2.Metoda
costurilorvariabile
�ievaluareastocurilor
3.Costurim
arginale
4.Imputarea
ra�ional�
acosturilor
fixe
4.1.Principiile
metodei
4.2.Aplica
�iilem
etodei4.3
Targetcosting4.4
Tablouldebord
���
1.Pragul de rentabilitate �i calcula�ia costurilor
1.1.Contul de rezultate diferen�ial
�U
tilizareach
eltuielilo
rvariab
ileperm
iteeviden
�iereaunor
rezultateinterm
ediareprin
calcululco
sturilo
rp
ar�iale�ia
marjelo
r.
�M
arja-
estediferen
�adintre
valoareaunuiprodus
�iuncost.
�M
arjaasu
pra
costu
lui
variabil
(MC
V)
-diferen
�aîntre
cifrade
afaceri�i
ansamblul
cheltuielilorvariabile
necesareob
�ineriiprodusului.
���
�R
ela�iad
ecalcu
l:
�C
ifrade
afaceri(CA
)=
p×
Q-
Cheltuielivariabile
(CV
)=
v×
Q=
Marja
asup
raco
stulu
ivariabil(M
CV
)=
(p–
v)×
Q-
Cheltuielifixe
(CF
)=
Rezu
ltat(P
rofit
saup
ierdere)
(R)
���
•
���
•
���
1.2.Indicatori calcula�i pe baza contului de rezultate diferen�ial
•
��
•
��
•
���
1.3.Pragul de rentabilitate �i gestiunea
�P
ragulde
rentabilitateî�i
g�se
�teu
tilitateaîn
în�elegerea
�idem
onstrareaanum
itorcazuri
particulareprivitoare
lagestiune,
�ianume:
�p
rob
lema
întrep
rind
erilor
cup
rod
uc�ie
nereg
ulat�;
�aleg
erean
oilo
rstru
cturi
(mo
dificarea
con
di�iilo
rd
eexp
loatare);
�ip
oteza
un
uiviito
rin
cert.
���
2.Co
sturile p
ar�iale: variabile sau
directe
Sistem
ul
costu
rilor
par�iale
seb
azeaz�pe
cerin�a
potrivitc�reia
înco
sturi
nu
sein
tegreaz�
decât
op
artep
ertinen
t�a
cheltu
ielilor
întrep
rind
erii.
���
2.1.Metodele costurilor par�iale
Ansam
blul cheltuielilor încorporabile poate fi reprezentat prin schem
a de mai jos, diversele m
etod
e ale costu
rilor
par�iale b
azând
u-se p
e privileg
ierea un
eia sau a alteia
din
tre clasific�ri:
�����
�����%
��
����
������
������
�
�����
������
�����
�)
�����
�������
����
��*
+
���
2.1.1.Metoda costurilor variabile
Denum
it��i
meto
da
costu
rilor
pro
po
r�ion
alesau
direct-
costin
g,
const�în
inclu
derea
înco
stul
pro
du
selor
nu
mai
ach
eltuielilo
rvariab
ile,in
diferen
td
ac�su
nt
directe
sauin
directe
(zonele1�i2):
�În
acestcaz
esteindispensabil�
identificareacheltuielilor
variabileale
centrelor;costurile
variabileob
�inuteperm
itcalcululuneim
arjeasu
pra
costu
rilor
variabile
pe
pro
du
s.�
Fiecare
produsî�i
vaaduce
contribu�ia
laacoperirea
cheltuielilornerepartizate,
înacest
cazch
eltuielile
de
structu
r�.P
ebaza
acestuitratam
entse
constat�o
po
rtun
itatead
ea
sup
rima
saud
ea
dezvo
ltavân
z�rileu
nu
iasau
altuia
din
trep
rod
use.
�����
�����%
��
����
�����
����� ���
�����
������
�����
�)
�����
�������
����
��*
+
���
2.1.2.Metoda costurilor directe
�M
etod
aco
sturilo
rd
irecteintegreaz
�în
costulproduselor
nu
mai
cheltu
ielilerep
artizatef�r�
amb
igu
itateacestora,
indiferentdac
�este
vorbade
cheltuielivariabilesau
fixe(zonele
1�i3):
�În
acestcaz,
calcululnu
prezint�niciun
felde
ambiguitate,
deoarecenu
reprezint�decât
oregrupare
acheltuielilor
directeu�or
derealizat.
�M
etodan
uan
alizeaz�ch
eltuielile
ind
irectecare
sun
tim
pu
tateg
lob
alasu
pra
sum
eim
arjeico
sturilo
rd
irecteg
enerate
de
fiecarep
rod
us.
�����
�����%
��
����
�����
����� ���
�����
������
�����
�)
�����
�������
����
��*
+
���
2.1.3.Metoda costurilor specifice
�M
etod
aco
sturilo
rsp
ecifice(m
etod
aco
stulu
ivariab
ilevo
luat,
direct-co
sting
evolu
at,m
etod
aco
ntrib
u�iilo
rsau
aap
ortu
rilor,
costu
lo
pera�io
nal)
esteo
alt�abordare
acostului
par�ial,practicat�de
majoritatea
întreprinderiloranglo-saxone.
�A
cestcostpar�ialcuprindezonele
1,2�i3:
�M
etoda costurilor specifice consider� c� m
etoda costurilor variabile este insuficient� pentru com
pararea costului produselor: este cazul cel m
ai frecvent al întreprinderilor de produc
�ie, în care o parte important� a cheltuielilor fixe este
legat� de ob�inerea produselor.
�����
�����%
��
����
�����
����� ���
�����
������
�����
�)
�����
�������
����
��*
+
���
2.2.Aplicarea costurilor par�iale
2.2.1.Metoda costurilor variabile în analiza deciziilor pe
termen scurt
�A
naliza
marg
inal�
-reprezint�
otehnic
�utilizat�
pentruco
mp
arareap
roiectelo
raltern
ative,prin
eviden�ierea
diferen�elor
dintreveniturile
�icheltuielile
previzionateale
acestora.
�C
ontabilulorganizeaz
�inform
a�iile
relevantepentru
adeterm
inacare
din
trealtern
ativeco
ntrib
uie
celm
aim
ult
lap
rofitu
risau
gen
ereaz�cele
mai
mici
costu
ri.În
raportulîntocm
itapar
numai
datelecare
suntdiferite
pentrufiecare
alternativ�.
���
�D
eciziilem
anag
erialeo
pera�io
nale
(de
explo
atare)-
potfi
analizateprin
utilizareaconturilor
deprofit
�ipierdere
înform
atulmarjeicontribu
�ieigeneratede
metoda
costurilorvariabile
�iaanalizeim
arginale:
�d
eciziide
tip„a
pro
du
cesau
acu
mp�ra”;
�d
eciziiprivin
dco
men
zilesp
eciale;
�an
alizastru
cturiivân
z�rilo
r.
��
Deciziile d
e tip ,,a p
rod
uce sau
a cum
p�ra”:
�S
cop
ul an
alizei -este de a identifica costurile fiec�rei
alternative �i efectele acesteia asupra veniturilor �i cheltuielilor �i a selecta varianta cea m
ai profitabil�.
�F
actoriice trebuie lua
�i în considerare:
��������
���
�� ��
,�%��
��
���
-���
����
��
��#��
����
���
���
�������
����
�
����
����%��
����
����
��
���
��� �
����
����
�
&����
������
�����
�������� ��
�����
���
��
������
�� ���
����
�����
����
������
����
�� ��
�����
���
����� ��
����
���� ���
���
����
&��
��
���
������
���
��-�
����
�������
���
Deciziile p
rivind
com
enzile sp
eciale
�M
anagementul
seconfrunt�
deseoricu
decizii
privin
dco
men
zilesp
eciale,adic
�trebuie
s�
op
tezep
entru
acceptarea
sauresp
ing
ereaunor
comenzi
specialepentru
produse,lapre
�urimaim
icidecâtpre�urile
normale
depia
��.
�C
omenzile
specialeco
n�in
unnum
�rm
arede
produsesim
ilare,ce
urmeaz
�a
fivândute
peloturi
(ambalate
încontainere
mari);
�D
eoarecem
anagementulnu
aprev�zutaceste
comenzi,ele
nu
sun
tin
cluse
înestim
�rilean
uale
privin
dco
sturile
sauvân
z�rile.
�i,
dincauz�
c�aceste
comenzi
reprezint�even
imen
teu
nice,
elen
utreb
uie
inclu
seîn
estim�rile
cheltu
ielilor
�iven
iturilo
rîn
perio
adele
urm
�toare.
Societatea
trebuies�
leia
înconsiderare
numai
dac�
exist�capacit�
�ideproduc
�ieneutilizate.
���
An
aliza structu
rii vânz�rilo
r
�p
resup
un
edeterm
inareacelei
mai
profitabilecom
bina�ii
devânz
�ride
produse,atunci
cândsocietatea
fabric�
maim
ulteproduse
sauofer�
maim
ulteservicii.
���
2.2.2.Metoda costurilor variabile �i evaluarea
stocurilor
�În
cazulunei
întreprindericare
prezint�o
situa�ie
de
stocaj
pe
perio
ada
analizat�,
f�r�u
nsto
cin
i�iald
ep
rod
use,
contulderezultat
alcontabilit��iigenerale
poatefi
redatastfel:
����
������
����� ��
����
���
���
���
����
����
����
�
��� �
����
��
�����
������
����
%.����
'���
����
�%.����
'���
����
����
��
#��
��� �
����
���
%��
�
���
����
������
����� ��
����
���
���
���
����
������
��
����
��
�����
�����
��������
��
���
�R
ezultatulob
�inutprin
metoda
costurilorvariabile
saurezu
ltatuld
eco
ntrib
u�ie
seob
�ineastfel:
�C
ifrade
afaceriaproduselor
vândute–
Costulde
produc�ie
variabilalproduselorvândute
=M
arjaasu
pra
costu
rilor
variabile
ap
rod
uselo
rvân
du
te
–C
heltuielifixeale
perioadei=
Rezu
ltatulco
ntrib
u�iei
���
�C
heltuielilefixe
aleperioadeisunt,în
contabilitateageneral�,
repartizateîntre
produselevândute
�iprodusele
stocate;ori
în„contabilitatea
decontribu
�ie”ele
suntsuportate
întotalitate
dec�tre
produselevândute.
�P
arteacheltuielilor
fixereferitoare
laprodusele
stocatecreeaz
�deci
odiferen
��de
tratament
contabilîntre
celedou
�contabilit�
�i.D
ac�
segeneralizeaz
�aceast�
procedur�de
concordan��
lao
situa�ie
devaria
�iea
stocurilor,rezu
ltatulse
ob�ine
astfel:
�C
ifrade
afaceriaproduselor
vândute–
Costulde
produc�ie
variabilalproduselorvândute
=M
arjaasu
pra
costu
rilor
variabile
ap
rod
uselo
rvân
du
te–
Cheltuielifixe
aleperioadei
=R
ezultatu
lcon
tribu�iei
–C
heltuielifixe
incluseîn
varia�ia
stocurilor(stoc
ini�ial–
stocfinal)=
Rezu
ltatulco
ntab
ilit��iig
enerale
���
3.Costuri m
arginale
Co
stul m
argin
al:
�rep
rezint�
diferen�a între ansam
blul cheltuielilor de exploatare necesare unei produc
�ii date �i ansamblul
cheltuielilor necesare aceleia�i produc
�ii majorate sau
diminuate cu o unitate.
�m
atematic: D
ac� A
n�i A
n+
1reprezint� dou
� niveluri de activitate c
�rora le corespund costurile Cn
�i respectiv C
n+
1,atunci:C
ostul marginal (C
ma) =
Cn+
1 –C
n
�în
sens restrân
s, co
stul m
argin
al -costul ultim
ei unit��i
fabricate pentru a atinge un nivel de produc�ie dat�.
���
�în
sens m
ai larg �i m
ai op
era�io
nal, co
stul m
argin
al -costul
unui ansamblu considerat ca suplim
entar în raport cu o referin��
(de exemplu, cost al unei pie
�e la export).
�prin u
nitate se poate în
�elege un lot, o serie sau un articol.
�co
stul
marg
inal
esteegal
cuch
eltuielile
variabile
un
itaredac�
suntîndeplinite
dou�
condi�ii,respectiv
ostru
ctur�
nem
od
ificat�care
nuproduce
schimb�rila
nivelulcosturilorfixe
�ich
eltuielile
variabile
sun
tstrict
pro
po
r�ion
alecu
cantit�
�ile.
���
�G
rafic curb
a costu
lui to
tal:
u.m
.
R
an
da
men
te
Ra
nd
am
ente
R
an
dam
en
te
cre
sc�
toa
re
con
stan
te
de
scresc
�to
are
C
an
tit��i
�
���
�G
rafic curb
a costu
lui m
argin
al:
u.m.
R
andamente
Randam
ente R
andamente
cresc
�toare constante
descresc�toare
C
antit��i
�
��
Din
analiza g
raficelor se co
nstat� u
rm�to
arele:
�în
zonaran
dam
entelo
rcresc�to
are,fiind
necesarim
aipu
�inifactori
deproduc
�iepentru
ob�inerea
unuiprodus,
costu
lmarg
inaleste
descresc�to
r;
�în
zonaran
dam
entelo
rco
nstan
te,co
stul
marg
inal
esteco
nstan
t,deoarece
fiecareunitate
produs�
consum�
aceea�icantitate
defactori;
�în
zonaran
dam
entelo
rd
escresc�toare,
fiindnecesari
mai
mul�i
factoride
produc�ie
pentruun
produs,co
stul
marg
inaleste
cresc�tor.
��
Asp
ectele matem
atice ale costu
lui m
argin
al
�rela
�iilecostuluim
arginalcucostultotal;
�rela
�iilecostuluim
arginalcucostulm
ediu;
�rela
�iilecostuluim
arginalcuprofitul.
���
4.Imputarea ra
�ional� a costurilor fixe4.1.P
rincipiile metodei
•
���
�A
plicareaunuidem
ersbazat
pecosturile
ra�ionale
arela
baz�
organizareacosturilor
dincontabilitatea
analitic�
�ipresupune
câtevaactivit��isu
plim
entare:
a)determ
inareaactivit�
�iinorm
alepentru
fiecarecentru
principal;
b)
determinarea
coeficien�ilor
deim
putarera�ional�
aleacestor
centre;
c)calculul
coeficien�ilor
deim
putarera�ional�
alcentrelor
auxiliareunde
activitateanu
poatefievaluat�;
d)
prezentareatabloului
derepartizare
acheltuielilor
indirecteîn
condi�iiledistinc
�ieiîntre
cheltuielilevariabile
�icele
fixepentru
fiecarecentru.
���
4.2.Ap
lica�iile meto
dei
�M
etodaim
put�riira�ionale
î�ig�se
�teaplicabilitate
în:
�în
treprin
derile
sezon
iere
�p
olitica
de
fixarea
pre�u
rilor
de
vânzare
�evalu
areasto
curilo
r
�d
egajarea
ind
icatorilo
rd
eeficien
��a
gestiu
nii
înan
alizacen
trelor
de
respo
nsab
ilitate
���
4.3. Metoda
Target Costing
�E
steo
metod
�de
stabilirea
pre�urilor
deîntreprinderi
înfunc
�iede
pia��.
�A
ceastaeste
considerat�ca
fiindun
instrument
dem
anagement
alcosturilor,
pentrureducerea
costuluitotal
deproduc
�ie,pe
totparcursul
cicluluide
via��
cuajutorul
departamentelor
deproduc
�ie,tehnic,
cercetare�i
proiectare.
�M
etodaare
învedere
costulm
aximde
produc�ie
carepoate
fiînregistrat,astfelîncât
societateas�
ob�in
�m
arjade
profitdorit�pentru
unprodus,la
unpre
�impus.
�C
ondi�iileactuale
economice
impun
firmelor
realizareaproduselor
deo
calitatesuperioar�,
într-untim
pcât
mai
scurt�ila
pre�uricâtm
aimici.
���
Co
nd
i�iide ap
licarea m
etod
eiTarget-C
ostin
g:
�realizarea
deproduse
deserie
mai
mic�,
cares�
sepoat�
adaptau�or
lacerin
�elepie
�ei;
�introducerea
metodelor
moderne
decalcula
�iea
costurilor;
�introducerea
detehnologiiautom
atizatede
produc�ie;
�introducerea
unorsistem
ede
gestionarea
bazelorde
date.
���
Ap
licarea acestei meto
de im
pu
ne an
um
ite etap
e
�S
tabilireapre
�ului-�int�,conformstudiilor
depia
��;
�S
tabiliream
arjeiprofitului
dec�tre
administratori,
manageri;
�S
tabilireacostului
�int�prin
calculareadiferen
�eidintre
pre�ulde
vânzare�im
arjade
profit.
���
Abord�ri privind Target C
osting
�D
eterminarea
sirealizareacostuluitinta
�A
bordarestructurala
ptdeterm
inareacostului
lacare
unprodus
propusavand
functionalitatesi
calitatespecificata,
trebuiesa
fiefabricat,
pentrua
generaun
nivelddorit
alprofitului
lapretulde
vanzareanticipatalprodusului.
�Im
plicam
anagementul
costuluiin
primele
fazeale
dezvoltariiprodusuluisiilaplicape
intreagadurata
avietii
produsului,abordandactiv
lantulvaloriiinintregulsau.
�Lantul
valorii=
succesiunede
operatiicreatoare
devaloare
adaugata;cele
debaza
inlantul
valoriisunt
activitatileprim
are,apoicelede
sustinere.���
De re
�inut!
�M
etodade
calculatiea
costurilorcondus
�de
pia��;
�O
rientarespre
client,
�O
rientarespre
proiect;
�U
tilizareade
echipem
ultifunc�ionale
despecialist;
�O
rientat�spre
cicluldevia
��;
�Im
plic�
lan�ulde
crearea
valorii.
��
4.4. TAB
LOU
L DE
BO
RD
(Dash B
oard sauB
alance Scorecard) –
viziunea perform
anteide m
anagement
�B
alance
scorecard
areo
abordarecare
vizeaz�
nevoias�
furnizezem
anagementului
informa�ii
cares�
acoperetoate
ariilerelevante
deperform
an��.
Informa�iile
suntatât
financiarecât
�inon
financiare�i
acoper�sfera
profitabilit��ii,
satisfac�ia
clientului,eficien
�aintern
��i
inovarea.
�B
alance
scorecard
seaxeaz
�pe
4perspective
diferite:clientel�,
gestiuneaintern
�,inovarea
�iînv
��area
�iperform
an�ele
financiare�int�.
��
�Tablourile
debord
suntinstrum
entede
pilotajpe
termen
scurtorientate
spreac
�iune.E
lecuprind
unnum
�rde
indicatoripertinen�i,conci�i,ob
�inu�irapid
�icareexprim
�factorii
decom
petitivitateai
întreprinderiisau
aiunui
centrude
responsabilitate.
�P
rinaspectul
lorsintetic,
tablourilede
bordatrag
aten�ia
responsabililorasupra
punctelorcheie
dingestiunea
lor�i
amelioreaz
�astfel
luareadeciziilor.
Indicatoriipot
fifinanciari,fizicisau
calitativi.
�Tablourile
debord
trebuiescs�
fieadaptate
lafiecare
nivelierarhic.A
legereaindicatorilor
comuniîntre
niveleleierarhice
favorizeaz�
dialogul�i
comunicarea
întresuperiori
�icolaboratoriis
�isubordona�i.
���
CA
PITO
LUL V
OR
GA
NIZA
RE
PR
IVIN
D C
ALC
ULA
�IA C
OS
TUR
ILOR
�I
RE
ZULTA
TELO
R
� ��������
����
���������
�������������
�����������
Contabilitatea m
anagerial� prin conturile de decont�ri interne
2.S
isteme de calcula
�ie a costurilor �i rezultatelor2.1.C
alcula�ia costurilor pe com
enzi de fabrica�ie
2.2.Sistem
ul de calcula�ie a costurilor pe faze de
fabrica�ie
2.3.Calcula
�ia costurilor standard
���
��������
����
��� �����
�����������
����
�������
•���
������
������� ��
������
������
������ ��
�
����
���
•���
������������� ����
����
�����������
�����
�����
��
��
•�
�� ��� �������� ����
!�����������"
Contabilitatea m
anagerial� prin conturile de decont�ri interne
�Toate
conturilenecesare
calcula�iei
costurilorsunt
grupateîntr-o
clas�
distinct�,clasa
9„C
on
turi
de
gestiu
ne”
:
�G
rup
a90
„Deco
nt�ri
intern
e”–
suntconturide
reflectaresau
oglind�
careasigur�
independen�a
contabilit��ii
internede
gestiuneîn
raportcu
contabilitateafinanciar�.
Prin
intermediul
lorse
preiaucheltuielile
deexploatare
dincontabilitatea
financiar��i
setransfer�
înaceea
�icontabilitate
produc�ia
ob�inut�.
���
�G
rup
a92
„Co
ntu
ride
calcula�ie”
–suntconturi
pentrugruparea
costurilorîn
raportcu
destina�ia
lor.În
deb
itul
lorse
înregistreaz�
colectareacosturilor,
iarîn
credit,
decontareacosturilor
efective.Nu
prezint�sold.
�G
rup
a93
„Co
stul
pro
du
c�iei”–
suntconturi
createpentru
asuplini
lipsaconturilor
destocuri
pentrueviden
�aproduc
�ieiob
�inute.E
lese
potdenum
i�ico
ntu
rid
ep
rod
uc�ie.
Se
deb
iteaz�cu
produc�ia
ob�inut�,
secred
iteaz�cu
ata�area
costurilorla
resurseleconsum
ate.���
Tip
urile d
e înreg
istr�ri con
tabile
�C
olectarea costurilor pe baza documentelor justificative:
92x=
901
�O
b�inerea de produse finite în cursul lunii, evaluate la
cost prestabilit (standard sau normat):
931=
902
�C
alcularea �i decontarea costurilor de produc�ie:
���
�circula
�ia intern� fie între între sec
�iile auxiliare pe de o parte, fie între sec
�iile de baz� �i cele auxiliare pe de alt� parte:
922=
922(analitic, sec
�ia primitoare) (analitic, sec
�ia furnizoare)
�i:
921=
922D
e asemenea, pentru activit�
�ile auxiliare furnizate intern se pot debita �i conturile 923 , 924 �i 925 prin creditarea contului 922.
�repartizarea costurilor indirecte incluse în costul produsului:
921=
923922
=%924925
���
�costul efectiv al produc
�iei neterminate:
933=
92x
�costul efectiv al produc
�iei finite:902
=92x(sold debitor)
�stabilirea �i înregistrarea diferen
�ei între costul prestabilit �i costul de produc
�ie:
D902
C
Cost
efectivde
produc�ie
Cost
prestabilitde
produc�ie
Sold
creditor–
economii
Sold
debitor–
dep��iri
���
�S
oldul se poate lichida prin creditarea contului, în ro�u în
cazul economiilor �i în negru în cazul dep
��irilor, dup
� cum
urmeaz
�:903
=902
�închiderea conturilor de costuri neincluse în costul de produc
�ie: 902
=%923
924
925
�închiderea contului 933 pentru costul efectiv de produc
�ie:902
=933
��
�interfa
�a costul produc�iei-costuri ocazionate:
901=
%931
(costul prestabilit)903
(diferen�a de pre
�, ro�u sau negru, dup
� caz)
�în urm
a opera�iilor de m
ai sus, r�mân deschise dou
� conturi care se închid reciproc:
901=
902
��
2. Sistem
e de calcula�ie a costurilor �i rezultatelor2.1.C
alcula�ia costurilor pe comenzi de fabrica�ie
�rep
rezint�
unsistem
decalcula
�iea
costurilorpe
produs,prin
carecheltuielile
privindm
ateriileprim
e,cheltuielile
privindsalariile
�icheltuielile
generaleprivind
produc�ia
suntrepartizate
anumitor
com
enzisau
loturideproduse.
�co
man
da
de
fabrica�ie
-reprezint�
ordinulunui
clientpentru
unanum
itnum
�rde
produsespecial
proiectate,fabricate
înfunc
�iede
cerin�e.
�utilizat
desociet�
�ilecare
fabric�
produsede
seriem
ic�
saupe
baz�
decom
enzispeciale
(deexem
plu,vapoarele
sauutilajele
mari),
acestsistem
areca
scopcalculul
costurilorunitare
aleproduselor
prinîm
p�r�irea
costuluitotal
deproduc
�ieaferent
fiec�rei
comenzi
lanum
�rulde
unit��i
deprodus
executatepentru
comanda
respectiv�.
���
2.2. Sistem
ul de calcula�ie a costurilor pe faze de fabrica�ie
�U
nsistem
de
con
tabilitate
aco
sturilo
rp
efaze
de
fabrica�ie
îlreprezint�sis
tem
ul
de
ca
lcu
la�ie
aco
stu
rilor
pro
du
se
lor,
utiliz
at
de
so
cie
t��ile
care
exe
cu
t�ca
ntit�
�im
ari
de
pro
du
se
sim
ilare
sa
ua
uu
np
roce
sd
ep
rod
uc�ie
co
ntin
u�
.
�S
istemul
decalcula
�iea
costurilorpe
fazede
fabrica�ie
sebazeaz
�pe
oanaliz
�form
at�din
treitablouri:�
Situ
a�ia
pro
du
c�ieiech
ivalente;
�Tab
lou
lde
analiz
�a
costu
luiu
nitar;
�S
itua�ia
recapitu
lativ�
aco
sturilo
r.
���
Principalele caracteristici ale sistem
elor de calcula�ie a costurilor pe com
enzi �i pe faze:
Calcu
la�ia co
sturilo
r pe
com
enzi
Calcu
la�ia co
sturilo
r pe faze
1.C
olecteaz� cheltuielile de
produc�ie �i le repartizeaz
� pe com
enzi sau partide de produse specifice.
1.C
olecteaz� cheltuielile de
produc�ie �i le grupeaz
� pe sec�ii,
centre sau celule de activitate.
2.D
etermin� costurile pentru fiecare
comand
� executat�.2.
Determ
in� costurile pe unit�
�i de produse finisate în anum
ite perioade de tim
p.
3.U
tilizeaz� un cont sintetic
„Pro
du
se
în c
urs
de
fab
rica�ie
”, com
pletat de un registru analitic pentru fi�ele de cheltuieli ale com
enzilor.
3.U
tilizeaz� m
ai m
ulte
co
ntu
ri
„Pro
du
se
în c
urs
de
fab
rica�ie
”, câte unul pentru fiecare sec
�ie, centru sau celul� de activitate.
���
2.3. Calcu
la�ia costu
rilor stan
dard
Etap
e:
EI.S
tabilirea
volu
mu
lui
stand
ardal
activit��ii-
const�în
alegereavolum
uluistandardde
activitatealîntreprinderiiîn
func�ie
decare
suntdim
ensionatecosturile
standard.A
cestvolum
esteexprim
atîn
unit��i
cantitativesau
valorice(ore
unit��i
monetare,
standard,salarii
etc.).D
eregul�
sealeg
orele-execu�ie,
careredau
înm
odreal
volumul
standardal
activit��ii.
EII.S
tabilirea
pe
baza
fi�elor
tehn
olo
gice
saua
re�etelor
de
fabrica�ie
aco
sturilo
rstan
dard
pen
truco
sturile
directe
de
materiale
�iman
op
er�:���
�P
entrudeterm
inareacosturilor
standardde
materiale
sefolosesc:�
stand
ardele
cantitative
,adic�
normele
deconsum
cuprinseîn
documenta
�iatehnic
�de
fabrica�ie,
�i
�stan
dard
eled
ep
re�,
respectivpre
�urilede
achizi�ieprestabilite
alem
ateriilorprim
e,ale
materialelor
debaz
��i
alecelorlalte
feluride
materiale
prev�zutea
seutiliza
înprocesulde
produc�ie.
�����
���
���� ��
������
��
���� �� �
�������
���
�
�����
�×
�������
���
� ��
��������
���
�În
cazulsalariilor,
pre�urile
suntînlocuite
printarifele
desalarizare.
Aceste
pre�uri
prestabilitepot
fiegale,
dup�
caz,cu
pre�urile
medii
deachizi�ie
realizateîn
perioadeleprecedente
actualizateîn
func�ie
deevolu
�iapre
�urilor�ide
al�ifactori.
�����
���
���� ��
��
�����
�
���� �� �
�������
���
�������
�����
�����
×
�����
�����
��
������
�
��������
�
��������
���
���
EIII.S
tabilirea
stand
ardelo
rp
entru
costu
rilein
directe:
�În
vedereastandardiz
�riicosturilor
indirectede
produc�ie
(regiasec
�iilor),generale
deadm
inistra�ie
(regiageneral�)
�ide
distribu�ie
(desfacere)se
potfolosidou
�m
etode:�
meto
da
analitic
��im
etod
asin
tetic�
,implicit
�stan
dard
elein
divid
uale
�istand
ardele
glo
bale
.
���
Stan
dard
ele ind
ividu
ale
Stan
dard
elein
divid
uale
reprezint�norm
evalorice
privindcosturile
indirecte,stabilite
peunitate
dem�sur�
avolum
uluiactivit�
�iiob
�inutîn
cadrullocului
decosturi
(centruluide
gestiune).E
lese
stabilescpe
feluride
costuriindirecte,
apelândla
disocierealor
încosturi
fixe�i
costurivariabile.
�S
tand
ardele
ind
ividu
alep
rivind
costu
rilevariab
ilese
antecalculeaz�
îndou
�etape
principale:
a)determinarea
costurilorvariabile
normale
pebaza
rela�iei:
���
•
��
Exem
plu
:M
edia
anual�
acostu
rilor
indire
cte
de
pro
duc�ie
pe
5ani
ante
riori
este
de
750.0
00
u.m
.
Dife
ren�a
între
volu
mulm
ediu
alpro
duc�ie
ipe
cei5
ani�icelal
pro
duc�ie
ista
ndard
este
de
10
%(d
imin
uare
).
Sta
ndard
glo
balcostu
riin
dire
cte
de
pro
duc�ie
=750.0
00
u.m
.–
750.0
00
u.m
.×
10
%=
675.0
00
u.m
.
�S
intezalucr�rilor
destabilire
astandardelor
pentrucosturile
indirectese
realizeaz�
cuajutorul
bu
getu
lui
de
costu
ri.A
cestase
întocme�te
pefiecare
locde
costuri�i
peîntreprindere,în
ansamblu.
�P
ebaza
standardelorprivind
cheltuielileindirecte
sedeterm
in�
cotele
stand
ardpentru
decontareacosturilor
indirecte.A
cestease
stabilescîn
raportcu
volumulstandard
alactivit�
�iialespentru
loculdecosturi.R
ela�ia
decalculeste:
��
•
���
Mo
delu
l gen
eral de calcu
la�ie a costu
rilor
stand
ard p
e pu
rt�torii d
e costu
ri:
•�����
������
� ��
���
�����
��
��
��
��������
�����
� ��
�
�����
�
�����
���
��������
� ��
�����
�����
��
������
���
����
�����
���
������
������
� ��
����
������
��
��
��������
�����
� ��
�
������
�����
���
��
��������
� ��
�����
�����
�� ���
��������
�
������
��� �
��
�����
���
�����������
� �� ��
�����
�������
�����
��
���� ��
�����
�����
���
���� ��
��
����
������
��� �
��
��
�����������
� �� ��
�����
�������
�����
��
���� ��
�������
���� ��
��
����
���������
�������
� � ��������
����� ����
���
���
EV.E
viden
�a abaterilo
r:
A. A
baterile d
e la costu
l stand
ard p
rivind
materialele:
a) abaterile de cantitate (∆Q
):
∆Q
= [Q
(e)–
Q(s
)]×
pu
(s)
unde:Q
(e)= cantitatea efectiv
� aferent� produc�iei realizate;
Q(s)=
cantitatea standard aferent� produc�iei realizate;
pu(s)=
pre�ul unitar standard.
���
b) abaterea de pre
�uri (∆P
):
∆P
= Q
(e)
×( p
u(e
)–
pu
(s))
unde:pu
(e)= pre
�ul unitar efectiv.sau:
∆P
= (Q
(e)
×p
u(e
)) –(Q
(e)
×p
u(s
))
c) abaterile totale de consum �i pre
�uri ( ∆T
):
∆T
= (Q
(e)
×p
u(e
)) –(Q
(s)
×p
u(s
))���
B.A
baterile
de
laco
sturile
stand
ardd
esalarii:
a) abaterile din folosirea orelor productive (∆H
):
∆H
= (H
(e)–
H(s
)) ×tu
(s)
unde:H
(e)= tim
pul efectiv aferent produc�iei realizate;
H(s)=
timpul standard aferent produc
�iei realizate;tu
(s)= tariful unitar standard.
���
b) abaterile din varia
�ia tarifelor de salarizare (∆S
):∆
S =
H(e
) ×(tu
(e)–
tu(s
))
unde:tu
(e)= tariful unitar efectiv.
Sau:
∆S
= (H
(e) ×
tu(e
)) –(H
(e)×
tu(s
))
c) abaterile totale de folosire a orelor �i din tariful de salarizare ( ∆
T):∆
T =
(H(e
) ×tu
(e)) –
(H(s
) ×tu
(s))
���
C.A
baterile
privin
dco
sturile
ind
irecte:
a) abateri din schimbarea volum
ului costurilor indirecte (∆
G(r)):
∆G
(r)=
G(e
)–
G(r)
unde:G
(e)= costuri efective;
G(r)=
costuri recalculateiar
G(r)
= Q
(e)
×cv
(s)+
Cf (s
)
unde:Q
(e)= volum
ul efectiv al activit��ii;
cv(s)=
costuri variabile unitare standard;C
f (s)= costuri fixe totale standard.
���
b) abateri din activitate (∆
G(a
)):
∆G
(a)=
G(r)
–G
(a)
unde:G
(a)= costuri standard aferente produc
�iei efective (ore efective).
G(a
)=
Q(e
)×
cu
(s)
unde:cu
(s)= costuri standard unitare (variabile �i fixe) sau cota
standard de decontare a costurilor indirecte.
���
c) abateri din varia�ia randam
entului muncii sau de eficien
�� (∆
G(e
)):
∆G
(e)=
G(a
)–
G(w
)
unde:G
(w)=
costuri standard pentru orele standard aferente produc�iei
realizate (efective).
G(w
)=
H(e
)×
cu
(s)
unde:H
(e) = ore standard corespunz
�toare produc�iei realizate.
H(e) =
Cantitate de produc
�ie realizat� x Ore standard pe unitate
de produc�ie
��
Înanaliza
abaterilo
rp
rivind
costu
rilein
directe
sepoate
opera�icu
urm�toarele
rela�iide
calcul:
a) abaterea total� (∆T
):∆T
= G
(e)–
G(s
)
b) abateri de activitate ( ∆
Q(r)):
∆Q
(r) = G
(r)–
G(s
)
c) abateri de eficien�� ( ∆
C(e
)):∆
C(e
)=
G(e
)–
G(r)
unde:G
(e)= costurile efective;
G(s)=
costurile standard;G
(r)= costurile standard recalculate în func
�ie de gradul de activitate calculat pe baza rela
�iei: Nivelul real al activit�
�ii / Nivelul
standard al activit��ii
��
Oalt�
metodologie
deeviden
���ianaliz
�a
abaterilor,aplicabil�
încondi�iile
existen�ei
bu
getelo
rflexib
ile,opereaz
�cu
urm�toarele
rela�ii:
a) abateri totale (∆T
):∆
= G
(e)–
G(s
)
b) abateri de volum
( ∆Q
(r)):∆
Q(r)
= G
(r)–
G(e
)
Încadrulacesteiultim
erela
�ii,recalcu
larease
facen
um
aip
entru
costu
rilevariab
ile,cele
fixepreluându-se
lanivelul
celorînscrise
înbuget.
���
Rela
�iade
calculfolosit�pentru
determinarea
G(r)este:
G(r)
= Q
(e)
×cv
(s)+
Gf (s
)
unde:Q
(e)= volum
ul efectiv al activit��ii centrului de gestiune;
cv = costul variabil standard pe unitate de volum
în standardele financiare cu caracter variabil;G
f = costurile fixe standard.
c) abateri de eficien�� (∆
C(e
)):∆
C(e
)=
G –
G(r)
���
La rândul lor, abaterile de eficien�� se diferen
�iaz� în:
c1) abateri privind modificarea costurilor variabile pe unitate
de activitate ( ∆C
v(e
)):∆C
v(e
)=
Gv
(e)–
Gv
(r)
unde:G
v = costurile efective cu caracter variabil;
Gv
(r)= costurile recalculate cu caracter variabil;
Gv
(r)= Q
(e)×
cv(s)
c2) abateri privind modificarea sum
ei absolute a costurilor fixe ( ∆
Cf (e
)):
∆C
f (e)=
Gf (e
)–
Gf (s
)
unde:G
f = sum
a absolut� a cheltuielilor fixe realizate.
���
E.V
I. Co
ntab
ilitatea costu
rilor stan
dard
:
�M
etod
aco
stulu
istand
ardp
ar�ial;
�M
etod
aco
stulu
istand
ardu
nic;
�M
etod
aco
stulu
istand
ardd
ub
lu.
���
Meto
da în
registr�rii stan
dard
par�ial (p
ar�ial plan
):
�consum
ul de materii prim
e, la cost efectiv:
�����
����
������������
���� ���
�������
������
�����
�
�����
����
�������
����
���
�����
����
������
������
���������
��� ��
�� �����
�����������
��
���
���
��
��
� �� ����
����
���
�����
��������
�������
��
� �����
����� ����
��������� ��
�� ���
�
�����
����
���
�produc
�iafabricat�,evaluat�
lacoststandard:
931=
%
921.1
921.2
921.3
�produc
�ianeterm
inat�determ
inat��i
evaluat�la
închidereaperioadei:
933=
%
921.1
921.2
921.3
���
�înregistrarea
abaterilorde
lacosturile
standard,calculate
casold
debitorsau
creditor,dup
�caz,
alcosturilor
decalcula
�ie:903 (an
alitice)=
%921.1
921.2
921.3
Un
de:
921.1-
Cheltuielile
activit��iide
baz�
–costurim
ateriiprime
921.2-
Cheltuielile
activit��ii
debaz
�–
costurisalarii
directe921.3
-C
heltuielileactivit�
�iide
baz�
–costuri
indirectede
produc�ie
���
Rem
arc�:
�M
etodaînregistr�riistandard
par�ialeeste
conceput�ca
om
etod�
decalcula
�ieglobal�,
caren
uu
rm�re�te
determinarea
costuluipeprodus.
�D
inaceast�
cauz�,
eapune
accentulpe
analiza
abaterilo
rla
sfâr�itullu
nii.
�În
acestecondi�ii,
aplicareaeinu
esteindicat�
decâtîn
produc�ia
continu�,
carefolose
�teo
tehnologiede
fabrica�ie
simpl�
�iîndeajunsde
omogen
�.
���
Meto
da în
registr�rii stan
dard
un
ic (sing
le p
lan):
�consum
ul de materii prim
e:%
=901 (consum
uri efective la cost efectiv)921.1.1
921.2.1
�consum
ul de manoper� direct�:
%=
901 (salarii efective)921.1.2
921.2.2��
�colectarea cheltuielilor indirecte efective:
%=
901
923
924
925
�repartizarea cheltuielilor indirecte standard de
produc�ie:
%=
923
921.1.3
921.2.3�
�Înregistrarea produc
�iei ob�inute în decontarea
abaterilor:-produc
�ia fabricat�, evaluat� �i înregistrat� la cost standard:931
=902
-produc�ia neterm
inat�, evaluat� �i înregistrat� la cost standard:933
=902
-decontarea costurilor standard:902 =
%921.1.1
921.1.2
921.1.3
��
-decontarea abaterilor:903 =
%921.2.1
921.2.2
921.2.3
Un
de:
921.1.1–
Cheltuielile
activit��ii
debaz
�–
costuristandard
materii
prime
921.1.2–C
heltuielileactivit�
�iide
baz�–
costuristandard
salariidirecte921.1.3
-C
heltuielileactivit�
�iidebaz
�–
costuriindirectestandard
921.2.1-
Cheltuielile
activit��iide
baz�
–abaterim
ateriiprime
921.2.2-
Cheltuielile
activit��iide
baz�
–abaterisalariidirecte
921.2.3-C
heltuielileactivit�
�iidebaz
�–
abatericosturiindirectede
produc�ie
��
�������
�
��