SUPORT DE CURS “STIVUITORIST”

CHISINAU 2011

Introducere: CUNOASTEREA STIVUITOARELOR-TERMENI FOLOSITI Ocupatia de “manevrant stivuitoare” face parte din standardul ocupational (codul profesiei -11901): „Conducator autostivuitoare”. ManevranŃii conduc, întreŃin si supraveghează maşini destinate transportului intern, manevrează sarcini la diferite înălŃimi, avand cunostinte despre functionarea si capacitatea de sarcina a acestora. Manevrantul stivuitorist, lucreaza pe utilaje cu ajutorul carora preiau, transporta si aseaza marfuri paletate in diferite spatii industriale, docuri, statii cai ferate sau aeroporturi. Din punct de vedere al pregatirii profesionale, un absolvent de liceu, se poate pregati pentru ocupatia de “conducator autostivuitoare” prin cursuri de calificare profesionala organizate conform Regulilor de protectia muncii in transportul auto. Instruirea in materie de autostivuitoris este obligatorie pentru personalul de manevrare a stivuitoarelor autopropulsate (electrostivuitoare sau motostivuitoare) denumit în continuare „stivuitorişti”. AutorizaŃia (diploma de studii) se eliberează individual persoanelor care, prin promovarea examenului de autorizare, fac dovada îndeplinirii condiŃiilor specificate în continuare privind capabilitatea teoretică şi practică de a exercita activitatea de manevrare a stivuitoarelor.

În vederea autorizării de către centrele de instruire, stivuitoriştii trebuie să parcurgă un program de formare profesională denumit „program de specializare”, organizat şi derulat de către furnizori de formare profesională.

Termeni si definitii ce se folosesc in acest suport de curs :

1. Activitate de reparare: - ansamblu de lucrari si operatiuni specializate de investigare a defectelor aparute, asigurare a pieselor de schimb, efectuare a depanarilor si/sau inlocuirilor de componente defecte si incercare functionala a stivuitorului, pentru demonstrarea calitatii reparatiei effectuate menite sa readuca stivuitorul in stare buna de functionare in conditii de securitate. Capacitatea uni agent economic de a efectua lucrarile de reparare trebuie sa fie confirmata printr-o autorizatie emisa de autoritatile competente.

2. Ampatamnt – distanta intre axele rotilor stivuitorului, masurata in lungul unei axe paralele cu deplasarea acestuia.

3. aparatoare de protectie a manevrantului – suprastructura fixate pe carucior deasupra capului manevrantului pentru a-l proteja de caderea obiectelor manipulate sau provenite din stive alaturate.

4. blocare de securitate – dispozitiv destinat sa imobilizeze stivuitorul, fiind comandat printr-o cheie de contact sau printr-un alt mijloc pe care manevrantul il activeaza la parasirea caruciorului.

5. caroserie – panouri de protectie sau de acoperire fixate la exteriorul stivuitorului. 6. catarg – montant fix pe care culiseaza placa portechipament sau unul sau mai

multi montanti mobile. 7. catarg cvadruplu – catarg care cuprinde un montant fix si trei montanti mobile. 8. catarg dublu(telescopic simplu) –catarg care cuprinde un montant fix si un montant

mobil. 9. catarg netelescopic – catarg care cuprinde un montant simplu. 10. catarg triplu – catarg care cuprinde un montant fix si doi montanti mobili. 11. cilindru de ridicare – cilindru care ridica, fie prin intermediul lanturilor cu mufe,

direct placa portechipament (sau o platforma portsarcina) sau montantul (montantii) mobili. 12. cilindru de ridicare simplu – cilindru cu un singur piston, destinat ridicarii sarcinii. 13. cilindru de ridicare telescopic – cilindru care cuprinde mai multe pistoane

concentrice ce se ridica succesiv. 14. contragreutate – masa fixate in partea din spate a sasiului si destinata echilibrarii

sarcinii. 15. curatitor de sina – componenta de securitate destinata indepartarii de pe calea de

rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea gasi pe acestea. 16. cursa de ridicare – distanta pe verticala intre pozitiile de lucru inferioara si

superioara dispozitivului de manilulare a sarcinii.

17. dispozitiv de manipulare a sarcinii – dispozitiv (cirlig, graifar, electromagnet, furca, altele) pentru manipularea sarcinilor.

18. dispozitiv de retinere a fluidului in cilindri – componenta de securitate destinata retinerii fluidului in cilindri la scaderea brusca a presiunii.

19. ecartament – distanta pe orizontala intre centrele rotilor de rulare ale stivuitorului. 20. electrostivuitor – stivuitor autopropulsat a carui actionare este electrica. 21. frina – dispozitiv destinat reducerii vitezei si/sau impiedicarii miscarii mecanismelor

stivuitorului. 22. gabaritul stivuitorului – spatiul determinat de conditiile functionarii in siguranta a

stivuitorului in vecinatatea unor constructii, ale carui limite pot fi depasite numai de dispozitivul de manipulare a sarcinii in timpul executarii operatiunilor de manipulare.

23. inaltimea de ridicare - distanta pe verticala de la nivelul planului pe care este asezat stivuitorul pina la dispozitivul de manipulare a sarcinii, cind aceasta se afla in pozitia de lucru superioara.

24. incercari dinamice – incercarea unui stivuitor prin executarea miscarilor de lucru cu o sarcina ce depaseste cu Y% capacitatea de ridicare a stivuitorului.

25. incercari statice - incercarea unui stivuitor prin aplicarea unei sarcini statice la dispozitivul de manipulare a sarcinii ce depaseste cu X% capacitatea de ridicare a stivuitorului.

26. inclinarea maxima a pantei – unghi maxim al pantei, exprimat in procente, care poate fi urcata cu o viteza de transport constanta de catre stivuitorul neincarcat.

27. intrerupator de securitate – intrerupator dispus astfel incit sa intrerupa curentul motorului de tractiune (si eventual sa aplice frina) in momentul in care manevrantul inceteaza sa mai actioneze acest intrerupator; la stivuitoarele cu manevrant purtat, intrerupator poate fi si scaunul sau o pedala, iar stivuitorul cu manevrant pieton, timona.

28. limitator de sarcina – componenta de securitate destinata sa intrerupa automat actionarea mecanismului de ridicare in cazul depasirii sarcinii nominale, permitind actionarea mecanismuilui in sensul coboririi sarcinii.

29. limitator de sfirsit de cursa – componenta de securitate destinata sa intrerupa automat actionarea mecanismelor stivuitorului cind partile sale in miscare depasesc pozitiile limita de lucru stabilite, permitind actionarea mecanismelor in sens invers celui in care s-a limitat micsorarea respective.

30. limitator de viteza – componenta de securitate care la depasirea unei viteze stabilite actioneaza paracazatoarele si comanda oprirea cabinei.

31. mecanism de deplasare a stivuitorului – mecanism actionat si utilizat pentru deplasarea stivuitorului.

32. mecanism de ridicare – mecanism actionat si utilizat pentru ridicarea si coborirea sarcinii.

33. moment de rasturnare produs de sarcina – produsul dintre distanta la axa de ridicare a sarcinii la axa de rasturnare si sarcina corespunzatoare.

34. motostivuitor – stivuitor autopropulsat actionat de motor cu ardere interna. 35. oporitor – componenta de securitate destinata limitarii deplasarii peste pozitiile

limita de lucru stabilite. 36. Inspectia Muncii 37. paracazator – componenta de securitate destinata sa opreasca si sa mentina

oprita pe glisiere cabina in cazul depasirii vitezei stabilite. 38. persoana expusa – orice persoana care se gaseste integral sau partial in zona

periculoasa. 39. piesa de reazem – componenta de securitate destinata evitarii socurilor provenite

de spargerea accidentala a rotilor de rulare sau a ruperii axelor acestora, precum si impotriva deraierii.

40. pivotare (a catargului sau altui echipament) – rotire in jurul axei verticale a intregului ansam,blu ridicator sau numai a organului portsarcina, putindu-se astfel trece de la pozitie laterala de lucru la o pozitie frontala si inverrs.

41. placa portfurca – organ culisant pe montantul fix, in cazul catargului netelescopic, sau pe ultimul montant mobil, in cazul catargului telescopic, care sustine elementele purtatoare de sarcina.

42. preluare rafturi – manipulare care consta in preluarea unei sarcini din compartimentul unui raft si coborirea ei.

43. punerea in functuine – prima utilizare a produsului pe teritoriul Romaniei de catre detonator.

44. raza minima de viraj – raza cercului circumscris partii exterioare a rotii din fata stivuitorului, cind rotile sint bracate la maximum.

45. sarcina de incercare – valoarea sarcinii la care este incercat un stivuitor. 46. sarcina dinamica – sarcina care ia nastere in timpul accelerarii sau decelerarii

sarcinii nonimale, partiale etc. 47. sarcina nominala – sarcina pentru care a fost proiectat si construit stivuitorul. 48. spatar vertical al sarcinii – ecran vertical, montat in general la placa portfurca,

pentru a preveni caderea inspre manevrant a sarcinii transportate. 49. stabilitate dinamica – rezistenta la rasturnare a stivuitorului aflat in miscare, sub

actiunea fortelor create de miscarea respective: deplasare rectilinie sau in curba, frinare, deplasare sarcina.

50. stabilitate statica – rezistenta la rasturnare a unui stivuitor care nu executa nici o miscare, singura forta care actioneaza fiind sarcina.

51. stivuire – manipulare care consta in ridicarea unei sarcini si depunerea ei pe o stiva formata din sarcini asemanatoare.

52. suprasarcina – sarcina care depaseste sarcina nominala. 53. sasiu – structura metalica pe care sint montate diversele organe ale stivuitorului,

respective ansamblul propulsor, mecanismul de ridicare. 54. tampon – componenta de securitate destinata amortizarii socurilor la lovire. 55. translator stivuitor – instalatie stivuitoare, cu coloana verticala, care se deplaseaza

in culuarul dintre rafturi. 56. viteza de deplasare – viteza de deplasare in regim stabilizat a unui stivuitor. 57. viteza de ridicare (coborire ) a sarcinii – viteza de deplasare pe verticala in regim

stabilizat a sarcinii de lucru. 58. zona periculoasa – orice zona din ionteriorul si/sau din apropierea unui stivuitor, in

care prezenta unei personae expuse constituie un risc pentru sanatatea si securitatea sa. 59. accident - eveniment datorat stivuitorului care poate produce răniri, mutilări sau

chiar decesul persoanelor.

TEMA:1 CLASIFICAREA STIVUITOARELOR, DESCRIEREA DETALIATĂ A TIPURILOR DE STIVUITOARE. ANTRENAREA STIVUITOARELOR (ECHIPAMENTUL DE FORTA ELECTRICA SAU HIDRAULICA): A: DefiniŃie. Clasificare.

Cărucioarele stivuitoare, denumite în continuare ,,autostivuitoare “, sunt utilaje de transport şi ridicat mărfuri paletate. Conducerea cărucioarelor stivuitoare se face de către deservenŃi stivuitorişti, autorizaŃi, conform Regulilor de protectie a muncii in transportul auto p.17.1

Cărucioarele stivuitoare se pot clasifica dupa mai multe criterii, astfel: 1. Dupa modul in care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica in:

1. stivuitoare autopropulsate (autostivuitoare); 2. stivuitoare tractate sau împinse.

2.După modul de acŃionare principală a roŃii motoare, autostivuitoarele se clasifică în :

1. electrostivuitoare : la care acŃionarea principală este realizată de un motor electric de curent continuu.

2. motostivuitoare : la care acŃionarea principală este realizată de motor cu ardere

internă. La randul lor, motostivuitoarele se impart in:

- motostivuitoare pe benzina; - motostivuitoare pe motorina (Diesel); - motostivuitoare pe gaz.

3.Dupa locul de comanda al autostivuitoarelor :

1. stivuitoare cu conduactor purtat, pe scaun sau in picioare;

2. stivuitoare cu conducator pietonal, cu protap, timona. obs: există utilaje speciale - transpaleŃi verticali, cu acŃionare electrică, care au, în plus faŃă de transpaleŃii obişnuiŃi care realizează exclusiv funcŃia de transport şi funcŃia de ridicare a mărfurilor, aceste utilaje fiind conduse ,,de pe sol “;x : EGV.

4.Dupa directia de deplasare;

1. autostivuitoare ce se deplaseaza in fata deserventului pe directia sarcinii;

2. autostivuitoare ce se deplaseaza lateral (spre stanga) avand sarcina in partea

dreapta a deserventului;

5. Dupa felul catargelor, autostivuitoarele se clasifica in;

1. Simplex, (cu catarg intr-o singura treapta); 2. duplex, (cu catarg in doua trepte); 3. triplex (cu catarg in trei trepte). 4. cvadruplex(cu castarg in patru trepte)

CATARG SIMPLEX

CATARG DUPLEX

CATARG TRIPLEX

CATARG CVADRUPLEX

6. dupa felul organului de prindere a sarcinii, stivuitoarele se clasifica in:

1. stivuitoare cu furci; 2. stivuitoare cu platforma; 3. stivuitoare cu alte tipuri de prindere (bene, cirlig, brate ,etc).

7. dupa tipul constructiv;

1. stivuitoare cu contragreutate; 2. stivuitoare cu furci retractabile;

B: Descrierea detaliata a tipurilor de stivuitoare; antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de forta electrica sau hidraulica a stivuitoarelor);

B.1. PRINCIPALELE PARTI COMPONENTE ALE UNUI STIVUITOR :

Corpul stivuitorului:

- sasiul cu contragreutatea; - puntea fata (axul de tractiune) ; - puntea spate (axul de directie) ; - coloana de directie (volanul) ; - scaunul operatorului - placuta de identificare si placuta cu diagrama de sarcini

DISPOZITIVUL HIDRAULIC DE RIDICARE

MANETE SI COMENZI

CONTROL MOTOSTIVUITOR PEDALE:

CONTROL DISPOZITIV RIDICARE

B.2. ANTRENAREA STIVUITOARELOR ; B.2.1. Antrenarea motostivuitoarelor : Motostivuitoarele sunt autostivuitoare dotate cu motoare termice destinate sa ridice si sa transporte sarcini in antrepozite sub cerul liber, in departamente de gari, porturi etc., in gama de temperaturi de “- 20°C ÷ + 35°C. Sunt concepute sa se deplaseze pe drumuri uzinale, special amenajate cat si pe drumuri publice, in caz de nevoie, respectind regulile de circulatie pe drumurile publice. Motostivuitoarele se executa in general cu contragreutate sau cu furci laterale si, datorita vitezei de deplasare, au conducatorul purtat pe scaun sau in cabina de comanda. Catargul motostivuitoarelor este de regula simplex, iar organul de prindere este constituit din furci. Se fabrica intr-o gama larga de capacitate, de la 0.6t – 40t.

- Echipamentul de forta la motostivuitoare: Echipamentul de forta la motostivuitoare consta dintr-un motor termic alimentat cu combustibil (benzina, motorina sau gaz), ce asigura mersul si antrenarea diferitelor echipamente pentru sistemul de actionari hidraulice. a)Dupa felul amestecului de ardere: -motoare cu aprindere prin scanteie electrica- care functioneaza cu benzina si pregatesc amestecul carburant dintre aer si benzina,in afara cilindrilor intr-un dispozitiv numit carburator,sau cu injectie care pregatesc amestecul carburant dintre aer si benzina in interiorul cilindrilor; -motoare cu aprindere prin compresie sau prin comprimare (Diesel) care functioneaza cu motorina , pregatesc amestecul carburant dintre aer si motorina in interiorul cilindrilor. b)Dupa numarul timpilor in care se efectuiaza ciclul de functionare:

- motoare in doi timpi, - motoare in patru timpi

B.3. Sistemul actionarilor hidraulice: Echipamentul actionarilor hidraulice cuprinde totalitatea sistemelor si elementelor de executie care in final realizeaza manipularea sarcinilor destinate transportului si depozitarii. Echipamentul actionarilor hidraulice se compune in principal dintr-o pompa volumetrica actionata direct de catre motorul cu combustie interna, fluidul de lucru (uleiul hidraulic) actionand prin intermediul ventilelor de comanda (servovalve) asupra cilindrilor hidraulici cu ajutorul carora se executa miscarile cinematice de ridicare/coborire, basculare fata/spate, respectiv miscarea de translatie stanga/dreapta. In ventilul de comanda se monteaza si un ventil de siguranta, care actioneaza in caz de crestere a presiunii uleiului hidraulic peste limitele admise. In instalatia hidraulica se monteaza si un dispozitiv de limitare a vitezei de coborire a sarcinii. In continuare prezentam partile componente ale instalatiei hidraulice de ridicare a unui motostivuitor:

• Hidropompa volumetrica (actionata direct de motorul cu combustie interna); • Conducte si furtune hidraulice de inalta si joasa presiune; • Distribuitoare hidraulice; • Supape de siguranta; • Cilindri de ridicare; • Lanturi de ridicare

Echipamentul poate sa realizeze mai multe miscari cinematice pe care le prezentam mai jos:

Actionarea dispozitivului de ridicat este asigurata de un sistem hidraulic realizat astfel incat sa poata furniza diferite comenzi in functie de destinatia stivuitorului. Comenzile pentru stivuitoare standard sunt:

1. ridicare – coborare, furci; 2. inclinare fata – spate, catarg.

In functie de optiuni, stivuitoarele pot fi echipate si cu sisteme de comenzi pentru translatarea furcilor, retragerea catargului (cele cu catarg retractabil) si alte comenzi functie de dispozitivul de ridicare folosit. Sistemul este constituit de regula dintr-o hidropompa actionata de catre motorul principal si sistemul de distribuitoare si supape, in functie de comenzile pe care trebuie sa le asigure, cilindri de ridicare ai saniei furcilor si lanturile de ridicare. B.4. ANTRENAREA ELECTROSTIVUITOARELOR: B.4.1. Generalitati despre electrostivuitoare: Electrostivuitoarele sunt mijloace de transport universale pentru diverse marfuri PALETIZATE in depozite, gari, aeroporturi, porturi sau in interiorul magazinelor. Principalul avantaj al acestor stivuitoare consta in lipsa emisiilor de gaze si a zgomotului ceea ce le ofera perfecta adaptare la lucrul in spatii inchise. Pantele maxime ale drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarele sint mici si nu pot depasi, cele cu contragreutate 10% (in gol) si 5% cu sarcina, iar la cele cu catarg retractabil aproximativ 5% (in gol) si 2% cu sarcina. Electrostivuitoarele sunt cărucioare stivuitoare moderne, realizate într-o construcŃie fiabilă, având o manevrabilitate ergonomică realizată prin elemente de comandă electronică, sau chiar asistate de calculator.

Remedierea tehnică a acestor utilaje se face prin investigarea parametrilor funcŃionali prin intermediul unui computer-tester şi înlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat avaria, din cadrul echipamentului hidraulic, electric sau electronic complex.

Service-ul acestor utilaje se face permanent de către firme autorizate ISCIR, intervenŃia deserventului stivuitorist pentru orice avarie tehnică a utilajului, fiind interzisă.

Electrostivuitoarele, aşa dupa cum am vazut, sunt de mai multe feluri: 1. Electrostivuitoare cu furci frontale, sau cu contragreutate; 2. electrostivuitoare de vagon; 3. electrostivuitoare cu furca in interiorul poligonului de sprijin (cu protap) 4. electrostivuitoare cu furci retractabile;

Electrostivuitoarele cu furci frontale: Sunt cele mai raspandite electrostivuitoare datorita constructiei simple, caracteristicilor tehnice si dimensiunilor, pretabile manipularii oricarui tip de paleta. Aceste stivuitoare se caracterizeaza, din punct de vedere constructiv, prin aceea ca furca si sarcina sunt situate in afara sasiului. Se creaza un sistem de pirghii articulate in centrul osiei puntii din fata, un brat al parghiei il constituie catargul, furca si sarcina care dau nastere la un moment de rasturnare fata de al doilea brat: sasiul, puntea motrice si bateriile de acumulatori dau nastere la un contramoment care echilibreaza pe primul. Pentru realizarea acestui echilibru, la nevoie, in spate se pune o contragreutate. Astfel, se asigura stabilitatea ansamblului stivuitor. Electrostivuitoarele cu furci frontale se construiesc de obicei pentru capacitate de ridicare de 0.5 – 3t. inaltimea de ridicare foarte larg raspandita la stivuitoarele de depozit este cea de 3.2 – 3.3m. Compunerea pe ansambluri a electrostivuitoarelor cu furci frontale:

1. sasiul electrostivuitorului: este executat in constructie sudata, specific acestui tip de stivuitor. Pe sasiu sunt amplasate mecanismele de deplasare si ridicare, comenzile, etc.

2. mecanismul de deplasare: prevazut cu roti (motoare si libere). Puntea din fata a mecanismului de deplasare este motrice si este antrenata de un motor electric alimentat de o baterie de acumulatori. Puntea din spate este directoare si este astfel conceputa incat sa realizeze o raza exterioara de viraj cat mai mica. Antrenarea rotilor este facuta printr-un mecanism reductor. Directia este cu servomotor;

3. mecanismul de ridicare: poate fi executat in doua variante: simplex sau duplex. La varianta cu mecanism duplex, cilindrul de ridicare este cu doua pistoane plunger coaxiale;

4. instalatia electrica: este similara pentru toate autostivuitoarele;

5. Instalatia hidraulica: este in functie de tipul mecanismului de ridicare si poate fi simplex sau duplex, si contine rezervorul pompei hidraulice, pompa hidraulica antrenata de motorul electric principal, distribuitoarele, cilindrii hidraulici, conductele, etc. Electrostivuitoarele de vagon: La aceste electrostivuitoare lonjeroanele prevazute cu roti sunt iesite in afara constructiei si in plus in mod obişnuit sub furcile purtatoare de sarcina. Prin aceasta constructie se realizeaza o mare stabilitate a ansamblului, sarcina va cadea totdeauna in interiorul poligonului de sprijin, nemaifiind in consola fata de poligonul de sprijin, ci numai fata de furca. De aceea nu mai este necesara contragreutatea. Aceasta explica de ce stivuitoarele cu protap, la aceeasi capacitate, comparativ cu cele cu furci frontale, au gabarit mai mic si greutate redusa cu 40 – 50 %, avantaj pentru manevrarea pe pardoseli cu portanta redusa. Prezinta dezavantajul ca pot fi folosite, uneori, numai daca lonjeroanele pot intra in spatiu liber sub stiva, sau numai la manipularea paletelor de un anumit tip, de exemplu palete lada. Lonjeroanele se construiesc in doua moduri: - apropiate, adica in dreptul furcilor; - departate, plasate in afara furcilor, in aceasta situatie incarcatura intra intre lonjeroane. Electrostivuitoare cu furci retractabile: Furcile, la acest tip de stivuitoare, au posibilitatea de a se deplasa înainte si înapoi intre lonjeroane. In acest fel in timpul deplasarii pe orizontala incarcatura este plasata in interiorul poligonului de sprijin, ceea ce ii confera o stabilitate mărita. Aceasta constructie este de fapt o combinatie intre stivuitoarele cu furca frontala si cele cu protap avand avantajele ambelor tipuri, adica pot fi folosite la toate tipurile uzuale de palete, avand greutatea proprie, gabaritul si spatiul de manevra reduse. Prezinta dezavantajul ca datorita diametrului mic al rotilor au un consum mare de energie electrica si sunt ceva mai dificile la intretinere. Sunt carucioare de manipulat sarcini pe distante scurte pe drumuri special amenajate, netede, tari, orizontale (de preferinta betoane) si uscate. Electrostivuitoarele cu furci retractabile pot fi executate in functie de tipul mecanismului de ridicare in: - varianta simplex, cu un cilindru plunjer; - varianta duplex, cu doua pistoane plunjer coaxiale. Variantele duplex si triplex datorita inaltimii constructive reduse sunt utilizate in special la stivuirea sarcinilor in vagoane de cale ferata sau in spatii cu inaltime limitata. Electrostivuitorul cu furci laterale: Are sasiul de forma dreptunghiulara, cu un sistem de lonjeroane in mijloc, pe care lucreaza – amplasat perpendicular pe axa longitudinala – un catarg retractabil. Prezinta avantajul unui gabarit redus, insa au inconvenientul ca pot depune sarcina numai intr-o singura parte a sensului de mers; pentru a putea lucra si pe cealalta parte, trebuie manevrat stivuitorul si adus in pozitie corespunzatoare. Exista stivuitoare care elimina acest neajuns prin aceea ca ansamblul portfurca poate fi rotit lateral si dispus perpendicular pe axa longitudinala a stivuitorului atat pe partea stanga, cat si pe partea dreapta. Electrostivuitoare cu furca cu conducator pietonal: Acestea sunt cele mai simple stivuitoare la care translatia pe orizontala se realizeaza manual, iar ridicarea la inaltimea incarcaturii se face cu un dispozitiv mecanic sau hidraulic. Au lonjeroanele plasate fie sub furci, fie lateral acestora. Sint destinate sectiilor si depozitelor cu rulaj redus, precum si magazinelor de desfacere. De mare utilitate este folosirea acestora la magazinele de desfacere pentru descarcarea marfurilor din mijloace auto. Sunt de asemenea specializate pentru manipularea butoaielor. B.4.2. Echipamentul de forta a electrostivuitoarelor:

Asigură antrenarea mişcărilor cinematice comandate. Este compus din motoare electrice de curent continuu (dupa model sau firma constructoare, pot fi : unu, doua sau trei motoare), alimentate de o baterie de acumulatori, reincărcabilă, în regim ,,uscat” –la o staŃie de încărcare specializată. Motoarele electrice de acŃionare sunt:

1- motorul de tracŃiune : acŃionează, prin intermediul unei reducŃii rigide, roata motoare care antrenează în marş autostivuitorul; viteza de deplasare a electrostivuitorului este comandată de un variator electric acŃionat prin intermediul pedalei de acceleraŃie, existând două regimuri de viteză (viteză lentă, viteză normală), selectate la bordul de comandă ; cuplajul acestui motor cu roata motoare, permite rotirea acesteia şi în plan (direcŃia).

Tractiunea la acest tip de stivuitoare este asigurata de un singur motor (tractiune anterioara), cu intretinere usoara, cu motor de curent continuu si cu stimulare separata. Numarul de rotatii si cuplul motorului se pot regla independent. Acesta consta dintr-un ghidaj precis, o accelerare puternica si frana electrica, nesupusa uzurii, utilizand exclusiv pedala de acceleratie. Prezentam in continuare un motor de tractiune folosit de catre unele firme la electrostivuitoare:

Motorul se comanda printr-un transmitator silentios de putere realizat dupa tehnologia MOS-FET cu frecventa de 16KHz.. Folosind acest tip de comanda, nu mai este nevoie de intrerupatoare de directie si de frane supuse uzurii. Sistemul de franare este cu recuperare de energie cu grad inalt de eficacitate de pana la 15%. Motorul de tractiune este integrat in axul anterior si distribuie miscarea printr-un bloc diferential pe ambele roti din fata. Acest tip de transmisie exclusiv monomotor permite o demontare usoara a motorului si intretinerea periilor. Instalatia electrica este digitala. Aceasta inseamna ca se adapteaza usor la conditii diverse de utilizare. Schimbul de informatii intre componentele electrice, de exemplu comanda miscarii si unitatea de comanda si control se face printr-un sistem bus CAN (Retea de Control a Ariei) deja utilizat cu succes in sectorul automobilistic.

2- motorul pentru acŃionări al compartimentului hidraulic (pompei hidraulice): alimentează

hidromotoarele liniare (cilindrii hidraulici), care realizează miscările de ridicare/coborâre furci ; avansare/retragere turn (catarg); înclinare turn faŃă/spate ; translaŃie laterală turn.

3- motorul electric pentru servodirecŃie : montat pe coloana de direcŃie a volanului, acŃionează în sensul de rotaŃie determinat de deservent, prin intermediul unei transmisii cu lanŃ, axul motorului de tracŃiune, uşurând manevrarea volanului ; acest motor primeşte un curent electric de excitaŃie, atunci când un senzor electronic montat pe coloana de direcŃie, este mişcat într-un colier magnetic, pe prima porŃiune de rotire manuală a volanului, după care acŃionează, direcŃia; se mai numeşte mecanism de multiplicare.

4- echipamentul electronic de comandă : se află sub bordul de comandă şi intercondiŃionează şi acŃionează comenzile, prin intermediul computerului de bord.

B.4.3. Echipamentul actionarilor hidraulice:

Actionarile hidraulice au ca avantaje: -masa relativ redusa raportata la unitatea de putere; -realizarea miscarii de lucru cu viteza constanta; -dimensiuni reduse ale componentelor instalatiei; -realizarea unor grupuri autonome de actionare, specifice instalatiei; Dar si ca dezavantaje se pot indica: -executia elementelor componente cere un grad ridicat de precizie dimensionala ce

antreneaza in consecinta si costuri de productie mai ridicate pentru respectivele componente;

-modificarea sub influienta temperaturii a viscozitatii uleiului hidraulic, cu consecinte asupra stabilitatii miscarii;

-necesitatea unor masuri de protectie adecvate astfel incit sa se previna scurgerile de ulei generatoare de murdarirea mediului de lucru dar si de crestere a riscului de incendii;

Pentru transmiterea energiei mecanice de la elementul motor la elementul actionat se foloseste energia hidraulica a unui mediu lichid, sub forma de presiune hidrodinamica sau hidrostatica. In functie de modul in care se foloseste energia hidraulica, se disting doua tipuri de sisteme de actionari hidraulice: sisteme de actionare hidraulica de tip hidrodinamic si sistem de actionare hidraulica de tip hidrostatic.

B.5. SISTEMUL DE TRANSMISIE: Sistemul de transmisie: Transmisia poate fi cardanica cu unul sau doi arbori cardanici de tip deschis (descoperit) cu articulatii cardanice pe rulmenti cu ace sau poate fi hidramata. In continuare prezentam un sistem de transmisie hidrostatic a unui motostivuitor:

Sistemul hidraulic consta dintr-o hidropompa reglabila si doua motoare hidroconstante, care sunt instalate ca o unitate in axul compact, si o hidropompa tandem (pompa constanta) pentru hidraulica de lucru si de directie. Directia de deplasare si viteza sint comandate de catre pedale de acceleratie prin hidropompa reglabila. Motoarele hidroconstante din axul de antrenare sunt alimentate cu ulei de catre hidropompa reglabila, si fiecare dintre ele actioneaza o roata motoare printr-o transmisie reducatoare cu doua trepte. Hidropompa reglabila si viteza de deplasare sunt comandate simultan de catre o pedala pentru mersul inainte si inapoi. Cu actionarea hidrostatica, viteza de deplasare a stivuitorului poate fi reglata de la pozitia de repaus pina la viteza maxima intr-o gama infinita in ambele directii. Comanda pedalei duble permite atat o manipulare usoara, cat si siguranta si rapiditate in deservirea stivuitorului.

• Transmisia hidrostatica (la unele motostivuitoare) poate fi programata sa regleze parametrii acceleratiei, deceleratiei, schimbarii directiei, franelor si a miscarilor pentru a indeplini perfect toate cerintele fiecarei operatiuni.

• La unele motostivuitoare, tipul de transmisie hidrodinamica cu o singura viteza este prevãzuta cu valva de microvitezã ce asigura deplasarea foarte lenta a utilajului pentru miscãri de precizie.

• Transmisia poate fi prevãzuta cu dispozitive de blocare in vederea evitãrii pornirii motorului când este actionat levierul de sens înainte sau înapoi.

C. STABILITATEA SI CENTRU DE GREUTATE A STIVUITORULUI: Daca vrem sa definim “centrul de greutate” , acesta este de fapt un punct fata de care un obiect se afla in echilibru. Pentru stivuitoare : Puntea cu rotile din fata este centru de greutate intre greutatea stivuitorului si greutatea sarcinii. Daca cele doua greutati si distantele dintre centrele lor de greutate si punctul de sprijin sunt egale, stivuitorul se afla intr-o pozitie de echilibru instabila.

Daca rearanjam sacina astfel incit centrul de greutate al sarcinii sa pice mult in afara punctului de sprijin, aceasta va determina ca centrul de greutate al utilajului si sarcinii sa se deplaseze in fata punctului de sprijin ceea ce va duce la rasturnarea utilajului.

Daca aranjam sarcina astfel ca centrul de greutate al acesteia sa fie cit mai aproape de punctul de sprijin, aceasta va determina ca centrul de greutate al utilajului si sarcinii sa se deplaseze inapoia punctului de sprijin, determinind stabilitatea utilajului.

Factorii care determina stabilitatea laterala a stivuitoruluisunt :

- plasamentul sarcinii fata de axa longitudinala a centrului de greutate; - greutatea sarcinii de desupra suprafetei pe care opereaza stivuitorul ; - unghiul de panta pe care opereaza stivuitorul.

TEMA:NR. 2.

COMPONENTE DE SECURITATE LA STIVUITOARE: A. GENERALITATI: Stivuitoarele şi componentele de securitate aferente acestora trebuie să satisfacă cerinŃele esenŃiale pentru sănătate şi securitate care le sunt aplicabile.

Compontele de securitate sunt elemente cu care se echipeaza mecanismele de ridicat avand rolul de a asigura functionarea acestora fara pericol de avarii sau accidente. Ele trebuie sa intervina in cazul executarii unor manevre gresite sau cand apar anumite defectiuni tehnice care pot genera pericole, prevenind personalul de exploatare sau intrerupand miscarea mecanismului in cauza, sau ducand pana la oprirea instalatiei respective. Componentele de securitate nu trebuie folosite in mod intentionat, decat atunci cand se executa verificarea functionarii acestora. Toate componentele de securitate trebuie sa fie verificate de catre manevrant inaintea folosirii utilajului pentru lucru, mai putin limitatorul de sarcina si a dispozitivului de retinere a fluidului in cilindri.

Componentele de siguranta trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - sa aiba constructie simpla care sa garanteze functionarea cu posibilitati minime de

defectare; - sa poata fi reglate usor si simplu; - sa-si pastreze reglajul in timp si la modificarile conditiilor de mediu; - precizia lor sa permita incadrarea in limitele prevazute in prescriptiile tehnice,

pentru marimea pe care o protejeaza; - sa revina la starea initiala dupa incetarea cauzei care a provocat actionarea

dispozitivului; - sa nu actioneze la aparitia unor cauze trecatoare ce nu pericliteaza securitatea

instalatiei sau nu constituie pericol de accident; - numarul pieselor in miscare sa fie minim pentru a reduce frecarile, uzurile si

jocurile, toate acestea ducand la reducerea preciziei in functionare; - sa fie suficient de robuste pentru a rezista conditiilor de exploatare; - sa aiba gabarit redus si greutate mica; - intretinerea sa se faca usor si sa nu reclame personal de intretinere cu inalta

calificare. B. COMPONENTE DE SECURITATE (DISPOZITIVE DE SIGURANTA)

Componentele de securitate care se folosesc, după caz, la stivuitoare sunt următoarele: a) limitatoare de sfârşit de cursă; b) întreruptor de sfârşit de cursă (de avarie); c) limitatoare de sarcină; d) dispozitive de reŃinere a fluidului în cilindri; e) limitatoare de viteză; f) paracăzătoare; g) tampoane şi opritoare; h) piese de reazem şi curăŃătoare de şină; i) contacte electrice de siguranŃă; j) alte componente de securitate precizate de producător în documentaŃia tehnică de însoŃire a stivuitorului. a) Limitatoare de sfârşit de cursă; componentă de securitate destinată să întrerupă

automat acŃionarea mecanismelor stivuitorului când părŃile sale în mişcare depăşesc poziŃiile limită de lucru stabilite, permiŃând acŃionarea mecanismelor în sens invers celui în care s-a limitat mişcarea respectivă.

Cu aceste componente de siguranta sunt echipate stivuitoarele, cu exceptia celor actionate manual. La stivuitoare se intalnesc urmatoarele tipuri de limitatoare de sfarsit de cursa: - limitatoare de sfarsit de cursa la ridicare – pentru pozitia superioara a organului de prindere a sarcinii; limita pozitiei inferioare nu este obligatorie;

- Limitatoare de sfarsit de cursa la deplasare – pentru deplasarea inainte/inapoi sau stinga/dreapta a catargului stivuitorului; limitarea se realizeaza de catre lungimea cursei pistoanelor in cilindrii hidraulici;

- limitatoare de sfarsit de cursa la bascularea catargului fata/spate – se realizeaza prin limitarea cursei pistoanelor in cilindrii hidraulici.

Pentru exemplificare, descriem in continuare aceasta componenta de securitate pentru stivuitorul FM 14.

• Limitatoare de sfarsit de cursa la autostivuitorul FM14: Pentru toate cele patru mişcări cinematice, acŃionate hidraulic, există amplasate

limitatoare de sfarsit de cursă, care acŃionează astfel: - ridicare/coborâre furci ; pentru operaŃia de ridicare, un senzor magnetic (cu avertizare

optică), montat la partea superioară a catargului fix, sesizează prezenŃa (trecerea) unui limitator metalic montat, la partea inferioară, pe catargul mobil şi comandă o electrovalvă care inchide circuitul de alimentare.

- avansare/retragere turn (catarg); senzori magnetici (cu avertizare optică), montaŃi la capetele de cursă, sesizează prezenŃa (trecerea) unor limitatori metalici montati, solitar cu cursa pistonului, şi comandă o electrovalve care închid circuitul de alimentare; prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza turnului (amortizare) la sfârşit de cursă.

- înclinare turn faŃă/spate ; limitarea cursei se face din cursa pistonului, iar prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza la sfârşit de cursă.

- translaŃie laterală turn; idem ca la mişcarea precedentă. • Limitatoare de sfârşit de cursă la autostivuitorul R70:

Pentru toate cele trei mişcări cinematice, acŃionate hidraulic, există amplasate limitatoare de sfarsit de cursă, care acŃionează astfel:

- ridicare/coborâre furci; limitatoare ce acŃionează electrovalve care închid circuitul de alimentare; prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza turnului (amortizare) la sfârşit de cursă.

- înclinare turn faŃă/spate; limitarea cursei se face din cursa pistonului, iar prin intermediul unor regulatoare de presiune, se reduce viteza la sfârşit de cursă.

- translaŃie laterală turn; idem ca la mişcarea precedentă. b) Întrerupator de sfârşit de cursă (de avarie);

Butonul de oprire în caz de urgenŃă (butonul de avarie) : este un întrerupător general, prin acŃionarea căruia se întrerupe alimentarea cu energie electrică şi hidraulică a electrostivuitorului; acŃionarea se face prin apăsarea capului (colorat în roşu) butonului de avarie şi are drept urmare instantanee, oprirea completă a utilajului.

a) Limitator de sarcină; componentă de securitate destinată să întrerupă automat acŃionarea mecanismului de ridicare în cazul depăşirii sarcinii nominale, permiŃând acŃionarea mecanismului în sensul coborârii sarcinii.

• Limitatorul de sarcina la autostivuitorul FM14. Pentru mişcarea cinematică de ridicare a furcilor, acŃionată hidraulic, pe circuitul de forŃă sunt amplasate supape de siguranŃă, respectiv supape de suprapresiune care, atunci când presiunea este depăşită datorită suprasarcinilor manipulate, acŃionează pentru a descărca debitul pe circuitul de refulare. Toate instalatiile de ridicat trebuie sa fie echipate cu acest dispozitiv de siguranta, cu exceptia celor manuale, acelora la care organul de prindere a sarcinii, montat cu caracter permanent prin constructia sa, sa nu permita sau sa previna suprasarcini mai mari de 10%

(cu graifar, bene, oale de turnare, electropalane, poduri rulante de forjare, la macarale, cu electropalan suspendate si la toate macaralele cu sarcina pina la 1tf (inclusiv.) Reglarea limitatorului de sarcina trebuie sa fie astfel facuta, incit sa actioneze la o sarcina de peste 10% din sarcina nominala pe toate treptele de viteza si sa nu permita ridicarea sarcinii la o inaltime mai mare de 100mm de la sol.

b) Dispozitive de reŃinere a fluidului din cilindri; componentă de securitate destinată reŃinerii fluidului în cilindri la scăderea bruscă a presiunii.

-supapele hidraulice de siguranŃă În cazul în care se fisurează vreo conductă hidraulică, precum şi în cazul când se rupe legătura realizată prin lanŃ, supapele hidraulice de siguranŃă cu care sunt echipaŃi cilindrii hidraulici, blocheză în poziŃie pistoanele acestora, împiedicând căderea liberă a furcilor (cu sau fără sarcină).

c) Limitatoare de viteză; componentă de securitate care la depăşirea unei viteze stabilite acŃionează paracăzătoarele şi comandă oprirea cabinei.

d) Paracăzătoare; componentă de securitate destinată să oprească şi să menŃină oprită pe glisiere cabina în cazul depăşirii vitezei stabilite(stivuitoare translatoare).

e) Tampoane şi opritoare; • Tampon: componentă de securitate destinată amortizării şocurilor la lovire; • Opritor: componentă de securitate destinată limitării deplasării peste poziŃiile

limită de lucru stabilite. ToŃi limitatorii de sfârşit de cursă sunt ,,dublaŃi” de opritori-tampon mecanici, care se

interpun pe traseul cinematic, în cazul în care mişcarea nu a fost întreruptă (limitată) hidraulic de către limitatorii prezentaŃi la punctul 2.1.1. (pentru situaŃia extremă când există defecŃiuni la sistemul de comandă electric/hidraulică) Pentru mişcarea de retragere a catargului, la electrostivuitorul FM 14, la capătul de cursă se află două tampoane de cauciuc, pentru protejarea bateriei

f) Piesa de reazem: componentă de securitate destinată evitării şocurilor provenite din spargerea accidentală a roŃilor de rulare sau a ruperii axelor acestora.

g) Curatitor de sina: componentă de securitate destinată îndepărtării de pe calea de rulare a obstacolelor sau obiectelor care s-ar putea găsi pe aceasta.

h) Contacte electrice de siguranŃă. Autostivuitoarele sint prevazute cu diferite contacte electrice ce interzic folosirea lor in afara conditiilor de securitate prevazute in prescriptiile tehnice si instructiunile de exploatare a stivuitoarelor. Deosebim in general urmatoarele contacte de siguranta:

� Contact electric de siguranta la scaunul operatorului, contact ce interzice conducerea stivuitorului din alta pozitie decat cea asezat pe scaun;

� Contact de pornire (prevazut cu cheie de contact), ce nu permite folosirea stivuitorului de catre persoane neautorizate;

� Contact electric la frana de parcare, contact ce nu permite pornirea stivuitorului daca frana de parcare nu este trasa;

� Contact electric la pedala de frana, care nu permite pornirea utilajului daca nu este actionata pedala de frana;

� Contact electric de siguranta la selectorul directiei de deplasare, contact ce nu permite pornirea utilajului daca maneta selectorului directiei de deplasare nu este in pozitia neutra;

� Contact electric de siguranta la centura de siguranta (la stivuitoarele care sint prevazute cu centuri de siguranta), nu permite folosirea utilajului daca nu este pusa centura.

� Contacte electrice la usa cabinei; � Contacte electrice la paracazatoare; � Contacte electrice la organele de prindere – furci sau mese; � Etc.

C. Cerinte minime de echipare: 1. Motostivuitoare:

In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la motostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cu cel putin urmatoarele componente de securitate:

� Frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare;

� Limitator de sfarsit de cursa pentru ridicarea/coborirea sarcinii in pozitia superioara si inferioara;

� Limitator de sfarsit de cursa pentru bascularea fata/spate a catargului; � Limitator de sarcina; � Dispozitiv de blocare impotriva folosirii utilajului de catre personae

neautorizate (cheia de contact); � Supapa sau alt dispozitiv contra coborarii accidentale a sarcinii, in cazul

spargerii conductelor hidraulice; � Dispozitiv de semnalizare acustica si/sau luminoasa; � Far pentru iluminat la locul de munca; � Lampi pentru semnalizarea pozitiei de mers si directiei; � Sistem de protectie pentru locul de comanda cu scaun; � Cabina de protectie, pentru sezonul rece si intemperii, care sa asigure

respectarea cerintelor de vizibilitate si siguranta in circulatie; � Inscriptionarea numarului de ordine, a vitezei maxime de circulatia si a

capacitatii maxime de transport. OBS. In ceea ce priveste componentele de securitate, in plus fata de cele cu care se prevad motostivuitoarele cu contragreutate, motostivuitoarele cu furci laterale se mai prevad cu limitatoare de sfarsit de cursa si opritoare la mecanismul de deplasare pe orizontala a catargului cu furci retractabile precum si, dupa caz, cu un dispozitiv de interblocare a comenzilor pentru a impiedica deplasarea motostivuitorului cu catargul in alta pozitie decât cea retrasa complet (in pozitie de transport).

2. Electrostivuitoare: In conformitate cu normele specifice de transport intern referitoare la electrostivuitoare, aceste utilaje trebuie sa fie echipate cu cel putin urmatoarele componente de securitate:

� frana de serviciu cu actionare mecanica si frana de siguranta la mecanismul de deplasare;

� limitator de sfarsit de cursa pentru ridicarea/coborirea sarcinii in pozitia superioara si inferioara;

� limitator de sfarsit de cursa pentru bascularea fata/spate a catargului; � limitator de sfarsit de cursa pentru deplasarea inainte/inapoi (retractare) si

lateral a catargului; � limitator de sarcina; � dispozitiv de blocare impotriva folosirii utilajului de catre personae

neautorizate; � supapa sau alt dispozitiv contra coborarii accidentale a sarcinii, in cazul

spargerii conductelor hidraulice; � dispozitiv de semnalizare acustica si vizuala; � sistem de protectie pentru locul de comanda pe scaun; � aparatori de protectie laterale si frontale, montate pe lonjeroanele rotilor

libere; � inscriptionarea numarului de ordine, vitezei maxime de circulatie si a

capacitatii maxime de ridicare.

3. Translatoare stivuitoare: Translatoarele stivuitoare se prevad cu urmatoarele componente de securitate:

� limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul de ridicare pentru pozitia limita a organelor de prindere a cabinei, in cazul in care aceasta se deplaseaza pe vertical o data cu organele de prindere. Limitatorul de sfarsit de cursa pentru pozitia limita superioara se amplaseaza si regleaza astfel incat, dupa intreruperea circuitului de comanda, intre opritoare si elementele de comanda corespunzatoare ale organelor de prindere sa ramana o distanta de minimum 60 mm;

� limitatoare de sfarsit de cursa la mecanismul deplasare a translatorului stivuitor. In cazul cind viteza de deplasare depaseste 32 Km/min, se prevad cate doua limitatoare de sfarsit de cursa in ambele sensuri de deplasare. Primul limitator realizeaza trecerea de la viteza nominala la viteza redusa, al doilea limitator realizeaza deconectarea circuitului de comanda.

� Limitator de sfarsit de cursa la mecanismele de deplasare pe orizontala a organelor de prindere;

� Limitator de sarcina; tampoane si opritori; � Piese de reazem si curatitoare de sina; � Intrerupator de sfarsit de cursa (avarie), care intrerupe circuitul de alimentare

a instalatiei in cazul in care organele de prindere, respectiv, cabina depasesc pozitia limita de lucru superioara;

� Paracazatoare, la cabina, in cazul in care cabina este mobila si se deplaseaza pe verticala;

� Frana de siguranta (de avarie); � Limitator de viteza; � Contacte electrice de siguranta

TEMA NR.3: DISPOZITIVE DE FRANARE:

A. Descriere, rol, tipuri existente;

Pentru utilizarea autostivuitoarelor in conditii de deplina securitate atat pentru manevrant cat si pentru personalul din zona de actiune a utilajului, acestea sunt prevazute cu sisteme de franare. Frana este un dispozitiv destinat sa micsoreze viteza sau sa opreasca ansamblul mecanic ce se gaseste in miscare. Franele pot micsora vitezele de coborare a sarcinii si asigura oprirea mecanismelor respective la incetarea actionarii lor mentinandu-le blocate in stare de repaus. Franarea se realizeaza datorita frecarii uscate dintre organul mobil (roata de frana) si organul de frana (saboti, banda, etc) transformand energia cinetica a corpului in miscare in caldura.

B. Tipuri constructive: Dupa destinatie:

� Frana de oprire: aduce mecanismul respectiv in stare de repaus preluand energia de miscare si lucrul mecanic al fortelor motoare;

� frana de coobrare: are rolul de a limita viteza prin preluarea cuplului care tinde sa accelereze miscarea;

frana de retinere: (blocare), are rolul de a mentine mecanismul blocat impotriva fortelor exterioare.

Dupa constructie: � Frana cu doi saboti cu actionare electrohidraulica; � Frana electromagnetica; � Frana cu banda actionata hidraulic; � Frana cu discuri conice; � Etc.;

Din punct de vedere functional; � sistemul de franare de serviciu; � sistemul de franare de parcare.

1. Frana de serviciu: In functie de tipul utilajului, frana de serviciu poate fi cu tambur cu talpi interioare si

actioneaza doar asupra rotilor conducatoare (din fata), spatiul dintre garnitura sabotului si tamburul franelor se regleaza automat, sau frina de serviciu de tip hidrostatic, la care daca se ridica piciorul de pe pedalele de acceleratie, se activeaza frana hidrostatica (de intensitate reglabila) pana la oprirea stivuitorului.

Pentru unele stivuitoare, frana de serviciu este de tipul cu discuri lamelare in baie de ulei, fara uzura si fara sa necesite intretinere. Acest tip de frana nu cere inlocuirea ferodourilor si lucreaza silentios. O jumatate din discuri se misca cu osia rotii, cealalta jumatate cu axul motorului. Actiunea de franare se obtine cand discurile sunt compacte actionand pedala, caldura care se emana va fi preluata de ulei. Aceasta favorizeaza o actiune optima de franare in orice conditii atmosferice;

� frana cu discuri lamelare incapsulate este protejata de praf si apa marind eficacitatea si durata de functionare (practic este fara uzura);

� intrebuintarea franelor cu discuri lamelare in baie de ulei, care nu cere intretinere si lucreaza fara zgomot, elimina costurile de reparatie.

La unele stivuitoare ( de ex.“CARGO”) , frina de serviciu este de tip hidrostatic. Pe prima parte a cursei pedalei ea actioneaza hidrostatic iar la apasarea completa a pedalei intra in functiune franele inversate si se circumscrie la cazurile de efectiva urgenta. La alte tipuri de stivuitoare, (ex. “Balkancar”), sistemul de franare de serviciu este de tipul hidraulic ce actioneaza asupra puntii motorului La electrostivuitoare, (cum ar fi “Linde R14”) , frana de serviciu este de tipul electric si actioneaza la eliberarea pedalei de acceleratie si apasarea pedalei de mers in directia opusa, si frana de picior care este de tipul cu comanda hidraulica si actionare cu saboti externi.

La stivuitoare de tipul (“FM 14”) Frânarea deplasării se realizează cu ajutorul :

a)-pedalei de frână de picior/serviciu-în timpul deplasării utilajului. b)-frânei de mână -pentru parcarea utilajului. Ambele frâne, odată acŃionate, realizează blocarea axului motorului electric de tracŃiune, care antrenează roata motoare, printr-un sistem de discuri cu ferodou, comandate hidraulic/lichid (a), sau mecanic (b), moment în care sistemul electronic de comandă întrerupe alimentarea cu curent continuu de la baterie .

Obs: La ridicarea piciorului de pe pedala de acceleraŃie ,are loc, practic, o frână de motor, datorită faptului că echipamentul electronic induce un curent în motorul electric de tracŃiune, ceea ce determină generatorul de curent să devină motor de frânare a motorului Diesell.

2. Frana de parcare: Toate stivuitoarele sint dotate cu frana de parcare cu care se imobilizeaza utilajul pe timpul opririlor indelungate.

De regula sistemul de franare de parcare este mecanic. Frana de parcare prin comutarea unui buton sau a unei manete. Frana de parcare (stationare), la unele stivuitoare folosite in spatii publice aglomerate, poate fi actionata prin levier sau buton si este inzestrata cu senzor electric care cupleaza frana automat la ridicarea de pe scaun a stivuitoristului. Actionarea franei de parcare trebuie facuta cu fermitate si pana la capat pentru a mentine stivuitorul in siguranta chiar pe pante (pentru inclinarea maxima permisa).

Stivuitoarele pot fi dotate si cu frana de urgenta, un buton prin apasarea careia sint cuplate imediat franele, stivuitorul se blocheaza. Avertisment: Butonul, frina de urgenta, trebuie folosit doar exclusiv in caz de urgenta.

C. Reglare si verificare; Periodic se va verifica eficienta atat a franei de parcare cat si a franei de serviciu.

Astfel: - la stivuitoarele de tip “CARGO”, la fiecare 250 de ore se verifica functionarea pedalei

de actionare, trebuie sa fie libera si sa nu prezinte obstacole la actionare, - la fiecare 4000 ore se inlocuieste redresorul de comanda a franei; - trebuie anuntat serviciul de asistenta tehnica pentru testarea franelor si pentru

inlocuirea lor eventuala ; - se inlocuiesc furtunele flexibile ale franei; - orice interventie neautorizata asupra franei sau a sistemului de franare poate sa

compromita siguranta utilajului; - reparatiile si inlocuirile trebuie sa fie facute de serviciul de asistenta tehnica sau de

personal special instruit si autorizat de societate;

TEMA: NR.4 CABLURI SI LANTURI (DESCRIERE, ROL, TIPURI EXISTENTE, MOD DE FIXARE, UZURA PERMISA, INTRETINERE ETC.)

A. CABLURI (MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE FIXARE, UZURA

PERMISA, INTRETINERE); A. Materiale, constructie, mod de fixare: Cablul din otel este un ansamblu de sarme si toroane ,grupate prin infasurare (cablare) in jurul unei inimi,in unul sau mai multe straturi concentrice (cu exceptia cablurilor plate). Avantajele cablurilor sunt:-greutate proprie mica,mers linistit fara zgomot,comportare buna la soc,durata mare si siguranta in exploatare,supraveghere usoara (inainte de rupere,cablul se alungeste si semnalizeaza uzura prin rupere locala si treptata a firelor). In exploatare se va urmari ca infasurarea sa nu se faca in sensuri opuse si sa nu faca contact cu conductori electrici. 1.Constructie: 1.1.Componenta Cablul se compune din: -inima: –este firul sau manunchiul de fire vegetale,minerale,metalice sau plastice,in jurul carora se infasoara sarmele sau toroanele; -toroane:-toronul este format dintr-un manunchi de sarme grupate prin infasurare in jurul unei inimi intr-unul sau mai multe straturi concentrice; -sarma de otel:-sarmele ce compun toroanele sunt fire trase,cu sectiunerotunda,din otel cu continut mediu de carbon,avand rezistenta la rupere intre 120-180 kg/mm2. Suprafata poate fi mata,zincata sau cositorita. Sarmele zincate si cositorite se folosesc in mediul coroziv. 1.2.Cablarea Este operatia de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurare in forma de spire elicoidale,precum si poeratia de infasurare a toroanelor pe inima cablului. Infasurarea sarmelor in toroane cat si toroanelor in cablu poate fi facuta spre stanga (notata cu S) sau spre dreapta (notata cu Z). 2.Fixarea capetelor cablului: 2.1 -Fixare cu ochet prin matisare: se trece capatul cablului peste ochet si apoi se matiseaza pe o lungime cel putin egala cu de 15 ori diametrul cablului dar nu mai mica de 300 mm. -Matisarea este operatia prin care se impreuneaza doua cabluri sau capatul cablului prin care se formeaza un ochi,prin impletirea firelor sau toroanelor din care sunt compuse. -Ochetul este o piesa din tabla de otel in forma de inima,care are la partea exterioara un canal semicircular peste care se trece cablul;folosirea ochetului este obligatorie,pentru a se evita indoirea brusca a cablului,ceea ce ar duce la obosirea si uzura timpurie a sarmelor. 2.2 -Fixare cu cleme si ochet: Fixarea se face prin cel putin trei cleme;daca una din clame cedeaza,cablul ramane fixat in celelalte doua;urechea clemei va fi trecuta intotdeauna prin capatul liber al cablului;distanta dintre cele doua cleme va fi mai mare sau cel putin egala cu de sase ori diametrul cablului (minim 150 mm). -Clema este formata dintr-o piesa de otel prevazuta cu doua gauri prin care este trecuta urechea din otel rotund indoita in forma de U cu capetele filetate.Strangerea se face cu piulite asigurate cu saibe Grower.

2.3-Fixare prin manson cu pana: Mansonul este din otel turnat si are firma plata;in manson se introduce pana de otel care are la periferie un canal cu forma semicirculara si peste care se trece capatul cablului care se leaga cu sarma subtire pentru a nu ramane liber;datorita fortei de tractiune,pana tinde sa intre cat mai adanc in manson ,realizandu-se o presiune mare intre pana,cablu si manson,fapt ce impiedica scaparea capatului liber al cablului de pe pana. Montarea incorecta duce la strivirea cablului intre pana si manson. 2.4-Fixare prin conus: Conusul este din otel turnat si are forma unui trunchi de con gol in interior,fara cele doua baze;diametrul bazei mici este egal cu diametrul cablului;la capatul cablului ce urmeaza a fi fixat in conus se fac doua legaturi,lasand intre ele o distanta egala cu inaltimea conusului;se introduce capatul cablului in conus,dupa care se desface legatura de capat;se desfac apoi toroanele,se indeparteaza inima,pe aceasta lungime,dupa care se desfac firele din toroane;cu un cleste se indoaie capetele firelor spre interior,dupa care capatul cablului este tras in conus;conusul astfel pregatit se incalzeste la circa 1600 C dupa care se toarna compozitia (plumb plus cositor);compozitia umple toate golurile dintre sarme formand un bloc compact care nu permite smulgerea cablului,este cea mai sigura metoda de fixare. 2.5-Legatura de capat: Legatura de capat asigura capetele cablului contra desfacerii lui;se executa prin infasurarea capatului cu sarma moale in spire alaturate;infasurarea se face pe o lungime de cinci ori diametrul,lasandu-se liber capatul cablului pe o luncime de doua ori diametrul cablului. 3.Verificarea cablului In timpul exploatarii cablurile se verifica astfel: -dupa aspect,zilnic,la inceputul fiecarui schimb,de catre stivuitorist; -verificarea fixarii capetelor de cablu se face de catre firma de service; -verificarea amanuntita a starii tehnice se face lunar,tot de acelasi muncitor,iar la necesitate de catre firma de service. 4.Defectele cablurilor Cablul se scoate imediat din functiune si se inlocuieste,atunci cand prezinta una din urmatoarele deficiente -are un toron rupt;are un nod sau un ochi;este gatuit;este strivit sau aplatizat;este ruginit;sarmele din stratul exterior au o portiune sau pe intreaga lungime a cablului,diametrul micsorat cu 40% din cel initial;numarul sarmelor rupte este de 10% din numarul total de sarme,pe un pas de cablare,adica aparitia unui cuib de ruptura. Observatii: - Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului; -La verificarea cablurilor se va urmari existenta urmatoarelor defecte: -deteriorari (striviri,ruperi de toroane,aplatizari,etc) sau innodari; -sarme rupte,incrucisate sau fisuri vizibile; -uzuri.

B. LANTURI (MATERIALE, CONSTRUCTIE, MOD DE FIXARE, UZURA PERMISA,

INTRETINERE);

B. Materiale, constructie, mod de fixare: Cele mai uzuale lanturi articulate pentru transmisii si transport sint clasificate astfel:

a. Lanturi articulate: * Dupa utilizare:

- de transmisie; - de transport; - de tractiune;

* Dupa lungimea zalelor: - cu zale scurte; - cu zale lungi;

* Dupa numarul de rânduri de zale - cu un rind de zale lanturi simple); - cu mai multe rinduri de zale (lanturi multiple)

Clasificarea lanturilor articulate de transmisie: 1. Cu bolturi - cu eclise simple; - cu eclise mobile; - fara spatiu liber intre eclise (tip Fleyer); 2. Cu bucse: - cu bucse simple; - cu bucse multiple; b. Lanturi articulate de transmisie: Cu role:

- cu un rand de zale(lanturi simple); - cu mai multe randuri de zale (lanturi multiple); - cu eclise cotite; - cu zale cotite fasonate; - cu bolturi si role; - cu eclise dintate:

- cu ghidare laterala(exterioara); - cu ghidare la mijloc (interioara);

Speciale pentru variatoare de turatie B: Constructie: Lanturile de transmisie se formeaza prin montarea, intr-o ordine anumita a zalelor componente, numite zale de formare. Se folosesc totdeauna ca lanturi inchise sau lanturi fara sfarsit. De obicei lanturile se fabrica insa ca lanturi deschise si pentru inchiderea lantului la montarea lui pe rotile de lant, precum si pentru scurtarea lui pe durata exploatarii, apare necesitatea unor zale de legatura. Acestea au forme diferite, dupa cum lantul are un numar par sau impar de zale. Lungimea lantului se exprima in metri sau in numar de zale. Prin lungimea lanturilor in metri se intelege distanta intre axele rolelor (bucselor, bolturilor) extreme ale lantului desfasurat, terminat la ambele extremitati cu zale interioare. Lungimea in numar de zale, numarul total de zale ale lantului, inclusiv zalele de legatura.

Lanturi cu bolturi: Lanturile articulate, avand zalele formate numai din bolturi si eclise, reprezinta cea mai simpla constructie de lant articulate. Acest tip de lant este indicat ca lant de tractiune si se prezinta in doua variante: cu spatiu liber intre eclise si fara spatiu liber intre eclise. Lantul cu bolturi cu spatiu liber intre eclise se executa in doua variante: cu eclise simple si cu eclise multiple. Lantul cu bolturi cu eclise simple se numeste si “Lant Galle (dupa numele inventatorului Andre Galle). Lantul cu bolturi si cu eclise multiple se foloseste ca lant de tractiune.

Lanturile fara spatiu liber intre eclise sunt cunoscute si ca lanturi Fleyer, sint lanturi la care eclisele zalelor invecinate se repartizeaza alternativ intre zalele adiacente pe toata lungimea bolturilor. Lanturile Fleyer nu se pot folosi pe roti de lant danturate, ci numai pe role si se folosesc numai ca lanturi de tractiune. Lanturi cu bucse: aceste lanturi se executa in doua variante de baza: lanturi cu bucse simple si lanturi cu bucse multiple. Lanturile cu bucse simple sunt lanturi perfectionate prin introducerea articulatiei formata intre bolt si bucsa. In constructia acestor lanturi apar doua tipuri de zale: zale interioare si zale exterioare. Aceste lanturi se folosesc la viteze mici ca lanturi de tractiune si de transport avand o capacitate ridicata de a prelua forte de intindere statice. Lanturi cu bucse multiple: prezinta o constructie speciala, fiind formate din mai multe bucse, respectiv zale interioare. Acest tip de lanturi este folosit pentru sarcini mari dar la viteze moderate. Lanturi cu bucse si role: Aceste lanturi articulate se folosesc cel mai des pentru transmisiile de putere importante Lanturi cu role si zale lungi: se folosesc in transmisii care functioneaza in conditii de incarcare mai putin grele decat transmisiile prin lant cu zale scurte. Dimensiunile zalelor si masa pe unitate de lungime ale acestui tip de lant sint sensibil mai mici decat ale unui lant cu zale scurte de pas egal, dar si sarcina de rupere este corespunzator mai mica. Aceste lanturi, dupa constructie sint de tipul A si de tipul B, avand acelasi pas, dar dimensiuni diferite ale elementelor componente. Lanturi cu eclise cotite: (tip Rotary) au zalele de formare construite cu eclise cotite, care se asambleaza la o extremitate pe bolt, iar la cealalta pe bucsa, relizandu-se astfel zale de aceeasi forma. Zalele cu eclise cotite prezinta o serie de avantaje functionale importante, ca elasticitate mai mare a lantului: uzura uniforma in articulatii. Lanturi cu eclise fasonate: aceste tipuri de lanturi se construiesc din zale de aceeasi forma, cu eclisele usor cotite, facand corp comun cu bucsa, legate intre ele prin bolturi. Prin forma si functionare, acest fel de lant se aseamana cu lantul Rotary. Zalele se executa prin turnare din fonta modificata, iar bolturile din otel carbon de imbunatatire. Lanturi cu bolturi si role: prin adaugarea rolei cu avantajele functionale pe care aceasta le prezinta, tipul acesta de lant realizeaza o imbunatatire importanta a lantului Galle, permitand viteze mai mari, insa la sarcini relative mai mici. C. Uzura permisa, intretinere: In conformitate cu prevederile Prescriptiei tehnice, la verificarea lanturilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte; - deteriorari (indoiri, turtiri, fisuri etc.); - alungiri; - uzuri (provenite din exploatarea normala, de ruginire, din corodare etc.); Un lant cu zale se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare. La scoaterea din functiune a unui lant cu zale se va avea in vedere cel putin urmatorul criteriu: - zalele sunt indoite, turtite, alungite sau fisurate. La scoaterea din functiune a unui lant cu eclise si bolturi (Galle) se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii: - eclisele prezinta indoiri, lovituri sau fisurari; - s-a rupt una dintre eclise. Alungirile, precum si uzura lanturilor se va determina pe portiunea cea mai solicitata. In timpul exploatarii cablurile si lanturile se vor verifica periodic, conform prevederilor Prescriptiei tehnice. Inainte de verificare, cablurile si lanturile se curata prin spalare cu petrol, astfel ca eventualele defecte sa poata fi observate usor. Se interzice curatarea prin ardere.

TEMA: NR.5

DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR: Dispozitivele de manevrare a sarcinilor, trebuie sa corespunda cerintelor tehnologice ,

respectiv, sa realizeze preluarea, transportul pe orizontala si verticala, depunerea sarcinilor in locul de depozitare. Pentru aceasta, autostivuitorul este alcatuit din doua mari subansambluri: sistemul de rulare – transmisia; mecanismele de ridicare/coborire/inclinare a catargului In functie de destinatia stivuitoarelor, acestea pot fi dotate cu diferite dispozitive de manevrare a sarcinilor, cum ar fi:

- dispozitiv de prindere cu furci; - dispozitiv de prindere cu falci; - dispozitiv de prindere cu cirlig; - prelungitoare de furci : - sint folosite pentru a permite prinderea incarcaturilor de dimensiuni mai mari, pentru manevrarea corespunzatoare a acestora; - dispozitive speciale pentru folosirea stivuitoarelor in spatii frigorifice – carucioarele folosite in depozitele frigorifice sunt prevazute cu instalatii speciale suplimentare, pentru a garanta functionarea la temperaturi scazute (-30ºC), carucioarele prevazute sa lucreze in spatii frigorifice sunt marcate cu simbolul (*); - transportor cu role pentru baterii; - clame pentru transportul mosoarelor de hartie; - clame rabatabile; - furci impingatoare; - furci speciale; - furci pozitionare; - furci pantograf; - furci triple; - furci push-pull; - dispozitive pentru transportul caramizilor; - rame pentru transportul covoarelor; - plug pentru deszapezire; - cos de lucru la inaltime (platforma de lucru pentru personae, nacela); - grilaj de protectie a incarcaturii; - etc.;

Capacitatea de incarcare a stivuitorului Capacitatea de incarcare este influentata de centrul de greutate al incarcaturii si posibil de pneuri. Nu se va depasi capacitatea de incarcare al stivuitorului care este inscrisa in diagrama de sarcina,deoarece se reduce stabilitatea stivuitorului. Se interzice operarea incorecta a stivuitorului sau accesul altor persoane pe stivuitoe,pentru marirea capacitatii de incarcare.

Componentele dispozitivului de ridicare ale unui stivuitor cu catarg simplex:

Componentele unui sistem de ridicare cu catarg “duplex”

DISPOZITIVE DE MANEVRARE A SARCINILOR: Plansa 1

furci-clame rabatabile furci-clame cu brate clame pt. mosoare hartie

alunecatoare

clame pt. caramizi(blocuri) clame cu egalizator clame pt. baloti hidraulic

clame pantograf pt. baloti clame cu suprafata mare pt. inversor de paleti baloti

Plansa 2

brat macara rama transport covoare furci pt. pozitionare

furci speciale clame pozitionare culisabil platforma de lucru

plug pentru zapada furci integrate furci duble sau triple

Plansa 3

furci deplasabile furci duble furci triple

furci cvadruple furci push-pull furci impingatoare

furci rotative clame rotative pt. baloti furci clame

minitambur clame tambur clame tambur

TEMA:6

OBLIGATIILE STIVUITORISTULUI

ObligaŃiile şi responsabilităŃile stivuitoriştilor rezultă din prevederile instructiunilor de protectia muncii, din instrucŃiunile de exploatare, precum şi din instrucŃiunile interne ale proprietarului/deŃinătorului stivuitorului.

În exercitarea atribuŃiilor sale, stivuitoristul are următoarele obligaŃii şi responsabilităŃi:

- să cunoască stivuitorul pe care lucrează şi condiŃiile tehnice privind utilizarea (exploatarea) şi să le aplice întocmai;

- să nu acŃioneze stivuitorul atât timp cât în zona periculoasă nu sunt îndeplinite condiŃiile de securitate;

- să nu acŃioneze nici un mecanism atât timp cât există persoane pe translatorul stivuitor; în cazul în care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu: la unele lucrări de reglare sau de întreŃinere), manevrele se vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în acest scop;

- să ia în primire şi să predea stivuitorul prin consemnare în registrul de evidenŃă a supravegherii; dacă stivuitorul prezintă defecte care periclitează siguranŃa în funcŃionare, stivuitoristul îl va opri din funcŃiune şi va anunŃa Persoana responsabila de intretinere;

- să participe la lucrările de întreŃinere, revizie periodică şi reparare, precum şi la toate verificările tehnice care se efectuează la stivuitorul pe care îl manevrează;

- să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe stivuitor;

- să consemneze în registrul de evidenŃă a supravegherii stivuitorului toate observaŃiile asupra deficienŃelor în funcŃionare şi a modului în care s-au soluŃionat.

Sarcinile principale ale stivuitoristului:

• înainte de începerea lucrului sunt următoarele: - să nu manevreze stivuitorul în stare de oboseală sau sub influenŃa alcoolului; - să controleze starea tehnică a utilajului şi funcŃionarea componentelor de

securitate; - în cazul în care constată un defect pe care nu poate să-l remedieze singur, nu va

pune utilajul în funcŃiune şi va anunŃa echipa de întreŃinere şi reparaŃii pentru remedierea defectului.

1. verificari inaintea inceperii lucrului la electrostivuitoare: a) controlul functionarii corecte a sistemului de franare:

- Verificarea franei de parcare; - Verificarea franei de picior; - Verificarea franei de recuperare; - Verificarea franei de mers inapoi;

b) testul de performanta al directiei: - directia trebuie sa fie controlata fara smucituri. Unghiul de intoarcere dreapta/stanga

nu trebuie sa fie mai mare de 90º; - sistemul de blocare al coloanei de directie trebuie sa blocheze coloana in siguranta.

c) Verificarea functionarii dispozitivelor de operare: - Verificarea functionarii manetelor, comutatoarelor cu cheie si a tastelor; - Manetele de comanda si intrerupatoarele cu cheie trebuie sa revina automat in pozitia

initiala dupa actionare; d) Verificarea comutatorului cu cheie:

- Cheia trebuie sa poata fi scoasa din contact; - Cu cheia in pozitia 0 sau cand cheia este scoasa, vehicolul ar trebui sa nu poata fi

utilizat. e) Verificarea dispozitivelor de sprijin a incarcaturii, de exemplu a furcilor:

- Furcile nu trebuie sa prezinte fisuri; - Furcile nu trebuie sa fie indoite; - Furcile nu trebuie sa prezinte uzura pronuntata (<10%), - Verificarea starii uzurii platformei portfurci care nu trebuie sa prezinte deformari; - Verificarea starii de intretinere, uzura a lanturilor de ridicare; - Lanturile de ridicare nu trebuie sa prezinte deformari.

f) Verificarea protectiei de deasupra capului soferului: - Se va face o verificare a protectiei de deasupra capului ; - Se va face o verificare a traversei de spate a incarcaturii.

g) Verificarea rotilor: - Verificarea rotilor astfel ca acestea sa nu contina corpuri straine prinse de ele; - Starea strangerii piulitelor rotilor si a cauciucurilor.

h) Alte verificari: - Verificarea functionarii claxonului; - Verificarea functionarii luminilor si semnalizatoarelor.

2. verificari specifice, inaintea inceperii lucrului: - Verificarea nivelului de ulei la motor; - Verificarea nivelului de combustibil (butelia cu gaz); - Verificarea nivelului lichidului de racire; - Verificarea nivelului de ulei in instalatia hidraulica

• Sarcinile principale ale stivuitoristului în timpul lucrului sunt următoarele:

- să circule cu stivuitorul numai cu sarcina ridicată la 250-300 mm de sol şi cu catargul înclinat spre spate;

- să circule cu sarcina ridicată numai lângă stivă; - să nu efectueze porniri, frânări şi opriri bruşte pentru a evita pericolul de

răsturnare; - pentru evitarea pierderii de încărcătură şi producerea de avarii şi accidente,

stivuitoristul trebuie să urmărească tot timpul configuraŃia traseului şi obstacolele de pe acesta;

- la transportul de mărfuri de dimensiuni mari care limitează vizibilitatea stivuitoristului, manevrarea este permisă numai prin dirijarea sa de către un însoŃitor;

- viteza de circulaŃie a stivuitoarelor trebuie să fie redusă până la limita evitării producerii oricăror accidente sau avarii;

- în cazul manifestării tendinŃei de pierdere a stabilităŃii (roŃile din spate se desprind de pe sol) sarcina trebuie să fie coborâtă imediat;

- este interzisă circulaŃia stivuitoarelor: � pe lângă utilaje şi instalaŃii, stive de materiale, la o distanŃă mai mică de

0,5m; � în locuri aglomerate şi treceri înguste unde nu se asigură gabarite de

trecere corespunzătoare; � pe drumuri neîntreŃinute şi insuficient luminate;

- să nu permită persoanelor să staŃioneze sub sarcină sau la o distanŃă mai mică de 2,5 m de stivuitor, în timpul funcŃionării acestuia;

- în cazul constatării unor defecŃiuni în timpul funcŃionării, stivuitoriştii sunt obligaŃi să oprească lucrul şi să aducă la cunoştinŃa echipei de întreŃinere defecŃiunea respectivă; lucrul se va reîncepe numai după înlăturarea defecŃiunilor constatate;

- transportul cu stivuitorul a substanŃelor toxice, caustice, explozive etc. se va efectua numai dacă acestea sunt ambalate conform instrucŃiunilor de ambalare şi transport specifice, pe care stivuitoriştii sunt obligaŃi să le cunoască şi să le respecte;

- să efectueze toate manevrele, cu sau fără sarcină, cu viteză redusă şi fără şocuri.

- Sarcinile principale ale stivuitoristului după terminarea lucrului sunt următoarele:

- să descarce sarcina de pe furci; - să deplaseze stivuitorul la locul stabilit pentru repaus; - să aducă în poziŃia de ”0” (de oprire) toate dispozitivele de comandă; - să tragă frâna de mână; - să evite parcarea stivuitorului autopropulsat în pantă; dacă nu este posibil, acesta

va fi asigurat corespunzător (calare, pene etc.); - să pună catargul în poziŃie verticală; - să coboare furcile pe sol.

TEMA:7

MANEVRAREA SI EXPLOATAREA STIVUITOARELOR:

A. PRINCIPII DE MANEVRARE A STIVUITOARE LOR : Manevrarea stivuitoarelor este o activitate plina de neprevazut, situatii limita, stres ,

multumire, dar, tu, care esti magnificul, si in acelasi timp stresatul operator, inante de a-ti demonstra maiestria in a manevra acest interesant, necesar si in acelasi timp periculos utilaj, sa nu uiti urmatoarele :

1. Fa inspectia zilnica a utilajului – « Viata poate depinde de asta » ; 2. Cunoaste-ti locul ; 3. Intelege corect diagrama de sarcini a utilajului ; 4. Vezi si fa-te vazut in orice situatie ; 5. Stivuitorul este foarte mobil, dar in acelasi timp si foarte periculos ; 6. Incarca si manevreaza sarcini ; 7. Pot fi ridicate personae pentru lucru la inaltime.

Patronul vostru trebuie sa asigure conditii de lucru pentru manevrarea stivuitoarelor. Deasemeni este necesar ca patronul dumneavoastra sa va asigure protectie.

Maiestria si siguranta voastra ca operator va fi asigurata daca veti cunoaste locul unde lucrati. Inainte de a pleca la lucru in alte locuri, mergeti si recunoasteti caile de acces pentru acest nou loc unde manevrati stivuitorul. Verificati:

• Zonele de protectie la inaltime; • Curbele fara vizibilitate; • Zonele de acces pentru pietoni ; • Usile de acces foarte joase ; • Suprafetele cu neregularitati; • Finisarea suprafetelor de rulare; • Drumurile catre caile ferate; • Pantele; • Tevile si grinzile la nivelul superior ; • Traficul din zona; • Suprafete umede sau uscate; • Incarcare la docuri; • Zgomot de masini din zona :

o Voi auzi alte masini din traffic ? o Ma vor auzi alte masini din traffic?

• Sspatiul limitat de manevra o folositi pe cit posibil electrostivuitoare in spatii neventilate sau insufficient

aeresite • Probleme de vizibilitate

o Vad orice persoana existanta in zona periculoasa? o Ei ma vad pe mine?

� Realizeaza care sunt pericolele generate de manevrarea stivuitorului: • Unde va trebui sa opresc? • Unde trebuie sa reduce viteza? • Unde trebuie sa dau semnale sonore de avertizare? • Unde trebuie sa intorc? • Care este viteza de siguranta cu care trebuie sa rulez? � CUNOASTE DIAGRAMA DE SARCINI:

Capacitatea de incarcare a stivuitorului este greutatea pe care o poate ridica sitvuitorul, in siguranta, pentru centrul de greutate specificat in documentatia stivuitorului. Centrul de greutate,(pentru sarcina transportata), este distanta de la calciiul furcii pina la centrul de greutate al sarcinii etalon care este stabilita pentru lucrul in siguranta a stivuitorului

Diagrama de sarcini a stivuitorului este garantata prin constructie pentru sarcina ce trebuie ridicata. Deplasara centrului de greutate pentru sarcinile transportate poate genera instabilitatea stivuitorului.

� Greutatea, forma si marimea sarcinii va avea un efect puternic asupra modului in care va deplasati :

• Furcile trebuie sa fie la nivelul cel ma i de jos in timpul deplasarii; • Sarcina trebuie transortata in pozitia inclinata catre inapoi; • Nu tebuie adaugate alte greutati pentru ridicarea unor sarcini mai mari; • Stivuitorul nu trebuie supraincarcat – acest lucru poate cauza pierderea controlului

asupra stivuitorului.

Pentru a mentine stivuitorul stabil si sa nu va rasturnati, tineti cont de:

• Greutatea si forma sarcinii; • Inaltimea de ridicare a sarcinii; • Unghiul de inclainare a sarcinii • Itinerariul pe care trebuie sa -l parcurgeti.

� VIZIBILITATEA: “VAD SI SUNT VAZUT”

A vedea si a fi vazut, inseamna a salva vieti. Orice punere in miscare a stivuitorului se face numai dupa ce te-ai sigurat ca drumul de acces este liber. Vizibilitatea voastra poate fi blocata de sarcina. Testul vizibilitatii operatorului, poate fi verificat folosind o persoana aflata ghemuita la o distanta de cel putin cinci metri fata de pozitia operatorului de pe scaun.

• Daca nu aveti vizibilitate peste sarcina, mergeti cu spatele. • Nu intoarceti pe plan inclinat daca nu puteti vedea peste sarcina. Puneti pe cineva sa

va dirijeze. • Daca nu aveti vizibilitate peste sarcina, puneti pe cineva sa va dirijeze. • Ridicarea sarcinii pentru a vedea sub ea nu este o practica buna. Stivuitorul poate

deveni instabil. • Atunci cind manevrati in locuri intunecoase sau cu vizibilitate scazuta din cauza

razelor luminoase, opriti, si plecati dupa ce va acomodati ochii cu lumina . • Fiti constienti de punctele oarbe create de catarg, cilindru de ridicare sau alte parti ale

stivuitorului. Orice mica parte a stivuitorului poate bloca un unghi destul de mare de vizibilitate pentru suprafata de lucru.

• Adu-ti aminte ca , orice sau oricine se poate afla in miscare in suprafata in care tu faci manevre.

Stivuitorul este un utilaj foarte usor manevrabil , dar poate fi periculos :

Un bun operator isi da seama de posibilitatile stivuitorului. Urmatoarele probleme trebuie luate in calcul privind posibilitatile si limitele stivuitorului pentru a lucra in siguranta: STABILITATE SI SARCINA: Stivuitorul, altfel decit masinile de teren, estent destinat sa lucreze cu sarcini grele si pe suprafete plane; Greutatea, forma, marimea si pozitia sarcinii pe furci poate afecta stabilitatea stivuitorului. Cind sarcina este ridicata, stivuitorul devine instabil ; Inclinarea catargului catre inainte sau inapoi cu sarcina ridicata, poate afecta stabilitatea stivuitorului; CAUCIUCURILE: Cauciucurile trebuie sa fie in conditiuni bune si bine unflate(conform indicatiilor) ; SUPRAFATA DE RULARE: Suprafata de rulare trebuie sa aiba portanta ridicata, fara denivelari si obstacole; RAMPE SI PANTE: Cind se urca o rampa cu sarcina, furcile se afla in fata, iar cind se coboara o panta cu sarcina, furcile se afla catre virful pantei. Nu intoarceti niciodata stivuitorul cind urcati o rampa sau coboriti o panta;

VITEZA DE CIRCULATIE: Intotdeauna circulati cu viteza redusa; FRINAREA: Niciodata san u frinati brusc atunci cind aveti sarcina, stivuitorul isi poate pierde stabilitatea. INCARCAREA SI MANEVRAREA SARCINILOR Verificati intotdeauna sarcina inainte de a o prelua pe furci:

Verificati aceste puncte inainte de inceperea lucrului:

• Sarcina este asigurata? daca nu, organizati asigurarea acesteia; • Este paletul in cele mai bune conditii? Inlocuiti partile degradate ale paletului ; • Este greutatea sarcinii in limitele admise de diagrama de sarcini ? (daca aveti dubii,

verificati ca sarcina sa se incadreze in limitele diagramei de sarcini). • Dimensiunile si forma sarcinii impun masuri speciale pentru transport, • Care este centrul de greutate al sarcinii? Daca sarcina este constituita din piese de

diferite dimensiuni, de exemplu, asigurati-va ca centrul de greutate este la mijlocul furcilor cind sarcina este ridicata.

• Daca dimensiunile sarcinii iti blocheaza vizibilitatea si trebuie sa mergi cu spatele, este necesar sa fii pilotat de catre o persoana.

În timpul manevrării stivuitorului şi/sau elementelor a elementelor sale nu trebuie să se producă deplasări sau mişcări neprevăzute sau bruşte, nici riscuri datorate instabilităŃii, dacă stivuitorul şi/sau elementele sale sunt manevrate conform instrucŃiunilor producătorului. 1. Principii de baza in manevrarea stivuitoarelor:

• Lent si fara socuri; Toate miscarile stivuitorului, trebuie sa fie facute lent si fara socuri. Acest lucru se obtine prin apasarea lenta si progresiva a elementelor de comanda a miscarilor (manete si pedale), fara a avea neaparat o legatura directa cu viteza de rulare aleasa de operator. Viteza oricarei miscari comandate (electric sau hidraulic), poate fi maxima, cu conditia initierii ei printr-o accelerare progresiva, respectiv incetarii acesteia printr-o decelerare progresiva, respectiv incetarii acesteia printr-o franare progresiva.

• Ergonomia comenzilor: Toate elementele de comanda (manete, pedale, butoane) trebuie actionate in sensul miscarilor cinematice pe care le comanda: avansarea (impingerea, indepartarea) catargului este comandata de maneta pe care o impingem (indepartam); centrarea transversala a catargului este comandata in sensul miscarii (stanga, dreapta pe directia cinematica); inclinarea catargului se comanda in sensul miscarii (catre operator sau dinspre operator). Etc.

• Separarea secventiala a miscarilor: Operatorul va evita sa comande simultan, miscari cinematice pe care nu le poate supraveghea simultan; de exemplu va comanda, deplasare – rulare in mars, in timp ce comanda si coborirea furcilor; Stivuitoristul poate sa observe in acelasi timp, mai multe miscari comandate simultan (sau suprapunere desi se mareste considerabil riscul de accidente de o conducere defectuasa, provocata de oboseala si atentie distributiva slabita – numai in cazul in care miscarile comandate simultan pot fi supravegheate simultan (pe aceeasi parte de comanda); de exemplu se poate supraveghea simultan „ ridicare – coborire furci” cu „avansare/retragere catarg”, respectiv inclinare. Este foarte important ca pe timpul deplasarii, in portiunile curbe ale traseului, sa se tina volanul rotit pana la capat, astfel ca operatorul sa supravegheze prin observatii succesive, distantele intre elementele de gabarit ale stivuitorului si obstacolele pe linga care trece; operatorul va realiza acest lucru uitandu-se, succesiv, la muchiile de gabarit diagonal – opuse ale stivuitorului care se roteste. Cu alte cuvinte, uitandu - se succesiv „ unde trebuie, cand trebuie si cat trebuie”, operatorul va putea supraveghea cu siguranta mai mare, comanda utilajului.

• Sofajul;

Pentru a se realiza o deplasare in siguranta a utilajului, inainte de a se apasa pedala de acceleratie pentru deplasare, fie intr-un sens sau altul, stivuitoristul trebuie sa execute urmatoarele manevre:

- se ridica furcile pana la o inaltime adecvata fata de suprafata de parcurs; - se basculeaza platforma catre inapoi; - selectarea programului pentru conducerea stivuitorului (regim de viteza, si

caracteristicile de franare); Dupa efectuarea acestor manevre, stivuitoristul va pune utilajul in miscare printr-o acceleratie usoara si progresiva in directia stabilita si la viteza selectata. Pentru mersul inainte, se va apasa usor pedala de acceleratie de mers inainte (se va pune maneta selectorului de directie pentru mersul inainte) si viteza acestuia va creste progresiv in functie de presiunea exercitata asupra pedalei de acceleratie. Pentru schimbarea directiei de deplasare, mai intai, se ridica piciorul de pe pedala de acceleratie de mers inainte si se apasa pedala de acceleratie pentru mers inapoi (se selecteaza de la bord sensul cu ajutorul manetei de selectie a directie de deplasare si se apasa din nou lent si progresiv pedala de acceleratie). Parcarea se executa dupa ce stivuitorul a fost adus la locul de parcare, toate organele de comanda au fost aduse in pozitie neutra, se actioneaza frana de parcare, se opreste stivuitorul si se scoate cheia din contact. Nota: directia de deplasare poate fi schimbata chiar in timpul mersului. Piciorul poate ramane pe pedala de acceleratie. Utilajul va fi franat de catre frana hidrostatica si apoi accelerat pentru directia opusa. ATENTIE! Totdeauna, pentru franare, atingeti o viteza care sa va permita o distanta suficienta de franare. Trebuie sa aveti in vedere ca distanta de franare creste in functie de viteza iar cand aveti nevoie de o franare brusca, utilajul poate intra in derapaj si se poate rasturna. Comenzile pentru manevrarea incarcaturii se vor actiona la simt si fara socuri. Viteza de ridicare/coborire, inclinare, este determinata de viteza cu care este actionata maneta respectiva. Manetele revin in pozitia initiala dupa ce sunt lasate libere.

• Pozitionarea corespunzatoare a membrelor fata de elementele de comanda: Actionarea, prin intermediul membrelor superioare si inferioare, a elementelor de comanda, se face respectand pozitionarea corespunzatoare fata de acestea: mana stinga pe volan (directia), mina dreapta la manetele hidraulice ale catargului, piciorul drept pe pedala de acceleratie (eventual din dreapta), piciorul stang pe pedala de siguranta (eventual pe pedala de acceleratie din stanga). Pentru ca operatia de rulare sa fie corecta si sigura, operatorul va sincroniza intensitatea manevrarii volanului cu intensitatea apasarii acceleratiei.

• Control fata: In timpul manevrarii, operatorul trebuie sa tina cont de gabaritul transversal si longitudinal al utilajului, cit si cel al sarcinii manipulate. In functie de pozitia stivuitoristului in cabina de comanda si de vizibilitatea pe care o are, comanda miscarilor cinematice se face astfel incat, gabaritul partilor componente usor observabile, in asa fel incit celelalte parti – greu (ne) observabile sa nu fie angrenate in coliziune. Marsul utilajului de tipul celui ce se deplaseaza cu sarcina in dreapta deserventului, se face, de cele mai mai multe ori, spre stanga deserventului, deplasarea spre dreapta este permisa numai pilotat, sau nepilotat doar in fata stivei.

• Pozitia verticala a catargului: Pozitia orizontala a furcilor stivuitorului, atat de necesara la operatia de introducere – scoatere a acestora de sub europalet, precum si la asezare (preluarea) sarcinii pe (de pe) raftul de la etajul stelajului sau pardoseala (la sol), se obtine prin actionarea catargului in pozitie verticala. Datorita pozitiei sale de lucru in cabina stivuitorului, operatorul nu poate aprecia vizual inclinarea catargului, pe care il vede frontal. De aceea, intre cele doua pozitii extreme de inclinare a catargului, operatorul va comanda „la simt” pozitia verticala a catargului.

La stivuitoarele cu furci retractabile, comanda de inclinare a catargului (maxim spate, necesara la operatia de coborire a sarcinii, precum si la transportul sarcinii), respectiv de revenire la pozitia verticala, se va executa numai atunci cand aceasta se afla in pozitie retrasa, respectiv in centru de greutate din perimetrul de stabilitate maxima a stivuitorului. Depunerea si preluarea unui europalet la inaltime sau la sol, se va executa cu catargul vertical. 2. Postul de conducere Postul de conducere al stivuitorului trebuie să fie proiectat Ńinând seama de principiile ergonomiei.

Postul de conducere trebuie să dispună de toate organele de comandă necesare. Vizibilitatea de la postul de conducere trebuie să permită stivuitoristului manevrarea în

condiŃii de deplină securitate, atât pentru el cât şi pentru persoanele expuse. În caz de necesitate, stivuitorul trebuie să fie prevăzut cu dispozitive adecvate care să

prevină riscurile datorate insuficienŃei vizibilităŃii directe. Stivuitorul trebuie să fie proiectat şi construit astfel încât, la postul de conducere să nu

poată apărea riscuri datorate contactului involuntar cu roŃile sau şenilele, pentru stivuitorist. Postul de conducere trebuie să fie proiectat şi construit astfel încât să se evite riscurile

pentru sănătate datorate gazelor de eşapament şi/sau lipsei de oxigen. Dacă dimensiunile permit postul de conducere al stivuitoristului trebuie să fie proiectat

şi construit pentru a putea fi echipat cu o cabină. În acest caz, trebuie să se prevadă un loc destinat afişării instrucŃiunilor necesare stivuitoristului.

Postul de conducere trebuie să fie echipat cu o cabină adecvată, dacă există riscuri datorate unei ambianŃe periculoase.

Cabina trebuie să fie proiectată, construită şi/sau utilizată astfel încât să protejeze stivuitoristul împotriva eventualelor riscuri (de exemplu: încălzire şi aerisire neadecvate, vizibilitate insuficientă, zgomot excesiv, vibraŃii, căderea obiectelor, răsturnare etc.).

Uşile cabinei trebuie să fie astfel construite încât să permită părăsirea stivuitorului. Materialele utilizate pentru cabină şi amenajarea acesteia trebuie să fie greu inflamabile. REGULI DE MANEVRARE A STIVUITOARELOR : Notiunea de “autostivuitor” utilizatã se referã la electrostivuitor si motostivuitor. Atunci când este cazul, se vor folosi notiuni separate. - Utilizarea autostivuitoarelor este permisã numai persoanelor care au fost instruite si autorizate corespunzãtor . - Conducãtorul autostivuitorului trebuie sã aibã asupra sa ecusonul de conducere a

stivuitorului. El este obligat: a. Sã cunoascã si sã respecte instructiunile tehnice de exploatare a utilajului,

conform cãrtii tehnice, precum si cerintele învãtate la cursul de autorizare. b. Inaintea începerii lucrului sã controleze starea tehnicã a utilajului, sã verifice dacã

sistemul hidraulic, cel de franare, de directie, de semnalizare si dispozitivul de sigurantã functioneazã corect, fãcand probe de lucru (ridicare, coborare, înclinare a catargului, etc). In cazul constatãrii unor defectiuni în functionare, conducãtorul autostivuitorului este obligat sã opreascã lucrul si sã aducã la cunostinta conducãtorului locului de muncã cele constatate; lucrul se va reîncepe, numai dupã înlãturarea defectiunilor constatate.

c. Sã nu transporte persoane în cabinã, pe scãrile si pãrtile laterale ale autostivuitorului, pe furci sau pe paletii liberi de marfã.

d. Sã se asigure de stabilitatea si siguranta încãrcãturii, atît la operatia de deplasare a sarcinii (rularea), cat si la cea de ridicare-coborare, respectiv asezare.

e. Sã nu permitã persoanelor strãine de locul de muncã sã conducã utilajul; pentru aceasta, la predarea utilajului unui alt conducãtor autorizat, va preda si cheia de contact a autostivuitorului.

f. Sã utilizeze benzi avertizoare ambulante “Accesul interzis”, pe care le va amplasa în zonele laterale fatã de utilaj pe culoarul sau zona de manevrã aglomerată, în scopul delimitãrii şi izolãrii acestor spatii de accesul persoanelor.

- Este STRICT INTERZISÃ manevrarea autostivuitorului de cãtre persoane în stare

de obosealã sau sub influenta alcoolului, sau persoane cu vârsta sub 18 ani. - Manevrele în zona de lucru trebuie fãcute cu vitezã redusã si cu multã atentie,

numai dupã ce conducãtorul autostivuitorului s-a asigurat cã are vizibilitate deplinã si cã nu sunt persoane în raza de actiune a utilajului.

- In timpul transportului cu autostivuitorul, precum si la ridicarea/coborirea furcilor

(încãrcate sau nu), nici o persoanã nu are voie sã stationeze la o distantã mai micã de 2,5[m] de utilaj si, în nici un caz, sub sarcina ridicatã. De aceea, conducãtorul autostivuitorului este obligat sã avertizeze, prin semnal acustic si vizual, persoanele din preajmã, înainte de a executa operatiile arãtate mai sus.

- Este interzis sã se ridice si sã se transporte sarcinile, numai pe varful furcilor. - Este interzisã deplasarea paletilor (încãrcati sau nu), prin tarare directã pe sol; acestia

trebuie, anterior, ridicati la cel mult 200-300[mm] de sol. - Deplasarea autostivuitorului cu sarcina ridicatã mai mult de 300[mm] fatã de sol, este

permisã numai la operatia de ridicare si se va executa numai în fata stivei (stelajului). - Este intersizã manevrarea simultanã cu autostivuitorul a mai multor paleti încãrcati,

dãrâmarea stivelor de baloturi, lãzi, ambalaje, sau alte materiale, precum si tragerea sau împingerea altor vehicule.

- Transportarea paletilor fãrã marfã, suprapusi, este permisã numai dacã sunt asigurate

stabilitatea sarcinii, pilotarea si vizibilitatea. Nu trebuie depãsitã capacitatea de ridicare.

- Este interzisã ridicarea sau coborarea furcilor (cu sau fãrã sarcinã) în timpul deplasãrii

autostivuitorului.

- Conducãtorul autostivuitorului nu va permite ca muncitorii sã manipuleze sarcinile aflate pe palet, cînd acesta este suspendat pe furcile utilajului.

- Circulatia autostivuitoarelor se va face pe cãile de acces stabilite si marcate în acest sens. Pentru evitarea derapãrii, cãile de acces vor fi curãtate, în permanentã de urme de ulei, carburanti si noroi. Pe timp de iarnã, cãile de acces din exterior, se vor pãstra curãtate, sau presãrate cu materiale antiderapante (sare,nisip,etc.).

- Nu este permisã deplasarea autostivuitorului în alte locuri, în afara celor stabilite de seful ierarhic.

- Pentru realizarea unei vizibilitãti maxime, deplasarea (marsul) electrostivuitorului se va face numai pe directia “longitudinalã a utilajului”(paralelã cu furcile), în sensul “stînga conducãtorului”. Sensul “dreapta conducãtorului” este admis numai în fata stivei (raftului);în alte situatii speciale, cînd, vizibilitatea fiind scãzutã datoritã înãltimii încãrcãturii, este obligatorie pilotarea (dirijarea) utilajului, de cãtre o singurã persoanã competentã.

- Viteza de deplasare trebuie adaptatã la conditiile drumului si ale spatiului de depozitare. Motostivuitoarele nu vor depãsi 10[km/h] pe cãile de acces iar electrostivuitoarele, 5[km/h] în interiorul magaziilor. In locurile înguste sau cu vizibilitate redusã, viteza de deplasare a autostivuitoarelor, nu va depãsi 2-3[km/h].

- Viteza de deplasare se va micsora obligatoriu si se vor emite semnale acustice, în urmãtoarele situatii:

- în locuri aglomerate. - în locuri în care îsi desfãsoarã activitatea grupuri de persoane. - la trecerea pe langã usi. - la curbe si intersectii, precum si la mersul înapoi (în directia sarcinii). - la trecerea prin porti. - Este interzisã punerea în miscare si conducerea de la sol a autostivuitorului.

In timpul mersului este interzisã urcarea sau coborarea de pe autostivuitor, precum si efectuarea unor manevre de degajare a spatiului sau culoarului de deplasare a utilajului (înlãturarea din drum a unor cãrucioare sau obstacole, deschiderea usilor sau portilor de acces, etc.).

- Este interzis sã se conducã autostivuitorul cu o singurã manã. - Conducãtorului de autostivuitor îi este interzis cu desãvârsire sã angajeze discutii în

timp ce manevreazã utilajul. Locul la înãltime, unde se depoziteazã paletul cu marfã, respectiv locul de unde se preia paletul cu marfã, trebuie cunoscute cu precizie de cãtre conducãtorul utilajului, în timp ce comandã deplasarea acestuia. Este interzisã “cãutarea” acestor pozitii în timp ce se comandã deplasarea elctrostivuitorului; acestea se vor identifica în prealabil.

- Pentru asigurarea unei vizibilitãti si stabilitãti optime, precum si pentru a nu acrosa cu

sarcina, sau cu partea de sus a catargului tocul superior al usilor de acces sau alte obstacole, deplasarea autostivuitorului se va face cu sarcina implicit furcile, în pozitia cea mai de jos, cu catargul înclinat înapoi si retras la maxim. Atunci cînd furcile sunt libere de marfã, deplasarea autostivuitorului se va face cu catargul vertical si furcile coborate cat mai aproape de sol.

- Toate manevrele autostivuitorului, cu sau fãrã sarcinã, respectiv deplasare, ridicare/coborare/centrare/introducere/scoatere furci, înclinare catarg, se vor efectua

lent si fãrã șocuri, actionand progresiv si cu mare atentie elementele de comandã ale acestor miscãri(volan, manete, pedale).

- Este interzisã franarea sau pornirea bruscã a utilajului, în special cu sarcina ridicatã

pentru evitarea rãsturnãrii. Frânarea bruscã este permisã pentru evitarea accidentelor si numai atunci când sarcina este în pozitie coborâtã.

- Mãrfurile (lãzi, cutii, etc) încãrcate pe paleti, trebuie sã formeze o stivã uniformã, centratã si asiguratã fatã de palet; pentru ca mãrfurile sã nu se deplaseze în timpul manevrelor de deplasare sau urcare/coborâre, acestea se vor asigura si ancora de palet cu benzi elastice speciale. Conducãtorul autostivuitorului va verifica, înainte de manevrare, îndeplinirea acestor conditii, precum si tipul si calitatea paletului (“europalet”, fãrã elmente lipsã sau deterioate) fiindu-i interzis sã execute cu autostivuitorul manevrele de deplasare, urcare/coborâre a sarcinilor, în alte conditii.

- Inãltimea stivei de mãrfuri pe palet, va fi de 1,5 ori latura micã a bazei stivei.Aceastã înãltime va putea fi depãsitã, dacã se asigurã mãsuri speciale de rigidizare.

- Incãrcãtura care se transportã sau se ridicã, trebuie sã fie uniform distribuitã pe

suprafata paletului si sã aiba greutatea, respectiv pozitia centrului de greutate, corespunzãtoare indicatiilor din diagrama de sarcini afisatã în cabina utilajului.

- Este interzisã încãrcarea autostivuitorului peste sarcina admisã a capacitatii de încãrcare. Distanta liberã minimã între douã autostivuitoare care se încarcã sau descarcã simultan, va fi de 2[m].

- Transportul cu autostivuitorul a substantelor toxice, caustice, explozive, etc, se va efectua numai dacã acestea sunt ambalate conform instructiunilor de ambalare si transport specifice si legale, pe care conducãtorii utilajului sunt obligati sã le cunoascã si sã le respecte.

- Transportul carburantilor cu autostivuitorul este permis numai în butoaie metalice. Este interzis transportul lichidelor inflamabile, indiferent de cantitate, în vase ca: damigene, gãleti sau alte recipiente descoperite.

- Se interzice conducãtorului de autostivuitor sã pãrãseascã utilajul cu sarcina ridicatã.

La pãrãsirea oportunã a utilajului, se va lãsa sarcina pe sol, se va trage frana de manã si se va scoate cheia din contact. La terminarea lucrului se vor lãsa pe sol furcile libere de marfã, catargul vertical, se va trage frana de manã si se va scoate cheia din contact.

- In cazul în care autostivuitorul se defecteazã, avînd sarcina ridicatã, înainte de remedierea defectiunilor, conducãtorul utilajului trebuie sã ia mãsuri de înlãturare a persoanelor din zona periculoasã. Prezenta utilajului defect trebuie semnalizatã.

- In cazul în care apare tendinta de pierdere a stabilitãtii utilajului, se va coborî imediat sarcina pe sol, luandu-se mãsurile ce se impun pentru restabilirea echilibrului.

- Inainte de a coborî încãrcãtura, se va examina cu atentie terenul pe care urmeazã a

se aseza sau stivui, acesta trebuind sã fie curat si eliberat de orice obstacol. - Este interzisã depozitarea pe rafturi, prin suprapunere, a doi sau mai multi paleti

încãrcati. - Se interzice depãsirea cu motostivuitorul a mijloacelor de transport auto aflate în

mers. Distanta în urma acestora trebuie sã fie de minim 10[m].

- Cand se manevreazã motostivuitorul pe teren umed, alunecos, sau cînd este utilizatã lama de deszãpezire, se va lucra cu vitezã redusã si cu multã atentie.aDacã este cazul, se vor folosi, în mod corespunzãtor, lanturile antiderapante din dotare.

- Depãsirea cu electrostivuitorul a cãrucioarelor manuale si a clientilor, este

admisãnumai prin partea stîngã a sensului de mers, cu mers încetinit, semnalizand cel putin de la 5[m].

- In timpul manevrãrii sarcinii, cu electrostivuitorul stationat, conducãtorul utilajului, va

fixa comutatorul basculant ce stabileste sensul de deplasare a electrostivuitorului, în pozitia “0”(neutrã), pentru a preveni accidentele ce pot fi provocate în urma atingerii involuntare a pedalei de acceleratie. Cand sarcina este ridicatã, este interzisã înclinarea catargului, atunci cînd acesta se aflã în pozitie avansatã.

- Se interzice lãsarea sculelor sau altor obiecte metalice pe bord sau pe bateria de

acumulatori.

- Podeaua si postul de conducere, precum si pedalele de actionare a autostivuitoarelor, trebuie sã fie mentinute în permanentã curate, în scopul prevenirii alunecãrilor. Se interzice orice fel de reparatie, curãtire sau ungere în timpul functionãrii autostivuitorului.

- Conducãtorul autostivuitorului trebuie sã cunoascã si sã aplice, atunci cînd este cazul,

modul corect de folosire a echipamentului aditional din dotarea utilajului(prelungitoarele furcilor, cosul de lucru la înãltime, plugul, etc.)

- La întrebuintarea echipamentului aditional, precum si în alte situatii speciale, conducãtorul electrostivuitorului, este obligat:

a).Sã verifice corectitudinea fixãrii cosului sau a prelungitoarelor, pe furcile utilajului, respectiv a plugului la motostivuitor.

b).Sã tinã cont, la ridicarea cosului, de greutatea acestuia si de greutatea încãrcãturii (persoane, materiale) din cos, conform diagramei de sarcini a utilajului.

c).Sã nu deplaseze electrostivuitorul, cînd cosul este la înãltime. In timpul lucrului cu cosul la înãltime, va lua toate mãsurile împotriva deplasãrii utilajului.

d).Nu va pãrãsi, sub nici un motiv, chiar si pentru putin timp, cabina de comandã a utilajului, atunci cînd se lucreazã cu cosul la înãltime.

e).Nu executã nici o manevrã de lucru, in afara celor date de persoana desemnatã obligatoriu, sã conducã si sã supravegheze activitatea. f).Sã verifice corectitudinea fixãrii prelungitoarelor pe furcile utilajului, atunci când se impune folosirea acestora.

g).Sã-si ia toate mãsurile de sigurantã atunci când manevreazã utilajul în zona “Intrare personal” în vederea executarii manevrelor de deservire prin usa specialã aflatã la etajul clãdirii, si anume:

- sã nu permitã, sub nici o formã, accesul persoanelor în zona de lucru. - sã ia mãsuri speciale, corespunzãtoare sarcinii manevrate, privind stabilitatea acesteia pe furci, respectiv în ceea ce priveste conducerea utilajului, având în vedere spatiul îngust de manevrã; este interzis transportul cãrucioarelor -acestea vor fi doar coborâte sau urcate.

- sã nu execute nici o manevrã de lucru, fãrã acordul persoanei care se aflã, obligatoriu, la etaj în fata acestei usi, persoanã care este obligatã sã verifice siguranta asezãrii încãrcãturii pe furcile ridicate ale utilajului;

- Lucrãrile de întretinere si reparatii ale autostivuitoarelor, trebuie executate numai de

cãtre personal specializat, care va consemna în registre speciale fiecare interventie de acest gen, cât si lucrãrile de verificare tehnicã periodicã, cel putin o datã pe sãptãmânã, sau conform cãrtii tehnice a utilajului.

OPERATIUNI DE STIVUIRE SI PRELUARE DE SARCINI

REGULI DE MANEVRARE: 1.Cind transportati sarcini,nu trebuie niciodata sa ridicati sarcina mai sus de 8 inch (25-30 cm) de la pamint. Tineti catargul inclinat spre spate.

2.Daca nu aveti vizibilitate din cauza gabaritului sarcinii, deplasati-va cu spatele, dar nu fara a fi pilotat de un isotitor.

3.Tineti minte! Cind manevrati un stivuitor incarcat pe o rampa, mergeti intotdeauna cu fata. Atunci cind coboriti o panta, mergeti intotdeauna cu spatele.

4.Cind manevrati un stivuitor fara sarcina,nu uitati! Mergeti intotdeauna cu spatele cind urcati o rampa si mergeti cu fata atunci cind coboriti o panta. Centrul de greutate al stivuitorului va fi intotdeauna deasupra rotilor de tractiune

5.Niciodata sa nu intoarceti in timp ce urcati o rampa sau coboriti o panta! Niciodata sa nu abordati transversal o rampa sau o panta! Stivuitorul este ingust si in astfel de conditii centrul de greutate se deplaseaza in afara poligonului de sprijin cauzind rasturnarea stivuitorului

6.Cind manevrati sarcini la inaltimi mari, fiti foarte atenti la anumite obstacole cum ar fi: grinzi, cabluri etc.

7.Daca lanturile de ridicare sunt slabite, inseamna ca sunt probleme la mecanismul de ridicare a stivuitorului. Nu incercati sa reparati lantul sau sa interveniti supra sistemului hidraulic. Chemati echipa de interventie autorizata

8.Nu transportati sau ridicati sarcini instabile pe furci.O sarcina centrata si asigurata pe furci previne producerea unui accident ce poate duce la distrugerea marfurilor, a stivuitorului sau ranirea unei persoane.

9.Incercati, pe cit posibil , sa evitati manevrarea stivuitoarelor pe drumuri denivelate. Daca nu puteti, abordati o astfel de portiuni de drum cu viteza redusa, atentie sporita si icercati sa le traversati oblic.

10.Retineti ca, atunci cind transportati sarcini foarte grele, verificati impreuna cu seful nemijlocit ca suprafetele pe care rulati sa suporte greutatea stivuitorului si a sarcinii.

11.Intotdeauna trebuie sa cunoasteti capacitatea de incarcare a elevatoarelor si lifturilor inainte de a le utiliza. Nu uitati sa calculati greutatea totala a stivuitorului si a sarcinii inainte de a intra in elevator sau in lift.

12.Docurile de incarcare pot fi locuri foarte periculoase. Fiti intotdeuna atenti la marginile docului. O cadere de pe docul de incarcare poate fi fatala. Conduceti incet, fiti cu ochii “in patru” si veti trai.

13.Oricind puteti si veti incarca si descarca un trailer. Verificati podeaua inainte de a intra in trailer si asigurati-va ca suporta greutatea stivuitorului si a sarcinii

14.Asigurati-va inainte de a incarca un trailer, ca acesta are rotile blocate

15.Nu parcati niciodata in panta. Parcati intotdeuna utilajul in locuri ferite de trafic, in siguranta.

16.Coboriti intotdeauna furcile la nivelul solului, mentinind catargul vertical.Puneti schimbatorul directiei de deplasare in pozitia neutra

17.Opriti motorul si scoateti cheia din contact. Actionati frina de parcare

18.Daca totusi trebuie sa parcati in panta, asigurati stivuitorul impotriva deplasarii.

19.Aduceti-va aminte! Sunteti responsabili pentru tot ce se intimpla cu stivuitorul pe care il manevrati. Nu permiteti niciodata ca stivuitorul sa fie manevrat de persoane neautorizate. Scoateti cheia din contact cind il parasiti (chiar si pentru putin timp)

20.Stai sub acoperisul de ptotectie cind manevrezi stivuitorul. Acesta te protejeaza impotriva caderilor de obiecte de la inaltime

21.Pastrati-va membrele in interiorul stivuitorului. Imbracati echipamentul individual de protectie si ajustati-l pe corp pentru ca parti din acesta sa nu iasa in afara stivuitorului atunci cind manevrati.

22.Daca stivuitorul se rastoarna, NU SARITI!. _ Fixati-va bine in scaun; _ Prindeti-va bine cu miinile de volan; _ Sprijiniti-va bine cu picioarele de podea; _ Inclinati corpul in directia opusa rasturnarii

23.Manevrarea stivuitorului in conditii de securitate nu inseamna ca sunteti responsabil numai pentru viata voastra ci si pentru viata oamenilor din jurul vostru.

24.Retineti ca sunteti operatorul unui stivuitor si nu soferul unui taxi de serviciu. Nu luati niciodata pasageri in , pe stivuitor.

25.Stivuitorul nu este pe post de ascensor. Nu ridicati niciodata persoane pe furci. Folositi echipamentul adecvat pentru ridicarea persoanelor la inaltime (cosul de lucru la inaltime).

26.Folositi claxonul: - Inainte de a pune in miscare stivuitorul cind mergeti cu spatele; - in intersectii; - cind treceti pe linga usi; -cind nu aveti vizibilitate;

- cind va apropiati de o persoana sau grupuri de persoane

27.Unele stivuitoare sunt echipate cu alarma pentru mersul inapoi. Uitati-va bine de jur imprejurul stivuitorului cind manevrati inapoi si nu uitati sa claxonati.

28.Unele stivuitoare sunt echipate cu lumina galbena intermitenta pentru avertizare. Aceasta avertizeaza persoanele din jur ca se apropie un pericol si exista risc de accidente.

29.Nu treceti sau stationati sub sarcina sau la mai putin de 2.5m fata de stivuitorul care manevreaza.

• Cel mai important dispozitiv de protectie de pe tivuitor sunteti voi. • Fiti vigilenti, aveti grija de persoanele din jur ca de propria voastra persoana; • Monitorizati permanent, parametrii stivuitorului si conditiile de lucru; • Imbracati echipamentul individual de protectie; • Atentie la locurile unde fumatul este interzis; • Nu consumati droguri sau alcool inainte de a veni la serviciu; • Atentie la unele substante psihotrope, care va pot atenua din reflexe sau

diminueaza atentia; • Retineti!, siguranta este cea mai importanta parte a meseriei de stivuitorist.

B. ORGANIZAREA EXPLOATARII ,CARTEA STIVUITORULI, REGISTRUL DE EVIDENTA A EXPLOATARII A. Norme de exploatare

Exploatarea (manevrarea) stivuitoarelor trebuie să se facă în conformitate cu prevederile prezentei prescripŃii tehnice, cu normele specifice de protecŃia muncii, instrucŃiunile de exploatare specifice stivuitorului respectiv şi instrucŃiunile interne elaborate de unitatea deŃinătoare.

- Este interzisă funcŃionarea stivuitoarelor în cazul în care componentele de securitate nu sunt în stare perfectă de funcŃionare sau nu îndeplinesc condiŃiile tehnice prevăzute în documentaŃia tehnică.

- Este interzisă folosirea stivuitoarelor pentru ridicarea unor sarcini mai mari decât sarcina maximă admisă.

- Stivuitoarele la care sarcina este limitată prin condiŃii de formă sau de gabarit, nu pot funcŃiona dacă nu sunt îndeplinite condiŃiile respective.

- La ridicarea şi transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (oxigen, dioxid de carbon, acetilenă etc.) sau a recipientelor care conŃin clor, acid sulfuric şi similare se vor lua măsuri speciale de protecŃia muncii. Toate manevrele se vor executa sub supravegherea directă a unui cadru tehnic care răspunde de acest transport. - În vederea evitării producerii de accidente datorită organizării necorespunzătoare a locurilor de muncă, unităŃile deŃinătoare de stivuitoare vor întocmi instrucŃiuni interne de exploatare, pe baza specificului locurilor de muncă, în care se vor preciza: înălŃimea maximă a stivelor sau a materialelor depozitate, modul de depozitare, locurile destinate depozitării, obligativitatea amenajării şi întreŃinerii corespunzătoare a căilor de acces şi a pardoselii, asigurarea de gabarite corespunzătoare pentru căile de transport şi în general toate prevederile necesare pentru asigurarea condiŃiilor de protecŃie a muncii.

- La stivuitoarele cu comandă hidraulică, lichidul de lucru utilizat trebuie să-şi păstreze toate proprietăŃile în intervalul de temperatură cuprins între -20ºC şi +40ºC, să nu fie periculos din punct de vedere exploziv, să nu fie toxic şi să nu ducă la coroziunea echipamentului.

- Este interzis a se executa ungerea, curăŃirea, întreŃinerea sau repararea stivuitoarelor în timpul funcŃionării lor.

- La stivuitoarele care manipulează obiecte mici, nepaletizate sau necontainerizate, organele de manipulare trebuie să fie echipate cu un spătar vertical care să împiedice o eventuală cădere a sarcinii sau a unei părŃi din sarcină peste stivuitorist, atunci când catargul este înclinat la maximum spre spate.

- Stivuitoarele trebuie să fie prevăzute cu dispozitiv de blocare împotriva folosirii de către persoane neautorizate.

- Stivuitoristul nu trebuie să părăsească instalaŃia atunci când aceasta are sarcina ridicată.

- Căile de circulaŃie cu înclinare mai mare de 3º se vor marca. La translatoare stivuitoare trebuie să fie respectate următoarele spaŃii de siguranŃă:

- spaŃiul de siguranŃă superior, până la elementele cele mai de jos ale plafonului, să fie de cel puŃin 75 mm;

- spaŃiul de siguranŃă inferior, până la podea, să fie de cel puŃin 50 mm; - spaŃiul de siguranŃă pe orizontală, faŃă de rafturi, să fie cel puŃin 50 mm.

La utilizarea (exploatarea) cărucioarelor de manipulare cu acŃionare manuală se vor respecta prevederile în legătură cu efortul fizic stabilite prin normele generale şi specifice de protecŃia muncii.

În timpul utilizării (exploatării) stivuitoarelor, proprietarul sau deŃinătorul acestora va respecta Normele generale şi specifice de protecŃia muncii şi Normele generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor valabile a RM.

B. Supravegherea: Pentru funcŃionarea în condiŃii de siguranŃă, stivuitoarele vor fi supuse unui regim special de supraveghere în conformitate cu prevederile prescripŃiei tehnice şi ale instrucŃiunilor de exploatare elaborate de producător. UnităŃile care deŃin şi/sau exploatează stivuitoare sunt direct răspunzătoare pentru funcŃionarea acestora în condiŃii de siguranŃă. În vederea aplicării prevederilor prescripŃiei tehnice, privind securitatea în funcŃionarea stivuitoarelor, unităŃile care folosesc aceste instalaŃii vor numi personal tehnic, ingineri şi tehnicieni de specialitate, în raport cu numărul şi complexitatea instalaŃiilor. 1.Cartea stivuitorului: Cartea stivuitorului trebuie sa contina: a)Cartea stivuitorului – partea tehnica care va contine:

-indicatii privind marcarea; -caracteristicele tehnice de baza ale stivuitorului; -caracteristicele dispozitivelor pentru prindere si ridicarea sarcinii (limite de utilizare,conditii normale de utilizare,instructiuni de utilizare si mentenanta); -planuri si scheme pentru: * punerea in functiune; * intretinerea si inspectia (scheme electrice,de ungere,hidraulice,etc.); * verificarea functionarii; * reparare; -instructiuni pentru: * transportul stivuitorului si subansamblelor; * montare si demontare; * instalare si reglare; * contraindicatii privind utilizarea stivuitorului; -instructiuni de utilizare a stivuitorului in medii potential explozive,cand este cazul. Cartea trebuie sa fie redactata sau tradusa in limba romana.

b) cartea stivuitorului-partea de exploatare,in care se completeaza procesele-verbale de verificare, Cartea va fi completata cu documentatia de montaj(unde este cazul) 2. Registrul de evidenŃă a supravegherii stivuitorului: Pentru fiecare stivuitor, unitatea deŃinătoare va întocmi un registru de evidenŃă a supravegherii, în care stivuitoriştii şi şeful echipei de întreŃinere şi revizie sunt obligaŃi să scrie sub semnătură toate observaŃiile avute asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor înscrie sub semnătură remedierile care se execută ca urmare a observaŃiilor precum şi descrierea succintă a reparaŃiilor.

Stivuitoriştii vor consemna observaŃiile avute la preluarea stivuitorului, în timpul lucrului (dacă este cazul) şi la predarea acestuia sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de semnalat vor menŃiona în scris acest lucru la preluarea şi la predarea stivuitorului.

În registrul de evidenŃă a supravegherii se vor înscrie, de asemenea, sub semnătură dispoziŃiile pentru oprirea stivuitoarelor din funcŃiune, ca urmare a unor deficienŃe care afectează siguranŃa în funcŃionare, inclusiv natura deficienŃelor respective. Registrul de evidenŃă a supravegherii se va întocmi si se va numerota, şnurui şi viza de către conducerea unităŃii deŃinătoare. Registrul se va păstra în bune condiŃii. Persoana responsabila (compania de service) va verifica şi viza acest registru periodic, cel puŃin o dată pe semestru. Completarea documentelor : Completarea documentelor se refera la întocmirea unor rapoarte privind starea tehnica a stivuitorului în timpul exploatarii, a unor evenimente petrecute în timpul efectuarii activitatii de încarcare / descarcare si transport a sarcinilor, precum si completarea unor documente necesare transportului de marfuri (sarcini), pe plan vertical si / sau orizontal .

Pentru îndeplinirea acestei activitati, stivuitoristul identifica si obtine documentele necesare transportului sarcinilor, înainte de începerea activitatii propriu-zise. Acest lucru implica : - identificarea corecta si în timp util a documentelor care trebuie completate sau întocmite ; - solicitarea catre angajator pentru a obtine autorizatiile speciale privind transportul sarcinilor cu grad ridicat de risc, încadrate conform prevederilor legale, acolo unde este cazul . Completarea documentelor necesare se face respectând urmatoarele : - documentele necesare efectuarii operatiilor sunt completate corect, respectând metodologia si instructiunile de completare stabilite de catre angajator sau prevazute în prescriptiile tehnice; - documentele sau formularele sunt completate clar, citet, fara stersaturi, utilizând termeni tehnici specifici ; - datele înscrise în documente sau formulare sunt exacte si complete . Rapoartele referitoare la starea tehnica a stivuitorului sau la evenimentele petrecute în timpul exploatarii, trebuie sa fie complete, sa contina toate informatiile necesare, sa fie redactate într-un limbaj clar, concis si cu utilizarea temenilor tehnici corecti. Aceste rapoarte tehnice trebuie întocmite si predate la termenele stabilite de catre angajator . Pentru fiecare stivuitor deŃinătorul va întocmi un registru de evidenŃă a supravegherii în care stivuitoristii şi şeful echipei de întreŃinere şi revizie periodică sunt obligaŃi să consemneze sub semnătură toate observaŃiile asupra stivuitorului respectiv. De asemenea, vor consemna sub semnătură remedierile care se execută ca urmare a observaŃiilor, precum şi descrierea succintă a acestora.

Stivuitoristii vor consemna observaŃiile proprii la preluarea stivuitorului, în timpul lucrului (dacă este cazul) şi la predarea stivuitorului sau la încetarea lucrului. Dacă nu au nimic de consemnat, vor menŃiona, în scris, acest lucru la preluarea şi la predarea stivuitorului.

De asemenea, în registrul de evidenŃă a supravegherii se vor consemna sub semnătură dispoziŃiile privind oprirea stivuitoarelor din funcŃiune ca urmare a unor deficienŃe care afectează siguranŃa în funcŃionare, inclusiv natura deficienŃelor respective.

Registrul de evidenŃă a supravegherii se va întocmi (Model registru in anexa 2), se va numerota, şnurui, sigila şi semna de către responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiei sau conducerea deŃinătorului. Registrul se va păstra în condiŃii bune la utilajul respectiv. Persoana responsabila va verifica şi va viza acest registru periodic, cel puŃin o dată pe semestru. Registrul va cuprinde urmatoarele:

1. Pe coperta: a. REGISTRU DE EVIDENTA A SUPRAVEGHERII; b. Denumirea si adresa unitatii detinatoare; c. Numarul si anul fabricatiei stivuitorului; d. Numarul de inregistrare in evidenta (daca este) sau, dupa caz, a unitatii

detinatoare; e. Caracteristicile tehnice principale ale utilajului; f. Periodicitatea stabilita pentru lucrarile de intretinere, revizie periodica si revizie

generala. 2. In interior se vor inscrie, pe coloane:

a. Numarul curent; b. Data; c. Operatiile de intretinere, revizie periodica, revizie generala efectuate, precum

si, dupa caz, constatarea unor deficiente sau deranjamente in timpul exploatarii;

d. Principalele lucrari executate, ca urmare a celor de la pct. c; e. Numele, prenumele si semnatura persoanei care a constatat deficiente sau

deranjamente ale utilajuluiei;

f. Numele, prenumele si semnatura persoanei responsabile pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, revizie periodica, revizie generala sau pentru inlaturarea deficientelor si deranjamentelor constatate in timpul exploatarii;

g. Semnatura Persoanei responsabile de intretinere; h. Observatii.

3. Pe ultima pagina se va scrie: Se certifica de noi ca prezentul registru, snuruit, contine ……. Pagini numerotate (in cifre si litere) Semnatura si stmpila detinatorului.

73

PROCEDURA DE LUCRU CU STIVUITORUL IN CONDITII DE SIGURANTA

1. Inainte de utilizarea stivuitorului verificati:

– directia; – daca exista scurgeri de ulei; – semnalele de avertizare; – alte verificari recomandate de catre producator – frana de mana si pedala de frana; – furcile;

74

2. Manevrarea stivuitorului se face doar din scaunul de conducere al utilajului

- pozitie incorecta de manevrare a stivuitorului de catre operator, ceea ce poate – pozitia corecta de manevrare a stivuitorului de catre operator; duce la accidente, atat ale persoanei care opereaza, cat si ale altor persoane din Atentie: apropierea stivuitorului; Manevrarea stivuitorului se va face doar de catre personal autoizat! – pozitia corecta de manevrare a stivuitorului de catre operator;

75

3. Furcile trebuie introduse astfel incat sarcina sa se gaseasca cat mai aproape posibil de cadrul de ridicare al furcilor

-preluarea incorecta a sarcinii (numai cu varfurile furcilor) poate cauza – pozitionarea corecta a sarcinii transportate cu ajutorul stivuitorului rasturnarea acesteia in timpul transportului, cu repercusiuni neplacute Atentie: si asupra stivuitorului; Manevrarea stivuitorului se va face doar de catre personal autoizat!

76

4. Evitarea transportului unei sarcinii pe o distanta lunga

– transport incorect al sarcinii datorita pozitionarii acesteia doar in partea – sarcina este pozitionata corect pe furci si este respectata si din fata a furcilor, cat si datorita nerespectarii diagramei de functionare diagrama de transport emisa de catre producator; a stivuitorului oferita de catre producator

77

5. Nu supraincarcati stivuitorul!

– supraincarcarea stivuitorului cu sarcina care depaseste sarcina – exploatarea corecta a stivuitorlui cu transportarea sarcinilor maxima admisa de catre producator poate duce la accidente; respectand diagrama de sarcina admisa a producatorului

78

6. A se evita viteza excesiva la deplasarea stivuitorului, atat cu sarcina, cat si fara sarcina

– folosirea vitezei excesive poate cauza accidente; – manevrarea stivuitorului cu o viteza adecvata poate preintampina

eventualele accidente cauzate de o viteza excesiva;

79

7. La efectuarea virajelor este recomandata incetinirea vitezei

– folosirea vitezei la efectuarea virajelor poate duce la – la efectuarea virajelor se recomanda incetinirea vitezei, rasturnarea stivuitorului cu consecinte grave; franarea si accelerarea facandu-se cu atentie.

80

8. La preluarea unei sarcini de la inaltime este interzis a se deplasa ulterior stivuitorul fara ca furcile sa fie coborate pana aproape de nivelul solului, pana la o inaltime care sa permita transportul fara pericol al sarcinii

– deplasarea stivuitorului se face abia dupa ce furcile cu sarcina de transportat au fost -pericol de rasturnare si cadere a marfurilor coborate pana la nivelul minim la care sa se poata realiza deplasarea stivuitorului;

81

9. A nu se folosi pasarele care se pot deplasa pentru trecerea stivuitorului

– utilizarea unor pasarele neadecvate, care pot sa se deplaseze – utilizarea puntilor de legatura nedeplasabile (fixe) sau care sa nu sau sa alunece, pentru trecerea stivuitorului poate duce la accidente; alunece duc la utilizarea in conditii de securitate a stivuitorului; – lasarea libera a rotilor camioanelor sau remorcilor poate – se recomanda blocarea rotilor camioanelor sau remorcilor deasemenea provoca accidente; chiar daca frana de mana este trasa;

82

10. Se recomanda mersul cu spatele atunci cand sarcina impiedica sau mascheaza privirea spre fata a operatorului stivuitorului

– mascarea privirii operatorului stivuitoruluide catre sarcina – la transportul sarcinilor care mascheaza privirea operatorului, poate conduce la accidente; este recomandat mersul cu spatele pentru evitarea oricaror accidente cauzate de lipsa de vizibilitate;

83

11. Operatorul stivuitorului trebuie sa priveasca intotdeauna pe directia sensului de mers

– neatentia la sensul de mers al stivuitorului poate cauza accidente; – in timpul lucrului cu stivitorul, operatorul trebuie sa priveasca intotdeauna in directia sensului de miscare al stivuitorului pentru a evita accidentele.

84

12. Trebuie avuta grija fata de persoanele care se gasesc in apropierea sarcinii ridicate de catre stivuitor

– la manevrarea sarcinii ridicate trebuie ca operatorul stivuitorului sa se – operatorul stivuitorului trebuie sa se asigure ca persoanele asigure ca persoanele din imediata apropiere nu sunt in pericol de accident; din imediata apropiere a locului unde este manevrata sarcina ridicata nu sunt pusi in pericol de catre stivuitor;

85

13. Este strict interzis a se transporta persoane cu ajutorul stivuitorului

– operatorul stivuitorului nu poate transporta persoane cu – transportul persoanelor cu ajutorul stivuitorului este strict nterzis; ajutorul dispozitivului de ridicare al utilajului

86

14. Ridicarea persoanelor cu ajutorul stivuitorului nu este permisa

– este interzis a se ridica persoane cu ajutorul dispozitivului – in anumite situatii exceptionale este posibila ridicarea persoanelor de ridicare al stivuitorului; cu ajutorul stivuitorului, insa doar cu acordul persoanelor responsabile din partea ISCIR cu exploatarea utilajului, si folosind o nacela care respecta normele de securitate a muncii;

87

15. Stivuitorul trebuie astfel parcat incat sa nu stanjeneasca trecerea

parcarea stivuitorului se va face astfel incat sa nu – parcarea in pozitie corecta a stivuitorului; fie un obstacol periculos;

TEMA:8

INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA TEHNICA:

INTRETINEREA SI REVIZIA STIVUITOARELOR: A. Intretinerea si revizia stivuitorului: Standardele internationale cer ca stivuitoarele sa fie verificate periodic in locuri speciale de service pentru a descoperi eventuale defectiuni, iar pentru stivuitoarele care sint folosite, zilnic trebuie verificate de catre operatori. Pentru stivuitoarele care sint folosite continuu, verificarea starii de functionare se face la terminarea fiecarui schimb. Daca stivuitorul este gasit cu defectiuni ce face utilizarea lor nesigura, acestea se vor scoate automat din functiune pina ce vor fi reparate. In plus, in cartea stivuitorului, sunt prevazute verificarile de rutina ce se fac la intretinerile periodice preventive. Aceste verificari trebuie sa fie facute de cate personal instruit, calificat si autorizat pentru a mentine stivuitorul in intr-o stare tehnica ce asigura securitatea personalului de manevrare. Atunci cind sunt inlocuite diferite piese, subansamble, asigurati-va ca piesele folosite sunt cele originale. Nu este permisa scoaterea, eliminarea diferitelor echipamente ce asigura lucrul in deplina securitate a stivuitorului. Orice modificare a capacitatii de incarcare se va face tinind cont de instructiunile de utilizare a stivuitorului. Masuri de siguranta ce trebuie luate in locul unde se executa intretinerea si revizia stivuitorului : Pentru a preveni producerea de accidente atunci cind executati intretinerea stivuitorului tineti cont de urmatoarele :

• Nu executati reparatii in locuri unde exista pericolul producerii incendiilor ; • Asigurati-va ca spatiul este ventilat si aerisit corerspunzator; • Nu folositi solutii inflamabile pentru curatirea stivuitorului ; • Nu stationati (lucrati) niciodata sub furcile ridicate sau sub orice parte a stivuitorului

care este suportata numai de presiunea uleiului hidraulic. Asigurati-va ca acestea sunt asigurate cu suporti speciali ;

• Pentru a preveni accidentele provocate de pornirea accidentala a motorului, luati cheia din contact iar daca se lucreaza la instalatia electrica, deconectati bateria de acumulatori inainte de a incepe reparatia.

(1) ÎntreŃinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor trebuie să fie efectuate de către un

agent economic autorizat, denumit în continuare „întreŃinător”, care dispune de personal calificat şi instruit în acest scop, compus din lăcătuşi mecanici, electromecanici şi electricieni, constituiŃi în echipe conduse de personal tehnic de specialitate (inginer, subinginer, maistru sau tehnician). CondiŃiile privind autorizarea întreŃinătorilor, precum şi obligaŃiile şi responsabilităŃile care le revin, sunt precizate in cartile tehnice. 1. CondiŃia de bază pe care trebuie să o satisfacă întreŃinerea şi revizia periodică a stivuitoarelor şi componentelor de securitate destinate acestora este asigurarea funcŃionării acestora în condiŃii de siguranŃă pe toată perioada de utilizare (exploatare). Pentru efectuarea lucrărilor de întreŃinere şi revizie periodică, se determină iniŃial starea tehnică a stivuitorului şi principalele operaŃii care urmează a se efectua. Acestea constau, în general, în:

- curăŃarea stivuitorului; - controlul pornirii motorului şi al stării tehnice a bateriei de acumulatori; - controlul sistemului de frânare şi de direcŃie;

89

- controlul nivelului uleiului; - verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcŃionări a sistemului de ungere; - ungerea şi gresarea pieselor supuse frecării, conform schemei de ungere; - verificarea funcŃionării şi etanşeităŃii circuitelor hidraulice; - verificarea funcŃionării componentelor de securitate şi reglarea acestora; - verificarea funcŃionării mecanismelor stivuitorului şi remedierea sau înlocuirea subansamblurilor uzate; - verificarea elementelor de manipulare a sarcinii; - strângerea şi verificarea elementelor de îmbinare, a articulaŃiilor, a dopurilor de golire şi de control şi a piuliŃelor jenŃilor; - verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor; - verificarea instalaŃiei electrice de comandă şi semnalizare; - verificarea roŃilor de rulare şi a stării pneurilor.

2. ÎntreŃinerea şi revizia periodică a părŃii superioare a translatoarelor stivuitoare se face cu instalaŃia scoasă complet dintre rafturi, de pe o platformă fixă prevăzută cu balustrade de protecŃie. 3. Periodicitatea şi volumul lucrărilor de întreŃinere şi revizie periodică se vor stabili în funcŃie de complexitatea stivuitorului, regimul de funcŃionare şi condiŃiile de mediu în care lucrează acesta. 5. ÎntreŃinătorii vor Ńine, la zi, evidenŃa lucrărilor executate într-un registru numerotat, şnuruit si sigilat . 6. Lucrările de întreŃinere şi revizie periodică efectuate se vor consemna în registrul de evidenŃă a supravegherii stivuitorului sub semnătură. 7. La efectuarea lucrărilor de întreŃinere şi revizie periodică a stivuitoarelor se vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea avariilor şi accidentelor. 8. La efectuarea lucrărilor de întreŃinere şi revizie periodică a stivuitoarelor, întreŃinătorul şi proprietarul/deŃinătorul vor respecta Normele generale şi specifice de protecŃia muncii şi Normele generale şi specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor valabile a RM 9.ÎntreŃinătorii, autorizaŃi pot efectua şi lucrări de montare şi/sau reparare stivuitoare, dar numai în condiŃiile precizate de prezenta prescripŃie tehnică

In cartea stivuitorului, partea tehnica, se gaseste schema cu periodicitatea executarii lucrarilor de intretinere si revizie. Periodicitatea lucrarilor de intretinere difera de la stivuitor la stivuitor. In aceasta schema este trecuta si inspectia zilnica, ce se executa la fiecare 8 ore de functionare de catre stivuitoristul de serviciu. B. INSPECTIA ZILNICA A STIVUITORULUI :

• Incepeti inspectia zilnica prin verificarea echipamentului de protectie a stivuitorului.

• Echipamentul de protectie pe care trebuie obligatoriu sa-l verificati este: • Centura de siguranta; • Lumina de avertizare; • Luminile de mers inapoi • Claxonul

90

1.Verificati jocul directiei prin manevrarea volanului, liber, in ambele sensuri de rotatie. Miscarea libera a volanului nu trebuie sa depaseasca 2 inch

2.Verificati frinele. Pedala de frina trebuie sa se apese usor, nu e nevoie de un efort excesiv pentru a actiona. Pedala nu trebuie sa ramina apasata dupa actionare. Cind conduceti stivuitorul, frina nu trebuie sa cauzeze deraparea stivuitorului. Daca frinele scot zgomote suspecte, trebuie anuntata imediat echipa de interventie. Nu uitati sa verificati frina de parcare.

3.Verificati sa nu existe deformatii permanente la catarg, fisuri, sau parti ale lanturilor de ridicare uzate, verificati sa nu existe scurgeri de ulei hidraulic pe la simeringurile cilindrului de ridicare. Retineti! Nu va introduceti miinile in mecanismele de ridicare.

91

4.Verificati cu atentie imbinarile instalatiei hidraulice pentru eventuale scurgeri.

5.Manetele de comanda trebuie sa se comande usor si sa revina in pozitia neutra in momentul cind sint lasate libere. Verificati sa nu existe miscari bruste in miscarea furcilor sau catargului. Sa nu existe intirzieri in executiea comenzilor.

6.Verificati cauciucurile pentru a vedea daca uzura nu este pronuntata, exista bucati lipsa sau nu sint in bune conditii.Periodic verificati presiunea din pneuri. Folositi dispozitivele de protectie pentru unflat cauciucuri atinci cind refaceti presiunea.

92

7.Verificati existenta unor scurgeri de: lichid de frina, ulei hidraulic, lichid de racire, ulei de transmisie. Nu puneti in functiune utilajul daca descoperiti astfel de scurgeri.

• Verificati: • Nivelul si presiunea uleiului; • Nivel combustibil; • Nivelul si temperatura lichidului de racire; • Cureaua ventilatorului; • Conexiunea bateriilor de acumulatori; • Nivelul de incarcare a bateriilor de acumulatori; • Este responsabilitatea voastra ca manevrant sa verificati, zilnic, utilajul si sa

consemnati rezultatul verificarilor in “Registrul de evidenta a supravegherii stivuitoarelor.

B. REPARATIA STIVUITORULUI.

1. REPARAREA ŞI VERIFICAREA TEHNICĂ DUPĂ REPARARE (RC) CondiŃii privind repararea CondiŃia de bază pe care trebuie să o satisfacă repararea stivuitoarelor este asigurarea funcŃionării acestora în condiŃii de siguranŃă pe toată perioada de utilizare (exploatare). Repararea stivuitoarelor trebuie să fie făcută de agenŃi economici care dispun de mijloacele tehnice corespunzătoare . Înaintea începerii lucrărilor de reparare, reparatorul va întocmi o tehnologie (fişă tehnologică) de reparare din care să rezulte lucrările care urmează să fie efectuate, precum şi condiŃiile tehnice de reparare, verificările şi încercările necesare. Reparatorul răspunde de alegerea corectă a procedeelor tehnologice de reparare şi de calitatea reparaŃiei şi a materialelor folosite, în conformitate cu prevederile proiectului/tehnologiei de reparare şi cu instrucŃiunile de reparare a stivuitoarelor. La lucrările de reparare a stivuitoarelor trebuie să fie folosit personal calificat şi instruit în acest scop.

La efectuarea lucrărilor de reparare a stivuitoarelor se vor lua măsuri corespunzătoare pentru prevenirea avariilor şi accidentelor.

93

C. VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA A STIVUITORULUI : A. Verificarea tehnică oficială (la prima punere în funcŃiune): Înainte de începerea verificării se va face instructajul de protecŃia muncii persoanelor participante, de către deŃinătorul stivuitorului. Celelalte persoane vor fi îndepărtate din raza lui de acŃiune. Verificarea tehnică oficială trebuie să stabilească dacă :

─ există cartea stivuitorului - completată cu documentaŃia de montaj, după caz; ─ există declaraŃia de conformitate a stivuitorului; ─ există procesul - verbal de probe de casă cu rezultate corespunzătoare; ─ stivuitorul a fost executat, echipat, montat şi instalat în conformitate cu

prevederile prezentei prescripŃii tehnice; ─ stivuitorul supus la încercări a corespuns şi funcŃionează normal; ─ este asigurată întreŃinerea şi revizia de către o unitate autorizată; ─ personalul de manevrare este instruit şi autorizat; ─ construcŃia metalică şi îmbinările acesteia nu prezintă defecte vizibile; ─ instalaŃia electrică este echipată cu dispozitivele de protecŃie necesare şi

prevăzută cu inscripŃionările corespunzătoare; ─ sunt prevăzute pe stivuitor: placă cu sarcina maximă admisă, inscripŃionări de

avertizare şi plăcuŃe de fabricaŃie. Acestea trebuie să corespundă cu stivuitorul prezentat pentru verificări.

Verificarea tehnică oficială constă din: a) verificarea principalelor elemente componente ale stivuitorului; b) încercări în gol; c) încercări în sarcină:

-statice; -dinamice;

d) încercări de stabilitate; e) alte încercări.

Încercările în gol se efectuează prin acŃionarea mecanismelor stivuitorului, fără sarcină. Cu această ocazie se verifică şi funcŃionarea componentelor de securitate, cu excepŃia limitatorului de sarcină.

1. Autorizatia de functionare:

Stivuitoarele pot fi puse în funcŃiune numai după obŃinerea avizului pozitiv din partea verificatorilor. 2. Incercari statice si dinamice: Incercarea statica: Încercarea statică se efectuează cu un coeficient de incercarede 1,25. Sarcina este ridicată la 100 mm de sol, timp de 10 minute, şi numai dacă verificările şi încercările anterioare au avut rezultate corespunzătoare. Dacă mecanismul de ridicare nu a fost dimensionat în acest scop, încercarea se va face ridicându-se o sarcina cu un coeficient de incercare de 1,1 şi adăugându-se fără şocuri diferenŃa până la valoarea cu care trebuie să fie verificat stivuitorul.

Nu este admisă deformaŃia permanentă a structurii portante (furci, mese, catarg, coloană).

Pentru această încercare se vor lua măsuri speciale în vederea evitării pericolului de răsturnare (legare cu lanŃuri, cabluri etc.).

Dacă la încercarea statică stivuitorul s-a comportat corespunzător se va trece la efectuarea încercărilor dinamice.

Încercările dinamice: Se execută cu sarcina nominală. Mişcările se vor executa în felul următor:

94

- separat pentru fiecare mişcare a stivuitorului; - porniri şi opriri pentru fiecare mişcare; - lent şi fără şocuri pe toate cursele posibile ale mecanismelor stivuitorului.

Pentru stivuitoarele cu înălŃimea de ridicare mai mare de 3300 mm, sarcina va fi cea corespunzătoare capacităŃii stivuitorului la înălŃimea de ridicare maximă. Se urmăreşte ca prinderea furcilor să nu permită:

- o dezgăŃare nedorită (în special în timpul coborârii, dacă furca se izbeşte de un obstacol);

- o alunecare laterală liberă (nefuncŃionalitatea dispozitivului de zăvorâre). Sarcina nominală ridicată la orice înălŃime cu catargul în poziŃie verticală trebuie să-şi

menŃină înălŃimea. Coborârea de la sine a sarcinii nominale, în timp de 10 minute, nu trebuie să depăşească:

- 20 mm în cazul palanului dublu; - 30 mm în cazul palanului triplu; - 40 mm în cazul palanului cvadruplu; - 100 mm în cazul acŃionărilor hidraulice.

Verificarea vitezei de coborâre a sarcinii, în cazul scăderii bruşte a presiunii fluidului de lucru, se face prin simularea ruperii conductei. Viteza de coborâre a sarcinii va fi limitată de către o componentă de securitate la maximum 30 m/min.

Verificarea funcŃionării limitatorului de sarcină, care constă dintr-o supapă care acŃionează în cazul creşterii presiunii fluidului de lucru peste limitele admise, se realizează prin încercarea de ridicare a unei sarcini mai mari cu 10% decât sarcina nominală.

Se vor verifica scăpările de fluid ale sistemului hidraulic. Translatoarelor stivuitoare li se verifică suplimentar funcŃionarea paracăzătoarelor cu o

suprasarcină cu 10% mai mare decât sarcina nominală. Încercarea constă în simularea creşterii vitezei de coborâre a mecanismului de stivuire

care trebuie să comande acŃionarea paracăzătoarelor. Paracăzătoarele trebuie să acŃioneze sigur şi simultan pe glisierele coloanei atât la creşterea vitezei de coborâre peste limitele admise cât şi în cazul ruperii cablului de tracŃiune.

În cazul translatoarelor stivuitoare, care în locul paracăzătoarelor au în componenŃă o frână de siguranŃă (de avarie), se verifică închiderea ei în mod automat sub acŃiunea limitatorului de viteză. Încercările de stabilitate se realizează prin coborârea sarcinii nominale şi oprirea bruscă a acestei mişcări, care nu trebuie să provoace răsturnarea stivuitorului. Dacă în cartea stivuitorului nu se precizează înclinarea maximă admisă a terenului pe care poate circula acesta, se vor efectua încercările de stabilitate în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare. Concluziile verificării tehnice oficiale Autorizarea de funcŃionare se acordă numai dacă rezultatele verificării tehnice oficiale satisfac prevederile prezentei prescripŃii tehnice, printr-un proces-verbal în care se consemnează parametrii de funcŃionare aprobaŃi, precum şi data următoarei verificări (luna şi anul), care nu va fi mai mare de patru ani. EvidenŃa stivuitoarelor va fi Ńinută de către unităŃile deŃinătoare într-un registru.

Unitatea deŃinătoare este obligată să păstreze în bune condiŃiuni cartea stivuitorului-partea de exploatare la care se va ataşa documentaŃia tehnică.

Este interzisă acordarea autorizării de funcŃionare cu condiŃia înlăturării ulterioare a unor deficienŃe care afectează securitatea în funcŃionare.

DeficienŃele menŃionate în procesul-verbal de autorizare trebuie să fie remediate în termenele stabilite. Neandeplinirea dispoziŃiilor date prin procesul - verbal atrage după sine anularea autorizaŃiei de funcŃionare, la expirarea termenului stabilit pentru remedieri.

95

Se interzice acordarea autorizaŃiei de funcŃionare, cel puŃin, în următoarele cazuri: - documentaŃia tehnică de însoŃire şi documentaŃia tehnică de montare lipsesc sau sunt incomplete; - componentele de securitate funcŃionează defectuos; - frânele mecanismelor funcŃionează defectuos; - protecŃia împotriva tensiunilor de atingere nu este asigurată şi poate exista pericol de electrocutare; - lipsesc sau nu funcŃionează dispozitivele de semnalizare optice sau acustice; - instalaŃia electrică este executată defectuos, prezentând pericol de electrocutare; - modul de fixare a elementelor de rezistenŃă, lanŃurilor sau a altor dispozitive de prindere a sarcinii este necorespunzător şi poate produce avarii sau accidente; - se constată fisuri în structura portantă a stivuitorului; - sunt slăbite îmbinările principale ale construcŃiei metalice; - există deformaŃii permanente, vizibile cu ochiul liber, la construcŃia metalică; - dacă în urma încercării statice a intervenit o deformaŃie permanentă a structurii portante; - la încercările la care a fost supus stivuitorul nu s-au obŃinut rezultate corespunzătoare; - calea de rulare (şinele de rulare) prezintă şerpuiri, denivelări, pante sau abateri de la paralelism peste limitele admise; - stabilitatea stivuitorului nu este asigurată; - instalaŃia hidraulică prezintă scăpări de fluid; - contragreutăŃile nu corespund sau nu sunt bine fixate; - au fost montate pe stivuitor instalaŃii suplimentare, fără legătură cu stivuitorul; - întreŃinerea şi revizia periodică nu sunt asigurate de către agenŃi economici autorizaŃi.

De asemenea, nu se va acorda autorizaŃia de funcŃionare dacă la verificarea tehnică se constată orice alte deficienŃe care pot genera avarii sau accidente.

B. Verificari tehnice periodice la scadenta:

În timpul exploatării, stivuitoarele sunt supuse la termenul scadent unor verificări tehnice periodice. Cu această ocazie se verifică starea tehnică a stivuitorului. Dacă rezultatele verificărilor tehnice şi încercărilor, comparativ cu prevederile documentaŃiei tehnice însoŃitoare şi ale prezentei prescripŃii tehnice, au corespuns se întocmeşte un proces-verbal de verificare prin care se acordă autorizarea de funcŃionare în continuare, fixându-se şi data (luna şi anul) următoarei verificări tehnice oficiale care nu va fi mai mare de 3 ani. ScadenŃa se stabileşte în funcŃie de complexitatea, locul de instalare, condiŃiile de mediu şi regimul de funcŃionare, vechimea în serviciu şi starea tehnică ale stivuitorului.

Dacă rezultatele sunt necorespunzătoare, deficienŃele se consemnează în procesul-verbal şi nu se acordă autorizaŃia de funcŃionare.

Cu această ocazie se va efectua o examinare vizuală amănunŃită a braŃelor de furcă. În cazul constatării unor fisuri superficiale se impune efectuarea unui control nedistructiv. Se vor verifica în mod special călcâiul braŃelor şi agăŃătorile furcilor. Uzura părŃilor orizontale şi verticale ale furcilor nu trebuie să depăşească 10% din grosimea acestora.

DiferenŃa de înălŃime a capătului liber al furcii faŃă de poziŃia iniŃială nu trebuie să depăşească 3% din lungimea părŃii orizontale.

În caz contrar furcile se vor retrage din funcŃionare. Autorizarea de funcŃionare în continuare se va acorda numai dacă la verificările tehnice şi încercările efectuate se constată îndeplinirea tuturor cerinŃelor de securitate prevăzute în prescripŃia tehnică.

Rezultatele verificării tehnice se vor consemna într-un proces-verbal. din Examinările şi încercările periodice nu trebuie să fie mai dure decât cele cerute înainte de punerea în funcŃiune a stivuitorului. Aceste încercări nu trebuie, prin repetarea lor, să cauzeze uzura excesivă sau scăderea rezistenŃei care ar duce la diminuarea securităŃii

96

stivuitorului. TEMA:9

AVARII SI ACCIDENTE LA STIVUITOARE

1. Cauzele avariilor si accidentelor: Stivuitoarele prin natura lor, prin modul lor de functionare, prezinta unele particularitati, datorita: - duratei relative scurte de lucru, la un obiectiv sau la un loc de lucru, cind pregatirile inainte de punerea in functiune a instalatiei de ridicat sunt in majoritatea cazurilor de un nivel calitativ foarte scazut, uneori sunt chiar neglijate; - duratei de lucru, la un obiect, cand sunt necesare deplasari repetate ale instalatiei de ridicat, in consecinta apar solicitari suplimentare, datorita manipularilor; - conditiilor diferite de lucru de la un loc la altul, de la o zona la alta, ceea ce face ca diversitatea mare de operatii la care trebuie sa participe stivuitoarele contribuie la grabirea procesului de uzura al acestora.

Principalele particularitati prezentate nu incearca sa justifice inevitabilitatea avariilor si accidentelor, ci ca sa atraga atentia in mod deosebit ca ele se pot produce, dar in acelasi timp pot fi evitate. Gruparea accidentelor si avariilor: Dupa natura lor, avariile pot fi cu accidente umane si fara accidente umane. Avariile cu accidente umane cat si cele fara accidente umane, dupa cauzele care le-au produs, se pot grupa astfel:

- avarii cauzate de personalul de deservire; - avarii cauzate de exploatarea necoprespunzatoare a stivuitoarelor; - avarii datorate unor instalatii de ridicat necorespunzatoare; - alte cauze, diferite de cele anterioare.

� Avarii cauzate de personalul de conducere: � Avarii produse de personalul de deservire neinstruit sau slab instruit; � Avarii produse de personalul de deservire in stare fizica necorespunzatoare

(bolnav, obosit, in stare de ebrietate, stare deprimata); � avarii produse datorita lipsei de personal de deservire (lipsa personalului de

intretinere si revizie, etc.).; Avarii cauzate de exploatarea neautorizata a stivuitoarelor: - avarii produse datorita nerespectarii prescriptiilor tehnice;

- conditii de lucru; - depasirea sarcinilor nominale de ridicat; - nerespectarea parametrilor tehnici constructivi; - montajul necorespuzator al instalatiilor de ridicat prin nerespectarea indicatiilor de

montaj; - nerespactarea intretinerilor si reviziilor periodice de mentinerea starii tehnice

normale de lucru; - avarii produse ca urmare a nerespectarii instructiunilor de supraveghere tehnica in

exploatarea stivuitoarelor, care in ceea cea mai mare parte coincide cu cele date de prescriptiile tehnice proprii fiecarei instalatii de ridicat;

- nerespectarea obligaŃiilor generale de lucru cu stivuitoarele; - nerespectarea obligaŃiilor inainte de începerea lucrului, in timpul lucrului si la

terminarea acestuia de catre personalul de deservire; - neefectuarea verificarilor si controlului zilnic periodic.

Avariile cauzate de folosirea unor instalatii de ridicat necorespunzatoare: - avarii produse datorita unor defectiuni la instalatia electrica; - avarii produse prin mentinerea in lucru a unor instalatii improvizate; - lucru cu dispozitive de protectie, de siguranta si semnalizare defecte;

97

- mentinerea in exploatare a mecanismelor cu frane electromagnetice sau electrice nereglate;

- utilizarea unui sistem de iluminare necorespunzator; - avarii produse datorita unor defectiuni ale mecanismelor; - sisteme de reglare nereglate sau defecte; - sisteme de actionare nesigure; - transmisii cu functionare anormala (roti dintate uzate, arbori solicitati in timp, transmisii

hidraulice nesigure, cu pierderi de lichid hidraulic); - deformatii in timpul lucrului ale lonjeroanelor; - fisuri vizibile si invizibile nesesizate la elementele constructiei metalice si a sudurilor,

in special a celor de rezistenta. Alte cauze care pot produce avarii si accidente la stivuitoare:

- actiunea unor sarcini de scurta durata, accidentale, neprevazute (rafale de vant, explozii, etc.);

- calamitati (alunecari de teren, cutremure, inundatii) in zonele de lucru ale instalatiilor; - defecte ascunse in materialul elementelor portante(sufluri, incluziuni metalice ); - tamponari in zona de lucru cu alte mijloace sau utilaje.

Dupa cum se poate observa cu usurinta si din grupa avariilor, cauzele producerii accidentelor se pot grupa astfel:

a. cauze dependente de actiunea personalului de deservire (exploatare, asistenta tehnica, urmărire si supraveghere);

b. cauze independente de actiunea personalului de deservire (actiunea unor sarcini neprevazute, calamitati, defecte ascunse de material);

c. cauze combinate. OBSERVATII: � este necesar de la inceput sa facem precizarea ca, la producerea unei avarii sau accident concura mai multi factori: rareori acestea actioneaza in mod singular,

� in toate cazurile insa, actiunea personalului de deservire a stivuitorului, directa sau indirecta este permanenta, fiecare avarie sau accident fiind legat de subiect, cu exceptia perioadei de repaus in care acesta lipseste; � numai o analiza atenta si obiectiva, din partea celui care este chemat sa elucideze cazul, poate consemna, in functie de gravitate, locul corect pe care fiecare factor a influientat producerea accidentului; � respectarea intocmai a unor norme prescrise reprezinta fidelitatea practica a unei gandiri, a unor conditii care au stat la baza conceperii si proiectarii instalatiei de ridicat, reprezinta ceea ce se cheama premizele unei functionari sigure, indelungate; � orice abatere de la aceste reguli, instructiuni sau norme s-a soldat cu avarii sau accidente, unele mai grave, altele mai neinsemnate.

a. Cauze dependente de actiunea personalului de intretinere: - organizarea locului de lucru, necorespunzatoare, cerintelor tehnice de functionare a

stivuitoarelor; - amplasarea pe terenuri ale caror capacitate portanta este sub nivelul admisibil; - executia cailor de rulare cu abateri mai mari decat cele normale, prescrise in cartea

tehnica a stivuitorului; - exploatarea acestor cai de rulare fara o dotare corespunzatoare cu dispozitive de

protectie si siguranta (tampoane opritori, impamantare); - folosirea stivuitoarelor in diferite locuri de lucru fara stabilirea in prealabil a tehnologiei

lucrarilor cu fise tehnologice sau dispozitive de lucru, in care sa fie precizate toate datele necesare executiei in deplina siguranta a lucrarilor de constructii montaj;

- folosirea unor stivuitoare necorespunzatoare, a caror stare tehnica se afla sub nivelul normelor;

- folosirea unui personal de deservire slab calificat sau necalificat; - personal de intretinere si reparatii – neautorizat; - depasirea incarcaturii nominale;

98

- ridicarea de sarcini folosind dispozitive de prindere improvizate, neverificate sau necorespunzatoare;

- lucru cu stivuitoare in zone periculoase; - lucrul pe timp de noapte; - folosirea stivuitoarelor cand conditiile meteo nu sint corespunzatoare (vant puternic); - comandarea efectuarii a unor operatii simultane fara a fi permisa prin normele tehnice

de exploatare. b. Cauze independente de actiunea personalului de exploatare:

- Actiunea vantului in rafale puternice, mai ales in zona de est a tarii, actiune care nu poate fi prevazuta sau preantampinata;

- Calamitati, si anume: cutremure, explozii ale unor materiale explozive datorate unor cauze din afara;

- Defecte ascunse de material; - Etc.

c. Cauze combinate: - Depasirea momentului sarcinii; - Combinarea miscarilor; In ambele cazuri, cauzele se datoresc in aceeasi masura organizarii necorespunzatoare a locului de munca, nerespectarii instructiunilor, normelor de supraveghere tehnica, utilizarii stivuitoarelor in conditii diferite de prescriptiile tehnice proprii ale acestora.

99

TEMA:10

Masuri de prim ajutor in caz de avarii, de incendiu si in caz de accidente la stivuitoare 1. Primul ajutor in caz de avarii: In cazul aparitiei unei avarii care duce la folosirea stivuitoarelor in conditii de insecuritate, stivuitoristul are obligatia de a interveni astfel:

- opreste imediat lucrul; - asigura incarcatura de pe furci; - imprejmuieste zona pentru a preveni aparitia de accidente; - anunta imediat echipa de interventie; - nu va pune stivuitorul in functiune decat dupa interventia autorizata a echipei

de interventie si numai dupa o verificare atenta a starii de functionare a instalatiilor stivuitorului si in special a componentelor de securitate

2. Primul ajutor in caz de accidente:

Primul ajutor in caz de accidente trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice persoana care este pregatita pentru aceasta (salvator); Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special in ingrijirea medicala, trebuind sa rezolve, prompt si competent, cazurile care pun in pericol imediat viata bolnavului: accidente de munca, de circulatie, hemoragii, afectiuni acute cu dezechilibru respirator sau circulator etc.; Pentru rezolvarea acestor cazuri, asistenta medicala de urgenta se acorda in trei etape: - la locul accidentului; - in timpul transportului; - in unitatile sanitare. Acordarea primului ajutor la locul procucerii unui accident este o obligatie profesionala. In conformitate cu legislatia actuala in vigoare de protectie a muncii (Legea SSM), obligatia de a asigura securitatea si sanatatea angajatilor, in toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii. Obligatia salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii nu vor afecta principiul responsabilitatii conducatorului unitatii. In unitatile cu riscuri profesionale, sunt organizate servicii medicale de intreprindere, in a caror obiectiv intra si primul ajutor in caz de accidente Cel care acorda primul ajutor (salvatorul) nu inlocuieste medicul dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reuseasca sa evite:

- inrautatirea starii accidentatului; - aparitia altor complicatii; - producerea mortii victimei.

Salvatorul de la locul de munca este important si de neanlocuit, deoarece: - el se gaseste la locul si momentul producerii accidentului; - el este colegul de munca al victimei.

Competenta salvatorului este limitata, dar absolut necesara si de cele mai multe ori suficienta. Actiunea sa se termina atunci cand victima este preluata de salvatorii – profesionisti, in unitati medicale. ATENTIE: Cand NU sunteti pregatit pentru acordarea masurilor de prim ajutor si va gasiti in preajma unui accidentat, nu interveniti cu orice pret: aceasta constituie o grava eroare!

100

� La ordinul salvatorului sosit, anuntati accidentul si cereti ajutor de specialitate; � Chemati pe cel mai apropiat salvator; � Anuntati cat mai repede orice accident, oricat de benign (usor) ar parea, la cel

mai apropiat post de prim ajutor si chemati salvatorul; � Organizati protectia victimei si preveniti extinderea starii de accident; � Nu atingeti victima.

In cazul producerii unui accident, interventia imediata a salvatorului are in vedere: - analiza situatiei; - protejarea victimei; - examinarea victimei; - anuntarea accidentului; - acordarea primului ajutor; - supravegherea victimei si asteptarea sosirii echipei de specialitate.

Prima obligatie a fiecarui salvator este de a asigura securitatea victimei (evitarea unei explozii, electrocutare, strivire,), de a elimina orice cauza imediata care ar putea actiona in defavoarea ei. Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea. Salvatorul trebuie sa indeparteze persoanele care, prin agitatia pe care o creaza, prin actiuni sau sfaturi nepotrivite, dauneaza salvarii victimei, instituind un “baraj de securitate” marcat vizibil in jurul victimei. 3. Prim ajutor in caz de incendiu: Scopul primului ajutor este de a preveni si a combate, pe cat posibil, aparitia complicatiilor astfel:

- stingeti focul, folosind stingatorul, aruncand peste victima o patura sau rostogolind-o la pamant;

- calmati durerile administrand medicamente antianalgezice (algocalmin, antinevralgice etc.,

- dati victimei (constiente) sa bea apa minerala, ceai, sirop pentru compensarea pierderilor de lichide si saruri;

- in cazul arsurilor superficiale este necesara imersia imediata a partii arse in apa rece sau alcool pentru a usura durerea, pentru a reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor. Daca imersia nu este posibila, aplicati pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece sau alcool;

- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse (inele, bratari, imbracaminte sau incaltaminte), inainte de aparitia inflamarii;

- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril. � Nu aplicati lotiuni, alifii sau pansamente murdare si nici un caz uleiuri, pamant,

balegar, cerneala, albastru de metilen etc. � Nu spargeti basicile. � Nu respirati si nu tusiti peste arsuri, nu pipaiti zona arsa; � Nu indepartati imbracamintea de pe zona arsa. La arsuri mai serioase:

- solicitati ajutorul medicului si acordati numai primul ajutor, dupa cum urmeaza; - controlati respiratia victimei si, daca este necesar, aplicati respiratia artificiala; - acoperiti usor zona cu un pansament curat, preferabil steril si lipsit de scame; - aplicati tratamentul pentru soc;

asigurati transportarea victimei

101

TEMA:11 Legisla�ie, reglementări normative, instruc�iuni.

. Autorizarea stivuitoriştilor 1 CondiŃii de autorizare - Autorizarea stivuitoriştilor se va face pe baza unui examen susŃinut în faŃa unei comisii de examinare compusa din profesorii centrului de instruire si dupa caz si de reprezentantii beneficiarului de servicii. - Pentru a fi admişi la examen, în vederea absolvirii cursului de conducator incarcator, absolvenŃii trebuie să îndeplinească următoarele condiŃii: a) au vârsta de cel puŃin 18 ani împliniŃi; b) îndeplinesc condiŃiile de sănătate pentru manevrarea stivuitoarelor şi prezintă o adeverinŃă medicală cu menŃiunea „Apt pentru prestarea activităŃii de conducator incarcator”; c) fac dovada că au absolvit cursurile teoretice şi practice de specializare. d) îndeplinesc condiŃiile de practică stabilite de programul de formare profesionala. Dosarul de autorizare al persoanelor trebuie să conŃină:

a) cererea de inscriere la cursuri; b)adeverinŃa medicală cu menŃiunea “Apt pentru prestarea activităŃii de conducator incarcarcator (stivuitorist)”; c) copie de pe actul de studii; d) copie de pe buletinul de identitate; e) curriculum vitae (în original), dacă este cazul; în curriculum vitae se vor preciza şi detalia aspectele legate de vechimea în muncă şi experienŃa profesională în domeniul stivuitoarelor; f) o fotografie mărimea ¾ cm.

Persoanele care au dosare incomplete nu vor fi admise la examen.

102

2.VERIFICĂRI OBLIGATORII EFECTUATE ÎNAINTE DE ÎNCEPEREA LUCRULUI CU UTILAJELE DE RIDICAT TRANSPORT ŞI STIVUIT Înainte de începerea lucrului,deserventul utilajului este obligat să se asigure că acesta funcŃionează în

condiŃii de maximă siguranŃă.

• Verificarea funcŃionării sistemului de frânare: verificarea frânei de parcare(frâna de mână),verificarea frânei de serviciu(frâna de picior) , verificarea frânei electrice şi a frânei de reversibilitate care nu trebuie să se facă cu şocuri.

• Testarea direcŃiei: verificarea fixării coloanei de direcŃie de către şurubul de reglaj ; direcŃia trebuie să fie uşor manevrabilă,fără smucituri.

• Verificarea funcŃiilor de operare: butonul general de avarie, levierele de comandă hidraulică ,a

căror funcŃionalitate la comenzile electrice ,date de butoanele de acŃionare ,trebuie să fie corectă ,respectiv trebuie să fie sigure în poziŃia neutră .

• Verificarea contactului cu cheie: trebuie să se scoată cheia din el,iar cu cheia în poziŃia ,,zero” sau cu cheia scoasă din contact ,utilajul nu trebuie să mai fie în stare de funcŃionare.

• Verificarea cablurilor de alimentare,conexiunile si priza: trebuie să se afle în poziŃia de siguranŃă care exclude scurtcircuitul electric prin lovire sau deteriorare,în timpul marşului.

• Verificarea furcilor şi a lanŃurilor: furcile trebuie să nu prezinte fisuri,să nu fie strâmbe(înclinate),suportul furcilor nu trebuie să fie strâmb sau deteriorat,lanŃurile trebuie să fie gresate(unse) şi să nu prezinte elemente deformate sau fisurate.

• Verificarea protecŃiei deasupra capului şi a bordului la stivuitor: trebuie făcută o inspecŃie vizuală a fixării şi integrităŃii apărătorii de deasupra capului operatorului.

• Verificarea roŃilor: se verifică dacă roŃile nu au corpuri străine sau sunt deformate,precum si starea lor de fixare si mobilitate.

• Alte verificări : se verifică funcŃionalitatea sistemelor de avertizare ,siguranŃă şi protecŃie anticoliziune , a claxonului şi a luminilor,precum şi starea de curăŃenie a elementelor de comandă şi a ghidajelor,precum si existenta placutelor indicatoare

ATENłIUNE: -Nu este permisă utilizarea stivuitorului decât în condiŃii de siguranŃă constate in urma verificarilor de mai sus , dacă prezintă ghidaje şi elemente de comandă curate şi când toate trapele sau capacele de protecŃie se află la locul lor şi nu sunt deteriorate.

-Dacă în urma verificărilor efectuate, este descoperită o defecŃiune, deserventul stivuitorului va anunŃa în scris atelierul de întreŃinere, în vederea remedierilor; înştiinŃarea scrisă se depune la seful de departament.

103

INSTRUCłIUNI DE PROTECłIA MUNCII

pentru exploatarea ELECTROSTIVUITORULUI

1. Manevrarea electrostivuitorului este permisă numai persoanelor care au absolvit cursurile de conducator incarcator si numai pe terenuri neaccidentate si rezistente la greutatea utilajului plus cea manipulata.

2. Înaintea începerii lucrului cu electrostivuitorul se va controla starea tehnică generală, urmarind indicatiile din prescriptiile atasate:Verificari obligatorii la utilajele de ridicat ,transportat si stivuit.

3. Manipulantul electrostivuitorului va respecta următoarele prevederi : • Toate persoanele trebuie tinute in afara zonei de lucru (zona de risc); daca cineva intra in zona de

lucru, trebuie oprite toate miscarile stivuitorului si persoana trebuie invitata sa paraseasca zona. • Cand va deplasati fara incarcatura, coborati furcile pana la nivelul solului,cu catargul vertical. • Cand va deplasati cu incarcatura, aceasta trebuie ridicata la cel mult 300 [mm] deasupra solului , iar

catargul trebuie pus in pozitie inclinata maxim pe spate. • Caruciorul trebuie condus numai din scaunul soferului. • In afara de sofer, nici o persoana nu trebuie sa se gaseasca pe stivuitor,indiferent de zona:

furci,scari,parti laterale sau pe palet ;ridicarea persoanelor se va face numai cu coşul-platformă, special construit şi destinat, după fixarea şi asigurarea lui pe furcile utilajului .

• Nimeni nu trebuie sa stea sub incarcatura ridicata. • Daca culoarele de deplasare sunt marcate, din motive de siguranta, stivuitorul trebuie sa se

deplaseze in limita acestor marcaje. • Viteza de deplasare trebuie adaptata conditiilor locale si redusa in functie de conditiile existente;

in special la deplasarea in curbe, trebuie luate in considerare inaltimea totala si pozitia centrului de greutate.

• La deplasarea in curbe sau in jurul unor cladiri fara vizibilitate, anuntati apropierea caruciorului prin semnale sonore.

• Cand va deplasati prin porti sau prin pasaje cu tavan jos, tineti cont de inaltimea stivuitorului; deplasarea electrostivuitorului se va face păstrînd o distanŃă de siguranŃă faŃă de rafturi şi alte utilaje, pentru evitarea coliziunilor .

• Incarcaturile pot fi transportate numai in containere sau in ambalaje rezistente. Incarcatura nu trebuie sa schimbe pozitia centrului de greutate si nici sa cada la accelerare sau franare, sau la deplasarea in curbe (forta centrifuga).

• Daca incarcatura nu poate fi transportata in conditii de siguranta, atunci siguranta trebuie realizata prin folosirea containerelor sau a sistemelor de fixare(folie,benzi elestice si neelastice ,etc).

• Frânarea bruscă, întoarcerile bruşte, manevrele în zonele de pericol cu slabă vizibilitate trebuiesc evitate.

• Nu conduceŃi cu încărcătura ridicată. • In timpul deplasarii ,soferul nu are voie sa scoata picioarele sau miinile in afara stivuitorului. • Furcile de incarcare nu trebuie niciodata folosite pentru preluarea unei incarcaturi suspendate sau

oscilante,iar sarcina nu trebuie preluata pe virfurile acestora. • Cand paraseste stivuitorul, soferul trebuie sa-l asigure impotriva utilizarii neautorizate prin

scoaterea si pastrarea cheii de contact. • SiguranŃa în funcŃionare este mai importantă decât viteza de lucru!

4. Este interzisă părăsirea utilajului cu sarcina ridicată ,sau neasigurat împotriva deplasării.

5. În cazul defectării electrostivuitorului cu sarcina ridicată, manipulantul va lua măsuri de înlăturare a persoanelor la peste 2,5 m de utilaj şi din zona periculoasă, anunŃînd echipa tehnică de intervenŃie .

6. In cazul constatării unei defecŃiuni în funcŃionarea electrostivuitorului se va opri lucrul, se va anunŃa conducătorul locului de muncă şi personalul tehnic. lucrul se va relua, cu utilajul, numai după înlăturarea defecŃiunilor constatate .

104

7. Bateriile se incarcă intotdeauna fără întârziere. Niciodată nu se lasă bateriile să stea în stare descărcată; aceasta este valabilă şi pentru bateriile parŃial descărcate.

8. Nici o manipulare la inaltime nu se va executa fara semnalizarea in prealabil a izolarii spatiului de manevra in zona de vinzare.

105

PLANUL DE ÎNVA�ĂMINT În meseria

Conducător încărcător (electroîncărcător, motoîncărcător) Codul profesiei – 11901 Termenul instruirii – 2 luni Categoria a 3-a n/o Partea teoretică și practică Nr de ore predate

Teoretic Practic 1 Clasificarea încărcătoarelor (stivuitoarelor) 8 4 2 Componente de securitate la încărcătoare (stivuitoare) 8 12 3 Dispozitive de frînare 4 4 4 Cabluri și lanșuri 4 4 5 Dispozitive de manevrare a sarcinilor 4 4 6 Obligașiile conducătorului (stivuitoristului) 4 4 7 Manevrarea și exploatarea încărcătoarelor (stivuitoarelor) 10 124 8 Întreșinerea, revizia, reparașia și verificarea tehnică 10 10 9 Avarii și accidente la încărcătoare (stivuitoare) 8 - 10 Măsuri de prim ajutor în caz de avarie/accident 4 - 11 Legislașie, reglementări normative, instrucșiuni. 4 - Consultașii 2 Examen 8 Total:

- partea teoretică :68 ore - partea practică :166