stresul la locul de muncă
TRANSCRIPT
Stresul la locul de muncă
Andruş EmanuelBothază Carmen
Rotar Daniela
Cuprins
Definirea termenului Agenţi inductori de stres la locul
de muncă. Consecinţele stresului
Definirea termenului
Conform Marelui Dicţionar al Psihologiei Larouse, acest concept foarte general a fost interpretat diferit de la autor la autor. Termenul evocă tensiunea, constrângerea impuse unei structuri mecanice. Tocmai în acest sens, J. Delay vorbea despre o stare de tensiune acută a organismului obligat să-şi mobilizeze apărările pentru a face faţă unei situaţii ameninţătoare. Există obiceiul diferenţierii reacţiei de stres de agentul stresant care o provoacă.
Agenţi inductori de stres la locul de muncă
Agenţii fizici ai muncii
Munca repetativă şi monotonă
Volumul de muncă
Ritmul de muncă alert
Zile de muncă lungi
Stresori legaţi de rolul în organizaţie
Ambiguitatea de rol
Confilctul de rol
Responsabilitatea pentru oameni
Stresori ce rezultă din relaţiile la locul de muncă
Se consideră că lipsa unor bune relaţii interpersonale la locul de muncă este unul dintre cei mai importanţi factori de stres organizaţional
Stresori legaţi de dezvoltarea carierei
Lipsa oportunităţilor de dezvoltare Insecuritatea muncii
Stresori legaţi de structura şi climatul organizaţional
Libertatea de decizie
Stresori ce rezultă din conflictul muncă-familie
Conflictul dinte muncă şi familie
Sindromul timpului liber pierdut
Consecinţele stresului
Efectele negative ale stresului se rasfrîng asupra societăţii, organizaţiilor şi indivizilor. Ca urmare a stresului, creşte deci numarul de îmbolnăviri, handicapuri, iar pensionarea se produce mai devreme decât normal
La nivel de organizaţie, stresul are ca efecte principale creşterea absenteismului, a fluctuaţiei personalului şi reducerea performaţelor salariaţilor
Simptome negative ale stresului organizaţional : pasivitatea din partea angajaţilor, evitarea responsabilităţilor şi a sarcinilor
Apariţia conflictelor interindividuale şi a problemelor de comunicare, scăderea motivaţiei şi a satisfacţiei în muncă, prezentarea de rezistenţă la schimbare, scăderea productivităţii şi a eficienţei în muncă,
Pornind de la ideea apărută încă din 1983 conform căreia unele profesii sunt mai expuse la stres am realizat un studiu.
Variabila dependentă- stresulVariabila independentă-locul de muncă
Ipoteza: Presupunem că toate cadrele didactice sunt mai predispuse la stres decât vânzătoarele
Subiecţii: 6 cadre didactice 6 vânzătoare
Am aplicat testul SPS (scala de percepţie a stresului)
Concluzii
Rezultatele obţinute:Cadrele didactice au obţinut următoarele
scoruri: 41, 53,59,61,65, 68Vânzătoarele au obţinut următoarele scoruri:
39, 45, 48, 51, 57,68
Ipoteza se infirmă, se acceptă ipoteza nulă Pragul de semnificaţie este nesemnificativ