promovarea sănătății mintale la locul de muncă

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2017

Print ISBN 978-92-79-66334-5 doi:10.2767/65516 KE-04-17-232-RO-C PDF ISBN 978-92-79-66313-0 doi:10.2767/236421 KE-04-17-232-RO-N

© Uniunea Europeană, 2017 Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei

Noiembrie 2014

Autori:

Richard Wynne, Centrul de cercetare în domeniul munciiVéronique De Broeck, Karla Vandenbroek, PreventStavroula Leka, Aditya Jain, Universitatea din NottinghamIrene Houtman, TNODavid McDaid, Ah-La Park, LSE

http://europa.eu

Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziunePromovarea sănătății mintale la locul de muncă:

Orientări privind punerea în aplicare a unei abordări globale

Noiembrie 2014 1

Cuprins

Terminologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

1. Obiectivele documentului de orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

2. Structura orientărilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

3. Importanța sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Ce înseamnă sănătatea mintală și starea de bine? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10Efectele sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11Legăturile dintre sănătatea fizică și cea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14De ce ar trebui ca angajatorii să gestioneze sănătatea mintală la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

4. Legislația UE principală în materie de SSM și sănătate mintală la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Directiva-cadru și sănătatea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Alte instrumente de politică . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Politici de reglementare ale UE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Inițiative strategice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18Politici naționale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

5. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Care sunt principalele pericole psihosociale de la locul de muncă? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Metodologia evaluării riscurilor pentru sănătatea mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21Tipurile și eficacitatea intervențiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

6. Orientări privind prevenirea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25O abordare comună . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25Politica și infrastructura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

Politica privind sănătatea și securitatea în muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Politica de promovare a sănătății la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28Politica privind reabilitarea și revenirea la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

Colectarea și analiza informațiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30Conceperea intervențiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32Rezultate comune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33Care este obligația angajatorilor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Angajatorii și gestionarea riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34Rolul angajaților . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

7. Orientări existente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Orientări privind promovarea sănătății mintale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36Orientări privind sănătatea și securitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37Orientări privind revenirea la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38



Noiembrie 2014 2

8. Studii de caz naționale privind politica de susținere a sănătății mintale la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . 40Belgia: Prevenirea sarcinii psihosociale cauzate de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40Regatul Unit: Standarde privind gestionarea stresului la locul de muncă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41Italia: Standarde în materie de gestionare a sănătății și securității . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42Scoția: „Towards a Mentally Flourishing Scotland” și „Health Works” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43Norvegia: Planul strategic național pentru muncă și sănătate mintală . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44Danemarca: Inițiativa de îmbunătățire a inspecției factorilor psihosociali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45Țările de Jos: Convenții privind munca și sănătatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46Finlanda: Acord-cadru pentru asigurarea competitivității și a ocupării forței de muncă . . . . . . . . . . . . . . . 47Germania: PsyGA – Sănătatea mintală la locul de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

Anexa 1: Instrumente de reglementare la nivel european . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50

Anexa 2: Inițiative de politică fără caracter obligatoriu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58



Noiembrie 2014 3

Terminologie

Termen DefinițieAnaliza riscurilor Utilizarea sistematică a informațiilor pentru a identifica pericolele și a estima

riscul.Criterii de risc Termeni de referință prin care se analizează semnificația riscurilor.Cultură organizațională Un model de ipoteze de bază inventate, descoperite sau dezvoltate de către

un anumit grup, care reprezintă o combinație de valori, convingeri, înțelesuri și așteptări pe care membrii grupului le au în comun și pe care le utilizează în cadrul comportamentului și al rezolvării problemelor.

Evaluarea riscurilor Procesul prin care se compară riscul estimat cu criterii de risc prestabilite în vederea stabilirii semnificației riscului.

Estimarea riscurilor Examinarea sistematică a muncii realizate pentru a analiza ce provoacă lezarea sau vătămarea, indiferent dacă pericolele ar putea fi eliminate sau nu, iar dacă nu, ce măsuri preventive sau de protecție sunt aplicate sau ar trebui să se aplice pentru controlarea riscurilor.

Eveniment critic (organizație)

Un eveniment sau o serie de evenimente care întrerup fluxul normal de activități al organizației, producând efecte asupra sănătății și siguranței psihologice.

Eveniment critic (persoană)

Un eveniment sau o serie de evenimente care exercită un impact cu un grad de stres suficient de înalt încât să depășească abilitățile de adaptare, care sunt de obicei eficace, ale unei persoane sau ale unui grup.

Factor psihosocial Interacțiunea dintre obiectul unui loc de muncă, organizarea muncii și conducere și alte condiții de mediu și organizaționale, precum și competențele și nevoile angajaților.

Gestionarea cazurilor Procesul de gestionare activă a absenței unui angajat din motive de boală.Gestionarea handicapurilor

Angajatorii recurg la gestionarea handicapurilor pentru a ajuta angajații care nu pot lucra din cauza unei lezări sau a unei boli. Scopul gestionării handicapurilor este să aducă beneficii angajatorului prin readucerea rapidă la locul de muncă a angajaților formați, cu experiență.

Hărțuire (timorare, timorare în grup) la locul de muncă

A hărțui, a ofensa, a exclude social o persoană sau a afecta negativ sarcinile de serviciu ale unei persoane; activitatea negativă este repetată și regulată și se întinde pe o anumită durată.

Intervenție primară Încercare de prevenire a efectelor sau a fenomenelor vătămătoare emergente. Intervențiile de la nivel primar au un caracter proactiv prin natura lor și presupun dezvoltarea înțelegerii în cadrul organizației.

Intervenție secundară Intervenție menită pentru luarea de măsuri în vederea îmbunătățirii percepției sau a creșterii resurselor individuale ale grupurilor care ar putea risca să fie expuse. Aceste acțiuni vizează asigurarea educării și a formării.

Intervenție terțiară Intervenție care vizează reducerea efectelor negative și repararea daunelor. Intervențiile terțiare au un caracter de reabilitare prin natura lor.

Loc de muncă sănătos și sigur din punct de vedere psihologic

Un loc de muncă care promovează starea de bine a lucrătorilor din punct de vedere psihologic și care acționează în mod activ pentru prevenirea vătămării sănătății psihologice a lucrătorilor, care se produce inclusiv ca urmare a neglijenței, a neatenției sau a unor acte intenționate.

Pericol Sursa, situația sau acțiunea care are un potențial de vătămare sub aspectul producerii de leziuni corporale sau al afectării sănătății ori o combinație a acestora.

Pericol psihosocial Elemente ale concepției și ale gestionării muncii, precum și contextele sociale și organizaționale ale acesteia, care au potențialul de a cauza vătămarea psihologică sau fizică.

Promovarea sănătății Procesul care le permite oamenilor să exercite un control sporit asupra sănătății lor și să își îmbunătățească sănătatea.



Noiembrie 2014 4

Termen DefinițiePromovarea sănătății mintale

Promovarea sănătății generează condiții de viață și de muncă sigure, stimulatoare, satisfăcătoare și plăcute.

Reabilitare Proces menit să permită persoanelor să atingă și să își mențină nivelul fizic, senzorial, intelectual, psihologic și social funcțional optim.

Revenirea la locul de muncă

Gestionarea tuturor aspectelor care privesc revenirea la locul de muncă în urma unei boli.

Risc Combinația dintre probabilitatea producerii unui eveniment periculos sau a unei (unor) expuneri periculoase și gravitatea vătămării sau a problemelor de sănătate care pot fi cauzate de evenimentul sau de expunerea (expunerile) respectivă (respective).

Risc psihosocial Probabilitatea ca factorii psihosociali să aibă o influență periculoasă asupra sănătății angajaților prin percepțiile și experiența acestora, precum și a gravității problemelor de sănătate care pot fi cauzate ca urmare a expunerii la acești factori.

Sănătate O stare complet bună din punct de vedere fizic, social și psihic, nu doar absența bolii sau a infirmității.

Sănătate mintală O stare de bine în care o persoană își valorifică abilitățile, poate face față situațiilor solicitante normale din viața sa, poate lucra în mod productiv și fructuos și își poate aduce contribuția la comunitatea în care trăiește.

Securitate și sănătate în muncă (SSM)

Condiții și factori care afectează sau care ar putea afecta sănătatea și securitatea angajaților sau a altor lucrători (inclusiv lucrători temporari), a vizitatorilor sau a oricăror alte persoane de la locul de muncă. Organizațiile pot fi supuse unor cerințe legale pentru asigurarea sănătății și a securității persoanelor în afara celor care se află strict la locul de muncă sau a celor care sunt expuse la activitățile de la locul de muncă.

Sistemul de gestionare a securității și sănătății în muncă

O parte din sistemul de gestionare al unei organizații care este utilizat pentru dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii acesteia în domeniul SSM, precum și pentru gestionarea riscurilor din domeniul SSM. Un sistem de gestionare constituie un set de elemente interrelaționate utilizate pentru stabilirea politicii și a obiectivelor, precum și pentru îndeplinirea acestor obiective; acesta include structura organizațională, activități de planificare (inclusiv, spre exemplu, evaluarea riscurilor și stabilirea obiectivelor), responsabilități, practici, proceduri, procese și resurse.

Stresul la locul de muncă

Un model de reacții emoționale, cognitive, comportamentale și fiziologice în raport cu aspectele negative și nocive ale obiectului unui loc de muncă, ale organizației muncii și ale mediului de lucru.

Vătămare Efectele dăunătoare ulterioare și conexe asupra sănătății unui angajat sau unor angajați în urma expunerii la pericole la locul de muncă.



Noiembrie 2014 5

1. Obiectivele documentului de orientare

Sănătatea mintală și starea de bine a forței de muncă europene sunt recunoscute din ce în ce mai mult ca fiind aspecte importante pentru părțile interesate din domeniul locurilor de muncă europene:

• Pentru angajatori este din ce în ce mai clar că sunt implicate costuri – acestea pot fi exprimate sub forma absenteismului, a prezenteismului și a productivității pierdute. În plus, există aspecte privind modul de abordare a sănătății mintale și a stării de bine – cum se poate reduce riscul, cum se poate promova sănătatea mintală și starea de bine, cum se pot gestiona procesele vizând revenirea la locul de muncă și cum se pot aborda procesele de recrutare pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală.

• În cazul angajaților, problemele de sănătate mintală presupun, de asemenea, costuri cu asistența medicală, pierdere de salarii și afectarea sănătății și a situației sociale. În plus, există aspecte care privesc stigmatizarea, recuperarea și reintegrarea în câmpul muncii și care dobândesc o semnificație specială în cazul unor probleme de sănătate mintală.

• Profesioniștii sunt și ei afectați de aceste probleme – de la profesioniștii din domeniul asistenței medicale la cei din domeniul securității și sănătății în muncă până la cei din domeniul resurselor umane etc. –; problemele de sănătate mintală determină provocări speciale în activitatea lor, diferite de cele specifice problemelor de sănătate fizică. Procesele referitoare la tabuuri, lipsa de informare în domeniu, discriminarea și stigmatizarea operează în moduri care sunt mult mai semnificative pentru problemele de sănătate mintală decât pentru cele de sănătate fizică.

• Există costuri la nivelul întregii societăți – sistemul de sănătate și cel de asigurări sociale suportă costuri financiare reale, iar persoanele, familiile și comunitățile suportă de asemenea costuri în ceea ce privește sănătatea și aspectele sociale.

Abordarea tuturor acestor aspecte în privința fiecărei părți interesate depășește obiectul prezentului document de orientare. Totuși, acesta introduce și oferă orientări angajatorilor, angajaților și altor părți interesate cu privire la gestionarea aspectelor privind sănătatea mintală la locul de muncă. Obiectivul său este să asigure un nivel înalt de orientare cu privire la aspectul care poate fi utilizat pentru a direcționa politica și practica la locul de muncă. În același timp, documentul urmărește să direcționeze cititorii spre cadrul politicii UE în domeniu. În final, documentul își propune să descrie și să asigure accesul la unele constatări ale unor studii care stau la baza orientărilor.

În esență, acest document de orientare își propune să aibă o valoare practică pentru toate părțile interesate din domeniu (angajatori, sindicate, factori de decizie sau profesioniști). Prin urmare, el adoptă o abordare practică, vizând să prezinte un cadru integrat pentru promovarea sănătății mintale la locul de muncă, precum și exemple de bune practici.

În prezentele orientări se recunoaște faptul că există o mulțime de alte documente de orientare în domeniu, la care se recurge, după caz. Totuși, elementul unic al prezentelor orientări îl constituie faptul că ele au la bază o perspectivă holistică – ele urmăresc să abordeze toate aspectele chestiunii reprezentate de sănătatea mintală și de starea de bine la locul de muncă, iar nu să se axeze pe chestiuni individuale. Prin urmare, ele adună la un loc materiale din domeniul securității și al sănătății, al promovării sănătății, al reintegrării și al recrutării, pentru a oferi un set cuprinzător de proceduri pentru abordarea tuturor aspectelor vizând sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă.

Orientările au la bază Directiva 89/391/CEE a Consiliului din 12 iunie 1989 privind punerea în aplicare de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și sănătății lucrătorilor la locul de muncă. Această directivă (cunoscută ca directiva-cadru) reprezintă prima inițiativă legislativă a UE privind sănătatea și securitatea și prezintă o abordare generală a modului în care ar trebui gestionate sănătatea și securitatea la locul de muncă. Există și alte directive și politici (1) la fel de relevante (cuprinse în

(1) A se vedea anexele 1 și 2 pentru detalii privind aceste instrumente.



Noiembrie 2014 6

capitolul 4). Orientările sunt bazate, de asemenea, pe bunele practici privind promovarea sănătății mintale la locul de muncă, menținerea locului de muncă și revenirea la locul de muncă.

Obiectivele specifice ale orientărilor sunt:

• încadrarea gestionării aspectelor privind sănătatea mintală la locul de muncă (prevenire, promovare și revenire la locul de muncă) în contextul directivei-cadru, al legislației aferente și al bunelor practici în domeniu;

• creșterea nivelului de informare cu privire la importanța gestionării sănătății mintale și a stării de bine la locul de muncă;

• prezentarea generală a procedurilor necesare pentru gestionarea aspectelor legate de sănătatea mintală la locul de muncă pentru angajatori, sindicate, angajați, factori de decizie și practicieni;

• furnizarea de exemple practice privind modul în care acest lucru se poate realiza prin intermediul unor studii de caz;

• furnizarea de referințe la alte surse relevante de orientări, studii și informații cu privire la politicile în domeniu.



Noiembrie 2014 7

2. Structura orientărilor

Orientările sunt împărțite într-o serie de capitole prevăzute a îndeplini funcții fundamental diferite:

• Capitolul 3: Importanța sănătății mintale la locul de muncă – prezintă principalele argumente pentru justificarea promovării și gestionării proactive a sănătății mintale la locul de muncă. De asemenea, orientările prezintă informații generale despre aceste aspecte prin prisma costurilor și a impacturilor, precum și despre cazuri din domeniul muncii și al sănătății pentru luarea de măsuri.

• Capitolul 4: Legislația principală a UE în domeniul SSM și al sănătății mintale la locul de muncă – prezintă modul în care directiva-cadru este în concordanță cu, și relevantă pentru, gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă și prevenirea afectării sănătății mintale și a stării de bine. Orientările oferă, de asemenea, o descriere succintă și trimiteri la legislația UE și națională relevantă. Ele cuprind abordări de politică cu caracter obligatoriu (de reglementare) și fără caracter obligatoriu (voluntare) ale aspectelor în cauză, de exemplu, legislație, acorduri-cadru.

• Capitolul 5: Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mintală – detaliază metode de evaluare a riscurilor pentru sănătatea mintală. De asemenea, orientările sintetizează principalele riscuri psihosociale pentru sănătatea mintală și pentru starea de bine, precum și tipurile de intervenții care se pot realiza pentru gestionarea acestor riscuri.

• Capitolul 6: Orientări privind prevenirea și promovarea sănătății mintale la locul de muncă – oferă orientări cu privire la o abordare cuprinzătoare a gestionării sănătății mintale la locul de muncă, bazate pe cele trei perspective-cheie, și anume: sănătatea și securitatea, promovarea sănătății și revenirea la locul de muncă. Se adoptă o abordare comună prin care se colectează informații cu privire la riscurile asociate locului de muncă, nevoile în materie de sănătate mintală și cerințele privind revenirea la locul de muncă. Aceste informații se utilizează apoi ca bază pentru generarea intervențiilor. Se oferă orientări cu privire la ambele faze ale acestei activități.

• Capitolul 7: Referințe la orientările existente – descrie pe scurt unele dintre orientările principale care există deja în domeniu. În mare parte, acestea se referă la inițiative și orientări majore existente la nivel național sau transnațional în domeniul stresului la locul de muncă, cum ar fi cele publicate de Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA), Orientările British Standards Institution privind gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă și standardul canadian recent privind sănătatea psihologică și securitatea la locul de muncă. În plus, sunt relevante și inițiativele Rețelei europene pentru promovarea sănătății la locul de muncă (ENWHP) referitoare la promovarea sănătății mintale la locul de muncă și la practicile privind revenirea la locul de muncă, la fel ca și orientările PRIMA-EF privind dezvoltarea unui Cadru european pentru gestionarea riscurilor psihosociale. Aceste inițiative au fost alese deoarece au fost aplicate pe scară largă, au fost elaborate la nivel european sau reprezintă abordări noi și promițătoare ale aspectelor relevante.

• Capitolul 8: Studii de caz – prezintă extrase dintr-o serie de studii de caz care ilustrează modul în care pot fi puse în practică orientările privind sănătatea mintală la locul de muncă. Ele includ studii de caz privind promovarea sănătății mintale, gestionarea stresului la locul de muncă și gestionarea revenirii la locul de muncă. Ele sunt prevăzute să susțină orientările prezentate în capitolele 5 și 6.



Noiembrie 2014 8

3. Importanța sănătății mintale la locul de muncă

Ce înseamnă sănătatea mintală și starea de bine?

Definiția sănătății dată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este cea mai bună definiție disponibilă cunoscută (1946) (2):

„Sănătatea este o stare complet bună din punct de vedere fizic, psihic și social, și nu doar absența bolii sau a infirmității.”

Această definiție recunoaște dimensiunile psihice, fizice și sociale ale sănătății. Ea recunoaște de asemenea faptul că sănătatea nu se referă doar la absența bolii, ci constituie mai degrabă o stare pozitivă care include starea de bine.

În legătură cu sănătatea mintală, OMS (2001) (3) oferă următoarea definiție:

„Sănătatea mintală poate fi înțeleasă ca o stare de bine în care individul își valorifică abilitățile, poate face față situațiilor solicitante normale din viața sa (4), poate lucra în mod productiv și fructuos și își poate aduce contribuția la comunitatea în care trăiește.”

Sănătatea mintală pozitivă

Sănătatea mintală este o stare de bine caracterizată printr-un sentiment de bine, stabilirea unor relații satisfăcătoare și deținerea abilității de adaptare. Sănătatea mintală influențează modul în care oamenii gândesc, comunică, învață și se dezvoltă. Starea de bine percepută sporește rezistența și stima de sine. Acestea sunt ingredientele unei implicări reușite în comunitate, în societate, în viața profesională și în relații.

Sănătatea mintală și bolile mintale au fost deseori descrise ca fiind puncte în cadrul unui continuum. Cu toate acestea, studiile sugerează faptul că trebuie avute în vedere două continuumuri și că este posibil ca absența bolii mintale să nu reflecte întotdeauna adevărata stare de sănătate mintală (a se vedea figura 1). Continuumul „stării de prosperitate și de neputință” (Keyes, 2002) presupune adoptarea unei abordări pozitive a sănătății mintale și propune că, chiar și în absența unei stări de bine mintale optime, o persoană poate, totuși, să prospere.

Această abordare este importantă în contextul promovării sănătății mintale – procesul prin care se menține și se îmbunătățește sănătatea mintală pozitivă și starea de bine.

(2) OMS (1946) Constituția Organizației Mondiale a Sănătății.(3) OMS (2001) Mental Health: Strengthening Mental Health Promotion (Sănătatea mintală: Intensificarea promovării sănătății mintale), Fișa informativă nr. 220 http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs220/en/(4) Spre exemplu, stresul de la locul de muncă, de acasă, familial etc.

http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs220/en/



Noiembrie 2014 9

Figura 1: Continuumul sănătății mintale (1)

Prosperitate

• există unele probleme de sănătate mintală

• funcționare psihologică și socială și stare de bine moderată/optimă

Boală mintală

• emoții pozitive

• stare de bine psihologică

• stare de bine socială

• sănătate mintală optimăSănătate

mintală

• emoții negative

• absența relativă a factorilor determinanți psihologici și sociali ai stării de bine

• există probleme de sănătate mintală

• emoții negative

• absența relativă a factorilor determinanți psihologici și sociali ai stării de bine

• sănătate mintală moderată

Neputință

(1) Adaptare după Keyes, C. (2002): „The Mental Health Continuum: From Languishing to Flourishing in Life” (Continuumul sănătății mintale: de la neputință la prosperitate în viață), Journal of Health and Social Behavior, vol. 43, pp. 207-222.

Probleme și tulburări de sănătate mintală

Problemele de sănătate mintală (5), spre deosebire de bolile mintale, sunt destul de frecvente și se resimt deseori în perioade de stres puternic sau în urma unor evenimente supărătoare. Spre exemplu, simptomele doliului care durează mai puțin de două luni nu se consideră a fi tulburări psihice. Cu toate acestea, doliul poate deveni debilitant dacă persoana în cauză nu primește sprijin în această perioadă și, de asemenea, este posibil să fie necesar ca persoana îndoliată să beneficieze de consiliere în această perioadă. Depunerea unor eforturi active pentru promovarea, prevenirea și tratarea (6) sănătății mintale poate reduce semnificativ riscul ca o persoană să dezvolte o boală psihică.

OMS sugerează faptul că aproape jumătate dintre persoane vor suferi de o boală psihică la un moment dat în viața lor, estimându-se că aproape 10 % din populație suferă de depresie în orice an, iar o altă parte de 2,6 % suferă de o tulburare psihotică. Anxietatea este de asemenea o problemă majoră. În UE-27 s-a constatat că 15 % dintre persoane au solicitat ajutor pentru o problemă psihologică sau emoțională, în timp ce 72 % dintre oameni au luat antidepresive la un moment dat în viața lor (7).

(5) Acestea sunt degradări mai puțin grave ale stării de bine mintale.(6) A se vedea capitolul 9 pentru definițiile acestor termeni.(7) Comisia Europeană (2010). Eurobarometrul privind sănătatea mintală. Disponibil la: http://ec.europa.eu/health/mental_health/eurobarometers/index_en.htm

http://ec.europa.eu/health/mental_health/eurobarometers/index_en.htm

http://ec.europa.eu/health/mental_health/eurobarometers/index_en.htm



Noiembrie 2014 10

Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine

Riscurile pentru sănătatea mintală și starea de bine pot să provină dintr-o serie de surse și includ surse asociate cu locul de muncă (tabelul 1).

Tabelul 1 : Exemple de riscuri pentru sănătatea mintală din interiorul și din afara locului de muncă (1)

Sursa riscului Factor de riscPersonală și socială • Genetica

• Experiența anterioară de viață• Evenimente din viață• Incidente traumatizante• Sprijin social• Abilități de adaptare• Resurse• Comportamente personale asociate cu sănătatea, de exemplu, alcool și droguri

Locul de muncă • Obiectul locului de muncă• Volumul de muncă și ritmul de lucru• Programul de lucru• Controlul• Mediul și echipamentele• Cultura organizațională și funcția• Relațiile interpersonale la locul de muncă• Rolul în cadrul organizației• Dezvoltarea carierei• Violență și timorare

Socio-economică • Economia și piața muncii– Amenințarea cu șomajul și situația de a fi șomer– Tipul contractului de muncă– Securitatea locului de muncă– Reducerile de la nivelul disponibilității serviciilor– Veniturile

• Geografia• Legislația

– Forța de muncă– Asigurările sociale– SSM

(1) Adaptare după Op De Beeck, R., Van den Broek, K. și De Meyer, S. (2009), în: Haratau, T. și Wynne, R. (ed.): Promovarea sănătății la locul de muncă: Definiții, metode și tehnici, Fundația Romtens, București.

Lista factorilor din tabelul 1 nu este completă, însă ilustrează bine varietatea amplă de aspecte care pot contribui la problemele de sănătate mintală și la bolile psihice. Mulți dintre factori sunt binecunoscuți; genetica poate influența dezvoltarea bolilor psihotice, în timp ce factorii sociali, precum veniturile și nivelurile de deprivare, pot influența atât problemele de sănătate mintală, cât și bolile psihice. Factorii de risc psihosocial au fost asociați cu problemele de sănătate mintală la locul de muncă; spre exemplu, particularitățile structurale ale locului de muncă și metodele de lucru pot influența sănătatea mintală și starea de bine.

Nu toți acești factori acționează în mod negativ. Spre exemplu, sprijinul social este un factor care acționează atât în interiorul, cât și în afara locului de muncă pentru reducerea efectelor produse de factorii de risc pentru sănătatea mintală, iar stilurile de adaptare și comportamentele pot ajuta, de asemenea, la reducerea impactului factorilor de risc negativi asupra sănătății mintale.

În plus, acești factori nu acționează neapărat în mod izolat – ei se găsesc, de regulă, în grupuri în interiorul și în afara locului de muncă. Spre exemplu, veniturile mici, condițiile de muncă precare, nivelurile mari de cereri de locuri de muncă și comportamentele negative de adaptare pot fi deseori asociate unele cu altele. Aceste



Noiembrie 2014 12

Locul de muncă: cauză și efect – un proces dinamic

Există deseori o relație unu la unu, spre exemplu, între un pericol chimic și efectele sale asupra sănătății, precum și alte efecte, însă cauzele suferinței psihice nu presupun întotdeauna existența unei astfel de relații. În schimb, diferite cauze pot produce același efect, fie că provin din interiorul sau din afara locului de muncă. Spre exemplu, depresia poate fi provocată de un doliu, de o schimbare în împrejurările vieții sau de intrarea în șomaj (8). La fel, o serie de cauze similare pot produce diferite efecte asupra sănătății mintale, de exemplu, o persoană poate deveni deprimată dacă se confruntă în mod constant cu un volum de muncă excesiv, în timp ce o altă persoană ar putea suferi de epuizare, iar alta ar putea deveni anxioasă. Mai mult, acești factori interacționează – cauzele suferinței din afara locului de muncă interacționează cu cele din interior pentru a produce efecte asupra sănătății mintale și a stării de bine (9).

Aceste interacțiuni și relații nespecifice înseamnă că nu este suficient să se controleze cauzele suferinței psihice într-un context – intervențiile trebuie să abordeze, în mod ideal, toate cauzele (sau cel puțin să ajute la gestionarea acestora) dacă se urmărește ca ele să fie eficace. Prezentul document de orientare vizează să promoveze bunele practici în promovarea sănătății mintale la locul de muncă și, în același timp, să încurajeze angajatorii să își îndeplinească obligațiile legale în acest domeniu.

Efectele asupra persoanelor individuale nu se limitează la efectele directe asupra sănătății la nivelul funcționării psihice și afective, ci includ și efecte asupra veniturilor și, deseori, asupra acceptării sociale (stigmatizarea asociată cu problemele de sănătate mintală reprezintă în continuare un proces social puternic). În plus, este posibil să existe, de asemenea, efecte asupra familiei și a rețelelor sociale ale persoanei în cauză în afara locului de muncă (a se vedea, spre exemplu, Studiul de impact privind stresul) (10).

Totuși, efectele stării precare de sănătate mintală la locul de muncă nu se limitează la efectele asupra sănătății individuale. Acestea includ, de asemenea, efecte asupra performanței organizaționale sub aspectul pierderii productivității, al costurilor asociate absenteismului, prezenteismului (11) și aspecte intangibile, însă nu mai puțin importante, cum ar fi moralul slab al forței de muncă și reputația organizațională nefavorabilă. Recentul Sondaj european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (12) (ESENER) oferă informații despre riscurile psihosociale esențiale care afectează locurile de muncă europene din perspectiva directorilor lor.

Efectele pozitive ale muncii asupra sănătății mintale și a stării de bine

În pofida preocupărilor prezentate până acum, munca în general este benefică pentru sănătatea mintală și fizică. Studiile au arătat în mod consecvent faptul că o muncă de bună calitate (mai exact, munca care prezintă particularități pozitive) poate îmbunătăți și proteja sănătatea. Particularitățile vieții profesionale care sunt cunoscute ca promovând sănătatea mintală și starea de bine includ:

• a fi apreciat la locul de muncă;• a desfășura o activitate semnificativă;• a putea lua decizii cu privire la aspecte care vă afectează;• a fi format corespunzător pentru activitatea desfășurată;• a avea la dispoziție resursele necesare pentru desfășurarea activității;• a avea un loc de muncă bine conceput, mai exact, care nu este suprasolicitant;• a desfășura o activitate bine organizată sub aspectul programului de lucru și al timpului liber.

(8) Kuoppala, J., Lamminpää, A., Liira, J. și Vaino, H. (2008): „Leadership. Job Well-Being, and Health Effects — A Systematic Review and a Meta-Analysis” (Calitatea conducerii, starea de bine la locul de muncă și efectele asupra sănătății – o examinare sistematică și o metaanaliză), J. Occupational & Environmental Medicine, vol. 50, pp. 904-915.(9) Spre exemplu, Waddell, G. și Burton, K. (2006): Is work good for your health and well-being? (Este munca benefică pentru sănătatea și starea ta de bine?), Londra, The Stationery Office.(10) www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/Stress%20Impact%20Integrated%20Report.pdf(11) Această situație este definită de cele mai multe ori ca a merge la serviciu în pofida absenței stării de bine.(12) EU-OSHA – Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă, Sondajul european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente – Gestionarea securității și a sănătății la locul de muncă. Raport al Observatorului european al riscurilor, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2010.

http://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/Stress Impact Integrated Report.pdf



Noiembrie 2014 13

Un alt element pozitiv al locului de muncă se referă la cultura organizațională, care poate sprijini sănătatea mintală și starea de bine. Elemente de cultură cum ar fi stilul de gestionare și de comunicare pot contribui la o stare de bine mintală pozitivă. În plus, practicile pozitive de gestionare în legătură cu domenii precum participarea la procesul decizional și asigurarea de feedback prompt și constructiv pot contribui în mod pozitiv la starea de bine a angajaților. Desigur, promovarea unei culturi pozitive în ceea ce privește sănătatea și securitatea joacă, de asemenea, un rol important.

Aspectele sociale de la locul de muncă pot oferi, de asemenea, un mediu care favorizează sănătatea mintală și starea de bine. Spre exemplu, acesta poate asigura:

• sprijin social – colegii de muncă pot ajuta persoanele în cauză să își împărtășească problemele personale, să facă față acestora și să le depășească;

• abilități de adaptare – interacțiunea socială de la locul de muncă poate oferi direct sau indirect oportunități de a deprinde abilități de adaptare eficace;

• sprijin material – locurile de muncă oferă resurse sub forma veniturilor monetare. Ele pot oferi totodată sprijin material direct din partea colegilor de muncă pentru a ajuta la rezolvarea problemelor.

Costurile asociate problemelor de sănătate mintală la locul de muncă

Costurile asociate problemelor de sănătate mintală au un impact major asupra locurilor de muncă. În cadrul activității privind Pactul european pentru sănătate mintală și bunăstare (13) s-a estimat că valoarea totală a costurilor pentru productivitate care au fost asociate absenteismului determinat de bolile mintale s-a ridicat la suma de 136 de miliarde de euro în 2007. Aceasta a echivalat cu aproximativ 624 de euro pe angajat în UE la momentul respectiv. Dintre aceste costuri, suma de 99 de miliarde de euro a fost corelată cu depresia și cu boli care evoluează cu anxietate. Costurile aferente bolilor mintale sunt comparabile cu cele aferente bolilor cardiovasculare, care s-au ridicat la 36 de miliarde de euro în 2007. Ar trebui menționat faptul că aceste costuri nu sunt legate de tratamente, prestații de asigurări sociale sau alte costuri puse pe seama societății în general.

Multe alte studii au evidențiat, de asemenea, nivelul foarte ridicat al costurilor cu problemele de sănătate mintală. Spre exemplu, în 2002, Comisia Europeană (14) a estimat că nivelul costurilor asociate stresului la locul de muncă se ridică la 3-4 % din produsul intern brut, iar în Germania (15) costurile anuale asociate tulburărilor psihologice au fost estimate la 3 miliarde de euro. O prezentare generală bună a studiilor privind costurile este oferită de Leka et al. (16).

Impactul problemelor de sănătate mintală asupra ocupării forței de muncă

Problemele de sănătate mintală au o influență disproporționată asupra absenței de la muncă, a handicapului și a pensionării anticipate. Atunci când o persoană suferă din cauza unei probleme de sănătate mintală, este posibil ca ea să nu mai lucreze pentru o perioadă mai lungă de timp, să fie mai predispusă să devină handicapată și să fie mai predispusă să se pensioneze anticipat (17). Mai mult, conform datelor dintr-o serie de țări, problemele de sănătate mintală determină proporția crescută de absenteism, handicap și pensionare anticipată odată cu trecerea timpului.

Spre exemplu, în Germania, cazurile de pensionare anticipată determinate de problemele de sănătate mintală au crescut în perioada 1989-2010 de la cu puțin peste 20 % la aproape 40 % dintre toate cazurile de pensionare determinată de problemele de sănătate. De atunci, proporția acestor cazuri de pensionare anticipată asociată

(13) McDaid, D. (2008): Mental health in workplace settings (Sănătatea mintală în mediul de la locul de muncă), Document de consens, Comunitățile Europene, Luxemburg.(14) Levi, L., „Spice of life or kiss of death?” (Flacăra vieții sau sărutul morții?), în Working on stress, revista Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă, nr. 5, Luxemburg, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene, 2002. Disponibil la: https://osha.europa.eu/en/publications(15) EU-OSHA (2009): OSH in figures: stress at work — facts and figures (SSM în cifre: stresul la locul de muncă – date și cifre), Luxemburg, Oficiul pentru Publicații Oficiale al Comunităților Europene.(16) Leka, S., Van Wassenhove, W. și Jain, A. K. (2014, sub tipar): „Is psychosocial risk prevention possible? Deconstructing common presumptions” (Este posibilă prevenirea riscurilor psihosociale? Demontarea ipotezelor comune), în Safety Science.(17) Evans-Lacko, S., Knapp, M., McCrone, P., Thornicroft, G. și Mojtabai, R. (2013): „The Mental Health Consequences of the Recession: Economic Hardship and Employment of People with Mental Health Problems in 27 European Countries” (Consecințele recesiunii asupra sănătății mintale: Greutățile economice și angajarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală în 27 de țări europene), în PLoS ONE, 8(7).

https://osha.europa.eu/en/publications/magazine/5/view

https://osha.europa.eu/en/publications/magazine/5/view



Noiembrie 2014 14

sănătății mintale precare a continuat să crească (18). Mai mult, în Germania a crescut și numărul cazurilor în care cauza absenței de la muncă o constituie problemele de sănătate mintală – între 1989 și 2012, această creștere a fost de 2,5 ori, în timp ce numărul absențelor din alte motive de sănătate a rămas în esență același. Aceste tendințe din Germania sunt reflectate în datele din multe alte țări din UE. Datele din Regatul Unit sugerează nu doar că se produce o creștere a cazurilor în care tulburările de stres sau de sănătate mintală constituie cauza absenței, ci și faptul că absențele puse pe seama acestor stări sunt mai lungi decât cele determinate de problemele de sănătate fizică (19).

Angajații care dezvoltă probleme de sănătate mintală prezintă deseori și comorbidități, mai exact au și o problemă de sănătate fizică. Mai mult, există dovezi care sugerează că oamenii care absentează de la muncă pe perioade lungi din motive de sănătate fizică dezvoltă în continuare și o problemă de sănătate mintală (20). Aceste constatări semnifică faptul că axarea doar pe un singur tip de stare a sănătății este puțin probabil să fie eficace atunci când se promovează sănătatea mintală și revenirea la locul de muncă.

Strategii privind revenirea la locul de muncă

Există multe motive pentru care angajatorii ar trebui să gestioneze în mod activ revenirea la locul de muncă (RLM) în cazul persoanelor cu probleme de sănătate mintală. În esență, angajatorii au obligația să se asigure că nu încalcă legislația în materie de egalitate sau discriminare, mai exact, că nu discriminează din motive de sănătate angajatul care revine la muncă.

Angajatorii și angajații pot beneficia de strategii adecvate privind RLM – se îmbunătățește sănătatea și starea de bine a angajaților, iar angajatorii își reduc costurile asociate absenței.

La momentul actual, există strategii privind RLM bine definite pentru persoanele cu probleme de sănătate fizică. Aici sunt adecvate abordările privind gestionarea handicapurilor: spre exemplu, acestea implică stabilirea politicii privind locul de muncă în domeniu, asigurarea faptului că există persoane formate pentru gestionarea procesului, contactarea din timp a persoanei absente și realizarea de acorduri pentru o revenire sigură și promptă în câmpul muncii (a se vedea capitolul 6 pentru detalii).

Aceste strategii pot fi adaptate pentru gestionarea revenirii la locul de muncă a unui angajat cu o problemă de sănătate mintală. Principalele diferențe în abordare se referă la asigurarea faptului că există un nivel suficient de informare în rândul tuturor părților interesate cu privire la ceea ce implică sănătatea mintală și bolile mintale, abordarea fenomenului stigmatizării, păstrarea confidențialității și asigurarea faptului că există suficiente opțiuni disponibile pentru adaptarea la muncă, astfel încât persoana revenită la locul de muncă să se poată readapta la viața profesională.

Legăturile dintre sănătatea fizică și cea mintală

Sănătatea fizică și cea mintală sunt interconectate – studiile arată că factorii de stres de la locul de muncă și din afara acestuia pot contribui la apariția bolilor de inimă. Revizuiri recente indică faptul că riscurile psihosociale care pot cauza probleme de sănătate mintală sunt legate, în mod sistematic și cauzal, și de alte efecte asupra sănătății, cum ar fi problemele de sănătate fizică (21), precum și morbiditatea cardiovasculară (22), mortalitatea

(18) SUGA (Bericht zur Sicherheit und Gesundheit bei der Arbeit), 1998-2008. Bundesanstalt für Arbeitsschutz und Medizin (BAuA) (Institutul Federal pentru Securitate și Sănătate în Muncă), http://www.baua.de/de/Startseite.html(19) Department for Work & Pensions (DWP) (Ministerul Muncii și Pensiilor), 2013. Statistici DWP, Londra, http://statistics.dwp.gov.uk/asd/(20) http://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/Stress%20Impact%20Integrated%20Report.pdf(21) Briggs, A. M., Bragge, P., Smith, A. J., Govil, D. și Straker, L. M. (2009): „Prevalence and associated factors for thoracic spine pain in the adult working population: a literature review” (Prevalența și factorii asociați pentru durerea de coloană toracică la populația adultă încadrată în muncă: o revizuire a literaturii de specialitate), J Occup Health, vol. 51, pp. 177-192.(22) Kivimäki, M., Nyberg, S. T., Batty, G. D. et al. (2012): „Job strain as a risk factor for future coronary heart disease: a collaborative meta-analysis of individual participant data” [2358 events in 197,473 men and women] (Suprasolicitarea la locul de muncă ca factor de risc pentru apariția în viitor a cardiopatiei ischemice: metaanaliză colaborativă a [2 358 de evenimente la 197 473 de bărbați și femei]), The Lancet, 2012 (380), pp. 1491-1497 [doi:10.1016/S0140-6736(12)60994-5].

http://www.baua.de/de/Startseite.html

http://statistics.dwp.gov.uk/asd/

http://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/Stress Impact Integrated Report.pdf



Noiembrie 2014 15

și diabetul (23). În urma studiului INTERHEART (24), la care au participat 24 767 de persoane din 52 de țări, s-a constatat că persoanele (cazuri) cu infarct miocardic au raportat o prevalență mai mare a factorilor de stres asociați cu locul de muncă, mediul de acasă, evenimentele din viață și situația financiară. Raportul privind inima și mintea (Hearts and Minds…) (25) sintetizează relația dintre problemele de sănătate mintală și bolile de inimă. Alte revizuiri recente indică faptul că riscurile psihosociale care pot cauza probleme de sănătate mintală sunt legate, în mod sistematic și cauzal, și de alte efecte asupra sănătății, cum ar fi problemele de sănătate fizică (26) (27), precum și morbiditatea cardiovasculară, mortalitatea (28) și diabetul (29).

Alte studii arată că multe persoane care dezvoltă o problemă de sănătate fizică vor dezvolta în continuare și o problemă de sănătate mintală. Spre exemplu, studiul impactului stresului (30) a arătat că multe persoane aflate în concediu de boală pe termen scurt din motive de sănătate fizică au dezvoltat probleme de sănătate mintală (de regulă, depresie). Până la 13 % dintre persoanele care au absentat de la muncă mai mult de 12 săptămâni au avut concomitent probleme de sănătate fizică și mintală.

De ce ar trebui ca angajatorii să gestioneze sănătatea mintală la locul de muncă

Există multe motive pentru care angajatorii ar trebui să se implice în mod proactiv din punctul de vedere al sănătății mintale și al stării de bine. În primul rând, conform legislației în materie de sănătate și securitate, există obligația de a preveni afectarea sănătății mintale din motive asociate locului de muncă. Declarația de la Seul (31) a OIM și a statelor sale partenere afirmă că sănătatea și securitatea reprezintă un drept uman fundamental. De asemenea, conform legislației privind egalitatea, există obligația de a asigura nediscriminarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală în domenii precum recrutarea, promovarea și accesul la formare.

Dincolo de aceste obligații, mulți angajatori consideră că investirea în sănătatea mintală este benefică deoarece este asociată cu etosul și cultura organizației. A fi activ în domeniu ajută la îndeplinirea contractului social pe care angajatorii îl au cu angajații lor și cu societatea în general și ajută totodată la menținerea unei imagini publice pozitive a angajatorului. Mulți angajatori consideră, de asemenea, că implicarea în bune practici privind sănătatea mintală la locul de muncă îi ajută să își îndeplinească obligațiile în ceea ce privește responsabilitatea socială corporativă, mai ales în cazul în care practica angajatorilor depășește limitele cerințelor legislative.

Totuși, cele mai convingătoare motive pentru mulți angajatori se referă la faptul că intervențiile în sensul îmbunătățirii sănătății mintale și a stării de bine sunt eficace. Ele pot fi eficace, spre exemplu, sub aspectul abordării problemelor legate de absenteism, însă, în esență, intervențiile s-au dovedit a avea beneficii monetare semnificative. Studiile din Regatul Unit arată că multe dintre intervențiile evaluate generează suficiente beneficii

(23) De Hert, M., Correll, C. U., Bobes, J., Cetkovich-Bakmas, M., Cohen, D., Asai, I., Leucht, S (2011): „Physical illness in patients with severe mental disorders. I. Prevalence, impact of medications and disparities in health care” (Îmbolnăvirea fizică la pacienții cu tulburări mintale severe. I. Prevalența, impactul medicamentelor și disparitățile din sistemul de asistență medicală), World Psychiatry, 10, pp. 52-77.(24) Rosengren, A., Hawken, S., Ôunpuu, S., Sliwa, K., Zubaid, M., Almahmeed, W. A., Blackett, K. N., Sitthi-amorn, C., Sato, H., Yusuf, S., „Association of psychosocial risk factors with risk of acute myocardial infarction in 11 119 cases and 13 648 controls from 52 countries (the INTERHEART study): case-control study” [Asocierea factorilor de risc psihosocial cu riscul de infarct miocardic acut la 11 119 cazuri și 13 648 de subiecți de control din 52 de țări (studiul INTERHEART): studiu caz-control], The Lancet, vol. 364, 2004, pp. 953-962.(25) Boedeker, W. și Klindworth, H.: Hearts and Minds at Work in Europe: a European work-related public health report on Cardiovascular Diseases and mental Ill Health (Inima și mintea la locul de muncă în Europa: un raport european în domeniul sănătății publice profesionale privind bolile cardiovasculare și problemele de sănătate mintală) BKK Bundesverband, Essen, 2007, http://www.enwhp.org/fileadmin/downloads/Workhealth_II/Buch_WH-Report_v09.pdf(26) A se vedea nota de subsol 23.(27) Da Costa, B. E. și Vieira, E. R. (2009): „Risk factors for work-related musculoskeletal disorders: A systematic review of recent longitudinal studies” (Factorii de risc pentru afecțiunile musculoscheletale profesionale: o revizuire sistematică a studiilor longitudinale recente), J Ind Med, 48, pp. 1-39.(28) A se vedea nota de subsol 24.(29) A se vedea nota de subsol 25.(30) Integrated report of Stress Impact: The impact of changing social structures on stress and quality of life: Individual and social perspectives (Raport integrat privind impactul stresului: impactul structurilor sociale schimbătoare asupra stresului și a calității vieții: perspective individuale și sociale), https://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/stress-impact.pdf(31) http://www.seouldeclaration.org

http://www.enwhp.org/fileadmin/downloads/Workhealth_II/Buch_WH-Report_v09.pdf

http://www.enwhp.org/fileadmin/downloads/Workhealth_II/Buch_WH-Report_v09.pdf

https://www.surrey.ac.uk/psychology/projects/stress-impact/files/stress-impact.pdf

http://www.seouldeclaration.org/



Noiembrie 2014 16

pentru a rentabiliza costurile. S-a estimat, destul de recent (32), că rentabilitatea netă a investiției generată de programele de promovare a sănătății mintale la locul de muncă pe o perioadă de un an variază între 0,81 EUR și 13,62 EUR pentru fiecare 1 EUR cheltuit în cadrul programului.

În cadrul unui studiu desfășurat în Regatul Unit în 2009, Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Asistență Medicală (National Institute for Health and Care Excellence) a modelat efectele unei abordări cuprinzătoare de promovare a unei stări psihice bune la locul de muncă. El a sugerat că pierderile de productivitate pentru angajatori ca urmare a stresului inutil și a stării precare de sănătate mintală ar putea scădea cu 30 % și că, în cazul unei companii cu 1 000 de angajați, ar exista o reducere netă a costurilor de peste 473 000 de lire sterline.

În ansamblu, acolo unde factorii pozitivi ai culturii locului de muncă își exercită acțiunea, se produce, în general, un impact pozitiv asupra implicării angajaților în muncă, ceea ce determină la rândul său câștiguri la nivelul productivității pentru organizație. În afara locului de muncă, se aduc beneficii și societății în ansamblul ei. Costurile cu tratarea problemelor de sănătate mintală se reduc, existând totodată beneficii sub aspectul nivelurilor mai mari de participare din partea lucrătorilor într-o serie de activități benefice la nivel social și personal.

10 motive pentru gestionarea sănătății mintale și a stării de bine – Justificarea economică

Există o serie de motive pentru care angajatorii trebuie să adopte o atitudine mai proactivă în gestionarea sănătății mintale la locul de muncă:

• În Europa, problemele de sănătate mintală și bolile se află în creștere. Ele constituie o cauză din ce în ce mai frecventă pentru absența de la locul de muncă a angajaților din Europa.

• Costurile asociate absenței din cauza problemelor de sănătate mintală sunt mai mari decât în cazul oricărui alt tip de boală.

• Absențele cauzate de problemele de sănătate mintală au o durată mai mare decât cele cauzate de alte probleme de sănătate.

• Schimbarea naturii muncii determină un stres mai mare și mai multe probleme de sănătate mintală.

• Locul de muncă este un mediu deosebit de util pentru a interveni în promovarea stării optime a sănătății mintale.

• O muncă de calitate promovează o stare optimă a sănătății mintale și o stare de bine.

• Gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă este necesară prin lege.

• Gestionarea revenirii la locul de muncă este din ce în ce mai mult responsabilitatea/în folosul angajatorilor din multe țări.

• Intervențiile vizând îmbunătățirea sănătății mintale și a stării de bine la locul de muncă ajută angajatorii să respecte principiile contractului social.

• Intervențiile vizând îmbunătățirea sănătății mintale și a stării de bine a persoanelor individuale sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor.

(32) Matrix Insight (2013): Economic analysis of workplace mental health promotion and mental disorder prevention programmes and of their potential contribution to EU health, social and economic policy objectives (Analiza economică a programelor de promovare a sănătății mintale și de prevenire a bolilor mintale la locul de muncă, precum și a unei posibile contribuții a acestora la obiectivele UE în materie de sănătate, politică socială și economică), Matrix Insight, studiu comandat de Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori, http://ec.europa.eu/health/mental_health/docs/matrix_economic_analysis_mh_promotion_en.pdf



Noiembrie 2014 17

4. Legislația UE principală în materie de SSM și sănătate mintală la locul de muncă

Directiva-cadru și sănătatea mintală

Legislația prevalentă prin care se reglementează toate aspectele SSM în UE este Directiva-cadru 89/391/CEE privind securitatea și sănătatea lucrătorilor la locul de muncă. Ea prevede obligațiile generale ale angajatorilor în ceea ce privește asigurarea sănătății și securității lucrătorilor sub orice aspect profesional, „abordarea tuturor tipurilor de riscuri” pe baza principiilor prevenției. Directiva-cadru a fost urmată de o serie de directive individuale dintr-o serie de domenii (a se vedea capitolul 7 pentru mai multe detalii) care au fost adoptate în ultimii 25 de ani. Principiile generale ale directivei-cadru se aplică în continuare integral tuturor domeniilor vizate de directivele individuale, însă, în cazul în care directivele individuale conțin dispoziții mai stricte și/sau mai specifice, respectivele dispoziții speciale prevalează.

Riscurile de la locul de muncă, care sunt relevante pentru sănătatea mintală și care sunt deseori clasificate drept riscuri psihosociale, precum și gestionarea acestora, se numără printre responsabilitățile angajatorilor, astfel cum sunt prevăzute prin directiva-cadru, deoarece îi obligă pe angajatori să abordeze și să gestioneze toate tipurile de riscuri într-un mod preventiv și să instituie, în acest sens, proceduri și sisteme în materie de sănătate și securitate.

Pe baza acestui instrument legislativ esențial au fost dezvoltate și puse în aplicare la nivel european o serie de politici și de orientări relevante (33) pentru sănătatea mintală. Acestea includ instrumente cu caracter juridic obligatoriu la nivelul UE, transnațional și național, precum și politici precum decizii, recomandări, rezoluții, avize, propuneri, concluzii ale instituțiilor UE, ale Comitetului Regiunilor și ale Comitetului Economic și Social European. În plus, acordurile cu partenerii sociali și cadrele de acțiuni, specificațiile, orientările, campaniile etc. lansate de comitetele, agențiile și organizațiile europene și internaționale își au originea în directiva-cadru.

Directiva-cadru și alte directive nu au fost concepute în mod direct pentru abordarea problemelor de sănătate mintală la locul de muncă. În schimb, ele acționează ca acte legislative generice și specifice care cuprind toate aspectele legate de sănătate și securitate, precum și procedurile care ar trebui să fie urmate în proiectarea și aplicarea în practică a acțiunilor din domeniul sănătății și al securității. Spre exemplu, directiva-cadru prevede faptul că angajatorii ar trebui să asigure sănătatea și securitatea lucrătorilor sub orice aspect al muncii lor, „abordând la sursă toate tipurile de riscuri”. Chiar dacă nu include termenii „risc psihosocial” sau „stres la locul de muncă”, ea include dispoziții pentru adaptarea muncii la fiecare persoană, mai ales în ceea ce privește conceperea locurilor de muncă, alegerea echipamentelor de lucru și alegerea metodelor de lucru și de producție, pentru înlăturarea muncii monotone și a muncii normate și dezvoltarea unei politici de prevenție generale coerente care să cuprindă tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor asociați asupra mediului de lucru. Astfel, directiva-cadru vizează în mod direct unele dintre principalele surse de stres psihosocial de la locul de muncă. Mai mult, prin faptul că precizează metodele care ar trebui să fie utilizate pentru prevenirea și controlarea riscurilor pentru sănătate și securitate la locul de muncă, directiva-cadru și directivele asociate stabilesc faptul că aceste riscuri trebuie să fie identificate, evaluate, prevenite și gestionate (34).

Totuși, în pofida acestei lipse aparente de specificitate cu privire la subiect, nu există niciun dubiu că riscurile psihosociale de la locul de muncă sunt incluse în cadrele privind sănătatea și securitatea instituite la nivel național și la nivelul UE. Orientările, campaniile și alte inițiative din domeniu ale Comisiei Europene și ale unor organisme cum ar fi OIM atestă acest fapt, iar acordurile (35) (36) dintre partenerii sociali cu privire la stresul de la locul de muncă, la hărțuirea și violența de la locul de muncă consolidează această poziție.

(33) În legislație se menționează rareori termenul de sănătate mintală și termenii asociați precum stresul și riscul psihosocial.(34) Pentru mai multe detalii despre acest subiect, consultați documentul interpretativ elaborat prin intermediul acestui proiect.(35) Document de lucru al serviciilor Comisiei: Raport privind punerea în aplicare a Acordului-cadru al partenerilor sociali europeni privind stresul la locul de muncă, http://erc-online.eu/content/uploads/2015/03/COM_SEC20110241_EN.pdf(36) Acord-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă, https://docs.google.com/file/d/0B9RTV08-rjErYURTckhMZzFETEk/edit

http://erc-online.eu/content/uploads/2015/03/COM_SEC20110241_EN.pdf

https://docs.google.com/file/d/0B9RTV08-rjErYURTckhMZzFETEk/edit



Noiembrie 2014 18

Dincolo de aceste dispoziții privind evaluarea riscurilor asociate pericolelor de la locul de muncă, directiva-cadru și alte directive se referă la obligația de solicitudine pe care o au angajatorii față de angajați. Aceasta poate fi interpretată ca, în legătură cu condițiile de muncă ale unei persoane, să se asigure faptul că se ține cont de sănătatea și starea de bine a angajatului. Ea vizează și angajații care revin la locul de muncă după o perioadă de boală. Printre aspectele avute în vedere aici se află evaluarea sănătății persoanei în cauză, organizarea muncii și stabilirea condițiilor de muncă pe măsura capacității angajatului, precum și stabilirea de dispoziții pentru revenirea treptată la locul de muncă. Se revine asupra acestui subiect în capitolul 6 din orientări.

Directiva-cadru cuprinde, de asemenea, dispoziții privind principiile de prevenire, unele dintre acestea fiind relevante în special pentru abordarea pericolelor asupra sănătății mintale care apar la locul de muncă. Pe scurt, ele sunt reprezentate de:

• evitarea riscurilor;• evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;• combaterea riscurilor la sursă;• adaptarea muncii la persoană, în special în ce privește conceperea locurilor de muncă, alegerea

echipamentului de lucru și a metodelor de producție și de lucru, în vederea, în special, a atenuării muncii monotone și a muncii normate și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;

• dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzătoare și coerente, care să vizeze tehnologia, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale și influența factorilor legați de mediul de lucru.

Alte instrumente de politică

Politici de reglementare ale UE

Anexa 1 prezintă instrumente de reglementare relevante pentru sănătatea mintală și pentru riscurile psihosociale care sunt aplicabile în statele membre ale UE (37). Chiar dacă fiecare dintre aceste reglementări vizează anumite aspecte ale sănătății mintale și/sau ale mediului de lucru psihosocial, ar trebui menționat faptul că termenii „sănătate mintală”, „stres” și „riscuri psihosociale” nu sunt menționați în mod explicit în majoritatea actelor legislative.

Constatările recente desprinse în urma sondajului ESENER sugerează că, deși legislația vizând SSM este considerată de către angajatorii europeni drept un factor determinant esențial pentru abordarea problemelor legate de SSM, ea a fost mai puțin eficace pentru gestionarea riscurilor psihosociale și promovarea sănătății mintale la locul de muncă.

Inițiative strategice

Pe lângă instrumentele de reglementare, au fost elaborate și puse în aplicare la nivelul UE un număr semnificativ de inițiative strategice fără caracter obligatoriu, care sunt relevante pentru sănătatea mintală și riscurile psihosociale de la locul de muncă. Unele dintre cele mai recente documente și inițiative strategice din cadrul UE, care sunt relevante pentru sănătatea mintală la locul de muncă, sunt menționate în cele ce urmează.

1. Strategia de la Lisabona: Obiectivul UE vizând creșterea economică și competitivitatea. Obiectivele de ocupare integrală a forței de muncă și de sporire a incluziunii sociale

2. Strategia comunitară 2007-2012 privind sănătatea și securitatea în muncă3. Cartea albă a Comisiei intitulată „Together for Health” (Împreună pentru sănătate)4. Acordul-cadru privind stresul la locul de muncă5. Acordul-cadru privind hărțuirea și violența la locul de muncă (2010)6. Pactul privind sănătatea mintală

(37) Ar trebui menționat faptul că statele membre pot depăși dispozițiile instrumentelor legislative ale UE.



Noiembrie 2014 19

În acest domeniu există o varietate amplă de politici, de la strategii generale la nivelul UE la politici de sănătate publică și la inițiative de dialog social. În plus față de acestea, printre alte inițiative strategice relevante pentru sănătatea mintală și riscurile psihosociale de la locul de muncă se numără înființarea de comitete formalizate ale părților interesate, realizarea de campanii la nivelul UE, elaborarea de politici privind gestionarea handicapurilor și alte inițiative ale unor organizații precum OMS și OIM. Anexa 2 oferă o prezentare a acestor politici.

Politici naționale

În cadrul proiectului s-a efectuat o analiză amplă pentru a colecta politici și programe naționale privind sănătatea mintală la locul de muncă. Analiza include politici de reglementare și voluntare. Deși există doar câteva politici de reglementare la nivelul UE care se referă în mod explicit la aspecte privind sănătatea mintală, riscuri psihosociale etc., acest aspect nu este valabil la nivel național. Mai multe țări dispun de politici de reglementare ce solicită angajatorilor să pună în aplicare strategii de prevenire și de promovare vizând sănătatea mintală la locul de muncă. Rezultatele acestei analize sunt disponibile pe site-ul proiectului (38) și în raportul final.

(38) http://www.prevent.be/en/knowledge/mental-health-at-work

http://www.prevent.be/en/knowledge/mental-health-at-work



Noiembrie 2014 20

5. Evaluarea riscurilor pentru sănătatea mintală

Directiva-cadru și directivele aferente plasează evaluarea riscurilor în centrul procesului de asigurare a sănătății și securității. În concordanță cu acestea, prezentul capitol abordează modul de efectuare a evaluării riscurilor în legătură cu pericolele asociate sănătății mintale la locul de muncă. Printre acestea se numără riscurile pentru sănătatea mintală care pot să apară în legătură cu pericolele fizice sau chimice care pot interacționa cu pericolele psihosociale. Toate riscurile cunoscute pentru sănătatea mintală ar trebui să facă obiectul evaluării riscurilor.

Care sunt principalele pericole psihosociale de la locul de muncă?

Există multe modele de stres la locul de muncă (39), acestea ilustrând tipurile de pericole psihosociale care pot să apară la locurile de muncă. Timp de mai bine de 40 de ani s-au efectuat studii privind pericolele psihosociale și există un consens larg cu privire la natura acestor pericole, precum și la teoriile legate de modul în care acestea afectează sănătatea persoanelor și rezultatele organizaționale precum productivitatea, calitatea muncii, satisfacția muncii și absenteismul.

Proiectul PRIMA-EF (40), care este finanțat de Comisia Europeană, propune un Cadru european pentru gestionarea riscurilor psihosociale. În cadrul acestei acțiuni, el se referă la 10 tipuri majore de pericole psihosociale care există la locul de muncă:

Tabelul 2: Pericole psihosociale de la locul de muncă (1)

Tip de pericol DefinițieObiectul locului de muncă

Absența varietății sau a ciclurilor de lucru scurte, munca fragmentată sau nesemnificativă, valorificarea insuficientă a competențelor, gradul ridicat de incertitudine, expunerea continuă la oameni prin intermediul muncii

Volumul de muncă și ritmul de lucru

Volumul de muncă excesiv sau insuficient, stabilirea ritmului de către mașini, nivelurile ridicate de presiune a timpului, supunerea continuă la termene

Programul de lucru Lucrul în schimburi, schimburile de noapte, programele de lucru neflexibile și orele neprevăzute, orele peste program și orele nesociabile

Controlul Gradul redus de participare în procesul decizional, lipsa controlului asupra volumului de muncă, a ritmului de muncă, a muncii în schimburi etc.

Mediul și echipamentele Echipamente neadecvate, disponibilitatea, caracterul adecvat sau întreținerea echipamentelor, condițiile precare de mediu cum ar fi lipsa de spațiu, iluminatul insuficient, zgomotul excesiv

Cultura organizațională și funcția

Comunicare deficitară, sprijin redus pentru rezolvarea problemelor și dezvoltare personală, lipsa definirii unor obiective organizaționale ori dezacordul cu privire la acestea

Relațiile interpersonale la locul de muncă

Excluderea sau izolarea socială sau fizică, relațiile defectuoase cu superiorii, conflictele interpersonale, lipsa de sprijin social, hărțuirea, timorarea

Rolul în cadrul organizației

Ambiguitatea rolului, conflictele asociate rolului, responsabilitatea pentru oameni

Dezvoltarea carierei Stagnarea carierei și incertitudinea, promovarea insuficientă sau exagerată, remunerația insuficientă, nesiguranța locului de muncă, valoarea socială redusă a muncii

Interfața casă-serviciu Solicitări contradictorii la serviciu și acasă, sprijin redus acasă, probleme de carieră dublă

(1) Ibid., pagina 2.

(39) Pericolele psihosociale de la locul de muncă nu sunt echivalente cu stresul de la locul de muncă – dacă nu sunt prevenite, ele pot genera stres sau efecte asociate stresului (cum ar fi starea precară de sănătate mintală sau fizică).(40) http://www.prima-ef.org/prima-ef-book.html

http://www.prima-ef.org/prima-ef-book.html



Noiembrie 2014 21

Desigur, aceste pericole diferă de la un loc de muncă la altul, însă ele diferă și de-a lungul timpului. Pot să apară pericole noi sau emergente, iar în ultimii ani au ajuns să fie recunoscute mai explicit probleme precum hărțuirea, violența și timorarea la locul de muncă. Recesiunile economice au, de asemenea, un efect asupra pericolelor psihosociale emergente. Printre pericolele care suscită îngrijorare se află amenințarea cu șomajul, scăderea calității condițiilor de muncă și munca în posturi în care există o nepotrivire între capacitățile persoanelor și valorificarea competențelor acestora.

Un Sondaj european în rândul întreprinderilor privind riscurile noi și emergente (ESENER), care a fost realizat recent și care a cuprins peste 28 000 de întreprinderi din 31 de țări din Europa, a evidențiat că, în pofida faptului că stresul de la locul de muncă a fost raportat ca fiind una dintre preocupările-cheie în materie de SSM pentru întreprinderi europene, doar aproximativ jumătate dintre întreprinderile care au participat la sondaj au raportat că își informează angajații în legătură cu riscurile psihosociale și efectele acestora asupra sănătății și securității și mai puțin de o treime au instituite proceduri pentru abordarea stresului la locul de muncă. Constatările sondajului au arătat, de asemenea, faptul că 42 % dintre reprezentanții conducerii consideră că este mai dificil să abordeze riscurile psihosociale comparativ cu alte aspecte legate de securitate și sănătate. S-a raportat că cei mai importanți factori care fac deosebit de dificilă abordarea riscurilor psihosociale sunt „sensibilitatea problemei”, „lipsa de informare”, „lipsa resurselor” și „lipsa de formare”.

De asemenea, există dovezi ale unei creșteri a muncii prost remunerate, a celei pe termen scurt și a celei precare (parțial, acestea sunt corelate cu declinul economic și restructurarea organizațională) (41). În consecință, calitatea muncii a scăzut, ceea ce a determinat combinarea surselor de risc pentru sănătatea mintală la locul de muncă. Mai mult, unele riscuri prezintă o latură ciclică sau dinamică, unele fiind mai relevante în diferite etape ale ciclului de viață. Aceste interacțiuni dintre riscuri, ciclul de viață, venituri și clasa socială înseamnă faptul că sunt necesare mai multe intervenții particularizate care să abordeze riscurile pentru sănătatea mintală în toată complexitatea lor. Astfel de intervenții impun o abordare cuprinzătoare și integrată care ar implica nu doar angajatorii, ci și agenții în materie de sănătate publică și ONG-urile relevante. Din perspectiva angajatorilor, legislația prevede ca această abordare să vizeze riscurile în funcție de locurile de muncă, însă cele mai bune practici sugerează că abordarea unei perspective mai ample ar aduce beneficii atât pentru angajator, cât și pentru angajat.

În plus, natura dinamică a evaluării riscurilor trebuie să țină cont în mod proactiv de schimbările produse la nivelul cunoștințelor și al contextului. Angajatorii au responsabilitatea de a fi la curent cu progresele într-un mod activ.

Metodologia evaluării riscurilor pentru sănătatea mintală

Inițiativa PRIMA-EF (2008) a realizat un cadru pentru evaluarea riscurilor în legătură cu pericolele psihosociale, care se bazează pe studii și pe cele mai bune practici din Europa. Ea este un cadru pentru efectuarea evaluării și gestionării riscurilor, și nu o metodologie specifică singulară – este prevăzută să cuprindă variate abordări identificate în diferite țări și totodată să atragă atenția asupra elementelor esențiale ale bunelor practici.

Figura 3 prezintă principalele elemente ale evaluării riscurilor psihosociale (42). Aceasta este considerată a face parte din procesele generale de gestionare și organizare a muncii și din procesul de producție în cadrul unei întreprinderi. Procesul de gestionare a riscurilor începe cu un audit și cu evaluarea riscurilor asociate pericolelor psihosociale de la locul de muncă. Riscurile sunt apoi ierarhizate în funcție de priorități și transpuse într-un plan de acțiune pentru intervenții. Sunt posibile trei niveluri de intervenții. Măsurile prezentate în planul de gestionare a riscurilor sunt apoi puse în aplicare și evaluate, iar lecțiile desprinse din procesul de evaluare constituie învățături organizaționale care sunt utilizate în ciclul următor al procesului de gestionare a riscurilor. Pe parcursul acestui proces este important să se identifice nu doar domeniile problematice, ci și bunele practici pe care organizația le poate menține și dezvolta în continuare.

(41) http://www.gcph.co.uk/assets/0000/4018/In-work_poverty_FINAL_Oct.pdf(42) Ibid., pagina 8.

http://www.gcph.co.uk/assets/0000/4018/In-work_poverty_FINAL_Oct.pdf



Noiembrie 2014 23

• Intervenția primară vizează prevenirea și se încadrează în mod clar în tradiția SSM. Totuși, nu este întotdeauna posibil să se prevină riscurile psihosociale la sursă – spre exemplu, lucrul de noapte va fi întotdeauna necesar în cadrul unor servicii esențiale, iar cadrele didactice nu pot scăpa cu totul de stresul asociat actului de predare pentru elevi. Pe de altă parte, în multe situații se poate preveni volumul excesiv de muncă. Printre exemplele de intervenții primare se află conceperea unui program de muncă în schimburi, gestionarea volumului de muncă și îmbunătățirea comunicării și a mediului de lucru fizic.

• Intervenția secundară vizează schimbarea modului în care lucrătorii percep pericolele psihosociale și îmbunătățirea capacității acestora de a face față respectivelor pericole. Ea implică deseori formarea profesională și creșterea nivelului de informare a angajaților și este printre cele mai răspândite tipuri de intervenție. Intervențiile secundare sunt mai frecvente, sunt percepute ca fiind mai ușor de pus în aplicare și, în privința eficacității acestora, au fost efectuate mai multe studii. Creșterea nivelului de informare cu privire la pericolele sociale, asigurarea formării profesionale pentru a face față pericolelor specifice, precum și dezvoltarea de abilități generale de adaptare – toate acestea constituie metode eficiente din cadrul intervenției secundare.

• Intervenția terțiară presupune, de regulă, unele măsuri de atenuare sau de tratare a simptomelor. Ea face parte deseori dintr-un proces de reabilitare și, prin urmare, este strâns legată de toate procesele care presupun revenirea la locul de muncă. Intervențiile terțiare includ tratarea simptomelor psihologice precum epuizarea, depresia și anxietatea. Ele ar trebui să includă, de asemenea, măsuri care să ajute angajatul să revină la muncă într-un mod sigur și prompt. Intervențiile terțiare nu sunt desfășurate de obicei de actorii de la locul de muncă, ci prin tratament și reabilitare la locul de muncă. Ele sunt desfășurate de obicei de către anumite servicii de sănătate publice, deși serviciile private de sănătate pot juca, de asemenea, un rol în acest sens. În unele țări, serviciile de sănătate interne ale întreprinderii pot fi de asemenea implicate în tratament. Locurile de muncă pot juca un rol în cadrul organizației și pot stabili relații cu aceste servicii – de fapt, ele oferă sau organizează un serviciu de gestionare a handicapurilor. Acest aspect este deosebit de important în contextul practicilor de recuperare și de revenire la locul de muncă.

Toate cele trei tipuri de intervenții sunt adecvate în gestionarea riscurilor psihosociale. Legislația în materie de SSM prevede punerea în aplicare a unor măsuri preventive la locul de muncă. S-a constatat că o combinație de intervenții acționează în mod benefic asupra locurilor de muncă, asigurând aplicarea unor strategii diverse care vizează abordarea impactului produs de riscurile psihosociale în ansamblul lor.

Eficacitatea acestor intervenții nu depinde doar de intervenția în sine, ci și de modurile în care sunt organizate și de contextul în care sunt realizate. În acest sens, aspectele-cheie includ:

• Participarea angajaților – intervențiile afectează în final cel mai mult angajații, iar aceștia au cel mai mare nivel de cunoștințe în legătură cu locurile lor de muncă. Implicarea angajaților în conceperea, punerea în aplicare și evaluarea intervențiilor va îmbunătăți, așadar, eficacitatea și eficiența acestora.

• Evaluarea și reevaluarea intervențiilor – conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor vizând sănătatea mintală trebuie să fie particularizate în funcție de împrejurările fiecărui context al locului de muncă. Evaluarea intervențiilor pe măsură ce se produc și reorientarea acestora după necesități vor asigura eficientizarea intervențiilor.

• Etica – atunci când se abordează aspecte legate de sănătatea mintală, etica este deosebit de importantă. Trebuie să se ia măsuri minime pentru asigurarea confidențialității informațiilor și a faptului că intervențiile vizează în mod clar aducerea de beneficii angajaților și angajatorilor. De asemenea, ar trebui să se prevadă în mod clar faptul că angajații nu sunt afectați ca urmare a implicării lor în intervențiile vizând sănătatea mintală.

Responsabilitatea economică – desfășurarea de intervenții bine concepute și puse în aplicare este în concordanță cu bunele practici privind responsabilitatea socială a angajatorilor.



Noiembrie 2014 24

PRINCIPII DE EVALUARE A RISCURILOR

Standardul Regatului Unit privind gestionarea riscurilor prevede o serie de principii care ar trebui să fie aplicate în gestionarea riscurilor psihosociale:• Colaborarea cu grupuri determinate• Axare pe condițiile de muncă, și nu pe persoane• Axare pe aspecte importante• Prezentarea de dovezi ale efectelor produse de condițiile de muncă asupra sănătății• Aplicarea de măsuri valabile și fiabile• Asigurarea confidențialității informațiilor• Axare pe eliminarea sau reducerea riscurilor• Implicarea angajaților(Adaptare după BSI, 2011)



Noiembrie 2014 27

RLM aceasta presupune analiza datelor privind gestionarea absențelor și evaluarea nevoilor. În plus, toate cele trei abordări au în comun activitatea de „evaluare a infrastructurii”, care evaluează cunoștințele, abilitățile și capacitățile disponibile pentru îndeplinirea funcțiilor lor.

De asemenea, cele trei abordări au în comun metode și intervenții, mai exact, mijloacele prin care ele generează rezultatele prevăzute. Printre abordările comune se află schimbarea mediului fizic și psihosocial printr-o concepere mai bună a locului de muncă, prin promovarea unei schimbări adecvate la nivelul culturii organizaționale, printr-o mai bună organizare a muncii și altele.

În fine, rezultatele fiecărei abordări au multe elemente comune. Printre acestea se află reducerea accidentelor și a bolilor, ameliorarea stării de bine și a stării de sănătate a persoanelor. Sub aspect organizațional, ele includ productivitatea îmbunătățită, reducerea absenteismului și păstrarea angajaților calificați și a celor de valoare.

Existența elementelor comune între abordări înseamnă că este logic să se asigure implicare în toate cele trei strategii în vederea asigurării sănătății mintale la locul de muncă, ceea ce face obiectul orientărilor prezentate în continuare.

POLITICA PRIVIND SĂNĂTATEA MINTALĂ ȘI STAREA DE BINE ÎN CADRUL BT

Compania de telecomunicații BT aplică una dintre cele mai proactive politici în materie de sănătate mintală care au fost documentate în ultimii ani. Aceasta are un cadru privind sănătatea mintală conceput pe trei niveluri:• Promovarea stării de bine a angajaților și prevenirea suferinței – incluzând indicații privind intranetul

companiei și formarea administrativă• Identificarea suferinței și asigurarea intervenției timpurii prin evaluarea online a riscului de stres și prin

cursuri de formare în parteneriat pentru superiorii ierarhici direcți• Sprijin și tratament pentru persoanele care se confruntă cu probleme de sănătate mintalăÎn cadrul acestei politici, BT are reprezentare în consiliul de administrație al companiei și trebuie să justifice (sub forma unei justificări economice) acțiunile pe care le întreprinde. Evaluările efectuate până la această dată indică faptul că politica nu este doar eficientă sub aspectul sănătății, ci și reușită din punctul de vedere al eficienței costurilor.

Politica și infrastructura

O politică și o infrastructură solide privind locul de muncă constituie esența bunelor practici în promovarea sănătății mintale la locul de muncă. În practică, aceasta înseamnă că locurile de muncă ar trebui să aibă:

• o politică clară, cu dispoziții ferme și care să fie bine comunicată tuturor angajaților;• un buget clar pentru punerea în aplicare a politicii;• o funcție desemnată – una sau mai multe persoane care răspund(e) de punerea în aplicare a politicii;• o persoană sau un grup bine instruit, care să dețină competențele necesare pentru punerea în aplicare

a politicii;• o conducere fermă și sprijin puternic pentru angajați.

Elementele de politică și de infrastructură ar trebui să fie susținute de o metodologie utilizabilă pentru punerea în aplicare a politicii.

Politicile privind locul de muncă pot viza problema sănătății mintale în cadrul unor politici secundare specifice referitoare la o serie de domenii, însă poate exista, de asemenea, o declarație de politică generală care să se axeze exclusiv pe sănătatea mintală și pe starea de bine. Dată fiind lipsa relativă a punerii accentului pe aspectele legate de sănătatea mintală la locul de muncă, este esențial ca angajamentul de aplicare a politicii să fie ferm, indiferent dacă este exprimat ca o politică singulară sau ca element al altor politici



Noiembrie 2014 28

relevante. În caseta precedentă se oferă un exemplu de declarație de politică generală fermă a companiei de telecomunicații BT (44).

Indiferent de modul în care este prezentată, politica privind sănătatea mintală și starea de bine la locul de muncă trebuie să vizeze următoarele domenii:

• Sănătatea și securitatea• Promovarea sănătății• Reabilitarea și revenirea la locul de muncă• Egalitatea și nediscriminarea

Politica privind sănătatea și securitatea în muncă

În contextul sănătății și securității în muncă, politica privind sănătatea mintală și starea de bine ar trebui să se refere la:

• Sursele de stres la muncă – identificarea și controlul acestora• Un angajament privind gestionarea și prevenirea pericolelor de la locul de muncă pentru sănătatea mintală• O declarație cu privire la modul în care se va aborda sănătatea mintală și starea de bine prin identificarea

pericolelor, evaluarea riscurilor și măsurile de control• Ar trebui să se prevadă rolul explicit al raportării, de exemplu, prin declarații privind securitatea, audituri etc.• Calificările și formarea profesională necesară a personalului implicat• Responsabilitatea și răspunderea clară pentru toate aspectele sistemului de sănătate și securitate• Relațiile dintre politica și sistemul de sănătate și securitate și alte politici relevante, mai exact promovarea

sănătății, reabilitarea și revenirea la locul de muncă, egalitatea și antidiscriminarea, gestionarea resurselor umane

Politica privind SSM ar trebui să fie în mod clar în conformitate cu legislația și cu alte orientări și standarde din domeniu sau cu acorduri sectoriale aplicabile.

Un exemplu recent de bună politică în materie de SSM în domeniu este oferit de compania petrolieră norvegiană Statoil (45), care a dezvoltat o abordare cuprinzătoare a gestionării riscurilor psihosociale la locul de muncă. Această politică cuprinde câteva elemente specifice:

• localizarea cadrului privind gestionarea riscurilor psihosociale în cadrul sistemului general de gestionare a sănătății și securității al companiei;

• integrarea în documentația privind SSM existentă;• dezvoltarea de cursuri de formare și formarea profesională a directorilor și a angajaților;• dezvoltarea unui sistem particularizat de indicatori ai riscurilor psihosociale și a unor acțiuni de

monitorizare;• dezvoltarea unui instrument de verificare în cadrul sistemului de monitorizare a SSM.

Politica de promovare a sănătății la locul de muncă

Politica de promovare a sănătății la locul de muncă vizează dezvoltarea și stabilirea unor mijloace de menținere și de îmbunătățire a stării de sănătate mintală și a stării de bine a angajaților la locul de muncă. Printre aspectele specifice ale politicii de promovare a sănătății mintale la locul de muncă se află următoarele:

• Politica ar trebui să vizeze atât aspecte profesionale, cât și aspecte legate de starea mintală generală și de starea de bine. Ea ar trebui să se axeze nu doar pe persoanele individuale, ci și pe mediul lor de lucru.

(44) Kilfedder, C. (2009): Improving Practice and Policy (Îmbunătățirea practicii și a politicii), http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=promenpol.en.events.763 Litchfield, P. (2007): At the forefront of wellbeing at work (Cele mai importante elemente ale stării de bine la locul de muncă), http://www.theguardian.com/society/2007/nov/14/mentalhealth6(45) Bergh, L., Hinna, S. și Leka, S. (2014): „Sustainable Business Practice in a Norwegian Oil and Gas Company: Integrating Psychosocial Risk Management into the Company Management System” (Practica economică sustenabilă într-o companie petrolieră și de gaze din Norvegia: integrarea gestionării riscurilor psihosociale în sistemul de gestionare al companiei), în Contemporary Occupational Health Psychology: Global Perspectives on Research and Practice (Psihologie contemporană a sănătății în muncă: perspective globale privind cercetarea și practica), vol. 3, prima ediție. Redactare de S. Leka și R. Sinclair. John Wiley & Sons, Ltd.

http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=promenpol.en.events.763

http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=promenpol.en.events.763

http://www.theguardian.com/society/2007/nov/14/mentalhealth6



Noiembrie 2014 29

Ea ar trebui să vizeze sporirea rezistenței persoanelor, spre exemplu, prin îmbunătățirea abilităților de adaptare.

• Politica ar trebui să vizeze stabilirea de legături cu politica în materie de sănătate și de securitate. În mod specific, ea ar trebui să vizeze modalitățile prin care mediul de lucru să contribuie la sănătatea mintală și la o stare de bine. Acest lucru se poate realiza prin diverse intervenții în legătură cu conceperea locurilor de muncă, organizarea muncii sau schimbarea culturii.

• Politica ar trebui să desemneze persoanele responsabile cu punerea în aplicare a politicii. Ea ar trebui să specifice cunoștințele și competențele care le sunt necesare, precum și activitățile în care acestea ar trebui să se implice.

Politica privind reabilitarea și revenirea la locul de muncă

Politica privind RLM a unei organizații pentru orice cauză a absențelor ar trebui să aibă drept obiectiv general asigurarea faptului că:

• există o declarație clară privind faptul că revenirea timpurie la muncă reprezintă norma în cadrul organizației; și

• s-au stabilit infrastructurile, competențele și practicile necesare pentru realizarea acestui obiectiv.

Politica ar trebui:

• să prevadă modul de desfășurare a medierii între lucrătorul absent și organizație;• să prevadă modul de desfășurare a monitorizării timpurii, a evaluării și a direcționării spre serviciile

corespunzătoare;• să prevadă modul în care angajatul poate avea acces la o persoană care să îl reprezinte în fața cadrelor

medicale, a supraveghetorului sau a familiei, după caz;• să specifice dreptul la un plan individualizat adaptat și flexibil de revenire la muncă în cazul lucrătorului

absent;• să prevadă modul de evaluare a capacității de muncă;• să prevadă modul în care se vor asigura adaptări și ajustări adecvat individualizate, susținute și stabile;• să specifice dreptul la măsuri pentru o reluare treptată a muncii;• să prevadă un sistem de gestionare activă a cazurilor pentru supravegherea procesului de reintegrare;• să prevadă modul în care se oferă oportunități pentru lucrătorul absent în vederea dezvoltării capacității

acestuia prin activități de reconversie profesională și de reabilitare la locul de muncă;• să prevadă oportunități pentru explorarea disponibilității de a munci sau pentru dobândirea de

experiență într-un post alternativ, tranzitoriu;• să prevadă recurgerea la asistență tehnică și consiliere;• să promoveze informarea cu privire la politica în materie de RLM și de reabilitare în cadrul organizației.

Aceste dispoziții se referă la o politică generală în materie de RLM, care abordează bolile sau vătămarea de orice fel. Există însă o serie de dispoziții care ar putea fi incluse și care sunt deosebit de relevante pentru sănătatea mintală și starea de bine. Printre ele se află:

• nevoia de creștere a nivelului de informare a tuturor părților interesate de la locul de muncă cu privire la sănătatea mintală și la starea de bine;

• nevoia de a combate stigmatizarea și discriminarea acolo unde aceste fenomene apar;• disponibilitatea personalului format – majoritatea angajaților sau a directorilor nu posedă cunoștințele

și competențele necesare pentru abordarea aspectelor legate de sănătatea mintală și de RLM fără instruire;

• nevoia de a ține cont de diferitele implicații ale bolilor mintale sau ale problemelor de sănătate mintală, spre exemplu:– Care sunt simptomele diferitelor tipuri de boli?– Care sunt așteptările rezonabile din partea angajaților care revin la muncă?

• nevoia de a asigura confidențialitatea informațiilor – date fiind sensibilitățile specifice problemelor de sănătate mintală, politicile ar trebui să garanteze confidențialitatea, atunci când aceasta este necesară.



Noiembrie 2014 30

INFRASTRUCTURA PENTRU GESTIONAREA SĂNĂTĂȚII MINTALE LA LOCUL DE MUNCĂ

O bună politică nu este suficientă pentru asigurarea unor bune practici – este necesară și o infrastructură adecvată. În acest context, infrastructura se referă la:• dispunerea de personal cu responsabilități și răspundere clară;• alocarea de timp și buget pentru gestionarea sănătății mintale la locul de muncă;• asigurarea, la nevoie, a accesului la expertiza adecvată;• asigurarea formării profesionale adecvate a personalului pentru rolurile sale în sistemul de gestionare a

sănătății mintale;• asigurarea unei structuri de politică adecvate în cadrul organizației pentru gestionarea sănătății

mintale.

Un studiu al Health and Safety Executive (HSE) în Regatul Unit prezintă exemple bune de politică în acest domeniu. În total, sunt oferite 14 studii de caz referitoare la politica respectivă. Concluziile studiului au stabilit faptul că nu există o politică definitivă în domeniul RLM și că, deseori, politica din domeniu este cuprinsă într-o serie de politici precum cea în materie de SSM, politici specifice privind stresul, gestionarea absențelor și altele. Un exemplu de astfel de politică este oferit de Consiliul regional Flintshire (46):

Politici privind reabilitarea și revenirea la locul de muncă – Consiliul regional Flintshire (Regatul Unit)• Raportarea absenței – angajatul contactează supraveghetorul/superiorul ierarhic direct la prima oră a

programului normal de lucru• Contactarea angajatului în timpul absenței – directorii ar trebui să încerce să păstreze legătura cu

angajații bolnavi prin telefon, corespondență și vizite. Primul contact ar trebui să fie stabilit în primele trei săptămâni de absență.

• Stabilirea cauzei problemei de sănătate – ar trebui să se realizeze imediat direcționarea către departamentul de sănătate în muncă dacă pe certificatul medical se menționează stresul, anxietatea sau depresia.

• Dezvoltarea și convenirea asupra unui plan de reabilitare – departamentul de sănătate în muncă și angajatul vor avea în vedere un proces etapizat de revenire la muncă, iar acesta va fi adus la cunoștința superiorului ierarhic direct.

• Planul tipic de reabilitare – o revenire etapizată la muncă, cu restricții în activitățile profesionale și/sau reducerea orelor de lucru, de regulă pe o perioadă de patru săptămâni.

• Monitorizarea procesului de reabilitare și de revenire la locul de muncă – departamentul de sănătate în muncă contactează angajatul în cursul celei de a patra săptămâni a programului pentru a se asigura că nu există probleme înainte de revenirea angajatului la sarcinile sale normale. Este de așteptat ca superiorul ierarhic direct să monitorizeze revenirea la locul de muncă. Departamentul de resurse umane se poate implica, de asemenea, dacă este vorba despre un caz deosebit de dificil.

Colectarea și analiza informațiilor

După dezvoltarea politicilor adecvate, se realizează practica gestionării sănătății mintale la locul de muncă. Etapele inițiale ale procesului implică activitatea de colectare a informațiilor pentru a ajuta la caracterizarea problemelor care ar putea exista. Obiectivul general este de a cerceta în mod sistematic eventualele amenințări la adresa sănătății mintale, de a identifica riscurile implicate, de a evalua nevoile și preferințele angajaților pentru acțiune și de a stabili nevoile pentru acțiunile de reabilitare și de revenire la locul de muncă.

(46) Adaptare după: Thomson, L., Neathey, F. și Rick, J. (2003): Best practice in rehabilitating employees following absence due to work-related stress (Cele mai bune practici în reabilitarea angajaților în urma absenței datorate stresului de la locul de muncă), http://www.hse.gov.uk/research/rrpdf/rr138.pdf

http://www.hse.gov.uk/research/rrpdf/rr138.pdf




Noiembrie 2014 31

Obiectivul cercetărilor și metodele care ar putea fi utilizate diferă într-o anumită privință, însă obiectivul lor este comun – evaluarea naturii problemelor efective sau posibile și analizarea acestor date pentru a se putea pune în practică un plan de intervenție.

Colectarea informațiilor privind pericolele psihosociale la locul de muncă

În cazul practicii în materie de SSM, se folosesc în acest scop tehnicile de identificare a pericolelor și de evaluare a riscurilor. Ele implică, de obicei, un anumit tip de sondaj (sau discuție cu angajații din organizații mai mici), putând fi completate de avizul unui expert. Acest sondaj ar trebui să vizeze întotdeauna un anumit loc de muncă sau o populație de lucrători și ar trebui să permită să se înțeleagă cauzele și consecințele pericolelor identificate. El ar trebui să includă, de asemenea, o estimare a vătămărilor asociate riscurilor în scopul identificării tipului și nivelului de prioritate al acțiunii de intervenție care ar putea fi întreprinsă.

Atunci când se colectează informații cu privire la starea de sănătate, trebuie să se aplice cele mai înalte standarde de confidențialitate. Identificarea pericolelor nu presupune doar evaluarea pericolelor psihosociale – pericolele fizice ar trebui să fie, de asemenea, avute în vedere, identificate și gestionate, de exemplu, lucrul cu substanțe periculoase.

Informațiile despre pericole care apar în urma acestui proces sunt apoi supuse unei analize a riscurilor folosind tehnicile disponibile în mod obișnuit în cazul pericolelor fizice. În cazul analizei riscului psihosocial, se pot aplica metodele descrise în PRIMA-EF, în Orientările-standard ale BSI privind gestionarea riscurilor psihosociale și în Standardul canadian pentru sănătate și securitate psihologică (a se vedea capitolul anterior pentru detalii). După ce s-a efectuat analiza riscurilor, aceste informații ar trebui să fie luate în considerare în coroborare cu datele disponibile despre accidente, absențe etc. În plus, ar trebui să se aibă în vedere sistemul de gestionare și cel de asistență înainte de a trece la etapa următoare a procesului, și anume dezvoltarea unui plan de acțiune cuprinzând intervențiile adecvate.

PRINCIPII DE PREVENIRE

Principiile de prevenire, așa cum se aplică în domeniul sănătății și securității, sunt bine cunoscute. Totuși, cu câteva completări, ele pot fi aplicate atât în promovarea sănătății mintale, cât și în gestionarea absențelor. Printre aceste principii se numără următoarele:• Cerințele legale trebuie să fie îndeplinite• Toți actorii de la locul de muncă sunt responsabili pentru gestionarea sănătății mintale la locul de

muncă• Participarea la gestionarea sănătății mintale la locul de muncă este un drept• Inițiativele pentru gestionarea sănătății mintale sunt susținute la toate nivelurile organizației

Colectarea de informații cu privire la nevoile de promovare a sănătății mintale la locul de muncă

Colectarea de informații cu privire la nevoile de promovare a sănătății mintale se axează atât pe riscurile obiective pentru sănătatea mintală, cât și pe preferințele forței de muncă pentru acțiune. Spre deosebire de evaluarea riscurilor, care este deseori bazată pe indicatori și criterii obiective, evaluarea nevoilor în materie de sănătate tinde să fie determinată de utilizatori și susținută de experți. Acest accent pus pe participarea utilizatorilor în stabilirea nevoilor și a intervențiilor apare din cauza caracterului voluntar al PSM, fiind și o bună practică, în sensul că se asigură acceptarea oricăror intervenții care se realizează.

Pentru colectarea informațiilor în scopul evaluării nevoilor în materie de sănătate mintală se pot utiliza o serie de instrumente – cel mai frecvent se utilizează sondajele prin chestionare, însă se utilizează în mod frecvent și metodele de intervievare în grup, mai ales în cazul în care numărul angajaților dintr-o organizație este mic. Mai multe informații despre instrumentele care pot fi utilizate se găsesc pe site-urile de internet ale ENWHP (47) și

(47) http://www.enwhp.org; http://www.mentalhealthpromotion.net

http://www.enwhp.org/

http://www.mentalhealthpromotion.net/



Noiembrie 2014 32

ProMenPol. În plus, site-urile internet ale PRIMA-EF (48) și EU-OSHA au, de asemenea, instrumente utile pentru colectarea de informații.

Colectarea de informații la locul de muncă pentru nevoile de revenire la locul de muncă

Colectarea de informații în scopul desfășurării proceselor de RLM implică evaluarea nivelurilor de absenteism din motive de sănătate la locul de muncă. Printre informațiile specifice care ar trebui să fie colectate se află:

• rata absenteismului din motive de sănătate;• numărul perioadelor scurte de absenteism;• durata absenței;• motivele absenței (medicale și de altă natură);• contactele stabilite;• intervențiile realizate;• rezultatele intervențiilor;• proporția forței de muncă fără absențe;• contacte cu serviciile de sănătate;• defalcarea datelor privind absențele pe baza unor parametri organizaționali și individuali, cum ar fi

departamentul, tipul schimbului de lucru, tipul mediului de lucru, gradul, vârsta etc.

Apoi, aceste date pot fi folosite, împreună cu altele, pentru a construi o imagine a tiparelor de absențe din cadrul unei organizații. Acestea pot fi folosite pentru a concepe intervenții adecvate pentru gestionarea absențelor într-un mod mai eficace.

Pentru a oferi o abordare în cazul stabilirii statutului practicii privind RLM în cadrul unei organizații, organizația canadiană NIDMAR (49) a oferit un instrument de audit detaliat pentru descrierea politicii și practicii organizaționale. O versiune simplificată a acestui instrument este disponibilă pe site-ul proiectului Re-Integrate (50).

INTERVENȚIILE VIZÂND PSM

Conceperea intervențiilor pentru promovarea sănătății mintale a făcut obiectul unui proiect major al UE intitulat MHP Handbooks (Manuale PSM). În cadrul acestui proiect a fost elaborat recent un manual de instrucțiuni privind conceperea și implementarea de activități de promovare a sănătății mintale la locul de muncă. Acestea includ activități în domeniile-cheie ale conducerii, comunicațiilor și stresului.

Proiectul adoptă un proces bazat pe proiecte, care se poate integra cu ușurință în etapele comune ale metodelor mai tradiționale de evaluare a riscurilor.

Manualul privind locul de muncă include exerciții privind modalitatea de autoevaluare pentru stres, cercurile de promovare a sănătății, gestionarea echipei și multe altele.

Manualul este disponibil la adresa:http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=handbook.en.e-handbooks-old

Conceperea intervențiilor

Faza de colectare a informațiilor este urmată de o fază de activitate în care are loc conceperea și punerea în aplicare a intervențiilor. Există diferențe între tipurile de intervenții concepute de regulă între cele trei abordări ale gestionării sănătății mintale la locul de muncă. Acest lucru se datorează faptului că ele sunt

(48) http://www.prima-ef.org/index.html; https://osha.europa.eu/ro(49) https://www.nidmar.ca/index.asp(50) http://www.re-integrate.eu

http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=handbook.en.e-handbooks-old

http://www.prima-ef.org/index.html

https://osha.europa.eu/ro

https://www.nidmar.ca/index.asp

http://www.re-integrate.eu/



Noiembrie 2014 33

concepute pentru a îndeplini diferite obiective, însă, în pofida acestor diferențe, există multe metode care produc efecte în mai multe domenii.

Spre exemplu, îmbunătățirea concepției locului de muncă prin reducerea cerințelor aferente nu doar reduce riscul psihosocial, ci promovează totodată sănătatea mintală. De asemenea, promovarea sănătății mintale prin ameliorarea abilităților generale de adaptare ale angajatului va produce efecte asupra modului în care persoana face față factorilor specifici generatori de stres de la locul de muncă, iar monitorizarea cerințelor locului de muncă în cazul unui angajat care a revenit la muncă poate avea beneficii în sensul reducerii stresului.

În timp ce în promovarea sănătății și a securității, precum și a sănătății mintale, există elemente comune de abordare a procesului de realizare a intervențiilor, intervențiile pentru reabilitare și revenirea la locul de muncă prezintă unele diferențe semnificative față de aceste două abordări. Cea mai semnificativă diferență se referă la abordarea gestionării cazurilor – aceasta este situația în care o persoană responsabilă gestionează în mod proactiv cazul unei persoane revenite la locul de muncă. Ea presupune stabilirea de legături cu agenți din afara organizației, cum ar fi servicii de sănătate, servicii de reabilitare, asigurători sociali, agenții de formare profesională și altele, precum și cu actori din cadrul organizațiilor angajatorului, cum ar fi departamentul pentru SSM, cel de resurse umane și superiorul ierarhic direct, cu scopul de a asigura revenirea la locul de muncă în condiții de securitate și la un moment oportun.

Spre deosebire de celelalte două abordări, practica privind RLM este axată, de regulă, pe cazuri individuale, ceea ce generează activități cum ar fi evaluarea capacității individuale și evaluarea cerințelor locurilor de muncă individuale pentru ca persoana care revine să poată face acest lucru în condiții de securitate.

Ar trebui menționat faptul că multe dintre intervențiile realizate în cadrul celor trei abordări nu vizează sănătatea în mod exclusiv. Spre exemplu, proiectarea utilajelor pentru maximizarea eficienței poate maximiza, de asemenea, securitatea; îmbunătățirea asistenței sociale la locul de muncă, ca o măsură de promovare a sănătății mintale, va îmbunătăți și comunicarea la locul de muncă în legătură cu aspecte operaționale; iar îmbunătățirea conceperii locului de muncă ca măsură în cadrul revenirii la locul de muncă va îmbunătăți, de asemenea, securitatea.

Prin recentul proiect ENWHP „Work. In tune with life” au fost publicate o serie de studii de caz din Europa privind promovarea sănătății mintale (51). În cadrul acestuia au fost elaborate și studii de caz privind revenirea la locul de muncă.

Rezultate comune

Diferitele intervenții aferente celor trei abordări vizează toate menținerea și îmbunătățirea sănătății și securității. Cu toate acestea, beneficiile obținute de pe urma acestor intervenții nu se limitează la sfera sănătății – se observă beneficii și în ceea ce privește eficiența, productivitatea, eficacitatea, păstrarea angajaților de valoare și alți indicatori de performanță organizațională semnificativi. Se obțin beneficii și în afara organizației sub aspectul costurilor reduse cu serviciile de sănătate și cu asigurătorii sociali.

Beneficiile pentru angajatori ar putea fi destul de semnificative. Se pot observa îmbunătățiri la nivelul absenteismului – orientarea spre absenteismul asociat sănătății mintale poate determina o reducere mare a numărului total de zile pierdute. Moralul forței de muncă se poate îmbunătăți, ceea ce determină îmbunătățirea susținută a productivității și a producției. Oricum, realizarea de intervenții în legătură cu sănătatea mintală nu ar trebui să fie doar o chestiune de calculare a beneficiilor, ci ar trebui să fie determinată, de asemenea, de responsabilitățile mai generale ale angajatorilor față de societatea în care își desfășoară activitatea și în care trăiesc împreună cu angajații lor.

Aceste rezultate trebuie să fie monitorizate – un sistem integrat de gestionare a sănătății mintale va colecta date cu privire la aceste dimensiuni la intervale regulate. Astfel, se poate menține și îmbunătăți performanța generală a sistemului, în același timp asigurându-se menținerea și îmbunătățirea sănătății mintale. În adoptarea

(51) http://www.healthscotland.com/uploads/documents/15747-WorkInTuneEmployersAppendix.pdf

http://www.healthscotland.com/uploads/documents/15747-WorkInTuneEmployersAppendix.pdf



Noiembrie 2014 34

acestei abordări sistematice și integrate, învățarea organizațională poate fi facilitată într-un mod structurat și eficace – politicile, sistemele și persoanele pot beneficia nu doar de pe urma experienței desfășurării de activități legate de sănătatea mintală, ci și de pe urma monitorizării procesului, precum și a cuantificării procesului și a rezultatelor acestuia.

Care este obligația angajatorilor?

Angajatorii și gestionarea riscurilor

Directiva-cadru și directivele aferente prevăd în mod clar responsabilitatea angajatorilor în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor în materie de sănătate și securitate, acest lucru fiind valabil pentru prevenirea riscurilor psihosociale și prevenirea afectării sănătății mintale și a stării de bine. Există multe modalități de organizare a acestor responsabilități, însă etapele care ar trebui să fie parcurse în cadrul procesului de gestionare a riscurilor sunt:

1. Identificarea pericolelor și evaluarea riscurilor2. Planificarea pentru acțiune3. Punerea în aplicare a acțiunilor de reducere a riscurilor4. Evaluarea și revizuirea5. Învățarea și dezvoltarea organizațională

În timp ce practica vizând SSM are un temei juridic solid, promovarea sănătății la locul de muncă (PSLM) are, în general, un temei juridic mai precar. Spre exemplu, Germania prevede obligația legală a organizațiilor de asigurări de sănătate să se implice în PSLM (inclusiv în PSM), însă această măsură nu este frecventă în Europa. Prin urmare, angajatorii care se implică în PSM o fac în mod voluntar.

De asemenea, practica vizând RLM nu este de regulă legiferată în mod direct (52), deși ar putea face obiectul unor abordări fără caracter obligatoriu, cum ar fi acordurile cu parteneri sociali. Cu toate acestea, există dispoziții în legislația privind SSM care decurg direct din directiva-cadru și care sunt indirect relevante pentru procesul RLM. În particular, dispozițiile privind obligația de solicitudine, compatibilizarea muncii cu abilitățile și capacitățile lucrătorului și altele au efect asupra intervențiilor necesare pentru readucerea în condiții de securitate a unui lucrător la locul de muncă în urma unei boli. În acest context, unele dintre principiile importante sunt evitarea riscurilor, combaterea riscurilor la sursă și adaptarea muncii la persoană.

Rolul angajaților

Angajații au și ei un rol în ceea ce privește problema sănătății mintale la locul de muncă. Ei beneficiază de drepturi specifice în temeiul legislației privind SSM, cum ar fi cele privind dreptul la informații despre pericolele de la locul de muncă și dreptul de a fi consultat în legătură cu pericolele de la locul de muncă și cu toate aspectele legate de securitatea și sănătatea la locul de muncă.

De asemenea, angajații au și obligații în temeiul legislației privind SSM. Printre acestea se află obligația de a avea grijă de propria sănătate, obligația de a informa angajatorii în legătură cu pericolele de la locul de muncă și obligația de a coopera în cadrul inițiativelor în materie de sănătate și securitate.

Situația este diferită în ceea ce privește PSM la locul de muncă (în măsura în care este vorba despre aspecte neprofesionale), deoarece nu există obligații sau drepturi legiferate. Însă cerințele bunelor practici impun implicarea amplă a angajaților în inițiativele de PSM. Dacă se dorește ca astfel de inițiative să fie eficace, implicarea angajaților este esențială, deoarece nu este posibil să se oblige angajații să ia parte la sau să coopereze cu inițiative de PSM împotriva voinței lor.

Cele mai bune practici indică faptul că implicarea angajaților în PSM la locul de muncă ar trebui să pornească de la etapa de concepere a politicilor și a intervențiilor, că ar trebui să se extindă la evaluarea nevoilor și a

(52) Țări precum Țările de Jos reprezintă o excepție – aici procesele care trebuie să se desfășoare în urma unei absențe din motive de sănătate sunt specificate și susținute de măsuri financiare.



Noiembrie 2014 35

preferințelor pentru intervenții și că ar trebui să includă, de asemenea, activitățile de punere în aplicare și de evaluare.

Angajații au, în general, drepturi și obligații legiferate în mod direct în procesul de RLM, deși este posibil ca acestea să nu fie conceptualizate ca atare. Spre exemplu, prestațiile de asigurări sociale pentru absență din motive de boală fac, de regulă, obiectul unei anumite monitorizări și evaluări al căror rezultat ar putea fi promovarea revenirii unei persoane la locul de muncă. De asemenea, legislația privind combaterea discriminării prevede dreptul de a nu fi discriminat pe criterii de sănătate.

Totuși, la locul de muncă, angajatul este supus, de asemenea, dispozițiilor politicii privind locul de muncă sau obiceiurilor și practicilor de la locul de muncă. Astfel de politici (în general, politici privind gestionarea absențelor) stabilesc, de regulă, relații și cerințe de raportare, tipurile activităților în care se implică atât angajatorul, cât și angajatul, precum și măsurile financiare care s-ar putea aplica. Bunele practici din domeniu indică faptul că reprezentanții angajaților ar fi implicați în conceperea și monitorizarea politicilor privind locul de muncă în domeniu.



Noiembrie 2014 36

7. Orientări existente

Există multe orientări în materie de sănătate mintală și muncă. Acestea provin, în general, din cadrul celor trei abordări relevante ale gestionării aspectelor de sănătate mintală la locul de muncă – Sănătate și securitate, Promovarea sănătății mintale și Revenirea la locul de muncă, iar scurtele descrieri ale acestor orientări prezentate în cele ce urmează sunt organizate sub aceste trei titluri.

Orientările în sine diferă ca origine, statut, obiective și grupuri-țintă. Agențiile transnaționale și cele naționale au fost active în domeniu, iar aceste orientări comportă deseori o greutate semnificativă sub aspectul implicațiilor lor în practică. Aceste orientări tind să se adreseze angajatorilor și, în general, sunt elaborate în termeni de nivel înalt, deseori subliniind responsabilitățile stabilite în temeiul legii și al principiilor de abordare, în loc să ofere orientări pentru punerea în practică a bunelor practici.

Orientările privind bunele practici tind să fie oarecum diferite în ceea ce privește accentele puse – ele au oferit orientări cu privire la procedurile care ar trebui să fie urmate în procesul de punere în aplicare. Aceste orientări sunt deseori susținute de studii de caz privind bunele practici și de instrumente de punere în aplicare. Există tendința ca acestea să fi fost elaborate în cadrul unor proiecte specifice, fiind deseori finanțate de către Comisia Europeană.

Această prezentare generală a orientărilor disponibile nu este exhaustivă, ci prezintă, în principal, site-uri de internet care oferă un bun punct de pornire în căutarea de orientări practice.

Orientări privind promovarea sănătății mintale

Rețeaua europeană pentru promovarea sănătății la locul de muncă (ENWHP) – Work. In tune with life

Rețeaua europeană pentru promovarea sănătății la locul de muncă (ENWHP) a lansat inițiativa de a contribui la promovarea sănătății mintale la locul de muncă. Campania a fost cofinanțată de către Comisia Europeană în cadrul Programului în domeniul sănătății publice 2003-2008.

În cadrul campaniei, au fost elaborate trei ghiduri:

• Un ghid despre analiza economică pentru sănătatea mintală – această broșură este concepută să ajute jucătorii corporativi să înțeleagă mai bine aspectele economice ale problemelor psihosociale la locul de muncă (stresul, violența, hărțuirea, epuizarea etc.)

• Un ghid pentru promovarea sănătății mintale la locul de muncă – resursa angajatorilor• Un ghid pentru crearea unui loc de muncă psihic sănătos – resursa angajaților

http://www.enwhp.org/enwhp-initiatives/8th-initiative-work-in-tune-with-life.html

Promovarea politicii și practicii în materie de sănătate mintală – ProMenPol

Obiectivul site-ului internet al proiectului ProMenPol este de a susține practicile și politicile privind promovarea sănătății mintale în perioada 2006-2009 în trei medii: școli, locuri de muncă și cămine de bătrâni. Site-ul internet oferă un set de instrumente practice.

Setul ProMenPol cuprinde patru manuale interrelaționate cu privire la modul de punere în aplicare a promovării sănătății mintale.

• Un manual generic privind punerea în aplicare a PSM• Un manual pentru punerea în aplicare a PSM în școli• Un manual pentru punerea în aplicare a PSM la locul de muncă• Un manual pentru punerea în aplicare a PSM în cămine de bătrâni

http://www.enwhp.org/enwhp-initiatives/8th-initiative-work-in-tune-with-life.html



Noiembrie 2014 37

Există un motor de căutare care permite selectarea instrumentelor pe criterii de limbă, mediu, tip de instrument, obiectivul instrumentului și alte caracteristici.

http://www.mentalhealthpromotion.net

Manuale de promovare a sănătății mintale

Site-ul „MHP Handbook” (manuale privind PSM) oferă acces la manuale de punere în aplicare pentru promovarea sănătății mintale în trei medii:

• școli;• locuri de muncă;• cămine de bătrâni.

Manualele pot fi utilizate pentru punerea în aplicare a activităților PSM în cadrul acestor medii. Fiecare manual prezintă informații detaliate despre PSM în legătură cu mediul, exerciții utile și intervenții recomandate.

http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=handbook.en.about

Orientări privind sănătatea și securitatea

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA)

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă (EU-OSHA) a lansat o campanie europeană cu o durată de doi ani: „Managementul stresului pentru locuri de muncă sănătoase (2014-2015)”. Campania își propune să crească nivelul de informare cu privire la problema tot mai pregnantă a stresului la locul de muncă și a riscurilor psihosociale și să perfecționeze abilitățile practice de prevenire și gestionare cu succes a acestora la locurile de muncă din Europa. Site-ul campaniei prezintă o serie de instrumente și de resurse. Acesta include o colecție de linkuri către instrumente naționale (https://www.healthy-workplaces.eu/ro/practical-tools). În plus, un ghid electronic oferă angajatorilor care sunt întreprinderi mici o introducere scurtă și practică a modului de abordare a riscurilor psihosociale (53).

Promovarea sănătății mintale și starea de bine sunt prezentate mai detaliat în două alte rapoarte (54), unul axat pe exemple de bune practici, iar celălalt pe abordări de politică.

Health and Safety Executive (Regatul Unit): Standarde privind gestionarea stresului la locul de muncă

Site-ul internet al Health and Safety Executive (Regatul Unit) oferă sprijin pentru crearea unui sistem de gestionare pentru abordarea stresului la locul de muncă prin oferirea de standarde în materie de gestionare. Standardele în materie de gestionare definesc caracteristicile sau cultura unei organizații în care riscurile asociate stresului la locul de muncă sunt gestionate și controlate în mod eficace.

Standardele în materie de gestionare cuprind șase domenii-cheie ale conceperii locurilor de muncă care, dacă nu sunt gestionate în mod adecvat, sunt asociate cu un nivel precar al sănătății și al stării de bine, cu o productivitate scăzută și cu absențe mai multe din motive de boală (sursele primare de stres la locul de muncă).

Standardele în materie de gestionare permit evaluarea situației actuale cu ajutorul sondajelor și al altor tehnici și ajută angajatorii să își îndrepte atenția asupra cauzelor subiacente și a prevenirii acestora.

http://www.hse.gov.uk/stress/standards/index.htm

(53) https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/e-guide-managing-stress-and-psychosocial-risks(54) https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/mental-health-promotion-workplace_TEWE11004ENN/view

http://www.mentalhealthpromotion.net

http://www.mentalhealthpromotion.net/?i=handbook.en.about

https://www.healthy-workplaces.eu/ro/practical-tools

http://www.hse.gov.uk/stress/standards/index.htm

https://osha.europa.eu/ro/tools-and-publications/e-guide-managing-stress-and-psychosocial-risks

https://osha.europa.eu/en/tools-and-publications/publications/reports/mental-health-promotion-workplace_TEWE11004ENN/view



Noiembrie 2014 38

Inițiativa PRIMA-EF (Uniunea Europeană)

Această inițiativă finanțată de Comisia Europeană a creat cadrul pentru gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Ea s-a bazat pe o varietate de abordări ale problemei care există în Europa și nu numai și, în loc să propună o singură metodă de evaluare a riscurilor psihosociale, ea propune un cadru pentru evaluarea acestor riscuri care poate fi adaptat la o serie de situații.

Ea oferă orientări și asigură accesul la instrumente practice pentru evaluarea riscurilor psihosociale și, totodată, pune la dispoziție studii și baza de politici pentru cadru.


British Standards Institute (2011): Orientări privind gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă (Regatul Unit)

Aceste standarde progresiste oferă o abordare pentru gestionarea riscurilor psihosociale la locul de muncă. Ele conțin informații privind politica, principiile-cheie și orientări despre modul de constituire și derulare a procesului de gestionare a riscurilor și despre modul de monitorizare a performanței, precum și despre revizuirea gestionării procesului.

http://shop.bsigroup.com/en/ProductDetail/?pid=000000000030213276

Standards Council of Canada: Sănătatea și securitatea psihologică la locul de muncă: prevenire, promovare și orientări pentru un proces etapizat de punere în aplicare

Acest standard dezvoltat recent oferă o abordare cuprinzătoare a procesului de gestionare a stresului psihologic atunci când acesta apare la locul de muncă. El prezintă principiile abordării, planificarea și punerea în aplicare a unui sistem de control al pericolelor și indică modul de gestionare a câtorva dintre sursele majore de stres la locul de muncă. El oferă totodată sprijin pentru punerea în aplicare din punctul de vedere al resurselor, modelelor de punere în aplicare, instrumentelor de audit și documentelor aferente.

http://shop.csa.ca/en/canada/occupational-health-and-safety-management/cancsa-z1003-13bnq-9700-8032013/invt/z10032013

Orientări privind revenirea la locul de muncă

SHIFT: Resursă pentru superiorii ierarhici direcți – Un ghid practic pentru gestionarea și susținerea persoanelor cu probleme de sănătate mintală la locul de muncă.

Acest manual, care a fost elaborat de către Ministerul Sănătății (Department of Health) din Regatul Unit, oferă superiorilor ierarhici direcți orientări despre modul de promovare a stării de bine, de gestionare a recrutării, de intervenire într-o etapă timpurie atunci când apar absențe, de gestionare a procesului de revenire la locul de muncă și de gestionare a unei boli care se manifestă în timpul serviciului.

Ghidul a fost susținut și de Health and Safety Executive și de Ministerul Muncii și Pensiilor (Department of Work and Pensions) din Regatul Unit.

http://www.hse.gov.uk/stress/pdfs/manage-mental-health.pdf

Health and Safety Executive (Regatul Unit): Cele mai bune practici în reabilitarea angajaților în urma absenței datorate stresului de la locul de muncă

Acest raport conține două instrumente utile în legătură cu gestionarea reabilitării și a revenirii la locul de muncă a angajaților cu probleme de sănătate mintală. El este un raport de cercetare, iar prima parte prezintă procesele eficace sub aspectul gestionării procesului de reabilitare și de revenire la locul de muncă. A doua parte descrie procesul RLM din cadrul a șapte organizații, prezentate ca studii de caz, din Regatul Unit. Această


http://shop.bsigroup.com/en/ProductDetail/?pid=000000000030213276



http://www.hse.gov.uk/stress/pdfs/manage-mental-health.pdf



Noiembrie 2014 39

bază de cercetare pentru raport cuprinde multe informații practice și indicații privind cea mai bună modalitate de organizare a procesului de RLM pentru angajații cu probleme de sănătate mintală.


IRSST (Canada): Susținerea revenirii la locul de muncă după o absență din motive de sănătate mintală – Conceperea, punerea în aplicare și evaluarea unui program de practici integrat

Acest raport se referă la conceperea, punerea în aplicare și evaluarea unui program de practici integrat pentru susținerea unei reveniri la locul de muncă în urma unei absențe din cauza unei probleme de sănătate mintală. Proiectul de cercetare a fost derulat ca răspuns la o solicitare comună din partea angajaților/angajatorilor lansată de o instituție de servicii de sănătate și sociale din Québec, Canada, pentru o intervenție în problema absențelor din motive de sănătate mintală în rândul angajaților săi și a revenirii acestora la locul de muncă. Este un ghid practic care prezintă strategii de susținere a persoanelor și schimbări organizaționale care se pot realiza. Ghidul este destinat directorilor executivi și managerilor companiilor, departamentelor de resurse umane și grupurilor sindicale preocupate de sănătatea lucrătorilor și păstrarea locurilor de muncă, dar și practicienilor de la locul de muncă, în special medicilor, specialiștilor în medicina muncii, psihologilor companiei și consilierilor în reabilitare.

http://www.irsst.qc.ca/media/documents/PubIRSST/R-823.pdf


http://www.irsst.qc.ca/media/documents/PubIRSST/R-823.pdf



Noiembrie 2014 40

8. Studii de caz naționale privind politica de susținere a sănătății mintale la locul de muncă

Descrierea cadrului de politici demonstrează faptul că există mai multe opțiuni de politici de susținere a acțiunii de promovare a sănătății la locul de muncă. Politicile de reglementare sau cele voluntare obligă și/sau motivează locurile de muncă să elaboreze strategii de prevenire și de promovare pentru abordarea problemelor de sănătate mintală.

Prezentarea generală a studiilor de caz de mai jos oferă informații cu privire la o serie de politici existente. Majoritatea studiilor de caz sunt politici voluntare.

Studiile de caz prezentate sunt:

• Legislație• Standarde în materie de gestionare• Strategii naționale• O inițiativă a inspectoratului• O inițiativă la nivel de sector• Un acord între partenerii sociali• O campanie cu rol de inițiativă lansată de organizații de securitate socială• O listă a bolilor profesionale

Belgia: Prevenirea sarcinii psihosociale cauzate de muncăDezvoltată de Serviciul public federal pentru ocuparea forței de muncă, muncă și dialog socialTip Instrument juridicAspecte vizate, scop, obiective

Acest decret a fost adoptat pentru punerea în aplicare a legii din 4 august 1996 care stabilește în termeni generali obligațiile angajatorilor în legătură cu securitatea și sănătatea la locul de muncă. El completează obligațiile incluse în legea privind starea de bine și decretul regal din 27 martie 1998 cu privire la starea de bine a lucrătorilor în timpul aplicării politicii companiei privind munca sub aspectul prevenirii riscurilor psihosociale.

În special, el stabilește rolul și competențele personale ale „consilierului confidențial”, un angajat numit de către angajator care joacă un rol de mediere, rolul consilierului de prevenire și al medicului specialist în medicina muncii în ceea ce privește problemele psihosociale. El introduce posibilitatea aplicării unei proceduri neoficiale și oficiale atunci când un lucrător consideră că este victima timorării, a violenței sau a hărțuirii sexuale.

Principii-cheie Conform sistemului dinamic al gestionării riscurilor (legea din 4 august 1996), angajatorul identifică situațiile care pot duce la apariția riscurilor psihosociale. El trebuie să identifice și să evalueze riscurile, luând în considerare toate situațiile care ar putea duce la stres, conflicte, violență sau hărțuire ori hărțuire sexuală la locul de muncă.

Această evaluare a riscurilor este efectuată în colaborare cu consilierul de prevenire competent și reflectă conținutul muncii, condițiile de muncă, relațiile interpersonale, permițând angajatorului să ia măsurile preventive adecvate în vederea prevenirii sarcinii psihosociale.



Noiembrie 2014 41

Regatul Unit: Standarde privind gestionarea stresului la locul de muncăDezvoltate de Health and Safety Executive (HSE)Tip Un standard constituie o abordare bazată pe orientări. Deși standardele sunt

voluntare, ele au un statut similar cu cel al unui cod de practică aprobat (CPA), în sensul că, deși un angajator nu poate fi urmărit judiciar pentru neaplicarea lor, el poate fi urmărit judiciar pentru neîndeplinirea obligației sale prevăzute în Legea privind sănătatea și securitatea la locul de muncă (HSWA).

În multe hotărâri judecătorești pronunțate după perioada de intervenție pentru elaborarea standardelor în materie de gestionare, el a dobândit o conotație de facto de CPA, în sensul că angajatorii trebuie să demonstreze că respectă cel puțin indicațiile descrise în orientări.

Inițiative conexe/relevante

Standardele reflectă cadrul legislativ național din Regatul Unit pentru două acte legislative esențiale în materie de sănătate și securitate: Legea privind sănătatea și securitatea la locul de muncă (1974) [care impune angajatorilor din Regatul Unit să asigure sănătatea (inclusiv sănătatea mintală), securitatea și starea de bine angajaților în timpul serviciului], și Normele privind gestionarea sănătății și securității la locul de muncă (1999) (care impun angajatorilor să efectueze o evaluare adecvată și suficientă a riscurilor semnificative pentru sănătate și securitate, inclusiv a riscului apariției problemelor de sănătate din cauza stresului care este asociat activităților profesionale, precum și să ia măsuri pentru controlarea riscului respectiv).

Aspecte vizate, scop, obiective

Abordarea standardelor în materie de gestionare oferă angajatorilor/directorilor ajutorul de care aceștia au nevoie pentru a-și îmbunătăți în permanență modul de gestionare a presiunilor care se produc la locul lor de muncă și care pot duce la acumularea de stres la locul de muncă. Principiile-cheie includ o abordare sistematică bazată pe gestionarea riscurilor pentru abordarea stresului de la locul de muncă (SLM), care este pusă în aplicare printr-un angajament din partea conducerii și prin participarea angajaților.

Printre obiective se află evaluarea riscurilor în legătură cu stresul de la locul de muncă, punerea în aplicare a intervențiilor, creșterea nivelului de informare cu privire la SLM, îmbunătățirea organizării muncii, gestionarea cazurilor individuale.



Noiembrie 2014 42

Italia: Standarde în materie de gestionare a sănătății și securitățiiDezvoltate de S-a acceptat introducerea acordului-cadru european privind stresul la locul de

muncă în regulamentele italiene prin Decretul legislativ italian nr. 81/2008. Aceasta a presupus o acceptare voluntară din partea semnatarilor a responsabilității de a adopta măsuri privind comunicarea, formarea profesională și informarea având drept scop prevenirea, reducerea sau eliminarea stresului de la locul de muncă.

ISPESL, care se află acum în cadrul Departamentului pentru Medicina Muncii al Autorității de Compensare a Lucrătorilor Italieni (Istituto Nazionale per l’Assicurazione contro gli Infortuni sul Lavoro – INAIL), a adaptat abordarea standardelor în materie de gestionare a HSE din Regatul Unit ca răspuns la Decretul legislativ nr. 81/2008.

INAIL este principala organizație responsabilă cu promovarea standardelor în materie de gestionare.

Tip Standardele în materie de gestionare constituie o măsură voluntară și un instrument de orientare pentru îndeplinirea cerinței legale prevăzute în Decretul legislativ italian nr. 81/2008. Prin urmare, chiar dacă neîndeplinirea cerinței de administrare a standardelor în materie de gestionare nu determină o încălcare a cerinței legislative, omiterea includerii factorilor legați de stresul la locul de muncă în evaluările riscurilor poate fi considerată o încălcare a Decretului legislativ nr. 81/2008.


Obiectivul standardelor în materie de gestionare este de a oferi o cale metodologică pentru evaluarea stresului de la locul de muncă pe baza unei metode științifice raportate la experiențele altor țări din UE. Astfel, se oferă companiilor instrumente validate pentru evaluarea și gestionarea stresului la locul de muncă în conformitate cu regulamentele naționale.

Principii-cheie Standardele cuprind sursele primare ale stresului de la locul de muncă și stabilesc caracteristicile unei organizații în cadrul căreia se gestionează în mod eficace riscurile asociate stresului de la locul de muncă. Ele prezintă o serie de condiții care, dacă sunt îndeplinite, reflectă un nivel înalt de sănătate și de stare de bine și performanță organizațională.



Noiembrie 2014 43

Scoția: „Towards a Mentally Flourishing Scotland” și „Health Works”Dezvoltate de Guvernul scoțian pare să pună un accent deosebit pe sănătatea mintală în general.

Aceste două inițiative constituie cele mai recente poziții strategice cu privire la subiect ale guvernului, căutând să continue progresele înregistrate anterior.

Tip Inițiativele reprezintă strategii naționale holistice. Ele stabilesc obiective largi care sunt deseori definite în mod imprecis și care implică alte părți interesate pentru punerea lor în practică.

Actori responsabili/părți interesate care le promovează

În acțiunea intitulată „Towards a Mentally Flourishing Scotland” (Spre o Scoție prosperă din punct de vedere mintal), guvernul scoțian stabilește direcția, politica și rezultatele generale pentru politică, însă gestionarea detaliată a serviciilor locale este lăsată la latitudinea autorităților locale pentru a fi dezvoltată și realizată în colaborare cu Parteneriatele pentru planificare comunitară.

Health Works adoptă o abordare similară în stabilirea rolului părților interesate de mai sus și o abordare mai explicită în ceea ce privește angajatorii, agențiile de întreprinderi și sindicatele.


Scopul acțiunii „Towards a Mentally Flourishing Scotland” a fost de a detalia politica și planul de acțiune cu privire la modul în care să se continue inițiativele existente care vizează sănătatea mintală. Promovarea stării de bine mintale, reducerea apariției bolilor mintale și îmbunătățirea calității vieții persoanelor care suferă de boli mintale au fost considerate drept aspecte esențiale pentru obiectivul guvernului de a oferi tuturor oportunitatea de a-și valorifica potențialul la maximum și de a spori succesul Scoției. Documentul ilustrează modul în care oricine poate înțelege cum se poate îmbunătăți sănătatea mintală, detaliind un efort depus în colaborare pentru abordarea îmbunătățirii stării de sănătate.

Health Works reiterează faptul că obiectivul general al guvernului scoțian este acela de a spori succesul țării oferind oportunități de prosperitate pentru toți scoțienii prin creșterea nivelului de dezvoltare economică sustenabilă. Strategia Health Works a fost considerată ca parte la realizarea acestui obiectiv, promovând colaborarea cu părți interesate esențiale pentru a conlucra în vederea asigurării unor locuri de muncă sănătoase. Aceasta a fost considerată nu doar un factor de susținere a forței de muncă existente, ci și o facilitare a integrării șomerilor cu probleme psihice în câmpul muncii, precum și o dezvoltare a capacității persoanelor individuale de a rămâne în câmpul muncii.

Principii-cheie În „Towards a Mentally Flourishing Scotland”, guvernul vizează trei domenii din cadrul axei de prioritate 4 (Forță de muncă sănătoasă mintal și viață profesională în condiții de sănătate mintală): pentru Centrul scoțian pentru vieți profesionale în condiții de sănătate mintală, să dezvolte un program de lucru cuprinzător pentru promovarea locurilor de muncă psihic sănătoase cu axare pe sectorul public și IMM-uri; să efectueze o analiză a politicii actuale privind viețile profesionale în condiții de sănătate mintală, cu axare pe îmbunătățirea sănătății mintale și să ajungă la un consens cu privire la ce ar însemna un angajator exemplar, să aprobe standarde și să aibă în vedere un plan de punere în aplicare pentru organismele de sănătate publică în vederea respectării acestor standarde.

Analiza din cadrul Health Works cu privire la strategia guvernului scoțian privind viețile profesionale în condiții de sănătate mintală desemnează în mod evident sănătatea și starea de bine a populației active ca fiind fundamentale pentru succesul economic al Scoției în viitor.

Guvernul scoțian stabilește viziunea și facilitează acțiunea altor părți interesate în direcția îndeplinirii acestei viziuni. Punerea în aplicare a strategiilor are la bază o abordare în parteneriat.



Noiembrie 2014 44

Norvegia: Planul strategic național pentru muncă și sănătate mintalăDezvoltat de Ministerul Muncii și Incluziunii Sociale din Norvegia și Ministerul Sănătății și

Serviciilor de Asistență din NorvegiaTip Plan strategic pentru păstrarea locurilor de muncă și revenirea la locul de muncă

pentru persoanele cu probleme mintaleAspecte vizate, scop, obiective

Planul se aplică tuturor bolilor și dificultăților mintale, precum și persoanelor care se confruntă și cu probleme legate de abuzul de substanțe sau cu alte probleme, care sunt excluse sau care sunt expuse riscului de a fi excluse din viața profesională.

În cadrul acestei strategii, guvernul stabilește cum vor putea persoanele cu boli mintale să își valorifice mai ușor competențele, inclusiv o monitorizare mai bună a persoanelor. Obiectivul ei este să susțină activitatea Organizației Norvegiene pentru Muncă și Bunăstare (NAV) pentru a asigura un loc de muncă mai favorabil incluziunii.

Planul strategic perfecționează și consolidează planul „There’s a will” conceput în 2004, al cărui obiectiv a fost creșterea oportunităților pentru și participarea oamenilor cu boli mintale la locul de muncă. Acest proiect anterior a lansat mai multe măsuri și studii pentru a stabili ce persoane cu probleme de sănătate mintală au nevoie să obțină un loc de muncă sau să rămână în câmpul muncii. Acest proiect anterior a stabilit totodată ceea ce serviciile publice au perceput a fi obstacole existente în calea ocupării forței de muncă pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală. Mai mult, s-a pus accent pe modul în care diferite agenții pot conlucra mai bine în vederea satisfacerii nevoilor grupului-țintă.

Operaționalizare Acțiunile vizează:• asigurarea unei monitorizări individualizate;• asigurarea unor activități și servicii coordonate legate de reintegrarea în muncă;• asigurarea unor procese active în mediul profesional pentru ca lucrătorii cu

probleme de sănătate mintală să se poată reintegra mai rapid la locul de muncă.



Noiembrie 2014 45

Danemarca: Inițiativa de îmbunătățire a inspecției factorilor psihosocialiDezvoltată de Strategia privind abordarea mediului de lucru psihosocial a fost introdusă în 2004 de

către guvernul danez. Autoritatea pentru Mediul de Lucru a lansat o nouă strategie în aprilie 2007, în cadrul căreia a fost conceput un instrument de orientare pentru analizarea a șase riscuri psihosociale și asistarea inspectorilor în efectuarea evaluărilor mediului de lucru psihosocial.

Tip Deși inițiativa este predominant bazată pe recunoașterea priorităților acțiunilor și orientărilor, obiectivul ei este de a facilita acțiunea inspectoratului de muncă să vizeze mediul de lucru psihosocial în cadrul inspecțiilor sale. Astfel, inițiativa se referă la furnizarea în mod eficient a unui instrument de politică legal, asigurându-se conformitatea acestuia cu Legea daneză privind mediul de lucru.

Actori responsabili/părți interesate care o promovează

Guvernul danez este responsabil pentru recunoașterea riscurilor psihosociale ca obiectiv prioritar. Orientările și instrumentul aferent inspecțiilor muncii au fost elaborate de către Autoritatea Daneză a Mediului de Lucru.


Folosind o abordare bazată pe riscuri, scopul inspecțiilor este de a evalua dacă există probleme psihosociale în cadrul companiei și de a identifica sursa lor și potențialul lor de vătămare. Evaluarea are în vedere totodată inițiativele adoptate în materie de gestionare pentru a elimina, a reduce sau a rezolva problemele psihosociale în vederea prevenirii riscurilor pentru sănătate.



Noiembrie 2014 46

Țările de Jos: Convenții privind munca și sănătateaDezvoltate de Sectoarele cu granturi/subvenții din partea Ministerului Afacerilor Sociale și al

Ocupării Forței de Muncă (SZW; cu o contribuție maximă de 50 % din partea ministerului)

Tip Este o abordare „legislativă fără caracter obligatoriu” în care reprezentanții/părțile interesate dintr-un sector își precizează intențiile. S-a inițiat o procedură în care au fost prevăzute mai multe etape:• căutarea angajamentului părților interesate din sector și redactarea unei „Scrisori

sau declarații de intenție”;• faza de exprimare a intenției. Părțile interesate au stabilit o convenție sau o

organizație de proiect și au înființat un „Comitet sectorial pentru orientare și consultare” (BBC). Un reprezentant al ministerului (SZW) a fost membru în cadrul acestor grupuri/comitete. Studiu preparator – deseori cu includerea riscurilor psihosociale (a vizat analiza problemelor/evaluarea riscurilor) – și studii cu privire la „situația gestionării condițiilor de muncă”. Aprobarea unui „plan de acțiune” pentru modul de abordare a riscurilor relevante din sector a închis această fază;

• faza de punere în aplicare;• faza de expirare.


În prima fază (1999-2002), obiectivul a fost cel puțin de a reduce cu 10 % riscurile identificate supuse procesului de gestionare. În a doua fază (2002-2007), obiectivul a deviat puțin de la reducerea expunerii la reducerea absenței sau a handicapurilor. Gradul de reducere vizat ar trebui să facă parte din planul de acțiune.

Cuprinderea problemelor de sănătate mintală la locul de muncă și rezultatele aferente

Ar putea fi foarte diferite de la un sector la altul! În special în prima fază a convenției privind munca și sănătatea (1999-2002), riscurile psihosociale și gestionarea riscurilor psihosociale au constituit aspecte importante. În a doua fază (2002-2007) a fost vizată reducerea absențelor și a handicapurilor, inclusiv din cauza faptului că sănătatea mintală a ajuns să fie mai mult în centrul atenției.



Noiembrie 2014 47

Finlanda: Acord-cadru pentru asigurarea competitivității și a ocupării forței de muncăDezvoltat de Acordul a fost dezvoltat de organizațiile centrale de pe piața muncii din Finlanda.Tip Inițiativa este o formă de acord cu parteneri sociali. Deși nu prezintă un caracter

obligatoriu în sine, partenerii se angajează să aplice ceea ce s-a convenit. Mai multe recomandări sunt în cele din urmă legiferate.


Programul guvernului a fost stabilit în 2011 și prezintă principalele inițiative și obiective ale guvernului finlandez. Cele trei priorități vizate au fost reducerea sărăciei, a inegalității și a excluziunii sociale; consolidarea finanțelor publice; și sporirea creșterii economice sustenabile, a ocupării forței de muncă și a competitivității. Acest program servește drept context pentru inițiativele guvernului și ale partenerilor sociali în domeniul sănătății mintale.


Obiectivul organizațiilor centrale de pe piața muncii este de a dezvolta în continuare colaborarea bună cu guvernul cu privire la temele care ar putea contribui la creșterea economică, la productivitate și la ocuparea forței de muncă în Finlanda, precum și, pe de o parte, asigurarea competitivității companiilor finlandeze pe piețele globale și, pe de altă parte, consolidarea bazei economice a societății bazate pe bunăstare.

Cuprinderea factorilor de expunere în legătură cu sănătatea mintală la locul de muncă

Acordul vizează mai mulți factori de risc pentru dezvoltarea sănătății mintale la locul de muncă. Printre aceștia se numără îmbătrânirea forței de muncă, nesiguranța locurilor de muncă, echilibrul carieră/dezvoltare personală/viață profesională, volumul de muncă și natura muncii (munca în schimburi sau temporară etc.). În sens mai larg, acordul menționează promovarea ocupării forței de muncă și a creșterii economice. Dat fiind faptul că toate riscurile psihosociale amenință aceste rezultate, acordul vizează totodată, în mod implicit, toate aspectele psihosociale.



Noiembrie 2014 48

Germania: PsyGA – Sănătatea mintală la locul de muncă

Dezvoltat de Proiectul PsyGA – Psychische Gesundheit in der Arbeitswelt (Sănătatea mintală în mediul profesional) este promovat de Ministerul Federal German al Muncii și Afacerilor Sociale. Asociația Federală a Fondurilor de Asigurări de Sănătate pentru Companii (BKK Bundesverband) este responsabilă cu gestionarea proiectului.

Proiectul este finanțat în cadrul Noii inițiative privind calitatea muncii (www.inqa.de) și diseminează informații, studii și cele mai bune practici privind sănătatea mintală la locul de muncă, cu un accent pe stresul la locul de muncă. Noua inițiativă privind calitatea muncii (INQA) reprezintă o inițiativă comună lansată în 2001 de guvernul federal, guvernele landurilor, partenerii sociali, partenerii din domeniul asigurărilor sociale, fundații și întreprinderi, care promovează condiții de muncă sănătoase.

Tip Proiect de creștere a nivelului de informare care oferă companiilor instrumente pentru evaluarea riscurilor și pentru punerea în aplicare a măsurilor preventive pentru expunerea sănătății mintale la locul de muncă.


În Germania, principalul text legislativ privind sănătatea și securitatea în muncă este Legea privind sănătatea și securitatea în muncă din 7 august 1996, care transpune Directivele 89/391/CEE și 91/383/CEE și care a fost modificată ultima dată în 2009. Deși legea nu menționează în mod explicit riscurile pentru sănătatea mintală sau riscurile psihosociale, experții, angajatorii, sindicatele și autoritățile care asigură aplicarea legii sunt de acord că, în principiu, domeniul de aplicare al legii și evaluarea riscurilor includ, de asemenea, riscurile pentru sănătatea mintală și riscurile psihosociale. Totuși, doar câțiva angajatori iau în considerare aceste riscuri în evaluarea riscurilor.

Legea germană privind sănătatea și securitatea în muncă a fost modificată recent în 2013. Angajatorii trebuie să efectueze în prezent evaluări ale riscurilor care să includă riscurile psihosociale. Conform secțiunii 5, măsurile luate pentru monitorizarea evaluării riscurilor trebuie să țină cont și de sănătatea fizică și mintală.

Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale a elaborat recent un amendament la Legea privind sănătatea și securitatea în muncă, conform căruia sănătatea mintală este inclusă în mod explicit în sfera protecției. Solicitările psihice vor fi considerate, de asemenea, riscuri pentru sănătate care vor fi luate în considerare în evaluarea riscurilor efectuată de către angajatori.

Părțile aferente din cadrul inițiativei includ elaborarea unui ghid pentru directori (1) și a unui ghid pentru angajați (2).

(1) http://psyga.info/fileadmin/user_upload/PDFs/BKK_Taking_the_stress_out_of_stress_Guide_for_Managers.pdf(2) http://www.inqa.de/SharedDocs/PDFs/EN/psyga-taking-the-stress-out-of-stress-a-guide-for-workers.pdf?__blob=publicationFile

http://www.inqa.de/

http://psyga.info/fileadmin/user_upload/PDFs/BKK_Taking_the_stress_out_of_stress_Guide_for_Managers.pdf

http://www.inqa.de/SharedDocs/PDFs/EN/psyga-taking-the-stress-out-of-stress-a-guide-for-workers.pdf?__blob=publicationFile



Noiembrie 2014 49


Pentru a crește nivelul de informare cu privire la importanța sănătății mintale și schimbul de cunoștințe și de experiențe în acest domeniu, proiectul combină o bază de cunoștințe cu tematică de profil cu bune practici și instrumente pentru practicieni în vederea promovării sănătății mintale la locul de muncă: instrumente de autoevaluare, orientări pentru directori și angajați, o carte în format audio și un instrument de învățare electronică. Portalul de internet http://psyga.info conține informații despre proiect și rezultatele sale, spre exemplu, despre instrumentele și mijloacele media. Acțiunea de diseminare în diferite medii de muncă este pusă în aplicare de către 18 parteneri de cooperare.

Principii-cheie A fost elaborat un concept referitor la calitate care creează modelul unei „companii sănătoase”. Accentul este pus pe calitatea conducerii – atât comportamentul de conducere individual, cât și cadrul structural pentru o conducere orientată spre angajați.

Pe baza modelului bazat pe criterii, a fost elaborat un instrument de autoevaluare (prima fază 2009-2010) care ajută practicianul să analizeze situația efectivă a organizației sale în domeniul promovării sănătății mintale și să își îmbunătățească practicile în domeniu.

Esența celei de a doua faze a proiectului (2011-2013) o constituie punerea în aplicare coordonată a măsurilor și a activităților de transfer distribuite și specifice grupurilor-țintă de către Asociația Federală BKK și de către cei 18 parteneri naționali ai acesteia. Proiectul se bazează pe transferul de cunoștințe și pe experiența privind abordările reușite în domeniul promovării sănătății mintale, precum și pe colaborarea în rețea a actorilor implicați. Se urmărește punerea în aplicare distribuită și coordonată a măsurilor vizate și a activităților de transfer de către Asociația Federală BKK și de către partenerii ei. Se folosesc în special structurile organizaționale existente ale Rețelei germane pentru promovarea sănătății la locul de muncă, sunt susținute diferite evenimente și se stabilesc relații cu mass-media și cu publicul.

http://psyga.info



Noiembrie 2014 50

Ane

xa 1

: Ins

trum

ente

de

regl

emen

tare

la n

ivel

eur

opea

n

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Dom

eniu

l gen

eral

al

sec

urită

ții ș

i să

nătă

ții la

locu

l de

mun

că

Dir

ecti

va 8

9/39

1/CE

E

Dire

ctiv

a-ca

dru

euro

pean

ă pr

ivin

d se

curit

atea

și s

ănăt

atea

la lo

cul

de m

uncă

Conf

orm

dire

ctiv

ei, a

ngaj

ator

ii au

„obl

igaț

ia d

e a

asig

ura

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea lu

crăt

orilo

r, su

b to

ate

aspe

ctel

e, re

ferit

oare

la a

ctiv

itate

a de

sfăș

urat

ă”. E

i tre

buie

să

asig

ure

dezv

olta

rea „

unei

po

litic

i de

prev

enire

cup

rinză

toar

e și

coe

rent

e”. U

nele

din

tre

prin

cipi

ile im

port

ante

sun

t: „e

vita

rea

riscu

rilor

”, „co

mba

tere

a ris

curil

or la

sur

să”, „

adap

tare

a m

unci

i în

func

ție d

e pe

rsoa

nă”.

„Ang

ajat

orul

apl

ică

măs

urile

[…] p

e ba

za u

rmăt

oare

lor p

rinci

pii g

ener

ale

de p

reve

nire

: […

] ad

apta

rea

mun

cii î

n fu

ncție

de

pers

oană

, în

spec

ial î

n ce

priv

ește

pro

iect

area

locu

rilor

de

mun

că,

aleg

erea

ech

ipam

entu

lui d

e lu

cru

și a

met

odel

or d

e pr

oduc

ție ș

i de

lucr

u, în

ved

erea

, în

spec

ial,

a at

enuă

rii m

unci

i mon

oton

e și

a m

unci

i nor

mat

e și

a re

duce

rii e

fect

elor

ace

stor

a as

upra

săn

ătăț

ii.

[…] d

ezvo

ltare

a un

ei p

oliti

ci d

e pr

even

ire c

uprin

zăto

are

și c

oere

nte,

car

e să

incl

udă

tehn

olog

ia,

orga

niza

rea

mun

cii,

cond

ițiile

de

mun

că, r

elaț

iile

soci

ale

și in

fluen

ța fa

ctor

ilor l

egaț

i de

med

iul d

e lu

cru”

.C1

55 C

onve

nția

priv

ind

sănă

tate

a și

se

curit

atea

în m

uncă

(OIM

), 19

81

(rat

ifica

tă în

15

stat

e m

embr

e al

e U

E)

Conv

enția

pre

vede

că „

Oric

e m

embr

u va

treb

ui, î

n lu

min

a co

ndiți

ilor ș

i pra

ctic

ii na

ționa

le ș

i în

cons

ulta

re c

u or

gani

zații

le d

e pa

tron

i și m

unci

tori

cele

mai

repr

ezen

tativ

e, s

ă de

finea

scă,

să

pună

în

apl

icar

e și

să

reex

amin

eze

perio

dic

o po

litic

ă na

ționa

lă c

oere

ntă

în d

omen

iul s

ecur

ității

și

sănă

tății

în m

uncă

și a

med

iulu

i de

mun

că.”

Polit

ica

ar tr

ebui

să

țină

cont

de „

legă

turil

e ca

re e

xist

ă în

tre

elem

ente

le m

ater

iale

ale

mun

cii

și p

erso

anel

e ca

re e

xecu

tă s

au s

upra

vegh

ează

mun

ca, p

recu

m ș

i de

adap

tare

a m

așin

ilor,

a ec

hipa

men

telo

r, a

timpu

lui d

e lu

cru,

a o

rgan

izăr

ii m

unci

i și a

pro

cese

lor m

unci

i la

capa

cită

țile

fizic

e și

min

tale

ale

mun

cito

rilor

”.C1

87 C

onve

nția

priv

ind

cadr

ul d

e pr

omov

are

a să

nătă

ții ș

i sec

urită

ții în

m

uncă

(OIM

), 20

06

(rat

ifica

tă în

12

stat

e m

embr

e al

e U

E)

Conv

enția

pre

vede

că „

La e

labo

rare

a po

litic

ii sa

le n

ațio

nale

, fie

care

mem

bru,

[…] î

n co

nsul

tare

cu

cele

mai

repr

ezen

tativ

e or

gani

zații

ale

ang

ajat

orilo

r și l

ucră

toril

or, v

a pr

omov

a pr

inci

pii d

e ba

ză

prec

um e

valu

area

risc

urilo

r și a

per

icol

elor

la lo

cul d

e m

uncă

; com

bate

rea

riscu

rilor

și p

eric

olel

or

resp

ectiv

e la

sur

să; ș

i dez

volta

rea

unei

cul

turi

națio

nale

pre

vent

ive

priv

ind

sănă

tate

a și

sec

urita

tea

în m

uncă

, car

e să

incl

udă

info

rmar

ea, c

onsu

ltare

a și

inst

ruire

a”. „

[…] p

rinci

piul

ui d

e pr

even

ire i

se

acor

dă c

ea m

ai în

altă

prio

ritat

e.”



Noiembrie 2014 51

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Cerin

țe g

ener

ale

priv

ind

locu

l de

mun

că

Dir

ecti

va 8

9/65

4/CE

E pr

ivin

d ce

rințe

le

min

ime

în m

ater

ie d

e se

curit

ate

și

de s

ănăt

ate

la lo

cul d

e m

uncă

[prim

a di

rect

ivă

spec

ială

în s

ensu

l art

icol

ului

16

alin

eatu

l (1)

din

Dire

ctiv

a 89

/391

/CEE

]

Acea

stă

dire

ctiv

ă „st

abile

ște

cerin

țele

min

ime

în m

ater

ie d

e se

curit

ate

și s

ănăt

ate

la lo

cul d

e m

uncă

”. Ea

cup

rinde

asp

ecte

lega

te d

e m

ediu

l de

mun

că fi

zic

care

incl

ud „V

entil

ația

locu

rilor

de

mun

că în

spa

ții în

chis

e […

], te

mpe

ratu

ra în

încă

peri

[…],

Ilum

inat

ul n

atur

al ș

i art

ifici

al […

]”.

Dir

ecti

va 2

009/

104/

CE p

rivin

d ce

rințe

le

min

ime

de s

ecur

itate

și s

ănăt

ate

pent

ru fo

losi

rea

de c

ătre

lucr

ător

i a

echi

pam

entu

lui d

e lu

cru

la lo

cul d

e m

uncă

[a d

oua

dire

ctiv

ă sp

ecia

lă în

se

nsul

art

icol

ului

16

alin

eatu

l (1)

din

D

irect

iva

89/3

91/C

EE] [

de în

locu

ire a

D

irect

ivei

89/

655/

CEE]

Dire

ctiv

a ev

iden

țiază

obl

igaț

ia a

ngaj

ator

ului

de

a lu

a „m

ăsur

ile n

eces

are

pent

ru c

a ec

hipa

men

tul

de m

uncă

pus

la d

ispo

ziția

lucr

ător

ilor d

in în

trep

rinde

re s

au u

nita

te s

ă co

resp

undă

mun

cii

pres

tate

sau

să

fie a

dapt

at a

cest

ui s

cop

și s

ă po

ată

fi fo

losi

t de

cătr

e lu

crăt

ori,

fără

a p

une

în

peric

ol s

ecur

itate

a sa

u să

năta

tea

lor”.

Art

icol

ul 7

din

dire

ctiv

ă se

refe

ră la

„erg

onom

ie ș

i săn

ătat

ea la

locu

l de

mun

că” ș

i pre

vede

fapt

ul

că „[

a]ng

ajat

orul

ia în

mod

deo

sebi

t în

cons

ider

are,

la a

plic

area

cer

ințe

lor m

inim

e de

sec

urita

te ș

i să

năta

te, p

ostu

l de

lucr

u și

poz

iția

lucr

ător

ilor î

n ut

iliza

rea

echi

pam

entu

lui d

e m

uncă

, pre

cum

și

prin

cipi

ile e

rgon

omic

e”.

Dir

ecti

va 8

9/65

6/CE

E pr

ivin

d ce

rințe

le

min

ime

de s

ecur

itate

și s

ănăt

ate

pent

ru u

tiliz

area

de

cătr

e lu

crăt

ori

a ec

hipa

men

telo

r ind

ivid

uale

de

prot

ecție

la lo

cul d

e m

uncă

[a tr

eia

dire

ctiv

ă sp

ecia

lă în

sen

sul a

rtic

olul

ui 1

6 al

inea

tul (

1) d

in D

irect

iva

89/3

91/C

EE]

Dire

ctiv

a pr

eved

e că

„[t]

oate

ech

ipam

ente

le in

divi

dual

e de

pro

tecț

ie a

mun

cii t

rebu

ie: (

a) s

ă fie

ad

ecva

te p

entr

u ris

curil

e im

plic

ate,

fără

ca

prin

ele

înse

le s

ă co

nduc

ă la

vre

un ri

sc s

porit

; (b)

să

core

spun

dă c

ondi

țiilo

r exi

sten

te la

locu

l de

mun

că; (

c) s

ă țin

ă se

ama

de c

erin

țele

erg

onom

ice

și

de s

tare

a să

nătă

ții lu

crăt

orul

ui […

]”.



Noiembrie 2014 52

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Cerin

țe p

rivin

d lo

cul d

e m

uncă

sp

ecifi

ce d

e se

ctor

Dir

ecti

va 9

3/10

3/CE

priv

ind

cerin

țele

m

inim

e de

sec

urita

te ș

i săn

ătat

e în

m

uncă

la b

ordu

l nav

elor

de

pesc

uit [

a tr

eisp

reze

cea

dire

ctiv

ă sp

ecia

lă în

sen

sul

artic

olul

ui 1

6 al

inea

tul (

1) d

in D

irect

iva

89/3

91/C

EE]

Dire

ctiv

a „st

abile

ște

cerin

țele

min

ime

de s

ecur

itate

și s

ănăt

ate

aplic

abile

mun

cii l

a bo

rdul

nav

elor

[d

e pe

scui

t]”.

Ea s

tipul

ează

că „

ampl

asam

entu

l înc

ăper

ilor d

e lo

cuit

ale

lucr

ător

ilor ș

i al î

ncăp

erilo

r de

serv

iciu

, […

] tre

buie

să

fie d

e aș

a na

tură

, înc

ât s

ă as

igur

e o

prot

ecție

ade

cvat

ă îm

potr

iva

inte

mpe

riilo

r și a

măr

ii, v

ibra

țiilo

r, zg

omot

ului

și m

irosu

rilor

nep

lăcu

te c

are

pot e

man

a di

n al

te

încă

peri

și p

ot d

eran

ja lu

crăt

orii

în ti

mpu

l odi

hnei

”.D

irec

tiva

92/

91/C

EE p

rivin

d ce

rințe

le

min

ime

de îm

bună

tățir

e a

prot

ecție

i se

curit

ății

și s

ănăt

ății

lucr

ător

ilor

din

indu

stria

ext

ract

ivă

de fo

raj [

a un

spre

zece

a di

rect

ivă

spec

ială

în s

ensu

l ar

ticol

ului

16

alin

eatu

l (1)

din

Dire

ctiv

a 89

/391

/CEE

]

Acea

stă

dire

ctiv

ă „st

abile

ște

cerin

țele

min

ime

de p

rote

cție

în m

ater

ie d

e se

curit

ate

și d

e să

năta

te

a lu

crăt

orilo

r din

indu

stria

ext

ract

ivă

de fo

raj”.

Acea

sta

stip

ulea

ză c

ă „Lo

curil

e de

mun

că tr

ebui

e să

fie

astf

el o

rgan

izat

e în

cât s

ă as

igur

e o

prot

ecție

ade

cvat

ă îm

potr

iva

riscu

rilor

. […

] Pos

turil

e de

lucr

u tr

ebui

e să

fie

proi

ecta

te ș

i con

stru

ite

după

prin

cipi

i erg

onom

ice,

ținâ

nd c

ont d

e ne

cesi

tate

a lu

crăt

orilo

r de

a pu

tea

urm

ări d

erul

area

op

eraț

iuni

lor d

e la

pos

tul l

or d

e lu

cru.

”D

irec

tiva

92/

104/

CEE

priv

ind

cerin

țele

m

inim

e pe

ntru

îmbu

nătă

țirea

sec

urită

ții

și p

rote

cție

i săn

ătăț

ii lu

crăt

orilo

r din

in

dust

ria e

xtra

ctiv

ă de

sup

rafa

ță ș

i în

subt

eran

[a d

ouăs

prez

ecea

dire

ctiv

ă sp

ecia

lă în

sen

sul a

rtic

olul

ui 1

6 al

inea

tul (

1) d

in D

irect

iva

89/3

91/C

EE]

Acea

stă

dire

ctiv

ă st

abile

ște

cerin

țele

min

ime

de p

rote

cție

în d

omen

iul s

ănăt

ății

și s

ecur

ității

lu

crăt

orilo

r din

ram

urile

indu

strie

i ext

ract

ive

de s

upra

față

și î

n su

bter

an.

Ea s

tipul

ează

, de

asem

enea

, că:

„Loc

urile

de

mun

că tr

ebui

e să

fie

astf

el o

rgan

izat

e în

cât s

ă as

igur

e o

prot

ecție

ade

cvat

ă îm

potr

iva

riscu

rilor

. […

] Pos

turil

e de

lucr

u tr

ebui

e să

fie

proi

ecta

te

și c

onst

ruite

dup

ă pr

inci

pii e

rgon

omic

e, ți

nând

con

t de

nece

sita

tea

lucr

ător

ilor d

e a

pute

a ur

măr

i de

rula

rea

oper

ațiu

nilo

r de

la p

ostu

l lor

de

lucr

u. L

ucră

torii

izol

ați d

in p

ostu

rile

de lu

cru

treb

uie

să

bene

ficie

ze d

e su

prav

eghe

re a

decv

ată

sau

de m

ijloa

ce d

e te

leco

mun

icaț

ie.”

Dir

ecti

va 9

2/57

/CEE

priv

ind

cerin

țele

m

inim

e de

sec

urita

te ș

i săn

ătat

e ca

re

se a

plic

ă pe

șan

tiere

le te

mpo

rare

sau

m

obile

[a o

pta

dire

ctiv

ă sp

ecia

lă în

se

nsul

art

icol

ului

16

alin

eatu

l (1)

din

D

irect

iva

89/3

91/C

EE]

Prez

enta

dire

ctiv

ă „st

abile

ște

cerin

țele

min

ime

în m

ater

ie d

e se

curit

ate

și s

ănăt

ate

pe ș

antie

rele

te

mpo

rare

sau

mob

ile”.

Ea p

reve

de c

ă „D

acă

secu

ritat

ea s

au s

ănăt

atea

lucr

ător

ilor,

în s

peci

al d

ator

ită ti

pulu

i act

ivită

ții,

num

ărul

ui m

are

de a

ngaj

ați s

au d

ista

nței

față

de

șant

ier i

mpu

n ac

est l

ucru

, luc

răto

rilor

treb

uie

să

li se

pun

ă la

dis

pozi

ție în

căpe

ri pe

ntru

odi

hnă

și c

azar

e uș

or a

cces

ibile

. Înc

ăper

ile p

entr

u od

ihnă

și

caza

re tr

ebui

e să

fie

sufic

ient

de

mar

i și p

revă

zute

cu

un n

umăr

de

mes

e și

sca

une

core

spun

zăto

r nu

măr

ului

de

lucr

ător

i.”



Noiembrie 2014 53

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Med

iul d

e m

uncă

fiz

ic –

spe

cific

pe

ntru

per

icol

e

Dir

ecti

va 9

0/27

0/CE

E pr

ivin

d co

ndiți

ile

min

ime

de s

ecur

itate

și s

ănăt

ate

pent

ru

lucr

ul la

mon

itor [

a ci

ncea

dire

ctiv

ă in

divi

dual

ă în

sen

sul a

rtic

olul

ui 1

6 al

inea

tul (

1) d

in D

irect

iva

89/3

91/C

EE]

Acea

stă

dire

ctiv

ă st

abile

ște

cond

ițiile

min

ime

de s

ănăt

ate

și s

ecur

itate

pen

tru

lucr

ul la

mon

itor.

Ea p

reve

de c

ă „A

ngaj

ator

ii su

nt o

blig

ați s

ă ef

ectu

eze

anal

iza

post

urilo

r de

lucr

u pe

ntru

a e

valu

a co

ndiți

ile d

e se

curit

ate

și s

ănăt

ate

pe c

are

aceș

tia le

cre

ează

lucr

ător

ilor,

în s

peci

al c

u pr

ivire

la

posi

bile

le ri

scur

i pen

tru

vede

re, p

robl

eme

fizic

e și

pro

blem

e de

tens

iune

ner

voas

ă.”

Dir

ecti

va 2

010/

32/U

E de

pun

ere

în

aplic

are

a Ac

ordu

lui-c

adru

priv

ind

prev

enire

a ră

nilo

r pro

voca

te d

e ob

iect

e as

cuțit

e în

sec

toru

l spi

talic

esc

și în

cel

al

asi

sten

ței m

edic

ale,

înch

eiat

într

e H

OSP

EEM

și E

PSU

Acea

stă

dire

ctiv

ă pu

ne în

apl

icar

e Ac

ordu

l-cad

ru p

rivin

d pr

even

irea

răni

lor p

rovo

cate

de

obie

cte

ascu

țite

în s

ecto

rul s

pita

lices

c și

al a

sist

ențe

i med

ical

e. U

nul d

intr

e pr

inci

piile

ace

stei

a pr

eved

e că

„A

ngaj

ator

ul a

re d

ator

ia d

e a

asig

ura

sigu

ranț

a și

săn

ătat

ea lu

crăt

orilo

r în

priv

ința

oric

ărui

asp

ect

lega

t de

activ

itate

a pr

ofes

iona

lă, i

nclu

siv

în c

eea

ce p

riveș

te fa

ctor

ii ps

ihos

ocia

li și

org

aniz

area

ac

tivită

ții p

rofe

sion

ale.”

În c

ontin

uare

, ea

prev

ede

că „E

valu

ările

risc

ului

treb

uie

să ți

nă c

ont d

e te

hnol

ogie

, org

aniz

area

m

unci

i, co

ndiți

ile d

e lu

cru,

niv

elul

cal

ifică

rii, f

acto

rii p

siho

soci

ali a

soci

ați ș

i de

influ

ența

fact

orilo

r le

gați

de m

ediu

l de

lucr

u.”

„Pre

veni

rea

riscu

lui i

nfec

țiilo

r prin

impl

emen

tare

a un

or s

iste

me

de lu

cru

sigu

re, p

rin:

(a) d

ezvo

ltare

a un

ei p

oliti

ci d

e pr

even

ire c

uprin

zăto

are

și c

oere

nte,

car

e să

incl

udă

tehn

olog

ia,

orga

niza

rea

mun

cii,

cond

ițiile

de

mun

că, f

acto

rii p

siho

soci

ali a

soci

ați ș

i inf

luen

ța fa

ctor

ilor l

egaț

i de

med

iul d

e lu

cru

[…]”

Dir

ecti

va 9

0/26

9/CE

E pr

ivin

d ce

rințe

le

min

ime

de s

ecur

itate

și s

ănăt

ate

pent

ru

man

ipul

area

man

uală

a în

cărc

ătur

ilor

care

pre

zint

ă ris

curi

pent

ru lu

crăt

ori ș

i, în

spe

cial

, de

prod

ucer

e a

unor

afe

cțiu

ni

dors

o-lo

mba

re [a

pat

ra d

irect

ivă

spec

ială

în

sen

sul a

rtic

olul

ui 1

6 al

inea

tul (

1) d

in

Dire

ctiv

a 89

/391

/CEE

]

Ace

astă

dire

ctiv

ă st

abile

ște

ceri

nțel

e m

inim

e în

mat

erie

de

sănă

tate

și s

ecur

itat

e pe

ntru

m

anip

ular

ea m

anua

lă a

încă

rcăt

urilo

r car

e pr

ezin

tă ri

scur

i de

prod

ucer

e a

unor

afe

cțiu

ni

dors

o-lo

mba

re la

lucr

ător

i. Ea

atr

ibui

e an

gaja

toru

lui r

espo

nsab

ilita

tea

de a

se

stră

dui „

să

evite

sau

să

redu

că ri

scur

ile p

entr

u lu

crăt

ori ș

i, în

spe

cial

, de

prod

ucer

e a

unor

afe

cțiu

ni

dors

o-lo

mba

re, p

rin

adop

tare

a de

măs

uri c

ores

punz

ătoa

re, a

vând

în v

eder

e, în

spe

cial

, ca

ract

eris

tici

le m

ediu

lui d

e lu

cru

și c

erin

țele

act

ivit

ății

[…]”



Noiembrie 2014 54

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Tim

pul d

e lu

cru

Dir

ecti

va 2

003/

88/C

E pr

ivin

d an

umite

as

pect

e al

e or

gani

zării

tim

pulu

i de

lucr

u (c

onso

lidea

ză ș

i abr

ogă

Dire

ctiv

a 93

/104

/CE)

„Pre

zent

a di

rect

ivă

stab

ileșt

e ce

rințe

min

ime

de s

ecur

itate

și s

ănăt

ate

pent

ru o

rgan

izar

ea ti

mpu

lui

de lu

cru.

” Ea

se a

plic

ă „pe

rioad

elor

min

ime

de re

paus

ziln

ic, r

epau

s să

ptăm

ânal

și c

once

diu

anua

l, pr

ecum

și p

auze

lor ș

i tim

pulu

i de

lucr

u m

axim

săp

tăm

ânal

; și a

num

itor a

spec

te a

le m

unci

i de

noap

te, a

le m

unci

i în

schi

mbu

ri și

ale

ritm

ului

de

lucr

u”.

C175

Con

venț

ia p

rivin

d m

unca

cu

frac

țiune

de

norm

ă (O

IM),

1994

(r

atifi

cată

în 9

sta

te m

embr

e al

e U

E)

Conv

enția

sol

icită

sem

nata

rilor

să

ia m

ăsur

i pen

tru

„a s

e as

igur

a că

lucr

ător

ii cu

frac

țiune

de

nor

mă

bene

ficia

ză d

e ac

eeaș

i pro

tecț

ie c

a și

cea

aco

rdat

ă lu

crăt

orilo

r cu

norm

ă în

trea

gă

com

para

bili

în c

eea

ce p

riveș

te: d

rept

ul d

e a

se o

rgan

iza,

dre

ptul

de

a ne

goci

a în

mod

col

ectiv

și

drep

tul d

e a

acțio

na c

a re

prez

enta

nți a

i luc

răto

rilor

; săn

ătat

ea ș

i sec

urita

tea

la lo

cul d

e m

uncă

; și

disc

rimin

area

în m

ater

ie d

e în

cadr

are

în m

uncă

și o

cupa

re”.

Dir

ecti

va 9

7/81

/CE

priv

ind

ac

ordu

l-cad

ru c

u pr

ivire

la m

unca

cu

frac

țiune

de

norm

ă

Scop

ul a

cest

ei d

irect

ive

este

să

pună

în a

plic

are

acor

dul-c

adru

cu

priv

ire la

mun

ca c

u fr

acțiu

ne d

e no

rmă.

Aco

rdul

pre

vede

„elim

inar

ea d

iscr

imin

ării

împo

triv

a lu

crăt

orilo

r pe

frac

țiune

de

norm

ă și

de

a îm

bună

tăți

calit

atea

mun

cii p

e fr

acțiu

ne d

e no

rmă”

.D

irec

tiva

99/

70/C

E pr

ivin

d

acor

dul-c

adru

cu

priv

ire la

mun

ca p

e du

rată

det

erm

inat

ă

Obi

ectiv

ul d

irect

ivei

est

e să

pun

ă în

apl

icar

e ac

ordu

l-cad

ru c

u pr

ivire

la c

ontr

acte

le p

e du

rată

de

term

inat

ă. A

cord

ul u

rmăr

ește

„îm

bună

tățir

ea c

alită

ții m

unci

i pe

dura

tă d

eter

min

ată,

asi

gurâ

nd

aplic

area

prin

cipi

ului

ned

iscr

imin

ării;

sta

bilir

ea u

nui c

adru

pen

tru

împi

edic

area

abu

zuril

or c

are

pot r

ezul

ta d

in fo

losi

rea

rapo

rtur

ilor s

au c

ontr

acte

lor d

e m

uncă

pe

dura

tă d

eter

min

ată

succ

esiv

e”.

Dir

ecti

va 2

000/

79/C

E pr

ivin

d pu

nere

a în

apl

icar

e a

Acor

dulu

i eur

opea

n pr

ivin

d or

gani

zare

a tim

pulu

i de

lucr

u al

pe

rson

alul

ui m

obil

din

avia

ția c

ivilă

Acea

stă

dire

ctiv

ă ar

e ca

sco

p ap

licar

ea A

cord

ului

eur

opea

n pr

ivin

d or

gani

zare

a tim

pulu

i de

lucr

u al

per

sona

lulu

i mob

il di

n av

iația

civ

ilă. E

a so

licită

ang

ajat

orilo

r să

ia m

ăsur

ile n

eces

are „

pent

ru

ca a

ngaj

ator

ul c

are

inte

nțio

neaz

ă să

org

aniz

eze

activ

itate

a în

tr-u

n an

umit

ritm

să

țină

cont

de

prin

cipi

ul g

ener

al a

l ada

ptăr

ii ac

tivită

ții la

lucr

ător

”.D

irec

tiva

200

2/15

/CE

priv

ind

orga

niza

rea

timpu

lui d

e m

uncă

al

pers

oane

lor c

are

efec

tuea

ză a

ctiv

ități

mob

ile d

e tr

ansp

ort r

utie

r

Acea

stă

dire

ctiv

ă pr

eved

e „st

abili

rea

cerin

țelo

r min

ime

lega

te d

e or

gani

zare

a tim

pulu

i de

lucr

u în

ved

erea

îmbu

nătă

țirii

prot

ecție

i săn

ătăț

ii și

sig

uran

ța p

erso

anel

or c

are

efec

tuea

ză a

ctiv

ități

mob

ile d

e tr

ansp

ort r

utie

r”.

Dis

crim

inar

eaD

irec

tiva

200

0/43

/CE

de p

uner

e în

ap

licar

e a

prin

cipi

ului

ega

lităț

ii de

tr

atam

ent î

ntre

per

soan

e, fă

ră d

eose

bire

de

rasă

sau

orig

ine

etni

că

„Sco

pul p

reze

ntei

dire

ctiv

e es

te d

e a

stab

ili u

n ca

dru

pent

ru c

omba

tere

a di

scrim

inăr

ii pe

baz

a ra

sei s

au o

rigin

ii et

nice

, în

vede

rea

pune

rii în

apl

icar

e în

sta

tele

mem

bre

a pr

inci

piul

ui e

galit

ății

de

trat

amen

t.”

Dir

ecti

va 2

000/

78/C

E de

cre

are

a un

ui

cadr

u ge

nera

l în

favo

area

ega

lităț

ii de

tr

atam

ent î

n ce

ea c

e pr

iveș

te în

cadr

area

în

mun

că ș

i ocu

pare

a fo

rței

de

mun

că

„Pre

zent

a di

rect

ivă

are

ca o

biec

tiv s

tabi

lirea

unu

i cad

ru g

ener

al d

e co

mba

tere

a d

iscr

imin

ării

pe

mot

ive

de a

part

enen

ță re

ligio

asă

sau

conv

inge

ri, h

andi

cap,

vâr

stă

sau

orie

ntar

e se

xual

ă, în

cee

a ce

priv

ește

înca

drar

ea în

mun

că ș

i ocu

pare

a fo

rței

de

mun

că, î

n ve

dere

a pu

nerii

în a

plic

are,

în

stat

ele

mem

bre,

a p

rinci

piul

ui e

galit

ății

de tr

atam

ent.”



Noiembrie 2014 55

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Egal

itate

a de

tr

atam

ent p

entr

u fe

mei

și b

ărba

ți

Dir

ecti

va 2

002/

73/C

E pr

ivin

d eg

alita

tea

de tr

atam

ent î

ntre

băr

bați

și fe

mei

în c

eea

ce p

riveș

te a

cces

ul la

în

cadr

area

în m

uncă

, la

form

area

și l

a pr

omov

area

pro

fesi

onal

ă, p

recu

m ș

i co

ndiți

ile d

e m

uncă

(de

mod

ifica

re a

D

irect

ivei

76/

207/

CEE)

Dire

ctiv

a pr

eved

e fa

ptul

că „

Stat

ele

mem

bre

țin c

ont î

n m

od a

ctiv

de

obie

ctiv

ul e

galit

ății

într

e bă

rbaț

i și f

emei

la e

labo

rare

a și

pun

erea

în a

plic

are

a ac

telo

r cu

pute

re d

e le

ge ș

i a a

ctel

or

adm

inis

trat

ive,

a p

oliti

cilo

r și a

ctiv

itățil

or […

]”, „c

ondi

țiile

de

acce

s la

înca

drar

e în

mun

că […

] in

clus

iv p

rom

ovar

ea”, „

acce

sul l

a to

ate

tipur

ile ș

i toa

te n

ivel

urile

de

orie

ntar

e pr

ofes

iona

lă […

]” și

în

cee

a ce

priv

ește

„con

diții

le d

e în

cadr

are

în m

uncă

și d

e m

uncă

, inc

lusi

v de

con

cedi

ere,

pre

cum

și

de

rem

uner

are,

pre

văzu

te d

e D

irect

iva

75/1

17/C

EE […

]”.

Dir

ecti

va 2

006/

54/C

E pr

ivin

d pu

nere

a în

apl

icar

e a

prin

cipi

ului

ega

lităț

ii de

șa

nse

și a

l ega

lităț

ii de

trat

amen

t înt

re

bărb

ați ș

i fem

ei în

mat

erie

de

înca

drar

e în

mun

că ș

i de

mun

că

„Pre

zent

a di

rect

ivă

își p

ropu

ne s

ă ga

rant

eze

pune

rea

în a

plic

are

a pr

inci

piul

ui ș

anse

lor e

gale

și

al e

galit

ății

de tr

atam

ent î

ntre

fem

ei ș

i băr

bați

în m

ater

ie d

e în

cadr

are

în m

uncă

și d

e m

uncă

. În

ace

st s

cop,

ace

asta

con

ține

disp

oziți

i des

tinat

e pu

nerii

în a

plic

are

a pr

inci

piul

ui e

galit

ății

de

trat

amen

t în

ceea

ce

priv

ește

: acc

esul

la m

uncă

, inc

lusi

v pr

omov

are,

și l

a fo

rmar

ea p

rofe

sion

ală;

co

ndiți

ile d

e m

uncă

, inc

lusi

v re

mun

eraț

ia […

]”M

ater

nita

te ș

i as

pect

e co

nexe

C183

Con

venț

ia p

rivin

d pr

otec

ția

mat

erni

tății

(OIM

), 20

00 (r

atifi

cată

în

13 s

tate

mem

bre

ale

UE)

Conv

enția

pre

vede

că „

Fiec

are

mem

bru

treb

uie

[…] s

ă ad

opte

măs

urile

nec

esar

e pe

ntru

ca

fem

eile

însă

rcin

ate

sau

care

ală

ptea

ză s

ă nu

fie

cons

trân

se s

ă ef

ectu

eze

o m

uncă

ce

a fo

st

decl

arat

ă […

] ca

fiind

dău

năto

are

sănă

tății

lor s

au a

cop

ilulu

i […

]”D

irec

tiva

92/

85/C

EE p

rivin

d lu

crăt

oare

le g

ravi

de, c

are

au n

ăscu

t de

curâ

nd s

au c

are

alăp

teaz

ă

Obi

ectiv

ul a

cest

ei d

irect

ive

este

de

a ap

lica

măs

urile

de

prom

ovar

e a

îmbu

nătă

țirii

secu

rităț

ii și

săn

ătăț

ii la

locu

l de

mun

că în

caz

ul lu

crăt

oare

lor g

ravi

de, c

are

au n

ăscu

t de

curâ

nd s

au c

are

alăp

teaz

ă.

Ea p

reve

de c

ă „Co

mis

ia, c

onsu

ltând

u-se

cu

stat

ele

mem

bre

și fi

ind

sprij

inită

de

Com

itetu

l co

nsul

tativ

pen

tru

secu

ritat

e, ig

ienă

și p

rote

cția

săn

ătăț

ii la

locu

l de

mun

că, s

tabi

leșt

e lin

iile

dire

ctoa

re p

rivin

d ev

alua

rea

agen

ților

chi

mic

i, fiz

ici ș

i bio

logi

ci ș

i a p

roce

selo

r ind

ustr

iale

co

nsid

erat

e pe

ricul

oase

pen

tru

secu

ritat

ea s

au s

ănăt

atea

lucr

ătoa

relo

r […

]”. A

cest

e lin

ii di

rect

oare

tr

ebui

e să

aib

ă în

ved

ere,

de

asem

enea

, „m

ișcă

rile

și p

oziți

ile d

e lu

cru,

obo

seal

a fiz

ică

și m

inta

lă ș

i al

te ti

puri

de e

fort

fizi

c și

psi

hic

lega

te d

e ac

tivita

tea

desf

ășur

ată

de lu

crăt

oare

[…]”

Dir

ecti

va 2

010/

18/U

E de

pun

ere

în

aplic

are

a Ac

ordu

lui-c

adru

revi

zuit

priv

ind

conc

ediu

l pen

tru

creș

tere

a co

pilu

lui (

de

abro

gare

a D

irect

ivei

96/

34/C

E)

Acea

stă

dire

ctiv

ă pu

ne în

apl

icar

e Ac

ordu

l-cad

ru re

vizu

it pr

ivin

d co

nced

iul p

entr

u cr

ește

rea

copi

lulu

i înc

heia

t la

18 iu

nie

2009

de

cătr

e or

gani

zații

le in

terp

rofe

sion

ale

euro

pene

gen

eral

e al

e pa

rten

erilo

r soc

iali

(BU

SIN

ESSE

URO

PE, U

EAPM

E, C

EEP

și E

TUC)

. „Pr

ezen

tul a

cord

sta

bile

ște

cerin

țele

min

ime

men

ite s

ă fa

cilit

eze

conc

ilier

ea în

tre

resp

onsa

bilit

ățile

par

enta

le ș

i pro

fesi

onal

e pe

ntru

păr

inții

car

e lu

crea

ză.”



Noiembrie 2014 56

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Tine

rii la

locu

l de

mun

căD

irec

tiva

94/

33/C

E pr

ivin

d pr

otec

ția

tiner

ilor l

a lo

cul d

e m

uncă

Acea

stă

dire

ctiv

ă st

ipul

ează

fapt

ul c

ă st

atel

e m

embr

e „se

asi

gură

, de

o m

anie

ră g

ener

ală,

că

oric

e an

gaja

tor g

aran

teaz

ă tin

erilo

r con

diții

de

mun

că a

dapt

ate

vârs

tei l

or. S

tate

le m

embr

e as

igur

ă pr

otec

ția ti

neril

or îm

potr

iva

expl

oată

rii e

cono

mic

e și

împo

triv

a or

icăr

ei m

unci

car

e po

ate

să

dăun

eze

secu

rităț

ii, s

ănăt

ății

sau

dezv

oltă

rii lo

r fiz

ice,

psi

holo

gice

, mor

ale

sau

soci

ale

[…]”

Ea in

clud

e di

spoz

iții p

rivin

d ob

ligaț

iile

gene

rale

ale

ang

ajat

orul

ui, c

um a

r fi p

rote

cția

săn

ătăț

ii și

se

curit

ății

tiner

ilor,

prec

um ș

i eva

luar

ea ș

i mon

itoriz

area

risc

urilo

r „pe

ntru

sec

urita

tea,

săn

ătat

ea

fizic

ă sa

u m

inta

lă s

au d

ezvo

ltare

a tin

erilo

r”.Lu

crăt

ori

tem

pora

riD

irec

tiva

91/

383/

CEE

de c

ompl

etar

e a

măs

urilo

r des

tinat

e să

pro

mov

eze

îmbu

nătă

țirea

sec

urită

ții ș

i săn

ătăț

ii la

locu

l de

mun

că în

caz

ul lu

crăt

orilo

r ca

re a

u un

rapo

rt d

e m

uncă

pe

dura

tă

dete

rmin

ată

sau

un ra

port

de

mun

că

tem

pora

ră

„Pre

zent

a di

rect

ivă

își p

ropu

ne s

ă as

igur

e lu

crăt

orilo

r afla

ți în

tr-u

n ra

port

de

mun

că (r

egle

men

tat

prin

tr-u

n co

ntra

ct d

e m

uncă

pe

dura

tă d

eter

min

ată

sau

rapo

rtur

i de

mun

că te

mpo

rară

) ace

lași

niv

el

de p

rote

cție

în d

omen

iul s

ecur

ității

și a

l săn

ătăț

ii la

locu

l de

mun

că d

e ca

re b

enef

icia

ză c

eila

lți

sala

riați

din

într

eprin

dere

sau

uni

tățil

e ut

iliza

toar

e.”

Info

rmar

ea ș

i co

nsul

tare

a an

gaja

ților

Dir

ecti

va 2

002/

14/C

E de

sta

bilir

e a

unui

ca

dru

gene

ral d

e in

form

are

și c

onsu

ltare

a

lucr

ător

ilor d

in C

omun

itate

a Eu

rope

ană

Acea

stă

dire

ctiv

ă ar

e ca

obi

ectiv

inst

ituire

a un

ui c

adru

gen

eral

de

stab

ilire

a c

erin

țelo

r min

ime

ale

drep

tulu

i la

info

rmar

e și

con

sulta

re a

lucr

ător

ilor î

n în

trep

rinde

rile

și u

nită

țile

din

Com

unita

te. E

a pr

eved

e că

„Inf

orm

area

și c

onsu

ltare

a ac

oper

ă […

] inf

orm

area

și c

onsu

ltare

a cu

priv

ire la

dec

iziil

e ca

re p

ot s

ă du

că la

mod

ifică

ri im

port

ante

în o

rgan

izar

ea m

unci

i sau

în re

lații

le c

ontr

actu

ale

[…]”.

Dir

ecti

va 2

009/

38/C

E pr

ivin

d in

stitu

irea

unui

com

itet e

urop

ean

de

într

eprin

dere

sau

a u

nei p

roce

duri

de

info

rmar

e și

con

sulta

re a

lucr

ător

ilor

în în

trep

rinde

rile

și g

rupu

rile

de

într

eprin

deri

de d

imen

siun

e co

mun

itară

(re

form

are)

Obi

ectiv

ul p

rinci

pal a

l dire

ctiv

ei e

ste

să s

e as

igur

e că

org

anel

e cu

func

ție d

e co

nduc

ere

info

rmea

ză ș

i se

cons

ultă

cu

mem

brii

com

itete

lor e

urop

ene

de în

trep

rinde

re în

situ

ații

exce

pțio

nale

car

e af

ecte

ază

inte

rese

le lu

crăt

orilo

r, m

ai a

les

în c

eea

ce p

riveș

te tr

ansf

erul

, în

chid

erea

sau

con

cedi

erile

col

ectiv

e.



Noiembrie 2014 57

Axa

reIn

stru

men

tCu

prin

s/ex

tras

e se

lect

ate

Rest

ruct

urar

eD

irec

tiva

98/

59/C

E pr

ivin

d ap

ropi

erea

le

gisl

ațiil

or s

tate

lor m

embr

e cu

priv

ire la

co

nced

ieril

e co

lect

ive

„În

cazu

l în

care

un

anga

jato

r are

în v

eder

e co

nced

ieri

cole

ctiv

e, a

cest

a in

ițiaz

ă în

tim

p ut

il co

nsul

tări

cu re

prez

enta

nții

lucr

ător

ilor p

entr

u a

ajun

ge la

un

acor

d.”

„Ace

ste

cons

ultă

ri se

refe

ră c

el p

uțin

la p

osib

ilită

țile

de a

evi

ta c

once

dier

ile c

olec

tive

sau

de a

re

duce

num

ărul

de

lucr

ător

i afe

ctaț

i, pr

ecum

și l

a po

sibi

lităț

ile d

e a

aten

ua c

onse

cinț

ele

prin

re

curg

erea

la m

ăsur

i soc

iale

înso

țitoa

re v

izân

d, în

tre

alte

le, s

priji

n pe

ntru

redi

strib

uire

a sa

u re

calif

icar

ea lu

crăt

orilo

r con

cedi

ați.”

Dir

ecti

va 2

001/

23/C

E pr

ivin

d ap

ropi

erea

legi

slaț

iei s

tate

lor m

embr

e re

ferit

oare

la m

ențin

erea

dre

ptur

ilor

lucr

ător

ilor î

n ca

zul t

rans

feru

lui d

e în

trep

rinde

ri, u

nită

ți sa

u pă

rți d

e în

trep

rinde

ri sa

u un

ități

Scop

ul a

cest

ei d

irect

ive

este

de

a pr

otej

a dr

eptu

rile

anga

jațil

or în

caz

ul u

nui „

tran

sfer

al u

nei

într

eprin

deri,

uni

tăți

sau

al u

nei p

ărți

de în

trep

rinde

re s

au d

e un

itate

căt

re u

n al

t ang

ajat

or, c

a re

zulta

t al u

nei c

esiu

ni c

onve

nțio

nale

sau

al u

nei f

uziu

ni”.

Obi

ectiv

ul d

irect

ivei

est

e de

a a

sigu

ra,

în m

ăsur

a po

sibi

lulu

i, fa

ptul

că

rapo

rtul

de

mun

că s

e de

sfăș

oară

în c

ontin

uare

nes

chim

bat

cu c

esio

naru

l și c

ă lu

crăt

orii

nu s

e af

lă în

tr-o

poz

iție

mai

puț

in fa

vora

bilă

doa

r ca

urm

are

a tr

ansf

erul

ui.

Dir

ecti

va 2

008/

94/C

E pr

ivin

d pr

otec

ția

lucr

ător

ilor s

alar

iați

în c

azul

inso

lven

ței

anga

jato

rulu

i (de

abr

ogar

e a

Dire

ctiv

ei

2002

/74/

CE ș

i a D

irect

ivei

80/

987/

CEE

a Co

nsili

ului

)

Acea

stă

dire

ctiv

ă ur

măr

ește

„să

asig

ure

un g

rad

min

im d

e pr

otec

ție a

sal

aria

ților

în c

azul

in

solv

abili

tății

ang

ajat

orul

ui. Î

n ac

est s

cop,

dire

ctiv

a ob

ligă

stat

ele

mem

bre

să c

onst

ituie

un

orga

nism

car

e să

gar

ante

ze p

lata

dre

ptur

ilor s

alar

iale

nea

chita

te re

spec

tivilo

r sal

aria

ți”.

„Est

e ne

cesa

r să

se a

sigu

re c

ă sa

laria

ții la

car

e fa

c re

ferir

e D

irect

iva

97/8

1/CE

din

15

dece

mbr

ie

1997

priv

ind

acor

dul-c

adru

cu

priv

ire la

mun

ca p

e fr

acțiu

ne d

e no

rmă

[…],

Dire

ctiv

a 19

99/7

0/CE

a

Cons

iliul

ui d

in 2

8 iu

nie

1999

priv

ind

acor

dul-c

adru

cu

priv

ire la

mun

ca p

e du

rată

det

erm

inat

ă […

] și

Dire

ctiv

a 91

/383

/CEE

a C

onsi

liulu

i de

com

plet

are

a m

ăsur

ilor d

estin

ate

să p

rom

ovez

e îm

bună

tățir

ea s

ecur

ității

și s

ănăt

ății

la lo

cul d

e m

uncă

în c

azul

lucr

ător

ilor c

are

au u

n ra

port

de

mun

că p

e du

rată

det

erm

inat

ă sa

u un

rapo

rt d

e m

uncă

tem

pora

r nu

sunt

exc

luși

din

dom

eniu

l de

aplic

are

al p

reze

ntei

dire

ctiv

e”.

Ar t

rebu

i să

se m

ențio

neze

fapt

ul c

ă un

ele

disp

oziți

i sim

ilare

ace

stor

a se

găs

esc

într

-o s

erie

de

alte

dire

ctiv

e sp

ecia

le n

einc

luse

în ta

belu

l din

ane

xa 1

. De

exem

plu:

• D

irect

iva

92/5

7/CE

E (ș

antie

re te

mpo

rare

sau

mob

ile) –

ane

xa IV

par

tea

A –

15.

4. „Î

ncăp

erile

de

caza

re fi

xe ca

re n

u su

nt fo

losi

te d

oar î

n ca

zuri

exce

pțio

nale

treb

uie

să fi

e do

tate

cu

echi

pam

ente

sani

tare

în n

umăr

sufic

ient

, cu

o sa

lă d

e m

ese

și o

sală

de

dest

inde

re”.

• D

irect

iva

93/1

03/C

E (m

unca

la b

ordu

l nav

elor

de

pesc

uit)

– a

nexa

I „13

. Încă

peri

de lo

cuit

– 13

.1. L

ocal

izar

ea, s

truc

tura

, izol

area

foni

că și

term

ică

și a

mpl

asam

entu

l în

căpe

rilor

de

locu

it al

e lu

crăt

orilo

r și a

l înc

ăper

ilor d

e se

rvic

iu, d

acă

exis

tă, c

a și

mijl

oace

le d

e ac

ces l

a ac

este

a”.

• D

irect

iva

2010

/32/

UE

(Obi

ecte

asc

uțite

) car

e fa

ce în

mod

exp

res

refe

rire

la fa

ctor

ii ps

ihos

ocia

li di

n cl

auza

4.3

.



Noiembrie 2014 58

Ane

xa 2

: Ini

țiat

ive

de p

olit

ică

fără

car

acte

r obl

igat

oriu

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Ori

entă

ri: O

IM, 1

986

Fact

ori p

siho

soci

ali l

a lo

cul d

e m

uncă

:Re

cuno

aște

re ș

i con

trol

Peric

ole

psih

osoc

iale

= „i

nter

acțiu

nile

din

tre

conț

inut

ul u

nui l

oc d

e m

uncă

, org

aniz

area

mun

cii ș

i co

nduc

ere

și a

lte c

ondi

ții d

e m

ediu

și o

rgan

izaț

iona

le, p

e de

o p

arte

, și c

ompe

tenț

ele

și n

evoi

le

anga

jațil

or, p

e de

altă

par

te. P

eric

olel

e ps

ihos

ocia

le s

unt r

elev

ante

pen

tru

deze

chili

brel

e di

n do

men

iul p

siho

soci

al ș

i se

refe

ră la

ace

le in

tera

cțiu

ni c

are

se d

oved

esc

a av

ea in

fluen

țe p

eric

uloa

se

asup

ra s

ănăt

ății

anga

jațil

or p

rin p

erce

pțiil

e și

exp

erie

nța

lor”.

Ane

xa re

vizu

ită

R194

, OIM

201

0Re

com

anda

re p

rivin

d lis

ta b

olilo

r pr

ofes

iona

le ș

i înr

egis

trar

ea ș

i no

tific

area

acc

iden

telo

r de

mun

că ș

i a

bolil

or p

rofe

sion

ale

„Boa

la s

tres

ului

pos

ttra

umat

ic […

] și [

…] a

lte tu

lbur

ări m

inta

le s

au c

ompo

rtam

enta

le […

], în

caz

ul

căro

ra s

e st

abile

ște

o le

gătu

ră d

irect

ă […

] înt

re e

xpun

erea

la fa

ctor

ii de

risc

car

e ap

ar în

cad

rul

activ

itățil

or p

rofe

sion

ale

și b

oala

(bol

ile) m

inta

lă (m

inta

le) ș

i com

port

amen

tală

(com

port

amen

tale

) co

ntra

ctat

ă (c

ontr

acta

te) d

e că

tre

lucr

ător

.”

Dec

lara

ția

priv

ind

sănă

tate

a m

inta

lă p

entr

u Eu

ropa

a O

MS,

20

05, ș

i Pla

nul d

e ac

țiune

priv

ind

sănă

tate

a m

inta

lă p

entr

u Eu

ropa

Dec

lara

ția m

inis

teria

lă a

evi

denț

iat r

espo

nsab

ilita

tea

fiecă

rei ț

ări d

e a

anga

ja re

surs

e pe

ntru

„a

prev

eni f

acto

rii d

e ris

c, în

caz

ul în

car

e ac

eștia

apa

r, sp

re e

xem

plu,

prin

sus

ținer

ea d

ezvo

ltării

med

iilor

de

mun

că c

e co

ntrib

uie

la s

ănăt

atea

min

tală

și p

rin c

rear

ea d

e st

imul

ente

pen

tru

acor

dare

a de

sp

rijin

la lo

cul d

e m

uncă

sau

pen

tru

reve

nire

a câ

t mai

rapi

dă a

cel

or c

are

au s

căpa

t de

prob

lem

ele

de

sănă

tate

min

tală

”.

Plan

ul d

e ac

țiune

priv

ind

sănă

tate

a m

inta

lă p

entr

u Eu

ropa

a in

vita

t țăr

ile d

in re

giun

e „să

dez

volte

ca

paci

tățil

e pe

ntru

pro

tecț

ia ș

i pro

mov

area

săn

ătăț

ii m

inta

le la

locu

l de

mun

că p

rin e

valu

area

ris

curil

or ș

i ges

tiona

rea

stre

sulu

i și a

fact

orilo

r psi

hoso

cial

i, fo

rmar

ea a

ngaj

ațilo

r și c

reșt

erea

niv

elul

ui

de in

form

are”

.

„Să

stab

ileas

că a

cțiu

ni d

e fo

rmar

e pr

ofes

iona

lă p

entr

u pe

rsoa

nele

car

e su

feră

de

prob

lem

e de

să

năta

te m

inta

lă ș

i să

susț

ină

adap

tare

a lo

curil

or d

e m

uncă

și a

pra

ctic

ilor d

e m

uncă

la n

evoi

le lo

r sp

ecia

le, c

u sc

opul

de

a le

asi

gura

acc

esul

la u

n lo

c de

mun

că c

ompe

titiv

.”

„Să

cree

ze lo

curi

de m

uncă

săn

ătoa

se p

rin in

trod

ucer

ea u

nor m

ăsur

i pre

cum

exe

rciți

ile fi

zice

, m

odifi

care

a m

odel

elor

de

lucr

u, o

re s

ensi

bile

și s

tilur

i de

gest

iona

re s

ănăt

oase

.”



Noiembrie 2014 59

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Cadr

ul lo

curi

lor d

e m

uncă

să

năto

ase

al O

MS,

201

0: L

ocur

i de

mun

că s

ănăt

oase

: un

mod

el d

e ac

țiune

: pen

tru

anga

jato

ri, lu

crăt

ori,

fact

ori d

e de

cizi

e și

pra

ctic

ieni

„Med

iul d

e m

uncă

psi

hoso

cial

incl

ude

cultu

ra o

rgan

izaț

iona

lă, a

titud

inile

, val

orile

, con

ving

erile

și

pra

ctic

ile c

otid

iene

din

cad

rul î

ntre

prin

derii

car

e af

ecte

ază

star

ea d

e bi

ne p

sihi

că ș

i fiz

ică

a an

gaja

ților

.”

„Exe

mpl

ele

de p

eric

ole

psih

osoc

iale

incl

ud, p

rintr

e al

tele

: org

aniz

area

def

icie

ntă

a m

unci

i […

], cu

ltura

org

aniz

ațio

nală

[…],

stilu

l de

cond

ucer

e pr

in c

oman

dă ș

i con

trol

[…],

lipsa

spr

ijinu

lui

pent

ru e

chili

brul

mun

că-v

iață

, tea

ma

pent

ru p

ierd

erea

locu

lui d

e m

uncă

în c

onte

xtul

fuzi

unilo

r, al

ac

hizi

țiilo

r, al

reor

gani

zăril

or s

au a

l pie

ței m

unci

i/eco

nom

iei.”

„Per

icol

ele

psih

osoc

iale

sun

t de

regu

lă id

entif

icat

e și

eva

luat

e pr

in in

term

ediu

l son

daje

lor s

au a

l in

terv

iuril

or, s

pre

deos

ebire

de

insp

ecții

în c

azul

per

icol

elor

aso

ciat

e m

unci

i fiz

ice.

Apo

i, ar

fi a

plic

ată

o ie

rarh

ie a

măs

urilo

r de

cont

rol p

entr

u ab

orda

rea

peric

olel

or id

entif

icat

e, p

rintr

e ca

re: E

limin

area

sau

m

odifi

care

a la

sur

să […

], A

tenu

area

impa

ctul

ui a

supr

a lu

crăt

orilo

r […

], Pr

otej

area

lucr

ător

ilor p

rin

creș

tere

a ni

velu

lui d

e in

form

are

și fo

rmar

ea lu

crăt

orilo

r […

]”St

rate

gia

euro

pean

ă pr

ivin

d să

năta

tea

min

tală

, OM

S 20

11„T

rebu

ie s

ă se

asi

gure

un

echi

libru

într

e câ

știg

ul e

cono

mic

gen

erat

de

sănă

tate

a m

inta

lă b

ună

sub

aspe

ctul

stă

rii d

e bi

ne ș

i al p

rodu

ctiv

ității

și î

ngrij

irea

pe c

are

și-o

dor

esc

și d

e ca

re a

u ne

voie

oam

enii.”

Prim

ul o

biec

tiv a

l str

ateg

iei p

rivin

d să

năta

tea

min

tală

pre

vede

că „

Oric

e pe

rsoa

nă a

re ș

anse

ega

le s

ă tr

eacă

prin

tr-o

sta

re d

e bi

ne m

inta

lă p

e du

rata

vie

ții lo

r, în

spe

cial

cel

e m

ai v

ulne

rabi

le s

au c

ele

care

su

nt c

el m

ai e

xpus

e ris

curil

or”.

Rezo

luți

a 20

00/C

86/0

1 a

Cons

iliul

ui

priv

ind

prom

ovar

ea s

ănăt

ății

min

tale

„Con

side

ră c

ă se

impu

ne c

reșt

erea

val

orii

și a

viz

ibili

tății

săn

ătăț

ii m

inta

le, p

recu

m ș

i pro

mov

area

să

nătă

ții m

inta

le, î

n sp

ecia

l în

rând

ul c

opiil

or, a

l tin

erilo

r, al

vâr

stni

cilo

r și l

a lo

cul d

e m

uncă

.”Co

nclu

ziile

Con

siliu

lui U

niun

ii Eu

rope

ne (2

003)

cu

priv

ire la

să

năta

tea

min

tală

– C

onfe

rința

pr

ivin

d bo

lile

min

tale

și s

tigm

atiz

area

în

Eur

opa:

înfr

unta

rea

prov

ocăr

ilor

asoc

iate

incl

uziu

nii s

ocia

le ș

i ech

ității

Cons

iliul

Uni

unii

Euro

pene

invi

tă C

omis

ia „s

ă ac

orde

ate

nție

în m

od d

eose

bit c

olab

orăr

ii ac

tive

în

toat

e do

men

iile

de p

oliti

că ș

i acț

iune

la n

ivel

com

unita

r și,

în s

peci

al, î

n ca

drul

act

ivită

ților

priv

ind

ocup

area

forț

ei d

e m

uncă

, ned

iscr

imin

area

, pro

tecț

ia s

ocia

lă, e

duca

ția ș

i săn

ătat

ea, p

entr

u a

redu

ce

stig

mat

izar

ea ș

i dis

crim

inar

ea în

legă

tură

cu

bolil

e m

inta

le […

]”



Noiembrie 2014 60

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Conc

luzi

ile C

onsi

liulu

i Uni

unii

Euro

pene

(200

5) c

u pr

ivire

la

o ac

țiune

com

unita

ră în

cee

a ce

priv

ește

săn

ătat

ea m

inta

lă –

Re

zulta

tul p

roce

durii

Cons

iliul

Uni

unii

Euro

pene

invi

tă C

omis

ia s

ă „su

sțin

ă pu

nere

a în

apl

icar

e a

Dec

lara

ției ș

i a p

lanu

lui d

e ac

țiune

apr

obat

în c

adru

l Con

ferin

ței m

inis

teria

le e

urop

ene

priv

ind

sănă

tate

a m

inta

lă a

Org

aniz

ație

i M

ondi

ale

a Să

nătă

ții în

col

abor

are

cu O

rgan

izaț

ia M

ondi

ală

a Să

nătă

ții ș

i cu

alte

org

aniz

ații

inte

rnaț

iona

le re

leva

nte;

să

se a

sigu

re c

ă în

cad

rul e

valu

ării

inte

grat

e a

impa

ctul

ui în

cee

a ce

pr

iveș

te le

gisl

ația

com

unita

ră re

leva

ntă

viito

are

se ți

ne c

ont d

e as

pect

ele

priv

ind

sănă

tate

a m

inta

lă;

să e

vide

nție

ze le

gătu

rile

pute

rnic

e di

ntre

săn

ătat

ea m

inta

lă ș

i cea

fizi

că ș

i abu

zul d

e dr

ogur

i și d

e al

cool

[…]”.

Cart

ea v

erde

– C

E, 2

005

Îmbu

nătă

țirea

săn

ătăț

ii m

inta

le a

po

pula

ției:

spre

o s

trat

egie

priv

ind

sănă

tate

a m

inta

lă p

entr

u U

niun

ea

Euro

pean

ă

„Pro

mov

area

săn

ătăț

ii m

inta

le ș

i pre

veni

rea

prob

lem

elor

de

sănă

tate

min

tală

impl

ică

pers

oane

le

indi

vidu

ale,

fam

ilia,

com

unita

tea

și fa

ctor

ii de

term

inan

ți so

cial

i ai s

ănăt

ății

min

tale

prin

con

solid

area

fa

ctor

ilor d

e pr

otec

ție ș

i red

ucer

ea fa

ctor

ilor d

e ris

c […

]. Șc

olile

și l

ocur

ile d

e m

uncă

, und

e oa

men

ii pe

trec

o m

are

part

e di

n tim

pul l

or, s

unt m

edii

esen

țiale

de

acțiu

ne.”

Rezo

luți

a Pa

rlam

entu

lui

Euro

pean

200

6/20

58(IN

I) pr

ivin

d îm

bună

tățir

ea s

ănăt

ății

min

tale

a

popu

lație

i. Sp

re o

str

ateg

ie p

rivin

d să

năta

tea

min

tală

pen

tru

Uni

unea

Eu

rope

ană

„Con

side

ră c

ă ce

ea c

e co

ntrib

uie

la s

ănăt

atea

min

tală

sun

t con

diții

le d

e m

uncă

bun

e și

face

ape

l la

anga

jato

ri să

intr

oduc

ă po

litic

i priv

ind

«Săn

ătat

ea m

inta

lă la

locu

l de

mun

că»

ca u

n el

emen

t nec

esar

al

resp

onsa

bilit

ății

lor î

n m

ater

ie d

e să

năta

te ș

i sec

urita

te la

locu

l de

mun

că, î

n ve

dere

a as

igur

ării

«cel

or m

ai b

une

locu

ri de

mun

că p

osib

ile»

pent

ru p

erso

anel

e cu

tulb

urăr

i min

tale

și a

cel

ei m

ai

bune

inte

grăr

i pos

ibile

a a

cest

ora

pe p

iața

mun

cii,

și c

a el

e să

fie

publ

icat

e și

mon

itoriz

ate

în c

adru

l le

gisl

ație

i exi

sten

te în

mat

erie

de

sănă

tate

și s

ecur

itate

, tot

odat

ă țin

ându

-se

cont

de

nevo

ile ș

i pă

reril

e lu

crăt

orilo

r.”

„Sal

ută

iniți

ativ

ele

soci

ale

din

cadr

ul p

oliti

cii s

ocia

le ș

i al p

oliti

cii d

e oc

upar

e a

forț

ei d

e m

uncă

pen

tru

prom

ovar

ea tr

atam

entu

lui n

edis

crim

inat

oriu

al p

erso

anel

or c

u pr

oble

me

de s

ănăt

ate

min

tală

, a

inte

grăr

ii so

cial

e a

pers

oane

lor c

u ha

ndic

ap p

sihi

c și

a p

reve

nirii

str

esul

ui la

locu

l de

mun

că.”

„În

ceea

ce

priv

ește

str

ateg

ia U

E de

ocu

pare

a fo

rței

de

mun

că, s

e pu

ne a

ccen

t pe

influ

ența

săn

ătăț

ii m

inta

le a

supr

a oc

upăr

ii fo

rței

de

mun

că ș

i pe

influ

ența

șom

ajul

ui a

supr

a st

ării

de s

ănăt

ate

min

tală

a

oam

enilo

r.”



Noiembrie 2014 61

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Cart

ea a

lbă

– CE

, 200

7Îm

preu

nă p

entr

u să

năta

te –

O

abo

rdar

e st

rate

gică

pen

tru

UE

2008

-201

3

Cart

ea a

lbă

a fă

cut a

pel l

a Co

mis

ie ș

i la

stat

ele

mem

bre

să d

epun

ă ef

ortu

ri pe

ntru

„Dez

volta

rea

și

pune

rea

în p

ract

ică

a m

ăsur

ilor p

rivin

d tu

tunu

l, al

imen

tația

, alc

oolu

l, să

năta

tea

min

tală

și a

lți fa

ctor

i ge

nera

li de

med

iu ș

i soc

io-e

cono

mic

i, ca

re a

u co

nsec

ințe

asu

pra

sănă

tății

”. Ea

a fă

cut t

otod

ată

apel

la

Com

isie

să

ia „M

ăsur

i pen

tru

prom

ovar

ea s

ănăt

ății

pers

oane

lor î

n vâ

rstă

și a

pop

ulaț

iei a

ctiv

e […

]”

„Acț

iune

a la

niv

el c

omun

itar c

uprin

de e

valu

area

știi

nțifi

că a

risc

urilo

r […

], st

rate

giile

de

abor

dare

a

riscu

rilor

aso

ciat

e un

or b

oli ș

i stă

ri sp

ecifi

ce, a

cțiu

nile

în c

az d

e ac

cide

nte

și v

ătăm

ări c

orpo

rale

, îm

bună

tățir

ea s

ecur

ității

lucr

ător

ilor [

…]”

Pact

ul e

urop

ean

pent

ru s

ănăt

ate

min

tală

și b

unăs

tare

, 200

8Îm

preu

nă p

entr

u să

năta

te m

inta

lă ș

i bu

năst

are

„Mun

ca e

ste

bene

fică

pent

ru s

ănăt

atea

fizi

că ș

i min

tală

[…] s

unt n

eces

are

măs

uri p

entr

u a

lupt

a îm

potr

iva

creș

terii

acc

entu

ate

a ab

sent

eism

ului

și a

inca

paci

tății

de

mun

că ș

i pen

tru

a ut

iliza

po

tenț

ialu

l nef

olos

it pe

ntru

îmbu

nătă

țirea

pro

duct

ivită

ții c

are

este

cor

elat

ă cu

str

esul

și c

u bo

lile

min

tale

.”Re

zolu

ția

Parl

amen

tulu

i Eur

opea

n T6

-006

3/20

09 p

rivin

d să

năta

tea

min

tală

, ref

erin

ța 2

008/

2209

(INI),

re

zolu

ție n

eleg

isla

tivă

Rezo

luția

„inv

ită s

tate

le m

embr

e să

încu

raje

ze c

erce

tăril

e în

cee

a ce

priv

ește

con

diții

le d

e lu

cru

care

ar

put

ea d

uce

la c

reșt

erea

inci

denț

ei tu

lbur

ărilo

r psi

hice

, în

spec

ial î

n râ

ndul

fem

eilo

r”. E

a so

licită

„a

ngaj

ator

ilor s

ă pr

omov

eze

un m

ediu

de

lucr

u să

năto

s, ac

ordâ

nd a

tenț

ie s

tres

ului

la lo

cul d

e m

uncă

, ca

uzel

or s

ubia

cent

e al

e tu

lbur

ărilo

r psi

hice

sur

veni

te la

locu

l de

mun

că, ș

i abo

rdăr

ii ac

esto

r cau

ze” ș

i in

vită

„Com

isia

să

solic

ite în

trep

rinde

rilor

și o

rgan

ism

elor

pub

lice

să p

rezi

nte

anua

l un

rapo

rt p

rivin

d po

litic

a și

acț

iuni

le în

trep

rinse

în fo

losu

l săn

ătăț

ii m

inta

le a

ang

ajaț

ilor,

pe b

aza

acel

oraș

i crit

erii

folo

site

pen

tru

a ra

port

a as

upra

săn

ătăț

ii fiz

ice

și s

igur

anțe

i la

locu

l de

mun

că”.

Conf

erin

ța la

niv

el în

alt a

UE,

Br

uxel

les,

201

0In

vest

irea

în s

tare

a de

bin

e la

locu

l de

mun

că: G

estio

nare

a ris

curil

or

psih

osoc

iale

în p

erio

ade

de

schi

mba

re

Com

isia

Eur

opea

nă, î

mpr

eună

cu

Preș

edin

ția b

elgi

ană

a Co

nsili

ului

Uni

unii

Euro

pene

, a o

rgan

izat

o

conf

erin

ță la

niv

el în

alt c

u pr

ivire

la „I

nves

tirea

în s

tare

a de

bin

e la

locu

l de

mun

că”,

anal

izân

d ris

curil

e ps

ihos

ocia

le în

per

ioad

e de

sch

imba

re. C

onfe

rința

și l

ucră

rile

cone

xe „a

u ev

iden

țiat u

nele

din

tre

prob

lem

ele

cent

rale

aso

ciat

e sc

him

bării

org

aniz

ațio

nale

, res

truc

tură

rii, s

ănăt

ății

și s

tării

de

bine

și

[…] c

e se

poa

te fa

ce p

entr

u a

preg

ăti o

rgan

izaț

iile

și p

erso

anel

e în

tr-u

n m

od m

ai e

ficac

e pe

ntru

sc

him

bări

maj

ore”

.



Noiembrie 2014 62

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Conf

erin

ța U

E, B

erlin

, 201

1Pr

omov

area

săn

ătăț

ii m

inta

le ș

i a

stăr

ii de

bin

e la

locu

l de

mun

că

„Săn

ătat

ea m

inta

lă e

ste

un in

dica

tor i

mpo

rtan

t al c

alită

ții c

oezi

unii

soci

ale

și a

l cal

ității

mun

cii.

Ea

este

, de

asem

enea

, un

elem

ent e

senț

ial a

l mod

elul

ui s

ocia

l eur

opea

n.”

„Pro

tecț

ia ș

i pro

mov

area

săn

ătăț

ii m

inta

le p

ot a

vea

o co

ntrib

uție

ese

nția

lă la

pun

erea

în a

plic

are

a ag

ende

i Uni

unii

Euro

pene

«Eu

ropa

202

0» c

u ob

iect

ivul

ei d

e cr

ește

re in

telig

entă

, dur

abilă

și

favo

rabi

lă in

cluz

iuni

i.”

„În

dom

eniu

l săn

ătăț

ii m

inta

le, p

reve

nire

a și

pro

mov

area

nec

esită

o a

bord

are

holis

tică

care

ia în

co

nsid

erar

e și

con

diții

le d

e la

locu

l de

mun

că […

] – în

spe

cial

, str

uctu

ra ș

i org

aniz

area

locu

rilor

de

mun

că –

[…]”

Conc

luzi

ile C

onsi

liulu

i Uni

unii

Euro

pene

(201

1) p

rivin

d „P

actu

l eu

rope

an p

entr

u să

năta

te m

inta

lă

și b

unăs

tare

– re

zulta

te ș

i măs

uri

viito

are”

Cons

iliul

Uni

unii

Euro

pene

invi

tă s

tate

le m

embr

e „să

ia m

ăsur

i îm

potr

iva

stig

mat

izăr

ii, a

exc

luzi

unii

și a

dis

crim

inăr

ii la

adr

esa

pers

oane

lor c

u pr

oble

me

de s

ănăt

ate

min

tală

și s

ă pr

omov

eze

incl

uziu

nea

soci

ală

a ac

esto

ra ș

i acc

esul

lor l

a […

] loc

uri d

e m

uncă

”.

El in

vită

sta

tele

mem

bre

și C

omis

ia „s

ă ia

măs

uri î

n di

recț

ia u

nei i

mpl

icăr

i mai

impo

rtan

te a

se

ctor

ului

săn

ătăț

ii și

a s

ecto

rulu

i soc

ial,

alăt

uri d

e pa

rten

erii

soci

ali,

în d

omen

iul s

ănăt

ății

min

tale

și

a b

unăs

tării

la lo

cul d

e m

uncă

, pen

tru

a sp

rijin

i și c

ompl

eta

prog

ram

ele

cond

use

de a

ngaj

ator

i, du

pă c

az”;

„să

sprij

ine

activ

ități

(de

exem

plu

prog

ram

e de

form

are)

car

e să

le p

erm

ită p

rofe

sion

iștil

or

și a

dmin

istr

ator

ilor,

în s

peci

al d

in d

omen

iul a

sist

ențe

i med

ical

e, a

l asi

sten

ței s

ocia

le ș

i la

locu

l de

mun

că, s

ă ab

orde

ze a

spec

tele

lega

te d

e bu

năst

area

min

tală

și t

ulbu

răril

e m

inta

le”.

Avi

zul C

omit

etul

ui E

cono

mic

și

Soc

ial E

urop

ean

din

2013

cu

priv

ire la

Anu

l eur

opea

n al

săn

ătăț

ii m

inta

le –

pen

tru

o m

uncă

mai

bu

nă ș

i o m

ai m

are

calit

ate

a vi

eții

(201

3/C

44/0

6)

„O p

rom

ovar

e a

sănă

tății

la n

ivel

de

într

eprin

dere

, car

e să

ben

efic

ieze

de

finan

țare

pub

lică

și o

cul

tură

a

într

eprin

derii

mod

ernă

îi p

oate

spr

ijini

pe

cei c

u af

ecțiu

ni ș

i ar p

utea

lim

ita a

pariț

ia u

nor p

robl

eme

afla

te în

legă

tură

cau

zală

cu

locu

l de

mun

că.”

„Un

man

agem

ent p

roac

tiv a

l ris

culu

i de

stre

s, ba

zat p

e ce

rcet

are,

pe

elim

inar

ea ș

i pe

redu

cere

a fa

ctor

ului

de

stre

s, ar

treb

ui s

ă fa

că p

arte

din

tr-o

str

ateg

ie c

onse

cven

tă d

e pr

ofila

xie

în c

onfo

rmita

te

cu d

ispo

ziții

le T

rata

tulu

i, al

e D

irect

ivei

-cad

ru 8

9/39

1/CE

E […

] și a

le a

cord

ului

-cad

ru p

rivin

d st

resu

l la

locu

l de

mun

că […

]”

„Ar t

rebu

i să

exis

te in

stan

țe la

niv

el d

e în

trep

rinde

re s

au e

xter

ne c

are

să re

prez

inte

inte

rese

le

pers

oane

lor c

u af

ecțiu

ni m

inta

le s

au h

andi

cap

psih

ic în

via

ța p

rofe

sion

ală.”



Noiembrie 2014 63

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Com

itet

ul in

spec

tori

lor d

e m

uncă

pr

inci

pali

(SLI

C), 2

012

Ca

mpa

nia

priv

ind

riscu

rile

psih

osoc

iale

la lo

cul d

e m

uncă

Com

itetu

l ins

pect

orilo

r de

mun

că p

rinci

pali

(SLI

C) a

lans

at în

201

2 o

cam

pani

e pr

ivin

d ris

curil

e ps

ihos

ocia

le la

locu

l de

mun

că. O

biec

tivul

a fo

st s

ă se

dez

volte

un

set d

e in

stru

men

te p

entr

u in

spec

ție p

entr

u in

terv

enții

țint

ite p

rivin

d să

năta

tea

și s

ecur

itate

a în

mun

că (r

iscu

ri ps

ihos

ocia

le).

„Dire

ctiv

a-ca

dru

89/3

91/C

EE ș

i aco

rdur

ile c

u pa

rten

erii

soci

ali c

onst

ituie

tem

eiul

jurid

ic c

omun

pe

ntru

sup

rave

gher

e în

mat

erie

de

riscu

ri ps

ihos

ocia

le […

]. Pe

scu

rt, i

nspe

cțiil

e cu

priv

ire la

risc

uri

psih

osoc

iale

sun

t pos

ibile

în to

ate

stat

ele

mem

bre,

în u

nele

caz

uri c

u un

ele

rest

ricții

.”

„[…

] num

ărul

locu

rilor

de

mun

că c

are

au in

clus

risc

urile

psi

hoso

cial

e în

eva

luăr

ile ri

scur

ilor a

cre

scut

. Vo

lum

ul c

unoș

tințe

lor d

espr

e ris

curil

e ps

ihos

ocia

le a

cre

scut

în râ

ndul

insp

ecto

rilor

mun

cii î

n to

ate

țăril

e. A

cre

scut

niv

elul

de

info

rmar

e cu

priv

ire la

risc

urile

psi

hoso

cial

e la

locu

l de

mun

că.”

„În

prez

ent s

unt d

ispo

nibi

le in

stru

men

te p

entr

u to

ate

insp

ecții

le m

unci

i eur

open

e pe

ntru

in

spec

tare

a ris

curil

or p

siho

soci

ale

la lo

cul d

e m

uncă

. Vol

umul

cre

scut

de

cuno

știn

țe în

rând

ul

insp

ecto

rilor

mun

cii v

a de

term

ina,

pe

term

en lu

ng, î

mbu

nătă

țiri î

n ce

ea c

e pr

iveș

te ri

scur

ile

psih

osoc

iale

.”Pl

atfo

rma

pent

ru s

ănăt

atea

m

inta

lă ș

i fiz

ică

(MPH

P) 2

009

Cart

a să

nătă

ții m

inta

le ș

i fiz

ice

și a

pel

la a

cțiu

ne

„Tre

buie

să

se re

cuno

ască

și s

ă se

abo

rdez

e le

gătu

rile

dint

re s

ănăt

atea

min

tală

și c

ea fi

zică

în to

ate

stra

tegi

ile ș

i pro

gram

ele

în m

ater

ie d

e să

năta

te d

e la

niv

elul

UE

și n

ațio

nal,

incl

usiv

în p

oliti

ci c

are

vize

ază

boli

spec

ifice

și a

lte p

oliti

ci p

recu

m c

ele

în d

omen

iul s

ocia

l, al

ocu

pării

forț

ei d

e m

uncă

, al

disc

rimin

ării,

al c

erce

tării

și e

duca

ției,

al n

utriț

iei,

al tu

tunu

lui ș

i al a

lcoo

lulu

i.”

„[…

] pro

mov

area

stă

rii m

inta

le (ș

i fiz

ice)

bun

e po

ate

ajut

a U

niun

ea E

urop

eană

să

își î

ndep

linea

scă

obie

ctiv

ele

de p

e ag

enda

de

la L

isab

ona

în m

ater

ie d

e cr

ește

re e

cono

mic

ă și

ocu

pare

a fo

rței

de

mun

că”

Reco

man

dări

din

par

tea

Men

tal

Hea

lth E

urop

e (M

HE)

, 200

9Pr

ogra

mul

de

lucr

u al

trio

ului

de

Pre

ședi

nții

Span

ia-B

elgi

a-U

ngar

ia

ale

Cons

iliul

ui U

E (2

010-

2011

)

„MH

E su

blin

iază

fapt

ul c

ă se

poa

te a

sigu

ra u

n sp

rijin

sus

tena

bil a

l vie

ții p

rofe

sion

ale

sănă

toas

e (m

inta

l) pr

in re

duce

rea

la m

inim

um a

pre

carit

ății

cont

ract

elor

de

mun

că ș

i prin

asi

gura

rea

unui

ve

nit m

inim

pen

tru

ca to

ată

lum

ea s

ă tr

ăias

că d

emn.

MH

E ev

iden

țiază

fapt

ul c

ă be

nefic

iul u

nui v

enit

min

im n

u ar

treb

ui s

ă se

rezu

me

doar

la c

ontr

acte

le d

e m

uncă

. Per

soan

ele

care

se

află

(tem

pora

r)

în in

capa

cita

tea

de a

mun

ci tr

ebui

e să

aib

ă un

ven

it m

inim

pen

tru

a-și

aco

peri

chel

tuie

lile

pent

ru

nevo

ile lo

r de

bază

.”



Noiembrie 2014 64

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSă

năta

te m

inta

lă la

lo

cul d

e m

uncă

Com

itet

ul P

erm

anen

t al M

edic

ilor

Euro

peni

(CPM

E), D

ocum

ent d

e po

ziți

e, 2

009

Sănă

tate

a m

inta

lă la

locu

l de

mun

că

„În

form

ă și

cu

o st

are

bună

de

săn

ătat

e la

mun

că”

„[…

] în

prim

ul râ

nd, e

ste

impo

rtan

t să

se re

cuno

ască

și s

ă se

iden

tific

e an

gaja

ții c

are

sunt

afe

ctaț

i de

boli

min

tale

, fie

în e

tape

le in

cipi

ente

, fie

atu

nci c

ând

abse

ntea

ză d

e la

locu

l de

mun

că. C

ea m

ai m

are

impo

rtan

ță o

au

prog

ram

ele

de in

terv

enție

spe

cific

e, a

lătu

ri de

pro

gram

e de

con

silie

re s

au d

e al

t tip

de

sprij

in, p

recu

m ș

i rea

bilit

area

act

ivă,

iar a

cest

ea a

r tre

bui s

ă fie

pus

e în

apl

icar

e […

]. A

lătu

ri de

ac

este

măs

uri,

se v

or la

nsa

prog

ram

e de

pre

veni

re la

niv

el o

rgan

izaț

iona

l și l

a ni

vel i

ndiv

idua

l. Ac

este

pr

ogra

me

ar tr

ebui

să

se a

xeze

pe

crea

rea

de c

ondi

ții d

e m

uncă

în c

are

anga

jații

să

poat

ă lu

cra

într

-un

mod

săn

ătos

și î

n ca

re s

ă fie

stim

ulaț

i pen

tru

a tr

ăi o

via

ță a

ctiv

ă și

săn

ătoa

să”

Stre

sul l

a lo

cul

de m

uncă

EN IS

O 1

0075

-1: 1

991

Prin

cipi

i erg

onom

ice

refe

ritoa

re

la e

fort

ul în

act

ivita

tea

min

tală

–

Term

eni g

ener

ali ș

i def

iniți

i

Stre

s m

inta

l = „T

otal

itate

a in

fluen

țelo

r cua

ntifi

cabi

le c

are

sunt

exe

rcita

te a

supr

a un

ei fi

ințe

um

ane

din

surs

e ex

tern

e și

car

e îi

afec

teaz

ă să

năta

tea

min

tală

”. St

resu

l min

tal r

epre

zint

ă o

surs

ă a

tens

iuni

i m

inta

le [=

„efe

ctul

imed

iat a

l str

esul

ui m

inta

l asu

pra

unei

per

soan

e (n

u ef

ectu

l pe

term

en lu

ng) î

n fu

ncție

de

cond

ițiile

pre

alab

ile o

bișn

uite

și e

fect

ive

ale

pers

oane

i res

pect

ive,

incl

usiv

stil

urile

de

adap

tare

per

sona

le.]”

„Exi

stă

patr

u ca

tego

rii p

rinci

pale

de

surs

e de

str

es m

inta

l: sa

rcin

a de

înde

plin

it, e

chip

amen

tele

, m

ediu

l fiz

ic, m

ediu

l soc

ial.”

„Efe

ctel

e dă

unăt

oare

(pe

term

en s

curt

) ale

str

esul

ui m

inta

l sun

t: ob

osea

la

psih

ică

și s

tări

asoc

iate

obo

selii

(mai

exa

ct: m

onot

onie

, vig

ilenț

ă re

dusă

și s

ație

tate

).”EN

ISO

100

75-2

: 199

6Pr

inci

pii e

rgon

omic

e în

rapo

rt

cu s

arci

na d

e lu

cru

– Pr

inci

pii

de c

once

pere

„Sur

sele

obo

selii

: int

ensi

tate

a ef

ortu

lui m

inta

l și d

istr

ibui

rea

tem

pora

ră a

efo

rtul

ui în

act

ivita

tea

min

tală

.”

„Int

ensi

tate

a ef

ortu

lui î

n ac

tivita

tea

min

tală

est

e af

ecta

tă d

e ur

măt

oare

le c

arac

teris

tici:

ambi

guita

tea

obie

ctiv

elor

sar

cini

lor,

com

plex

itate

a sa

rcin

ilor,

cerin

țe, s

trat

egii

de e

xecu

tare

, ade

cvaț

ia in

form

ațiil

or,

ambi

guita

tea

info

rmaț

iilor

, car

acte

rul d

istin

ctiv

al s

emna

lelo

r, sa

rcin

a m

emor

iei d

e lu

cru,

sar

cina

m

emor

iei p

e te

rmen

lung

, mem

oria

de

recu

noaș

tere

vs c

ea d

e am

intir

e, s

priji

n de

cizi

onal

[…]”

Fact

orii

dist

ribui

rii te

mpo

rale

a e

fort

ului

în a

ctiv

itate

a m

inta

lă in

clud

„dur

ata

orel

or d

e lu

cru,

tim

p lib

er în

tre

zile

de

mun

că s

ucce

sive

sau

sch

imbu

ri, m

omen

tul z

ilei,

mun

ca în

sch

imbu

ri, p

auze

și

repa

usur

i, sc

him

bări

prod

use

la n

ivel

ul s

arci

nilo

r cu

dife

rite

solic

itări

de s

arci

ni s

au ti

puri

de e

fort

uri

în a

ctiv

itate

a m

inta

lă”.



Noiembrie 2014 65

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSt

resu

l la

locu

l de

mun

căO

rien

tări

: CE,

199

9O

rient

ări p

rivin

d st

resu

l la

locu

l de

mun

că –

Fla

căra

vie

ții s

au s

ărut

ul

mor

ții?

„Ace

ste

orie

ntăr

i ofe

ră in

form

ații

gene

rale

cu

priv

ire la

cau

zele

, man

ifest

ările

și c

onse

cinț

ele

stre

sulu

i la

locu

l de

mun

că, a

tât p

entr

u lu

crăt

ori,

cât ș

i pen

tru

orga

niza

ții d

e m

uncă

. Ele

ofe

ră to

toda

tă s

fatu

ri ge

nera

le p

rivin

d m

odul

prin

car

e se

pot

iden

tific

a pr

oble

mel

e le

gate

de

stre

sul l

a lo

cul d

e m

uncă

și

cauz

ele

aces

tora

și p

ropu

ne u

n ca

dru

prac

tic ș

i fle

xibi

l de

acțiu

ne p

e ca

re p

arte

nerii

soc

iali

de la

niv

el

națio

nal ș

i din

com

pani

i ind

ivid

uale

îl p

ot a

dapt

a pe

ntru

a fi

cor

espu

nzăt

or s

ituaț

iei l

or. A

ccen

tul

se p

une

pe p

reve

nire

a pr

imar

ă a

stre

sulu

i la

locu

l de

mun

că ș

i a p

robl

emel

or d

e să

năta

te, n

u pe

tr

atam

ent.”

Conc

luzi

ile C

onsi

liulu

i Uni

unii

Euro

pene

(200

2) p

rivin

d co

mba

tere

a st

resu

lui ș

i a p

robl

emel

or d

e de

pres

ie

Cons

iliul

Uni

unii

Euro

pene

invi

tă s

tate

le m

embr

e să

„aco

rde

o at

enție

cor

espu

nzăt

oare

impa

ctul

ui

stre

sulu

i și a

l pro

blem

elor

de

depr

esie

la to

ate

grup

ele

de v

ârst

ă și

să

se a

sigu

re d

e re

cuno

aște

rea

aces

tor p

robl

eme;

în a

cest

con

text

, să

acor

de o

ate

nție

spe

cial

ă pr

oble

mei

cre

scut

e a

stre

sulu

i la

locu

l de

mun

că ș

i a d

epre

siei

”.

El in

vită

Com

isia

„să

aibă

în v

eder

e as

igur

area

de

opor

tuni

tăți

pent

ru p

reve

nire

a st

resu

lui ș

i a

depr

esie

i în

acțiu

nea

lor d

e st

abili

re ș

i pun

ere

în a

plic

are

a un

or p

oliti

ci ș

i act

ivită

ți co

mun

itare

re

leva

nte

care

com

plet

ează

pol

itici

le n

ațio

nale

”.O

rien

tări

: EU

-OSH

A, 2

002

Cum

să

abor

dăm

pro

blem

ele

psih

osoc

iale

și s

ă re

duce

m s

tres

ul la

lo

cul d

e m

uncă

„Ace

st ra

port

are

dre

pt s

cop

creș

tere

a ni

velu

lui d

e in

form

are

cu p

rivire

la p

robl

eme

psih

osoc

iale

de

la lo

cul d

e m

uncă

, pro

mov

area

une

i cul

turi

prev

entiv

e îm

potr

iva

peric

olel

or p

siho

soci

ale,

incl

usiv

a

stre

sulu

i, a

viol

ențe

i și a

tim

orăr

ii, p

entr

u a

cont

ribui

la re

duce

rea

num

ărul

ui d

e lu

crăt

ori e

xpuș

i ac

esto

r per

icol

e, la

faci

litar

ea d

ezvo

ltării

și d

isem

inăr

ii de

info

rmaț

ii pr

ivin

d bu

ne p

ract

ici ș

i la

stim

ular

ea a

ctiv

itățil

or la

niv

el e

urop

ean

și la

niv

elul

sta

telo

r mem

bre.”

Ori

entă

ri: O

MS,

200

3O

rgan

izar

ea m

unci

i și s

tres

ul„A

ceas

tă b

roșu

ră o

feră

sfa

turi

prac

tice

desp

re m

odul

de

abor

dare

a s

tres

ului

la lo

cul d

e m

uncă

. Ea

este

des

tinat

ă an

gaja

toril

or, d

irect

orilo

r și r

epre

zent

anțil

or s

indi

cate

lor p

entr

u a

o fo

losi

în c

adru

l un

ei in

ițiat

ive

de e

duca

re c

u pr

ivire

la g

estio

nare

a st

resu

lui l

a lo

cul d

e m

uncă

.”

Se o

feră

orie

ntăr

i cu

priv

ire la

„nat

ura

stre

sulu

i la

locu

l de

mun

că, c

auze

le ș

i efe

ctel

e st

resu

lui,

stra

tegi

ile d

e pr

even

ire ș

i eva

luar

ea ri

scur

ilor ș

i met

odel

e de

ges

tiona

re […

] rol

ul c

ultu

rii

orga

niza

ționa

le în

cad

rul a

cest

ui p

roce

s și

resu

rsel

e ca

re v

or fi

util

izat

e pe

ntru

ges

tiona

rea

stre

sulu

i la

locu

l de

mun

că”.



Noiembrie 2014 66

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eSt

resu

l la

locu

l de

mun

căO

rien

tări

: OM

S, 2

007

Creș

tere

a ni

velu

lui d

e in

form

are

cu p

rivire

la s

tres

ul d

e la

locu

l de

mun

că în

țăril

e în

cur

s de

dez

volta

re:

un p

eric

ol m

oder

n în

tr-u

n m

ediu

de

lucr

u tr

adiți

onal

: sfa

turi

pent

ru

anga

jato

ri și

repr

ezen

tanț

i ai

lucr

ător

ilor

„Sco

pul a

cest

ei b

roșu

ri es

te c

reșt

erea

niv

elul

ui d

e in

form

are

a an

gaja

toril

or ș

i a re

prez

enta

nțilo

r lu

crăt

orilo

r cu

priv

ire la

str

esul

de

la lo

cul d

e m

uncă

în ță

rile

în c

urs

de d

ezvo

ltare

. Str

esul

de

la

locu

l de

mun

că e

ste

o pr

oble

mă

de in

tere

s di

n ce

în c

e m

ai m

are

în ță

rile

în c

urs

de d

ezvo

ltare

din

ca

uza

evol

uțiil

or im

port

ante

car

e s-

au p

rodu

s în

lum

ea m

oder

nă; d

ouă

dint

re c

ele

mai

sem

nific

ativ

e ev

oluț

ii su

nt g

loba

lizar

ea ș

i car

acte

rul s

chim

băto

r al m

unci

i.”

Ori

entă

ri: O

MS,

200

8PR

IMA

-EF:

Orie

ntăr

i priv

ind

Cadr

ul

euro

pean

pen

tru

gest

iona

rea

riscu

rilor

psi

hoso

cial

e: o

resu

rsă

pent

ru a

ngaj

ator

i și r

epre

zent

anții

lu

crăt

orilo

r

„Ele

ofe

ră în

drum

ări c

u pr

ivire

la C

adru

l eur

opea

n pe

ntru

ges

tiona

rea

riscu

rilor

psi

hoso

cial

e (P

RIM

A-E

F) ș

i viz

ează

ges

tiona

rea

riscu

rilor

psi

hoso

cial

e la

locu

l de

mun

că, a

vând

dre

pt s

cop

prev

enire

a st

resu

lui l

a lo

cul d

e m

uncă

, a v

iole

nței

și a

tim

orăr

ii la

locu

l de

mun

că. P

ână

în p

reze

nt, u

n as

tfel

de

cadr

u ca

re a

dună

la u

n lo

c o

serie

de

prob

lem

e-ch

eie

în d

omen

iu ș

i car

e of

eră

orie

ntăr

i în

legă

tură

cu

aces

tea

a lip

sit,

iar a

ngaj

ator

ii și

repr

ezen

tanț

ii lu

crăt

orilo

r tre

buie

să

ia m

ăsur

i efic

ient

e pe

ntru

a a

bord

a pr

oble

mel

e de

inte

res.”

„Obi

ectiv

ul g

ener

al a

l ace

stui

doc

umen

t est

e pr

omov

area

tran

spun

erii

polit

icii

și a

cun

oștin

țelo

r în

prac

tică.”

Aco

rdul

-cad

ru p

rivi

nd s

tres

ul la

lo

cul d

e m

uncă

, 200

4 Pa

rten

erii

soci

ali e

urop

eni –

ETU

C, U

NIC

E (B

USI

NES

SEU

ROPE

), U

EAPM

E și

CEE

P

„Str

esul

est

e o

star

e în

soțit

ă de

dis

conf

ort s

au d

isfu

ncțio

nalit

ăți f

izic

e, p

siho

logi

ce s

au s

ocia

le

ce re

zultă

din

fapt

ul c

ă in

divi

zii s

e si

mt i

ncap

abili

să

facă

față

dis

tanț

ării

față

de

exig

ențe

le s

au

aște

ptăr

ile c

are

îi pr

ives

c.”

„Iden

tific

area

une

i pro

blem

e la

locu

l de

mun

că s

e po

ate

face

prin

tr-o

ana

liză

a un

or fa

ctor

i pre

cum

or

gani

zare

a și

pro

cese

le d

e m

uncă

[…],

cond

ițiile

și m

ediu

l de

lucr

u […

], co

mun

icar

ea […

] și f

acto

ri su

biec

tivi [

…]”

„Cân

d se

iden

tific

ă o

prob

lem

ă de

str

es la

locu

l de

mun

că, t

rebu

ie a

cțio

nat p

entr

u a

o pr

even

i, el

imin

a sa

u di

min

ua. R

espo

nsab

ilita

tea

pent

ru d

eter

min

area

măs

urilo

r ade

cvat

e ap

arțin

e an

gaja

toru

lui.”

Viol

ență

și h

ărțu

ireO

rien

tări

: OM

S, 2

003

Creș

tere

a ni

velu

lui d

e in

form

are

cu

priv

ire la

hăr

țuire

a ps

ihol

ogic

ă la

lo

cul d

e m

uncă

„Hăr

țuire

a ps

ihol

ogic

ă es

te o

form

ă de

abu

z fa

ță d

e an

gaja

t car

e se

pro

duce

ca

urm

are

a un

ui

com

port

amen

t lip

sit d

e et

ică

și c

are

duce

la v

ictim

izar

ea lu

crăt

orul

ui […

]. Ea

poa

te p

rodu

ce

cons

ecin

țe n

egat

ive

grav

e as

upra

cal

ității

vie

ții ș

i a s

ănăt

ății

pers

oane

lor [

…]”

„Ace

astă

bro

șură

ar

e dr

ept s

cop

creș

tere

a ni

velu

lui d

e in

form

are

[…] p

rin fu

rniz

area

de

info

rmaț

ii cu

priv

ire la

ca

ract

eris

ticile

ei [

…]”



Noiembrie 2014 67

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eVi

olen

ță ș

i hăr

țuire

Ori

entă

ri: O

IM, 2

006

Viol

ența

la lo

cul d

e m

uncă

Viol

ența

la lo

cul d

e m

uncă

(a tr

eia

ediți

e) e

xam

inea

ză a

cte

agre

sive

car

e se

pro

duc

la lo

cul d

e m

uncă

[…] t

imor

area

, tim

orar

ea în

gru

p și

abu

zul v

erba

l. Lu

crar

ea o

feră

info

rmaț

ii și

dov

ezi d

espr

e in

cide

nța

și s

ever

itate

a vi

olen

ței d

e la

locu

l de

mun

că în

țări

din

într

eaga

lum

e […

] eva

luea

ză d

iferit

e ex

plic

ații

cauz

ale

și d

etal

iază

une

le c

ostu

ri so

cial

e și

eco

nom

ice.

Ea

eval

ueaz

ă ef

icac

itate

a m

ăsur

ilor

de c

omba

tere

a v

iole

nței

la lo

cul d

e m

uncă

și a

acț

iuni

lor d

e in

terv

enție

pre

cum

inov

ațiil

e în

mat

erie

de

regl

emen

tare

, int

erve

nțiil

e de

pol

itică

, con

cepe

rea

locu

lui d

e m

uncă

ce

ar p

utea

dim

inua

risc

urile

, ac

ordu

rile

cole

ctiv

e și

dife

rite

opțiu

ni d

e „ce

le m

ai b

une

prac

tici”

din

lum

e.O

rien

tări

: EU

-OSH

A, 2

011

Viol

ența

și h

ărțu

irea

la lo

cul d

e m

uncă

: o im

agin

e eu

rope

ană

Rapo

rtul

are

dre

pt s

cop

„exa

min

area

dife

renț

elor

din

tre

stat

ele

mem

bre

ale

UE

sub

aspe

ctul

ni

velu

lui d

e ap

ariți

e a

dife

ritel

or fo

rme

de v

iole

nță

și d

e hă

rțui

re la

locu

l de

mun

că […

], pr

ecum

și a

ex

empl

elor

de

utili

zare

a m

ăsur

ilor p

reve

ntiv

e; a

naliz

area

met

odol

ogie

i și a

sur

selo

r de

date

util

izat

e în

dife

rite

țări

pent

ru a

naliz

a ris

curil

or, a

pre

vale

nței

și a

con

seci

nțel

or v

iole

nței

și h

ărțu

irii l

a lo

cul d

e m

uncă

”.A

cord

ul-c

adru

pri

vind

hăr

țuir

ea ș

i vi

olen

ța la

locu

l de

mun

că, 2

007

Part

ener

ii so

cial

i eur

open

i – E

TUC,

U

NIC

E (B

USI

NES

SEU

ROPE

), U

EAPM

E și

CEE

P

„Hăr

țuire

a și

vio

lenț

a su

nt c

auza

te d

e co

mpo

rtam

entu

l ina

ccep

tabi

l al u

neia

sau

al m

ai m

ulto

r pe

rsoa

ne ș

i se

pot p

reze

nta

sub

num

eroa

se fo

rme

dife

rite,

une

le d

intr

e ac

este

a fii

nd m

ai u

șor d

e id

entif

icat

dec

ât a

ltele

. Med

iul d

e lu

cru

poat

e in

fluen

ța e

xpun

erea

per

soan

elor

la h

ărțu

ire ș

i vio

lenț

ă.”

„Cre

șter

ea n

ivel

ului

de

info

rmar

e și

form

area

pro

fesi

onal

ă ad

ecva

tă a

per

soan

elor

cu

func

ții d

e co

nduc

ere

și a

lucr

ător

ilor p

oate

dim

inua

pro

babi

litat

ea a

pariț

iei c

azur

ilor d

e hă

rțui

re ș

i de

viol

ență

la

locu

l de

mun

că. E

ste

nece

sar c

a în

trep

rinde

rile

să d

ispu

nă d

e o

decl

araț

ie c

lară

în s

ensu

l că

hărț

uire

a și

vio

lenț

a nu

sun

t tol

erat

e. D

ecla

rația

va

spec

ifica

pro

cedu

rile

de u

rmat

atu

nci c

ând

apar

as

tfel

de

cazu

ri.”

Alte

iniți

ativ

e re

leva

nte

Plan

ul d

e ac

țiun

e al

OM

S di

n 20

12 p

entr

u pu

nere

a în

apl

icar

e a

Stra

tegi

ei e

urop

ene

pent

ru

prev

enire

a și

con

trol

area

bol

ilor

netr

ansm

isib

ile 2

012-

2016

Un

obie

ctiv

-che

ie a

l pla

nulu

i de

acțiu

ne e

ste „

Îmbu

nătă

țirea

stă

rii d

e să

năta

te ș

i a s

tării

de

bine

prin

fa

voriz

area

sus

ținer

ii să

nătă

ții în

șco

li și

la lo

cul d

e m

uncă

”.

„Loc

urile

de

mun

că o

feră

toto

dată

un

punc

t im

port

ant d

e po

rnire

pen

tru

prog

ram

ele

de p

reve

nire

a

bolil

or n

etra

nsm

isib

ile ș

i de

prom

ovar

e a

sănă

tății

. Pro

mov

area

săn

ătăț

ii la

locu

l de

mun

că (P

SLM

), at

unci

cân

d es

te c

once

pută

și p

usă

în a

plic

are

ca o

iniți

ativ

ă cu

prin

zăto

are

pent

ru lo

curi

de m

uncă

să

năto

ase,

est

e ef

icac

e în

redu

cere

a fa

ctor

ilor d

e ris

c ai

bol

ilor n

etra

nsm

isib

ile p

rin a

bord

area

in

activ

ității

fizi

ce, a

obi

ceiu

rilor

alim

enta

re n

esăn

ătoa

se, a

med

iilor

de

lucr

u fă

ră tu

tun

și fă

ră a

lcoo

l și

a fa

ctor

ilor d

e ris

c ps

ihos

ocia

l, cu

par

ticip

area

lucr

ător

ilor ș

i a p

erso

anel

or c

u fu

ncții

de

cond

ucer

e.”



Noiembrie 2014 68

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eA

lte in

ițiat

ive

rele

vant

eCo

nsili

ul U

niun

ii Eu

rope

ne (2

000)

Stra

tegi

a de

la L

isab

ona:

de

a de

veni

ce

a m

ai c

ompe

titiv

ă și

din

amic

ă ec

onom

ie b

azat

ă pe

cun

oașt

ere

la

nive

l mon

dial

, cap

abilă

de

creș

tere

ec

onom

ică

sust

enab

ilă, c

u lo

curi

de

mun

că m

ai m

ulte

și m

ai b

une

și o

mai

m

are

coez

iune

soc

ială

În c

onte

xtul

cre

ării

unui

num

ăr m

ai m

are

de lo

curi

de m

uncă

mai

bun

e pe

ntru

Eur

opa:

dez

voltâ

nd

o po

litic

ă ac

tivă

de o

cupa

re a

forț

ei d

e m

uncă

, Con

siliu

l și C

omis

ia s

unt i

nvita

te „s

ă îm

bună

tățe

ască

șa

nsel

e de

ocu

pare

a fo

rței

de

mun

că ș

i să

redu

că la

cune

le la

niv

elul

com

pete

nțel

or, î

n sp

ecia

l pr

in fu

rniz

area

uno

r ser

vici

i de

înca

drar

e în

mun

că c

u o

bază

de

date

eur

opea

nă c

u op

ortu

nită

ți de

ang

ajar

e și

de

învă

țare

; pro

mov

area

de

prog

ram

e sp

ecia

le p

entr

u a

perm

ite ș

omer

ilor s

ă îș

i co

mpl

etez

e la

cune

le d

e co

mpe

tenț

e; […

] prin

exp

loat

area

com

plem

enta

rităț

ii di

ntre

învă

țare

a pe

tot

parc

ursu

l vie

ții ș

i ada

ptab

ilita

te p

rin g

estio

nare

a fle

xibi

lă a

tim

pulu

i de

lucr

u și

a ro

tație

i loc

urilo

r de

mun

că; [

…] p

rom

ovar

ea tu

turo

r asp

ecte

lor p

rivin

d eg

alita

tea

de ș

anse

, inc

lusi

v re

duce

rea

segr

egăr

ii oc

upaț

iona

le, ș

i fac

ilita

rea

reco

ncili

erii

vieț

ii pr

ofes

iona

le c

u vi

ața

de fa

mili

e […

]”Re

zolu

ția

2000

/C 2

18/0

2 a

Cons

iliul

ui c

u pr

ivire

la p

artic

ipar

ea

echi

libra

tă a

fem

eilo

r și b

ărba

ților

în

viaț

a de

fam

ilie

și în

cea

pro

fesi

onal

ă

Rezo

luția

face

ape

l la

anga

jato

rii d

in s

ecto

rul p

ublic

și p

rivat

, la

lucr

ător

ii și

la p

arte

nerii

soc

iali

de la

ni

vel n

ațio

nal ș

i eur

opea

n „s

ă îș

i spo

reas

că e

fort

urile

de

asig

urar

e a

part

icip

ării

echi

libra

te a

băr

bațil

or

și fe

mei

lor î

n vi

ața

de fa

mili

e și

în c

ea p

rofe

sion

ală,

în s

peci

al p

rin o

rgan

izar

ea ti

mpu

lui d

e lu

cru

și

abol

irea

cond

ițiilo

r car

e du

c la

apa

riția

de

dife

renț

e la

niv

elul

rem

uner

ație

i înt

re b

ărba

ți și

fem

ei”.

Rezo

luți

a 20

00/C

218

/03

a Co

nsili

ului

priv

ind

acțiu

nea

refe

ritoa

re la

fact

orii

dete

rmin

anți

pent

ru s

ănăt

ate

„Ia a

ct d

e re

zulta

tele

dez

bate

rilor

sus

ținut

e în

cad

rul C

onfe

rințe

i eur

open

e pr

ivin

d fa

ctor

ii de

term

inan

ți pe

ntru

săn

ătat

e în

Uni

unea

Eur

opea

nă c

are

a av

ut lo

c la

Evo

ra la

15

și 1

6 m

artie

200

0,

în c

adru

l căr

ora

s-a

pus

un a

ccen

t deo

sebi

t pe

sănă

tate

a m

inta

lă […

] și s

-au

reco

man

dat o

ser

ie d

e m

ăsur

i pra

ctic

e și

spe

cific

e pe

ntru

abo

rdar

ea p

rovo

căril

or d

in a

cest

e do

men

ii.”

„Sub

linia

ză n

eces

itate

a pe

ntru

Com

unita

te d

e a-

și o

rient

a ac

țiuni

le s

pre

prev

enire

a bo

lilor

și

prom

ovar

ea s

ănăt

ății.”

„Sal

ută

anga

jam

entu

l Com

isie

i de

a el

abor

a o

stra

tegi

e am

plă

în m

ater

ie d

e să

năta

te ș

i pre

zent

area

pr

opun

erii

sale

pen

tru

un n

ou p

rogr

am în

dom

eniu

l săn

ătăț

ii ca

re c

uprin

de o

dire

cție

spe

cific

ă de

acț

iune

avâ

nd d

rept

sco

p ab

orda

rea

fact

orilo

r det

erm

inan

ți pe

ntru

săn

ătat

e pr

in p

rom

ovar

ea

sănă

tății

și p

reve

nire

a bo

lilor

, sus

ținut

e de

pol

itica

inte

rsec

toria

lă […

]”Co

nclu

ziile

Con

siliu

lui U

niun

ii Eu

rope

ne (2

001)

priv

ind

o st

rate

gie

com

unita

ră re

ferit

oare

la re

duce

rea

efec

telo

r noc

ive

asoc

iate

con

sum

ului

de

alc

ool

„Sub

linia

ză le

gătu

ra s

trân

să d

intr

e ab

uzul

de

alco

ol ș

i pro

duct

ivita

tea

redu

să a

mun

cii,

șom

aj,

mar

gina

lizar

ea s

ocia

lă […

] și b

olile

min

tale

.”

„Con

side

ră c

ă or

ice

acțiu

ne c

omun

itară

ar t

rebu

i să

se a

xeze

pe

măs

uri c

u o

valo

are

euro

pean

ă ad

ăuga

tă, ț

inân

d co

nt p

e de

plin

de

posi

bilit

ățile

ofe

rite

de p

rogr

amul

viit

or d

e ac

țiune

în d

omen

iul

sănă

tății

pub

lice

și to

toda

tă in

cluz

ând

măs

uri î

n al

te d

omen

ii de

pol

itică

dec

ât s

ănăt

atea

pub

lică.”



Noiembrie 2014 69

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eA

lte in

ițiat

ive

rele

vant

eA

cord

ul-c

adru

pri

vind

mun

ca la

di

stan

ță d

in 2

002

Part

ener

ii so

cial

i eur

open

i – E

TUC,

U

NIC

E (B

USI

NES

SEU

ROPE

), U

EAPM

E și

CEE

P

„Aco

rdul

iden

tific

ă do

men

iile-

chei

e ca

re n

eces

ită a

fi a

dapt

ate

ori o

ate

nție

deo

sebi

tă a

tunc

i cân

d pe

rsoa

nele

lucr

ează

dep

arte

de

sedi

ul a

ngaj

ator

ului

, spr

e ex

empl

u pr

otec

ția d

atel

or, v

iața

priv

ată,

să

năta

tea

și s

ecur

itate

a, o

rgan

izar

ea m

unci

i, fo

rmar

e et

c.”

„În

cadr

ul le

gisl

ație

i apl

icab

ile, a

l con

trac

telo

r col

ectiv

e de

mun

că ș

i al r

egul

ilor c

ompa

niei

, luc

răto

rul

la d

ista

nță

își g

estio

neaz

ă or

gani

zare

a tim

pulu

i de

lucr

u. V

olum

ul d

e m

uncă

și s

tand

arde

le d

e pe

rfor

man

ță a

le lu

crăt

orul

ui la

dis

tanț

ă su

nt e

chiv

alen

te c

u ce

le a

le lu

crăt

orilo

r com

para

bili

de

la s

ediu

l ang

ajat

orul

ui. A

ngaj

ator

ul s

e as

igur

ă de

luar

ea u

nor m

ăsur

i pen

tru

prev

enire

a iz

olăr

ii lu

crăt

orul

ui la

dis

tanț

ă de

rest

ul c

omun

ității

act

ive

din

cadr

ul c

ompa

niei

[…]”

Cadr

ul d

e ac

țiun

i pen

tru

dezv

olta

rea

com

pete

nțel

or ș

i ca

lific

ărilo

r pe

tot p

arcu

rsul

vie

ții

din

2002

Part

ener

ii so

cial

i eur

open

i – E

TUC,

BU

SIN

ESSE

URO

PE, U

EAPM

E și

CEE

P

„În

cont

extu

l pro

gres

elor

tehn

olog

ice

și a

l div

ersi

ficăr

ii re

lații

lor d

e m

uncă

și a

l org

aniz

ațiil

or,

anga

jații

se

conf

runt

ă cu

o m

obili

tate

mai

mar

e […

] și c

u ne

voia

de

a m

ențin

e și

a îm

bună

tăți

nive

luril

e de

com

pete

nță

și c

alifi

care

. Pe

aces

t fon

d al

sch

imbă

rilor

într

-un

ritm

ale

rt, p

arte

nerii

soc

iali

de la

niv

el e

urop

ean

afirm

ă fa

ptul

că

dezv

olta

rea

com

pete

nțel

or ș

i dob

ândi

rea

de c

alifi

cări

repr

ezin

tă

prov

ocăr

i maj

ore

ale

învă

țării

pe

tot p

arcu

rsul

vie

ții.”

Dec

izia

Con

siliu

lui 2

003/

C 21

8/01

de

con

stitu

ire a

Com

itetu

lui

cons

ulta

tiv p

entr

u se

curit

ate

și

sănă

tate

la lo

cul d

e m

uncă

Com

itetu

l con

sulta

tiv p

entr

u se

curit

ate

și s

ănăt

ate

la lo

cul d

e m

uncă

„are

sar

cina

de

a sp

rijin

i Com

isia

în

pre

gătir

ea, p

uner

ea în

apl

icar

e și

eva

luar

ea o

ricăr

ei in

ițiat

ive

priv

ind

secu

ritat

ea ș

i săn

ătat

ea la

lo

cul d

e m

uncă

”.

„Con

trib

uire

a la

ela

bora

rea

unei

abo

rdăr

i com

une

a pr

oble

mel

or în

dom

eniil

e se

curit

ății

și s

ănăt

ății

la

locu

l de

mun

că, p

recu

m ș

i ide

ntifi

care

a pr

iorit

ățilo

r com

unita

re ș

i a m

ăsur

ilor n

eces

are

real

izăr

ii lo

r”

„Con

trib

uire

a, îm

preu

nă c

u Ag

enția

Eur

opea

nă p

entr

u Se

curit

ate

și S

ănăt

ate

în M

uncă

, la

info

rmar

ea

adm

inis

traț

iilor

naț

iona

le, a

org

aniz

ațiil

or s

indi

cale

ale

lucr

ător

ilor ș

i ang

ajat

orilo

r cu

priv

ire la

ac

țiuni

le c

omun

itare

, pen

tru

a fa

cilit

a co

oper

area

lor ș

i pen

tru

a în

cura

ja in

ițiat

ive

din

part

ea lo

r vi

zând

sch

imbu

l de

expe

rienț

e do

bând

ite ș

i def

inire

a un

or c

odur

i de

bună

pra

ctic

ă”A

vizu

l Com

itet

ului

Eco

nom

ic

și S

ocia

l Eur

opea

n (2

005)

cu

priv

ire la

sec

urita

tea

sani

tară

: o

oblig

ație

col

ectiv

ă și

un

nou

drep

t (2

005/

C 12

0/10

)

„Acț

iune

a U

niun

ii, c

are

com

plet

ează

pol

itici

le n

ațio

nale

, are

în v

eder

e îm

bună

tățir

ea s

ănăt

ății

publ

ice

și p

reve

nire

a bo

lilor

și a

fecț

iuni

lor u

man

e, p

recu

m ș

i a c

auze

lor d

e pe

ricol

pen

tru

sănă

tate

a fiz

ică

și

min

tală

. O a

stfe

l de

acțiu

ne v

izea

ză: (

a) c

omba

tere

a m

arilo

r epi

dem

ii, fa

voriz

ând

cerc

etar

ea c

auze

lor,

a tr

ansm

iterii

și p

reve

nirii

ace

stor

a, p

recu

m ș

i inf

orm

area

și e

duca

ția în

mat

erie

de

sănă

tate

[…]”



Noiembrie 2014 70

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eA

lte in

ițiat

ive

rele

vant

eCa

drul

de

acți

uni p

rivi

nd e

galit

atea

de

gen

din

200

5Pa

rten

erii

soci

ali e

urop

eni –

ETU

C,

UN

ICE

(BU

SIN

ESSE

URO

PE),

UEA

PME

și C

EEP

„Rol

urile

și s

tere

otip

urile

trad

ițion

ale

cu p

rivire

la g

en c

ontin

uă s

ă ai

bă o

influ

ență

put

erni

că a

supr

a di

vizi

unii

mun

cii î

ntre

băr

bați

și fe

mei

la d

omic

iliu,

la lo

cul d

e m

uncă

și î

n so

ciet

ate,

în g

ener

al, ș

i tin

d să

se

perp

etue

ze în

tr-u

n ce

rc v

icio

s de

obs

taco

le în

cal

ea re

aliz

ării

egal

ității

de

gen

[…] p

arte

nerii

so

cial

i joa

că u

n ro

l în

abor

dare

a ro

luril

or d

e ge

n și

a s

tere

otip

urilo

r în

proc

esul

de

ocup

are

a fo

rței

de

mun

că ș

i de

la lo

cul d

e m

uncă

.”

„Dov

ezile

[ara

tă] f

aptu

l că

fem

eile

con

tinuă

să

facă

cea

mai

mar

e pa

rte

a ac

tivită

ților

dom

estic

e sa

u de

fam

ilie,

tind

să

dezv

olte

tipa

re în

trer

upte

în o

cupa

re, c

u to

ate

efec

tele

pot

enția

l neg

ativ

e pe

ntru

ca

rieră

, rem

uner

ație

și p

ensi

e, ș

i sun

t rep

reze

ntat

e de

ficita

r în

locu

rile

de m

uncă

cu

frac

țiune

de

norm

ă.”Re

com

andă

ri a

le P

arla

men

tulu

i Eu

rope

an ș

i ale

Con

siliu

lui (

2006

) pr

ivin

d pr

ivin

d co

mpe

tenț

ele-

chei

e pe

ntru

învă

țare

a pe

tot p

arcu

rsul

vi

eții

„Com

pete

nța

soci

ală

este

lega

tă d

e bu

năst

area

per

sona

lă ș

i soc

ială

car

e ne

cesi

tă o

înțe

lege

re a

m

odul

ui în

car

e in

divi

zii p

ot a

sigu

ra s

ănăt

atea

fizi

că ș

i men

tală

opt

imă,

incl

usiv

ca

o re

surs

ă pe

ntru

ei

înși

și, p

entr

u fa

mili

a lo

r și p

entr

u m

ediu

lui s

ocia

l im

edia

t, pr

ecum

și c

unoș

tințe

priv

ind

mod

ul

în c

are

un s

til d

e vi

ață

sănă

tos

poat

e co

ntrib

ui la

ace

asta

. Pen

tru

o pa

rtic

ipar

e in

terp

erso

nală

și

soci

ală

reuș

ită, e

ste

esen

țial s

ă se

înțe

leag

ă co

duril

e de

con

duită

și d

e m

anie

re a

ccep

tate

la n

ivel

ge

nera

l în

dife

rite

soci

etăț

i și m

edii

(de

exem

plu,

la lo

cul d

e m

uncă

). Es

te la

fel d

e im

port

ant s

ă se

cu

noas

că c

once

ptel

e de

baz

ă pr

ivin

d pe

rsoa

nele

, gru

puril

e, o

rgan

izăr

ile m

unci

i, eg

alita

tea

de g

en ș

i ne

disc

rimin

area

, soc

ieta

tea

și c

ultu

ra.”

Avi

zul C

omit

etul

ui R

egiu

nilo

r di

n 20

06 p

rivin

d Pr

opun

erea

de

reco

man

dare

a P

arla

men

tulu

i Eu

rope

an ș

i a C

onsi

liulu

i cu

priv

ire

la c

ompe

tenț

ele-

chei

e pe

ntru

în

văța

rea

pe to

t par

curs

ul v

ieții

„Ace

st d

omen

iu d

e co

mpe

tenț

ă in

clud

e as

pect

e so

cial

e în

sen

sul c

ă pe

rsoa

na s

e co

nsid

eră

drep

t o

resu

rsă

pent

ru s

ine,

pen

tru

fam

ilia

sa ș

i pen

tru

med

iul e

i. El

incl

ude

și a

spec

te m

edic

ale

prec

um o

pe

rspe

ctiv

ă as

upra

impo

rtan

ței u

nui s

til d

e vi

ață

sănă

tos,

a să

nătă

ții fi

zice

și m

inta

le ș

i a u

nui s

til d

e vi

ață

activ

. Oda

tă c

u pr

ogre

sele

med

icin

ei, s

ănăt

atea

cop

iilor

și a

tine

rilor

se

dete

riore

ază

în m

ulte

so

ciet

ăți d

in c

auza

unu

i reg

im a

limen

tar ș

i a u

nor o

bice

iuri

de m

ișca

re d

efec

tuoa

se. D

acă

nu s

e ia

u m

ăsur

i, ac

east

ă si

tuaț

ie s

e va

agr

ava.”



Noiembrie 2014 71

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eA

lte in

ițiat

ive

rele

vant

eCo

mun

icar

ea C

omis

iei

SEC(

2007

) 214

-216

Îmbu

nătă

țirea

cal

ității

și

prod

uctiv

ității

în m

uncă

: Str

ateg

ia

com

unita

ră 2

007-

2012

priv

ind

sănă

tate

a și

sec

urita

tea

în m

uncă

Stra

tegi

a pe

ntru

săn

ătat

e și

sec

urita

te în

mun

că 2

007-

2012

face

ape

l la

o cu

ltură

mai

pre

vent

ivă,

cu

prio

ritat

e pe

ntru

săn

ătat

ea m

inta

lă la

locu

l de

mun

că.

„Com

isia

încu

raje

ază

stat

ele

mem

bre

să in

tegr

eze

în s

trat

egiil

e lo

r naț

iona

le in

ițiat

ive

spec

ifice

în

favo

area

une

i mai

bun

e pr

even

iri ș

i pro

mov

ări a

săn

ătăț

ii m

inta

le, î

n co

mbi

nație

cu

iniți

ativ

ele

com

unita

re în

ace

st d

omen

iu, i

nclu

siv

iniți

ativ

e în

favo

area

inte

grăr

ii în

mun

că a

per

soan

elor

cu

un

hand

icap

min

tal.”

„Com

isia

sub

linia

ză im

port

anța

neg

ocie

rilor

într

e pa

rten

erii

soci

ali r

efer

itoar

e la

pre

veni

rea

viol

ențe

i și

a h

ărțu

irii l

a lo

cul d

e m

uncă

și î

i înc

uraj

ează

să

trag

ă co

nclu

ziile

nec

esar

e di

n ev

alua

rea

pune

rii în

ap

licar

e a

acor

dulu

i-cad

ru la

niv

el e

urop

ean

priv

ind

stre

sul l

a lo

cul d

e m

uncă

.”Ca

rtea

alb

ă –

CE, 2

007

priv

ind

o st

rate

gie

pent

ru E

urop

a pr

ivin

d pr

oble

mel

e de

săn

ătat

e le

gate

de

alim

enta

ție, e

xces

ul d

e gr

euta

te ș

i ob

ezita

te

Cart

ea a

lbă

solic

ită c

ompa

niilo

r să

susț

ină „

dezv

olta

rea

unor

mod

uri d

e vi

ață

sănă

toas

e la

locu

l de

mun

că. Î

mpr

eună

cu

orga

niza

țiile

ang

ajaț

ilor,

într

eprin

deril

e tr

ebui

e să

dez

volte

pro

pune

ri/or

ient

ări

pent

ru m

odal

itățil

e în

car

e so

ciet

ățile

com

erci

ale

de d

iver

se d

imen

siun

i pot

intr

oduc

e m

ăsur

i sim

ple

și e

ficie

nte

din

punc

t de

vede

re e

cono

mic

pen

tru

a pr

omov

a un

mod

de

viaț

ă să

năto

s al

ang

ajaț

ilor”.

Reco

man

dare

a 20

08/8

67/C

E a

Com

isie

i priv

ind

incl

uziu

nea

activ

ă a

pers

oane

lor e

xclu

se d

e pe

pia

ța

mun

cii

„Per

soan

ele

cu a

cces

ul c

el m

ai d

ifici

l pe

piaț

a m

unci

i au

nevo

ie d

e m

odal

ități

pers

onal

izat

e de

în

cadr

are

în m

uncă

.”

„Oam

enii

care

nu

dețin

cap

acita

tea

de b

ază

de în

văța

re s

au c

are

se a

flă în

tr-o

per

ioad

ă în

delu

ngat

ă de

șom

aj n

u be

nefic

iază

cu

ușur

ință

de

polit

icile

sta

ndar

d de

form

are

sau

de re

inse

rție

. În

plus

, oda

tă

ce s

unt î

ncad

rați

în m

uncă

, ei c

ontin

uă s

ă se

afle

într

-o s

ituaț

ie v

ulne

rabi

lă în

abs

ența

unu

i med

iu în

ca

re s

ă fie

sus

ținuț

i.”

„Săn

ătat

ea e

ste

o ce

rință

impo

rtan

tă p

entr

u a

part

icip

a pe

pia

ța m

unci

i. O

amen

ii ca

re s

ufer

ă de

af

ecțiu

ni d

e să

năta

te c

roni

ce n

u po

t par

ticip

a cu

suc

ces

la u

n lo

c de

mun

că d

e du

rată

sau

la c

ursu

ri de

form

are

pent

ru p

regă

tirea

în v

eder

ea o

cupă

rii u

nui l

oc d

e m

uncă

.”



Noiembrie 2014 72

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eA

lte in

ițiat

ive

rele

vant

eA

vizu

l Com

itet

ului

Reg

iuni

lor

(200

8) p

rivin

d fle

xise

curit

atea

„Are

con

ving

erea

că

lipsa

pro

tecț

iei s

ocia

le p

oate

am

enin

ța fl

exib

ilita

tea

pieț

ei m

unci

i. Pe

ntru

re

duce

rea

aces

tui r

isc,

ar t

rebu

i să

se in

stitu

ie ș

i să

se s

usțin

ă în

ega

lă m

ăsur

ă ce

le p

atru

prin

cipi

i ale

fle

xise

curit

ății:

• ac

ordu

ri co

ntra

ctua

le fl

exib

ile p

entr

u an

gaja

tor ș

i ang

ajat

;•

polit

ici a

ctiv

e pe

pia

ța m

unci

i;•

sist

eme

fiabi

le ș

i rea

ctiv

e pe

ntru

învă

țare

a pe

tot p

arcu

rsul

vie

ții p

entr

u a

asig

ura

în m

od c

ontin

uu

adap

tabi

litat

ea ș

i cap

acita

tea

de a

ngaj

are

a lu

crăt

orilo

r;•

sist

emel

e de

sec

urita

te s

ocia

lă m

oder

ne a

r tre

bui s

ă co

mbi

ne s

priji

nul c

ores

punz

ător

pen

tru

veni

turi

cu n

evoi

a de

a fa

cilit

a m

obili

tate

a pe

pia

ța m

unci

i.”O

rien

tări

: Com

isia

Eur

opea

nă, 2

009

Rapo

rt a

l gru

pulu

i de

expe

rți a

d-ho

c pr

ivin

d tr

anzi

ția d

e la

asi

sten

ța

inst

ituțio

nală

la c

ea c

omun

itară

„Asp

ecte

le le

gate

de

tran

ziția

de

la a

sist

ența

inst

ituțio

nală

la c

ea c

omun

itară

treb

uie

să fi

e ab

orda

te

în to

ate

dom

eniil

e de

pol

itică

rele

vant

e, c

um a

r fi o

cupa

rea

forț

ei d

e m

uncă

, edu

cație

, săn

ătat

e,

polit

ică

soci

ală

și a

ltele

.”

„Pro

mov

area

uno

r con

diții

de

mun

că îm

bună

tățit

e al

e ca

drel

or p

rofe

sion

ale

de în

griji

re, v

izân

d as

igur

area

atr

activ

ității

locu

rilor

de

mun

că în

sec

tor.

Solic

itare

a ca

org

anis

mel

e ca

re re

prez

intă

, fo

rmea

ză ș

i acr

edite

ază

prac

tica

prof

esio

nală

a p

erso

nalu

lui c

are

lucr

ează

cu

pers

oane

vâr

stni

ce,

copi

i, pe

rsoa

ne c

u pr

oble

me

de s

ănăt

ate

min

tală

și p

erso

ane

cu h

andi

cap

să a

dopt

e un

ang

ajam

ent

pent

ru s

usțin

erea

dem

nită

ții u

man

e, a

incl

uziu

nii ș

i a a

uton

omie

i util

izat

orilo

r ser

vici

ului

în

activ

itate

a lo

r.”A

cord

ul-c

adru

pri

vind

pie

țele

forț

ei

de m

uncă

favo

rabi

le in

cluz

iuni

i, 20

10Pa

rten

erii

soci

ali e

urop

eni –

ETU

C,

UN

ICE

(BU

SIN

ESSE

URO

PE),

UEA

PME

și C

EEP

„Ace

st a

cord

-cad

ru v

izea

ză p

erso

anel

e ca

re în

tâm

pină

difi

cultă

ți în

acc

esar

ea, r

even

irea

sau

inte

grar

ea p

e pi

ața

forț

ei d

e m

uncă

și c

ele

care

, chi

ar d

acă

sunt

înca

drat

e în

mun

că, s

unt e

xpus

e ris

culu

i de

a-și

pie

rde

locu

l de

mun

că d

in c

auza

[mai

mul

tor]

fact

ori.”

„Prin

tre

fact

orii

lega

ți de

mun

că s

e af

lă o

rgan

izar

ea m

unci

i și m

ediu

l de

lucr

u, p

roce

sele

de

recr

utar

e,

evol

uția

tehn

olog

ică

și p

oliti

cile

de

form

are.”

„Fac

torii

indi

vidu

ali s

unt c

orel

ați c

u as

pect

e pr

ecum

com

pete

nțel

e, n

ivel

ul d

e ca

lific

are

și d

e ed

ucaț

ie,

mot

ivaț

ia, c

unoș

tințe

le li

ngvi

stic

e, s

tare

a de

săn

ătat

e și

per

ioad

ele

frec

vent

e sa

u în

delu

ngat

e de

șo

maj

.”



Noiembrie 2014 73

Axa

reD

ocum

ent

Cupr

ins/

extr

ase

sele

ctat

eA

lte in

ițiat

ive

rele

vant

eCo

mun

icar

ea C

omis

iei

COM

(201

0) 2

020

Euro

pa 2

020:

O s

trat

egie

eur

opea

nă

pent

ru o

cre

șter

e in

telig

entă

, dur

abilă

și

favo

rabi

lă in

cluz

iuni

i

„Acț

iuni

le d

in c

adru

l ace

stei

prio

rităț

i [Cr

ește

re fa

vora

bilă

incl

uziu

nii –

pro

mov

area

une

i eco

nom

ii cu

o ra

tă ri

dica

tă a

ocu

pării

forț

ei d

e m

uncă

, car

e să

asi

gure

coe

ziun

ea e

cono

mic

ă, s

ocia

lă ș

i te

ritor

ială

] vor

nec

esita

mod

erni

zare

a și

con

solid

area

pol

itici

lor n

oast

re în

mat

erie

de

ocup

are

a fo

rței

de

mun

că, d

e ed

ucaț

ie ș

i de

form

are,

pre

cum

și a

sis

tem

elor

noa

stre

de

prot

ecție

soc

ială

, prin

sp

orire

a pa

rtic

ipăr

ii pe

pia

ța m

unci

i și p

rin re

duce

rea

șom

ajul

ui s

truc

tura

l, pr

ecum

și p

rin c

reșt

erea

re

spon

sabi

lităț

ii so

cial

e a

într

eprin

deril

or în

cad

rul c

omun

ității

de

afac

eri.

[…] V

a fi

esen

țial s

ă se

pun

ă în

apl

icar

e pr

inci

piile

priv

ind

flexi

secu

ritat

ea ș

i să

se o

fere

cet

ățen

ilor p

osib

ilita

tea

de a

dob

ândi

noi

co

mpe

tenț

e ca

re s

ă le

per

mită

să

se a

dapt

eze

la n

oile

con

diții

și l

a ev

entu

alel

e sc

him

bări

de c

arie

ră.

Va fi

nev

oie

de u

n ef

ort d

eose

bit p

entr

u a

com

bate

săr

ăcia

și e

xclu

ziun

ea s

ocia

lă ș

i pen

tru

a re

duce

in

egal

itățil

e în

mat

erie

de

sănă

tate

, ast

fel î

ncât

ben

efic

iile

creș

terii

să

poat

ă fi

acce

sibi

le tu

turo

r […

]”

„Ini

țiativ

a em

blem

atic

ă: O

age

ndă

pent

ru n

oi c

ompe

tenț

e și

noi

locu

ri de

mun

că. O

biec

tivul

est

e de

a

crea

con

diții

le n

eces

are

mod

erni

zării

pie

țelo

r mun

cii p

entr

u a

creș

te n

ivel

urile

de

ocup

are

a fo

rței

de

mun

că ș

i pen

tru

a as

igur

a su

sten

abili

tate

a m

odel

elor

noa

stre

soc

iale

. Pen

tru

acea

sta

este

nev

oie

să

prom

ovăm

aut

onom

ia c

etăț

enilo

r prin

dob

ândi

rea

de n

oi c

ompe

tenț

e ca

re s

ă pe

rmită

forț

ei n

oast

re

de m

uncă

act

uale

și v

iitoa

re s

ă se

ada

ptez

e la

noi

le c

ondi

ții ș

i la

even

tual

ele

schi

mbă

ri de

car

ieră

, să

redu

că ș

omaj

ul ș

i să

spor

easc

ă pr

oduc

tivita

tea

mun

cii.”

Com

unic

area

Com

isie

i CO

M(2

010)

682

O a

gend

ă pe

ntru

noi

com

pete

nțe

și

noi l

ocur

i de

mun

că: o

con

trib

uție

eu

rope

ană

la o

cupa

rea

inte

gral

ă a

forț

ei d

e m

uncă

„Nu

exis

tă u

n co

mpr

omis

într

e ca

litat

ea ș

i can

titat

ea o

cupă

rii fo

rței

de

mun

că: n

ivel

urile

înal

te

de c

alita

te a

locu

rilor

de

mun

că d

in U

E se

aso

ciaz

ă cu

o la

fel d

e rid

icat

ă pr

oduc

tivita

te a

mun

cii

și p

artic

ipar

e la

ocu

pare

a fo

rței

de

mun

că. C

ondi

țiile

de

mun

că ș

i săn

ătat

ea fi

zică

și m

inta

lă a

lu

crăt

orilo

r tre

buie

să

fie lu

ate

în c

onsi

dera

re p

entr

u a

se ră

spun

de c

erin

țelo

r car

iere

lor p

rofe

sion

ale

ale

prez

entu

lui,

cara

cter

izat

e pr

in tr

anzi

ții m

ai n

umer

oase

într

e lo

curi

de m

uncă

mai

inte

nse

și m

ai

solic

itant

e și

prin

noi

form

e de

org

aniz

are

a m

unci

i.”

„Ado

ptar

ea d

e ab

ordă

ri or

ient

ate

cătr

e lu

crăt

orii

mai

vul

nera

bili,

mai

ale

s că

tre

cei c

u gr

ad s

căzu

t de

com

pete

nță,

șom

eri,

[…],

pers

oane

cu

tulb

urăr

i psi

hice

, […

]”

„În

dom

eniu

l săn

ătăț

ii și

sig

uran

ței o

cupa

ționa

le, p

riorit

ățile

vor

incl

ude

[…] p

reve

nire

a tu

lbur

ărilo

r m

uscu

losc

hele

tice.

[…] r

iscu

rile

asoc

iate

nan

omat

eria

lelo

r și c

auze

le in

cide

nței

spo

rite

a bo

lilor

m

inta

le la

locu

l de

mun

că.”

Conc

luzi

ile C

onsi

liulu

i Uni

unii

Euro

pene

(201

1) p

rivin

d el

imin

area

de

cala

jelo

r în

mat

erie

de

sănă

tate

în

cadr

ul U

E pr

in in

term

ediu

l uno

r acț

iuni

co

ncer

tate

în v

eder

ea p

rom

ovăr

ii un

or

stilu

ri de

via

ță să

năto

ase

Cons

iliul

și-a

exp

rimat

ang

ajam

entu

l de

a „ac

cele

ra p

rogr

esel

e în

cee

a ce

priv

ește

com

bate

rea

stilu

rilor

de

viaț

ă ne

sănă

toas

e, p

recu

m c

onsu

mul

de

tutu

n, e

fect

ele

noci

ve a

le a

lcoo

lulu

i, al

imen

tația

nes

ănăt

oasă

și l

ipsa

act

ivită

ții fi

zice

, car

e de

term

ină

creș

tere

a in

cide

nței

bol

ilor c

roni

ce

netr

ansm

isib

ile, p

recu

m c

ance

rul,

bolil

e re

spira

torii

, bol

ile c

ardi

ovas

cula

re, d

iabe

tul ș

i bol

ile m

enta

le,

care

sun

t rec

unos

cute

a fi

cau

ze im

port

ante

ale

mor

talit

ății

prem

atur

e, m

orbi

dită

ții ș

i diz

abili

tățil

or în

U

niun

ea E

urop

eană

”.

promovarea sănătății mintale la locul de muncă

Documents