strategia interna de evaluare a calitatii pentru...

1

Com. Dragodana, Jud. Dambovita

Email: [email protected] APROBAT IN C.A. DIN……………… Tel/Fax: 0245719705 Nr................ / .................................. DIRECTOR,

PROF. ALECSANDRESCU NICOLETA AURA

STRATEGIA INTERNA DE EVALUARE A CALITATII pentru perioada 2012 – 2016

PERFORMANȚĂ / COMPETENȚĂ / CREATIVITATE / TRADIȚIE !

mailto:[email protected]

2

STRATEGIA INTERNA DE EVALUARE A CALITATII

PENTRU PERIOADA 2012-2016

Strategia C.E.A.C. se bazeaza pe documentele emise de A.R.A.C.I.P. in acest domeniu ( „ Strategia A.R.A.C.I.P.

pentru perioada 2007-2010”; „ Ghidul Comisiei pentru Evaluarea si Asigurarea Calitatii in Unitatile de Invatamant

Preuniversitar – partea a II-a) si pe Proiectul de Dezvoltare Institutionala ( PDI) elaborat de direstorul Scolii

Gimnaziale nr. 2 Picior de Munte Boboci Dragodana, profesor Alecsandrescu Nicoleta Aura, pe o perioada de 4 ani,

respectiv 2012-2016.

PARTEA I.

MOTIVATIA

( fundamentata pe analiza mediului intern si extern realizata in PDI )

VIZIUNEA ŞCOLII :

Profesori, familie, elevi împreună vom reuşi!

MISIUNEA SCOLII

Şcoala noastră este locul unde fiecare elev îşi atinge maximum de capacităţi

intelectuale, morale, civice şi de lucru în echipă pentru a se integra în mediul social

concurenţial.

3

ANALIZA S.W.O.T.

3.1 RESURSE CURRICULARE

STRENGTHS WEAKNESSES

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Existenţa motivaţiei pentru calitate în învăţământ Unitatea dispune de întregul material curricular (planuri de învăţământ, programe şcolare, programe opţionale, ghiduri de aplicare, auxiliare, etc) Prezenţa consilierii psihopedagogice utilă şi proiectării de curriculum Adecvarea ofertei educaţionale la nevoile şi cerinţele educaţionale ale beneficiarilor

Organizarea defectuoasă a CDŞ: managerial – oferta şcolii nu satisface nevoile tuturor elevilor administrativ – opţiunile se fac în funcţie de decizia majorităţii elevilor clasei conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice conservatorismul unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor cu caracter interdisciplinar, centrarea activităţii didactice pe nevoile elevului, lucrul în echipă, informatizarea învăţământului etc. Timida utilizare a metodelor interactive în predare-

învăţare Ineficienta evaluare de curriculum ( lipsă aplicare teste

de satisfacţie )

Angrenarea unui număr insuficient de cadre didactice în activităţile educative şcolare şi extraşcolare

OPPORTUNITIES THREATS

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Existenţa multor posibilităţi de informare şi de formare a cadrelor didactice. Creşterea gradului de autonomie instituţională a şcolii. Colaborarea cu comunitatea locală în vederea realizării analizei de nevoi a acesteia şi, implicit, a dezvoltării curriculare

Scăderea populaţiei şcolare, cu implicaţii asupra normării personalului didactic şi a reţelei şcolare. Incoerenţa legislativă Dezechilibrul real dintre numărul de ore, conţinuturile

programelor şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi ale elevului.

4

3.2 RESURSE UMANE



Numărul mare de cadre didactice calificate. Numărul mare de cadre didactice cu grade didactice Interes crescut al cadrelor didactice preocupate de propria

formare -dezvoltare profesională prin stagii de formare continuă şi postuniversitară, în specialitate, management educaţional, iniţiere în utilizarea calculatorului etc Participarea multor cadre didactice la stagiile de formare în problematica reformei. Elevi participanţi şi premiaţi la concursurile şi olimpiadele scolare Încadrarea la nivel bun pe judet în ceea ce priveşte rezultatele elevilor la examene. Număr mare de absolvenţi care urmeză Colegiile din judet Interesul şcolii pentru promovarea unui demers didactic

centrat pe competente, de formare şi consolidare a managementului vieţii personale şi sociale a elevilor

Reticenţa faţă de nou şi schimbare a unor cadre didactice. Neimplicarea unor cadre didactice în actul decizional şi educaţional. Prezenţa formalismului în activitatea comisiilor constituite la nivelul unităţii şcolare. Neasumarea responsabilităţii pentru bunul mers al lucrurilor. Cultivarea sentimentului neputinţei – „nu se poate altfel / nu se poate mai mult în condiţiile actuale / atât cât sunt plătit, atât muncesc, etc.” Asistenţe şi interasistenţe la activităţi insuficiente din partea responsabililor de comisii metodice Slaba motivaţie a învăţării la elevi Inexistenţa unui profesor psihopedagog la nivelul şcolii, precum si a unui profesor itinerant pentru elevii cu CES



Existenţa unui cadru legislativ relativ stabil în domeniul învăţământului. Lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic. Existenţa multor posibilităţi de informare şi de formare a cadrelor didactice. Posibilitatea motivării personalului didactic prin stimulente materiale (2%) Participarea la proiecte internationale

Migrarea cadrelor didactice tinere către domenii mai bine plătite, mai ales a celor de limba straina. Lipsa unui cadru legislativ coerent care să stimuleze formarea Lipsa unor prevederi specifice în legislaţia şcolară care să permită atenţionarea/sancţionarea cadrelor didactice dezinteresate faţă de propria dezvoltare profesională.

5

3.3 RESURSE FINANCIARE ŞI BAZA MATERIALĂ



Bază materială cu mobilier şcolar relativ nou Existenţa a unui laboratoar de informatică cu o reţea de 20 de calculatoare şi un server,. Existenţa licenţelor pentru programele informatice

Existenta unor mijloace moderne folosite în predare ( proiector, flip-chart, table ecologice

Existenţa unei biblioteci cu un fond acceptabil de carte şcolară.

Existenţa unui spaţiu de joaca Existenta unei centrale cu pompe de caldura (energie neconventionala) Imprejmuirea totala a unitatii scolare

Insuficienta documentare şi preocupare a managerilor pentru obţinerea de fonduri nerambursabile. Insuficienta preocupare şi colaborare în vederea identificării resurselor extrabugetare. Legislaţia sponsorizării nu acordă agenţilor economici suficientă libertate pentru sprijin financiar acordat şcolilor Insuficienta pregătire a şcolii pentru accesarea fondurilor nerambursabile pentru educaţie. Lipsa unei sali de sport



Caracterul de prioritate naţională al învăţământului. Continuarea dotării cu mijloace moderne de învăţământ. Completarea fondului de carte din biblioteci şi adaptarea acestuia la programele şcolare. Dotarea laboratoarelor de fizică, chimie, biologie, a sălii de sport prin programe guvernamentale Construirea unei sali de sport de catre Primarie Găsirea resurselor financiare extrabugetare pentru dotarea şi utilarea unităţilor prin contracte de sponsorizare şi parteneriate specifice.

Limitarea autonomiei unităţilor şcolare în luarea deciziilor importante, în condiţiile neînţelegerii nevoii de autonomie sau a necunoaşterii şi înţelegerii corecte a legislaţiei Slaba motivaţie financiară a cadrelor didactice pentru desfăşurarea unor activităţi didactice eficiente Situaţia socio-economică precară a familiilor din care provin unii copiii/elevi Insuficienta finanţare de la buget Ritmul lent al creşterii economice nu permite eventualilor sponsori un sprijin mai substanţial, chiar în condiţiile în care aceştia ar fi dispuşi să-l acorde

6

3.4 RESURSE – RELAŢII COMUNITARE



Disponibilitatea cadrelor didactice pentru dezvoltare de parteneriate cu unităţi şcolare la nivel local/județean/național Agrenarea şcolii în parteneriate cu ONG-uri (Crucea Roşie, etc.) şi structuri ale administraţiei locale (Primăria, Poliţia) Manifestarea unui interes deosebit pentru angrenarea şcolii în proiecte internaţionale Schimburi culturale cu alte instituții de învățământ

Insuficienta preocupare şi colaborare în vederea identificării resurselor extrabugetare. Legislaţia sponsorizării nu acordă agenţilor economici suficientă libertate pentru sprijin financiar acordat şcolilor Insuficientă implicare a familiei în procesul de luare a deciziilor la nivelul şcolii



Posibilitatea implicării în programe de cooperare naţionale şi internaţionale. Creşterea calităţii parteneriatului social, a iniţiativei private şi a sprijinului comunitar pentru dezvoltarea şi susţinerea educaţiei şcolare. Accentuarea rolului parteneriatelor în dezvoltarea unităţilor şcolare. Relaţii profesionale bune cu ISJ.

Promovarea în mass-media a unor „modele” negative pentru educaţie

Lipsa conştiinţei comunitare şi de interes din partea părinţilor, în raport cu educaţia şi în particular în raport cu evoluţia propriilor copii Carenţele atitudinale şi comportamentale ale părinţilor Problemele severe cu care se confruntă unele familii, inclusiv marginalizarea sau automarginalizarea unor familii defavorizate Inexistenţa unor repere morale solide în viaţa elevilor, deruta morală determinată de societate, mass media, canalele de comunicare on-line Absenţa educaţiei pentru colaborare

7

PARTEA A II-A.

PROIECTAREA SI PLANIFICAREA

ACTIVITATI DE EVALUARE A CALITATII

TINTELE STRATEGICE ALE EVALUARII CALITATII

(rezultate din diagnoza PDI si tintele strategice formulate in PDI)

Pentru elaborarea acestora au stat la baza urmatoarele tinte strategice din PDI:

I. PREVENIREA PĂRĂSIRII TIMPURII A ȘCOLII PENTRU ELEVII AFLAȚI ÎN SITUAȚIA DE ABANDON

ȘCOLAR

II. CREȘTEREA CALITĂȚII EDUCAȚIEI ȘI PREGĂTIREA BAZATĂ PE SOCIETATEA CUNOAȘTERII

III. IMPLEMENTAREA UNUI INVATAMANT DE CALITATE ORIENTAT SPRE FORMAREA-DEZVOLTAREA

PERSONALITATII INDIVIDULUI

IV. DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO - MATERIALE A ȘCOLII, CONSOLIDAREA, EXTINDEREA ȘI

MODERNIZAREA SPAȚIULUI/MEDIULUI FIZIC ȘCOLAR

Tintele strategice ale evaluarii calitatii sunt:

Diversificarea activitaţilor extrascolare/extracurriculare, în vederea implicarii elevilor în organizarea şi desfaşurarea unor

acţiuni/activitaţi de formare - dezvoltare a personalitaţii individului

Includerea în oferta şcolii, a activitatilor adaptate specificului comunitaţii, intereselor, nevoilor şi aptitudinilor individuale ale

elevilor noştri

Formarea personalului didactic pentru elaborarea de cursuri opţionale adecvate nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi

Transformarea mediului fizic şcolar într-unul prietenos, atractiv şi sigur pentru elevi

Utilizarea de strategii didactice diverse pentru a promova şi încuraja învăţarea individuală, învăţarea în cadrul unui grup sau

învăţarea în diferite contexte

8

Aplicarea/utilizarea metodelor de învăţare centrată pe nivelul și particularitățile de vârstă ale elevului

Adaptarea programelor de învăţare la stilurile şi nevoile individuale ale elevilor

Susținere/motivarea elevilor in vederea îmbunătățirii rezultatelor la examene, olimpiade și concursuri școlare/extrașcolare

Încurajarea/îndrumarea elevilor în vederea implicarii în organizarea şi desfaşurarea unor activitaţi de formare - dezvoltare a

personalitaţii individului

Creşterea calităţii actului educaţional prin îmbunătăţirea bazei didactico-materiale la nivelul instituției

Demararea lucrarilor de consolidare, reabilitare, extindere pentru corpul şcolii şi sala de sport

Dotarea cu mijloace şi materiale didactice : imprimante multifuncţionale, PC, videoproiector, televizor, radio cu CD, copiator,

sistem de operare Windows, table șah, mingi, trambulină etc.)

Reabilitarea spaţiului destinat fondului documentar al Bibliotecii

PARTEA a III-a

MODALITATEA DE IMPLEMENTARE A STRATEGIEI DE

EVALUARE A CALITĂŢII

CADRUL LEGAL pentru funcţionarea CEAC este:

Legea nr. 87/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr. 75/2005, privind asigurarea calităţii, art. 11 şi 12;

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat O.M.Ed.C. nr. 4925/2005;

Strategia descentralizării învăţământului preuniversitar aprobată prin Memorandum în Şedinţa de Guvern din 20 decembrie

2005.

SISTEMUL DE EVALUARE A CALITĂŢII URMĂREŞTE:

Îmbunătăţirea calităţii întregii activităţi din şcoală;

Asigurarea informării şi evaluarea satisfacţiei grupurilor semnificative de interes (elevi, părinţi, corp profesoral, comunitate

locală);

Revizuirea şi optimizarea politicilor şi strategiilor educaţionale de la nivelul unităţii şcolare

PROCESELE PRIN CARE SE ASIGURĂ CALITATEA SUNT:

Planificarea şi realizarea activităţilor de învăţare (curriculare şi extracurriculare);

Asigurarea resurselor pentru activităţile de învăţare planificate şi prin organizarea situaţiilor de învăţare;

Activitatea cadrelor didactice în clasă, în şcoală şi în comunitate;

Obţinerea performanţelor şi evaluarea rezultatelor învăţării;

Managementul strategic şi operaţional al unităţii şcolare;

9

PARTEA a IV-a

INSTRUMENTE ŞI PROCEDURI DE EVALUARE INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII

PROCEDURA DE EVALUARE A INTERNĂ (AUTOEVALUARE) A CALITĂŢII:

Selectarea domeniului/temei/temelor (în cazul în care evaluarea nu vizează toate domeniile prevăzute de lege);

Diagnoza nivelului de realizare;

Judecarea nivelului de realizare;

Identificarea slăbiciunilor şi a ţintelor pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare;

Crearea unui grup de lucru;

Modificarea/optimizarea proiectului de dezvoltare instituţională şi a planurilor operaţionale asociate;

Desfăşurarea activităţilor de dezvoltare/optimizare/remediere;

Reaplicarea instrumentului de evaluare.

TIPURI DE INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA INTERNĂ (AUTOEVALUAREA) CALITĂŢII:

Fişe şi alte instrumente de evaluare;

Declaraţii de intenţie ale comisiilor de specialitate din şcoală;

Chestionare;

Ghiduri pentru interviuri;

Ghiduri de observaţie;

Tipuri de proiecte;

Rapoarte scrise;

Diferite fişe de apreciere;

Plan operaţional;

Fişe de analiză a documentelor şcolii;

Obiecte concrete: rezultate materiale ale proiectului;

Documente de politică educaţională elaborate la nivel naţional, regional şi local;

Standarde, metodologii, ghiduri de bună practică, alte instrumente privind evaluarea instituţională şi asigurarea calităţii,

elaborate la nivel naţional, regional sau local.

10

PARTEA a V-a

MODALITĂŢI ŞI PROCEDURI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE A CALITĂŢII

1. Se selectează domeniul şi criteriul/criteriile avute în vedere conform „Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică”

(H.G.21/18.01.2007 sau art. 10 din O.U.G. nr. 75/12.07.2005 aprobată cu completări şi modificări prin LEGEA nr. 87/2006).

2. Se urmăreşte îndeplinirea indicatorilor de performanţă şi se realizează o diagnoză a nivelului de realizare.

3. Se judecă nivelul de realizare.

4. Se identifică punctele tari, cele slabe şi ţintele pentru intervenţiile de remediere/dezvoltare.

5. Se creează un grup de lucru pentru aplicarea măsurilor de îmbunătăţire (Evaluarea internă este coordonată şi realizată de către

CEAC. Pentru zonele de îmbunătăţire se poate constitui o altă echipă, se pot stabili responsabili, în funcţie de rolul îndeplinit în

organizaţie – profesor de specialitate, responsabil de comisie metodică, de arie curriculară etc, care să aplice programul de îmbunătăţire).

6. Se modifică/optimizează/completează PDI şi planurile operaţionale.

7. Se desfăşoară propriu-zis activităţile de dezvoltare/optimizare/remediere pentru domeniul selectat.

8. Se reaplică instrumentul de evaluare.

Pasul 1

CEAC elaborează un plan operaţional anual (derivat din strategia aprobată),

cuprinzând proceduri şi activităţi de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii.

↓

Pasul 2

Consiliul de administraţie aprobă planul operaţional propus de CEAC.

↓

Pasul 3

Realizarea activităţilor stabilite de evaluare şi îmbunătăţire a calităţii

conform planificării.

Monitorizarea şi evaluarea, de către membrii CEAC, în funcţie de

responsabilităţile specifice, a modului de realizare a activităţilor de

evaluare şi îmbunătăţire a calităţii.

↓

Pasul 4

11

Realizarea de către CEAC a raportului anual de evaluare internă a calităţii.

↓

Pasul 5

Consiliul de administraţie aprobă

Raportul anual de evaluare internă a calităţii propus de CEAC.

Consiliul de administraţie revizuieşte, dacă este cazul, documentele programatice şi

strategiile de dezvoltare (inclusiv strategia de evaluare internă a calităţii).

↓

Pasul 6

Raportul anual de evaluare internă a calităţii este făcut public şi este trimis către

inspectoratul şcolar şi, la cerere, către ARACIP.

strategia interna de evaluare a calitatii pentru...

Documents