UniversitateaAlexandru Ioan Cuza Facultatea de Educaie Fizic i Sport Specializarea Kinetoterapie i Motricitate Special

Atletismul la persoanele cu handicap

Probele din atletism ofer multe posibilitati persoanelor cu handicap, sa participe la un nivel egal cu persoanele fara handicap. Cteva dintre probe

necesita mici adaptri sau nici o adaptare pentru persoanele cu handicap redus; alte probe sunt modificate radical pentru a oferi posibilitatea de a practica atletismul si persoanele cu handicap major. Chiar si cei care sunt mpiedicai de handicap sa intre in competiie se pot bucura de satisfacii personale prin imbunatatirea timpului sau creterea distantei de parcurs, fata de distanta anterioara. Probele de atletism, in special probele de alergri, sunt activitati foarte bune pentru imbunatatirea condiiei generale a organismului, de care au nevoie persoanele cu handicap. Chiar daca nu este o proba de atletism, jogging-ul trebuie menionat in acest context pentru popularitatea de care se bucura si condiia fizica pe care o realizeaz. Adaptri generale ale probelor din atletism la persoanele cu handicap Persoanele cu handicap in unele ipostaze trebuie sa se adapteze probei la care doresc sa participe dect sa modifice proba in funcie de necesitatile lor. Astfel, persoanele cu handicap ale membrelor superioare pot participa in probele de alergri si srituri; persoanele cu handicap ale membrelor inferioare au posibilitatea de a participa la probele de aruncri.Persoanele oarbe pot practica probele de aruncri fara prea multe modificai, insa unele modificri vor fi necesare pentru a practica probele de alergri. Paraplegicii si cei cu crje necesita mai multe adaptri pentru dezvoltarea ndemnrii, deoarece acetia vor realiza activitile sportive din scaunul cu rotile.

Pentru a putea participa laprobele de srituri, cteva modificri sunt necesare persoanelor cu braele amputate. Probele jocurilor paralimpice: Atletism : Alergri pe pista; Srituri; Aruncri; Probele de putere; Pentatlonul Maratonul. Tipuri de probe si activitati sportive adaptate Probele de pista: Alergri pe distante scurte: 50m,100m Alergri pe distante mari: 200m,400m,800m,1500m,5000m,10000 Maratonul tafeta: 200m,400m,800m ( 4x100m,4x400m) Probele de cmp: Sritura in lungime; Triplu salt; Sritura in inaltime; Aruncarea discului; Aruncarea suliei; Aruncarea greutii; Aruncarea ciocanului. Alergrile pe pista, sriturile, aruncrile si probele de putere, sunt probe care adunacei mai muli participani si spectatori in tribune. Atletismul ofer cea mai pura competiie si cel mai mare numr de probe. Atletismul face parte din Jocurile Paralimpice in ca din anul 1960, iar de atunci si pana in ziua de azi

tehnologia avansata si calitile competitorilor au dus la recorduri mondiale inimaginabile. Probele atletice sunt deschise tuturor participanilor, indiferent de handicap. Unii concureaz in crucioare, alii in crje, chiar si nevztorii isi gsesc proba favorita datorita tehnologiilor de ultima ora. Probele includ alergrile, sriturile, aruncrile , pentatlonul si chiar maratonul. Atleii concurnd pe probe in funcie de handicap. Probele de alergri din atletism ntlnite in competiii include:

100m, 200m, 400m, 800m,1500m,5000m; alergare de garduri joase, alergare de garduri nalte; tafete.

Probele de alergri in scaunul rulant constau in 50m, 100m si o ntrecere slalom in care concurenii trebuie sa ocoleasc cteva obstacole, prin care isi scot in evidenta fora si abilitatea cu care pot manevra cruciorul. Probele de competiie din atletism pentru alergtorii orbi sunt de 50m, 100m,200m,400m,800m,1500m,5000m,10000m(M), si in unele ocazii, cross country. In probele de viteza acetia folosesc fire de ghidare ntinse pe 100m dea lungul pistei fara supori. Ca metoda alternativa pentru ghidarea lor, se poate folosi sunetul care este realizat de un arbitru de la sosire pentru a ghidarea sportivului nevztor pe direcie. Pe distante lungi alergtorul poate fi nsoit de un partener care alearg langa sau merge cu bicicleta in fata lui si ii ofer indicii pe cale auditiva despre

starea ternului si eventualele obstacole. Ghizii trebuie sa poarte o vesta portocalie, pentru a fi distini de concureni. La nivelul Jocurilor Paralimpice competitorii si ghizii lor trebuie sa foloseasc start-block-urile. Cnd jogging-ul este folosit pentru condiia fizica de cei care nu pot presta un efort prea mare, trebuie consultat profesorul/antrenorul pentru a determina distanta si viteza cu care se poate realiza jogging-ul. Sportivii cu handicap de vz care practica jogging pot fi nsoite de un partener, iar daca acesta este disponibil, jogging-ul se va nlocui cu alta activitate fizica. Regulamentul IPC Probele de pista ( regula 159; clasele T32-34, T51-54) scaunul rulant. - scaunul rulant trebuie sa aib cel puin doua roti mari si una mica; - diametrul maxim al unui scaun mare inclusiv cauciucurile umflate nu trebuie sa depaseasca 70cm; - diametrul maxim al unui scaun mic inclusiv cauciucurile umflate nu trebuie sa depaseasca 50cm; - nici un echipament mecanic sau prghie nu vor fi permise pentru a mpinge scaunul; - in toate cursele de 800m sau peste, atleii trebuie sa fie capabili sa ntoarc roata(rotile) din fata manual deopotriv spre dreapta si spre stnga; - in probele de pista si la maraton nu sunt permise oglinzile; - atleii trebuie sa se asigure ca nici o parte din membrele inferioare sa nu

cada pe teren sau pista in timpul probei; - pista trebuie sa fie plata, tare, construita din asfalt sau ciment; suprafaa de oprire trebuie sa aib cel puin 10 m; - pista trebuie sa fie fara denivelri sau inclinari, in cazul in care exista o inclinare a pistei, se va pleca din partea superioara; (regula 162; clasele T32-38) startul. - startul: cnd un concurent are auzul slab, un steag sau orice alt dispozitiv vizual poate fi folosit la fel de bine ca si pistolul; starterul are puterea de a opri cursa nu mai departe de primii 200m, in cursele de 800m sau mai lungi daca o coliziune s-a produs. Cursa va fi apoi reluata. Punctul de start este considerat ca fiind partea cea mai din fata a scaunului (placa pentru picioare); (regula 143 ; clasele T32-34,T51-54) - purtarea catii este obligatorie in toate cursele individuale si de echipa la 800m si peste, inclusiv 4X400m tafeta si in toate cursele de strada. (regula 163 ; clasele T32-34,T51-54) cursa; - progresul prin orice alta metoda dect mpingerea scaunului sau a jantei cu mana va duce la descalificare; ( regula 163; clasele T11- 12) - in probele de 100m pana la 800m atleii cu handicap vizual vor concura insotiti de un ghid. Pentru fiecare atlet vor fi alocate doua culoare, pentru el si pentru ghid. Liniile de start intr-un start decalat vor fi pentru culoarele 1,3,5,7 etc. ( regula 164; clasele T32-34,T51-54) sfritul cursei.

- timpul limita al probei: in probele de 1500m si mai lungi, oficialii pot ncheia proba dup ce timpul stabilit a expirat. Concurenii care nu terminaser de parcurs ntreaga distanta, atunci cnd proba a fost nchisa, vor apare in listele de rezultate ca : DNF nu au sfrit. (regula 164, clasele T11-12) - concurentul si ghidul in competiie vor fi privii ca o echipa. Cnd atletul va trece linia de finish, ghidul trebuie sa fie in urma lui/ei. ( regula 170) tafeta. - predarea tafetei se va face printr-o atingere a oricrei pari a corpului a concurentului care pleac din interiorul zonei de predare. - un schimb corect este stabilit cnd atletul care vine paseaz tafeta atletului care pleac din interiorul zonei de predare. - zona legala de predare a tafetei este de 20m (10m fata, 10m spate). - In 4x100m si 4x400m tafetele pentru atleii cu infirmitate motorie cerebrala, alctuirea echipei se face fara restricii.