sociologia-schimbarii

8/16/2019 sociologia-schimbarii

1/20

Curs 1

SCHIMBAREA SOCIALA

In societatea actuala, totul se schimba si vorbim nu numai de tara noastra ci si de tariledin Est. Au loc schimbri nu numai in conte!tul structurilor sociale, economice, dar seschimba si mentalitatile oamenilor, re"re#entarile colective, "racticile sociale, stilurile de

com"ortament. $eci, vorbim de o schimbare a structurilor economice si "sihosociale.Aceste %enomene ale schimbarii nu au loc linear, uneori a"ar con%licte deosebit de

intense, cri#e, dureri & "entru ca in interiorul societatii sunt oamenii care resimt din "lin acesteschimbari, uneori chiar dureroase, mer'and "ana la sinucidere.

Al(i autori atunci c)nd vorbesc de schimbare consider c aceasta "oate %i identi%icatdu" * mani%estri+ A'abrian M. -/0

1. im"lic noi or'ani#ri i structuri modi%ic)nd 2ntrea'a or'ani#are social 2ntotalitate sau 2n elementele ei esen(iale+ sociale, economice, "olitice, culturale etc.3

-. schimbarea social se "roduce 2ntr4un anumit tim" mai lun' sau mai scurt0 2n

%unc(ie de situa(ia dat3/. se caracteri#ea# "rin durabilitate schimbrile sociale %iind consistente*. schimbrile sociale au un caracter colectiv i se "roduc la nivelul colectivit(ii

ac(ion)nd asu"ra condi(iilor de via( dar i asu"ra mentalit(ilor oamenilor.5ornind de la cele "re#entate mai sus, autorul de%inete schimbarea social cadesemn)d 6modi%icrile "ermanete relativ "e termen lun' ale com"onentelor culturii, structurii sociale i ale "atternurilor com"ortamentelor sociale7.

8raditionalele conce"tii ale schimbarii sociale, i amintim aici de 5laton, Cassirer,Comte, $ur9heim, "un un accent deosebit "e trans%ormari, unele mai im"ortante altele mai

"utin. Ele sunt+ %inalism, evolutionism, "rimum & mobile, determinism, materialism.

:otiunea de schimbare nu "oate %i luata decat im"reuna cu dimensiunea tem"orala.Evolutia & are in vedere trans%ormarile "ro'resive de lun'a durata. :u orice %enomen,

eveniment, "oate sau nu sa conduca la schimbari in "ro%un#ime. 5ot avea loc schimbari deechilibru.

Intrebarea "e care si4au "us4o s"ecialistii in domeniu, a %ost 6E!ista o teorie aschimbarii sociale si im"licit a schimbarii "sihosociale ;7

1. 8eorii evolu(ioniste S"encer, Mor'an , $ur9heim, 5arsons0Ini(ial aceste teorii s4au s"i


2/20

5e de alt "arte teoriile %unc(ionaliste ale schimbrii anali#ea# i modul 2n care osocietate restabilete echilibrul du" o tulburare a acesteia, ade"(ii acestei teoriiart)nd c acest echilibru este absolut necesar "entru buna %unc(ionare a societ(ii.Ei consider c atunci c)nd ea lucrea# 2n armonie cu toate %unc(iile ei nu i'nor%a"tul c e!ist 2n interiorul ei i o serie de contradic(ii i tensiuni, di%eren(ieristructurale sau creteri ale s"eciali#rii rolurilor.

5arson & din "ers"ectiva %unctionalista & 6Societatea este un ansamblu inte'rat deelemente, avand o %unctie de coe#iune ce "ermite asi'urarea unei stabilitati relative astructurii sociale =7. $eci, vorbeste de echilibru.

$ar in cadrul unei societati e!ista si dis%unctionalitati.Sociolo'ii si "siholo'ii anali#ea#a, arata, "un accent "e anali#a schimbarilor din

interior+4 >enomenele birocratice4 Relatiile "ro%esionale4 Relatiile con%lictuale$e e!em"lu+ 4 Au %ost autori care au sustinut ideea ca in interiorul societatii con%lictele

sunt 'lobale, acesteaa modi%ica structura societatii in ansamblul ei, social si "siholo'ic.O alta di%icultate este le'ata de societate "e care o intalnim atat la 5arsons dar si la alti

autori, este aceea a %ormularii unei teorii 'enerale a societatii.Sistemul social este "rivit ca tot ce evoluea#a in ra"ort cu o buna ada"tare. El are le'i dede#voltare, le'i economice si nu sunt nea"arat lineare.

Ra?mond Bourdon & a%irma ca nu "utem vorbi de o teorie a schimbarii "entu ca ea nue!ista, dar "utem vorbi de %oarte multe situatii ima'inabile. 5rocesele endo'ene si e!o'enelucra#a %ie se"arat, %ie im"reuna. >actorii demo'ra%ici, culturali sau ideolo'ici, actionea#adominant sau nu in %unctie de conte!tul in care se "roduce schimbarea.

/. 8eorii ale con%lictuluiAceste teorii consider c 2n 2n(ele'erea "roducerii schimbrii sociale este necesar o anali# a rolului con%lictului 2ntre indivi#i, 'ru"uri, institu(ii sau 2ntre toateacestea. Al(ii ade"(i "rivesc schimbarea social ca o mani%estare %ireasc "entru cindi%erent de con%lict sau com"eti(ie ele "roduc schimbarea.

*. 8eorii clasiceRe"re#entan(ii acestor teorii au "ornit 2n e!"licarea schimbrii sociale de la %a"tulconcret c istorie civili#a(iile a"ar i dis"ar ori se schimb 2n cicluri iar al(ii auconsiderat c toate civili#a(iile a"ar i dis"ar dar acest ciclu este v#ut 2n termenii

"rovocrii mediului i rs"unsului civili#a(iei la aceste "rovocri3 cu c)t acestras"uns este mai creativ cu at)t civili#a(ia "oate continua.

>AC8ORII SCHIMBARII

>actori intrinseci & 'enerati de societatea insasi, din interiorul ei, atunci cand a"arenevoia de schimbare.

>actori e!terni & care se re%era la "resiunea din a%ara a altor sisteme sociale si cu carese "oate com"ara societatea in cau#a.

Schimbarea autentica si e%icienta, este cea care vine din interiorul societatii insasi si nu

im"usa din a%ara de altii sau alte societati con%lictul intern, schimbarea "lani%icat0.Con%lictele interne, eecurile, li"surile, "rocesele, dis%unc(iile sunt surse ce "roduc

schimbarea social. Aceste con%licte re"re#int i "unct de %ocali#are "entru micrile sociale,


3/20

'reve, demonstra(ii, "roteste dar i revolu(ii i r#boaie3 acestea din urm %iind %enomenesociale mult mai rare, ce "roduc schimbri sociale dramatice.

Schimbarea "lani%icat este di%icil i "oate aduce schimbri ne"rev#ute ce "ot "roduce dis%unc(ii la nivelul societ(i.

Ca %actori e!terni ce "ot modi%ica structurile sociale mentionam+4 $iversi %actori ce "ot aduce schimbari sociale+

4 mediul %i#ic+ schimbri ale climatului, de%ririle, de#astrele naturale inunda(ii,ura'ane, cutremure0, "oluarea4 %actorul demo'ra%ic+ "o"ula(ia crete c)nd 2n cadrul societ(ii sunt resurse

su%iciente i invers4 contactul cu alte societ(i,4 cultura schimbarea valorilor, credin(elor, cunotin(elor034 inven(ii, desco"eriri tehnolo'ice sunt considerate ca %actori de "roducere a

schimbrii 2n mod ra"id i "uternic "ut)nd duce la a"ari(ia unor noi ocu"a(ii34 Modele4 Strate'ii$e e!em"lu+ S@A "rin "olitica e!terna, a schimbat societatile & A%'anistan, Ira9,

ueit. S4a "us intrebarea daca schimbarea a %ost autentica sau schimbarea a convenit "o"orului in totalitate ; Este o democratie im"usa din a%ara sau venita din interior ;

65erioada de tran#itie "resu"une "e lan'a diminuarea nivelului de trai in urmare%ormelor si ru"erea unor credinte si re"re#entari vechi sau invechite si ras"underea unor com"ortamente care in alte "erioade erau mar'inale7. :ecolau A. -/4 coordonator0

Asta#i, com"ortamentele considerate antisociale, nemai avand restrictii din "artea unor norme sociale stabile, tind sa se ras"andeasca in mediile vulnerabile, "otentiale. 6Aceasta

bulversare a ima'inarului social, "ro"rie "erioadei de tran#itie, %ace ca subculturile inainte

discriminate sa aiba din ce in ce mai multa in%luenta sociala7 :eculau A. -/0.$e e!em"lu+ subcultura celor care au ca obiect de activitate comertul.In societatea moderna, 6o%ensiva7 criminalitatii, a soma


4/20

FORME ALE SCHIMBĂRII

Forme generice ale schimbării organizaţionale

Ce "ot identi%ica trei mari %orme 'enerice de im"ulsionare & i, de %a"t, de 'estiune & aschimbrii or'ani#a(ionale.

Schimbarea este constrânsă sau suportată. Acest "rim ca# cores"unde unei situa(ii deru"tur la nivelul mediului care im"une or'ani#rii, simultan o revi#ie ra"id a strate'iei salei o ada"tare brutal a structurilor sale restructurare, ra(ionali#are, modi%icarea %rontierelor 0.

1.Schimbarea este constrânsă sau suortatăSchimbarea social ia 2n considerare dou situa(ii distincte+ schimbarea

sistemului i schimbarea 2n sistem. Schimbarea "oate %i "lani%icat.A!eseori schimbarea este sontană. Ea im"lic ada"tarea continu a

or'ani#rii. Schimbarea este strati"icată i cores"unde unui com"ortament deada"tare antici"at i voluntar a or'ani#rii. Schimbrile "ot %i 2nre'istrate lanivelurile individuale de 'ru" i de or'ani#a(ie.

5e de alt "arte, sistemul este o stare de echilibru 2ntre di%eritelecom"onente ale vie(ii sociale. Ca "rinci"ii ale schimbrii de sistem re(inem+

"rinci"iul ale'erii strate'ice i "rinci"iu abordrii alternative i durabile. Dntim", re#isten(a sistemului limitea# ca"acitatea de schimbare. 8otui,interven(iile succesive sau simultane 2n di%erite "uncte ale sistemului dau e%ect

de cumulare, %c)nd schimbarea mai durabil i micor)nd re#isten(a laschimbare 2n masa sistemului.

Schimbarea este spontană. Aceast a doua %orm, mult mai comod dec)t "rima,cores"unde unei or'ani#ri reactive7 care i4a de#voltat, 'ra(ie %orma(iei "ro%esionale%le!ibilit(ii i inova(iei, o ca"acitate "uternic de ada"tare la evolu(iile mediului %ie c acesteevolu(ii sunt ate"tate sau nu. Dn acest ca# ne a%lm 2ntr4o "ers"ectiv 'eneral de ada"tarecontinu a or'ani#rii i de e!isten( a unor limite or'ani#a(ionale, %inanciare, tehnolo'ice0 de adsorbire a ocurilor e!o'ene.

Schimbarea este strategică (aleasă). Ea cores"unde unui com"ortament de ada"tareantici"at i voluntar a or'ani#rii, 2n i"ote#a unui mediu viitor mai mult sau mai "u(in

"revi#ibil i a utili#rii de ctre or'ani#area unor im"ortante mi


5/20

#.Forme actua$e a$e schimbării or%ani&ării. Schimbarea or'ani#a(ional "oate %i de%init ca %iind orice modi%icare, "lani%icat sau nu, a structurii i "rocedurii de lucru.

E!ist schimbri naturale ce decur' din trans%ormrile or'ani#a(iei.@neori ele "rovin din mani%estarea unor con%licte interne asociate unor

com"eti(ii. E!ist alte schimbri "rovocate de situa(ii de cri# intern saue!tern0.'n me!iu ra!ica$ nou stimulea# schimbarea3 schimbarea or'ani#a(ional

a"are atunci c)nd se modi%ic misiunea i vi#iunea unei or'ani#a(ii.

(.Factorii schimbării or%ani&a)iona$eLiteratura de s"ecialitate atunci c)nd vorbete de schimbarea

or'ani#a(ional consider c ea de"inde de+

•

modi%icrile mediului e!tern 2n care o"erea# or'ani#a(ia de %elulschimbrii mediului concuren(ial sau a "re%erin(elor "rinci"alelor bene%iciarideservi(i03

• c)nd se 2nre'istrea# schimbri le'islative3

• ca urmare a "ro'resului tehnolo'ic3

• sub "resiunea unor evenimente "olitice sau sociale.

Între factorii interni care determină schimbarea se remarcă:

• diminuarea com"etitivit(ii sau a e%icien(ei3• "ierderea "resti'iului, di%icult(ile %inanciare, li"sa motiva(iei

"ersonalului, absenteismul, schimbarea structurii sau a dimensiunii or'ani#a(iei.Dn teoria schimbrii se abordea# schimbrile $ani"icate i cele

ne$ani"icate. A. Lev? i @. Merr? 1FG01 iau 2n calcul ca %actori declanatoriai schimbrilor i cri#ele sau o"ortunit(ile de schimbare dis"onibile.Schimbarea "lani%icat urmrete creterea %unc(ionalit(ii or'ani#a(iei i ae%icien(ei sale. Se deosebete totui de cre*terea or%ani&a)iona$ă. Dn "ractic, 2ncadrul or'ani#a(iei ac(ionea# %actori "a+orabi$i schimbării i %actori care%enerea&ă re&isten)a $a schimbare3 schimbarea "lani%icat reduce ac(iuneare#isten(elor la schimbare. A'entul schimbrii "oate %i intern sau e!tern. Se

"oate a"ela i la aa4numitele %ruuri i$ot 2n orientarea schimbrii.M. lsceanu a"recia# c e!ist o 2ntrea' literatur dedicat

schimbrii or'ani#a(ionale. @nele teorii au 2ncercat s e!"lice schimbarea "rinra"ortate la stabilitate de%inind schimbarea ca o stare de instabilitate tran#itoriece 2ntreru"e un echilibru7-. Alte modele anali#ea# schimbarea "rin di%eren(ierea

1 Lev?, A., Merr?, @. Organizational ransformation: !pproaches" Strategies" heories, :e Jor9+5rae'er,1FG.

2 M. lsceanu, Organizaţii #i comportament organizaţional , 5olirom, Iai, ". - i urm.


6/20

2ntre trei niveluri la care "ot %i identi%icate %or(ele ce o 'enerea#. La nivelulmediului se remarc forţele microre$oluţionare ale schimbării, ce a"ar dincom"ortamentul altor or'ani#a(ii. La nivelul or'ani#a(iei, forţelemicrore$oluţionare ale schimbării sunt determinate chiar de ciclurile de via(or'ani#a(ional. La nivel individual, forţele politice ale schimbării a"ar 2n

lu"tele "entru "utere i control.Ca i al(i e!"er(i, M. lsceanu identi%ic dre"t surse ale schimbării+schimbrile "roduse la nivelul mediului3 schimbarea determinat din interiorulor'ani#a(iei. Analitii de ast#i au identi%icat "este - de factori ai schimbării+caracteristicile mediilor or'ani#a(ionale, caracteristicile "er%orman(elor, alestrate'iei, ale structurii or'ani#a(ionale, caracteristicile mana'erilor res"onsabilietc.

Ale!andru Kub 1FFG0/ s4a "reocu"at 2ndeosebi de schimbarea de re'im

"olitic. Ast%el, Revolu(ia din decembrie 1FGF a"are ca o minciun c)t secolul7M. Caste!*0, ca o lovitur de stat7 R. 5ortocal0, ca un com"lotnomenclaturist "us la cale cu Securitatea dac nu chiar im"ortat7 AntoniaRados0. I. Iliescu i S. Brucan ar %i im"us democra(ia ori'inal7 im"us dereac(iune.

Dn aceast o"tic, tineretul, 2n 5ia(a @niversit(ii i 8ineretul olan7 s4auo"us revenirii la vechiul re'im sub %orm cosmeti#at. :oul re'im i4a chemat ii4a mani"ulat "e mineri ca %or( de oc contra revolu(ionarilor. olaniada7 & 2i

mobili#a "e cei dis"ui s termine cu vechiul re'im "rin schimbare ra"id.Mineriadele7 ar %i e!"rimat ac(iuni ale %or(elor conservatoare, doritoarede o anumit continuitate.

Alte anali#e scot 2ns 2n eviden(+ re#isten(a la schimbare 2n societateatradi(ional rom)neasc.7 Dn conte!tul acestei re#isten(e %a( de schimbrileradicale7 s4au o"erat cu 2nt)r#iere re%orme social4economice 2n "rinci"al de

"rivati#are i de redistribuire a "ro"riet(ii a'ricole0. Birocra(ia "ost4comunistnee"urat, 'ru"urile de interese asociate economiei etatiste, li"sa unei e!"erien(e

de re'im "olitic democratic du" 1F*0 au %ost considera(i %actori de re#isten(la schimbare.

Curs 2

S8R@C8@RILE SOCIALE

3 Al. Kub, Schimbare politică #i istoriografie, 2n 5siholo'ia schimbrii7. Iai, 1FFG.

4 M. Caste!, %n &ensonge gros comme le si'cle, Albin Michel, 5aris, 1FF.

5 R. 5ortocal, !utopsie du coup dtat roumain, Calman LNv?, 5aris, 1FF.

6 A. Rados #iarist austriac0, *omplotul Securităţii. +e$oluţia trădată, Saeculum IO, %.a.


7/20

Structurile sociale sunt diverse a'entii, institutii, clase sociale, straturi sociale, 'ru"urisociale, etc., care constituie anatomia interna a unei societ(i. 5rin urmare structurile socialedesemnea# 6or'ani#area societ(ii, care include institu(ii, "o#i(ii sociale, rela(iile dintre

"o#i(iile sociale, 'ru"urile care alctuiesc societatea i distribu(ia resurselor limitate 2n cadrulsociet(ii7 A'abrian M. -/0.

Aceste institutii sunt de di%erite ti"uri+

4 Culturale4 5olitice4 Administrative4 Militare4 Economice4 Or'ani#atii s"italicesti4 Sanitare

8oate acestea %ormea#a subsisteme ale sistemului vietii sociale al sistemului 'lobal0 siconstituie elemente de su"ort ale vietii sociale sau cadre de actiune.

Or'ani#atiile si institutiile sunt structuri sociale cu rol de re'lare al actiunilor socialesisau individuale, iar statul si intre'ul a"arat de 'uvernare si 'estionare sociala se a%ladeasu"ra lor, or'ani#andu4le si reor'ani#andu4le "ermanent.

Ast%el, toate clasele sociale "recum si intre'ul arsenal de relatii ce %unctionea#a ininteriorul lor, comunitatiile, "ro%esiile, institutiile si or'ani#atiile militare, economice,culturale, "olitice, scolare, sanitare etc, isi schimba com"o#itia si %unctionarea si incearca sa'aseasca alte %orma de "er%ectionare.

Acestor institutii, or'ani#atii, le cores"und intotdeauna o anumita %unctionare concretacare de"inde de calitatea, a"titudinile, abilitatile, "re'atirea "ro%esionala a a'entilor actorilor0sociali care com"un aceste or'ani#atii si institutii. 8ocmai acest mod de a actiona al acestora,constituie "artea vie, dinamica a or'ani#atiilor si acest lucru de"inde de oamenii care ocom"un cu toate caracteristicile lor.

Este un imens or'anism com"us din di%erite subsisteme, a"arate care asi'ura buna lui%unctionare.

$eci, structura este or'ani#area interna a societatii.

Aceste or'ani#atii si institutii care com"un structura, iau anumite deci#ii s"eci%ice "ro%ilului ei si elaborea#a anumite strate'ii de "unere in "ractica a deci#iilor si urmaresc cumsunt re#olvate ele.

>iecare or'ani#atie in "arte este in %elul ei un microsistem social care re%lecta "articularitatile de ansamblu ale societatii si concura la reali#area obiectivelor ei. Ast%el ca, demodul cum %unctionea#a aceasta microstructura sociala, de"inde modul de %unctionare alsocietatii in ansamblul ei. Este o or'ani#atie biunivoca de la macro s"re microsocial si invers.

8i"uri de structuri sociale+

1. institu(ii sociale+ sunt cele care asi'ur coe#iunea social a 'ru"urilor isociet(ilor. Aceste institu(ii sunt+


8/20

4 %ormale 2n care sco"urile, obiectivele, "rocedeele de ac(iune, modul de or'ani#aresunt re'lementate "rin le'i

4 ne%ormale sunt institu(ii sociale 2n care re'lementrile sunt va'i i e!ist at)t c)tdurea# activitatea res"ectiv.

-. $aca lum 2n considerare natura activit(ilor des%urate institu(iile sociale sunt+

4 institu(ii economice+ 2ntre"rinderi industriale, a'ricole, srervicii "ublice, bnci etc.

4 institu(ii "olitice elementul ei "rinci"al este "uterea0+ "arlamentul, 'uvernul, "artidele "olitice etc.

4 institu(ii


9/20

/. 5romovarea unei culturi si relatii care sa se asocie#e cu dre"turile omului sia%irmarii libertatii lui

Aceste "ro'rame sunt "romovate de stat.


10/20

Curs 3

FORME ALE SCHIMBĂRII

Dnc din secolul QIQ, or'ani#a(iile s4au a%irmat ca actori dominan(i ce

controlea# & du" 5. $ruc9er P 4 ma


11/20

Literatura de s"ecialitate atunci c)nd vorbete de schimbareaor'ani#a(ional consider c ea de"inde de+

• modi%icrile mediului e!tern 2n care o"erea# or'ani#a(ia de %elul

schimbrii mediului concuren(ial sau a "re%erin(elor "rinci"alelor bene%iciarideservi(i03

• c)nd se 2nre'istrea# schimbri le'islative3• ca urmare a "ro'resului tehnolo'ic3

• sub "resiunea unor evenimente "olitice sau sociale.

Între factorii interni care determină schimbarea se remarcă:

• diminuarea com"etitivit(ii sau a e%icien(ei3

• "ierderea "resti'iului, di%icult(ile %inanciare, li"sa motiva(iei

"ersonalului, absenteismul, schimbarea structurii sau a dimensiunii or'ani#a(iei.Dn teoria schimbrii se abordea# schimbrile $ani"icate i cele

ne$ani"icate. A. Lev? i @. Merr? 1FG0F iau 2n calcul ca %actori declanatoriai schimbrilor i cri#ele sau o"ortunit(ile de schimbare dis"onibile.Schimbarea "lani%icat urmrete creterea %unc(ionalit(ii or'ani#a(iei i ae%icien(ei sale. Se deosebete totui de cre*terea or%ani&a)iona$ă. Dn "ractic, 2ncadrul or'ani#a(iei ac(ionea# %actori "a+orabi$i schimbării i %actori care%enerea&ă re&isten)a $a schimbare3 schimbarea "lani%icat reduce ac(iuneare#isten(elor la schimbare. A'entul schimbrii "oate %i intern sau e!tern. Se

"oate a"ela i la aa4numitele %ruuri i$ot 2n orientarea schimbrii.M. lsceanu a"recia# c e!ist o 2ntrea' literatur dedicat

schimbrii or'ani#a(ionale. @nele teorii au 2ncercat s e!"lice schimbarea "rinra"ortate la stabilitate de%inind schimbarea ca o stare de instabilitate tran#itoriece 2ntreru"e un echilibru71. Alte modele anali#ea# schimbarea "rindi%eren(ierea 2ntre trei niveluri la care "ot %i identi%icate %or(ele ce o 'enerea#.La nivelul mediului se remarc forţele microre$oluţionare ale schimbării, cea"ar din com"ortamentul altor or'ani#a(ii. La nivelul or'ani#a(iei, forţelemicrore$oluţionare ale schimbării sunt determinate chiar de ciclurile de via(or'ani#a(ional. La nivel individual, forţele politice ale schimbării a"ar 2nlu"tele "entru "utere i control.

Ca i al(i e!"er(i, M. lsceanu identi%ic dre"t surse ale schimbării+schimbrile "roduse la nivelul mediului3 schimbarea determinat din interiorulor'ani#a(iei. Analitii de ast#i au identi%icat "este - de factori ai schimbării+caracteristicile mediilor or'ani#a(ionale, caracteristicile "er%orman(elor, ale

9 Lev?, A., Merr?, @. Organizational ransformation: !pproaches" Strategies" heories, :e Jor9+5rae'er,1FG.

10 M. lsceanu, Organizaţii #i comportament organizaţional , 5olirom, Iai, ". - i urm.


12/20

strate'iei, ale structurii or'ani#a(ionale, caracteristicile mana'erilor res"onsabilietc.

Ale!andru Kub 1FFG011 s4a "reocu"at 2ndeosebi de schimbarea de re'im "olitic. Ast%el, Revolu(ia din decembrie 1FGF a"are ca o minciun c)t secolul7M. Caste!1-0, ca o lovitur de stat7 R. 5ortocal1/0, ca un com"lot

nomenclaturist "us la cale cu Securitatea dac nu chiar im"ortat7 AntoniaRados1*0. I. Iliescu i S. Brucan ar %i im"us democra(ia ori'inal7 im"us dereac(iune.

Dn aceast o"tic, tineretul, 2n 5ia(a @niversit(ii i 8ineretul olan7 s4auo"us revenirii la vechiul re'im sub %orm cosmeti#at. :oul re'im i4a chemat ii4a mani"ulat "e mineri ca %or( de oc contra revolu(ionarilor. olaniada7 & 2imobili#a "e cei dis"ui s termine cu vechiul re'im "rin schimbare ra"id.

Mineriadele7 ar %i e!"rimat ac(iuni ale %or(elor conservatoare, doritoare

de o anumit continuitate.Alte anali#e scot 2ns 2n eviden(+ re#isten(a la schimbare 2n societateatradi(ional rom)neasc.7 Dn conte!tul acestei re#isten(e %a( de schimbrileradicale7 s4au o"erat cu 2nt)r#iere re%orme social4economice 2n "rinci"al de

"rivati#are i de redistribuire a "ro"riet(ii a'ricole0. Birocra(ia "ost4comunistnee"urat, 'ru"urile de interese asociate economiei etatiste, li"sa unei e!"erien(ede re'im "olitic democratic du" 1F*0 au %ost considera(i %actori de re#isten(la schimbare.

+ezistenţa la schimbareAndrN. Sirota 1FF0 a"recia c nu e2istă schimbare socială sau colecti$ă

care să poată fi actualizată fără schimbare indi$iduală sau psihică #i reciproc.Aadar schimbarea or'ani#a(ional reclam modi%icri esen(iale ale

structurii ca im"lica(ii "entru membrii acesteia. Adeseori, membrii or'ani#a(iei "erce" aceste schimbri ca amenin)ări. >actorii care "ot amenin(a viabilitateaunui "roces de schimbare sunt+

•

de%inirea de%icitar a "roblemelor3• li"sa de comunicare i in%orma(ie3

• resursele limitate3

• di%icult(ile 2n crearea unor rela(ii interinstitu(ionale3

• cultur or'ani#a(ional incom"atibil cu sensul schimbrii.

11 Al. Kub, Schimbare politică #i istoriografie, 2n 5siholo'ia schimbrii7. Iai, 1FFG.

12 M. Caste!, %n &ensonge gros comme le si'cle, Albin Michel, 5aris, 1FF.

13 R. 5ortocal, !utopsie du coup dtat roumain, Calman LNv?, 5aris, 1FF.

14 A. Rados #iarist austriac0, *omplotul Securităţii. +e$oluţia trădată, Saeculum IO, %.a.


13/20

E!"er(ii atra' aten(ia c unele "ro'rame de schimbare euea# din cau#a+ale'erii 'reite a "unctului de interven(ie dac se e%ectuea# "e o variabilde"endent03 continuitatea mediocr a interven(iei3 concentrarea "e cau#e %alse.

Dn situa(ia 2n care 2n s"a(iul e!tern intervine o schimbare 2n mod brusc,este "osibil ca 2n loc ca aceasta s "roduc o modi%icare "sihic, s a"ar o

ru"tur i s am"li%ice re#isten(ele7 sau s a"ar o situa(ie de cri#71

.

3i$elurile schimbăriiSchimbrile se mani%est la nivelul individual, de 'ru" i de or'ani#a(ie.Dn mod normal, schimbrile individuale utile7 din "unct de vedere social

sau economic "rovoac mai 2nt)i tensiuni intra"sihice con%lict 2ntre dorin( ia"rare0 inter"ersonale i institu(ionale "rin rivalitate, res"ectiv sentimente deur "rovocate 2n mod inevitabil, care "ot deveni distructive, "arali#ante "entru

or'ani#a(ie. Schimbrile 2n "lan individual a"ar ca urmare a acumulărilor e2perienţelor de $iaţă ale persoanelor #i a transformărilor despre ele 4nsele saua raporturilor dintre sine #i non,sine $onald oods innicott, 1FP110.

O schimbare indi$iduală nu poate a5uta la dez$oltarea unei organizaţiidecât dacă aceasta are o capacitatea de a transforma prin integrare e$oluţia

personală" capacitatea de reglare a ri$alităţilor ce fa$orizează la ceilalţi actoriacceptarea unui nou acord con#tient" incon#tient aflat la baza oricărui contract

social. Orice schimbarea 4ntr,o organizare socială este anticipată mai mult sau

mai puţin con#tient de către subiecţi ca pe o ameninţare potenţială de ruptură aacestui dublu 4n$eli#. O schimbare e2ternă pro$oacă turbulenţe atât 4n spaţiilee2terioare cât #i 4n cele interioare #i poate face inutil $echiul sistem de apărareal unui indi$id astfel că orice subiect trebuie să se reorganizeze. 6entru aceastatrebuie să colaboreze cu ceilalţi generând o nouă 7reamena5are internă care $a

fi operată #i $a 4ndeplini funcţia sa de interpunere protectoare 4ntre 4năuntru #iafară" 4mpotri$a riscului de depresie" accident psihic" accident fizic sau de

somatizare 4n aceste cazuri doar printr,un proces de reelaborare #i de refacere

a relaţiilor.Orice schimbare de orientare sau de structur 2n lumea e!terioar este mai2nt)i conce"ut 2n mod subiectiv de ctre individ ca o amenin(are mai mult saumai "u(in radical "entru "ro"ria sa e!isten( cci nimeni nu "oate %ace dine!isten(a sa un obiect de ne'ociere.

Dntr4o ast%el de situa(ie amenin(toare, subiectul caut s se sustra'oricrei in%luen(e, inclusiv celei "rivind autocunoaterea, cunoatereare#isten(elor sale, ra"ortul su cu or'ani#a(ia i cu sensul schimbrii "roiectate.

15 T. Barus4Michel, >l. iust4$es"rairies, L. Ridel, *rises, Ed. $esclNe de Brouer, 1FF.

16 $. . inni"e', 6la8ing and +ealit8,8avistoc9 5ublications, London, 1FP1.


14/20

Lu"ta sa 2m"otriva schimbrii "oate c"ta di%erite as"ecte. Se "oate de"lasa dela o situa(ie la alta.

a ni$elul de grup, se mani%est coo"erri i rivalit(i 2n urmrirea unor sco"uri comune. Dn cadrul 'ru"ului, indivi#ii 2nde"linesc roluri s"eci%ice cudre"turi i "rivile'ii s"eci%ice. Dn "rocesul schimbrii de 'ru", un rol im"ortant

revine comunicrii i consultrii.Schimbarea la ni$elul organizaţional se centrea# "e modi%icareacom"onentelor de%initorii ale acesteia. Schimbarea la nivelul or'ani#a(iei estedeo"otriv strate'ic i inte'rat. Schimbarea la nivelul or'ani#a(iei este, deci,un "roces ce include schimbri la nivelul individual i de 'ru".

Or'ani#a(iile deschise s"re schimbare C. Kam%ir, S. M. Stnescu, nciclopedia dez$oltării sociale9 0 se remarc "rin+ orientarea s"re ac(iune iinovare3 ada"tarea continu la realit(i3 buna administrare a resurselor umane i

materiale3 cultur or'ani#a(ional modern3 concentrarea or'ani#a(iei "edomenii 2n care de(ine e!"erti#a de v)r%3 structura or'ani#a(ional e%icient3structuri descentrali#ate "uternic le'ate de valorile or'ani#a(iei.

;imensiunile situaţiilor de schimbareDn anali#a schimbrilor se cercetea# natura i ti"urile de "robleme ce

trebuie solu(ionate.4 -outatea rob$eme$or im"une adesea un 'rad 2nalt de creativitate.

4 Ambi%uitatea situa)iei.4 -umăru$ ersoane$or im$icate duce 2n 'eneral la cretereacom"le!it(ii rs"unsurilor or'ani#a(iei.

4 Semni"ica)ia schimbării de"inde de de%inirea e%ectelor ei0.4 /urata schimbării este in%luen(at de nivelul la care se des%oar

aceasta.4 Obiecti+itatea tratării rob$eme$or.

0.Strate%ii !e schimbare or%ani&a)iona$ă• Re!ucerea mărimii. Aceast strate'ie const dintr4un set de activit(i

centrate "e dimensiunea or'ani#a(iei 2n sco"ul e%icien(ei, "roductivit(ii saucom"etitivit(ii. Aceste activit(i sunt asumate "remeditat.

• Reconceerea. Aceast strate'ie "romovea# regândirea

fundamentală #i reproiectarea radială a proceselor de afaceri. Se urmreteob(inerea unei schimbri culturale strate'ice i ob(inerea unui avanta<com"etitiv de lun' durat.

• Ino+area strate%ică. Aceast metod vi#ea# a're'area de noicombina(ii de resurse ce ar "utea 2ncura


15/20

• Or%ani&area rin haos. Se "ornete de la i"ote#a c seturi sim"le de

rela(ii deterministe "ot "roduce re#ultate ne"redictibile. Ordinea "oate "roducehaos i haosul "oate "roduce ordine.

. Lein1G a conce"ut un model al schimbrii 2n trei eta"e distincte+dezgheţul" mi#carea" re4ngheţarea. A'entul schimbrii trebuie s ac(ione#e doar

du" ce necesitatea acesteia a %ost contienti#at 2n or'ani#a(ie.Dn "ractic, a'entul schimbrii va e%ectua+ "re'tirea schimbrii3

im"lementarea schimbrii, monitori#area schimbrii.Dn anumite ca#uri, schimbarea se va de#volta incremental cu "ai mici,

"rin 2ncercare, eroare i reaAC8ORII SCHIMBARII

>actori intrinseci & 'enerati de societatea insasi, din interiorul ei, atunci cand a"arenevoia de schimbare.

>actori e!terni & care se re%era la "resiunea din a%ara a altor sisteme sociale si cu carese "oate com"ara societatea in cau#a.

18 . Lein, Frontiers in 1roup ;8namics , 9.


16/20

Schimbarea autentica si e%icienta, este cea care vine din interiorul societatii insasi si nuim"usa din a%ara de altii sau alte societati con%lictul intern, schimbarea "lani%icat0.

Con%lictele interne, eecurile, li"surile, "rocesele, dis%unc(iile sunt surse ce "roducschimbarea social. Aceste con%licte re"re#int i "unct de %ocali#are "entru micrile sociale,'reve, demonstra(ii, "roteste dar i revolu(ii i r#boaie3 acestea din urm %iind %enomenesociale mult mai rare, ce "roduc schimbri sociale dramatice.

Schimbarea "lani%icat este di%icil i "oate aduce schimbri ne"rev#ute ce "ot "roduce dis%unc(ii la nivelul societ(i.Ca %actori e!terni ce "ot modi%ica structurile sociale mentionam+4 $iversi %actori ce "ot aduce schimbari sociale+4 mediul %i#ic+ schimbri ale climatului, de%ririle, de#astrele naturale inunda(ii,

ura'ane, cutremure0, "oluarea4 %actorul demo'ra%ic+ "o"ula(ia crete c)nd 2n cadrul societ(ii sunt resurse

su%iciente i invers4 contactul cu alte societ(i,4 cultura schimbarea valorilor, credin(elor, cunotin(elor034 inven(ii, desco"eriri tehnolo'ice sunt considerate ca %actori de "roducere a

schimbrii 2n mod ra"id i "uternic "ut)nd duce la a"ari(ia unor noi ocu"a(ii34 Modele4 Strate'ii$e e!em"lu+ S@A "rin "olitica e!terna, a schimbat societatile & A%'anistan, Ira9,

ueit. S4a "us intrebarea daca schimbarea a %ost autentica sau schimbarea a convenit "o"orului in totalitate ; Este o democratie im"usa din a%ara sau venita din interior ;

65erioada de tran#itie "resu"une "e lan'a diminuarea nivelului de trai in urmare%ormelor si ru"erea unor credinte si re"re#entari vechi sau invechite si ras"underea unor

com"ortamente care in alte "erioade erau mar'inale7. :ecolau A. -/4 coordonator0Asta#i, com"ortamentele considerate antisociale, nemai avand restrictii din "artea unor

norme sociale stabile, tind sa se ras"andeasca in mediile vulnerabile, "otentiale. 6Aceasta bulversare a ima'inarului social, "ro"rie "erioadei de tran#itie, %ace ca subculturile inaintediscriminate sa aiba din ce in ce mai multa in%luenta sociala7 :eculau A. -/0.

$e e!em"lu+ subcultura celor care au ca obiect de activitate comertul.In societatea moderna, 6o%ensiva7 criminalitatii, a soma


17/20

$u!a Mc Cart%& ' o miscare sociala este un ansamblu de o!inii si de

credinte comune unei !o!ulatii ce isi e(!rima !re"erintele !entru

selectarea unor elemente ale structurii sociale si)sau ale distributiei

recom!enselor intr*o societate+# $enitia !reentata omite sa mentionee

mobilitatea actorilor sociali si e"orturile lor de a traduce aceste !re"erinte

intr*o actiune la nivel colectiv# $atorita acestor nea-unsuri ale denitiei,

autorul mentionat a trecut la denirea organiatiilor miscarii sociale aindustriilor#

.n alt sociolog, /ouraine 1978 da o denitie mai am!la a miscarii

sociale, aceasta constand intr*o actiune conictuala intre!rinsa de un actor

al unei clase ce se o!une adversarului lui de clasa si controleaa sistemul

de actiune istorica si conducerea sociala a istoriacitatii#

In acest conte(t al miscarii sociale determinata este !reenta simultana a

celor trei as!ect strans legate#

/ill& C 1984 atunci cand deneste conce!tual de miscare sociala o

deneste ca ind 'o serie neintreru!ta de interactiuni intre detinatorii

!uterii si !ersoane ce reusesc sa vorbeasca in "avoarea unui gru! de

oameni li!siti de re!reentare "ormala+# a aceasta denitie el adauga si

"a!tul ca in conte(tul unei miscari sociale au loc o serie de interactiuni in

tim!ul careia aceste !ersonae ce re!reinta miscarea "ormuleaa in mod

!ublic revendicari legate de sc%imbari in distribuirea sau e(ercitarea

!uterii si isi sustin aceste revendicari !rin mani"estari !ublice de s!ri-in#

$enitia am!la ! care /ill& C a elaborate*o are meritul ca arata camiscarile sociale nu au un c%aracter !redeterminat, ca rolul este dat de

interactiunile stabilite intre actorii sociali si mediul in care se deruleaa

miscarile sociale si mai ales cu mediul !olitic# l introduce o grila de

inter!retare a miscarilor sociale !e care onumeste grila 'conictului

!olitic+#

a randul lui ourbon 1992 deneste miscarea sociala ca o 'actiune

colectiva de !rotest si contestare ce urmareste sa im!una sc%imbari

variabile ca im!ortanta* in structura sociala si)sau !olitica a!eland

"recvent*doar in mod e(clusive* la mi-loace neinstitute analiate+#

Miscarile sociale sunt !rocese am!le care conduc la crearea unor noi

sisteme de valori, noi "orme de relatii sociale, a unor institutii si in cele din

urma a unor societati# Miscarile sociale !ot sa !romovee anumite

sc%imbari dar !ot sa se si o!una sc%imbarilor !roduse de anumite "orte

sociale#


18/20

actorii determinant ai miscarilor sociale sunt clasicati in doua categorii:

• actori obiectivi: !erimarea sociala;contradictiile sociale;bloca-ele

structurale care im!iedica unele categorii sociale sa*si satis"aca

nevoile si interesele; deorganiarea sociala datorata unor "actori

interni sau e(terni; criele economice# III*=I=# ctualmente, aceste

miscari iau "orma gru!urilor de %i!!ies, a unor comune si a unor

secte religioase# Miscarile uto!ice nu reusesc sa se im!una ca

modele de organiare a unei intregi societati#

Miscarile de reistenta# ?!re deosebire de miscarile care !ro!un sauim!un sc%imbari sociale, miscarile de restistenta se o!un

sc%imbarilor sau incearca sa elimine sc%imbarile intervenite#

Miscarile de reistenta se mani"esta in diverse "orme:

• eistenta la introducerea unor sc%imbari sau reistenta "ata

de o sc%imbare de-a introdusa

• eistenta "ata de o sc%imbare care este in consens cu

devoltarea sociala si reistenta "ata de o sc%imbare care

conduce la regres social sau la deorganiare sociala#

•

eistenta unor gru!uri minoritare sau ma-oritare, a unorgru!uri dominante: reistenta unor gru!uri minoritare

!rivilegiate im!otriva sc%imbarilor democratice cerute de

ma-oritatea de"avoriata#


19/20

In toate aceste ti!uri de miscari, reistenta are la baa deosebirea

de interese dintre gru!uri si se mani"esta cand sc%imbarile sociale

a"ecteaa interesele din gru!#Miscarile !rotestatare a!ar tot !e un "ond de nemultumire "ata de

starea de lucru e(istenta#


20/20

sociologia-schimbarii

Documents