romania & nato
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
&N.A.T.O.
Romania
Elevi: Sandu Ana Sandu Filip
Clasa: a XI-a DPf. Coord. Ionescu
Vasile
Cuprins
Cronologia relatiilor Romania - NATORomania – primii 5 ani in NATO
Summit-ul NATO de la BucurestiObiectivele Romaniei,
ca stat membru al NATO
România a fost invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga
din 2002. La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru 7 state – Bulgaria,
Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
La 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la
Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului
român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005,
"Ziua NATO în România" se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.
Iulie 1990 – Primul Ministru al României, domnul Petre Roman, adresează, în scris, Secretarului
General al NATO, domnul Manfred Worner, invitaţia de a vizita România. În scrisoare,
propune şi acreditarea unui ambasador român la NATO.
Octombrie 1990 – Ambasadorul roman în Belgia este autorizat să iniţieze relaţii diplomatice cu
NATO Octombrie 1990 – Primul ministru român se întâlneşte, la Bruxelles, cu Secretarul General al
NATO Decembrie 1990 – Şeful Statului Major general
român vizitează Cartierul General al NATO de la Bruxelles şi se întâlneşte cu Secretarul general al
NATO şi cu reprezentaţii permanenţi militari ai statelor membre NATO.
Anul 1990
Anul
Iulie 1991 – Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, vizitează România
Octombrie 1991 – Preşedintele român, Ion Iliescu, trimite secretarului general NATO un mesaj în care
afirmă disponibilitatea României de a se angaja într-o cooperare strânsă cu NATO, aceasta fiind singura organizaţie capabilă, din punct de vedere politic şi militar, să asigure stabilitatea şi securitatea noilor democraţii europene, aflate într-o stare incipientă.
Decembrie 1991 – Ministrul român al afacerilor externe participă la prima întâlnire a Consiliului de
Cooperare Nord-Atlantic (NACC). Propune intensificarea cooperării cu NATO
1991
Anii
Februarie 1992 – Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, efectuează o vizită în România. Este inaugurat
Centrul euro-atlantic. Februarie 1993 – Preşedintele Ion Iliescu vizitează
Cartierul General al NATO. Este reafirmată dorinţa României de a se integra în structurile euro-atlantice.
Octombrie 1993 – Adjunctul secretarului apărării al SUA efectuează o vizită la Bucureşti şi prezintă propunerea americană de stabilire a unui Parteneriat pentru Pace.
Ianuarie 1994 – România este prima ţară post-comunistă care se alătură programului Parteneriatului pentru Pace (26 ianuarie 1994); programul individual este semnat în
mai 1995.
1992 – 1993 – 1994
Anii
Octombrie 1995 – România semnează Acordul privind Statutul Forţelor între membrii NATO şi
participanţii la PfP. Mai 1996 – Secretarul general al NATO, Javier Solana,
efectuează o vizită în România Iunie 1996 – Parlamentul român adresează un apel
parlamentelor statelor membre NATO în care solicită sprijin pentru aspiraţiile României de a deveni membru NATO. Apelul subliniază consensul politic intern asupra acestui obiectiv major al politicii externe româneşti.
1995 – 1996
ANII
Februarie 1997 – Preşedintele român, Emil Constantinescu, se întâlneşte, la Bruxelles, cu membrii Consiliului Nord-Atlantic şi cu
secretarul general al NATO, Javier Solana. Cu acest prilej, subliniază voinţa fermă a României de a se alătura Alianţei Nord-
Atlantice. Aprilie 1997 – Parlamentul român adoptă, în unanimitate, un mesaj adresat celor 16 membri NATO, solicitând sprijin pentru o decizie favorabilă României, cu prilejul summit-ului de la Madrid.
Iulie 1997 – În cadrul summit-ului NATO de la Madrid, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia primesc invitaţia de a se alătura
Alianţei. Comunicatul final confirmă continuarea procesului de lărgire; textul nominalizează România printre statele candidate care au realizat progrese semnificative în îndeplinirea criteriilor
de aderare la NATO. Aprilie 1998 – Secretarul general al NATO, Javier Solana,
efectuează o vizită oficială în România. Octombrie 1998 – Parlamentul român aprobă cererea NATO ca
avioanele Alianţei să poată utiliza spaţiul aerian al ţării noastre pentru posibile operaţiuni militare împotriva Iugoslaviei, numai
în situaţii excepţionale şi de urgenţă.
1997 - 1998
Februarie 1999 – Militari din România şi Statele Unite stabilesc un centru de monitorizare a traficului aerian care să acopere, în afara teritoriului românesc, şi ariile
învecinate. Martie 1999 – Ca urmare a unei solicitări NATO, România închide trei aeroporturi în
vestul ţării – Timişoara, Arad, Caransebeş – până la sfârşitul operaţiunilor Alianţei împotriva Iugoslaviei.
18 aprilie 1999 – NATO solicită României deschiderea spaţiului aerian pentru avioanele aliate.
20 aprilie 1999 – Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) şi Guvernul României dau curs acestei solicitări.
22 aprilie 1999 – Parlamentul autorizează avioanele NATO să utilizeze spaţiul aerian românesc în timpul operaţiunilor din Iugoslavia.
23-25 aprilie 1999 – Summit-ul NATO de la Washington; NATO prezintă MAP (Membership Action Plan) care pune bazele unui mecanism de pregătire şi evaluare
individuală a ţărilor candidate. Mai 1999 – Ministerul Apărării Naţionale confirmă faptul că forţele aeriene NATO au
dreptul să utilizeze aeroporturile româneşti pe durata operaţiunilor din Iugoslavia. Mai 1999 – Reprezentanţii guvernului român şi cei ai NATO semnează un acord referitor
la condiţiile în care avioanele aliate vor putea utiliza spaţiul aerian românesc. 17 iunie 1999 – Parlamentul român aprobă, cu majoritate de voturi, cererea
preşedintelui Emil Constantinescu de a permite tranzitul spre Iugoslavia via România al contingentelor cehe şi poloneze din cadrul trupelor internaţionale de menţinere a păcii
pentru Kosovo (KFOR). Iulie 1999 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, vizitează România.
Anul 1999
Anii
Februarie 2000 – Secretarul general al NATO, George Robertson, efectuează o vizită la Bucureşti
Iunie 2000 – Noul Comandant Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizită în România.
Mai 2001 – Reuniunea NAC – România. Este analizat progresul realizat în îndeplinirea obiectivelor Planului Naţional de Aderare la NATO, ciclul II
Mai 2001 – Reuniunea ministerială EAPC, Budapesta Septembrie 2001 – Parlamentul decide, cu o majoritate copleşitoare,
participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare. România va asigura acces la spaţiul său aerian, aeroporturi, facilităţi
terestre şi maritime, în cazul în care va exista o cerere NATO în acest sens. Decembrie 2001 – Reuniunea ministerială EAPC, Bruxelles
Decembrie 2001 – Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită la Bucureşti.
2000 - 2001
Anul
Ianuarie 2002 – Comandantul Suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizită în România şi apreciază progresul realizat în reforma sectorului
militar. Martie 2002 – Are loc la Bucureşti summit-ul "Primăvara noilor aliaţi" al ţărilor
candidate la NATO. Aprilie 2002 – Reuniunea NAC – România. Au fost analizate ultimele progrese ale
României în îndeplinirea obiectivelor Planului Naţional Anual de Aderare la NATO, ciclul III. Delegaţia română a fost condusă de Primul Ministru, domnul Adrian Năstase.
Aprilie 2002 – Întâlnirea dintre preşedintele Ion Iliescu şi secretatul general NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles.
Mai 2002 – Reuniunea ministerială EAPC, Reykjavik. 21 noiembrie 2002 – Summit-ul NATO de la Praga – România este invitată să
înceapă convorbirile de aderare. 22 noiembrie 2002 – Reuniunea ministerială EAPC, Praga
13 decembrie 2002 – S-a desfăşurat, la Bruxelles, prima rundă a convorbirilor de aderare a României la NATO. Delegaţia română a fost condusă de domnul Mihnea
Motoc, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
2002
Anii
• 9-11 februarie 2005 – Reuniunea informală a Miniştrilor apărării din statele membre NATO, Nisa, Franţa.
• 3 aprilie 2006 – Cu prilejul Zilei NATO, Ministerul Afacerilor Externe a organizat, in parteneriat cu Institutul Diplomatic Român, conferinta "NATO în perspectiva Summitului de la Riga". NATO a
fost reprezentat la eveniment de domnul Jean Fournet, Asistent al Secretarului General al NATO pentru Diplomatie Publica.
• 27-28 aprilie 2006 – Reuniunile informale ale miniştrilor de externe din statele membre NATO, Sofia
• 12 mai 2006 – România a semnat documentele de lansare a Fondului de Asistenţă NATO/ Parteneriatul pentru Pace - OSCE/ENVSEC (Îniţiativa de Mediu şi Securitate) pentru
distrugerea de substanţe chimice periculoase şi pesticide din Republica Moldova. România a preluat rolul de ţară coordonatoare
pentru faza I a acestui proiect, împreună cu Belgia, în contextul deţinerii mandatului de Ambasadă Punct de Contact NATO la
Chişinău (CPE), în perioada 2005-2006.
2005 - 2006
Anii
26 ianuarie 2007 – Reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, Bruxelles
28 martie 2007 – Reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la Bruxelles, care adoptă decizia privind găzduirea de către România a Summit-ului NATO din 2008 (2-4
aprilie) 26-27 aprilie 2007 – Reuniune informală a miniştrilor
de externe din ţările NATO, Oslo 29 octombrie 2007 – Vizita la Bucureşti a Secretarului
General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer 6-7 decembrie 2007 – Reuniunea miniştrilor de
externe ai NATO, Bruxelles Ianuarie 2008 - decembrie 2008 – România a
deţinut al doilea mandat de Ambasadă Punct de Contact NATO la Chişinău; România a avut o contribuţie substanţială la finalizarea proiectului deschiderii unui
Centru de Informare şi Documentare al NATO la Chişinău.
2007 - 2008
Anul
11 ianuarie 2008 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer
31 ianuarie 2008 – Vizita la sediul NATO de la Bruxelles a preşedintelui României, Traian Băsescu
6 martie 2008 – Reuniunea informală a miniştrilor de externe din ţările NATO, Bruxelles
2-4 aprilie 2008 – Summit-ul NATO de la Bucureşti 12-13 iunie 2008 – Reuniunea miniştrilor apărării ai statelor
membre NATO, Bruxelles 18 august - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de
miniştri ai afacerilor externe, Bruxelles 18-19 septembrie 2008 - Reuniunea miniştrilor apărării din
statele membre NATO, Londra 9-10 octombrie 2008 - Reuniunea informală a miniştrilor
apărării din statele membre NATO, Budapesta 2-3 decembrie 2008 - Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO,
Bruxelles
2008
Anul
ianuarie 2009 – Ambasada României la Baku a preluat mandatul de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaijan
(până în decembrie 2010). 4-5 martie 2009 – Reuniunea informală a miniştrilor afacerilor
externe ai statelor membre ale NATO, Bruxelles, Belgia 3-4 aprilie 2009 – Summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl 11–
12 iunie 2009 – Reuniunea ministrilor apararii din statele membre NATO, Bruxelles 7 iulie 2009 – Lansarea noului
Concept Strategic al NATO 3-4 decembrie 2009 – Reuniunea miniştrilor de externe ai NATO, Bruxelles
2009
Anul
14 ianuarie 2010, Oslo – participarea secretarului de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu la al treilea seminar oficial al NATO pe tema noului Concept Strategic
„NATO’s Partnerships and beyond” 14-15 ianuarie 2010, Trakai, Lituania – participarea ministrului român al afacerilor externe, Teodor Baconschi,
la reuniunea “Snow Meeting”, alături de miniştrii de externe ai Suediei, Slovaciei, Ungariei, Greciei şi
Republicii Moldova.
2010
Procesul de elaborare a Noului Concept Strategic a început în luna septembrie 2009, cu prima etapă, cea de reflecţie.
Termenul fixat pentru finalizarea documentului este viitorul Summit al NATO, care se va desfăşura în noiembrie 2010, în Portugalia. Reprezentanţii statelor membre din cadrul Consiliului Nord – Atlantic vor fi implicaţi permanent în
întregul proces. Obiectivul procesului de elaborare a unui Nou Concept
Strategic al NATO este menţionat în Declaraţia privind Securitatea Alianţei, adoptată la Summit-ul NATO de la
Strasbourg / Kehl, din aprilie 2009, unde se arată că statele membre NATO sunt hotărâte să reformeze Alianţa pentru a
îmbunătăţi răspunsul acesteia la actualele ameninţări şi capacitatea de a anticipa riscuri viitoare.
2010 este anul lansării Noului Concept Strategic al NATO.
În cadrul procesului de elaborare a NCS, România va pleda pentru reafirmarea, de o manieră neechivocă, a apărării colective şi a articolului 5 drept responsabilităţi principale ale NATO, pentru
actualizarea şi consolidarea sarcinilor fundamentale ale Alianţei din actualul Concept Strategic adoptat în 1999 (securitatea,
descurajarea, consultarea, managementul crizelor şi parteneriatele), la care să se adauge răspunsul la noile tipuri de
provocări, cu accent pe insecuritatea energetică şi pe proliferarea tehnologiilor pentru rachete.
România ar dori, totodată, ca în forma finală a Noului Concept Strategic să se regăsească şi alte elemente importante, cum sunt
consolidarea interesului NATO şi dezvoltarea cooperării cu partenerii din imediata vecinătate a Alianţei şi a României, din
Balcanii de Vest şi zona extinsă a Mării Negre, inclusiv Caucazul de Sud şi Asia Centrală, precum şi consolidarea reţelei de parteneriate a NATO şi menţinerea politicii de extindere a Alianţei („open door
policy”), care a avut o contribuţie importantă la consolidarea stabilităţii şi securităţii în Europa.
România - primii 5 ani în NATO• La data de 31 martie 2009, Parlamentul României a adoptat, prin unanimitate, de către ambele
camere, Declaraţia ocazionată de aniversarea a 60 de ani de existenta a NATO şi împlinirea a 5 ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică.
• Prin această declaraţie sunt recunoscute atât beneficiile resimţite în viaţa de zi cu zi, cât şi transformările pozitive vizibile la nivel democratic, în ceea ce priveşte consolidarea statului de
drept, dar şi la progresul economic şi social din ţara noastră ca urmare a dobândirii calităţii de stat membru NATO.
• Pe această cale este exprimat şi respectul faţă de munca şi devotamentul exemplar ale militarilor români în misiunile asumate, dar şi faţă de impresionanta investiţie de încredere a societăţii
româneşti. De asemenea, este evidenţiat şi faptul că succesul marcat acum, la aniversarea a 5 ani de la aderarea la NATO, nu înseamnă numai confirmarea demnităţii României, ca membru
respectat al familiei euro-atlantice, ci şi oportunitatea ca statutul de membru al NATO şi al UE să însemne noi beneficii pentru cetăţenii României. Astfel, ajunsă la deplina maturitate ca membru al Alianţei, România este conştientă de faptul că un obiectiv prioritar al său este valorificarea maxima
a acestui statut, printr-o contribuţie sporită la evoluţia NATO.
Summit-ul NATO de la Bucureşti• Summit-ul NATO de la Bucureşti s-a desfăşurat în
perioada 2-4 aprilie 2008 şi a a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de
România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO.
• La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor
internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al
afacerilor externe (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).
• Summit-ul a fost un eveniment unic nu doar pentru România ci şi pentru NATO. A fost cel mai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), cât şi ca formate. Pentru prima dată în istoria Alianţei, pe lângă reuniunile consacrate
(Consilul Nord-Atlantic, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic, Comisia
NATO-Ucraina şi Consiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniune în format extins a statelor şi organizaţiilor participante la
operaţiunea Alianţei în Afganistan, la care au fost prezenţi Secretarul General al
ONU, Preşedintele Comisiei Europene, Secretarul General al Consilului UE,
directorul Băncii Mondiale, alături de preşedintele afgan Hamid Karzai şi înalţi oficiali din statele de contact (Australia,
Japonia, Noua Zeelandă, Iordania). • La Summit a fost marcată revenirea Maltei
în cadrul Parteneriatului pentru Pace. • Preşedintele în exerciţiu al Federaţiei
Ruse, Vladimir Putin, a participat la primul Summit al Consiliului NATO-Rusia de la
crearea NRC în 2002.
Şefii De State Şi De Guverne Au Aprobat Patru Documente Publice
Declaraţia de la Bucureşti; Decl;
araţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a ISAF;
Declaraţia preşedintelui Consilului NATO-Rusia.
Tot cu această ocazie, şefii de state şi de guverne au luat notă/andosat alte 13 documente clasificate, elaborate la
nivelul comitetelor specializate ale NATO. Declaraţia finală a Summit-ului reiterează faptul că
indivizibilitatea securităţii statelor Aliate reprezintă unul dintre elementele majore ale existenţei NATO. Documentele
adoptate la Summit demonstrează relevanţa sporită a NATO pentru provocările actuale ale secolului XXI.
În marja Summit-ului au fost organizate şi evenimente de diplomaţie publică, menite să prezinte opiniei publice
agenda politică a evenimentului, cum ar fi: Conferinţa de la Bucureşti (1-3 aprilie 2008, organizatori: MAE, German Marshall Fund şi Chatam House) şi Summit-ul Tinerilor Atlantişti (1-4 aprilie, organizatori: Comitetul Atlantic al
SUA şi Consiliul Euro-Atlantic România).
Obiectivele României, ca stat membru al NATO
1. O Alianţă robustă şi relevantă, bazată pe un parteneriat transatlantic solid
Sprijinim o Alianţă puternică şi capabilă să răspundă eficient noilor ameninţări la adresa
securităţii. Un parteneriat transatlantic dinamic şi robust reprezintă un factor crucial în
articularea unor răspunsuri eficiente la noile riscuri de securitate cu care se confruntă comunitatea democraţiilor transatlantice.
2. Îndeplinirea responsabilităţilor de membru NATO legate de participarea la operaţiunile şi misiunile Alianţei
România contribuie la toate misiunile şi operaţiunile Alianţei, inclusiv la cele din afara
spaţiului euro-atlantic. Participarea ţării noastre la operaţiunile şi misiunile NATO oferă o susţinere concretă a
angajamentelor politice asumate de România ca membru al Alianţei Nord-Atlantice, amplificându-
i credibilitatea de aliat. Misiuni şi operaţiuni NATO la care România
participă: Forţa Internaţională de Asistenţă pentru
Securitate (ISAF) Misiunea NATO de Pregătire – Irak (NTM-I)
Operaţiunea KFOR Operaţiunea Active Endeavour (OAE)
3. Promovarea rolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelor şi cooperării regionale în vecinătatea imediată a României (Balcanii şi regiunea Mării Negre) România consideră că frontiera comunităţii euro-atlantice,
bazate pe democraţie, libertate şi securitate nu trebuie să se oprească la frontiera estică a României.
Considerăm că Europa nu poate fi completă fără integrarea Balcanilor în structurile europene şi euro-
atlantice. Prin sprjinirea fermă a acestei perspective şi a reformelor derulate de statele din regiune, vom putea
contribui la modelarea unui climat de stabilitate pe termen lung.
România a sprijinit activ şi a salutat invitaţia adresată pentru integrarea Albaniei şi Croaţiei în NATO şi este gata
să împărtăşească propria expertiză pentru susţinerea reformelor interne şi pregătirilor acestor state pentru
aderarea la NATO. Integrarea Serbiei, a Muntenegrului şi a Bosniei-
Herţegovina în Parteneriatul pentru Pace a reprezentat un important pas înainte spre o nouă paradigmă a Balcanilor
de Vest: stabilizare prin reconciliere, consolidare democratică şi integrare în comunitatea euro-atlantică.
La Summitul de la Bucureşti, aliaţii au reafirmat angajamentul faţă de regiunea de importanţă strategică a
Balcanilor, unde integrarea euro-atlantică, fundamentată pe valori democratice şi cooperare regională, rămâne necesară
pentru o pace şi stabilitate durabilă. La estul Alianţei, România a fost şi va continua să fie un
avocat ferm şi activ al consolidării parteneriatului cu Republica Moldova, în sprijinul evoluţiei democratice şi
vocaţiei sale europene. Parte a Europei şi punte către Asia Centrală şi Afganistan,
regiunea Mării Negre este importantă pentru stabilitatea euro-atlantică. România va contribui la dezvoltarea
modalităţilor prin care NATO poate susţine eforturile statelor riverane de consolidare a securităţii regionale.
4. Dezvoltarea parteneriatelor NATO cu UE şi ONU
Parteneriatele NATO cu UE şi ONU asigură cooperarea în problemele de interes comun şi contribuie semnificativ la
contracararea ameninţărilor şi provocărilor la adresa securităţii internaţionale.
România a sprijinit constant dezvoltarea dialogului şi cooperării NATO – UE în cât mai multe domenii de interes comun, cu
respectarea specificităţii şi autonomiei de decizie a fiecăreia dintre cele două organizaţii.
Zona Balcanilor de vest reprezintă o zonă în care cooperarea dintre cele două organizaţii şi-a demonstrat din plin utilitatea şi
eficienţa. Experienţa dobândită prin cooperarea de până acum va trebui valorificată în continuare. Cooperarea dintre NATO şi UE
nu trebuie strict limitată la domeniul operaţional, cele două organizaţii au mult mai multe preocupări şi interese comune. La Summit-ul NATO de la Bucureşti, aliaţii au recunoscut valoarea pe care o aduce o apărare europeană mai puternică şi
mai capabilă şi au exprimat hotărârea de a îmbunătăţi parteneriatul strategic NATO-UE, pentru o cooperare mai
strânsă şi o eficienţă sporită.
Relaţia Alianţei cu Organizaţia Naţiunilor Unite este una de o relevanţă deosebită. Naţiunile Unite se află în centrul
cadrului instituţional internaţional în care Alianţa operează, principiu înscris în tratatul fondator al NATO. Rezoluţiile
Consiliului de Securitate au oferit mandatul pentru operaţiunile NATO din Balcani şi Afganistan, cât şi pentru
misiunea din Irak. În ultima perioadă, cooperarea NATO-ONU s-a dezvoltat pe toate planurile: operaţional, conceptual,
politic şi instituţional. Susţinem continuarea cooperării dintre NATO şi ONU în
domeniul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale şi salutăm decizia liderilor reuninţi la Bucureşti de a reafirma încrederea în scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite,
inclusiv exercitarea dreptului inerent la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin articolul 51 al
Cartei Naţiunilor Unite, după cum este prevăzut în Tratatul de la Washington.
5. Susţinerea procesului de transformare a NATO
Vom continua să contribuim la procesul de transformare a NATO, menit să ofere Alianţei Nord-Atlantice capacităţi flexibile, capabile să se desfăşoare rapid şi să răspundă
noilor tipuri de ameninţări (terorism, proliferarea armelor de distrugere în masă).
Transformarea NATO este un proces continuu şi necesită o atenţie constantă şi susţinută. În acest sens, la Summitul
de la Bucureşti, aliaţii au decis susţinerea eforturilor miniştrilor apărării de supervizare a gestionării aspectelor de apărare ale transformării Alianţei, pentru a asigura că
NATO rămâne eficient şi eficace, în special prin continuarea eforturilor în următoarele domenii: asigurarea forţelor şi
capabilităţilor necesare pentru operaţiunile Alianţei; dezvoltarea de noi capabilităţi care să răspundă noilor ameninţări; adaptarea structurii de comandă a NATO, pentru o mai mare flexibilitate şi eficienţă a acesteia.
