VIRGINIA WOOLF

rl}.

Doamna Dalloway1r

Tbaducere, prefafi, cronologie gi noteMrner Mrnoru

-tfr

r938

r939

1940

1941

VIRGINIA WOOLF

Julian Bell moare in rS.zboiul din Spania.Hitler invadeazd" Austria.Este publicat volumul Three Guineas (Treiguinee).

Anglia intri in rdzboi impotriva Germaniei.Virginia ref:uzd un doctorat onorific din parteaUniversit5lii Liverpool.Apare lucrarea Roger Frlt: A Biograptry (RogerFry: o biografie).Are loc BdtSlia Angtiei. Casa familiei Woolfeste bombardati.Virginia incheie redactarea romanului Behaeen

the Acts (intre acte), care va fi publicat postum.Mrginia Woolf se sinucide in rAul Ouse.

36

Doamna Dalloway le spuse ci o si cumpere eaflorile. Pentru ci Lucy avea ;i asa destule de {5,cut.

Trebuia ca u;ile si fie scoase din balamale; urmasi vini oamenii lui Rumpelmayer. $i ce dimineagisplendidi., proaspiti, de parci dXruiti copiilor pe oplaj5, cugeti Clarissa Dalloway.

Ce mai zburdilnicie! Ce cufundare nivalnicd! Aga ise p5ruse de fiecare datd la Bourton cAnd, cu un utorscArlAit al balamalelor aidoma celui pe care iJ anzea

!i acum, deschidea larg qile de sticli ale terasei ;i se

lisa inviluiti de aerul diminegii. CAt de proaspi.t qi cAtde liniqtit, rnult mai lin\tit decAt acesta de acum, eraaerul diminegii noi; ca un clipocit de val; ca sirutulunui val; rS.coros si invioritor si, totu;i (pentru o fatide optsprezece ani, cum era ea atunci), solemn, dacisimfeai ce simtea ea, stand acolo, in fap ferestreideschise, ci dintr-o clipi in a)ta avea si se intAmple<reva ingrozitor; privind florile, copacii de pe carese destrdrna ceala ;i ciorile care ba se inillau, bat:oborau; stAnd qi privind pAni cAnd Peter Walsh iizicea: ,,Reverie printre zarzavatluri?" * a;a-i spunea? -sau ,,Eu unul prefer oamenii conopidelor" * a;a-islrunea? Probabil ci a;a-i spusese intr-o dirninea\d. larrricul dejun cAnd ea ieqise pe terasi - Peter Walsh.

51

VIRGINIA WOOLF

Avea si se intoarci din India intr-una din zi-lele astea,

in iunie sau in iulie, nu-Ei mai amintea exact cAnd,

pentru ci scrisorile lui erau ingrozitor de plicticoase;

ceea ce igi rirnAnea in minte erau replicile lui, ochii,

briceagul lui, zAmbetul, lAfnele lui ;i - ce ciudat! - invreme ce rnilioane de alte lucruri dispiruseri cu totul,iti arninteai de cAteva cuvinte ca acestea despre verze.

Rimase nerniscati pe borduri pref de o clipi,a;teptAnd sd. treacd furgoneta lui Durtnall. O ferneie

incAntitoare, i;i spuse in sinea sa Scrope Purvis

priwind-o (o cunostea din vedere, asa cum ii cuno;tipe toli cei care iti sunt vecini in Westminsterl); are

ceva de pasire, parci de gaili, albastru-verzui,luminos, vioi, de;i e trecuti de cincizeci de ani ;i a

albit foarte mult de cAnd s-a imbolniwit. Ijite-o curn

sti sus pe borduri, dreapti ca o lumAnare, aqteptAnd

si traverseze, {Eri si-l observe defellCAnd locuie;ti in Westminster cili ani si fie?

peste douizeci , isi spuse Clarissa cu hotdrAre, ajungr

si simjr, chiar;i atunci cAnd te afli in mijlocul traficuluisau cAnd te trezeqti noaptea, da, sirnti o ticere aparte,

solemni, o pauzd indescifrabilS, un fel de incrernenire(dar s-ar putea si fie de vini inima ei afectatd de gripi,dupi spusele unora), inainte ca Big Benul si inceapd sibat1,.latdlAcum incepe dangitul! tntAi un avertismentrll:ruzical, apoi, ora, ireversibili. Undele metalice se

dizolvd. in aer. Ce proEti suntem! se gAndi Clarissa, intimp ce traversa Victoria Street. Dumnezeu gtie de ce

ne e atAt de drag lucrul acesta, de ce il privim astfel,

niscocindu-l, clldindu-l in jurul nostru, nimicindu-l

1 Cartier situat pe ma-lul nordic al Tamisei, unde se afli numeroase

clddiri guvernamentale, precum si catedrala Westminster.

3B

Doamna Dallowal

si creAndu-l in fiecare clipi din nou, dar fiinlele celernai jerpelite, cele rnai jalnice intruchipiri ale mizerieit are sed in pragurile caselor (unde iqi beau declderea)lirc la fel ca noi; e o situalie care nu poate fi indreptatS"nici prin legi ale Parlamentului, i;i zicea ea ferrnconvinsi, din una gi aceea;i pricinS.: le e dragd viaga. fnr x:hii oamenilor; in legdnarea, tropiitul sau tArsAielilekrr, in zbucium ;i in larmi, in tr5.suri, autornobile,, rrnnibuze, furgonete, in oarneni-sendvis care i;i tiriscpicioarele sau se clatini, in fanfare, in flasnete, inzborul triurnfitoq in uruitul si ciudatul cAnt acut alvreunui avion din ina-tturi; toate acestea alcdtuiau ceeat c iubea gi ea: viaga, Londra, in acest moment din lunairrnie.

Pentru ci era mljlocul lui iunie. RS"zboiul se sf6r-

;ise, diinuind doar pentru unii ca doarrrna Foxcroft,t lc la ambasadi, care se jelea aseari pentru ci triiatulrrr:ela dr5"gu! fusese omorAt si acurn vechiul conacrrrma si ii revind unui vir al lui; sau pentru ladyllexborough, care) dupi cAte se spunea, inaugurasett bazar de binefacere in timp ce tinea in rninit<:legrama vestind-o ciJohn, favoritul ei, fusese ucis;r lar totul se terminase - slavi Domnului se terminase.l')ra luna iunie. Regele qi regina se aflau la palat. $ipretutindeni, degi era abia inceputul sezonului, se

:nlzeau un frearnit, un tropot de ponei in galop,ciocnirea croselor de crichet; lorzi, Ascot, Ranelaghlqi toate celelalte; infEsurate deopotrivi in voalul

Irnportante centre ale vietii sportive si mondenelondoneze: Iard'ss,n The Maryrlebone Cricket Club, situat in nordul Londrei;lripodromul de Ia Ascot, in apropierea castelului Windsor; sil{urlingham Club din Ranelagh Gardens, situat in sud-vestul Londrei,rrrrde se.juca polo. goll qi tenis.

39

VIRGINIA WOOIT

mitisos al diminelii de un albastru-cenusiu care, pe

misuri ce zita se scurgea, avea si se desprindl de

pe ele gi s5. aduci pe terenuri gi peluze poneii zglobiiale ciror picioare din faln abia atingeau pdmAntul,

ci ;i scipirau in sus; tinerii involburali qi fetele care

chicoteau in muselinele lor strivezii qi care, chiaracum, dupi ce dansaseri toati noaptea, iqi scoteau

la plimbare absurzii c51ei lilo;i; ;i chiar acurn, la

aceastd ord, discrete viduve vArstnice gi bogate se

avAntau in automobilele lor dupi treburi misterioase;

iar negustorii se foiau in spatele vitrinelor cu imitalii

;i cu diamante, cu incintitoare broge vechi de

culoarea mirii, in monturi din secolul al XVII-lea,expuse ca si-i ispiteasci pe turigtii americani (numai

ci trebuie si fim chibzuili; si nu facern curnpirituripripite pentru Elizabeth), dar ;i ea, care iubea toate

acestea aga curn le iubea, cu o pasiune absurdi ;istatornicS, fiindci sirnlea ci frcea parte din ele,

intrucAt familia ei se trigea din curteni de pe vremea

regilor Georgel, da, si ea avea si aprindi ;i si facisi scAnteieze lurninile chiar in seara aceea; didea opetrecere. Dar ce ciudat, in timp ce intra in parc2,

ticerea; ceata; murmurul nedeslu;it; ralele voioase

plutind lin; pisirile infoiate fopiind; si cine venea

citre ea dinspre clidirile guvernamentale, cAt se

poate de nimerit, purtAnd o serwieti cu blazonulregal, cine altul decAt Hugh Whitbread, vechiul eiprieten Hugh - admiratrilul Hugh!

I Epoca marcati de domnia regilor George I-IV (17 14- i 830)2StJames's Park, cel mai vechi dintre cele opt parcuri regale,

datAnd de pe vremea regelui Henry al \4IIJea (circa 1530)

40

Doamna Dallouta2

- Buni. dirnineata, Clarissa, i se adresi llughpulin bombastic c5.ci se cunosteau din copili.rie.incotro?

imi place s5. hoini.resc prin Londra, ii rispunsedoamna Dalloway. E mai pldcut decAt si hoini.reqtipe la pri.

Din nefericire, ei veniseri pentru niste vizitemedicale. Alfi vin la Londra sd. vadi expozilii, si.meargi la oper6, s5-si scoatd fiica in lume, familiaWhitbread venea ,,si consulte niste medici.,. DecAte ori n-o vizitase Clarissa pe Evelyn Whitbread lasanatoriu! Iar nu se simtea bine Evelyn? Nu, Evelynnu se simtea deloc bine, ii rispunse Hugh, dAndu-i ainlelege, printr-o tuguiere a buzelor si bornbAndu_gitrupul siu elegant invesmAntat, viril, foarte binef6cut, perfect imbrS.cat (era aproape intotdeaunaprea elegant, probabil insi ci asa-i cerea mi.runta luislujbi de la Curte), ci solia sa suferea de o afectiuneinternS, nimic grav, pe care Clarissa Dalloway,ca o veche prietenS., o s-o ghiceasci fird si ceardamS.nunte. O, da, firegte ci ea intelese; ce necaz, sise simti ca o adevS.rati sord; totodati, in mod ciudat,a'urr senzatia cd" pdldria ei era nepotrivitd. Nu era opilirie de diminea15., nu? Pentru ci. intotdeauna inprezenta lui Hugh - care acum se gribea si plece,scotAndu-si pdldria cu un gest carn extravagant siasigurAnd-o cd, ardta ca o fetiscani de optsprezeceani si ci., desigur, o si vini diseari la serata ei, Evelynchiar insist5, numai ce s-ar putea si. intArzie pugin, dincauza recepfiei de la palat unde trebuia si_l escortezepe unul dintre bniefli luiJim - intotdeauna se simteaputin in inferioritate in fap lui Hugh; ca o scolirili;

4I

VIRGINIA WOOLF

dar fnea la el, in parte pentr-u ci il cunogtea de cAnd

se qtia gi apoi il considera un biiat bun in felul lui,degi pe Richard aproape ci-l scotea din slrite; cAt

despre Peter Walsh, el nu-i iertase pAni in ziua de azi

faptul ciJ plicea pe Hugh. l;i aducea aminte tot ce

se petrecuse la Bourton, scene cu sceni - Peter furios,

iar Flugh, fireqte, nu se putea misura cu el, totusi nu

era un imbecil absolut, precurn il socotea Peter, nicichiar un nitAng. CAnd tritrAna lui rnarnd ii ceruse

si renunte la vAnitoare sau s-o insoleasci la Bathl,o ascultase IZri qoviiald; era, intr-adevir, complet

lipsit de egoisrn qi si spui, precum Peter, ci nu avea

nici inimi, nici minte, nirnic altceva decAt manierele

Ei burra cre;tere ale unui gentleman englez, asta nu

putea spune decAt dragul ei Peter in momentele de

proasti dispozilie, cAnd devenea insuportabil, ba

chiar imposibil, dar ce incAntitor era si te plimbialSturi de el intr-o dimineali ca asta!

Luna iunie scosese la iveali toate frunzele

copacilor. Mamele din Pimlico2 \i aliptau pruncii.

Marina transmitea Amiralitigii3 mesaj dupi mesaj.

Arlington Street qi Piccadilly pdreau sd incingi pAniqi aerul parcului, si-i in{ioare frunzele, fierbinte,

sclipitor, purtAndu-le pe valurile acelei dMne vitalidlicare ii era atat de dragi Clarissei. Si cilireasci, sidanseze, cAt de rnult iubise toate acestea!

l Oraq cunoscut pentru biile romane si arhitectura datAnd dinsecolul al XV[I-1ea

2 Cartier londonez situat pe malul nordic al Tamisei, Iocuit de

oameni cu venituri mai modeste decAt cele ale familiei Dalloway3ClSdirea Amiralitigii, situatd in Whitehall, era inzestrati cu

telegraf qi transmitea mesaje navelor aflate in misiune.

42

Doamna Dallorualt

Puteau sd. fie departe unul de altul veacuri intregi,ea si cu Peterl ea nu-i scria niciodati., iar scrisorilelui erau cAt se poate de anoste; dar adeseori, peneasteptate, ii venea in minte un gAnd, dacd" ar fiacum lAngi mine, oare ce mi-ar spune? - unelezile, unele privelisti i-l aduceau inapoi, in deplindseninS.tate, firi vechea amdriciune; ceea ce erapoate rS.splata pentru ci ai linut mult la cineva; seintorceau in mijlocul StJames,s Park intr-o dimineatilrumoasi - se intorceau intr-adevir. Dar peter -oricAt de incAntitoare ar fi fost ziua, si copacii, siiarba, si fetila aceea imbricati in roz - peter nuvedea niciodati nimic din toate acestea. Dacd._lindemna ea s5. priveascS, iqi pune ochelarii gi privea.Ceea ce-l interesa pe el era starea lumii, muzica luiWagnert, poezia lui Pope2, caracterul oamenilorsi neajunsurile ei. Ce-o mai mu;truluia! Cum semai cioroviiau! Ea avea si se rnirite cu un prim_ministru si si-;i primeasci musafirii stAnd in capulscS.rii; gazda perfecti, asa o vedea el (si ea plAnsesedin pricina asta in camera ei de culcare), avea toatecaliti.tile unei gazde perfecte, ii spunea el.

Aga ci si acum se pomenea ciondinindu-se cu elin StJames's Park, suslinAnd ci anusese dreptate - sichiar ar,usese - ci nu se miritase cu el. Cdci intr-ocS.snicie trebuie si existe o oarecare toleranti, ooarecare independen!5. intre doi oameni care triiescimpreuni zi de zi in aceeasi casi; ceea ce Richard iirRichard Wilhelm Wagner (IBl3-lBB5), compozitor germancunoscut pentru operele sale, printre care se numi.rd: Otande<ulqburdtat5 Titnnhiiuser; Tiistnn ;i Isolda" I-ohmgin, Inelul nibelungilor

2Alexander Pope (1688-t 744), poet clasilist englez

45