revista serviciului de supraveghere de stat a …...plenar și necondiționat în crearea imaginii...

Apare bimestrial

Adresa noastră:

RM, Chișinău,

str. Gh. Asachi, 67a;

tel. 0 22 574 502, 069455553

e-mail:[email protected]

R e v i s t a S e r v i c i u l u i d e S u p rave g h e re d e S t at a S ă n ăt ăţ i i Pu b l i ce

Nr. 1 (50), Martie 2019

COLEGIUL DE REDACŢIE

CONSILIUL DE REDACŢIE

Redactor-șef: Iurie PÎNZARU

Redactori-șefi adjuncţi: Ion ŞALARUConstantin RÎMIŞ

Secretari de redacţie: Olesea CROITORIon NISTOR

Stilizator: Viorica CHIRILOV

Membri: Nicolae FURTUNĂ, Eudochia TCACI, Vasile GUŞTIUC, Grigore FRIPTULEAC, Stela GHEORGHIŢA, Valeriu PANTEA, Natalia URSACHI

Revista este destinată specialiștilor din domeniul sănătăţii publice, medicinei de familie și spitalicești, pedagogilor, auto-rităţilor publice locale, agenţilor economici, precum și populaţiei. Ea informează cititorii despre starea sănătăţii publice și promovează principiile modului de viață sănătos.

Издание предназначено специалистам в области общественного здоровья, семейной и клинической медицины, учителям общеобразовательных школ, местной публичной администрации, экономическим агентам и населению. Оно информирует читателей о состоянии общественного здоровья и пропагандирует принципы здорового образа жизни.

Newsletter is intended for specialists working in the field of public health, family and clinical medicine, local pu-blic authority, business, teachers of comprehensive schools as well as for ordinary people. It is provides information on public health situation and promotes the healthy way of life.

Valeriu GONCEAR

Oleg LOZAN

Adrian COTELEA

Ovidiu TAFUNI

Valentina VOROJBIT

Ion TULGARA

Viorica PRISACARI

Varfolomei CALMÎC

Constantin GRECU

Iurie OSOIANU

Elena BALAN

Galina OBREJA

Olga VOLCOVSCHI

Silvia PLĂMĂDEALĂ

Raisa SCURTU

Antoniţa FONARI

F O N D A T O RAgenţia Naţională pentru Sănătate Publică

Fondată în Februarie 2009 Fon

C U P R I N S

Aprecieri ................................................................................................................................. 3

MMesaj de felicitare al doamneiesaj de felic Silvia RADU, ministru al Sănătăţii,

Muncii și Protecncii și Prote ţiei Sociale, cu prilejul aniversării a 70-a a ANSP ............................................. 4

70 de ani de maturizare instituţională – 70 de ani de maturizare institu Mesaj de felicitare cu ocazia aniversării...................... 5

Revista ice:Cronica Sănătăţii Publi 10 ani de la fondare: ......................................................... 7

o a ea oVom avea o Moldovă curată numai după îmbunătăţirea sanitaţieioldovă curată nu ........................................... 9

Evaluarea poverii bolilor netransmisibile în Republica Moldova ..............................................11

Cancerul de col uterin şi prevenirea luirul de col uterin şi p ...................................................................................14

Paşi siguri spre o nutriţie corectăşi siguri spre o nutriţie core ...........................................................................................16

Efectele zgomotului profesional asupra sănătăţiiEfectele zgomotului profesion ...................................................................19

L a – un pericol major pentru sănătateegioneloza – un pericol major .....................................................................22

rotavirală la copiii miciInfecţia rotavirală la copiii mici..............................................................................................25

M surarea radonului din locuinţă – o necesitate pentru sănătatea publicăăsurarea radonului din locui .............................27

Radiaţiile ionizante în viaţa cotidiană ....................................................................................30

Efectele pesticidelor asupra sănătăţii femeilorasupra să .......................................................................33

Ce trebuie să ştim despre rezistenţa la antibioticedespre rezist ..................................................................36

Activităţi............................................................................................................................................... 39

Vreau să fiu informamat .............................................................................................................. 43

CRONICA SĂNĂTĂŢII PUBLICE Nr. 1(50), Martie 2019 3

Tatiana PĂUN,educatoare, mun. Chişinău

Sănătatea e unitatea

ce dă valoare tuturor zerourilor vieții.

Bernard de Fontenelle

O revistă de succes cultivă adevăratele valori

ale vieții umane, precum sănătatea şi menţi-

nerea ei, promovarea unui stil de viață sănă-

tos. Ceea ce impresionează cu adevărat într-o

astfel de revistă cu acoperire naţională este

diversitatea temelor abordate, care privesc pe

fiecare persoană, indiferent de vârstă, gusturi

sau etnie.

Multitudinea subiectelor îți provoacă interesulși te face să aștepți apariţia unui număr nou. Citesc unele articole de mai multe ori, iaratunci când am nevoie de un sfat sau de opărere știu cu siguranță că le pot găsi aici.Posibilitatea de a avea revista la îndemână face din ea o sursă demnă de încredere şi deinformare pentru mine.

În calitate de educator, am sarcina plăcută,dar şi responsabilă de a educa copiii din primiiani de viață, de a înțelege și orienta gândirealor, de a le cultiva deprinderi sănătoase, caresă devină norme de viaţă pentru ei. Une-ori sunt suficiente propriile recomandări, daratunci când avem la îndemână argumentelespecialiştilor în domeniu, le expunem cu și mai multă fermitate.

O SURSĂ DEMNĂ DE ÎNCREDERE

Andrian BURLACU,agent de pază la ocompanie particularădin Chișinău

Menirea revistei Cronica Sănătății Publice esă ajute oamenilor de rând să înţeleagă mai bine anumite stări de sănătate şi să reacţione-ze corespunzător, fără panică sau interpretărigreşite atunci când apar unele simptome de boală. Ceea ce bucură îndeosebi este limbajul simplu al textelor, scrise pe înțelesul cititorilorde orice vârstă.

Revista ne avertizează asupra multor lucrurice țin de sănătatea noastră, ne sfătuiește să neinformăm corect în legătură cu factorii care neinfluenţează viaţa spre bine sau spre rău. Am un respect aparte pentru compartimentul ceconține recomandări și îndemnuri la activităţicorecte şi sănătoase în viaţa noastră, precumși a celor care caută în noi un exemplu. Ma-terialele publicate ne ajută să facem față pro-vocărilor vieții, chiar dacă noi, spre regret, nu întotdeauna respectăm recomandările medi-cilor şi nu întotdeauna ducem un stil de viaţă sănătos.

Îmi exprim speranţa că revista va apărea și deacum înainte pentru a putea elucida tot spec-trul de probleme care ne preocupă.

O REVISTĂ ÎN SPRIJINUL SĂNĂTĂŢII POPULAŢIEI

APRECIERI

AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ4

Dragi colegi,

Cu siguranță, sănătatea populației este

cea mai de preț bogăție a unui stat, iar

menținerea sănătății publice este și trebuie

să fie o prioritate pentru orice țară. Sunt

70 de ani de la crearea instituției de stat

specializate în ocrotirea sănătății cetățenilor

Republicii Moldova, care astăzi poartă

denumirea de Agenția Națională pentru

Sănătate Publică, ani în care ea a evoluat și

s-a modernizat.

În anul 2018, am realizat împreună

reformarea instituției, având un singur scop:

îmbunătățirea și eficientizarea activității ei.

Astăzi, Agenția a devenit singurul organ de

control în sănătate.

Avem zilnic multe provocări care necesită

o soluționare operativă, un control riguros

al factorilor de risc asupra sănătății

populației, depistarea și combaterea bolilor

transmisibile și netransmisibile. Echipa

Agenției este una bine formată, puternică,

fiind capabilă să răspundă provocărilor,

să reziste greutăților, să implementeze

proiecte și activități care vor perfecționa

sistemul de sănătate publică. Vă asigur că

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale vă va oferi în continuare tot suportul

în soluționarea problemelor cu care vă

confruntați.

Vă felicit pentru că activați în una din

cele mai importante instituții din stat în

domeniul sănătății și vă urez mult succes și

realizări frumoase în activitățile pe care le

desfășurați.

Cu respect,

Silvia RADU,

ministru al Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale

al Republicii Moldova

MESAJ DE FELICITARE


70 DE ANI DE MATURIZARE INSTITUŢIONALĂ

și despre experiența vastă, acumulată după depășirea multor încercări și provocări, care au călit și consolidat colectivul, ajutându-l, prin eforturi comune și muncă asiduă, să obțină performanțe recunoscute și apreciate atât pe plan național, cât și internațional. Acești ani au constituit o perioadă marcată de capaci-tatea instituției de a se dezvolta, de a asigura ascensiunea prin care fiecare mem-bru al colectivu-lui să contribuie plenar la profila-xia maladiilor, la protecția și pro-movarea sănătății populației, de rând cu zidirea ac-tualului edificiu.

Firesc este să îndreptăm recunoștința noas-tră către veteranii instituției, pilonii formă-rii și consolidării acesteia, care, de-a lungul timpului, și-au adus contribuția la fortificarea sănătății populației și la ameliorarea situației sanitaro-epidemiologice din țară. Fiecare din-tre miile de colaboratori ai ANSP s-a implicat plenar și necondiționat în crearea imaginii po-zitive a instituției și a serviciului în ansamblu. Negreșit, tinerii specialiști au ce învăța de la veteranii instituției: exigență, profesionalism, abilități, obiectivitate și devotament cauzei, pentru că anume aceste calități îi caracterizea-ză pe specialiștii ANSP.

Aniversarea a 70-a marchează și o perioadă de maturizare instituțională, o oportunitate de evaluare a activității și de punere a ei în concordanță cu cerințele vremii. Nu putem afirma că ceea ce s-a înfăptuit este mult sau puțin, însă, cu certitudine, au existat ani în care proiectele noastre au fost grandioase, iar realizările – frumoase, în care s-a muncit mult și chiar peste program pentru obținerea unor

Stimați colegi! Aniversarea a 70-a reprezintă șapte decenii de afirmare, excelență și perseverență pe tărâ-mul sănătății publice, decenii în care Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a cunoscut și provocări, și evoluții, și reputație profesională de invidiat, și un nume afirmat. Evenimentul este de o majoră semnificație pentru ANSP, succesoarea Centrului Național de Sănătate Publică (CNSP), consolidat în timp prin comasarea unui șir de instituții specializate, care a înfruntat și depășit cu succes mai multe reforme pentru asigurarea perfecționării activității în domeniu. Momen-tul aniversării este un prilej de reflectare asu-pra drumului parcurs, dar și asupra viitorului, având ca imperativ aspirația către excelență și performanță în tot ceea ce trebuie să realizăm.

Pentru ANSP – instituție specializată prioritar în prevenire, profilaxie, protecție și promova-re a sănătății – aniversarea constituie o bună ocazie de a face retrospectiva etapelor în care, prin reforme și reorganizări, au fost înscrise paginile de referință din istoria sa, ajungându-se până la actuala entitate de sănătate publi-că. Vom aminti despre unele realizări notorii

MESAJ DE FELICITARE CU OCAZIA ANIVERSĂRII


lucruri mari și deloc ușoare, dar toate eforturi-le noastre au avut ca țintă asigurarea bunăstă-

rii populației.

În acești ani, ANSP s-a afirmat ca o entitate cu

merite incontestabile, însă cel mai important

lucru pentru noi este faptul că acum formăm

o echipă! Am reușit să ne aliniem la instituțiile

cu pondere substanțială în societate, cu im-

pact incontestabil asupra sănătății publice.

La ceas aniversar, îmi exprim respectul pentru

fiecare dintre Dumneavoastră, pentru devota-

mentul, insistența, curajul, abnegația și dărui-

rea cu care lucrați la altarul sănătății publice,

cu care exercitați misiunea de dezvoltare și

de fortificare a sistemului de sănătate publi-

că din țara noastră. Angajamentul și spiritul

de inițiativă, pe care

le-ați demonstrat în

situații de risc pentru

sănătatea populației,

sunt valori care vă

definesc ca adevărați

profesioniști în dome-

niu.

Anii trecuți au fost

anevoioși și calea par-

cursă deloc ușoară,

dar, prin competență,

abilități profesionale și dăruire de sine, fieca-

re, în măsura posibilităților sale, a contribuit

la edificarea actualei instituții de prestigiu,

care se ridică la nivelul așteptărilor societății.

Cu prilejul sărbătorii, Vă doresc multă sănă-

tate, performanțe, stabilitate și tenacitate,

iar recunoștința populației și respectul cole-

gilor pentru roadele eforturilor depuse întru

prosperarea sănătății publice și a bunăstării

sănătății populației să Vă aducă bucuria îm-

plinirii profesionale, pe care o meritați din

plin.

Nicolae FURTUNĂ,

director interimar

al ANSP


Pe parcursul a 10 ani de la fondarea revistei au fost pregătite și editate 49 de numere alepublicației periodice.

În conformitate cu statutul Buletinului infor-mativ Cronica Medicinei Preventive, iar dinanul 2011 – statutul Revistei Cronica Sănătă-ţii Publice, aprobat prin Ordinul MinisteruluiSănătăţii nr. 65 din 01.02.2011 Cu privire la Re-vista Cronica Sănătății Publice, publicația urma să elucideze în paginile sale probleme legatede activitatea serviciului de sănătate publică – la început din mun. Chişinău, apoi din în-treaga republică. Astfel, au fost abordate mai multe subiecte ce țin de epidemiologie, igie-nă, promovarea sănătăţii, profilaxia maladiilor, de activitățile realizate în cadrul serviciului, aufost date răspunsuri la întrebările unor cititori sau specialiști din diferite domenii, sfaturi să-nătoase etc. Desigur, nu puteau fi trecute cuvederea nici materialele referitoare la realiză-rile instituției, la performanțele notorietăților din domeniu.

O evaluare simplă a tematicii articolelor inse-rate în paginile revistei pe parcursul a 10 ani denotă că un loc deosebit le-a fost rezervat problemelor legate de epidemiologia şi pro-filaxia bolilor contagioase, precum situaţia

REVISTA CRONICA SĂNĂTĂŢII PUBLICE: 10 ANI DE LA FONDARE

epidemiologică, afecţiunile acute ale căilor respiratorii sau bolile diareice acute, holera,toxiinfecţiile alimentare, dizenteria, entero- şirotavirozele, tuberculoza, HIV/SIDA, hepatite-le virale, parazitozele, leptospiroza, poliomie-lita, bruceloza, oreionul, rabia, tusea convulsi-vă, infecţia Hemofilus influenzae tip B, rubeola,scarlatina, chlamidiaza, candidoza, gonoreea, herpesul Zoster, malformaţiile congenitale, rinfecţia parvovirală, HTLV-leucemie umană, tetanosul, tifosul exantematic, bioterorismul şi istoria epidemiilor, imunizarea populaţiei şi preîntâmpinarea maladiilor prevenibile prinvaccinuri, profilaxia maladiilor nosocomiale şi securitatea seringilor, pericolul contractării unor maladii prin intermediul animalelor de companie, combaterea rozătoarelor şi diferi-tor insecte – vectori ai infecţiilor.

Nu mai puțin diversă a fost tematica materi-alelor referitoare la domeniile sănătății ocu-paţionale, la igiena şi siguranţa alimentelor, sănătatea copiilor şi tinerilor, mediul ambiant şi riscurile pentru sănătate, apa şi sănătatea,schimbările climaterice, calamităţile naturale, canicula sau temperaturile scăzute vs sănăta-tea, zonele de agrement, depozitele pentrumărfurile de uz casnic şi igiena mărfurilor se-cond-hand, băi şi saune, gări auto, înlăturarea


(gestionarea) deşeurilor menajere și medicale, igiena aerului atmosferic şi a celui din încăperi, mediul habitual, inclusiv zonele de protecţie sa-nitară, expunerea la soare, influenţa antenelor de telefonie și a calculatorului asupra sănătății, WC-urile publice, haznale, solariul vs sănătatea, azotați, nitrați, plumb, materiale plastice, nano-materiale, azbestul vs sănătatea, bancnotele vs microbii, medicamente şi imunostimulatori, ra-diaţiile ionizante, zgomot, transportul public vs aspectele igienice de întreținere.

Autorii unor articole s-au referit la saloanele cosmetice, la igiena produselor cosmetice și a operațiilor de corectare și modelare, au dat sfa-turi referitoare la îngrijirea pielii și menținerea frumuseții. În alte articole au fost elucidate as-pecte cu privire la ținerea corectă a postului și la sănătate, la importanța instruirii igienice și a examenelor medicale profilactice atât la anga-jare, cât și a celor periodice, efectuate în scopul asigurării unor servicii sigure și produse ino-fensive, precum și la rolul investigaţiilor bacte-riologice de diagnostic. Alte materiale au fost dedicate rolului investigaţiilor sanitaro-igienice şi sanitaro-bacteriologice în expertiza sanitară a obiectivelor de mediu pentru a determina corespunderea lor cerinţelor normative de in-ofensivitate și siguranță.

Mai multe materiale au fost consacrate refor-mei Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănă-tăţii Publice şi organizării activităţii în domeniu. Cu ocazia diferitor aniversări și jubilee au fost omagiați mai mulți manageri, savanţi şi speci-alişti notorii din cadrul Serviciului de Suprave-ghere de Stat a Sănătăţii Publice şi al Ministe-rului Sănătăţii. Pentru comemorarea oamenilor din medicină cu merite deosebite, plecați pe calea fără de întoarcere, revista a instituit o ru-brică specială, intitulată In memoriam.

Odată cu aprobarea Concepţiei de reformare a Serviciului Sanitaro-Epidemiologic de Stat şi adoptarea de către Parlament a Legii nr. 10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice, cu atribuirea unor funcții noi Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice în domeniul de supraveghere şi control al maladiilor netransmisibile, au fost elaborate şi inserate în paginile revistei mai multe materi-

ale referitoare la prevenirea acestor maladii, dar şi la aspectele ce țin de îngrijirea şi reabilitarea bolnavilor în unele afecţiuni cardiovasculare cronice etc. Din lista subiectelor incluse spre abordare nu puteau lipsi nici cele referitoare la rolul fumatului, al consumului de alcool şi dro-guri, la activităţile fizice necesare pentru preve-nirea acestor maladii, la diabetul zaharat, can-cer, bronhopneumopatiile obstructive cronice, bolile renale, digestive, oculare, neurologice, mintale etc.

Una dintre rubricile permanente ale revis-tei este cea intitulată Activități, care relatează despre măsurile și acțiunile de promovare a sănătății, inclusiv despre cele dedicate zilelor mondiale și naționale, săptămânilor și lunarelor de prevenire și combatere a maladiilor trans-misibile și netransmisibile, precum și despre desfășurarea seminarelor de instruire, ateliere-lor de lucru etc. cu specialiștii din domeniu.

Spre regret, apariția în anul 2014 a unor proble-me legate de finanțarea instituției a făcut impo-sibilă editarea a 6 numere pe an, conform sta-tutului revistei. Chiar și așa, în anii 2014, 2016, 2017 și 2018 au fost editate câte patru numere, iar în 2015 au fost scoase de sub tipar 3 numere ale revistei Cronica Sănătății Publice.

Sperăm că odată cu stabilizarea situației în ca-drul reformei serviciului, care a fost inițiată în anul 2017 și a continuat pe parcursul anului 2018, vor fi revăzute unele aspecte ce țin de organizarea activității echipei redacționale, in-clusiv de revizuirea componenței Colegiului şi a Consiliului de redacţie. Sperăm totodată că și autorii materialelor inserate în paginile revistei vor aborda mai pe larg aspectele actuale ale sănătății publice la nivel mondial și național, vor împărtăși colegilor experiențele preluate din activitățile desfășurate la nivel regional și terito-rial, care merită să fie transmise și preluate.

Iurie PÎNZARU,

dr. șt. med., conf. univ.,

redactor-șef

Ion NISTOR,

medic igienist în Direcția

Promovarea sănătății a ANSP, secretar de redacţie


VOM AVEA O MOLDOVĂ CURATĂ NUMAI DUPĂ ÎMBUNĂTĂȚIREA SANITAȚIEI

În prezent domeniul alimentării cu apă şi sa-

nitaţiei este reglementat de un şir de acte le-

gislative şi normative în domeniu, unele fiind

adoptate cu modificări conforme condiţiilor

şi prevederilor noi, cu toate acestea, e nevoie

ca o mare parte din ele să fie perfecţionate în

continuare. Printre acestea se numără:

Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006

privind administraţia publică locală, care

stabileşte modul de organizare şi funcţio-

nare a autorităţilor administraţiei publice în

unităţile administrativ-teritoriale;

Legea nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002 a

serviciilor publice de gospodărie comunală,

care stabileşte cadrul juridic unitar privind

înfiinţarea şi organizarea serviciilor publice

de gospodărie comunală în unităţile admi-

nistrativ-teritoriale, inclusiv monitorizarea

şi controlul funcţionării lor;

Legea nr. 272-XIV din 10 februarie 1999 cu

privire la apa potabilă – stabileşte cerinţe

pentru asigurarea exploatării sigure a ser-

viciului de alimentare cu apă şi necesită să

fie revizuită în conformitate cu Directiva

98/83/CE privind calitatea apei destinate

consumului uman;

Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011,

elaborată în conformitate cu prevederile di-

rectivelor europene. Legea îşi propune să

protejeze apa împotriva poluării şi stabileş-

te standarde de calitate pentru mediu;

Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind

supravegherea de stat a sănătăţii publice,

care are drept scop asigurarea condiţiilor

optime pentru protecţia şi promovarea să-

nătăţii populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii

vieţii;

Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 a ser-

viciului public de alimentare cu apă şi cana-

lizare – reglementează cadrul juridic unitar

privind înfiinţarea, organizarea, gestiona-

rea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea

şi controlul funcţionării în localităţi a servi-

ciilor publice de alimentare cu apă potabilă,

industrială şi de canalizare a apelor uzate

menajere;

Hotărârea Guvernului nr. 662 din 13 iunie

2007 Pentru aprobarea Strategiei privind

aprovizionarea cu apă și canalizare a locali-

tăţilor din Republica Moldova, care se axea-

ză pe necesitatea perfecţionării cadrului

legislativ şi instituţional în conformitate cu

Liliana CARP, medic igienist înSecţia Sănătatea

mediului a ANSP


directivele UE, astfel încât populaţia să poa-

tă beneficia de servicii calitative, de model

nou, european;

Hotărârea Guvernului nr. 934 din 15 august

2007 Cu privire la instituirea sistemului in-

formaţional automatizat Registrul de stat al

apelor minerale naturale, potabile și băutu-

rilor nealcoolice îmbuteliate, care reglemen-

tează calitatea apei potabile şi stabileşte

cerinţele programelor de monitorizare şi de

raportare a calităţii apei potabile;

Hotărârea Guvernului nr. 950 din 25 noiem-

brie 2013 Pentru aprobarea Regulamentului

privind cerinţele de colectare, epurare și de-

versare a apelor uzate în sistemul de canaliza-

re și/sau în corpuri de apă pentru localităţile

urbane și rurale.

Republica Moldova este parte semnatară a

numeroase convenţii şi parteneriate relevan-

te pentru sectorul de alimentare cu apă şi

sanitaţie: Convenţia de la Espoo, Convenţia

de la Helsinki privind protecţia şi utilizarea

cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor

internaţionale şi Protocolul privind apa şi să-

nătatea din cadrul acestei convenţii, acorduri

bilaterale cu Ucraina şi România.

Problema asigurării cu apă potabilă și îm-

bunătățirii condițiilor de sanitație în Republica

Moldova constituie un subiect actual ce nece-

sită atenție și joacă

un rol major în bu-

năstarea populației

Republicii Moldova.

Actualmente, acest

domeniu este regle-

mentat de HG nr.

199 din 20.03.2014

Cu privire la aproba-

rea Strategiei de ali-

mentare cu apă și

sanitație pentru anii

2014-2028 și HG nr.

1063 din 16.09.2016

Cu privire la apro-

barea Programului

național privind implementarea protocolului

privind apa și sănătatea în Republica Moldova

pentru anii 2016-2025.

În Republica Moldova, cu sisteme centralizate

de alimentare cu apă potabilă sunt asigurate

1032 de localități, dintre care 3 municipii și 52

de orașe.

În ultimele două decenii, locuitorii RM au

resimțit efectele deteriorării considerabile a

serviciilor de alimentare cu apă și sanitație.

Incapacitatea oamenilor de a colecta, epura

și deversa apele uzate în condiții de siguranță

are influență directă asupra stării de sănătate

a populației.

Astfel, ponderea populației cu acces la sur-

se sigure de apă potabilă a constituit în anul

2017 97%, în timp ce cota-parte a populației

racordate la sisteme de canalizare a constituit

47%. În mediul rural acest indice a constituit

12%, iar în mediul urban – 45,5%.

Condițiile de acces la apă potabilă diferă sem-

nificativ în funcție de locul de trai și de zona

geografică. Cea mai favorizată regiune în

acest sens este centrul Moldovei, unde 72,3%

din populație este racordată la conducta de

apă, comparativ cu sudul Moldovei – 68,9% și

nordul țării – 67,5%.


EVALUAREA POVERII BOLILOR NETRANSMISIBILE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Ion ȘALARU,

șeful Direcţiei

Prevenirea și

controlul bolilor

netransmisibile

a ANSP

Care sunt cele mai răspândite boli netrans-

misibile în Republica Moldova

Bolile netransmisibile (BNT) sunt o problemă

majoră de sănătate publică şi socio-economi-

că în toate ţările din lume, dar mai ales în cele

cu venituri mici, unde se înregistrează 2/3 din

numărul total al acestora. În Republica Mol-

dova este tot mai evidentă creşterea morbi-

dităţii, deceselor premature şi dizabilităţii din

pricina acestor boli. Cauzele predominante

ale decesului populaţiei sunt bolile cardio-

vasculare şi cancerul, urmate de bolile di-

gestive, traume şi otrăviri, şi bolile aparatului

respirator, care exercită cea mai mare povară

atât asupra sistemului de sănătate şi a celui

de protecţie socială, cât şi asupra populaţiei

şi a economiei naţionale. La nivel global, Or-

ganizaţia Mondială a Sănătăţii consideră pri-

oritare bolile cardiovasculare, tumorile, bolile

respiratorii, diabetul şi bolile mentale.

Factorii de risc pentru BNT

Peste jumătate din povara bolilor, măsurată

în DALY (ani de viaţă sănătoasă pierduţi din

cauza dizabilităţii şi a decesului prematur) se

datorează factorilor de risc modificabili, le-

gaţi de stilul de viaţă, precum consumul de

alcool şi de tutun, tensiunea arterială înaltă,

colesterolul seric mărit; supragreutatea, con-

sumul redus de fructe şi legume, inactivitatea

fizică, la care se adaugă şi calitatea aerului.

Toţi aceşti factori sunt responsabili de creşte-

rea riscului bolilor netransmisibile, deşi majo-

ritatea din ei pot fi controlaţi şi depind, în cea

mai mare măsură, de atitudinea noastră faţă

de propria sănătate.

Povara BNT

Bolile netransmisibile, la nivel naţional, au

cauzat în a. 2018 circa 89% din numărul total

al deceselor şi sunt o povară atât pentru sis-

temul sănătăţii, cât şi pentru economia ţării,

constituind 2/3 din Fondul Asigurărilor Obli-

gatorii Medicale (FAOM). Distribuirea mortali-

tăţii după ponderea cauzei de deces este pre-

zentată în figura din pagina următoare.


Bolile cardiovasculare (BCV) sunt cauza

principală a deceselor. Rata mortalităţii pro-

vocate de aceste boli depăşeşte pe parcur-

sul mai multor ani 55%, iar în anul 2018 ea a

constituit 58%. Hipertensiunea arterială, car-

diopatia ischemică şi bolile cerebrovascula-

re sunt cele mai frecvente maladii cu sfârşit

letal în Republica Moldova. Rata mortalităţii

prin BCV rămâne la un nivel stabil înalt, toto-

dată, se constată o uşoară scădere, cu 5%, a

indicelui mortalităţii din contul scăderii ratei

mortalităţii prin cardiopatie ischemică şi boli

cerebrovasculare – cu cca 10%. În acelaşi timp,

se înregistrează creşterea cu 50% a ratei mor-

talităţii cauzate de hipertensiunea arterială.

În Republica Moldova, mortalitatea prin BCV

prevalează în mediul populaţiei cu vârsta aptă

de muncă, constituind 25-26% din totalul de-

ceselor populaţiei cu vârsta de 30-70 de ani,

îndeosebi în rândul bărbaţilor. În ultimii 5 ani,

morbiditatea prin boli cardiovasculare este în

descreștere cu cca 15%, deci putem prognoza

o continuă descreștere a mortalităţii prin BCV,

principalele preocupări fiind prevenirea și con-

trolul hipertensiunii arteriale, având în vedere

că 45% din populaţie suferă de hipertensiune.

Tumorile maligne reprezintă a doua cauză de

deces, cu o incidenţă sporită printre persoa-

nele apte de muncă, şi constituie 16,6% din

totalul deceselor înregistrate în ultimii 5 ani,

fiind în continuă creştere. Rata mortalităţii

generale, provocate de tumori, are o tendinţă

de creştere permanentă – de la 165,3 cazuri la

100 de mii de populaţie în anul 2013 la 173,4

cazuri la 100 de mii de populaţie în anul 2018.

Deşi incidenţa cancerului nu s-a modificat

substanţial, numărul real de persoane cu tu-

mori benigne, stări precanceroase, cancer in

situ şi tumori maligne este mai mare din cauza

diagnosticării tardive. Cu excepţia cancerului

cervical, unde mortalitatea s-a reduc cu 50%

în ultimii ani, se înregistrează o creştere cu

5-7% la celelalte tipuri de cancer (colorectal,

pulmonar, cutanat). De menţionat că indicele

mortalităţii prin tumori în a. 2018 a fost mai

mare cu 25% faţă de a. 2011, constituind cea

mai semnificativă creştere din toate bolile

netransmisibile. Rata mortalităţii prin tumori

maligne variază în funcţie de vârstă. O creş-

tere bruscă se atestă la 45 de ani şi mai mult,

iar peste 60% din cazurile de deces survin la

o vârstă aptă de muncă. În ultimii ani, morbi-

ditatea prin principalele grupe de cancer a cres-

cut cu 10-20%, deci putem prognoza o continuă

creștere proporţională a mortalităţii prin tumori

maligne.

Bolile aparatului digestiv (în special hepati-

tele cronice şi cirozele hepatice) ocupă 9,1%

din structura totală a mortalităţii, plasându-se

pe locul trei în structura cauzelor de deces în

Republica Moldova. Mortalitatea generală va-

riază anual: de la 106 cazuri la 100 de mii de

populaţie în anul 2015 la 95,5 la 100 de mii de

populaţie în anul 2018 şi, deşi este în scădere

începând cu a. 2011, este totuşi cea mai înaltă

din regiunea europeană. Ponderea deceselor

58%17%

9,10%

4,20%

1,10%

6% 5% boli cardiovasculare

tumori

boli digestive

boli respiratorii

diabet

traume si otraviri

alte cauze

Figură. Mortalitatea populaţiei după cauze de deces


provocate de hepatitele cronice şi de ciroze

constituie 80,2%, totodată, rata mortalită-

ţii prin ciroze hepatice a scăzut mai mult de

2 ori în ultimii 5 ani. Una din cauzele de bază

ale acestui fenomen este scăderea cu 50% în

aceeaşi perioadă a consumului de alcool per

capita (de la 21 de litri la 15,2 litri). În ultimii

5 ani, morbiditatea prin bolile digestive este în

descreștere cu cca 15%, deci ne putem aștepta

la o continuă descreștere a mortalităţii prin boli

digestive.

Bolile cronice ale aparatului respirator ocu-

pă 4,2% din structura totală a mortalităţii, pla-

sându-se pe locul patru în structura cauzelor

de deces în Republica Moldova. Mortalitatea

prin aceste boli înregistrează o tendinţă de

descreştere lentă, numărul persoanelor dece-

date micşorându-se de la 53 de cazuri la 100

de mii de populaţie în a. 2011 la 44,2 cazuri

de deces în a. 2018. Mai pronunţată este scă-

derea ratei mortalităţii prin boala pulmonară

cronică şi astmul bronşic (cu 10-15% în ultimii

5 ani). În ultimii 5 ani, morbiditatea prin bolile

cronice ale aparatului respirator, cu excepţia

astmului bronșic, este în descreștere cu cca 10%,

cel mai probabil din cauza creșterii ponderii per-

soanelor alergice.

Diabetul zaharat ocupă 1,1% din structura

totală a mortalităţii, plasându-se pe locul cinci

în structura cauzelor de deces în Republica

Moldova. În ultimii 15 ani în Republica Mol-

dova s-a înregistrat o creştere de peste două

ori a incidenţei, prevalenţei şi, concomitent, a

invalidizării şi mortalităţii prin diabet zaharat.

În structura pacienţilor cu diabet zaharat 20%

sunt copii şi adolescenţi cu diabet de tip 1, iar

80% – persoane cu vârste de peste 40 de ani,

având diabet de tip 2. Actualmente, în Repu-

blica Moldova se înregistrează peste 120 de

mii de bolnavi cu diabet zaharat. În ultimii 5

ani, morbiditatea prin această boală a crescut

cu 10%, iar numărul bolnavilor ar putea spo-

ri şi în continuare. Diabetul zaharat este mult

mai larg răspândit în mediul urban, în compa-

raţie cu mediul rural. Diferenţa poate fi expli-

cată prin diversele obiceiuri nutriţionale ale

populaţiei urbane, care consumă mai multe

dulciuri şi produse pe bază de zahăr şi grăsimi

trans, comparativ cu cea rurală.

Tulburările mentale și de comportament. În

ultimii 5 ani, mortalitatea prin aceste boli a

scăzut de 3,4 ori şi constituie 0,23% din struc-

tura deceselor înregistrate. Totodată, peste

99% din aceste decese sunt cauzate de tulbu-

rările mentale şi comportamentale, provocate

de alcool. În ultimii 5 ani, morbiditatea prin tul-

burări mentale și de comportament, cu excepţia

celor cauzate de alcool (alcoolism și psihoze al-

coolice), este în descreștere de 2,2 ori.

Reducerea poverii BNT

După cum vedem, povara BNT este foarte în-

altă. Aceste boli presează tot mai mult asupra

sistemului de sănătate, dezvoltării economi-

ce şi bunăstării populaţiei, în general, astfel

încât sistemul sănătăţii este nevoit să lucreze

pentru tratamentul pacienţilor în detrimentul

promovării sănătăţii şi prevenirii bolilor. Toto-

dată, pierderea productivităţii economice, ca-

uzată de BNT, este semnificativă: s-a estimat

că la fiecare creştere cu 10% a mortalităţii prin

BNT, creşterea economică scade cu 0,5%.

În mare măsură, bolile netransmisibile pot fi

prevenite, iar detectarea timpurie şi buna ges-

tionare a cazurilor de boală pot contribui la o

mai bună calitate a vieţii şi la o morbiditate şi

mortalitate reduse. Aceasta necesită o abor-

dare sistemică cuprinzătoare, care combină

intervenţiile de sănătate publică (de exemplu,

controlul tutunului şi al alcoolului, taxele pe

produsele nesănătoase, reducerea consumu-

lui de sare, campaniile de informare) cu ser-

viciile individuale eficiente de sănătate (de

exemplu, detectarea şi gestionarea hiperten-

siunii arteriale şi a diabetului). Deşi prevenirea

este mult mai ieftină decât tratamentul, ea to-

tuşi necesită efort şi resurse. Important este să

avem grijă de propria sănătate, ca de valoarea

cea mai de preţ, şi să prevenim aceste boli.


Сancerul de col este o afecțiune malignăa celulelor ce căptușesc suprafața colului. Afecțiunea apare mai frecvent la femeile ac-tive din punct de vedere sexual, trecute de 30 de ani. Pentru a se transforma în cancer, o lezi-une de pe suprafața colului uterin are nevoiede o perioadă lungă de timp – 9-10 ani.

Anual, în ultima decadă a lunii ianuarie, în Re-publica Moldova se desfăşoară Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de coluterin, care are drept scop informarea și sen-sibilizarea populaţiei privind modul de preve-nire a cancerului de col uterin prin programe de screening şi de vaccinare contra virusului Papiloma uman (HPV).

Screeningul cancerului de col uterin presupu-ne testarea pentru pre-cancer și cancer în rân-dul femeilor care nu au simptome specifice și se simt perfect sănătoase. Atunci când scree-ningul detectează leziuni pre-canceroase, ele

pot fi tratate, iar boala poate fi ușor evitată. Screeningul asigură detectarea cancerului în stadiu incipient, de aceea tratamentul are un mare potențial de vindecare.

Dintre toate tumorile maligne, cancerul decol uterin este cel care poate fi prevenit prin screening mai eficient decât altele. Programe-le bine organizate de screening pot preveni până la 80% din cazuri.

Vaccinarea împotriva HPV este extrem deeficientă, dacă este efectuată în perioadaadolescenţei, şi poate reduce rata dezvoltăriicancerului de col uterin pe viitor. Vaccinareamicșorează riscul de cancer, dar nu excludenecesitatea efectuării screeningului. Împre-ună, screeningul și vaccinarea reprezintă cea mai eficientă protecție împotriva canceruluide col uterin, iar riscul apariției acestuia poate fi redus prin vaccinare împotriva virusului Pa-piloma uman (HPV) de tipul 16 și 18.

Cancerul de col uterin este ca frecvență al2-lea la femei după cancerul mamar. Statisti-cile oficiale estimează că la nivel mondial can-cerul cervical (sau cancerul de col uterin – n.r.)curmă o viață la fiecare 2 minute, în Europa– la fiecare 18 minute. Anual, boala provoa-că aproximativ 275 de mii de decese. Pe plan mondial, cancerul de col uterin se depisteazăla 600 de mii de femei. Circa 85% dintre cazu-rile de cancer cervical apar în ţările în curs dedezvoltare, în care nu există programe popu-laţionale adecvate de screening și prevenire.

CANCERUL DE COL UTERIN ȘI PREVENIREA LUI

Aurelia LEURDĂ,A

medic epidemiolog în

Direcția Prevenirea

și controlul bolilor

netransmisibile

a ANSP


virusului Papiloma uman reduce cazurile de in-fectare, inflamare la nivel de col uterin și favo-rizează fertilitatea. Vaccinul care se folosește, inclusiv în Republica Moldova, este un vaccin tetravalent ce protejează nu doar împotriva celor mai frecvente virusuri provocatoare de cancer cervical, ci și a condiloamelor genitale.

Totodată, se estimează că în rândul persoa-nelor vaccinate numărul nașterilor premature este cu 13% mai mic, iar nivelul de protecție a persoanelor vaccinate este cu 96% mai mare decât în mediul celor care nu au administrat doze de vaccin.

Republica Moldova s-a alăturat celor 33 de ţări din Europa şi 74 de ţări din întreaga lume care aplică acest vaccin. Lotul de vaccinuri gratui-te a fost oferit țării noastre de Alianța Globală pentru Vaccinuri și Imunizări (GAVI). Pentru pe-rioada 2019-2025, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale va cumpăra preparatele la preț redus prin intermediul UNICEF.

Prevalența înaltă a factorilor de risc (consumul nociv de alcool, fumatul, alimentația nesănă-toasă, activitatea fizică redusă, începerea pre-coce a vieții sexuale, multitudinea parteneri-lor sexuali, infecția cu virusul Papiloma uman (mult mai cunoscut ca HPV)), infecțiile genita-le neglijate și netratate, folosirea mai mult de 5 ani a contraceptivelor și un istoric de sarcini multiple, care traumatizează colul uterin, pot duce la apariția cancerului.

Rețineți câteva recomandări utile pentru pre-venirea cancerului de col uterin:

Profilaxia primară a cancerului de col uterin include vaccinarea HPV, care ajută la preve-nirea cancerului de col uterin, al vulvei și va-ginului; Profilaxia secundară presupune identifica-rea şi tratarea precoce a persoanelor cu mo-dificări pre-canceroase ale colului uterin, în scopul prevenirii evoluției ulterioare a aces-tora în cancer invaziv (prelevarea frotiului ci-tovaginal Babeș-Papanicolau o dată la 2 ani). Profilaxia terţiară reprezintă un tratament complex sau combinat ce include interven-ţia chirurgicală în asociere cu radio- şi chimi-oterapia.

Conform datelor bibliografice, după nivelul de morbiditate prin cancer cervical, România și Republica Moldova se plasează pe primul loc printre țările Europei Centrale și de Sud-Est. Etiologic, 99,7% din cazurile de cancer cervi-cal sunt provocate de HPV (virusul Papiloma uman). Există peste 100 de tipuri de virus HPV, mai cancerigene fiind tipurile 16 și 18, respon-sabile de 70% din cazurile de cancer cervical la nivel global.

În Republica Moldova, zilnic, o femeie este di-agnosticată cu cancer de col uterin, iar la fie-care trei zile una moare din această cauză. În ultimii cinci ani, peste 1500 de femei au fost diagnosticate cu cancer, iar peste 1000 dintre ele și-au pierdut viața.

Maladia se plasează pe locul şapte în structura bolilor oncologice şi afectează preponderent femeile cu vârsta cuprinsă între 35 şi 60 de ani. Medicii susţin că aproape toate cazurile de cancer cervical sunt provocate de infecții cu tulpini ale virusului Papiloma uman. Acesta se poate transmite pe cale sexuală și afectea-ză numai persoanele de sex feminin, bărbații fiind doar purtători.

Pentru a conștientiza mai bine gravitatea pro-blemei, vom spune că în Republica Moldova doar în anul trecut au fost diagnosticate cu această boală circa 360 de femei (160 dintre ele au decedat). În total, la evidența medicilor se află peste 4000 de femei.

Cancerul de col reprezintă o dramă a femeilor tinere, aflate în plină activitate, și este extrem de înselător, deoarece primele simptome apar în stadiile avansate ale bolii.

Pentru a preveni maladia, Ministerul Sănătăţii, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un pro-gram de vaccinare împotriva cancerului de col uterin pentru anii 2017-2018. Astfel, aproape 15 mii de fete cu vârsta de 10 ani au fost vac-cinate gratuit împotriva virusului Papiloma uman, iar femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani au fost îndemnate să efectueze scre-eningul de col uterin sau testul Papanicolau absolut gratuit.

Studiile demonstrează că vaccinul împotriva


PAȘI SIGURI SPRE O NUTRIȚIE CORECTĂ

medic igienist în

Secția Sănătatea

nutrițională și a

copiilor a ANSP

Alimentația sănătoasă este un subiect care suscită interesul publicului larg de multă

vreme, dar acest interes a fost accentuat mai

ales în ultimii ani, când studiile de specialitate

și-au propus să demonstreze cât de nocive

sunt unele dintre alimentele consumate frec-

vent de populație.

O alimentație sănătoasă nu înseamnă re-

nunțarea la alimentele preferate, ci una echi-

librată. Altfel spus, administrarea atâtor pro-

duse de câte are nevoie organismul pentru

a extrage din ele proteinele, carbohidrații,

grăsimile, fibrele, vitaminele, fitonutrimentele

etc. necesare.

În principiu, niciun produs nu este sănătos sau

nesănătos, benefic sau dăunător, totul depin-

de de cantitatea consumată și de frecvența

meselor.

Starea noastră de bine depinde, în mare

măsură, de modul de nutriție. Iată de ce im-

portant este să cunoaștem cât mai multe

informații despre alimentația sănătoasă, dat

fiind faptul că moderația și variația, după cum

ne atenționează specialiștii în nutriție, sunt

principalele atribute ale ei.

În mod normal, ne place să mâncăm pentru

a ne satisface foamea, pofta sau gustul, dar și

pentru a trăi sănătos, știind că hrana este unul

dintre factorii de bază care ne influențează

traiul.

Un prim-pas spre o alimentație sănătoasă este

să învățăm cât mai multe despre aceasta. Ele-

mentele de bază ale ei sunt:

asigurarea unui aport caloric corespunzător

(echilibru caloric);

administrarea substanțelor nutritive în pro-

porții adecvate (echilibru nutrițional);

aport de sare de maxim 5 g/zi;

consum zilnic proporționat al celor 5 grupe

alimentare: cereale și produse cerealiere,

fructe și legume, lapte și produse lactate,

alimente bogate în proteine (de origine ve-

getală și animală) și alimente grase și produse

zaharoase – cu multă cumpătare;

3 mese principale și 2-3 gustări;

preparare cu ajutorul tehnologiilor moder-

ne;

savurarea mâncării;


grija pentru siguranța alimentară;

aport de lichide de cel puțin 2 litri zilnic;

alcoolul nu face parte din alimentația sănă-

toasă, dar se admite un aport moderat.

Este foarte important să aplicăm corect ceea

ce este legat de alimentația sănătoasă, iar

acest lucru se poate face numai dacă mai întâi

analizăm și apoi adaptăm totul la propriul or-

ganism: gusturile, obiceiurile alimentare, cât

muncim, cum ne relaxăm, ce activitate fizică

practicăm.

Studiile arată că majoritatea oamenilor se ali-

mentează neechilibrat – prea puține fructe, le-

gume și pește și prea multe alimente bogate

în zahăr, sare și grăsimi saturate.

Alimentația echilibrată și mișcarea fortifică să-

nătatea și vitalitatea, acestea reduc semnifica-

tiv riscul bolilor cardiovasculare, al cancerului,

diabetului de tip 2 și altor maladii netransmi-

sibile.

Republica Moldova se confruntă cu povara

dublă a malnutriției. Pe de o parte, subnutriția

şi deficiențele nutriționale, caracteristice

țârilor în curs de dezvoltare, iar pe de alta –

supragreutatea (supraponderabilitatea) şi

obezitatea, caracteristice țârilor dezvoltate.

6% din copiii cu vârsta până la 5 ani au retard

statural, condiționat de insuficiența cronică

de energie, iar a cincea parte din copii suferă

de anemie (Studiul de indicatori multipli în cui-

buri (MICS), Republica Moldova, 2012). Circa

o treime din femeile de vârstă fertilă şi peste

40% din femeile gravide au anemie. Jumătate

din populația adultă este supraponderală sau

obeză. Unul din trei copii suferă de deficiență

de iod. Femeile de vârstă fertilă, cele care

alăptează şi copiii sunt cele mai susceptibile

grupuri la deficiența de iod. Aceasta este de-

terminată de nivelul scăzut al conținutului

de iod în factorii de mediu, de aceea pentru

prevenirea tulburărilor prin deficit de iod

sunt necesare intervenții permanente de su-

plimentare cu iod a populației. Circa două

treimi din populația cu vârsta de peste 40 de

ani, aparent sănătoasă, are valorile tensiunii

arteriale şi ale colesterolului mărite. Nutriția şi

alimentația proastă, precum şi factorii de risc

asociați sunt responsabili de pierderea anuală

a 50% din anii de viață sănătoși la femei şi 35%

– la bărbați.

Alimentația nesănătoasă şi nivelul redus al

activității fizice sunt printre principalele 4 ca-

uze ale bolilor netransmisibile, precum boli-

le cardiovasculare, hipertensiunea, diabetul

de tip 2, atacul cerebral, unele tipuri de can-

cer, afecțiunile musculo-scheletice şi unele

afecțiuni mintale. Pe termen lung, creșterea

morbidității prin boli netransmisibile va avea

un impact negativ asupra speranței de viață şi

va reduce calitatea ei.

Peste 80% din cazurile anuale de deces, în-

registrate în Republica Moldova, sunt con-

diționate de bolile netransmisibile. Bolile car-

diovasculare sunt cauza a 55-57% din dece-

sele înregistrate anual, cancerul – a circa 14%

din decese, bolile aparatului digestiv – a circa

10% din decese.

Doar jumătate din copiii cu vârsta până la 7

ani consumă zilnic lapte şi 62% – fructe şi le-

gume, cu diferențe semnificative între mediul

urban şi cel rural şi nivelul de venituri al fami-

liei. Fructele şi legumele sunt mai accesibile

pentru majoritatea populației doar în sezon.

Oricând și oriunde trebuie să practicăm ali-

mentația sănătoasă. Abaterile de la regulile

de alimentație sănătoasă apar, de obicei, cu

ocazia sărbătorilor religioase sau a meselor

festive, dar este important ca aceste abateri să

fie moderate, să nu se repete prea des și să fie

urmate de recuperare nutrițională adecvată.

Alimentația sănătoasă apropie de noi binele și

îndepărtează răul, dar oamenii, în majoritatea

lor, nu se alimentează corect. Fie că nu știu, fie

că nu pot sau uită că plăcerea de a mânca se

obține și din cumpătare, nu doar din ghiftui-

re. Acest lucru devine alarmant, pentru că o

națiune care nu se hrănește sănătos devine


ea însăși nesănătoasă. În acest context, este

esențial procesul de educație nutrițională per-

manentă la toate vârstele, la toate nivelurile

societății și prin toate mijloacele.

Atenție! Iată câteva sfaturi pe care trebuie să !

le transformați în reguli simple de viață. Ele vă vor ajuta să fiți în formă, să vă păziți de diferite afecțiuni și să vă păstrați silueta:

- Stabiliți ore regulate de masă;

- Nu mâncați mult înainte de culcare!

- Feriți-vă de prăjeli!

- Fiți atenți la combinarea grupelor de ali-mente;

- Evitați supraîndulcirea;

- Controlați consumul de sare;

- Nu săriți peste micul dejun;

- Înlocuiți sucurile din magazin cu alte vari-ante mai sănătoase;

- Includeți în hrană fibrele;

- Feriți-vă de excese.

SFATURI SĂNĂTOASE

ROŞIILE REGLEAZĂ GLICEMIA ŞI REDUC POFTA DE DULCEÎn sezonul de vară-toamnă majoritatea dintre noi preferă să consume roşii: salate, sosuri, suc etc. De fapt, în reţeaua de comerţ aces-te legume sunt accesibile anul împrejur, fiind sau importate, sau cultivate în sol acoperit (sere etc.).

Iată doar unele beneficii ale consumului de roşii pentru organismul uman: protejează deradicalii liberi şi luptă împotriva mai multor boli; oferă o mare varietate de vitamine, mi-nerale şi antioxidanţi puternici; sunt bogate în licopen; furnizează tiamină, niacină, vita-mina B

6, magneziu, fosfor şi cupru. De exem-

plu, 50 de grame de roşii proaspete furnizea-ză 2 grame de fibre sau acoperă cca 7% din cantitatea

ş -

vitamina C şi 22% de vitamina A,esenţială pentru menţinerea sănătăţii ochi-lor. Prin conţinutul bogat de magneziu şi po-tasiu, sucul de roşii este vital pentru menţine-

rea sănătăţii inimii, pielii, întăreşte oasele şifortifică firul de păr, iar betacarotenul prote-jează împotriva acţiunii nocive a radiaţiilor UV.

În acelaşi timp, sucul de roşii, bogat în crom, ajută la reglarea glicemiei şi inhibă pofta de dulce.

Reţineţi! Fiind sărace în grăsimi saturate şi calorii şi bogate în fibre şi apă, roşiile sti-mulează producţia de leptină – hormonul responsabil de controlul apetitului, reglareametabolismului şi reducerea greutăţii cor-porale. Leptina informează creierul desprerezervele de grăsime din organism şi le acti-vează atunci când alimentaţia imediată sauregulată nu este posibilă.

Odată cu creşterea în greutate, comunicareadintre leptină şi creier se complică, dezvol-tându-se rezistenţa la leptină. Ca urmare, creşterea în greutate continuă, iar de kilo-gramele acumulate devine tot mai compli-cat să scapi.


Rodica ȚABUR,șefa Centrului Republican de BoliProfesionale din cadrul IMSP Spitalul Clinic RepublicanTimofei Moșș gneaga

EFECTELE ZGOMOTULUI PROFESIONAL ASUPRA SĂNĂTĂȚII

Din punct de vedere fizic, fenomenele sonore pot fi sunete sau zgomote.

Sunetul se produce prin vibrația corpurilor sau a moleculelor de aer și se transmite numai printr-o mișcare ondulatorie longitudinală, capabilă să producă senzație auditivă. Uni-tatea de măsură a sunetului este Hz (hertz). Capacitatea auditivă umană este cuprinsăteoretic în intervalul 16-20.000 Hz, cu variații semnificative în funcție de vârstă și starea de sănătate.

Zgomotul este o vibrație neregulată și aperil -odică, formată din unul sau mai multe sunete ori tonuri (oscilații mecanice audibile), careproduce o senzație auditivă dezagreabilă, uneori jenantă, poate să împiedice comunica-rea umană și să perturbe capacitatea de mun-că sau chiar sănătatea.

Zgomotul profesional este definit ca l un com-plex de sunete cu intensități și înălțimi variate,

RșRPcCT

cu caracteristici diferite (impulsive, pure audibi-le), ritmice sau aritmice, produse continuu sau discontinuu de mașini, instrumente, aparate,mijloace de transport etc. în timpul desfășurării activității profesionale.

Pentru o corectă evaluare a perturbăriiactivității prin zgomot trebuie cunoscute ur-mătoarele aspecte:

zgomotul neașteptat sau intermitent deran-jează mai mult decât cel continuu; zgomotele cu spectru bogat în componen-te de frecvență ridicată deranjează mai multdecât cele care au în componență frecvențe joase; activitățile care necesită timp îndelungat o atenție sporită sunt cele mai sensibile la zgomot; sensibilitatea la zgomot este mai intensă în stadiul de instruire, de asimilare decât în lu-crările de rutină; activitățile repetitive sunt mai puțin afecta-te decât activitățile mintale, care necesită o concentrare intensă.

Zgomotele profesionale, în care predomină sunete cu intensitate mare (peste 85-90 dB (decibeli)), sunt nocive pentru ureche.

Factori etiologici favorizanţi (secundari):vârsta și sexul nu sunt concludente;- afecţiunile urechii medii (preexistente); re-

flexul stapedian (oboseala reflexului acus-tic, muşchiul stapedian, scăriţei), care are rol


protector împotriva zgomotului; alcoolismul și fumatul; starea sistemului neurovegetativ; carenţa latentă de vitamină B; noxele care pot induce sau potenţa în mod independent afecţiunile otice: oxidul de carbon, plumbul, manganul, sulfura de carbon, tetraclorura de carbon etc.; hipobarismul sau hiperbaris-mul; medicamentele ototoxice (Kanamicină, Streptomicină, Gentamicină, Chinină etc.).

Locuri de muncă, operaţii tehnologice, pro-fesiuni expuse:- minerit: perforatoare ale rocilor cu ciocane

pneumatice, puşcare, instalaţii de antezdro-bire (mineri);

- industria constructoare de mașini: curăţirea pieselor turnate (dezbatere), crăiţuire, poli-zare, sablare, curăţire cu dălţi şi ciocane pne-umatice, nituire, tăiere, ştanţare, perforare, forjare, laminare, ambutisare, bancuri de probe, fabricarea cuielor etc.;

- industria textilă: războaie mecanice, carde, maşini de bobinat etc.;

- industria alimentară: îmbutelierea lichide-lor, fabricarea biscuiţilor şi a pastelor făinoa-se, rafinării de ulei, mori;

- agricultură: tractorişti;- transporturi: motoare cu explozie, bancuri

de probe, turbine cu gaze, avioane cu reac-ţie, locomotive cu abur, mai ales în sala ma-şinilor;

- construcții: concasoare şi mori pentru ma-teria primă, utilaje de terasament, betoniere etc.;

- centrale electrice: cazane, turbine, evacuarea aerului sub presiune;

- telecomunicații: căşti şi receptoare telefoni-ce (telefonişti);

- utilizarea materialelor explozibile: militari sau muncitori;

- birouri: mașini de scris, de calcul etc.

De menționat că zgomotul profesional se ex-tinde de multe ori asupra unui număr mare de muncitori care efectuează munci nezgomo-toase în vecinătatea surselor de zgomot nei-zolate.

Efectul zgomotului asupra organismuluiExpunerea zilnică la un zgomot de peste 85 dB va produce o hipoacuzie progresivă, iar

expunerea la un zgomot mai intens va accele-ra distrugerile din urechea internă. Nu se per-mite expunerea la un zgomot de peste 140 dB.

Expunerea la zgomotul profesional are asupra organismului două efecte auditive adverse: hipoacuzia și surditatea profesională.

Acestea pot fi acute sau cronice și sunt depen-dente de distanţa faţă de sursa de zgomot, mediul de lucru și factorii individuali (fragili-tate cohleară constituţională sau dobândită).

Hipoacuzia. Dacă intensitatea sunetului este prea mare şi durata de expunere prea lungă, încetează recuperarea pragului auditiv, ceea ce duce la creșterea continuă a lui, însoțită de leziuni celulare permanente. Gradul hipo-acuziei depinde de intensitatea zgomotului (dBA), de caracteristicile sale temporale (con-tinuu, intermitent, tranzitoriu), de caracterul său spectral (frecvenţa sunetelor conţinute), de durata expunerii, susceptibilitatea indivi-duală la zgomot constând într-o fragilitate cohleară constituţională sau dobândită. Expu-nerea continuă la 100 dBA poate produce, în medie, o scădere a pragului auditiv de 5 dBA în 5 ani, de 14 dBA – în 12 ani şi de 19 dBA – în 14 ani.

Surditatea. Surditatea profesională este alte-rarea ireversibilă a auzului, ca urmare a expu-nerii prelungite la o ambianță sonoră crescută în timpul exercitării profesiei. Această defini-ţie exclude hipoacuziile datorate traumei so-nore unice accidentale, traumelor sonore acu-te, traumelor prin explozie sau disbarice, care sunt parte a accidentelor de muncă.

Efecte extraotice (nespecifice), reprezentate de diverse modificări funcționale organice:pe termen scurt: creșterea frecvenței pulsului și respirației; hipertensiune arterială (îndeo-sebi diastolică); creșterea consumului de oxi-gen la nivelul țesuturilor; creșterea tonusului muscular; scăderea secreției gastrice;pe termen lung: cardiopatie ischemică; tul-burări de ritm cardiac; creșterea rezistenței periferice arteriolare și capilare; tulburări di-gestive (reducerea peristaltismului gastroin-


testinal, ulcer gastroduodenal); hipoglicemie;pierderea moderată în greutate; nevroze șialte afecțiuni neuropsihice secundare stresu-lui generat de zgomot (modificarea reacțiilor emoționale, astenie, dureri de cap, oboseală, iritabilitate crescută, depresie); declanșează crize de epilepsie (la cei bolnavi anterior); scă-derea capacității de muncă, a performanței și randamentului, alterarea comunicării verbale;afectarea relaxării și somnului, modificări de comportament, violență; modificări respirato-rii (creșterea ventilației, eliminarea crescută a bioxidului de carbon).

TratamentLa apariţia semnelor clinice se va întrerupeexpunerea profesională (se va schimba locul de muncă); vor fi administrate tonifiante (vi-tamine). După dispariția simptomelor, activi-tatea poate fi reluată, dar la o expunere mai redusă. Persoanelor cu tulburări de echilibru

şi pierderi auditive ce depăşesc 20 dB de la o examinare la alta li se recomandă schimbarea definitivă a locului de muncă.

ProfilaxieMăsurile tehnico-organizatorice vizează: re-ducerea presiunii acustice la sursă; carcasa-rea parţială sau totală a sursei şi tratamen-tele acustice sub ecrane, panouri, ziduri etc.;izolarea surselor generatoare de noxă, dacăsunt depăşite limitele maxime admise; folo-sirea mijloacelor individuale de protecţie, a mănușilor de bumbac cauciucat cu ocaziamanipulării repetate; evitarea contactului di-rect cu sursa sau limitarea duratei acesteia.

Măsurile medicale includ: instruirea angajaților privind persistența factorilor de risc profesio-nal și măsurile de protecție; examenul medi-cal la angajare și cel periodic.

SFATURI SĂNĂTOASE

GRĂSIMEA VISCERALĂ ȘI PERICOLELE ASOCIATE

Mai multe studii arată că grăsimea viscerală

(grăsimea situată în jurul organelor interne

– ficat, inimă, intestin etc. – n.r.) prezintă un

pericol iminent pentru apariția infarctului

miocardic, accidentului vascular cerebral,

bolilor arteriale periferice (BAP) etc. Nivelul

crescut de colesterol, tensiunea arterială

mărită și fumatul contribuie la apariția ate-

rosclerozei și a bolii arteriale periferice.

Savanții au demonstrat că prin reducerea

grăsimii viscerale am putea diminua riscu-

rile asociate obezității, inclusiv afecțiunilor

menționate mai sus. Un rol important îl con-

stituie aplicarea dietei sănătoase și practica-

rea sistematică a activității fizice. Specialiștii

recomandă utilizarea dietei mediteranee-

ne, cu conținut redus de carbohidrați (con-

sum în cantități reduse de carne roșie și

moderate de pui și pește, legume proaspe-

te, leguminoase și nuci) și a exercițiilor fizi-

ce. Dieta a fost argumentată printr-un stu-

diu al Universității Ben-Gurion din Negev

(BGU), în cadrul căruia specialiștii au ape-

lat la rezonanța magnetică de evaluare a

distribuției grăsimii viscerale. Astfel, au fost

efectuate scanări RMN pe corpul a 278 de

participanți obezi, cu detalierea distribuției

grăsimii înainte de dietă, în timpul ei și pes-

te 18 luni, pentru a analiza efectele a două

regimuri specifice.

Continuare în pag. 24


Xenia BATANOV,

medic rezident

epidemiolog la

Catedra Epidemiologie

a USMF Nicolae

Testemițanu, CSP

Chișșinău

LEGIONELOZA – UN PERICOL MAJOR

PENTRU SĂNĂTATE

Legioneloza este o infecţie pulmonară gravă,

cauzată de expunerea la o bacterie ce trăiește

în apă și sol, și se manifestă sub forma unor

cazuri sporadice sau focare de boală. Rata

apariției infecției nu este cunoscută, deoare-

ce multe țări nu dispun de metode adecvate

de diagnosticare a ei sau de sisteme de supra-

veghere suficiente. Potrivit OMS, în Europa,

SUA și Australia anual sunt detectate aproxi-

mativ 10-15 cazuri de boală la un milion de

populație.

Istoric. Pentru prima dată, această maladie

a fost descrisă în anul 1976, când la un hotel

din Philadelphia (SUA), în timpul Convenţiei

Legiunii Americane, au fost înregistrate mai

multe cazuri de pneumonie. Din 4400 de

participanți la întrunire, 182 s-au îmbolnăvit,

iar 29 dintre ei au decedat. În urma investiga-

ţiilor efectuate, Centrul de Control şi Prevenţie

a Bolilor (CDC) a identificat agentul patogen

X

m

e

C

a

T

C

l f

şi l-a denumit Legionella pneumophila. De-a

lungul anilor, au fost fixate și alte izbucniri

de legioneloză. Astfel, în 1999, au contractat

această boală 188 de persoane dintre vizita-

torii unei expoziții de flori din Olanda (20 au

decedat); în 2000, în Armavir, 258 de persoane

s-au îmbolnăvit de legioneloză la fabrica de

produse din cauciuc; iar în 2001 s-au infectat

cu această bacterie 100 de persoane dintre

vizitatorii acvariului din Melbourne (Australia)

(2 au decedat).

Epidemiologia și modul de transmitere.

Habitatul natural al L. pneumophila este re-

prezentat de suprafeţele acvatice, inclusiv

lacuri şi pâraie. Legionella poate supravieţui

într-o mare varietate de condiţii ambientale.

De exemplu, microorganismele pot trăi timp

de câţiva ani în probe de apă îngheţată, însă

suprafeţele naturale de apă conţin un număr

mic de Legionella. Din mediile acvatice natu-

rale Legionella poate trece în cele artificiale

(fântâni, sisteme de pulverizare, turnuri de

răcire, instalații pentru duș, sisteme de apă

rece şi caldă balneoclimaterice, sisteme de

aer condiţionat etc.), în care se pot dezvolta

şi prolifera. Factorii ce sporesc colonizarea cu

Legionella şi creşterea ulterioară a numărului

de bacterii sunt temperaturile medii (25-42oC,

optimă fiind temperatura de 35o), stagnarea

apei şi sedimentarea. De asemenea, microor-


ganismele simbiotice, precum algele, amibe-

le, protozoarele ciliate şi alte bacterii reziden-

te la nivelul apei, pot creşte concentraţia de

L. pneumophila.

O sursă de infectare cu Legionella este apa,

dar principala cale de transmitere din mediul

înconjurător este cea aeriană prin inhalarea

aerosolilor de apă contaminată. Majoritatea

cazurilor înregistrate în lume au fost deter-

minate de răspândirea aerosolilor lichizi cu

conținut de Legionella, generați de sistemele

de condiționare a aerului. O cale de transmi-

tere este și apa potabilă, contaminată și ae-

rosolizată (băi, dușuri, robinete). Se întâlnesc

cazuri de legioneloză în localurile în care se

utilizează umidificatoare portabile sau în zo-

nele cu aerosoli (hoteluri, spitale, întreprin-

deri industriale). Există dovezi de transmitere

a bacteriei prin aspirare şi instilare directă în

plămâni în timpul intervențiilor chirurgicale

pe tractul respirator. Boala nu se transmite de

la om la om. Îmbolnăvirile prin legioneloze

pot apărea pe tot parcursul anului, dar cel mai

mare risc de îmbolnăvire există totuși în lunile

de vară.

Factorii de risc. Orice persoană poate fi re-

ceptivă la aceste bacterii, totuși cel mai frec-

vent întâlniți factori de risc pentru legioneloză

sunt fumatul, alcoolismul, boala pulmonară

cronică, diabetul zaharat, vârsta înaintată,

slăbirea sistemului imunitar. Mai frecvent se

confruntă cu această boală bărbaţii vârstnici,

fapt explicat, probabil, prin consumul de ţi-

gări. Un factor predispo-

zant pentru infecţia asocia-

tă asistenţei medicale sunt

şi intervenţiile chirurgicale,

intubația, ventilația mecani-

că, prezența tuburilor nazo-

gastrice. Riscului maxim sunt

supuşi purtătorii de trans-

plant, pacienții cu cancer și

cei care primesc tratament

cu corticosteroizi. Întârzie-

rea în diagnosticarea și tra-

tamentul adecvat, creșterea

vârstei și prezența bolilor concomitente sunt

predictori ai decesului din cauza legionelozei.

Tabloul clinic. Legioneloza se manifestă prin

două sindroame clinice, cauzate de bacterii

ale genului Legionella: Febra Pontiac; Boala legionarilor.

Febra Pontiac este o boală acută, asemănătoa-

re gripei, cu o perioadă de incubaţie de 24-48

de ore. Ceea ce trebuie de știut e faptul că ea

nu provoacă pneumonie. Cele mai frecvente

semne ale infecţiei sunt durerile musculare,

oboseala şi starea de rău general. În majori-

tatea cazurilor apare febra, care este însoţită

de frisoane şi cefalee. Alte simptome sunt re-

prezentate de dureri articulare, tuse, greaţă,

dureri abdominale şi diaree. Convalescenţa

în febra Pontiac durează, de obicei, câteva

zile după un tratament simptomatic, iar paci-

enţii nu necesită izolare. În plus, acest tip de

infecție nu cauzează decese.

Boala legionarilor sau pneumonia cu Legio-

nella este o formă mai gravă, iar manifestările

clinice sunt mai severe. Perioada de incubaţie

durează 2-10 zile (în unele focare – până la 16

zile). Iniţial, apar simptome nespecifice, cum

ar fi starea de rău general, febra, oboseala,

anorexia (lipsa poftei de mâncare) şi cefaleea.

În unele cazuri se înregistrează dureri mus-

culare sau articulare, dar atunci când apar,

acestea sunt deosebit de pronunțate. Tusea,

caracteristică pentru boala legionarilor, este


puţin productivă. Uneori sputa e amestecată

cu firişoare de sânge. Pacienţii suferă de dure-

re toracică şi dispnee. Adeseori apar și simp-

tome gastrointestinale, cum ar fi durerea ab-

dominală, greaţa, vărsăturile, diareea apoasă.

Acuzele pacienţilor cu privire la sistemul ner-

vos sunt confuzia sau modificările statutului

mental. Simptomele neurologice pot varia de

la durere de cap şi letargie până la encefalo-

patie, iar severitatea bolii – de la o tuse ușoară

până la o pneumonie severă și fatală. Decesul

pacienților poate surveni din cauza pneumo-

niei progresive cu insuficiență respiratorie

și/sau șocuri și insuficiență a mai multor orga-

ne.

Tratamentul bolii legionarilor constă în admi-

nistrarea promptă a antibioticelor.

Cum poate fi prevenită legioneloza? Deși nu

întotdeauna sursa de infecție poate fi izolată,

pot fi reduse substanțial riscurile de apariție a

legionelozei. Măsurile de profilaxie, aplicate în

controlul acestei infecții, sunt:întreținerea tehnică, curățirea și dezinfecția regulată a sistemelor de apă și de aer condiționat;decontaminarea apei potabile;dezinfecția profilactică a sistemelor de ape-duct;încălzirea apei în obiectele exploatate la o temperatură de peste 60oC;reducerea stagnării apei prin spălarea robi-netelor neutilizate în clădiri;minimalizarea variațiilor de temperatură sau de presiune în sistemele de apă.

Aplicarea acestor măsuri va reduce conside-

rabil riscul de contaminare cu Legionella și va

preveni apariția unor cazuri sporadice și foca-

re multiple. Măsurile de prevenire și de con-

trol trebuie să fie însoțite de o vigilență cores-

punzătoare din partea medicilor de familie și

a serviciilor de sănătate pentru a putea depis-

ta la timp cazurile de contaminare.

Ceea ce trebuie să mai cunoașteți e faptul că

nu există vaccin împotriva legionelozei.

SFATURI SĂNĂTOASE

GRĂSIMEA VISCERALĂ ȘI PERICOLELE ASOCIATE

Continuare din pag. 21

Rezultatele au demonstrat că dieta a avutun efect mai mare asupra reducerii grăsimii în jurul ficatului (grăsime hepatică), a inimii și a pancreasului, comparativ cu dietele cuun conținut scăzut de grăsimi. De asemenea,exercițiul fizic moderat a redus gradul deobezitate centrală abdominală (factor de risc asociat dezvoltării sindromului metabolic),de tensiune arterială crescută și de coleste-rol, care constituie un risc sporit de atac decord, accident vascular cerebral și BAP.

Cercetătorii consideră că această dietă este cea mai bună, deoarece facilitează reducerea înansamblu a grăsimii hepatice cu 30%. În plus,ea constituie un aspect important al reducerii riscurilor pentru sănătate, asociate cu obezita-tea, dintr-o perspectivă pe termen lung.

Important de reținut! Conținutul ridicat de!grăsimi hepatice este asociat cu sindromul metabolic, diabetul de tip 2 și boala corona-riană. În urma dietei, grăsimea din jurul inimii s-a redus cu 11%, cea de pe pancreas și din jurul lui – cu numai 1-2%. În total, grăsimeaviscerală s-a micșorat cu 25%.


Rotaviroza este cauza principală a deshidra-

tării prin diaree la copii, în special la cei cu

vârste între 2 și 3 ani, fiind semnalată în toate

ariile geografice, inclusiv în țările dezvoltate.

În SUA, cercetările epidemiologice din ultimii

ani au evidențiat faptul că din 3,9 milioane de

nou-născuți 3,5 milioane înregistrează cazuri

de gastroenterită provocată de rotavirusuri.

Anual, peste 500 de mii de copii au nevoie de

consultații, iar în 50 de mii de cazuri ei sunt

spitalizați.

În Asia, Africa, America Latină, anual, sunt fixa-

te aproximativ 3-5 miliarde de cazuri de rota-

viroză, iar 5-10 milioane dintre ele se soldează

cu deces.

Pentru 130 de milioane de nou-născuți, câți

se înregistrează în lume, anual se raportează

peste 100 de milioane de episoade de gastro-

enterită, 16 milioane dintre care sunt cazuri

Zinaida COVRIC,

medic epidemiolog în

Secția Controlul bolilor

transmisibile și mana-

gementul urgențelor

de sănătate publică a

CSP Chișinău

INFECȚIA ROTAVIRALĂ LA COPIII MICI

Z

m

S

t

g

d

C

severe, urmate de 600-900 de mii de decese.

Încă în anul 1989 experții OMS atenționau

asupra faptului că infecția cu rotavirus consti-

tuie o cauză majoră a diareii cu deshidratare

severă la copiii mici din țările industrializate,

determinând 40-60% din totalul spitalizărilor.

În țările în curs de dezvoltare, deși predomină

diareea cu alte etiologii, rotavirusurile sunt ca-

uza a 20-40% din îmbolnăvirile severe la copii.

Sursa de infecție o reprezintă omul bolnav

cu forme clinice manifeste sau asimptomati-

ce de boală și purtătorii de virusuri, care pot

excreta cantități mari de virusuri, mai ales în

primele 3-4 zile ale bolii, cu persistență înaltă

până la 7-8 zile sau chiar 2 săptămâni. O dura-

tă mai mare de excreție a virusului se obser-

vă la copiii cu forme mixte, asociate cu alte

infecții intestinale bacteriene, la nou-născuți.

În mediul copiilor cu imunitatea compromisă

infecțiile cu rotavirusuri sunt mai frecvente la

sugari decât la copiii mai mari.

Cum se transmite rotaviroza?

Transmiterea virusului de la sursa de infecție

la o persoană receptivă se face, de regulă, pe

cale fecal-orală, mai rar – prin secreții respi-

ratorii. Ocazional, se înregistrează focare de

infecție ce se transmite prin alimente sau apa

contaminată. În colectivitățile de copii virusul

se depistează pe jucării, paviment, mobilier,

grupul sanitar etc.


Calea principală de transmitere

a virusului la copii este cea habitu-

ală. Timpul de risc (sezonalitatea)

include lunile noiembrie-aprilie,

iar în țările în curs de dezvoltare

riscul infectării persistă pe tot par-

cursul anului.

Manifestarea clinică a rotaviro-

zelor

Perioada de incubație medie la ro-

tavirusuri este de 1-3 zile. Debutul

se manifestă prin febră și vărsături,

urmate de scaune apoase frec-

vente, inapetență. Boala la nou-

născuții infectați evoluează, de

regulă, asimptomatic, aceștia fiind

protejați de anticorpii transmiși

transplacentar, precum și prin

laptele matern. Febra și vărsătu-

rile durează 2-3 zile, diareea persistă în me-

die 6 zile (2-23 de zile). La 80-90% din copiii

infectați boala se manifestă prin vărsături, iar

la 30-40% se adaugă și febra. După două zile,

febra și voma dispar, însă diareea poate dura

până la 10 zile.

Odată cu infecția digestivă cu rotavirus pot

apărea și simptome respiratorii, cauzate de

infecțiile virale specifice sezonului rece.

După dispariția simptomelor clinice, copilul

infectat mai poate fi contagios încă 10 zile, iar

cel imunodepresiv – chiar și 30 de zile.

Diagnosticarea rotavirozelor

În trecut, infecția cu rotavirus era confunda-

tă cu o diaree de natură bacteriană. În pre-

zent, datorită testelor imunologice specifice,

infecția cu rotavirus poate fi diagnosticată în

câteva ore. Pe baza materialelor fecale se efec-

tuează un test imunologic pentru detectarea

antigenului viral, iar prezența lui confirmă

infecția cu rotavirus. Aceasta este una dintre

analizele care detectează rapid rotavirusurile

și care este ușor de efectuat.

În Republica Moldova, pentru asigurarea pro-

tecției împotriva infecției rotavirale, conform

Ordinului Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale al RM nr. 662 din 28.06.2012

Cu privire la implementarea vaccinării con-

tra infecției rotavirale a copiilor în R. Moldova,

acestora li se administrează vaccinul împo-

triva rotavirusului. În funcție de tip, vaccinul

se administrează sugarilor oral în două doze.

Este important ca prima doză să fie adminis-

trată înainte de împlinirea vârstei de 3,5 luni

(16 săptămâni), iar a doua – înainte de împlini-

rea vârstei de 7 luni (24 de săptămâni). Vacci-

nul este inclus în Calendarul național al vacci-

nărilor obligatorii. Imunizarea la timp a suga-

rilor formează titre protective contra virusului,

preîntâmpină formele grave și complicațiile la

copiii receptivi cu vârsta de 6-24 de luni.

Profilaxia nespecifică se asigură prin depista-

rea și izolarea precoce a bolnavilor; respecta-

rea regulilor de igienă personală, examinarea

zilnică, însoțită de monitorizarea temperaturii

copiilor care au fost în contact cu bolnavii, și

vaccinarea obligatorie la timp.


Alexandra COJOCARI,

cercetător științific în

medicină în Laboratorul

științific Igiena radiațiilor

și radiobiologie al ANSP

MĂSURAREA RADONULUI DIN LOCUINȚĂ – O NECESITATE PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ

O problemă importantă de sănătate publică o constituie expunerea populației la radon. Reducerea riscurilor pentru sănătate este principala preocupare a cercetărilor actua-le în domeniu și o necesitate majoră în plan mondial, сu luarea unor măsuri adecvate de radioprotecție.

Controlul problemei radonului la nivel națio-nal constă în monitorizarea cu regularitate anivelului de radon în locuințe.

Ce este radonul?Radonul este un gaz natural radioactiv, care segăsește în scoarța terestră și provine din dez-integrarea radiului, fiind parte a unui lanț lungde descompunere radioactivă, care începe cuuraniul, prezent în roci și în sol de la formarea pământului. Timpul de înjumătățire a radonu-lui este de 3,82 zile.

Cercetările din ultimii ani au arătat că radonulnu poate fi perceput de oameni, întrucât esteincolor și inodor, dar poate fi măsurat datorităradioactivității sale. Din sol radonul pătrundeîn interiorul locuințelor și altor spații auxilia-re. În unele din acestea, situate în zonele cumai mult uraniu natural în sol și în roci, seînregistrează concentrații mari de radon. Deasemenea, radonul poate fi prezent în mate-rialele de construcție și în apa potabilă, dar,în majoritatea cazurilor, acestea determină oexpunere la radiații mai mică decât radonul din sol.

Produsele de descompunere radioactivă aradonului nu au forma gazelor, ci se atașeazăde particulele de praf din aer. Drept rezultat,urmașii radonului pot fi depozitați la nivelulcelulelor tractului respirator, unde particulelealfa, rezultate din dezintegrare, pot cauza le-ziuni materialului genetic (AND) și pot induce,în acest mod, apariția cancerului pulmonar.

Dacă inhalăm produse de descompunere, radiația pe care acestea o emit ne poate dete-riora plămânii (expunerea la radon crește ris-cul de cancer pulmonar). Riscul suplimentar de expunere este proporțional concentrațieide radon din aerul respirat și duratei de expu-nere la el.

A

c

m

ș

ș


Ghidurile internaționale recomandă reduce-rea nivelului de radon în cazul în care acesta depășește 100-300 Bq per m3.

Deoarece radonul e prezent în majoritatea clădirilor, concentrații de radon există în toate locuințele, majoritatea fiind mici.

Trebuie să se știe însă că în clădiri concentrația de radon este mai mare în subsol și la parter și depinde, în mare măsură, de sol, mate-rialele de construcție și izolația față de sol. Concentrația de radon din locuințe mai depin-de de tipul clădirii și de sistemul de ventilație instalat, de structura geologică a solului din zonă, precum și de natura muncii desfășurate în spațiul de producere respectiv.

Lucrările de izolație, geamurile închise etanș, aerisirea precară a încăperilor conduc la creșterea neobservabilă a concentrației de ra-don în interior.

Cum se măsoară radonul?Măsurătorile de radon sunt efectuate cu două tipuri de detectori de radon:Detectori activi – oferă un grafic al variației concentrației efective de radon în aer. Pe baza acestui grafic pot fi stabilite intervalele în care este necesară aerisirea suplimentară a încăpe-rilor. Detectori pasivi – oferă o valoare medie a concentrației de radon pentru intervalul de măsurare (de la 2-3 luni până la un an).

Dacă nivelul de radon măsurat depășește în încăperile noi nivelul de referință – 100 Bq/m3, iar în cele vechi – 150 Bq/m3, trebuie întreprin-se acțiuni de remediere.

La măsurarea concentrației medii de radon din locuință sunt folosite detectoare mici din plastic, care se instalează pentru câteva săptă-mâni în interiorul ei. După expirarea termenu-lui, detectoarele sunt trimise la un laborator specializat pentru analize.

Ultimele studii în domeniu au demonstrat că în circa 70% din locuințele investigate

concentrația de radon a depășit limita admi-sibilă.

Rămâne actuală problema monitorizării pe-riodice a riscului asociat iradierii populaţiei Republicii Moldova în baza evaluării nivelului de radon din locuințe, cât şi cea a cartografie-rii teritoriului Republicii Moldova, însoțită de identificarea zonelor în care concentraţiile de-păşesc normele stipulate în actele normative în vigoare.

Ce metode se aplică pentru reducerea ra-donului din locuință?Cele mai eficiente metode de reducere a concentrației de radon sunt considerate a fi depresurizarea sub podea (colector de ra-don), creșterea ventilației sub podea, presuri-zarea pozitivă, creşterea ventilaţiei de interior, izolarea fisurilor şi crăpăturilor din podea şi pereţi şi aplicarea membranei care împiedică intrarea radonului.

Expunerea prelungită la radonul din interiorul încăperilor crește riscul apariției cancerului pulmonar. Organizația Mondială a Sănătății subliniază în raportul cu privire la radonul din clădiri (WHO Handbook on Indoor Radon – A Public Health Perspective, 2009) că el constituie principala cauză de cancer pulmonar la nefu-mători. Combinația dintre fumat și expunerea la radon prezintă un risc individual de cancer pulmonar substanțial mai mare decât fiecare factor luat în parte, în timp ce fumatul amplifi-că acest risc pentru populație.

Rețineți!Pentru a preveni efectele negative ale expu-nerii la radonul din locuință se recomandă monitorizarea sistematică a acestuia, fapt ce permite aprecierea riscului expunerii la radon și, în caz de necesitate, a aplicării metodelor de prevenire a pătrunderii radonului în încă-peri și asigurării ventilării eficiente a acesto-ra. Aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităților de aer condiționat și ermetizarea fisurilor au un rol important în reducerea concentrației de radon în interior.


SFATURI SĂNĂTOASE

ALIMENTAŢIA ÎN PERIOADA SARCINIIÎn ultimii ani o atenție deosebită se acordă pla-nificării unei familii sănătoase, inclusiv a sarci-nii. Viitorii părinți sunt sfătuiți cum să conceapă un copil sănătos, primesc recomandări impor-tante pentru sănătatea mamei și a viitoruluibebeluș, mai ales în ceea ce ține de alimentațiagravidei, a lăuzei, dar și în perioada alăptării.

Fiecare femeie ar trebui să știe cum influențeazăfertilitatea unele deprinderi alimentare, alege-rile făcute, dar și activitățile zilnice.

Se estimează că unele femei concep un copilfără probleme, în pofida stilului de viață saua mediului în care trăiesc, totuși, în majorita-tea cazurilor, obiceiurile sănătoase stimuleazăfertilitatea. Pentru a spori șansele conceperiiși evoluției unei sarcini sănătoase, specialiștii recomandă să se țină sub control strict masa corporală, inclusiv până la concepere, produse-le alimentare benefice și cele nedorite, chiar și înperioada de lăuzie.

Obezitatea sau supraponderabilitatea viitoa-rei mămici cresc cu 60% riscul de a avea uncopil obez, iar dacă partenerul (viitorul tătic) are aceeași problemă, riscul se ridică la 80%.Modificarea regimului alimentar oferă bene-ficii atât inimii, vaselor sangvine, creierului etc., cât și sistemului reproductiv al viitoareimame. Un regim alimentar elaborat corect asi-gură menținerea greutății corporale optime,sporește șansele sarcinii.

Dacă vă doriți un copil, eliminați din consum al-coolul, carbohidrații simpli șii grăsimile trans. Al-coolul afectează fătul în primele săptămâni ale sarcinii (pătrunde prin placentă). Riscul avortu-lui spontan, al decesului fetal și al malformațiilor grave ale fătului sporește și mai mult atuncicând consumul de alcool este constant.

Carbohidrații simpli se absorb ușor și repede, ifiind convertiți în glucoză. Bogate în carbo-hidrați simpli sunt produsele înalt procesate:

pâinea albă, bomboanele, prăjiturile etc. În lo-cul lor trebuie consumate produse care conțincarbohidrați complecși. Acestea au o duratămai mare de digerare, oferind organismului energie pentru o perioadă mai lungă de timp. Printre ele se numără produsele cu un conținut mare de amidon și fibre – legumele, fructeleși cerealele integrale (ovăz, orz integral, orezbrun, legume, fructe, mazăre, linte, fasole). O condiție a specialiștilor este ca acestea să fie consumate în prima parte a zilei.

Grăsimile trans sunt foarte nocive, în pofida fap-tului că, în mod natural, se conțin în alimente împreună cu grăsimile saturate și nesaturate. Mai frecvent, acestea apar în timpul procesăriiproduselor prin hidrogenarea parțială a grăsi-milor nesaturate, inducând sporirea colestero-lului și a bolilor cardiovasculare. Evitați alimen-tele din rețeaua comercială, precum biscuiții și alte produse prăjite și coapte, care conțin gră-simi trans. Citiți cu atenție etichetele și alegeți doar produsele fără uleiuri vegetale parțial hi-drogenate, care nu sunt altceva decât grăsimile trans. În schimbul acestora consumați grăsimi care, în mod natural, se găsesc în alimente, maiales în plante. Grăsimile mononesaturate se conțin în uleiul de măsline, de nuci, de rapiță, fiind o opțiune bună pentru pregătirea bucate-lor, la fel, în nuci și avocado.

Peștele, fiind bogat în grăsimi polinesaturate, trebuie consumat de două ori pe săptămână,dar este preferabil să evitați peștii mari, care acumulează o cantitate mai mare de mercur.

Proteinele reprezintă unul din nutrimentele cele mai importante din rația alimentară zilnică, fi-ind considerate cărămizile celulelor, țesuturilor și organelor. Ele restabilesc structurile vitale ale organismului, sintetizează substanțele bio-chimice, transportă nutrimentele și faciliteazăprocesele metabolice.

Continuare în pag.32


RADIAȚIILE IONIZANTE ÎN VIAȚA COTIDIANĂ

Ion URSULEAN,șeful Secției Radioprotecție aANSP

Fără radiații nu am fi fost

și nu am putea fi, dar cu prea multe radiații

nu putem trăi.

Pierre Curie

Beneficii și riscuriViața a evoluat într-un mediu bombardat cu radiații ionizante. Acestea provin din spațiulcosmic, din pământ și chiar din propriile cor-puri. Unele alimente, precum bananele sau nucile braziliene, prezintă în mod obișnuit un nivel mai ridicat de radiații naturale decât alte alimente. Aceasta se datorează faptuluică unele terenuri agricole din Brazilia au un conținut natural sporit de radionuclizi.

Radiaţiile ionizante apar atunci când existăo sursă de emanare și sunt grupate în două mari categorii: surse naturale – materiale radi-oactive există în mod natural în mediu și sur-rrse artificiale – materiale radioactive produse artificial sau generatoare de radiații – dispo-

zitive capabile să genereze radiații ionizante,

precum razele X, neutronii, electronii sau alte

particule încărcate. Majoritatea radiaţiilor din

surse naturale îşi au originea în mediul natural

şi constituie fondul natural de radiaţii.

Omul este permanent expus la următoarele

radiaţii ionizante naturale: radiaţia cosmică

– particule de energie înaltă (nuclee grele,

particule alfa, protoni și electroni) şi radiaţii

gamma provenite din spaţiul cosmic, care

bombardează Pământul în mod continuu.

Cantitatea (sau doza) de radiaţie cosmică pri-

mită este influenţată de altitudinea, condiţiile

atmosferice și câmpul magnetic al Pământu-

lui și radiaţia terestră – se datorează substan-

ţelor radioactive (uraniu, toriu şi potasiu), care

există în roci şi sol. Doza de radiaţii din surse

terestre variază mult pe suprafaţa globului

datorită distribuţiei neomogene a elemente-

lor radioactive naturale în scoarţa pământu-

lui neperturbată: radon – element radioactiv

în stare gazoasă, existent în mediu, care are

o contribuţie majoră la fondul natural teres-

tru de radiaţii; radiaţia naturală din interiorul

organismului – radionuclizii care au pătruns

în organism prin inhalare (radon), ingestie

(potasiu-40) sau prin piele. Este important de

semnalat că însuşi omul creează o radioacti-

vitate naturală suplimentară prin activitatea

socio-economică practicată – exploatări mi-

niere, materiale de construcții.


Expunerea la radiaţii provenite din surse arti-ficiale presupune expunerea medicală a per-soanelor supuse examinărilor de diagnostic, procedurilor intervenționale şi radioterapiei. Utilizarea radiațiilor în medicină constituie cea mai importantă sursă artificială de expu-nere la radiații a populației; expunerea la alte surse provenite din activitatea umană, cum ar fi testarea armamentului nuclear în atmo-sferă, producerea energiei electrice, utiliza-rea industrială a radiaţiilor, transportarea şi depozitarea materialelor nucleare etc. Doza efectivă medie anuală datorată fondului na-tural de radiații este de aproximativ 2,4 mSv (medie globală) și reprezintă aproximativ 80% din doza efectivă totală primită de om. Diferenţa provine din surse artificiale de radi-aţii ionizante.

Radioactivitatea reprezintă proprietatea unor nuclee instabile de a se dezintegra şi de a emite spontan radiaţii. Unii izotopi sunt ra-dioactivi, fiind denumiţi radioizotopi sau ra-dionuclizi: ei au energie nucleară în exces și sunt instabili. Un nuclid instabil se transformă spontan într-un alt nuclid, tot instabil sau sta-bil, prin emiterea de radiaţii ionizante, proces numit dezintegrare radioactivă. Prin dezinte-grare, radioactivitatea nuclizilor scade. Radio-nuclizii sunt identificați prin tipul de radiație emisă, energia radiației emise și timpul de înjumătățire.

Cele mai cunoscute tipuri de radiații ionizan-te sunt: radiaţiile alfa, radiaţiile beta, radiaţiile gamma, razele X și neutronii.

Modificări biologice ale organismului uman pe termen scurt și lung, ca urmare a acțiunii radiațiilor ionizante în timpul inci-dentelor și accidentelorÎn primul rând, apar modificări biologice pe termen scurt – consecința unui incident speci-fic (înroșiri și/sau arsuri ale pielii, boala de ira-diere). Aceste efecte apar numai atunci când se atinge un nivel-prag al dozei absorbite. Simptomele apar cu atât mai repede și sunt cu atât mai severe cu cât doza de radiație a fost mai mare. A doua categorie e reprezentată de efectele stocastice, care sunt efecte biologice

întârziate, iar probabilitatea apariției acestora depinde de doza totală absorbită. Ele se ma-nifestă, de obicei, după un timp oarecare (mai mulți ani sau chiar zeci de ani) de la incident sau de la expunerea cumulativă prin creșterea riscului de cancer și boli ereditare.

Efectele biologice ale radiațiilor asupra celule-lor vii au trei posibile finalități:

celulele afectate se refac, fără a lăsa urme asupra organismului; celulele mor, asemenea altor milioane de celule ale corpului în fiecare zi, fiind înlocui-te prin procese naturale; celulele se repară, însă anormal, rezultând o schimbare biologică ce afectează corpul.

Radiațiile ionizante nu pot fi percepute de simțurile umane, dar pot fi identificate cu aju-torul detectoarelor de radiații ionizante – apa-rate utilizate pentru a obține informații despre intensitatea radiaţiilor într-un anumit loc din spaţiu la un moment dat. Ele sunt conectate la aparate de măsură (numărător electronic, am-permetru, voltmetru), astfel asigurând efectu-area unor măsurători cantitative. Detectarea radiaţiilor ionizante se bazează pe următoarele fenomene, produse în urma interacţiunii lor cu substanţa: 1) electrice (ionizarea mediilor stră-bătute); 2) optice (scintilaţie, luminescență); 3) chimice (influenţarea cineticii reacţiilor, ra-dio-catalizarea lor); 4) fotochimice (impresio-narea emulsiilor fotografice).

Utilizarea radiațiilor ionizante a reprezentat o inovație (în special în medicină și industrie), dar, în același timp, a provocat unele efecte negative, cauzate de accidentele locale sau globale. Radiațiile ionizante au aplicații largi în medicină – în radiologia de diagnostic, în procedurile intervenționale și în radioterapie, beneficiul major fiind creșterea calității actului medical. Efectele radiațiilor ionizante se uti-lizează în tratamentul oncologic al tumorilor pentru distrugerea țesuturilor maligne. În in-dustrie, utilizarea radiaţiilor ionizante este, de asemenea, benefică. Un exemplu în acest sens este utilizarea metodei mutației genetice prin iradiere pentru mărirea randamentului pro-ducerii penicilinei și streptomicinei de către


ciupercile Penicilinum și Streptomices. Metoda constă în iradierea sporilor acestor ciuperci cu radiații gamma până la distrugerea aproape totală a lor. O altă utilizare a radiațiilor gamma este ca și agent sterilizator pentru distrugerea microorganismelor dăunătoare din alimen-te și alte produse utilizate în viața cotidiană.Printre alte aplicații ale radiațiilor ionizante putem menționa: a) iradierea cu radiații gam-ma a obiectelor de artă în scopul restaurării și protejării lor; b) radioactivitatea permite da-tarea osemintelor și a picturilor rupestre; c)radioactivitatea rocilor permite determinarea vârstei acestora; d) folosirea unor detectori foarte sensibili ca alarmă pentru prevenirea incendiilor.

În viaţa noastră cotidiană, prezenţa radiaţiilor ionizante trebuie redusă la un nivel accepta-bil, acceptabilitatea fiind definită prin balanțarisc – beneficiu.

Protecția oamenilor, a bunurilor și a me-diului contra radiațiilor Se atestă diferite tipuri de radioprotecție. Ac-tele legislative și normative de reglementare sunt stabilite la scară națională și internațională pentru a proteja populația contra radiațiilor.Aceste norme vizează îndeosebi radiațiile io-nizante, instalațiile nocive (localuri, perimetre

interzise), transportarea substanțelor radioac-tive, limitarea iradierii populației în ansamblu,dar și supravegherea persoanelor expuse pro-fesional. Atunci când doza totală de radiațiepentru o expunere depășește pragul de sie-vert, pot surveni leziuni.

Evitarea expunerii constituie cea mai bună protecțieÎn afara radiației naturale, de origine telurică, solară și cosmică, a riscurilor de iradiere legate de instalațiile și experimentele nucleare civile și militare, există o iradiere legată de utiliza-rea medicală a radiațiilor ionizante. În caz de accident nuclear sau de expunere la gaze cuconținut de izotopi radioactivi, cea mai bunămetodă este de a administra cât mai devreme posibil iod neutru, care saturează tiroida și îm-piedică iodul radioactiv să se fixeze în ea.

Persoanele expuse accidental sau profesional unei iradieri excesive trebuie îndepărtate fărăîntârziere și pentru mai mulți ani de la locul cu pricina. Dacă există contaminare, se între-prind măsuri de decontaminare în blocul me-dical prevăzut special în acest scop, după careurmează un examen clinic și biologic, careeste repetat după o perioadă scurtă și apoidupă una mai lungă.

SFATURI SĂNĂTOASE

ALIMENTAŢIA ÎN PERIOADA SARCINII

Bogate în proteine sunt carnea, fructele de mare, ouăle, boboasele, inclusiv produsele de soia, lactatele. Dintre produsele lactate sunt preferate cele fermentate. Să nu uităm de le-gume. Ele conțin fibre ce asigură tranzitul in-testinal optim: în sarcină asemenea tulburări se întâlnesc destul de frecvent. Proteineleanimale trebuie luate mai mult din carne albă slabă și mai puțin din carne roșie.

Regimul alimentar echilibrat trebuie menținut

atât în sarcină, cât și în lăuzie, deoarece de ea depinde viitoarea lactație.

Important de reținut! Viitoarelor mămici lise recomandă cât mai multe fructe, legume șicereale integrale, grăsimi sănătoase, proteine animale și vegetale de calitate. Consumul de calorii trebuie să fie adecvat evoluției sarcinii.Optim, masa corporală a persoanelor normo-ponderale poate să crească în sarcină cu 8-10 kg, iar a celor supraponderale și obeze – cu 5-7 kg.



EFECTELE PESTICIDELOR ASUPRA SĂNĂTĂȚII FEMEILOR

Mai bine de o jumătate de secol sistemul ag-

ricol global s-a bazat, în mare măsură, pe apli-

carea pe scară largă a milioane de tone și sute

de tipuri de pesticide de sinteză pentru a di-

minua pagubele cauzate de vătămători. Pen-

tru majoritatea fermierilor tratarea culturilor

agricole cu diverse pesticide a devenit acum

mai degrabă o rutină, iar aceasta înseamnă că

în decursul unui sezon agricol o cultură este

hrănită (tratată) de mai multe ori cu produse

chimice. Ca urmare a utilizării excesive și ne-

cugetate a pesticidelor, aproape fiecare eco-

sistem de pe glob a fost afectat negativ.

Expunerea la pesticide a femeilor este o pro-blemă agravată de schimbările de politică economică, asociate cu programe de ajustare structurală și globalizare. Este bine cunoscutfaptul că pesticidele au efecte dăunătoare asupra organismului uman, iată de ce ne-am propus să vorbim mai detaliat despre modul în care ele pot afecta sănătatea femeilor.

Ce sunt, de fapt, pesticidele?

Pesticidele sunt produse chimice folosite

pentru combaterea dăunătorilor plantelor și

produselor agricole stocate, precum și pen-

tru combaterea vectorilor biologici ai bolilor

omului și animalelor.

Cele mai periculoase sunt pesticidele sistemi-

ce, care pătrund în toate țesuturile organis-

mului viu. Ele au o distribuție largă în mediul

înconjurător și pot fi transportate la distanțe

semnificative de zonele în care au fost aplica-

te inițial prin aer, apă și chiar prin țesuturile

organismelor vii.

Expunerea la acţiunea pesticidelor se poate

produce în procesul aplicării, preparării, curățirii

echipamentului de stropire cu substanţe fitosa-

nitare, îndepărtării ambalajului, transportării și

depozitării lor.

Cum pătrund pesticidele în organism?

Ele pot ajunge în organismul uman prin inha-

lare, ingerare sau prin contact direct la nivelul

pielii. În timpul pulverizării substanțelor toxice

în mediul exterior, multe dintre ele sunt pur-

tate de vânt, astfel ajungând în apa potabilă,

iar cele care se scurg în pământ se regăsesc în

legume, în fructe și în alte produse alimentare.

Pesticidele penetrează în mod obișnuit solul și

se depozitează acolo pentru multă vreme. Aproape că nu există fruct sau legumă caresă nu conțină pesticide. Din păcate, aceste

Mariana ZAVTONI,

dr. șt. med.,

cercet. șt. superior

în Laboratorul

Pericole chimice și

toxicologie al ANSP


substanțe pot avea consecințe devastatoa-re asupra organismului uman. Conform unui studiu efectuat de Organizația Greenpeace, în anii 2009-2010 cele mai poluate legume și fructe de pe piața europeană proveneau din Turcia: mai mult de jumătate din produsele testate au avut reziduuri peste limita maximă admisă. Dintre cele 76 de soiuri de legume și fructe studiate, s-au dovedit a fi periculos de contaminați ardeii, precum și perele, strugurii, gutuile.

Rețineți! Sunt recomandate pentru consumul curent legumele și fructele de sezon, fiindcă au mai puține pesticide decât cele crescute forțat în timpul iernii sau cele păstrate timp în-delungat cu scopul comercializării ulterioare.

Desigur, amploarea efectelor toxice depinde de cantitatea de toxine, de greutatea corpora-lă a individului, de funcționalitatea sistemelor organismului său.

Un număr mare de pesticide poate provoca intoxicații, pentru că organismul nu face față descompunerii acestora – lucru foarte pericu-los, care poate culmina cu sfârșit letal.

Efectele pesticidelor sunt de două feluri: lo-cale și sistemice. Cele locale afectează părțile corpului care au venit în contact direct cu aceste chimicale. În consecință, pot apărea inflamații ale pielii (în special dermatite). Efec-tele sistemice sunt mai grave: dat fiind faptul că substanțele au fost absorbite, simptomele pot fi mai severe și pot dura mai mult timp. În aceste cazuri pot apărea dureri de cap, proble-me intestinale, respirație îngreuiată. Intoxica-rea gravă poate duce la stări de leșin, creșterea pulsului și chiar la comă.

Indiferent de cantitate, orice pesticid poate provoca alergii, otrăviri și diateze, iar acumu-larea sporită de substanțe toxice în organism duce la anomalii genetice.

Devine tot mai concludent și mai îngrijorător faptul că poluanții organici persistenți, cum ar fi pesticidele organoclorurate, pot afecta creșterea fetală și durata nașterii.

În cazul în care viitoarea mamă consumă ali-mente suprasaturate cu pesticide, riscul dece-sului embrionar al fătului crește de trei ori.

Atenție! Contactul prelungit cu pesticidele sau ingerarea alimentelor tratate chimic ge-nerează efecte dintre cele mai grave asupra organismului feminin. De exemplu:

Efecte neurologice. Pesticidele au un potențial neurotoxic extrem de mare. În momentul în care oamenii se expun la aceste substanțe, vor manifesta simptome ca amețeala, confuzia, reducerea coordonă-rii motorii și diminuarea pe termen scurt a capacității de gândire. Expunerea prelungi-tă determină alterarea capacității intelectu-ale generale, dizabilități de învățare, asocia-te cu afectarea permanentă a creierului.

Cancer. Peste 260 de studii arată că pesti-cidele duc în timp la diverse tipuri de can-cer: la creier, prostată, vezica urinară, colon, tiroidă, ficat sau plămâni. Totodată, ele pot provoca leucemie.

Diabet. Cercetătorii au observat de câțiva ani că între pesticide și diabet există o legă-tură periculoasă. Studiile arată că fungicide-le folosite la ferme cresc rezistența la insuli-nă a celulelor grase.

Astm. Contactul cu pesticidele poate pro-voca persoanelor cu boli pulmonare sufo-carea.

Cel mai mult suferă de la contactul cu pes-ticidele femeile gravide. Pesticidele pot modifica secvențele de ADN, inițiind dez-voltarea cancerului și înregistrând defecte congenitale. Unele din ele duc la dezvoltarea defectelor de formare în uter a fătului. Copiii concepuți în lunile de primăvară și vară, pe-rioade ale anului în care pesticidele sunt cel mai intens utilizate, pot căpăta mai ușor de-fecte din naștere. De aceea femeile însărcina-te trebuie să fie foarte atente la factorii nocivi la care se expun și să consume cât mai mul-te produse organice. Există pericolul nașterii unor copii cu defecte de formare a membrelor, mai ales în situația femeilor care muncesc sau trăiesc în zone în care pesticidele se aplică în mod regulat pentru prevenirea dăunătorilor plantelor. Studiile efectuate atestă creșterea


riscului nașterii unor copii cu despicături ale palatului dur, ale cavității bucale (așa-numita buză de iepure). Printre cele mai întâlnite de-fecte congenitale, în Norvegia, de exemplu, se numără hipospadia (o malformație congeni-tală de deschidere a uretrei) și criptorhidismul (necoborârea, la băieți, a testiculelor în sacul testicular, motiv pentru care este necesară intervenția chirurgicală).

Cercetătorii de la Universitatea California din San Francisco au descoperit că pesticidele cresc și activitatea genei asociate cu greutatea anormală a bebelușilor la naștere. Un studiu de referință descrie corelația existentă între nivelurile de pesticide în sângele viitoarelor mame și riscul de autism la nou-născuți.

Dacă unele pesticide pot provoca, în urma defectelor congenitale, diverse patologii, al-tele produc în organismul feminin schimbări la nivel hormonal, care se agravează în timp, precum:

Endometrioza – o boală a țesutului uterin, în care acesta se dezvoltă în afara uterului, fiind o cauză frecventă a infertilității femi-nine (afectează peste 5,5% din populația mondială). Pubertate precoce – o afecțiune care se manifestă la fete prin declanșarea semne-lor fizice ale pubertății cu cel puțin șase luni înainte de vârsta normală. Probleme de fertilitate – un complex de factori ce afectează milioane de cupluri din întreaga lume. Pesticidele pot conduce la imposibilitatea sau îngreunarea procesului de concepere.

Efectele pe termen scurt. Acestea apar atunci când a existat o singură expunere la pesticide și se vor manifesta în special la nivelul ochi-lor și al pielii. Simptomele unei intoxicații mai grave pot apărea imediat sau în decurs de 48 de ore și se manifestă prin:

– greață și stări de vomă;– diaree;– pierderea cunoștinței;– spasme;

– tuse;– slăbiciune pronunțată.

Atenție! În funcție de rezistența sistemului imunitar, femeile pot reacționa diferit: unele pot fi mai afectate și se pot îmbolnăvi destul de grav, în timp ce altele pot să nu manifeste semne de intoxicare cu pesticide, chiar dacă au fost expuse la aceleași substanțe.

Ce trebuie să facem pentru a elimina efec-tele pesticidelor?Printre măsurile specifice generale se numără:

Evitarea expunerii la pesticide. Utilizarea mijloacelor individuale de protecție în pro-cesul de activitate. Evitarea utilizării pestici-delor în spațiul domestic. Nutriția sănătoasă. O soluție rezonabilă este să variem vegetalele și să le cumpărăm din locuri diferite. Cei care au posibilitatea să cumpere legume și fructe bio sau să le culti-ve singuri trebuie sa se considere norocoși.

Pentru ca fructele și legumele să fie sigure pentru consum, vă recomandăm să încercați unele trucuri de înlăturare, într-o măsură mai mare sau mai mică, a chimicalelor din vegeta-le. Printre acestea se numără:

Spălarea legumelor și fructelor cu apă călduță, în care se adaugă 3-4 linguriţe de bicarbonat de sodiu. Se lasă timp de câteva minute şi apoi se clătesc sub un jet puter-nic de apă.

Țineți frunzele (salate, spanac etc.) și fruc-tele puțin timp în soluție de oțet, apoi spălați-le cu apă rece din abundență. Este suficientă aproximativ o lingură de oțet de mere la un litru de apă.

Important! Efectele pesticidelor pot fi pre-venite, rămâne doar ca fiecăruia din noi să-i pese de stilul său de viață și de activitate, de nutriție, inclusiv de proveniența hranei pe care acceptă să o consume. În felul acesta, și noi, și familiile noastre vor avea șanse mult mai mari să fie sănătoase timp îndelungat.

Fiți atenți la pesticide!


Vadim RAȚĂ,medic epidemiolog înSecția Supravegherea infecțiilor asociateasistenței medicaleși rezistențăantimicrobiană a ANSP

CE TREBUIE SĂ ȘTIM DESPRE REZISTENŢA LA ANTIBIOTICE

Antibioticele sunt medicamente utilizate pen-tru prevenirea și tratarea infecțiilor bacterie-ne. Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile se modifică drept răspuns la utili-zarea medicamentelor date. Aceste bacterii pot infecta oamenii și animalele, iar tratarea infecțiilor pe care le provoacă este mai dificilăși mai costisitoare decât a celor cauzate de bac-teriile nerezistente.

Rezistența la antibiotice este una dintre celemai mari amenințări la adresa sănătății globale, securității alimentare și dezvoltării în perioada contemporană, ea poate afecta orice om deorice vârstă și din orice țară. Un catalizator în apariția și răspândirea rezistenței la antibiotice este folosirea abuzivă și irațională a antibiotice-lor de către populație, fără prescrierea acestora de către lucrătorii medicali și veterinari. Atât comunitatea medicală, cât și populația de rând trebuie să schimbe urgent modul de utilizare aantibioticelor. Modificările de comportament

trebuie să includă acțiuni de reducere a răspân-dirii infecțiilor prin vaccinare, spălarea mâinilor,igienă alimentară.

Rezistența la antibiotice pune în pericol reali-zările medicinei moderne. Transplanturile de organe, chimioterapia și intervențiile chirurgi-cale devin mult mai periculoase fără antibioticeeficiente.

În lipsa unor acțiuni urgente, ne îndreptămspre o eră post-antibiotică, în care infecțiilecomunitare și leziunile minore pot duce la noi epidemii și pandemii.

În mai 2015, la Adunarea Mondială a Sănătății a fost adoptat un plan global de acțiuni privindrezistența antimicrobiană, inclusiv rezistența la antibiotice, care se axează pe:

Îmbunătățirea gradului de conștientizare și înțelegere a rezistenței antimicrobiene.Consolidarea supravegherii și cercetării.Reducerea incidenței infecției.Optimizarea utilizării medicamentelor anti-microbiene.Asigurarea de investiții durabile în comba-terea rezistenței antimicrobiene.

În Republica Moldova rezistența la antibiotice reprezintă o problemă prioritară de sănătate publică. Rezultatele privind sensibilitatea la preparatele antimicrobiene atestă o rezistență îngrijorătoare faţă de medicamentele incluseîn protocoalele naționale pentru terapia de prima linie. Studiul privind consumul de anti-


biotice în medicina umană, efectuat în baza

metodologiei Organizației Mondiale a Sănătății

(anii 2011-2014), a evidențiat că în Republica

Moldova antimicrobienele pentru uz uman

constituie circa 10% din volumul total al pieței

de medicamente, consumul anual variind de la

21,3 doze zilnice definite (DDD) la 1000 de lo-

cuitori/zi în 2011 până la 17,7 DDD în 2014.

Îngrijorătoare este și creșterea permanentă a

ratelor de consum al antibioticelor de generația

a treia: Cefalosporine (de la 14,8% în 2011 la

20,7% în 2014) și Quinolone (de la 12,7% în 2011

la 17,1% în 2014), în anul 2014 în țară ponderea

acestora constituind 37,8% din consumul total.

Pilotarea studiului de prevalență de moment al

infecțiilor asociate asistenței medicale și con-

sumul antimicrobienelor în 5 spitale-pilot din

Republica Moldova a evidențiat problemele

prioritare în prescrierea antibioticelor în spita-

le. Ponderea pacienților care primesc minim un

antimicrobian constituie 53,8%, în medie fiind

administrate 1,75 antibiotice per pacient. Circa

36,5% din pacienți primesc 2 antibiotice, 15,3%

– 3 antibiotice și 2,3% din pacienți primesc mai

mult de 4 antibiotice. Peste 93% din agenții mi-

crobieni izolați de la pacienții cu infecții asoci-

ate asistenței medicale au prezentat rezistență

antimicrobiană.

Indicațiile pentru administrarea antimicrobie-

nelor în 34% din cazuri nu au putut fi stabilite,

fiind administrate fără un motiv consemnat în

documentația medicală.

Ce putem face pentru a preveni dezvoltarea

rezistenței la antibiotice

Ce pot face LUCRĂTORII MEDICALI:

Preveniți infecțiile, asigurându-vă că mâinile,

instrumentarul și locul de muncă sunt curate.

Asigurați-vă că pacienții dvs. sunt vaccinați la

timp.

Dacă credeți că pacientul dvs. are nevoie de

antibiotice, efectuați testele de confirmare și

selectați antibioticul potrivit.

Prescrieți și eliberați antibiotice doar atunci

când acestea sunt absolut necesare.

Prescrieți și eliberați antibioticul potrivit, în

doza potrivită și pentru o perioadă potrivită.

Ce pot face FARMACIȘTII: Inițiați un dialog cu pacientul (și cu medicul, dacă este necesar) pentru a afla mai multe detalii privind tratamentul. Adresați întrebări-cheie și oferiți informații obiective și relevante privind medicația cu antibiotice. Utilizați sursele adiționale de informare și interpretare a acestora pentru a explica pa-cientului care este riscul utilizării iraționale a antibioticelor. Responsabilizați pacientul privind sănătatea lui și pericolul automedicației necontrolate. În caz de necesitate, recomandați-i utilizato-rului să apeleze la medic.

Ce pot face AGRARIENII:

Asigurați-vă că antibioticele administrate ani-malelor – fie acestea producătoare de lapte și carne sau de companie – sunt folosite doar pentru controlul și tratarea bolilor infecțioase și doar sub supravegherea medicului veteri-nar. Vaccinați animalele pentru a reduce necesi-tatea administrării antibioticelor și elaborați metode alternative de utilizare a antibiotice-lor la plante. Promovați și aplicați bunele practici la toate etapele producerii și prelucrării alimentelor de origine animală sau vegetală. Adoptați sisteme durabile, fortificând igiena, biosecuritatea și manipularea fără stres a ani-malelor. Implementați standardele internaționale pentru folosirea responsabilă a antibioticelor, potrivit ghidurilor elaborate de OIE, FAO și OMS.

Ce poate face POPULAȚIA: Folosiți antibioticele numai în cazul în care au fost prescrise de un lucrător medical. Urmați întotdeauna întreaga cură de trata-ment, chiar dacă vă simțiți mai bine. Nu folosiți niciodată antibioticele rămase de la tratamentul precedent. Nu împărțiți niciodată antibioticele cu alte persoane. Adoptați măsuri de prevenire a infecțiilor, spă-lându-vă frecvent pe mâini, evitând contac-tul cu persoanele bolnave și vaccinându-vă la timp.


SFATURI SĂNĂTOASE

Filosoful Platon considera că unele sentimen-te influențează comportamentul persoanelor– tulbură gândirea. Și psihologii contemporani au studiat problema, pentru a afla ce reper-cusiuni au sentimentele negative asupra oa-menilor, în ce mod îi influențează pe cei carele suportă și cum ar putea să-și controlezereacțiile negative, apărute în situații de stres.

S-a constatat că starea individului, în cazul dezvoltării sentimentelor negative, este vul-nerabilă: el devine furios, reacționează impul-siv, nu-și poate controla emoțiile și reacțiile.

Psihologul britanic Sherrie Campbell, care a studiat problema dată, propune un șir de sfa-turi privitoare la comportamentul oamenilor în astfel de situații, învățându-i cum să-și stăpâ-nească emoțiile și cum să evite reacțiile nedo-rite. Printre acestea: conștientizarea, ascultarea, alegerea minuțioasă a răspunsului, cunoașterea partenerului de discuție, căutarea înțelegerii șideschiderea minții.Pentru a putea controla exploziile emoționale, este necesar să devenim conștienți de problei -mele pe care ni le pot provoca stările neplăcu-te. Cu cât mai mult conștientizăm ce se întâm-plă cu noi, cu atât mai mult va spori capacita-tea de a stăpâni emoțiile și reacțiile noastre.Astfel, conștientizarea trebuie să fie ingredien-tul esențial atunci când încercăm să schimbăm lceva în comportamentul emoțional. Nivelul ri-dicat de adrenalină ne determină să acționăm imediat, noi însă trebuie să înțelegem cănu-i bine să luăm decizii pripite, nechibzuite,influențate de emoțiile cărora am căzut pradă.

La baza unor probleme cotidiene stau emoțiile inconștiente, reacțiile necontrolate. Din păca-te, unii oameni uită în asemenea momente (sau nu știu!) că între emoție și acțiune trebuiesă existe un interval cât de mic. În consecință, după ce realizează ce au spus, oamenii sunt

nevoiți de multe ori să-și ceară scuze de la in-terlocutor.

Cuvintele, problemele, situațiile și chiar oa-menii înșiși influențează emoțiile noastre. Atunci când ele declanșează o emoție nega-tivă puternică, cuvintele încep să zboare sin-gure pe gură. Exploziile emoționale creeazăbariere, nelăsându-i pe oameni să asculte în mod eficient vorbitorul. Tunăm și fulgerăm, fără să înțelegem importanța luării unei pa-uze în care să respirăm adânc, asigurând cre-ierul cu volumul de oxigen necesar pentruprocesarea emoțiilor provocate de informațiaascultată.

Oamenii trebuie să facă alegeri conștiente,dacă vor să fie percepuți și respectați decei din jur. În cazul pierderii controlului emoțional, vor pierde nu doar respectulcelorlalți, ci și respectul pentru sine. Deve-nind furioși, putem încerca să rezolvăm pro-blema sau să o ignorăm, însă prin alegereaminuțioasă a răspunsului, orientat spre apla-narea situației, putem evita repetarea ei.Controlul și capacitatea de a ne stăpâni, de a câștiga astfel respectul și încrederea celorlalți se află în mâinile noastre.

ATENȚIE LA EMOȚIILE NEGATIVE

Continuare în pag. 40


ATELIER DE LUCRU PENTRU ANALIZA INDICATORILOR

PROFILURILOR DE SĂNĂTATE

La 1 februarie curent, în incinta Agenţiei Naţi-onale pentru Sănătate Publică (ANSP) a avut loc Atelierul de lucru pentru analiza indicato-rilor profilurilor de sănătate din raioanele-pi-lot ale Proiectului Viaţă sănătoasă: Reducerea poverii bolilor netransmisibile.

La eveniment au participat: Maria Cumpă-nă, director adjunct al ANSP, care a adre-sat participanților un cuvânt de salut, Lau-

ra Aaben, expert internaţional în domeniul sănătății publice din Estonia, Daniela Demiş-can, şefa Direcţiei politici în domeniul sănă-tăţii publice a Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ala Curteanu, manager al Proiectului Viață sănătoasă, Constantin Rîmiş, dr. şt. med., expert în promovarea sănătăţii în cadrul acestui proiect, precum şi persoane-le responsabile de elaborarea profilurilor de sănătate din raioanele-pilot Edineţ, Briceni,

Ungheni, Făleşti, Orhei, Criuleni, Ştefan Vodă, Cahul, Taraclia şi Vulcăneşti.

Pentru a consolida capacitățile de analiză și a facilita procesul de elaborare a profilurilor, managerii proiectului au oferit 18 laptopuri performante centrelor de sănătate publi-că implicate și două servere – ANSP, pentru stocarea și arhivarea sigură a datelor și buna funcționare a instituției.

Conform agendei de lucru, persoa-nele responsabile din cadrul direcţii-lor teritoriale de sănătate publică ale ANSP le-au împărtășit celor prezenți experiența de colectare a datelor şi de completare a indicatorilor profilu-rilor de sănătate din raioanele-pilot.

Expertul internaţional Laura Aaben a vorbit despre importanţa profilurilor de sănătate pentru elaborarea pla-nurilor de acţiuni teritoriale și a făcut analiza factorilor de risc prin prisma indicatorilor acestora.

Profilurile de sănătate reprezintă o evaluare a stării sănătății populației și oferă o înțelegere mai bună a factorilor principali ce o deter-mină. Profilul de sănătate include o bază de date cu 42 de indicatori din șase domenii di-ferite. Fiecare domeniu are un anumit număr de indicatori strategici, care sunt analizați individual și în ansamblu pentru a descrie și evalua situația. Datele obținute sunt analizate de specialiștii centrelor de sănătate publică,


care vor oferi recomandările necesare pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației. Ele urmează a fi implementate la nivel de co-munitate în colaborare cu alte sectoare.

Proiectul este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și im-plementat de Institutul Elvețian Tropical şi de

Sănătate Publică. Obiectivul general al pro-iectului este de a contribui la îmbunătățireasănătății populației din Republica Moldova.

Olesea CROITOR,șefa Serviciului de informare și comunicare

cu mass-media al ANSP, secretar de redacție

SFATURI SĂNĂTOASE

ATENȚIE LA EMOȚIILE NEGATIVE

Fiind încercat de emoții puternice, fiecare omse concentrează asupra propriilor trăiri, ceea ce nu-i permite să vadă sau să recunoascăsentimentele, drepturile, gândurile și valori-le celor din jur. E nevoie deci să aveți grijă șide cei de lângă voi – căutați să înțelegeți par-rrtenerul de discuție. Acceptați ceea ce cred șisimt alții, fără a o lua drept ofensă personală.Dacă unii văd lucrurile dintr-o altă perspecti-vă, nu înseamnă că nu au dreptate.

Uneori reacționăm într-un fel sau altul pen-tru că ne simțim ofensați, deși s-ar putea în-tâmpla să fi înțeles greșit unele lucruri sau să nu fi avut acces la întreaga informație. Printr-o reacție necontrolată, putem deteri-ora relațiile cu oamenii din jurul nostru. Iată de ce, înainte de a reacționa, cel mai bine e să punem întrebări obiective, pentru a clari-

fica lucrurile. Astfel vom afla ce s-a întâmplat cu adevărat, fără să existe posibilitatea unei neînțelegeri.

Dacă vom fi atenți, vom putea învăța ceva noudespre noi. Mai mult. Am putea identifica de-clanșatorul stărilor emoționale pozitive și nega-tive. Șansele de dezvoltare și evoluare spre bine cresc atunci când suntem dispuși să învățăm,să creștem și să ne deschidem mintea. Dacă nu vom învăța să ținem cont de punctul de vedereal celorlalți, nu vom evolua nici ca om, nici caprofesionist, ceea ce va limita succesul nostruîn tot ce facem.

Ion NISTOR,

medic igienist în Direcția

Promovarea sănătății a ANSP, secretar de redacţie



Vaccinarea împotriva virusului Papiloma Uman (HPV) este extrem de eficientă. Efectu-ată în perioada adolescenței, ea poate redu-ce rata dezvoltării cancerului de col uterin pe viitor. Vaccinarea diminuează riscul apariției cancerului de col uterin, dar nu elimină ne-cesitatea efectuării screeningului. Împreună, screeningul și vaccinarea reprezintă cea mai eficientă protecție împotriva cancerului cer-vical.

Riscul apariției acestui tip de cancer poa-te fi redus prin vaccinarea împotriva virusului Papiloma Uman (HPV) de tipurile 16 și 18.

Potrivit Studiului național, efectuat recent în scopul evaluării cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind cancerul de col uterin în Republica Moldova (2018):

Doar jumătate din femeile cu vârsta de 25-61 de ani știu despre existența testului ci-tologic ca metodă de prevenire a cancerului de col uterin;

Doar 1/4 din femeile cu vârsta de 25-61 de ani știu despre posibilitatea realizării tes-tului de screening cervical în Republica Mol-dova;

Doar jumătate din femeile care știu des-pre testul citologic cunosc că acesta poate fi realizat gratuit, prin adresarea la medicul de familie;

Mai mult de jumătate din femeile cu vâr-sta eligibilă pentru screening cervical declară că nu au efectuat niciodată testul citologic;

40% din femeile cu vârsta de 25-61 de ani știu despre vaccinul anti-HPV;

23% dintre femeile care au fiice de apro-ximativ 10 ani le-au vaccinat împotriva HPV.

Olesea CROITOR,șefa Serviciului de informare și comunicare

cu mass-media al ANSP, secretar de redacție

Cancerul de col uterin ocupă locul patru printre cele mai frecvente cance-re întâlnite la femei, făcând

570 de mii de cazuri noi în 2018 și reprezen-tând 6,6% din totalul cazurilor de cancer la femei.

Aproximativ 90% din decesele cauzate de cancerul de col uterin au fost înregistrate în țările cu venituri mici și medii.

În Republica Moldova, în fiecare zi o fe-meie este diagnosticată cu cancer de col ute-rin, iar la fiecare trei zile una din ele moare din cauza acestei maladii.

Aproximativ 4000 de femei trăiesc cu acest diagnostic.

Organizația Mondială a Sănătății reco-mandă o abordare cuprinzătoare a prevenirii și controlului cancerului cervical (cancer de col uterin – n.r.). Setul recomandat de acțiuni prevede intervenții pe toată durata vieții, care includ componente din educația comunitară, mobilizarea socială, vaccinarea, screeningul, tratamentul și îngrijirea paliativă.

Screening pentru cancerul de col uterin

Screeningul cancerului de col uterin în-seamnă testarea pentru pre-cancer și cancer în rândul femeilor care nu au niciun simptom de boală și se simt perfect sănătoase. Atunci când screeningul detectează leziuni pre-can-ceroase, acestea pot fi tratate, iar cancerul poate fi evitat. Screeningul poate detecta can-cerul într-un stadiu incipient, de aceea trata-mentul are un mare potențial de vindecare.

Dintre toate tumorile maligne, cancerul cervical poate fi mai ușor prevenit prin scree-ning decât altele (programele bine organizate de screening pot preveni până la 80% din ca-zuri).

SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ DE PREVENIRE A

CANCERULUI DE COL UTERIN (27 IANUARIE-02 FEBRUARIE 2019)


5. Fumatul se înscrie printre primii factori de risc pentru cancer și este responsabil de aproximativ 22% din decesele cauzate de acesta.

6. Infecțiile, cum ar fi hepatitele virale (HVB, HVC etc.) și Virusul Papiloma Uman (HPV), sunt responsabile de 25% din cazurile de cancer înregistrate în țările cu venituri mici și medii.

7. Până la 3,7 milioane de vieți ar putea fi sal-vate în fiecare an prin punerea în aplicare a unor strategii adecvate, orientate spre pre-venirea, depistarea precoce și tratamentul cancerului.

8. Costul economic anual total al cancerului este de circa 1,16 miliarde USD.

În Republica Moldova, conform datelor sta-tistice, în anul 2017 au fost înregistrate 55483 de cazuri de tumori maligne, ceea ce consti-tuie 1563,3 cazuri la 100 de mii de locuitori, față de 52938 de bolnavi cu tumori maligne în 2016 (1490,4 cazuri la 100 de mii de locui-tori). În anul 2017 au fost diagnosticate primar cu cancer 10108 persoane, ceea ce constituie 284,8 cazuri la 100 de mii de locuitori (în anul 2016 – 9930 de persoane sau 279,6 cazuri la 100 de mii de locuitori).

Maladiile oncologice constituie a doua cauză principală a mortalităţii din ţară după maladii-le cardiovasculare, fiind o problemă prioritară pentru sistemul de sănătate. Între anii 2012 și 2016 s-a atestat creșterea nivelului de morta-litate prin cancer (de la 163,2 cazuri de deces la 100 de mii de locuitori în 2012 la 173,5 ca-zuri în anul 2016). În anul următor, 2017, au fost înregistrate 171,3 cazuri la 100 de mii de locuitori. Evaluarea mortalității prin cancer, în funcție de sex, denotă faptul că în rândul băr-baţilor nivelul de mortalitate este de 1,5 ori mai mare decât în rândul femeilor.

Notă. În cadrul evenimentelor menționate au fost realizate mai multe acțiuni de promovare a sănătății, inclusiv conferințe, lecții publice, emisiuni TV și radio, au fost distribuite mate-riale informaționale etc.

Pentru a spori nivelul de conștientizare a populației cu privire la prevenirea, depista-rea și tratamentul diferitor ti-puri de cancer, inclusiv a can-

cerului de col uterin, și luând în considerare povara cancerului asupra sistemului de sănă-tate, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova a organizat în perioada 27 ianuarie-4 martie 2019 Lunarul de profilaxie a cancerului. La baza lui au stat două evenimente importante, marcate la sca-ră mondială:

1. Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin – 27 ianuarie- 02 februarie 2019;

2. Ziua mondială de luptă împotriva cance-rului – 4 februarie 2019.

Invazia globală a cancerului este imensă și continuă să crească, fiind a doua cauză prin-cipală de deces la nivel mondial. Cancerul îi afectează pe toți: tineri și bătrâni, bogați și să-raci, bărbați, femei și copii și reprezintă o po-vară extraordinară pentru pacienți, familii și societate. Toate acestea se întâmplă în timp ce 30-50% din cazurile de cancer pot fi prevenite prin alegerea unui stil de viață sănătos.

În anul 2018, cancerul a fost responsabil de aproape 10 milioane de decese la nivel global. Se estimează că în următorii zece ani numărul deceselor cauzate de cancer va depăși cifra de 14 milioane pe an.

Rețineți:1. Cancerul este a doua cauză principală de

deces la nivel global: aproximativ unul din șase decese se datorează cancerului.

2. Cel puțin o treime din cazurile de cancer pot fi prevenite.

3. Consumul de tutun și consumul excesiv de alcool sunt responsabile de aproximativ 40% din cazurile de cancer. Datele variază de la o țară la alta.

4. Deși mai mult de 40% din decesele cau-zate de cancer pot fi prevenite, el se face responsabil de peste 20% din decesele în-registrate în regiunea europeană.

LUNARUL DE PREVENIRE A CANCERULUI


– Am 57 de ani și de la un timp observ că nu mai aud așa de bine ca altădată. Ca să înțeleg ce mi se spune, oamenii sunt nevoiți să repete de mai multe ori aceeași frază, de fiecare dată cu voce tot mai ridicată. Vă rog să-mi spuneți unde pot obține un sfat calificat în problema mea. Vreau să aflu care este cauza înrăutățirii auzului și care este tratamentul optim pentru îmbunătățirea lui. De profesie sunt sudor și am activat în condiții de muncă cu factori profesionali de risc pentru sănătate.

S. Șarcanean, mun. Chișinău

Rodica ȚABUR, șefa Centrului Republican de Boli Profesionale din cadrul IMSP Spitalul Clinic Republican Timofei Moșneaga:

– Un pacient cu surditate necesită consultația medicului otorinolaringolog (ORL), care va stabili necesitatea trimiterii la audiometrie și/sau consultația specialistului audiolog. Ultimul este specialistul care va stabili diag-nosticul și va decide dacă este necesară protezarea. În caz de nevoie, pacientul va fi inclus în lista de așteptare pentru protezare.

O altă opțiune este procurarea unui aparat

auditiv, pe bani proprii, în centrele medicale specializate. Trebuie să se știe însă: dacă surditatea a survenit în rezultatul acțiunii mediului de muncă și expunerii profesionale la factori de risc, persoana afectată este în drept să se adreseze pentru consultație la medicul la care face examene medicale periodice (dacă angajatorul are contract cu instituția medicală) sau direct la Centrul Republican de Boli Profesionale, la medicul în medicina muncii. În acest caz, aparatul auditiv urmează a fi procurat din contul surselor Companiei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), în conformitate cu prevederile Legii asigurării pentru accidente de muncă și boli profesionale nr. 756 din 24.12.1999.

Notă: Sunt cunoscute tipuri de hipoacuzie: de transmisie (legate de probleme la nivelul urechii externe sau mixte care împiedică transportarea sunetului. Acestea sunt de grad uşor moderat – de la 25 până la 65 de-cibeli (dB), iar în unele cazuri sunt temporare. În funcţie de cauză, poate fi ameliorată prin administrarea de medicamente sau intervenţie chirurgicală. De asemenea, poate fi recuperată cu ajutorul protezelor auditive, a unui implant de ureche medie sau a unui implant cu conducere osoasă); neurosenzorială (surditate cauzată de afectarea nervului – uşoară, moderată, severă sau profundă. Ar putea fi recuperată cu proteze auditive sau implant de ureche medie – în formele uşoare severe şi în formele severe profunde – prin implanturi cohleare. Unele persoane au o hipoacuzie neurosenzorială doar în zona frecvenţei înalte sub denumirea de surditate parţială, fiind afectate doar celulele ciliate de la baza cohleei, rămânând intacte celulele ciliate din zona vârfu-lui cohleei – apex – care sunt responsabile de procesarea sunetelor joase. Prin stimularea combinată – electrică şi acustică – ar putea fi ameliorată surditatea parţială); mixtă – combinaţie între hipoacuzia neurosenzorială şi cea de transmisie (apare în rezultatul problemelor în urechea internă şi externă, cât şi în zona externă a urechii medii, care se poate recupera prin tratament medicamentos, operaţii, implanturi de ureche medie sau condu-cere osoasă); neuronală – cauzată de absenţa sau afectarea nervului auditiv, care este în majoritate profundă şi permanentă (În cazul dat, nervul auditiv nu este capabil să transmită informaţia la creier, astfel încât nici pro-tezele auditive şi nici implanturile cohleare nu pot ajuta la recuperarea auzului. O şansă ar putea fi un implant auditiv de trunchi cerebral (ABI).


Puteţi adresa întrebări Serviciului

de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice

la adresa de e-mail: [email protected]

Răspunsurile la întrebările D-voastră

vor fi publicate în numerele următoare ale revistei.

Dacă doriți să primiți revista Cronica Sănătăţii Publice, ne puteți scrie

pe adresa de e-mail: [email protected] sau [email protected]

sau contactați-ne la tel.: 022 574 700

Revista poate fi accesată pe pagina: www.ansp.md/cronicasanatatiipublice/

DRAGI CITITORI,

ÎN ANUL 2019 NE PROPUNEM SĂ PREZENTĂM ATENŢIEI

D-VOASTRĂ ARTICOLE LA URMĂTOARELE RUBRICI

DE INTERES SPORIT PENTRU SĂNĂTATEA PUBLICĂ:

· PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI COMBATEREA

DEPRINDERILOR DĂUNĂTOARE

· SĂNĂTATEA ŞI FACTORII DE RISC

· SFATURI PENTRU POPULAŢIE

· MALADIILE INFECŢIOASE

· MALADIILE NETRANSMISIBILE

revista serviciului de supraveghere de stat a …...plenar și necondiționat în crearea imaginii...

Documents