revista naŢionalĂ s u m a r de drept - uspee · florin streteanu (doctor în drept, profesor...

S U M A R

ISSN 1811-0770

2

7

13

16

19

22

25

30

38

41

44

48

54

59

67

73

77

80

85

90

REVISTA NAŢIONALĂDE DREPT

(Publicaţie periodică ştiinţifico-practică)

nr. 12 (158) 2013Certificatul de înregistrare

nr. 1003600061124 din 27 septembrie 2000Publicaţie acreditată de Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei prin

Hotărârea nr. 61 din 30.04.2009

Categoria CFONDATORI:

Universitatea de Stat din MoldovaUniversitatea de Studii Politice

şi Economice Europene ,,Constantin Stere” din MoldovaUniunea Juriştilor din Moldova

REDACTOR-ŞEFGheorghe AVORNIC

REDACTOR-ŞEF ADjuNCTSergiu BăIEșu

(doctor în drept, conferențiar universitar, decanul Facultății de Drept, Universitatea de Stat din Moldova)

Stilizator Antonina DEMBIȚCHIMachetator Maria BonDArI

COLEGIuL DE REDACŢIE:Gheorghe Ciocanu (doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar, rectorul Universității de Stat din Moldova),

Elena Aramă (doctor habilitat în drept, profesor universitar),Victoria Arhiliuc (doctor habilitat în drept, profesor universitar),

Flavius-Antoniu Baias (doctor, conferențiar universitar, decanul Facultății de Drept, Universitatea din București),

Sergiu Brînza (doctor habilitat în drept, profesor universitar),Cătălin Bordeianu (doctor în drept, profesor universitar, România),

Ion Craiovan (doctor în drept, profesor universitar, România),Gheorghe Chibac (doctor în drept, profesor universitar),

Spyros Flogaitis (doctor în istorie și drept, profesor universitar (Grecia), Director al Organizației Europene de Drept Public),Ion Guceac (doctor habilitat în drept, profesor universitar),raisa Grecu (doctor habilitat în drept, profesor universitar,

USPEE „Constantin Stere”),Ioan Humă (doctor în drept, profesor universitar, România),

Gheorghe Mihai (doctor în drept, profesor universitar, România),Nicolae Sadovei (doctor în drept, conferențiar universitar),

Andrei Smochină (doctor habilitat în drept),Florin Streteanu (doctor în drept, profesor universitar, decanul Facultății de Drept, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca),

Vytautas nekrosius (doctor habilitat în drept, profesor universitar, Lituania),

Tzvetan Sivkov (doctor în drept, profesor universitar, Bulgaria),Trebkov A.A. (doctor în drept, profesor, Președintele Uniunii

Juriștilor din Federația Rusă),Tudorel Toader (doctor în drept, profesor universitar, decanul Facultății de Drept, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași),

Alexandru Țiclea (doctor în drept, rectorul Universității Ecologice București, România).

ADRESA REDACŢIEI:MD 2009, Chişinău, str. Al. Mateevici, 60, bir. 222

Telefoane: 57-77-52, 57-76-90e-mail: [email protected]

Indexul PM 31536

Sergiu BrÎnZAOmorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă in-fracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei (lit.k) alin.(2) art.145 CP RM): analiză de drept penal. Partea I ...Vitalie STATIInfracţiunea de manipulare a unui eveniment (art.2421 CP RM): studiu de drept penal. Partea II .Alexandru ArSEnIAutoritatea judecătorească – veritabilă instituţie de realizare a ramurii puterii de stat în condiţiile edifi-cării statului de drept ...............................................Valeriu CUŞnIr, Anatolie DoGAReflecţii asupra noţiunii de justiţie ca valoare socială protejată de normele juridico-penale ......................Gheorghe CoSTACHI, Petru rAIlEAnLegalitatea constituţională – nucleu al legalităţii în statul de drept ..........................................................Alexandru CUZnEŢoVConceptul interpretarea normelor juridice în proce-sul de aplicare a dreptului .......................................Iurie MIHAlACHEReflecţii cu privire la lichidarea persoanelor juridice Stela BoTnArUControverse şi soluţii în cauzele de pruncucidere şi omor intenţionat privind discernământul diminuat: experienţa instanţelor judecătoreşti din România ...oleg PAnTEAReglementarea contractului normativ în sistemul juridic al României ..................................................olesea PloTnICFactorii ce influenţează o practică comercială „co-rectă” în raporturile de consum ...............................Ecaterina BAlTAGA, Elena MorArUSpecialistul în procesul penal – aspecte teoretico-procesuale ...............................................................Tatiana DABIJA, Alexandru ArSEnICurtea Constituţională a Republicii Moldova – ga-rant al supremaţiei constituţiei ................................Tudor BorŞLatura obiectivă a infracţiunii de fabricare sau pune-re în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente de plată false (art. 237 CP RM) ...................................Maria PoPESCUCetăţenia europeană în contextul Tratatului de la Li-sabona .....................................................................Carolina GAlBEnPanorama contemporană a implicării societăţii civile în procesul decizional al statului ............................. Angela TălăMBUȚăCondițiile de valabilitate ale contractului de înstrăi-nare a unui bun cu condiția întreținerii pe viață ......Violeta CHISIlIȚAImportanța evaluării bunurilor imobile și întocmirii inventarului universalității de bunuri în cazul institu-irii asupra acestora a unei servituți personale .........octavian PASATAnaliza juridico-penală a infracțiunilor vamale și penale comise pe teritoriul vamal al Republicii Mol-dova în conformitate cu Codul penal din 2002 .......Tatiana MACoVEIParticularitățile raporturilor juridice de muncă ale salariatelor gravide ..................................................Victoria HADÎrCAUnele considerațiuni privind garanțiile procedurale ale dreptului la un proces echitabil .........................

Nr. 12, 2013REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

2

Circumstanţa agravantă consemnată la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM se referă la scopul săvârşirii omoru-lui, care constă în a ascunde sau a înlesni o altă infracţiune.

Referitor la oportunitatea agravării răspunderii penale, în cazul omorului săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţi-une sau de a înlesni săvârşirea ei, V.A. Smirnov menţionează: „În primul rând, infracţiunea dată aduce (sau poate aduce) atingere nu numai relaţiilor sociale cu privire la viaţa persoa-nei, dar şi unor relaţii sociale cu privire la exercitarea actului de justiţie. În al doilea rând, cel, care comite omorul în scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei, demonstrează o periculozitate socială sporită: lipsind de viaţă o altă persoană, făptuitorul condiţionează aceasta prin săvâr-şirea unei alte fapte infracţionale. Pe această cale, făptuitorul îşi etalează dispreţul total faţă de dreptul la viaţă al victimei. Absenţa unei reacţii pe potrivă a statului împotriva unor ast-fel de manifestări poate duce la înrădăcinarea sentimentului de evitabilitate a răspunderii în conştiinţa persoanelor dispu-se să utilizeze orice mijloace în vederea atingerii scopurilor sale”1.

Într-o manieră apropiată, T.A. Plaksina susţine: „Poten-ţialitatea scopului de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei să reprezinte un temei de agravare a răs-punderii pentru infracţiunea de omor se explică nu doar prin caracteristicile de conţinut ale acestui scop, dar şi prin parti-cularităţile lui dinamice. Cele din urmă presupun că scopul

OMORuL SăVâRŞIT îN SCOPuL DE A ASCuNDE O ALTă INFRACŢIuNE SAu DE A îNLESNI SăVâRŞIREA EI (lit.k) alin.(2) art.145 CP RM):

ANALIză DE DREPT PENAL Partea I

Sergiu BrÎnZA,doctor habilitat în drept, profesor universitar (USM)

REzuMATObiectul investigaţiei de faţă îl constituie circumstanţa agravantă prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM. Se

argumentează că, atunci când făptuitorul îşi ascunde sau îşi înlesneşte propria infracţiune, infracţiunea prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM va forma un concurs cu infracţiunea-scop. De asemenea, se demonstrează că, dacă făptuitorul omorului ascunde sau înlesneşte infracţiunea unei alte persoane, nu infracţiunea sa, acesta va răspunde atât pentru infracţiunea prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, cât şi pentru complicitatea la infracţiunea-scop. Se stabileşte că circumstanţa agravantă consemnată la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM operează, indiferent dacă omorul este consumat sau a rămas la etapa de pregătire ori de tentativă. Nu în ultimul rând, se ajunge la concluzia că, pentru existenţa circumstanţei agravante prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, este necesară şi suficientă dovada scopului urmărit, indiferent dacă acest scop a fost atins sau nu. Dacă scopul în cauză îşi va găsi realizarea, atunci infracţiunea prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM va forma un concurs cu infracţiunea-scop.

Cuvinte-cheie: omor; circumstanţă agravantă; scopul de a ascunde o altă infracţiune; scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni; infracţiunea-scop; infracţiunea-mijloc.

SuMMARYThe object of the present investigation is the aggravating circumstance under lett.k) par.(2) art.145 PC RM.

It is argued that when the offender is hiding or facilitates its own offence, the offence referred to lett.k) par.(2) art.145 PC RM will form a competition with the offence-purpose. It is also demonstrated that, if the murder perpetrator is hiding or facilitates the offence of another person, not his one, he will answer for the offence referred to lett.k) par.(2) art.145 PC RM, as well as for complicity in the offence-purpose case. It is established that the aggravating circumstance under lett.k) par.(2) art.145 PC RM operates whether murder is consumed or left in preparation or attempt phase. Also, it is concluded that for the existence of the aggravating circumstances stipulated at lett.k) par.(2) art.145 PC RM, is necessary and sufficient the proof of the intended purpose, whether this goal was achieved or not. If the purpose in question will find its realization, then the offense referred to at lett.k) par.(2) art.145 PC RM will form a competition with the offence-purpose.

Key-words: murder; aggravating circumstance; the purpose to conceal another offence; the purpose to fa-cilitate the perpetration of another offence; the offence-purpose; the offence-mean.

de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei condiţionează sporirea intensităţii acţiunilor făptuitorului, influenţând astfel asupra amplorii activităţii destructive a acestuia. Studiile efectuate denotă că scopul sus-menţionat stimulează săvârşirea nu a unui singur omor, dar a mai mul-tor asemenea fapte”2.

La rândul său, A.S. Harlamov afirmă cu drept cuvânt că „scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei mărturiseşte nu doar despre periculozitatea so-cială sporită a făptuitorului. Scopul în cauză mai determină şi pericolul social sporit ce caracterizează latura obiectivă a infracţiunii. Or, anume scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei constituie indiciul care confirmă legătura dintre două sau mai multe fapte infracţionale”3.

În adevăr, în sensul prevederii de la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, infracţiunea de omor se află în conexitate consec-venţională (când are loc ascunderea) sau etiologică (când are loc înlesnirea) cu alte infracţiuni. Omorul săvârşit în acest scop prezintă o gravitate sporită, deoarece este conceput şi săvârşit ca infracţiune-mijloc în cadrul unui lanţ infracţional. În această împrejurare, este îndreptăţită agravarea răspunde-rii penale.

Or, pericolul social sporit al omorului săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei îşi are cauza nu numai în consecuţia omorului şi a unei alte infracţiuni. Legiuitorul ia în consideraţie şi periculozi-

3

Nr. 12, 2013 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

tatea socială sporită a celui care comite un astfel de omor. Urmărind să ascundă ori să înlesnească săvârşirea unei alte infracţiuni, acesta recurge la a comite o faptă atât de gravă ca omorul. Făptuitorul săvârşeşte omorul fie pentru a face să i se piardă urma şi să rămână nedescoperită o altă infracţiu-ne, îngreunând astfel exercitarea justiţiei penale, fie pentru a facilita comiterea unei alte infracţiuni, privind astfel viaţa victimei ca pe o piedică oarecare în realizarea planurilor sale infracţionale. În acest mod, făptuitorul îşi pune propriile in-terese (care, de altfel, sunt legate de activitatea infracţională) deasupra vieţii altei persoane.

Circumstanţa agravantă, consemnată la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, presupune oricare din următoarele două ipo-teze:

omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infrac-1) ţiune;

omorul săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei 2) alte infracţiuni.

De ce legiuitorul a decis să diferenţieze ipotezele în ca-uză? La această întrebare ne ajută să răspundem V.A. Smir-nov: este necesară distingerea omorului săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune, în raport cu omorul săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni: în prima ipoteză, făptuitorul este ghidat de năzuinţa de a se debarasa de cei în a căror prezenţă a fost comisă infracţiunea ascunsă (sau, altfel spus, infracţiunea-scop), adică de acele persoane care pot pune la dispoziţia organelor de drept informaţii cu privire la infracţiunea dată, îl pot recunoaşte pe cel care a săvârşit infracţiunea-scop etc. Un astfel de motiv poate fi sa-tisfăcut doar pe calea comiterii omorului, deoarece, în opinia făptuitorului, nici un alt mijloc nu-şi va putea dovedi eficien-ţa în vederea realizării scopului urmărit. În contrast, omorul săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni are la bază năzuinţa făptuitorului de a evita complicaţiile sau de a înlătura piedicile în calea spre realizarea scopului propus. De această dată, făptuitorul doreşte să „neutralize-ze” persoana prezentă la comiterea infracţiunii-scop, pentru a săvârşi mai facil această infracţiune şi a părăsi mai repede locul comiterii ei4.

Bineînţeles, cele două ipoteze alternative specificate la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM se caracterizează şi prin alte trăsături individualizante. Asupra acestora, dar şi asupra ca-racteristicilor comune ale ipotezelor date, ne vom pronunţa în continuare.

Cât priveşte prima din ipotezele investigate – omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune – unii au-tori sunt de părere că aceasta se atestă, atunci când până la lipsirea de viaţă a victimei, este comisă o altă infracţiune5. În opinia altora, în cazul omorului săvârşit în scopul de a as-cunde o altă infracţiune, făptuitorul îşi propune să ascundă o infracţiune care deja a fost comisă ori o infracţiune care este în proces de săvârşire6.

Sprijinim acest ultim punct de vedere: omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune se caracterizează prin aceea că făptuitorul, lipsind de viaţă victima, urmăreşte să ascundă infracţiunea săvârşită în trecut sau infracţiunea care este săvârşită concomitent cu omorul.

Bineînţeles, de cele mai multe ori, omorul este săvârşit după comiterea infracţiunii pentru a cărei ascundere acesta se săvârşeşte. Iată un astfel de exemplu: C.M. a fost condam-nat în baza pct.1), 6) şi 7) art.88 CP RM din 1961 (pentru omor săvârşit în interes acaparator, cu o deosebită cruzime şi în scopul de a ascunde o altă infracţiune), precum şi în baza art.1231 CP RM din 1961 (pentru sustragere în pro-porţii deosebit de mari din avutul proprie tarului). În fapt,

la 04.10.1996, aflându-se în apropiere de gara auto din or. Leova, C.M., împreună cu H.G., s-au apropiat de M.C., care presta servicii de taximetrie. Făptuitorii l-au rugat pe acesta să-i transporte într-un sat din vecinătate. În timpul călătoriei, C.M. şi H.G. l-au atacat pe M.C., aplicându-i câteva lovituri cu cuţitul în regiunea abdomenului. În continuare, i-au sus-tras banii pe care victima îi avea asupra sa. După aceasta, făptuitorii s-au deplasat la domiciliul lui M.C., de unde au sustras mai multe bunuri. Ulterior, pentru a ascunde infrac-ţiunea săvârşită, C.M. şi H.G. s-au deplasat în pădurea din apropierea satului Sadâc, raionul Cantemir, unde, aplicând lovituri cu toporul şi cu cuţitul, l-au omorât pe M.C.7.

Însă, nu poate fi exclusă nici posibilitatea săvârşirii omo-rului în procesul comiterii infracţiunii, pentru a cărei ascun-dere omorul se săvârşeşte. La o asemenea situaţie, se refe-ră speţa următoare: C.L. şi D.I. au fost condamnaţi în baza pct.1), 6) şi 7) art.88 CP RM din 1961 (pentru omor săvârşit în interes acaparator, cu o deosebită cruzime şi în scopul de a ascunde o altă infracţiune), precum şi în baza art.1231 CP RM din 1961 (pentru sustragere în proporţii deosebit de mari din avutul proprietarului). În fapt, la 30.08.1996, aproxima-tiv la ora 22.00, cu automobilul condus de D.I., recurgând la înşelăciune, aceştia l-au transportat pe R.N. în pădurea din satul Voloave, judeţul Soroca. Urmărind scopul sustragerii, făptuitorii l-au atacat pe R.N., aplicându-i multiple lovituri cu mâinile, cu picioarele şi cu un cuţit în diferite părţi ale corpului. Ca rezultat, R.N. a decedat. Apoi, C.L. şi D.I. au sustras bunuri aparţinând victimei în valoare de 74.974 lei8.

Aşadar, ne-am putut convinge că infracţiunea specificată la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM şi infracţiunea-scop pot fi să-vârşite fie la un anumit interval de timp, fie cu aceeaşi ocazie şi în acelaşi timp.

În context, are dreptate O.V. Belokurov, când afirmă că durata de timp dintre omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune şi infracţiunea-scop nu influenţează asupra calificării, chiar dacă a expirat termenul de prescripţie de tra-gere la răspundere penală pentru infracţiunea-scop9.

Referindu-ne la un alt aspect ce caracterizează relaţia din-tre omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune şi infracţiunea-scop, V.I. Borisov şi V.N. Kuţ opinează: „Să-vârşind un astfel de omor, făptuitorul doreşte fie să ascundă completamente o altă infracţiune, fie să ascundă numai acele împrejurări care au un impact asupra calificării ori a indivi-dualizării pedepsei”10.

Dezvoltând această idee, putem afirma că scopul ascun-derii unei alte infracţiuni se exprimă în aceea că făptuitorul urmăreşte să nu se afle despre: însuşi faptul infracţiunii; par-ticiparea la infracţiune a unei anumite persoane; alte împre-jurări relevante ce ţin de infracţiunea-scop.

Privitor la cea de-a doua ipoteză, menţionată supra – omorul săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni – în opinia unor autori, un asemenea omor este comis înainte de a fi săvârşită infracţiunea înlesnită (sau, al-tfel spus, infracţiunea-scop)11. În viziunea altora, omorul în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni este săvâr-şit până la comiterea infracţiunii-scop sau în procesul comi-terii acesteia12.

Întrucât legiuitorul nu restrânge în nici un fel relaţia în plan temporal dintre omorul săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni şi infracţiunea-scop, conside-răm mai reuşită cea de-a doua poziţie exprimată supra. Or, lipsind de viaţă victima pentru a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni, făptuitorul urmăreşte să creeze condiţii care ar facilita comiterea infracţiunii-scop. Așadar, este cu putinţă ca omorul în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni


4

să fie săvârşit atât înainte de începerea executării infracţiunii-scop, cât şi până la executarea deplină a acţiunii (inacţiunii) prejudiciabile din cadrul infracţiunii-scop.

În altă ordine de idei, la calificare nu contează a cui in-fracţiune o ascunde sau o înlesneşte făptuitorul omorului: 1) a sa ori 2) a unei alte persoane.

În legătură cu prima din situaţiile sus-nominalizate, pre-cizăm că omorul săvârşit pentru a ascunde o altă infracţiune sau pentru a înlesni săvârşirea ei va forma un concurs cu in-fracţiunea-scop. În situaţiile de acest gen, nu are importanţă dacă infracţiunea-scop se consumă sau nu.

Din acest punct de vedere, D.I. Kraev relevă pe bună dreptate: „În cazul în care – lipsind de viaţă victima în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni, din cauze inde-pendente de voinţa sa, făptuitorului nu-i va reuşi să înceapă executarea infracţiunii-scop – vom fi în prezenţa omorului săvârşit cu scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţi-uni, aflat în concurs cu pregătirea de infracţiunea-scop13. În acelaşi timp – dacă acţiunea celui care lipseşte de viaţă vic-tima în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni, este îndreptată nemijlocit spre comiterea infracţiunii-scop, iar această infracţiune nu-şi produce efectul din cauze inde-pendente de voinţa sa – vom fi în prezenţa omorului săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni, aflat în concurs cu tentativa la infracţiunea-scop”14.

Aşadar, indiferent de etapa activităţii infracţionale ce caracterizează infracţiunea-scop, infracţiunea prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM va putea forma un concurs cu această infracţiune. Nici pregătirea de infracţiunea-scop, nici tentativa la această infracţiune nu pot fi absorbite de infracţi-unea specificată la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM.

Ca exemplu ce confirmă această afirmaţie aducem spe-ţa următoare: B.S. a fost condamnat în baza pct.4), 6) şi 7) art.88 CP RM din 1961 (pentru omor săvârşit asupra a două sau mai multor persoane, cu o deosebită cruzime şi cu scopul de a ascunde o altă infracţiune), precum şi în baza art.15 şi 1231 CP RM din 1961 (pentru tentativa de sustragere în pro-porţii deosebit de mari din avutul proprietarului). În fapt, la 18.12.1992, împreună cu N.O. şi I.B., acesta a săvârşit omo-rul surorilor R.S. şi R.A., şi al concubinului ultimei, D.M. Victimelor le-au fost aplicate multiple lovituri cu toporul în diferite părţi ale corpului, inclusiv în cap. De asemenea, le-au fost aplicate lovituri cu cuţitul în torace. Ca rezultat, R.S., R.A. şi D.M. au decedat. Ulterior, B.S., N.O., I.B. şi I.L. au încercat să deschidă safeul în care se aflau (după cum s-a dovedit mai târziu) bunuri în valoare de 830.600 ruble. Din motive independente de voinţa lor, deoarece nu au putut des-chide safeul, făptuitorii nu şi-au putut realiza până la capăt intenţia infracţională15.

În legătură cu cea de-a doua situaţie sus-menţionată – făptuitorul omorului ascunde sau înlesneşte infracţiunea unei alte persoane, nu infracţiunea sa – este de reţinut opinia exprimată de O.V. Belokurov: dacă făptuitorul acţionează în baza înţelegerii cu o altă persoană şi în interesul acesteia, atunci el trebuie să poarte răspundere nu numai pentru omo-rul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei, dar şi pentru participaţia la infracţiu-nea-scop16. O opinie similară este împărtăşită de D.I. Kraev: dacă, în prealabil – făptuitorul promite persoanei care comite infracţiunea-scop, pentru a cărei ascundere sau înlesnire este lipsită de viaţă victima, că va săvârşi un asemenea omor – el urmează a fi tras la răspundere nu numai pentru omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei, dar şi pentru participaţia la infracţiunea-scop17.

Considerăm că acestor opinii trebuie să li se imprime mai multă claritate: dacă, în prezenţa unei promisiuni prealabile, făptuitorul omorului ascunde sau înlesneşte infracţiunea unei alte persoane, nu infracţiunea sa, acesta va răspunde atât pen-tru infracţiunea prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, cât şi pentru complicitatea la infracţiunea-scop. Dacă făptu-itorul omorului nu doar ascunde sau înlesneşte infracţiunea unei alte persoane, dar ia parte şi la executarea acesteia, el urmează să răspundă atât în calitate de autor al infracţiunii prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, cât şi în calitate de coautor al infracţiunii-scop.

În altă privinţă, D.I. Kraev susţine: „În situaţia omorului săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a în-lesni săvârşirea ei, victimă poate fi atât persoana care suferă prejudicii de pe urma infracţiunii ascunse sau înlesnite, cât şi alte persoane care s-au aflat la locul comiterii faptei, indife-rent dacă acestea au putut sau nu să-l împiedice pe făptuitor să ascundă ori să înlesnească săvârşirea respectivei infracţi-uni”18.

În alţi termeni, omorul săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei şi infracţiu-nea-scop pot fi săvârşite fie asupra unor victime diferite, fie asupra aceleiaşi victime.

Astfel, în primul rând, este posibil ca aceeaşi persoană să fie atât victima infracţiunii prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, cât şi victima infracţiunii-scop. La această ipoteză, se referă exemplul următor din practica judiciară: C.V. a fost condamnat în baza lit.a), c) şi d) art.186 (adică pentru un furt repetat, prin pătrundere în încăpere, alt loc pentru depo-zitare sau în locuinţă, cu cauzarea de daune în proporţii con-siderabile) şi lit.h) şi i) alin.(3) art.145 CP RM (adică pentru omor săvârşit cu deosebită cruzime şi în scopul de a ascunde o altă infracţiune). În fapt, la 23.06.2003, aproximativ la ora 16.00, C.V. a pătruns în gospodăria lui C.E. din satul Dubă-sarii Vechi, raionul Criuleni, de unde a sustras pe ascuns o bicicletă şi alte bunuri în valoare totală de 520 lei. În aceeaşi zi, în jurul orei 22.00, aflându-se lângă poarta gospodăriei sale din aceeaşi localitate, în timpul discuţiei cu P.T., C.V. a înţeles că acesta îl bănuieşte de sustragerea bunurilor sus-numite. Urmărind scopul de a ascunde furtul săvârşit de el cu câteva ore mai devreme, C.V. i-a aplicat lui P.T. multiple lovituri cu pumnii şi cu picioarele în diferite părţi ale corpu-lui, totodată izbindu-l cu capul de temelia de beton a gardu-lui. Văzând că P.T. este încă viu, C.V. i-a pus piciorul pe gât, sugrumându-l şi provocându-i astfel decesul19.

Însă este posibil ca omorul săvârşit în scopul de a ascun-de o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei şi infracţi-unea-scop să vizeze victime diferite. O astfel de ipoteză este ilustrată de speţa următoare: B.V. a fost condamnat conform lit.k) alin.(2) art.145 şi lit.b), c), d) şi e) alin.(2) art.188 CP RM. În fapt, în una din zilele lui ianuarie 2004, aflându-se în garajul din curtea casei sale din mun. Comrat, acesta a în-cheiat o înţelegere prealabilă cu C.V., D.V. şi G.I. să comită o tâlhărie asupra lui S.I. La 26.01.2004, aproximativ la ora 21.00, fiind înarmaţi cu arme de vânătoare, toţi aceşti făptu-itori s-au deplasat către casa ce-i aparţinea lui S.I., situată în satul Dezghingea, raionul Comrat. Fiind mascaţi, aceştia au pătruns în curtea casei victimei, au chemat-o pe aceasta şi au atacat-o, aplicându-i mai multe lovituri cu o manivelă şi cu paturile armelor de vânătoare în cap şi în alte părţi ale corpului. Ulterior, făptuitorii l-au dus pe S.I. în casa acestuia şi l-au legat. Continuând să-i aplice lovituri, făptuitorii i-au cerut banii care se aflau în casă, după care au sustras 1.200 de lei din buzunarul scurtei lui S.I. În timpul comiterii tâlhă-riei, B.V. l-a observat pe S.G., vecin cu victima, apropiindu-

5


se de casa lui S.I. Considerând că S.G. i-ar putea împiedica pe făptuitori să comită tâlhăria, B.V. a efectuat o împuşcătu-ră în direcţia acestuia. Ca rezultat, S.G. a decedat20.

Aşa cum s-a afirmat supra, în cazul omorului săvârşit în scopul de a ascunde o altă infracţiune, victimă poate fi ori-ce persoană, care, în opinia făptuitorului, cunoaşte anumite informaţii despre infracţiunea-scop şi poate face denunţul21. Printre astfel de persoane, se numără: victima infracţiunii-scop; martorul comiterii infracţiunii-scop; coautorul infracţi-unii-scop; alt participant la infracţiunea-scop etc.

Probabil, în cazurile cele mai frecvente, victima infracţi-unii prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM este persoana care suferă prejudicii de pe urma infracţiunii-scop. Iată unul din exemplele care privesc această situaţie: A.I. şi M.L. au fost puşi sub învinuire pentru comiterea infracţiunii specificate la pct.1), 6) şi 7) art.88 CP RM din 1961 (adică pentru omo-rul săvârşit în interes acaparator, cu o deosebită cruzime, cu scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni), precum şi la pct.3) alin.(2) art.121 CP RM din 1961 (adică pentru tâl-hăria săvârşită cu pricinuirea unor leziuni corporale grave). În fapt, la 17.07.1999, aceştia, împreună cu M.A., se aflau în-tr-o casă de pe str. Seehafenstrasse, or. Hamburg, Germania. Presupunând că M.A. are în posesie sume de bani cifrate în proporţii mari, A.I. şi M.L. au decis să comită omorul aces-tuia, întru înlesnirea sustragerii ulterioare a respecti vilor bani. Astfel, în aceeaşi zi, între orele 14.00-16.00, aflându-se în locuinţa sus-menţionată, A.I. a apucat victima de gât şi a imobilizat-o, în timp ce M.L. o lovea cu pumnii. Ulterior, folosind o frânghie, cei doi făptuitori au strangulat victima, provocându-i decesul. După comiterea omorului, A.I. şi M.L. au percheziţionat hainele victimei şi au sustras 300 de mărci germane, pe care le-au găsit22.

În alte situaţii, victima infracţiunii prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM este martorul comiterii infracţiunii-scop. De exemplu, C.N. a fost condamnat conform lit.b), g), j) şi k) alin.(2) art.145 CP RM. În fapt, la 04.03.2010, între orele 18.30-19.00, acesta se afla în casa lui M.V. din satul Gura Căinarului, raionul Floreşti. În urma unui conflict cu stăpâ-nul casei, C.N. i-a aplicat acestuia multiple lovituri cu topo-rul, în urma cărora M.V. a decedat. După comiterea omo-rului, încercând să părăsească locul comiterii infracţiunii, C.N. a fost văzut de A.P., care locuia în aceeaşi ogradă. Cu scopul de a ascunde omorul lui M.V., C.N. i-a aplicat lui A.P. multiple lovituri cu toporul. Ca rezultat, A.P. a decedat23.

Se atestă şi cazuri când victima infracţiunii specificate la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM este nu, pur şi simplu, un mar-tor la infracţiunea-scop, dar o persoană care-şi îndeplineşte obligaţiile de serviciu (sau obligaţiile obşteşti), atunci când încearcă să împiedice săvârşirea infracţiunii-scop: C.M. şi C.I. au fost condamnaţi potrivit lit.c) alin.(3) art.188 şi lit.d), i) şi k) art.145 CP RM. La rândul său, V.O. a fost condamnat în baza lit.c) alin.(3) art.188 CP RM. În fapt, la 17.04.2011, aproximativ la ora 22.00, cei trei făptuitori s-au deplasat cu căruţa în pădurea aflată în gestiunea ÎSS „Iargara”, satul Tomai, raionul Leova. Ajunşi la faţa locului, aceştia au tăiat ilegal trei copaci de salcâm. Pădurarul C.Z. i-a observat şi le-a cerut să transporte copacii tăiaţi la canton, în vederea documentării faptului sustragerii. În timpul deplasării către canton, C.M. i-a cerut insistent lui C.Z. să-i lase să plece cu copacii tăiaţi. Pădurarul a refuzat, din care motiv C.M. a iniţiat o ceartă. Ultimului i-a reuşit să smulgă arma din dotare de model „IJ-18 E” de la C.Z. şi să lovească victima în faţă cu patul acesteia. După lovitura primită, victima s-a ridicat şi a fugit. În acest timp, C.I. i-a cerut lui V.O. să stea de pază lângă căruţă. Împreună cu C.M., C.I. a plecat în ur-

mărirea victimei. Ajungând-o, C.M. şi C.I. i-au aplicat mul-tiple lovituri în diferite părţi ale corpului. În urma acestora, a survenit decesul lui C.Z.24; A.V. a fost condamnat în baza lit.c) alin.(3) art.188 şi lit.k) alin.(2) art.145 CP RM. În fapt, la 31.01.2009, aproximativ la ora 21.30, acesta, împreună cu minorii D.I. şi P.E., au intrat pe teritoriul Întreprinderii municipale „Gospodăria Comunal-Locativă” Taraclia. In-trând pe teritoriul respectiv, A.V. s-a apropiat de automobi-lul GAZ-24 „Volga”, aflat în proprietatea lui I.I. Deschizând uşa, acesta a sustras din salon mai multe bunuri. Fiind so-mat de paznicul G.V. să plece, A.V. i-a aplicat cu un băţ şi cu o greblă multiple lovituri în cap şi în alte părţi ale corpului. După aceasta, împreună cu D.I., A.V. a intrat în căsuţa paz-nicului de unde a sustras alte bunuri. În scopul ascunderii sustragerii comise, A.V. a continuat să-l lovească pe G.V. cu băţul în cap. În consecinţă, victima a decedat25.

Comparând aceste două exemple, observăm că, în primul caz, la calificare a fost reţinută, printre altele, agravanta de la lit.d) alin.(2) art.145 CP RM: „în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti”. În cel de-al doilea caz, această agravantă nu a fost reţinută la califi-care. Deoarece în ambele cazuri este vădită legătura săvârşirii omorului cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor sale de serviciu, considerăm mai precisă soluţia de calificare din primul caz comparat. În cazurile de această natură – atunci când victima omorului este nu, pur şi simplu, un martor la infracţiunea-scop, dar o persoană care-şi îndeplineşte obliga-ţiile de serviciu sau obşteşti – fapta va fi calificată conform lit.d) şi k) alin.(2) art.145 CP RM26.

În alt registru, în cazul omorului săvârşit în scopul de a înlesni săvârşirea unei alte infracţiuni, victimă poate fi ori-ce persoană. Nu se ia în consideraţie dacă victima a putut să îndeplinească sau nu în realitate acel rol, pentru a cărui neutralizare ea a fost lipsită de viaţă. La o astfel de ipoteză a infracţiunii prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM se refe-ră următoarea speţă: în noaptea de 31.12.2005-01.01.2006, aflându-se în satul Hâjdieni, raionul Glodeni, urmărind sco-pul de a sustrage bunurile altei persoane, C.I. a forţat, cu ajutorul unei răngi, uşa de la intrarea casei lui C.N. Făp-tuitorul a pătruns în domiciliul acesteia şi, pentru a înlesni sustragerea bunurilor, a strâns-o cu ambele mâini de gât, a trântit-o jos şi i-a aplicat multiple lovituri cu picioarele în diferite părţi ale corpului, după care i-a aplicat, cu ace-eaşi rănga, о lovitură în cap. În urma violenţelor suportate, victima a decedat. După aceasta, C.I. a sustras portmoneul victimei, în care se aflau 200 de lei27.

Încheind examinarea caracteristicilor victimei infrac-ţiunii prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, ne raliem punctului de vedere exprimat de O.V. Belokurov: ca omor săvârşit cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei, în formă consumată, trebuie calificată fapta persoanei care a admis o eroare asupra identităţii vic-timei (de exemplu, a intenţionat să-l lipsească de viaţă pe martorul comiterii infracţiunii-scop, însă a lipsit de viaţă o altă persoană)28.

Într-adevăr, în cazul erorii asupra identităţii victimei (er-ror in personam), dacă prin săvârşirea omorului făptuitorul urmăreşte să ascundă o altă infracţiune sau să înlesnească săvârşirea ei, calificarea trebuie să se facă conform lit.k) alin.(2) art.145 CP RM. În cazul dat, nu putem reţine tentativa de infracţiune: nu se poate afirma că ceea ce a avut făptuitorul în reprezentarea lui subiectivă nu şi-a găsit confirmare în re-alitatea obiectivă. Agravanta „cu scopul de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei” există chiar dacă nu a fost deloc realizat scopul de a ascunde o altă infracţiune


6

sau de a înlesni săvârşirea ei. Deci, în cazul analizat, eroarea asupra identităţii victimei este o eroare neesenţială29. Ea nu poate influenţa răspunderea făptuitorului.

Dintr-o altă perspectivă, trebuie de menţionat că circum-stanţa agravantă consemnată la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM operează, indiferent dacă omorul este consumat sau a rămas la etapa de pregătire ori de tentativă. Venim cu două exemple din practica judiciară, când realizarea infracţiunii specificate la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM nu a depăşit etapa de tentati-vă: C.A. a fost condamnat în conformitate cu lit.c) şi d) alin.(3) art.188 şi art.27, lit.b), e), i), j) şi k) alin.(2) art.145 CP RM. În fapt, la 18.02.2010, aproximativ la ora 02.00, acesta, împreună cu C.Gr., au pătruns într-un imobil de pe str. Za-recinaia, or. Ceadâr-Lunga, care-i aparţinea lui C.Gh. Ce-rându-i acestuia din urmă bani, făptuitorii l-au culcat, i-au acoperit faţa cu o pernă, aplicându-i în continuare lovituri cu pumnii în diferite părţi ale corpului şi sărind cu picioarele pe corpul victimei. După aceasta, i-au sustras 300 de lei. Ul-terior, urmărind să obţină o sumă de bani mai mare, precum şi să tăinuiască atacul pe care l-au săvârşit, cei doi făptui-tori i-au aplicat victimei 10 plăgi înţepate ale feţei, 7 plăgi înţepate ale gâtului, 39 de plăgi înţepate ale cutiei toracice, 5 plăgi înţepate în regiunea abdomenului, 10 plăgi înţepate ale membrelor superioare şi 2 plăgi tăiate ale gâtului. To-tuşi, intenţia de omor a lui C.Gh. nu a putut fi realizată, de-oarece acestuia i s-a acordat la timp ajutorul medical30; S.I. a fost învinuit de săvârşirea infracţiunilor prevăzute la lit.e) şi f) alin.(2) art.188 şi art.27, lit.a), b), j) şi k) alin.(2) art.145 CP RM. În fapt, la 20.01.2010, aproximativ la ora 20.30, acesta se afla pe str. Viilor din or. Ialoveni. Apropiindu- se de un automobil parcat, S.I. a deschis portiera din faţă stânga a acestuia şi i a ameninţat cu un pistol pe S.N. şi D.V., care se aflau pe bancheta din spate. Cerându-le victimelor să-i transmită telefoanele mobile, S.I. a efectuat două focuri din pistol, rănindu-l astfel pe S.N. Totuşi, acestuia i-a reuşit să se aşeze la volan şi să pună în mişcare automobilul. S.I. a efec-tuat o împuşcătură în direcţia automobilului, însă, din cauza distanţei prea mari, nu şi- a putut realiza intenţia de omor31.

În speţele exemplificate supra, săvârşirea infracţiunii specificate la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM se încheie la etapa de tentativă nu pentru că făptuitorul nu atinge scopul preco-nizat: să ascundă o altă infracţiune sau să înlesnească săvâr-şirea ei. Cauza calificării faptei în baza art.27 şi lit.k) alin.(2) art.145 CP RM este alta: nu s-a produs decesul victimelor.

Dezvoltând ideea dată, consemnăm că, pentru existenţa circumstanţei agravante prevăzute la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, este necesară şi suficientă dovada scopului urmărit, in-diferent dacă acest scop a fost atins sau nu. Cu alte cuvinte, realizarea scopului de a ascunde o altă infracţiune sau de a înlesni săvârşirea ei depăşeşte cadrul infracţiunii specificate la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM. Dacă scopul în cauză îşi va găsi realizarea, atunci infracţiunea prevăzută la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM va forma un concurs cu infracţiunea-scop.

Note:1 Смирнов В.А., Уголовно-правовая характеристика целей убий-

ства, предусмотренных ч.2 ст.105 УК РФ: Aвтореф. … канд. юрид. наук, Томск, 2012, c.15.

2 Плаксина Т.А., Социальные основания квалифицирующих убий-ство обстоятельств и их юридическое выражение в признаках со-става преступления: Aвтореф. дисс. ... канд. юрид. наук, Томск, 2006, p.31-32.

3 Научно-практическое пособие по применению Уголовного ко-декса Российской Федерации, Под ред. В.М. Лебедева, Москва, 2005, c.266.

4 Смирнов В.А., op.cit., p.17-18.5 Красиков А.Н., Преступления против личности, Изд-ство Сара-

товского университета, Саратов, 1999, c.110; Байков В.А., Квалифици-рованные виды убийств (уголовно-правовые и криминологические про-блемы): Дисс. … канд. юрид. наук, Москва, 2003, c.104-106; Белокуров О.В., Квалификация убийства (ст.105 УК РФ), Юрист, Москва, 2004, c.69; Кабурнеев Э.В., Дифференциация уголовной ответственности за преступления против жизни и проблемы их квалификации, Анита Пресс, Москва, 2007, c.123, 125; Полный курс уголовного права, том 2: Преступления против личности, Под ред. А.И. Коробеева, Юридиче-ский центр Пресс, Санкт-Петербург, 2008, c.304-305.

6 Бородин С.В., Преступления против жизни, Юридический центр Пресс, Санкт-Петербург, 2003, c.458; Ярошенко О.Н., Убийство: понятие и квалификация: Дисс. … канд. юрид. наук, Нижний Новго-род, 2003, c.176; Капинус О.С., Убийства: мотивы и цели, ИМПЭ-ПАБЛИШ, Москва, 2004, c.134-135; Российское уголовное право, том 2, Под ред. Э.Ф. Побегайло, Илекса, Москва, 2008, c.75.

7 Decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 17.08.2010. Dosarul nr.1re-881/10 // www.csj.md (vizitat 10.07.2013).

8 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 22.06.2009. Dosarul nr.4-1re-19/09 // www.csj.md (vizitat 10.07.2013).

9 Белокуров О.В., Квалификация убийства // http://www.allpravo.ru/library/doc101p0/instrum3433/item3455.html (vizitat 10.07.2013).

10 Борисов В.И., Куц В.Н., Преступления против жизни и здоровья, НПКФ «Консум», Харьков, 1995, c.42.

11 Красиков А.Н., op.cit., p.110; Бородин С.В., op.cit., p.458; Полный курс уголовного права, р.304-305.

12 Байков В.А., op.cit., р.104-106; Белокуров О.В., op.cit., Кабурнеев Э.В., op.cit., р.123, 125.

13 Fără doar şi poate, în acord cu art.26 CP RM, pregătirea de infrac-ţiunea-scop trebuie să se exprime în înţelegerea prealabilă de a săvârşi o astfel de infracţiune, în procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau în crearea intenţionată, pe altă cale, de condiţii pentru săvârşirea ei, dacă, din cauze independente de voinţa făptuitorului, infracţi-unea-scop nu şi-a produs efectul.

14 Краев Д.Ю., Убийство с целью скрыть другое преступление или облегчить его совершение (п.«к» ч.2 ст.105 УК РФ), în Криминалистъ, 2012, № 2, р.42-48.

15 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 19.04.2010. Dosa-rul nr.4-1re-77/10 // www.csj.md (vizitat 13.07.2013).

16 Белокуров О.В., op.cit.17 Краев Д.Ю., op.cit., р.42-48.18 Ibidem.19 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 22.06.2009. Dosa-

rul nr.4-1re-139/09 // www.csj.md (vizitat 13.07.2013).20 Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 29.05.2013.

Dosarul nr.1ra-577/13 // www.csj.md (vizitat 13.07.2013)21 Precizăm că, dacă persoana care deţine informaţii privind comiterea

unei infracţiuni îl denunţă pe făptuitorul infracţiunii în cauză, iar făptuitorul află despre aceasta, omorul săvârşit asupra persoanei care a făcut denunţul va fi calificat, în funcţie de motivul care stă la baza comiterii acestui omor: 1) calificarea se va face conform lit.d) alin.(2) art.145 CP RM (adică pentru omorul săvârşit în legătură cu îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor de serviciu sau obşteşti), precum şi în baza normei care stabileşte răspunderea pentru infracţiunea denunţată, în cazul în care făptuitorul doar se răzbună pentru îndeplinirea de către victimă a obligaţiilor sale obşteşti; 2) cali fi ca rea se va face conform lit.k) alin.(2) art.145 CP RM, precum şi în baza normei care stabileşte răspunderea pentru infracţiunea denunţată, în cazul în care făptuitorul este ghidat numai de năzuinţa de a se debarasa de cel în a cărui prezenţă a fost comisă infracţiunea, şi, care l-a denunţat; 3) calificarea se va face conform lit.d) şi k) alin.(2) art.145 CP RM, precum şi în baza normei care stabileşte răspunderea pentru infracţiunea denunţată, în cazul în care motivul omorului este nu doar răzbunarea pentru îndeplinirea de către vic-timă a obligaţiilor sale obşteşti, dar şi năzuinţa de a se debarasa de cel în a cărui prezenţă a fost comisă infracţiunea, şi care l-a denunţat.

22 Decizia Colegiului penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 18.01.2011. Dosarul nr.1ra-3/2011 // www.csj.md (vizitat 14.07.2013).



25 Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 24.05.2012. Dosarul nr.4-1re-117/2012 // www.csj.md (vizitat 14.07.2013).

26 În astfel de cazuri, vom fi în prezenţa unui concurs de circumstanţe agravante (a nu se confunda cu concursul de infracţiuni) consemnate la lit.d) şi k) alin.(2) art.145 CP RM.

27 Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 10.03.2008. Dosa-rul nr.4-1-re-66/08. www.csj.md (vizitat 14.07.2013).

28 Белокуров О.В., op.cit.29 Esenţială ar fi eroarea asupra calităţii speciale a victimei. Însă (spre

deosebire de dispoziţiile de la lit.d), e), f), h) şi o) alin.(2) art.145 CP RM), dispoziţia de la lit.k) alin.(2) art.145 CP RM nu conţine nici o menţiune privind calitatea specială a victimei.

30 Decizia Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie din 13.06.2013. Dosarul nr.4-1re-147/13 // www.csj.md (vizitat 14.07.2013).

31 Sentinţa Judecătoriei raionului Ialoveni din 03.11.2011. Dosarul nr.1 15/2011 // jia.justice.md (vizitat 14.07.2013).

7


INFRACŢIuNEA DE MANIPuLARE A uNuI EVENIMENT (art.2421 CP RM):

STuDIu DE DREPT PENALPartea II

Vitalie STATI,doctor în drept, conferenţiar universitar (USM)

REzuMATÎn cadrul studiului de faţă, printre altele, se analizează cele trei modalităţi normative alternative ale acţiunii

prejudiciabile prevăzute la art.2421 CP RM. Se ajunge la concluzia că, în sensul art.2421 CP RM, influenţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat nu se poate concretiza în promisiunea, oferirea sau darea unui asemenea participant de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin. Se stabilesc caracteristicile scopului imediat şi ale scopului mediat în cazul infracţiunii de manipulare a unui eveniment. Se argumentează că subiectul-persoană fizică al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2421 CP RM fie ocupă o anumită funcţie, fie exercită o anumită activitate de care subiectul s-a folosit la săvârşirea infracţiunii.

Cuvinte-cheie: manipulare a unui eveniment; participantul la un eveniment sportiv; participantul la un eveniment de pariat; încurajare; influenţare; instruire; efect viciat.

SuMMARYIn the present study, among others, there are analyzed the three alternative normative approaches of the

prejudicial action under art.2421 PC RM. It is concluded that under art.2421 PC RM, the influence of a partici-pant at a sport or a betting event cannot materialize by the promise, offering or giving of such a participant of goods, services, privileges or benefits under any form, which are not due to him. Also are set the characteristics of the immediate goal and the intermediate purpose of the offence of manipulation of an event. It is argued that the subject-natural person of the offence under par.(1) art.2421 PC RM is in a function or perform a specific task which the subject used to commit the offence.

Key-words: the manipulation of an event the participant at a sport event; the participant at a betting event; encouragement; influencing; training; vitiate effect.

latura obiectivă a infracţiunii specificate la art.2421 CP RM constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acţiunea de încurajare, influenţare sau instruire a unui par-ticipant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pa-riat.

După cum se poate vedea, cele trei modalităţi normative cu caracter alternativ ale acţiunii prejudiciabile prevăzute la art.2421 CP RM sunt: 1) încurajarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat; 2) influ-enţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat; 3) instruirea unui participant la un eve-niment sportiv sau la un eveniment de pariat.

După enunţarea acestor modalităţi, este cazul să consem-năm că interdicţia de a manipula un eveniment îşi are supor-tul în anumite prevederi normative. De exemplu, la lit.h) şi i) art.5 al Codului de etică al Federaţiei Moldoveneşti de Fot-bal, se prevede: „Persoanele vizate în prezentul Cod trebuie: să fie imparţiale şi să nu admită influenţe asupra activităţilor lor profesionale de către nici o persoană, inclusiv de rudele, prietenii sau cunoscuţii săi; să nu influenţeze, la rândul său, colegii, coechiperii, antrenorii, personalul din subordine, ju-cătorii, arbitrii, observatorii, alţi reprezentanţi sau oficiali de meci ca aceştia să cedeze meciul, să joace într-un fel sau altul pentru un anumit scor, să aibă anumite înţelegeri sau să se implice într-un careva mod în mersul normal şi natural al unui meci de fotbal sau alt eveniment fotbalistic”1.

În acelaşi timp, de exemplu, art.76 din compartimentul 12 „Manipularea rezultatelor meciului” al Codului discipli-nar al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal stabileşte sancţiuni pentru orice persoană care participă la denaturarea rezulta-tului unui meci într-un mod care contravine eticii sportive2.

Spre deosebire de acest articol, art.2421 CP RM stabileşte trei modalităţi concrete de manipulare. Oricare alte modali-tăţi pot intra sub incidenţa, de exemplu, a art.76 al Codului disciplinar al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal (ori sub in-cidenţa altor norme), însă nu pot intra sub incidenţa art.2421 CP RM.

După această precizare, să analizăm cele trei modalităţi normative ale acţiunii prejudiciabile prevăzute la art.2421 CP RM.

În sensul art.2421 CP RM, încurajarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat presu-pune sprijinirea, îndemnarea, stimularea acestui participant. În sensul aceluiaşi articol, instruirea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat presupune furnizarea de instrucţiuni acestui participant.

Cât priveşte influenţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat, în opinia noastră, în acest caz, ca model de interpretare ar putea servi art.307б din Codul penal al Bulgariei3. Infracţiunea prevăzută de acest ar-ticol constă în aplicarea violenţei, înşelarea, intimidarea sau determinarea pe altă cale ilegală a unei persoane să influen-ţeze asupra decurgerii unui eveniment sportiv desfăşurat sub egida unei organizaţii sportive sau asupra rezultatelor unui asemenea eveniment, cu excepţia cazului când fapta consti-tuie o infracţiune mai gravă.

Dacă e să privim prin prisma acestui model, considerăm că, în sensul art.2421 CP RM, influenţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat se poate concretiza în: aplicarea violenţei; înşelare; intimidare; ame-ninţare; măgulire; provocarea sentimentului de răzbunare, a invidiei etc.; determinarea pe altă cale ilegală. Indiferent de


8

forma pe care o îmbracă, influenţarea presupune întotdeau-na realizarea unei acţiuni asupra unui participant la un eve-niment sportiv sau la un eveniment de pariat, nu o simplă tolerare de către făptuitor a intenţiei de comitere de către participantul la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat a unor acţiuni care ar produce un efect viciat asupra respectivului eveniment.

De asemenea, se impune precizarea că, dacă influenţa-rea asupra unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat se exprimă în aplicarea violenţei sau în ameninţarea cu aplicarea ei, răspunderea urmează a fi aplica-tă numai în conformitate cu art.2421 CP RM. În această situa-ţie, este exclusă reţinerea suplimentară la calificare a art.152 sau 155 CP RM ori a art.78 al Codului contravenţional. În ipoteza în care violenţa aplicată asupra unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat se exprimă în vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, răspunderea urmează a fi aplicată conform art.151 CP RM. În această situaţie, este exclusă reţinerea suplimen-tară la calificare a art.2421 CP RM.

În legătură cu modalitatea normativă de influenţare a unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat, apare întrebarea privind relaţia dintre art.2421 şi 334 CP RM. Apariţia întrebării în cauză este condiţionată de probabilitatea existenţei unor similitudini între: a) influenţa-rea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveni-ment de pariat să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană (ipote-ză prevăzută la art.2421 CP RM) şi b) promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlocitor, unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cu-vin, pentru sine sau pentru o altă persoană, pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în cadrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de pariat (ipoteză prevăzută la art.334 CP RM).

Comparând cele două ipoteze, enunţate supra, observăm că promisiunea, oferirea sau darea, personal sau prin mijlo-citor, unui participant la un eveniment sportiv sau la un eve-niment de pariat de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană (menţionată la art.334 CP RM) ar părea să re-prezinte un caz particular al influenţării unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat (menţionat la art.2421 CP RM). Înseamnă oare aceasta că, în situaţia exa-minată, art.334 CP RM îndeplineşte rolul de normă specială în raport cu art.2421 CP RM?

Răspunsul la această întrebare este negativ. Or, conform art.2421 CP RM, scopul imediat al făptuitorului4 este ca parti-cipantul la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pari-at să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv. În contrast, potrivit art.334 CP RM, scopul unic al făptuitorului este ca participantul la un eveni-ment sportiv sau la un eveniment de pariat să îndeplinească sau nu, să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acţiuni în cadrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de pariat. Remarcăm că, de această dată, art.2421 CP RM ar pă-rea să fie o normă specială în raport cu art.334 CP RM.

Din această analiză comparativă a art.2421 şi 334 CP RM, rezultă următoarele concluzii: 1) art.2421 CP RM nu este o

normă specială în raport cu art.334 CP RM, iar art.334 CP RM nu este o normă specială în raport cu art.2421 CP RM; 2) infracţiunile prevăzute la art.2421 şi 334 CP RM nu pot forma un concurs ideal; 3) atât art.2421 CP RM, cât şi art.334 CP RM au sfere de aplicare distincte; 4) în sensul art.2421 CP RM, influenţarea unui participant la un eveniment spor-tiv sau la un eveniment de pariat nu se poate concretiza în promisiunea, oferirea sau darea unui asemenea participant de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin.

Încheind analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute la art.2421 CP RM, consemnăm că infracţiunea în cauză este o infracţiune formală. Ea se consideră consumată din mo-mentul încurajării, influenţării sau instruirii de către făptuitor a unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveni-ment de pariat. Asupra calificării faptei conform art.2421 CP RM nu influenţează nici dacă participantul la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat va întreprinde sau nu acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, nici dacă făptuitorul va obţine sau nu bunuri, servi-cii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană. Astfel de circumstanţe pot fi luate în consideraţie la individualizarea pedepsei.

latura subiectivă a infracţiunii specificate la art.2421 CP RM se caracterizează prin intenţie directă. Motivul infracţi-unii în cauză se exprimă, de cele mai multe ori, în interesul material sau în năzuinţa de a obţine unele avantaje nepatri-moniale.

Scopul infracţiunii prevăzute la art.2421 CP RM este un scop special: 1) scopul imediat al făptuitorului este ca parti-cipantul la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pari-at să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv şi 2) scopul mediat al făptuitorului este de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană.

Întâi de toate, vom caracteriza scopul imediat al infrac-ţiunii analizate. În această ordine de idei, menţionăm că, în contextul infracţiunii specificate la art.2421 CP RM, făptuito-rul încurajează, influenţează sau instruieşte un participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat să între-prindă nu acţiuni oarecare. Se au în vedere doar acele acţiuni care ar produce un efect viciat asupra respectivului eveni-ment sportiv sau asupra respectivului eveniment de pariat.

Ce înseamnă că acţiunile participantului la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat ar produce un efect viciat asupra respectivului eveniment?

De exemplu, în Regulamentul cu privire la Consiliul de experţi de pe lângă Asociaţia de Fotbal din Rusia (AFR), abi-litat să depisteze meciurule aranjate în competiţiile de fotbal desfăşurate sub egida AFR, se arată: „Prin «meci aranjat» trebuie să se înţeleagă meciul de fotbal desfăşurat sub egida AFR, în care a fost stabilită influenţarea intenţionată asupra rezultatului acestuia, sub formă de acţiuni alterante sau care suprimă caracterul competiţional al meciului, îndreptată spre atingerea unui rezultat sportiv neonest (de exemplu, spre atingerea de către doi participanţi rivali a unui rezultat spor-tiv care le-ar aduce un avantaj reciproc, sau spre atingerea unui rezultat sportiv slab, sau spre neatingerea unui rezultat sportiv în scopul obţinerii unui rezultat sportiv mai bun de către un alt participant, care este implicat în aceeaşi compe-tiţie”5.

9


Din această explicaţie, putem deduce că acţiunile alte-rante sau care suprimă caracterul competiţional al evenimen-tului sportiv sau al evenimentului de pariat sunt cele ce ar produce un efect viciat asupra respectivului eveniment.

În acelaşi timp, din această explicaţie ar rezulta că acţiu-nile participantului la un eveniment sportiv sau la un eveni-ment de pariat ar produce un efect viciat asupra respectivului eveniment numai în acele cazuri, când ar fi denaturat rezulta-tul final al unui eveniment sportiv sau de pariat.

Totuşi, în Nota informativă la unul dintre cele două pro-iecte de lege, care stau la baza adoptării art.2421 CP RM, se menţionează: „Infracţiunea de manipulare a unui eveniment nu se limitează doar la rezultatul final al unui eveniment, ci se referă la producerea unui efect viciat, având în vedere atât ele-mentele separate ale evenimentului, cât şi rezultatul final”6. De asemenea, în Propunerea de Rezoluţie a Parlamentului European referitoare la aranjarea meciurilor şi corupţia în sport, se arată că jocul trucat (spot-fixing) reprezintă o activi-tate ilegală în sport care constă din aranjarea anticipată a unei anumite părţi a jocului, însă nu neapărat a rezultatului final7.

Astfel, deducem că acţiunile participantului la un eve-niment sportiv sau la un eveniment de pariat ar produce un efect viciat asupra respectivului eveniment în oricare din ur-mătoarele două ipoteze: 1) ar fi deviat cursul firesc al între-gului eveniment sportiv sau de pariat, al unei anumite părţi a respectivului eveniment sau chiar al unor elemente separate ale evenimentului sportiv sau de pariat; 2) ar fi denaturat re-zultatul final al respectivului eveniment.

În cele ce urmează, va fi caracterizat scopul mediat al infracţiunii prevăzute la art.2421 CP RM. Amintim că este vorba de scopul făptuitorului de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană.

Scopul mediat al infracţiunii de manipulare a unui eveni-ment trebuie să îndeplinească următoarele trei condiţii: 1) să presupună dorinţa făptuitorului de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă; 2) bunurile, servicii-le, privilegiile sau avantajele sub orice formă – pe care urmă-reşte să le obţină făptuitorul – să nu i se cuvină; 3) făptuitorul să urmărească să obţină respectivele bunuri, servicii, privile-gii sau avantaje sub orice formă fie pentru sine, fie pentru o altă persoană.

Referitor la prima dintre aceste condiţii, vom menţiona că, în conformitate cu lit.d) art.2 al Convenţiei ONU împo-triva corupţiei, adoptată la Merida (Mexic) la 31.10.20038, ratificată prin Legea Republicii Moldova pentru ratificarea Convenţiei ONU împotriva corupţiei, adoptată de Parlamen-tul Republicii Moldova la 06.07.20079 – prin „bunuri” tre-buie de înţeles bunurile, corporale sau incorporale, mobile ori imobile, tangibile sau intangibile, ori actele juridice sau documentele atestând proprietatea acestor bunuri sau dreptu-rile referitoare la acestea.

Considerăm că nu există nici un temei să nu aplicăm această mostră de interpretare în raport cu termenul „bu-nuri”, utilizat în art.2421 CP RM.

În sensul art.2421 CP RM, serviciile reprezintă activităţi-le, altele decât cele din care rezultă produse, desfăşurate în scopul satisfacerii unor necesităţi ale făptuitorului.

În sensul aceluiaşi articol, prin „privilegii” se are în ve-dere după caz: 1) scutirea de obligaţii (către stat); 2) oferi-rea de drepturi sau distincţii sociale care se acordă în situaţii speciale.

În sensul art.2421 CP RM, prin „avantaje” trebuie de înţeles favorurile, scutirile de obligaţii sau alte foloase care ameliorează nemeritat situaţia în raport cu aceea pe care făp-tuitorul o avusese înaintea comiterii infracţiunii de manipu-lare a unui eveniment. Avantajele sunt, în general, de natură economică sau financiară, însă pot avea şi un caracter nepa-trimonial. Avantajele pot consta în: premii; accederea echi-pei pe care o reprezintă făptuitorul în etapa (faza) următoare a competiţiei; obţinerea de către echipa pe care o reprezintă făptuitorul a dreptului de a evolua într-o competiţie interna-ţională etc.

În continuare, ne vom referi la cea de-a doua dintre con-diţiile enunţate mai sus: bunurile, serviciile, privilegiile sau avantajele sub orice formă – pe care urmăreşte să le obţină făptuitorul – să nu i se cuvină.

În acest plan, ţinem să consemnăm că, în Nota informa-tivă la unul dintre cele două proiecte de lege, care stau la baza adoptării art.2421 CP RM, se explică: „Fapta prevăzută la art.2421 CP RM este săvârşită cu un anumit scop şi anume obţinerea unui avantaj sub orice formă, care nu i se cuvine persoanei ce săvârşeşte această faptă, obţinut pentru aceasta sau pentru o altă persoană. Este accentuată anume obţinerea unui avantaj ce nu i se cuvine persoanei ce săvârşeşte fapta prevăzută la art.2421 CP RM, deoarece, spre exemplu, în ca-drul unei competiţii sportive antrenorului unei echipe îi pot fi promise anumite premii dacă echipa va obţine un anumit rezultat (scor). În acest din urmă caz, fapta antrenorului care a influenţat, instruit sau încurajat jucătorii din echipă nu va putea fi calificată ca manipulare a evenimentului sportiv re-spectiv. Însă, atunci când influenţa se exercită pentru a obţi-ne un anumit rezultat, care ar aduce un beneficiu persoanei care exercită influenţa sau altor persoane în rezultatul parierii anume pe acest scor, fapta acesteia va putea fi calificată ca manipulare a evenimentului”10.

Aşadar, ce înseamnă că bunurile, serviciile, privilegiile sau avantajele sub orice formă nu i se cuvin făptuitorului? Se are în vedere că bunurile, serviciile, privilegiile sau avan-tajele sub orice formă – pe care făptuitorul preconizează să le obţină – nu-i sunt legal datorate. Altfel spus, la momentul săvârşirii infracţiunii, nu există nici un temei legal ca făptui-torul să fie îndreptăţit să obţină respectivele bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă.

În cele ce urmează, ne vom referi la cea de-a treia dintre condiţiile enunţate supra: făptuitorul să urmărească să obţi-nă bunurile, serviciile, privilegiile sau avantajele sub orice formă, care nu i se cuvin, fie 1) pentru sine, fie 2) pentru o altă persoană.

În primul caz, obţinerea de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin făptuitorului, s-ar face în profitul acestuia. În cel de-al doilea caz, obţinerea de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu i se cuvin făptuitorului, s-ar face în profitul unei alte per-soane, în a cărei soartă este, de regulă, interesat făptuitorul.

În încheierea analizei laturii subiective a infracţiunii de manipulare a unui eveniment, consemnăm că, pentru califi-carea faptei în baza art.2421 CP RM, nu este obligatoriu ca scopul imediat al infracţiunii sau scopul mediat al infracţiu-nii să-şi găsească realizarea. Important este ca, la momen-tul comiterii faptei, atât scopul imediat al infracţiunii, cât şi scopul mediat al infracţiunii să fie prezente în conştiinţa făptuitorului.

Subiectul infracţiunii specificate la art.2421 CP RM este:


10

1) persoana fizică responsabilă care, în momentul comiterii faptei, a atins vârsta de 16 ani; 2) persoana juridică (cu ex-cepţia autorităţii publice).

Spre deosebire de dispoziţia de la alin.(2) art.2421 CP RM, dispoziţia de la alin.(1) art.2421 CP RM nu conţine nici o menţiune cu privire la calitatea specială a subiectului infracţiunii. În acelaşi timp, atrage atenţia descrierea cate-goriilor de pedepse, aplicate subiectului-persoană fizică, în sancţiunea de la alin.(1) art.2421 CP RM: „se pedepseşte cu amendă de la 2000 la 4000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, în ambele cazuri cu (sublinierea ne aparţine – n.a.) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani”. Aşadar, în sancţiunea de la alin.(1) art.2421 CP RM, legiuitorul a decis să utilizeze nu sintagma „în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate”, dar sintagma „în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate”.

În acest fel, legiuitorul, practic, a ignorat observaţia ab-solut întemeiată din Avizul Direcţiei Juridice a Parlamentului Republicii Moldova la Proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Codului penal nr.985-XV din 18.04.2002 (nr.1246 din 08.06.2012): „Dispoziţia art.394 CP RM indică cercul de subiecţi ai acestei componenţe de infracţiuni11, însă considerăm că la fraudarea rezultatului în sport pot participa şi persoane din afara participanţilor sau celor care au atribu-ţie nemijlocită la sport, dar care sunt interesate de rezultatul competiţiei sportive... Având în vedere că la fraudarea rezul-tatelor sportive pot participa nu doar persoanele care au func-ţii de conducere în sport, în sancţiunea propusă în art.394 CP RM urmează să fie revăzută expresia „cu privarea dreptului de a conduce organizaţii sportive pe un termen de până la 5 ani””12.

Într-adevăr, din alin.(1) art.65 CP RM, reiese că subiec-tul-persoană fizică al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2421 CP RM fie ocupă o anumită funcţie, fie exercită o anumită activitate de care subiectul s-a folosit la săvârşirea infracţiu-nii. Dacă făptuitorul nu îndeplineşte oricare din aceste două condiţii alternative, nu-i va putea fi aplicată răspunderea în baza alin.(1) art.2421 CP RM.

De exemplu, din sancţiunile descrise în alineatele art.333 CP RM, reiese că participantul la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat este o persoană care exercită o anu-mită activitate de care s-a folosit la săvârşirea infracţiunii. De aici, deducem că un alt participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat (altul decât cel încurajat, in-fluenţat sau instruit să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv) poate fi subiect al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2421 CP RM.

Probabil, s-ar putea identifica alte câteva categorii de persoane pasibile să răspundă în baza alin.(1) art.2421 CP RM (de exemplu, casele de pariuri ale căror sigle sunt în-trebuinţate pe echipament de către unii dintre participanţii la evenimentele sportive). Oricum, nu este clar de ce legiuito-rul a recurs la restrângerea cercului de subiecţi ai infracţiunii specificate la alin.(1) art.2421 CP RM.

Bunăoară, nu poate fi subiect al infracţiunii date o rudă, un prieten sau un cunoscut al participantului la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat, dacă nu ocupă o anu-mită funcţie sau nu exercită o anumită activitate de care s-a folosit la săvârşirea faptei. Într-o asemenea situaţie – dacă

influenţarea asupra participantului la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat se exprimă în aplicarea violen-ţei sau în ameninţarea cu aplicarea ei – răspunderea i se va aplica, eventual, în conformitate cu art.152 sau 155 CP RM ori art.78 Codul contravenţional.

Considerăm nejustificată această restrângere a cercului de subiecţi ai infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2421 CP RM. De aceea, venim cu propunerea ca sancţiunea de la alin.(1) art.2421 CP RM să fie modificată: sintagma „în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate” trebuie să substituie expresia „în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate”.

În alt context, răspunderea se agravează conform alin.(2) art.2421 CP RM dacă subiectul-persoană fizică al infracţiunii analizate are calitatea specială de antrenor, de agent al spor-tivului, de membru al juriului, de proprietar de club sportiv sau de persoană care face parte din conducerea unei organi-zaţii sportive.

Mai ales, la persoanele enumerate mai sus, se referă, de exemplu, următoarea prevedere din pct.3) art.4 al Codului de etică al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, aprobat la 13.07.2011 prin Hotărârea nr.104 a Comitetului Executiv al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal: „În nici un fel, persoa-nele oficiale nu trebuie să facă abuz de poziţiile pe care le deţin, mai ales să profite în scopuri personale sau pentru câş-tiguri”13. Nesocotind această interdicţie, persoanele oficiale nominalizate supra încurajează, influenţează sau instruiesc un participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respectiv, cu scopul de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, care nu li se cuvin, pentru ele sau pentru alte persoane.

În cele ce urmează, ne propunem să stabilim conţinutul noţiunilor: 1) antrenor; 2) agent al sportivului; 3) membru al juriului; 4) proprietar de club sportiv; 5) persoană care face parte din conducerea unei organizaţii sportive.

Referitor la noţiunea de antrenor, trebuie de menţionat că, în unele cazuri, aceasta este definită chiar în cadrul unor acte normative. De exemplu, în Regulamentul privind statutul an-trenorului, aprobat la 12.07.2012 prin Hotărârea Comitetului Executiv al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal, se menţionea-ză: „Antrenorul de fotbal este persoana atestată pe baza diplo-mei de licenţă, a diplomei de absolvire sau a certificatului de absolvire, după caz, pentru a se ocupa de selecţia, pregătirea şi participarea în competiţii a jucătorilor de fotbal”14. Consi-derăm că această definiţie poate fi aplicată (cu ajustările de rigoare) în cazul altor probe şi discipline sportive sau al unor activităţi relevante care nu au un caracter sportiv.

În unele situaţii, interpretarea noţiunii de „antrenor” ne-cesită apelarea la anumite suporturi suplimentare. De exem-plu, din Cerinţele minime pentru antrenori (Campionatul Republicii Moldova la fotbal 2012-2013)15, aflăm că, sub incidenţa noţiunii de antrenor intră: antrenorul principal; asistentul 1; antrenorul pentru portari; preparatorul fizic; di-rectorul tehnic (sportiv); asistentul 2.

În ce priveşte noţiunea de agent al sportivului, bunăoară, în pct.1 art.1 al Regulamentului Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal privind agenţii de jucători din Moldova, se prevede: „Agentul de jucători este o persoană fizică a cărei activitate constă în a prezenta în mod regulat jucători cluburilor în ve-derea angajării sau în a pune în legătură două cluburi pentru

11


semnarea unui contract de transfer, primind pentru aceasta un comision”16. Definiţii similare sunt formulate în art.3 al Regulamentului de atestare (licenţiere) a cluburilor de fotbal FMF – Licenţa UEFA17, precum şi în art.3 al Regulamentului UEFA de licenţiere a cluburilor şi de fair-play financiar (edi-ţia 2012)18. Astfel de definiţii pot fi aplicate (cu ajustările de rigoare) în cazul altor probe şi discipline sportive sau al unor activităţi relevante care nu au un caracter sportiv.

În legătură cu noţiunea de membru al juriului, conside-răm că se are în vedere specialistul din cadrul unei comisii desemnate pentru clasificarea participanţilor la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat şi pentru decernarea unor premii în cadrul acestor evenimente.

De exemplu, în pct.5 al Regulamentului cu privire la jurizarea selecţiei naţionale şi desemnarea reprezentantului Republicii Moldova la concursul internaţional „Eurovision 2013”19, se arată că, pentru selectarea reprezentantului în cauză, Comitetul de Organizare va apela la serviciile unui juriu format din interpreţi, compozitori, textieri din Republi-ca Moldova, precum şi din persoane publice cu specializări diverse.

Un juriu poate fi desemnat nu doar în legătură cu un eveniment de pariat care nu are un caracter sportiv. Un juriu poate fi desemnat şi în legătură cu un eveniment sportiv. O asemenea concluzie se desprinde, de exemplu, din Regula-mentul competiţional la taekwon-do tradiţional, aprobat de Biroul Federal al Federaţiei naţionale de taekwon-do tradiţi-onal şi profesional al Republicii Moldova din 14.10.201220.

Cât priveşte noţiunea de proprietar de club sportiv, tre-buie de menţionat că, de exemplu, potrivit art.12 al Regula-mentului de atestare (licenţiere) a cluburilor de fotbal FMF – Licenţa UEFA21, club de fotbal este persoana juridică care este pe deplin responsabilă de echipa de fotbal ce participă la competiţiile naţionale şi internaţionale şi care este mem-bru afiliat la Federaţia Moldovenească de Fotbal. O definiţie similară se conţine la art.12 al Regulamentului UEFA de li-cenţiere a cluburilor şi de fair-play financiar (ediţia 2012)22. Asemenea definiţii pot fi aplicate (cu ajustările de rigoare) în cazul altor probe şi discipline sportive sau al unor activităţi relevante care nu au un caracter sportiv.

Privitor la noţiunea de persoană care face parte din con-ducerea unei organizaţii sportive, consemnăm că art.18 din Legea cu privire la cultura fizică şi sport stabileşte: „Structu-rile sportului sunt organizaţii specializate, constituite de per-soane fizice sau juridice în scopul organizării şi administrării activităţilor din domeniul culturii fizice şi sportului, care se împart în: a) asociaţii sportive; b) cluburi sportive; c) şcoli sportive; d) centre de pregătire olimpică; e) federaţii sportive naţionale; f) ligi profesioniste; g) Comitetul Naţional Olim-pic” (alin.(1)); „Autoritatea centrală de specialitate ţine evi-denţa structurilor sportului prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare” (alin.(2)).

De exemplu, din interpretarea prevederilor Ordinului Ministerului Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova cu privire la obligaţiile de serviciu ale angajaţilor din şcolile sportive şi actele obligatorii în activitatea acestora, nr.B/33 din 24.02.201223, deducem că: a) au calitatea de persoană care face parte din conducerea unei organizaţii sportive: di-rectorul şcolii sportive; directorul adjunct pentru activitatea didactică al şcolii sportive; b) nu au calitatea de persoană care face parte din conducerea unei organizaţii sportive: instruc-torul-metodist; profesorul-antrenor; medicul; coregraful.

După stabilirea conţinutului noţiunilor care desemnează subiectul infracţiunii prevăzute la alin.(2) art.2421 CP RM, menţionăm că, pentru calificarea faptei în baza art.2421 CP RM, nu contează dacă subiectul infracţiunii şi participantul la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat, care este încurajat, influenţat sau instruit să întreprindă acţiuni care ar produce un efect viciat asupra evenimentului respec-tiv, fac sau nu parte din aceeaşi organizaţie (de exemplu, din acelaşi club sportiv).

De asemenea, pentru calificarea faptei în baza art.2421 CP RM, nu are importanţă dacă subiectul infracţiunii este cetăţean al Republicii Moldova sau cetăţean străin. Astfel, de exemplu, conform pct.12.1 al Regulamentului Campionatu-lui Republicii Moldova la Fotbal (ediţia 2012-2013), meciu-rile oficiale pot fi deservite şi de arbitrii străini la solicitarea echipelor numai de trei ori pe parcursul campionatului, in-clusiv în meciurile din cadrul Cupei24.

Luând în consideraţie prevederea de la lit.c) alin.(1) art.77 CP RM, precizăm că săvârşirea infracţiunii prin orice formă de participaţie nu influenţează asupra calificării faptei conform art.2421 CP RM, însă poate fi luată în calcul la indi-vidualizarea pedepsei.

Ca rezultat al investigării infracţiunii specificate la art.2421 CP RM, considerăm necesară formularea următoa-relor concluzii:

1) valoarea socială specifică, lezată prin săvârşirea infrac-ţiunii prevăzute la art.2421 CP RM, o constituie integritatea şi imprevizibilitatea evenimentului sportiv sau a evenimen-tulu de pariat în legătură cu care se desfăşoară o activitate economică;

2) infracţiunea de manipulare a unui eveniment are victi-mă numai în acele cazuri când presupune influenţarea impli-când cauzarea unui prejudiciu fizic, patrimonial, moral sau de altă natură;

3) în sensul art.2421 CP RM, prin „participant la eveni-mentul sportiv” trebuie de înţeles persoana (sportivul) sau echipa implicată într-un eveniment ce presupune realizarea unei activităţi orientate spre dezvoltarea posibilităţilor ex-treme ale omului în condiţii competiţionale sau în procesul sportiv-pedagogic;

4) în sensul art.2421 CP RM, prin „participant la eveni-mentul de pariat” trebuie de înţeles persoana care ia parte la evenimentul ce îndeplineşte următoarele condiţii: a) se desfăşoară sau nu în conformitate cu regulile sportului; b) are un caracter real sau ireal; c) presupune că participantul la eveniment mizează pe caracterul real sau ireal al acestu-ia; d) presupune că rezultatul pariului este generat parţial de elemente aleatorii; e) este obiectul unei convenţii prin care fiecare dintre participanţi, care susţin lucruri contrare într-o dispută, se obligă să ofere o compensaţie materială acelui participant care se va dovedi că are dreptate;

5) art.2421 CP RM stabileşte trei modalităţi concrete de manipulare: a) încurajarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat; b) influenţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat; c) instruirea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat. Oricare alte modalităţi pot in-tra sub incidenţa, de exemplu, a art.76 al Codului disciplinar al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal (ori sub incidenţa altor norme), însă nu pot intra sub incidenţa art.2421 CP RM;

6) dacă influenţarea asupra unui participant la un eve-niment sportiv sau la un eveniment de pariat se exprimă în


12

aplicarea violenţei sau în ameninţarea cu aplicarea ei, răspun-derea urmează a fi aplicată numai în conformitate cu art.2421 CP RM. În această situaţie, este exclusă reţinerea suplimen-tară la calificare a art.152 sau 155 CP RM ori a art.78 Codul contravenţional;

7) în ipoteza în care violenţa aplicată asupra unui parti-cipant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pari-at se exprimă în vătămarea intenţionată gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, răspunderea urmează a fi aplicată conform art.151 CP RM. În această situaţie, este exclusă re-ţinerea suplimentară la calificare a art.2421 CP RM;

8) în sensul art.2421 CP RM, influenţarea unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat nu se poate concretiza în promisiunea, oferirea sau darea unui ase-menea participant de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin;

9) se aplică art.333 CP RM în cazul pretinderii, acceptării sau primirii, personal sau prin mijlocitor, de către un parti-cipant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru sine sau pentru o altă persoană, sau al acceptării unor oferte ori promisiuni din partea acestora pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia sau a grăbi înde-plinirea unei acţiuni în cadrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de pariat. Se aplică art.334 CP RM în cazul promisiunii, oferirii sau dării, personal sau prin mijlocitor, unui participant la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat de bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă, ce nu i se cuvin, pentru acesta sau pentru o altă per-soană, pentru a îndeplini sau nu, pentru a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei acţiuni în cadrul unui eveniment sportiv sau al unui eveniment de pariat;

10) infracţiunea de manipulare a unui eveniment are un scop imediat şi un scop mediat. Pentru calificarea faptei în baza art.2421 CP RM, nu este obligatoriu ca aceste scopuri să-şi găsească realizarea. Important este ca, la momentul co-miterii faptei, atât scopul imediat al infracţiunii, cât şi scopul mediat al acesteia să fie prezente în conştiinţa făptuitorului;

11) caracterizând scopul imediat al infracţiunii specifi-cate la art.2421 CP RM, menţionăm că acţiunile participan-tului la un eveniment sportiv sau la un eveniment de pariat ar produce un efect viciat asupra respectivului eveniment în oricare din următoarele două ipoteze: a) ar fi deviat cursul firesc al întregului eveniment sportiv sau de pariat, al unei anumite părţi a respectivului eveniment sau chiar al unor ele-mente separate ale evenimentului sportiv sau de pariat; b) ar fi denaturat rezultatul final al respectivului eveniment;

12) scopul mediat al infracţiunii de manipulare a unui eveniment trebuie să îndeplinească următoarele trei condi-ţii: 1) să presupună dorinţa făptuitorului de a obţine bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă; 2) bunurile, serviciile, privilegiile sau avantajele sub orice formă – pe care urmăreşte să le obţină făptuitorul – să nu i se cuvină; 3) făptuitorul să urmărească să obţină respectivele bunuri, servicii, privilegii sau avantaje sub orice formă fie pentru sine, fie pentru o altă persoană;

13) subiectul-persoană fizică al infracţiunii prevăzute la alin.(1) art.2421 CP RM fie ocupă o anumită funcţie, fie exer-cită o anumită activitate de care subiectul s-a folosit la să-vârşirea infracţiunii. Dacă făptuitorul nu îndeplineşte oricare din aceste două condiţii alternative, nu-i va putea fi aplicată răspunderea în baza alin.(1) art.2421 CP RM;

14) răspunderea se agravează conform alin.(2) art.2421 CP RM dacă subiectul-persoană fizică al infracţiunii de ma-nipulare a unui eveniment are calitatea specială de antrenor, de agent al sportivului, de membru al juriului, de proprietar de club sportiv sau de persoană care face parte din conduce-rea unei organizaţii sportive.

Note:1 Codul de etică al Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal // www.fmf.md/

images/docs/codetica.pdf (vizitat 06.09.2013).2 Codul disciplinar al Federaţiei Mol

revista naŢionalĂ s u m a r de drept - uspee · florin streteanu (doctor în drept, profesor...

Documents