republica cehă – partenerul dumneavoastră comercial

44
REPUBLICA CEHĂ Partenerul Dumneavoastră Comercial 2010/2011 România, Republica Moldova

Upload: hoangdien

Post on 28-Jan-2017

239 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

REPUBLICA CEHĂ Partenerul Dumneavoastră Comercial

2010/2011România, Republica Moldova

www.ohlzs.cz

Faţa modernă a construcţiilor civile

OHL10-000 inzerat 2010-11 - A4 RO.indd 1 6.4.2010 23:45:41

3R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

REPUBLICA CEHĂ – PARTENERUL DUMNEAVOASTRĂ COMERCIAL

Publicaţia realizată de PP Agency, s.r.o. în colaborare cu

Ministerul Industrie şi Comerţului

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Dezvoltării Regionale

Uniunea Industriei din Republica Cehă

Camera de Comerţ Cehă

Confederaţia Patronatelor şi Asociaţiilor Oamenilor de Afaceri din Rep. Cehă

CzechTrade

CzechInvest

CzechTourism

Centre Cehe

Centrul pentru dezvoltarea regională a Republicii Cehe

Societatea de Asigurare şi Garantare a Exporturilor (EGAP)

Banca Naţională Cehă

Banca Cehă de Export

Termenul limită pentru publicare: 20 iulie 2010

® Publicaţia teritorialăRepublica Cehă – Partenerul Dumneavoastă Comercial

Publicaţia realizată de PP Agency s.r.o.Myslíkova 25, 110 00 Praha 1, Česká republikaTelefon: +420 221 406 622, Fax: +420 224 930 016www. ppagency.cz, e-mail: [email protected] dispune de certifi catul de management al calităţii conform ISO 9001 pentru servicii editoriale

4 R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

I N T R O D U C E R E

Praga – Piaţa Václavské – statuia Sf. Václav Foto

: Cze

chTo

urism

; Fot

ogra

fi a d

e pe c

oper

tă: w

ww

.czex

po.co

m, A

rhiv

ă de fi

rme (

Budě

jovick

ý Bu

dvar

, nár

odní

pod

nik,

DES

TILA

, s.r.

o., E

URO

BA

GG

ING

, s.r.

o., J

4 s.

r.o.,

KABE

LOVN

A D

ěčín

Pod

mok

ly, s

.r.o.

, Kv.

Řez

áč, s

.r.o.

, NA

PKO

spol

. s r.

o., P

RIM

OSS

A a.

s., Sa

Z s.r

.o., Š

KOD

A A

UTO

a.s.)

Cuprins

INTRODUCERE

Cuvântul de introducere al ambasadorului Republicii Cehe

în România, domnul Petr Dokládal 5

Cuvântul de introducere al ambasadorului României în Republica

Cehă, doamna Daniela Gîtman 6

Cuvântul de introducere al ambasadorului Republicii Cehe

în Republica Moldova, domnul Jaromír Kvapil 7

Cuvântul de introducere al ambasadorului Republicii Moldova

în Republica Cehă, domnul Ştefan Gorda 8

Exportatori cehi 9

Informaţii utile 12

ECONOMIE

Dezvoltarea economiei cehe în anii 2008 şi 2009 13

Relaţiile comerciale Republica Cehă şi România 15

Relaţiile comerciale Rep. Cehă – Rep. Moldova 18

Proiecte mai mici, dar tehnologie pretenţioasă 20

AFACERI ÎN REPUBLICA CEHĂ

Demersuri pentru înfi inţarea unei societăţi de tip s.r.o. 22

Comparaţia formelor juridice 25

Formalităçi fi scale şi de înregistrare 26

Persoanele străine din ţările UE nu au nevoie

de autorizaţie de muncă 28

Staţiuni balneare, turism şi golf 31

CONTACTE

Organizaţiile care sprijină exportul Ceh 32

Adrese utile din Republica Cehă 32

Adrese utile din România 33

Adrese utile din Republica Moldova 33

5R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

Stimaţi prieteni,

Este o mare plăcere pentru mine că mă pot adresa din nou Dumneavostră, cu prilejul apariţiei unei noi ediţii a publicaţiei „Republica Cehă – Partene-rul Dumneavoastră Comercial.”Calitatea de membru al Uniunii Europene a celor două ţări ale noastre contribuie la adâncirea multilaterală a relaţiilor noastre politice, economice şi interumane. În multe privinţe ne afl ăm poate cel mai aproape unii de al-ţii din întreaga istorie de nouăzeci de ani a relaţiilor noastre diplomatice.O dovadă în acest sens le-au constituit atât sprij inul constant, de care ne-am bucurat din partea României în timpul preşedinţiei noastre în Con-siliul Uniunii Europene în primul semestru al anului trecut, cât şi vizita încununată de succes a preşedintelui României Traian Băsescu la Praga în iulie 2009. Acest eveniment important a avut şi o dimensiune economică, concretizată într-un seminar economic la care au participat circa 100 de fi rme din Cehia şi România.România continuă să reprezinte pentru noi cel mai important partener economic din sud-estul Europei, cu o cifră de afaceri care după o anumită scădere anul trecut, se poate apropia de 1,5 miliarde euro în condiţiile ritmului actual de creştere.Investiţiile cehe în ţara Dumneavostră sunt strategice, depăşesc 1 miliard de euro şi prezintă tendinţa de creştere în continuare şi într-o perioadă de criză economică.Călătoriile mele prin România alături de misiunile mai mici ale oamenilor de afaceri cehi dov edesc că tradiţia colaborării economice are un impor-tant potenţial de creştere mai ales în domeniul energeticii, construcţiilor de maşini, transporturilor, ecologiei, construcţiei, turismului şi mai nou în domeniul agriculturii, industriei alimentare şi al serviciilor fi nanciare.Publicaţia „Republica Cehă – Partenerul Dumneavoastră Comercial” are ca scop să prezinte Republica Cehă ca ţara unor oameni de afaceri serioşi, care oferă mărfuri de calitate la preţuri competitive. De asemenea, să o prezinte ca o ţară care poate oferi forţă de muncă de calitate şi know-hou modern pentru noile investiţii din viitor.De aceea, mi-aş dori foarte mult ca această publicaţie să contribuie la lărgirea contactelor comercial-economice dintre ţările noastre în viitorul apropiat.

Petr Dokládal

Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţial al Republicii Cehe În Romînia

6 R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

I N T R O D U C E R E

Dragi prieteni,Este o plăcere pentru mine să mă pot adresa pentru prima dată cititorilor publicaţiei „Republica Cehă – Partenerul Dumneavoastră Comercial” ale cărei ediţii anterioare mi-au captat interesul şi pe care le-am apreciat în mod deosebit pentru calitatea şi consistenţa pachetului de informaţii oferite mediului de afaceri. Sper ca acest util instrument să fi e folosit din plin de companiile româneşti în încercarea de extindere a afacerilor lor în Republica Cehă şi, în general, în zona central-europeană.Republica Cehă este un partener important şi tradiţional al României, iar relaţiile bilatera-le solide, dezvoltate de-a lungul timpului, oferă o incontestabilă oportunitate de a strânge în continuare legăturile dintre reprezentanţii cercurilor de afaceri din ţările noastre. Aceasta cu atât mai mult cu cât diplomaţia economică este o temă de actualitate şi maxim interes în acest an special 2010, care stă sub semnul aniversării a 90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-cehe. Vorbim practic de 90 de ani de prietenie şi excelentă colaborare între România şi Republica Cehă în plan bilateral, european şi global. Sunt convinsă că dialogul dinamic politico-diplomatic, stimulat de întâlnirile frecvente la nivelul şefi lor de stat şi la nivel guvernamental, poveştile de succes ale unor mari investitori cehi în România, dar şi interesele comune faţă de regiunile din vecinătate vor continua să ofere un bun potenţial de descărcare în sfera benefi ciilor de natură economică şi socială, pentru ambele ţări. În plus, cred că a sosit timpul ca fi rmele româneşti să readu-că Rep. Cehă pe lista destinaţiilor lor prioritare.Tradiţia şi experienţa românească în unele domenii, alături de succesele asociate dez-voltării unor sectoare de vârf din România pot face produsele româneşti competitive şi cu o prezenţă mult mai vizibilă pe piaţa cehă. Mă refer, fără pretenţia unei enumerări exhaustive, la produse şi servicii IT&C, autoturisme şi piesele de schimb şi componentele pentru acestea, echipamente energetice, mobilă, vinuri, servicii logistice (în special cele legate de portul Constanţa şi de transportul pe Dunăre), produse ale industriei uşoare, produse agricole şi ale industriei alimentare, produse chimice şi minerale. În acelaşi timp, este momentul ca România să reapară în ofertele agenţiilor de turism ceheşti, pentru valorifi carea potenţialului enorm în domeniu, amplifi cat şi de dragostea cehilor pentru natură şi activităţi recreative în aer liber. Deşi în anul precedent, efectele crizei economice globale nu au permis reeditarea nive-lului record de aproape 2 miliarde euro al volumului schimburilor comerciale bilaterale atins în 2008, anul 2010 pare să recupereze această contracţie. În prima parte a acestui an înregistrăm deja creşteri în jur de 20%. Cehia ocupă acelaşi loc 14 în ambele clasamente - la import şi la export, ale ţărilor partenere României, iar prezenţa în România a celor aproape 500 de companii cu capital cehesc, situează Republica Cehă pe locul 17 în clasa-mentul investitorilor străini.Dincolo de aceste repere statistice convingătoare, cred că actuala conjunctură economică favorabilă din regiune, precum şi condiţiile bune de acces pe piaţa cehă, atât a exportato-rilor, cât şi a investitorilor români, trebuie să ducă la o echilibrare sustenabilă a comerţului bilateral între cele două ţări, la identifi carea unor modalităţi de cooperare economică între fi rmele ceheşti şi cele româneşti şi la o amplifi care sinergică a volumului schimburilor comerciale. Încurajez companiile româneşti să valorifi ce la maximum instrumentele noii Strategii Naţionale de Export 2010-2014, respectiv oportunităţile de a participa la cele mai importante târguri şi expoziţii internaţionale organizate în Cehia, cu mare impact în toată regiunea central-europeană. Ambasada României la Praga este pregătită să vă ofere sprij in pentru iniţiativele dum-neavoastră economice şi comerciale în Republica Cehă, iar prezenta publicaţie, suntem convinşi, vă va convinge să faceţi primul pas în această direcţie.Felicit editorii acestei publicaţii pentru iniţiativa excelentă de a vă familiariza cu realităţile unei economii cehe vibrante şi în plină expansiune şi le doresc cât mai multe ediţii şi cât mai mulţi cititori!

Daniela Gîtman

Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţial

al României în Republica Cehă

7R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

Republica Moldova este o ţară mij locie cu tendinţa spre o ţară mai mică, dar nu şi potenţialul ei, care este foarte mare, atât în domeniul politic cât şi în cel eco-nomic şi comercial. Istoria acestei ţări a fost de-a lungul secolelor foarte frământată cu diferite infl uenţe din estul, sud-estul şi vestul Europei. Rămăşiţele acestei istorii se mai întrezăresc şi acum. Cel mai important este că toate partidele din Parlament, atât de guvernământ cât şi din opoziţie îndreaptă forţele sale

spre integrarea europeană concomitent cu avantajele spaţiului CSI.Volumul schimburilor dintre ţările noastre, deocamdată, nu este prea mare şi rămâne mult sub potenţialul real. Toţi din Republica Moldova cunosc bineînţeles autotu-rismele mărcii ŠKODA şi totodată cele câteva zeci de troleibuze ŠKODA care circulă pe rutele din Chişinău, nu mai puţin cunoscute sunt şi alte produse din Cehia, cum sunt anvelopele, berea, cristalurile, vesela şi diferite echipamente de construcţii şi aparate de generare a electricităţii. Sunt convins că, vom fi în stare să mărim cu timpul mult mai mult atât exportul Cehiei, cât şi expor-tul Moldovei în Cehia.Sunt deasemenea convins că, Republica Cehă în Republi-ca Moldova are posibilităţi reale în diferite domenii cum ar fi : în agricultură (irigarea), în ecologie (epurarea ape-lor uzate, deconteminarea solului poluat), în medicină umană şi veterinară (aparate medicinale inclusiv cele de radiografi i, paturi speciale de spital, medicamente) şi în multe alte domenii care nu au o importanţă sau o necesi-tate mai mică decât cele menţionate mai sus.Ceea ce ţine de Republica Moldova, aceasta este la noi din ce în ce mai bine cunoscută cu vinurile sale, divinu-rile dar şi prune, nuci, fructe proaspete şi conservate. Mai putin însă se ştie că, Moldova se ocupă şi de diferite nanotehnologii, diverse subramuri din domeniul con-strucţiilor de maşini şi chimie unde am putea să coope-răm foarte fructuos. Şi nu în ultimul rând ne-ar lega mult dacă am reuşi în viitorul apropiat să realizăm cel puţin una sau mai multe investiţii directe în ţările noastre.Sunt convins că, în această direcţie ne va ajuta considera-bil şi această broşură care ne va aduce multe informaţii noi despre posibilităţile şi ofertele ţărilor noastre.

Jaromir Kvapil

Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţial

al Republicii Cehe în Republica Moldova

Республика Молдова является стра-ной средних размеров с тенденцией ее определенного уменьшения, од-нако это не касается ее потенциала, который очень высок как в поли-тической, так и в экономической и коммерческой областях. История этой страны веками была очень изменчивой, на нее оказали влияние восточная, юго-восточная и западная Европа. Последствия этой истории проявляются и сегодня. Очень важно, что все политические партии, т. е. как правительственные, так и оппо-зиционые в парламенте направляют свои усилия на европейскую интеграцию одновременно с сохранением преимуществ пространства СНГ.Объем торговли между нашими странами все еще не слишком высок и остается по-прежнему значительно ниже реального потенциала. В Молдове всем известны автомобили марки „Шкoдa“, а также несколько десят-ков автобусов марки „Шкoдa“ которые встречаются на улицах Кишинева. Не менее известны и другие товары из Чехии - автомобильные шины, пиво, хрусталь, посуда и разное оборудование для строительства и электро-снабжения. Я убежден, что со временем мы сможем на-много расширить как экспорт Чехии, так и молдавский экспорт в Чешскую Республику.Я также уверен, что у Чешской Республики имеются в Республике Молдова реальные возможности в таких областях, как сельское хозяйство (орошение), в эколо-гии (очистка сточных вод, очистка загрязненных почв), в здравоохранении и ветеринарной медицине (медицин-ские аппараты, в том числе рентгеновские, специальные кровати для больниц, фармацевтические препараты) и во многих других областях, которые не менее важны и нужны вышеупомянутых.Что касается Республики Молдова, то она становится у нас все более известной своими винами, коньяками, орехами, свежими и консервированными фруктами. Однако менее известно, что в Молдове также занимают-ся нанотехнологиями, различными направлениями в области машиностроения и химии, где мы можем сотрудничать очень результативно. Не в последнюю очередь необходимо отметить, что связи между наши-ми странами были бы более интенсивными, если мы бы смогли в ближайшем будущем реализовать в наших странах одну или несколько прямых инвестиций.Я убежден, что в этом направлении нам значительно поможет и предлагаемая брошюра, которая приносит много новой информации о возможностях и предложе-ниях наших стран.

Яромир Квапил

Чрезвычайный и Полномочный Посол Чешской Республики в Рес-

публике Молдова

8 R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

I N T R O D U C E R E

Dragi prieteni,Sunt onorat sa mă adresez liderilor economici din ţările noastre. Prin succesele obţinute în dezvoltarea sa, Republica Cehă este un veri-tabil model pentru modernizarea Moldovei. Dinamica pozitivă în relaţiile economice moldo-cehe se datorează în principal deschiderii

extraordinare, manifestate constant de prietenii cehi. Acum Guvernul moldovean implementează consecvent Strategia creşterii economice, bazate pe export, cunoaş-tere şi investiţii, înlăturând constrângerile în afaceri. Se elimină practicile monopoliste de implicare a autorităţilor în activitatea companiilor, se instituie ghişeul unic, rapor-tarea electronică, proceduri simplifi cate de înregistrare şi lichidare a afacerilor. Noile proiecte de infrastructură, in-cubatoarele de afaceri, parcurile industriale oferă o varie-tate de stimulente şi perspective. Produsele moldoveneşti sunt destul de competitive şi pot aduce benefi cii semnifi -cative importatorilor europeni. Îndemn companiile cehe şi internaţionale să folosească plenar noile oportunităţi din ţara noastră, pentru a des-chide direcţii în afaceri, fi liale şi subdiviziuni, a dezvolta cooperarea industrială cu întreprinderi moldoveneşti, a importa produse de înaltă calitate din ţara noastră. Ţin să Vă asigur, dragi prieteni, că benefi ciile implicării mai active în modernizarea Moldovei vor fi esenţiale şi reciproce. Cu urări de succes,

Ştefan Gorda

Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar

al Republicii Moldova în Republica Cehă

Дорогие друзья,для меня большая честь об-ратиться к экономическим лидерам наших стран. Благо-даря успехам в своем развитии Чешская Республика является истинной моделью для модерни-зации Молдовы. Положительная динамика в молдавско-чешских экономических отношениях обусловлена чрезвычай-ной открытостью, которую постоянно проявляют наши чешские друзья.В настоящее время молдавское правительство по-следовательно реализует Стратегию экономического роста на основе экспорта, инвестиций и знаний, уст-раняя препят ствия на пути бизнеса. Положен конец монопольному вмешательству властей в деятельность компаний, внедряется единое окно, электронная отчетность, упрощается порядок регистрации и пре-кращения бизнеса. Новые проекты в области инф-раструктуры, бизнес-инкубаторы, промышленные парки предлагают различные стимулы и возможнос-ти. Молдавские товары конкурентоспособны и могут принести значительные выгоды для европейских импортеров. Призываю чешские и международные компании в полной мере использовать новые возможности нашей страны, чтобы открыть новые направления биз-неса, филиалы и подразделения, развивать промыш-ленное сотрудничество с предприятиями Молдовы, импортировать высококачественную продукцию из нашей страны.Хочу Вас заверить, дорогие друзья, что участие в мо-дернизации Молдовы принесёт ощутимую взаимную выгоду.С пожеланиями успеха,

Штефан Горда

Чрезвычайный и Полномочный Посол Республики

Молдова в Чешской Республике

9R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

11.00 Fabricarea băuturilor

Budějovický Budvar, národní podnik 10-1111.05 Fabricarea berii

Budějovický Budvar, národní podnik 10-1113.94 Fabricarea de odgoane, frânghii, sfori şi plase

Kv. Řezáč, s.r.o. 3018.10 Tipărire şi activităţi de servicii conexe tipăririi

Böttcher ČR , k.s. 3820.30 Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografi ce şi

masticurilor.

H.E.T. s.r.o. 2122.10 Fabricarea produselor din cauciuc

Böttcher ČR , k.s. 3822.29 Fabricarea altor produse din mase plastice

Elektropřístroj s.r.o. 4123.10 Fabricarea sticlei şi a articolelor din sticlă

Teplotechna - Prima, s.r.o. 3323.20 Fabricarea de produse refractare

Teplotechna - Prima, s.r.o. 3325.10 Fabricarea de construcţii metalice şi părţi compo-

nente ale structurilor metalice

Teplotechna - Prima, s.r.o. 3325.20 Producţia de radiatoare şi cazane pentru încălzire

centrală, de rezervoare şi containere

DESTILA, s.r.o. 3625.71 Producţia de material ascuţit, cu vârf, contondent

- nespecifi cat

ROSTEX VYŠKOV, s.r.o. 3925.72 Fabricarea articolelor de feronerie

ROSTEX VYŠKOV, s.r.o. 3925.73 Fabricarea uneltelor şi a sculelor

ROSTEX VYŠKOV, s.r.o. 3927.12 Fabricarea aparatelor de distribuţie şi control

a electricităţii

Elektropřístroj s.r.o. 4127.32 Producţia de cabluri şi conductoare electrice.

KABELOVNA Děčín Podmokly, s.r.o. 14 nkt cables s.r.o. 2427.33 Producţia de electroinstalaţii

Elektropřístroj s.r.o. 41 KABELOVNA Děčín Podmokly, s.r.o. 14 nkt cables s.r.o. 2428.21 Fabricarea cuptoarelor, furnalelor şi arzătoarelor

Jaroslav Cankař a syn ATMOS 3528.30 Fabricarea de maşini agricole şi forestiere

EURO BAGGING, s.r.o. 4228.93 Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor

alimentare, băuturilor şi tutunului

DESTILA, s.r.o. 36 J 4 s.r.o. 3628.99 Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente

speciale, n.c.a.

J 4 s.r.o. 3629.20 Producţia de caroserii pentru autovehicule;

fabricarea de remorci si semiremorci

AGADOS, spol. s r.o. 43

30.20 Fabricarea materialului rulant.

SaZ s.r.o. 1730.99 Fabricarea altor mijloace de transport, n.c.a.

SaZ s.r.o. 1733.17 Intreţinere şi reparaţii de maşini unelte,

utilităţi şi service n.c.a.

SaZ s.r.o. 1735.30 Producţia şi furnizarea de energie electrică şi

termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat

Jaroslav Cankař a syn ATMOS 3542.10 Construcţia de şosele şi de căi ferate

NAPKO spol. s r.o. 34 OHL ŽS, a.s. 242.13 Construcţia de poduri şi tuneluri

NAPKO spol. s r.o. 3446.10 Intermedieri în comerţul en gros şi comerţul

en gros prin reprezentare

TechEnergo s.r.o. 3746.43 Activitatea de comerţ en gros cu aparate

electrice şi electronice

TechEnergo s.r.o. 3746.61 Activitatea de comerţ en gros cu maşini agricole,

echipamente şi accesorii

EURO BAGGING, s.r.o. 4247.10 Comerţ cu amănuntul prin intermediul magazinelor

nespecializate

TechEnergo s.r.o. 3771.20 Activităţi de testări şi analize tehnice

Český metrologický institut 4073.10 Activităţi ale agenţiilor de publicitate

M.I.P. Advertising, a.s. 2994.10 Activităţile organizaţiilor patronale profesionale

şi antreprenoriale

Svaz českých a moravských výrobních družstev 23

Agenţii economici care îşi prezintă produsele şi serviciile în această publicaţie,

doresc să mărească exportul şi să aibă în România parteneri.

Firmele sunt menţionate conform codurilor CAEN.

Exportatori cehi

Un exemplu de arhitectură modernă în Rep. Cehă

Foto

: Cze

chTo

uris

m

Budweiser Budvar Czech Premium Lager (bere blondă de tip lager)Tipul de bere: bere lager premium de importConţinut de alcool: 5%Fabricat doar în locul de origine: Budějovický Budvar, i.s., České Budějovice, Rep. CehăCompoziţie: apă extrasă din fântâni arteziene de la o adâncime de 300 de m, Malţ morav, Hamei din Žatec (întotdeauna căpăţâni şi nu granule sau extracte) şi propriul tip de fermenţi. Berea îndepli-neşte cerinţele legii germane de puritate a berii (Reinheitsgebot). Gust: Chiar dacă nimic nu poate egala propria trăire gustativă, în-cercăm să vi-o descriem totuşi:Prima impresie la înghiţire este senzaţia plăcută de aromă fi nă de hamei. De la prima înghiţitură veţi simţi gustul fi n şi în acelaşi timp bogat, de malţ al berii noastre, care alunecă uşor şi senzual pe gâtul Dvs. Ea lasă în urmă un gust fi n şi plăcut, uşor amărui, care se pierde treptat, pentru a vă îndemna să luaţi o altă înghiţitură cu gust perfect echilibrat. Berea Budweiser Budvar poate fi apreciată drept una dintre cele mai plăcute trăiri gustative la nivel mondial.

BrasajMetoda noastră de brasaj a berii, care durează în total 102 zile, se bazează pe verifi cata dublă tulbureală în schimbătorul de căldură. Fermentarea principală se produce în primele 12 zile ale ciclului de producţie. Fermentarea complementară şi maturarea berii se pro-duc în următoarele 90 de zile, în tancuri de fermentare, într-un me-diu foarte rece, cu temperatură controlată. Gustul tipic „maturat” de bere Budweiser Budvar este tocmai rezultatul acestui proces natural de fermentaţie complementară, care nu este în nici un fel forţată artifi cial. Şi ce este cel mai important lucru – fi ecare picătu-ră de bere se produce la locul ei de origine şi niciodată pe licenţă.

Respectul şi grija faţă de bere Fiecare etapă a procesului de brasaj a berii este la fel de importan-tă pentru noi, deoarece suntem conştienţi de faptul că neglijarea şi celui mai mic amănunt poate periclita calitatea permanentă a acestei băuturi, pe care o furnizăm clienţilor din întreaga lume.

Naşterea legendeiSuntem de părere că pentru a produce o bere bună, îţi ia ceva timp, dar pentru brasajul unei beri excelente, asta îţi ia şi mai mult timp. Această fi lozofi e, împreună cu alegerea meticuloasă a materiilor prime şi respectarea strictă a metodelor tradiţionale garantează berii Budweiser Budvar unicitatea ei în lumea celor mai bune beri clasice de tip lager premium.

Mărcile protejate ale berii Budějovický Budvar.Denumirea fabricii de bere şi a berii se leagă de locul ei de origi-ne – de oraşul České Budějovice. Din sec. XIV oraşul a purtat de-numirea ofi cială de Budweis. De-abia în anul 1918 numele a fost

«BUDWEISER BUDVAR»

Materii primeCalitatea unică şi permanentă a berii noastre Budweiser Budvar e rezultatul accentului pe care-l punem pe utilizarea celor mai bune materii prime şi anume în primul rând:

HameiHameiul este baza fi ecărui sortiment de bere. La fabricarea berii Budweiser Budvar folosim doar căpăţânile femele de la cel mai bun hamei din Žatec (Humulus lupulus), datorită căruia berea obţi-ne aroma sa fi nă, tipică de hamei.

MalţMalţul este fabricat din orz morav ales cu grijă (Hordeum Vulgaris), caruia i se spune adesea „mama tuturor tipurilor de orz“. Malţul fa-bricat din cele mai bune grăunţe dă berii noastre o inconfundabilă culoare aurie.

ApăApa folosită la brasajul berii este adusă din fântâni arteziene cu adâncimea de 300 m care se afl ă chiar în fabrica noastră de bere. Apa obţinută din aceste fântâni este un rest dintr-un lac glaciar şi are o vechime de aproximativ 10 000 de ani. Această apă virgină conferă berii Budweiser Budvar gustul ei inconfundabil.

FermenţiLa originalitatea berii contribuie în mare parte culturile proprii de fermenţi cultivate cu grijă.

schimbat în cehă şi şi-a căpătat forma actuală - České Budějovice. Cu toate acestea, denumirea de Budweis se consideră astăzi drept traducerea ofi cială a denumirii oraşului în mai multe limbi străine. Inceputurile tradiţiei de fabricare a berii la České Budějovice da-tează din anul 1265, când regele ceh Přemysl Otakar II a atribuit oraşului dreptul de brasaj al berii. In timpul secolelor următoare, la České Budějovice s-a produs o bere de înaltă calitate. Pentru ca această bere să se deosebească de produsele asemănătoare din alte regiuni, a fost denumită „Budweiser Bier“ (adică bere din České Budějovice). Predecesorul legal al actualului Budějovický Budvar – Fabrica de bere cehă, pe acţiuni – a păstrat în anul 1895 marcarea produsului după locul de origine şi a continuat tradiţia îndelungată de producere a berii la České Budějovice. Această fabrică de bere a folosit încă de la începuturile activităţii sale de fabricaţie noţiunea de „Budweiser“ pentru marcarea produselor proprii şi, în timpul activităţilor comerciale a lăsat să fi e înregistra-tă această denumire ca marcă înregistrată.

UE – Protejarea geografi că a denumirilor de origineProtejarea geografi că a denumirilor de origine se referă la produ-sele şi alimentele excepţionale produse într-o anumită regiune sau loc, de unde-şi iau adesea şi denumirea. Putem fi mândri că de-numirile „Budweiser Beer“ şi „Budějovické pivo“ sunt protejate pe teritoriul Uniunii Europene prin intermediul „Protejării geografi ce a denumirilor de origine “

PremiiFabrica de bere Budějovický Budvar a obţinut în timpul existenţei sale o serie de premii atât din partea consumatorilor, cât şi a speci-aliştilor din domeniul producătorilor de bere, acasă şi în străinăta-te. Printre cele mai importante se numără prima medalie de aur de la Expoziţia economică de la Praga din anul 1896. Apoi urmează un „hattrick“ – de trei ori câte două medalii de aur pentru lager Budweiser Budvar şi special Bud Super Strong la concursul World Quality Selections, organizat de către „International Institute for Quality Selections“ la Bruxelles, Luxemburg şi Lisabona.

Cele mai importante premii primite de Budějovický Budvar1896 Praga, medalie de aur la expoziţia economică, medalie de

argint la expoziţia farmaceutică

1897 Stuttgart, medalie de aur la expoziţia alimentară1924 Roma, medalie de aur la târg internaţional 1927 Znojmo, medalie de aur la expoziţia teritorială şi jubiliară 1966 Wels (Austria), medalie de aur la târg internaţional 1986 Leipzig, medalie de aur la târg internaţional 1989 Paris, medalie de aur1997 Marea Britanie, declarată de revista BBC Good Food drept

cea mai bună bere lager de import de pe piaţa britanică – Star Buy

1998 Osaka, medalia de argint şi unica atribuită la International Beer Summit

2000 Luxemburg, World Quality Selections, două medalii de aur pentru lager Budweiser Budvar şi bere BUD Super Strong,

2004 Londra, Cool Brand Leader: Premiul organizaţiei britanice a specialiştilor independenţi Superbrands.

2005 Londra, Cea mai bună bere de import: Premiul pentru lager brun la festivalul berii The London Drinker´s Beer and Cider Festival.

2005 Marca Budweiser Budvar a fost trecută de către fi lială cehă a organizaţiei britanice a specialiştilor independenţi Super-brands printre cele mai importante mărci ale Rep. Cehe

2006 Prague, Monde Selection: medalie de aur pentru lager blond, medalie de argint pentru lager brun

2007 Budweiser Budvar lager brun a fost ales de către revista bri-tanică Beer of the World drept World’s Best Lager

importatorul produselor Budweiser Budvar în România este:BDG Import S.R.L. 184 - 186 Traian St., 5th Floor, BucharestOffi ce: +40 21 323 86 70; Mobile: +40 746 222 334Fax: +40 21 323 86 80, www.bdg.ro

www.budejovickybudvar.cz

Foto

: Cze

chTo

uris

m

Republica Cehă (Cehia) este o ţară continentală, situată în Europa Centrală şi se învecinează cu Republica Federală Germania, Austria, Slovacia şi Polonia.

INDICATORI PRINCIPALINumărul de locuitori 10 509 377

(martie 2010)Suprafaţa 78 864 km2

Capitala Praga (Praha)Organizarea statală republicăLimba cehăFusul orar ora Europei Centrale

GMT + 1, ora de vară este GMT + 2

Moneda coroană cehă (Kč/CZK) =100 haleri

Domeniu Internet: .czCodul ţării pentru convorbiri telefonice +420

Însemnele de stat ale Republicii Cehe

Drapelul de statStema Republicii Cehe

Cele mai importante site-uri

Informaţii generale despre Republica Cehă www.czech.cz Portalul ofi cial al Republicii Cehe

Doing Business in the Czech Republic www.doingbusiness.czInformaţii generale despre mediul de afaceri, structura şi evoluţia economiei cehe

Exportatori cehi http://exporters.czechtrade.cz/en Lista cu adrese ale exportatorilor cehi

European Databank www.edb.cz Operator informaţional

Hoppenstedt Bonnier www.hoppbonn.cz Informaţii despre fi rme importante din Cehia şi Slovacia

Inform.cz www.inform.cz Catalogul fi rmelor cehe

Portalul Administraţiei publice din Rep. Cehă http://portal.gov.cz Ghid electronic prin sistemul administraţiei publice

Asociaţia Hotelurilor şi Restaurantelor din Rep. Cehă

www.ahrcr.cz Lista hotelurilor din Republica Cehă

Portalul serviselor informaţionale regionale www.risy.cz Site-ul informaţiilor despre regiuni

Preşedintele Republicii Cehe este Václav Klaus.

REPUBLICA CEHĂ ESTE MEMBRU:Republica Cehă este membru al Uniunii Europene, al Organizaţiei Naţiunilor Unite, NATO, WTO, al Fondului Monetar Internaţional, al Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, OECD, precum şi al multor altor organizaţii.

PATRIMONIUL CULTURAL MONDIAL UNESCO Lista Patrimoniului cultural mondial include următoarele oraşe: Praga, Parcul Průhonice, Český Krumlov, Kutná Hora, castelul de la Litomyšl, Telč, zona Lednice-Valtice, Zelená Hora – Biserica Sf. Jan Nepomucký, Holašovice, Kroměříž (castelul şi grădinile), Coloana Sfântei Treimi din Olomouc, vila Tugendhat din Brno (arhitectul Ludwig Mies van der Rohe), bazilica Sf. Prokop şi cimitirul evreiesc din Třebíč, iar ca primul monument al maiestriei verbale nemateriale – dansul popular din Moravia Slovácký verbuňk. Pentru informaţii suplimentare accesaţi www.unesco-czech.cz.

Informaţii utile

Praga – Podul Carol

12 R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

I N T R O D U C E R E

Grădina castelului din Kroměříž

PRODUSUL INTERN BRUTCreşterea economiei, măsurată prin ritmul creşterii produsului intern brut, a înregistrat deja o reducere considerabilă în anul 2008, în comparaţie cu anii anteriori. Pe întregul an, PIB a crescut în mod real cu 2,5 %, ritmul de creştere scăzând permanent în fi ecare trimestru. În anul 2009, rata de creștere a PIB-ului a scăzut în comparaţie cu anul precedent cu 4,2 %. La atenuarea scăderii au contribuit doar cheltuielile mai mici pentru consumul fi nal, atât din partea populaţiei, cât şi din partea guvernului. Infl uenţa celorlalte componente a fost negativă. În trimestrul I al anului 2010, PIB-ul, în comparaţie cu anul precedent, a crescut cu 1,2 %.

INDUSTRIAÎn comparaţie cu anul 2007, producţia industrială din anul 2008 a scăzut cu 1,8 %, în special sub impactul scăderii bruşte din tri-mestrul IV (indicele între doi ani reprezentând 86,4 %). Reducerea producţiei s-a manifestat aproape în toate domeniile industriale, în special la produse alimentare şi băuturi, produse din tutun, produse textile şi îmbrăcăminte, a scăzut producţia de metale principale, de produse metalurgice şi de prelucrare a metale-lor. O reducere bruscă a producţiei a continuat şi în anul 2009, scăzând în comparaţie cu anul anterior cu 13,5 %, din care în industria prelucrătoare cu 14,6 %. Creşterea producţiei industria-le în trimestrul I al anului 2010 a fost de 7,5 %.

COMERŢUL EXTERIORComerţul exterior *) a înregistrat în anul 2009, pentru prima dată în istoria Republicii Cehe independente, o scădere importantă. În timp ce în anul 2008 a fost cu 0,2 % mai mare decât în anul precedent, în anul 2009 a fost cu 16 % mai mic în comparaţie cu

Criza mondială din anul 2008 şi, în special, din anul 2009

s-a reflectat în scăderea generală a activităţilor economice,

creşterea şomajului şi mărirea deficitului bugetului de stat.

Dezvoltarea economiei ceheîn anii 2008 şi 2009

anul anterior. Exportul din 2009, în comparaţie cu anul 2008 a scăzut cu 13,8 %, iar importul cu 17,7 %. Ba-

lanţa comercială (care a fost activă începând cu anul 2005) a atins în anul 2008 valoarea de 67,2 mld CZK/2,7 mld EUR/4,2 mld USD, iar în anul 2009 a crescut la 152 mld Kč/ 5,8 mld EUR/8,0 mld USD, reprezentând până în prezent cel mai mare surplus. Acoperirea importului cu export în anul 2009 a reprezen-tat 107,8 % în comparaţie cu 102,8 % din anul 2008. Ca distribuţie teritorială, între cei doi ani, a crescut puţin soldul pozitiv cu UE şi a scăzut soldul cu ţările din afara UE - ex-tracomunitare. În ceea ce priveşte structura produselor, a crescut surplusul comerţului exterior cu semifabricate şi produse industri-ale, în timp ce scăderea a fost înregistrată la comerţ cu maşini şi mij loace de transport. În primul trimestru al anului 2010, în compara-ţie cu anul 2009, a crescut exportul cu 10,5 %, iar importul cu 8,9 %.

PREŢURILERata infl aţiei în anul 2008, măsurată cu indi-cele preţurilor de consum din anul respectiv, a reprezentat 6,3 %, fi ind astfel ceea mai ridicată din ultimii 10 ani. Valoarea ei se datorează, în primul rând, creşterii preţurilor la energie, creşterii cheltuielilor din domeniul imobiliar (chiriile, preţurile apartamentelor etc.), ridicării cotei TVA, precum şi creşterii preţurilor la alimente. Rata medie a infl aţiei

Indicatorii macroeconomici ai Republicii Cehe

2003 2004 2005 2006 2007 2008 20097)

Produs intern brut (preţuri curente) CZK mld 2 577,1 2 814,8 2 983,8 3 222,4 3 535,5 3 689,0 3 628,0

Produs intern brut %, real, r/r 3,6 4,5 6,3 6,8 6,1 2,5 -4,2

Producţie industrială %,r/r 1,6 10,4 3,9 8,3 10,6 -1,8 -13,5

Şomaj1) % 10,3 9,5 8,9 7,7 6,0 6,0 9,2

Infl aţie (HICP2)) %, medie -0,1 2,6 1,6 2,1 3,0 6,3 0,6

Export 3), 4) EUR, mil. 43 053,0 54 075,0 62 961,0 75 699,0 89 396,0 99 247,0 80 788,0

Export 3), 4) %, r/r 5,7 25,6 16,5 20,2 18,0 -25,5 -18,6

Import 3), 4) EUR, mil. 45 236,0 54 914,0 61 647,0 74 305,0 86 238,0 96 533,0 75 037,0

Import 3), 4) %, r/r 5,1 21,4 12,3 20,2 16,1 -27,2 -22,3

Balanţă comercială 3), 4) EUR, mil. -2 183,0 -839,0 1 314,0 1 394,0 3 159,0 2 714,0 5 751,0

CZK/EUR 5) medie 31,844 31,904 29,784 28,343 27,762 24,942 26,445

CZK/USD 5) medie 28,227 25,701 23,947 22,609 20,308 17,035 19,057

Sursă: Autoritatea Cehă de Statistică, Banca Naţională Cehă (ČNB), Notă generală: r/r = schimbarea interanuală a indicatorului, n = nu se menţionează, 1) PPS -standard al forţei de cumpărare, 2) HICP = Indice armonizat al preţurilor de consum (Harmonised Index of Consumer Prices), rata infl aţiei conform metodologiei EU, 3) Date de comerţ exterior exprimate în EUR reprezintă suma tuturor valorilor lunare în CZK, recalculate cu ajutorul cursului lunar mediu, evidenţiat de Banca Naţională Cehă, 4) datele din anul 2009 conform bilanţului din 29. 4. 2010, 5) Banca Naţională Cehă (ČNB), 6) Date prealabile

13R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

14

E C O N O M I E

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

în anul 2009 a fost 1,0 %, adică a doua ceea mai mică rată a infl a-ţiei din perioada de după anul 1989. La această încetinire a con-tribuit cel mai mult eliminarea impactului schimbărilor produse în domeniul impozitelor indirecte, prin fi nalizarea acestei etape. Reducerea preţurilor a fost înregistrată în domeniul alimentelor şi al băuturilor nealcoolice, în domeniul alimentaţie publice şi al cazării, precum şi în domeniul transporturilor (mai ales datori-tă reducerii preţurilor la combustibili), al serviciilor poştale, al telecomunicaţiilor şi de asemenea în domeniile produselor de îmbrăcăminte şi încălţăminte. În primul trimestru al anului 2010 rata medie a infl aţiei a fost de 0,7 %.

EVOLUŢIA SALARIILORSalariul mediu brut nominal lunar la nivel naţional al angajaţi-lor a atins în anul 2008 suma de 22 691 CZK/907 EUR, crescând astfel în mod real cu 1,9 %, în comparaţie cu anul anterior. În anul 2009, salariul mediu brut lunar a fost 23 598 CZK, cres-când real cu 3,0 %. Această creştere relativă destul de mare a fost influenţată de concedierea angajaţilor cu salarii mai mici şi de reducerea concediilor medicale. În primul trimestru al anului 2010, salariul real a crescut în comparaţie cu anul prece-dent cu 1,5 %.

Jana Bondyová

Autoritatea Cehă de Statistică

www.czso.cz

*) toate datele menţionate sunt conforme cu situaţia până la 29.04.2010, pentru

transferul monedei naţionale în EUR şi în USD a fost folosit cursul mediu lunar, în

conformitate cu datele publicate de Banca Naţională Cehă (ČNB).

15R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

În anul 2010, Republica Cehă şi România aniversează 90 de ani de la

stabilirea relaţiilor diplomatice. În afara acestei constatări de natură

politico-diplomatică, o privire retrospectivă în istorie ne arată că

perioada respectivă s-a caracterizat printr-o colaborare intensă şi

relaţii de prietenie între cele două popoare. La aceasta a contribuit,

fără îndoială, şi destinul foarte asemănător al ambelor ţări. Să amin-

tim numai perioada interbelică şi colaborarea între România şi Ceho-

slovacia de atunci în cadrul Micii Antante, sau anul 1968 şi poziţia

solidară şi hotărâtă a României faţă de evenimentele din Cehoslovacia.

Relaţiile comercialeRepublica Cehă - România

EVOLUŢIA COMERŢULUI RECIPROC După destrămarea Uniunii Sovietice, prioritatea majorităţii ţărilor postcomuniste, din care nu au făcut excepţie nici Republica Cehă şi România, a constituit-o integrarea în structurile europene şi transatlantice. Din punctul de vedere al comerţului exterior, rele-vant este faptul că ambele state sunt membre ale Uniunii Euro-pene (Republica Cehă din anul 2004, iar România din anul 2007), datorită căruia relaţiile comerciale bilaterale au devenit mult mai simple şi mai intense.În timp ce cifra de afaceri a schimburilor comerciale reciproce până în anul 2005 reprezenta sute de milioane de EUR, începând cu anul 2006 vorbim despre o cifră de afaceri de peste un miliard de EUR, care în anii următori a crescut continuu, în fi ecare an cu valori de zeci de procente, atingând în anul 2008 valoarea de 1 882 686 mii de EUR (cu 22 % mai mult decât în anul anterior). Bineînţeles, criza fi nanciară şi economică mondială a avut un impact şi asupra schimburilor comerci-ale bilaterale. Însă, nici în anul 2009 cifra afacerilor în total nu a scăzut sub 1 mld EUR şi, conform evoluţiei de până în prezent, pare foarte posibil că o va depăşi în anul 2010 (vezi tabelul nr. 1). Din privinţa exportului ceh, România aproape timp de zece ani se menţine pe locul al 16-lea în topul partenerilor cei mai importanţi. Structura produselor din exportul ceh în România este foarte vastă (începând cu maşini şi echipamente, urmând aparatura electrică, apoi produse medicinale până la săpunuri, precum şi soluţii de spă-lat şi lustruit), iar ordinea diferitelor poziţii rămâne şi în viitorii ani aproape neschimbată. Republica Cehă este reprezentată cel mai bine în România prin autoturismele Škoda, acestea fi ind tipul cel mai im-portant de produse cehe exportate. În urmă nu rămân nici mij loacele de transport în comun de persoane, exemplul cel mai cunoscut fi ind fl ota de troleibuze noi de la societatea Škoda Electric care, de doi ani, străbat străzile Timișoarei (vezi tabelul nr. 2). Evoluţia importului ceh din România este redată în tabelul nr. 3.

INVESTIŢII CEHE PE TERITORIUL ROMÂNIEISocietăţile cehe percep piaţa româneas-că ca fi ind extrem de atrăgătoare şi de perspectivă şi, în afara reprezentanţilor menţionaţi din domeniul construcţiilor de maşini, alte societăţi îşi manifestă interesul de a intra pe această piaţă, oferind, de asemenea, tehnologii tradiţi-onale avansate, în special din domeniul

energetic, infrastructură de transporturi şi tehno-logii informaţionale (domeniul bancar, sisteme de carduri, aplicaţii speciale etc.), dar şi din domeniul industriei alimentare şi al industriei bunurilor de consum. Aşa-zisele „tehnologii verzi“ şi protecţia mediului ambiant reprezintă un nou domeniu în care societăţile cehe au sufi cientă experienţă şi în care îşi pot oferi know-how-ul, fapt pe care îl do-vedeşte cu succes pe piaţă românească de câţiva ani, de exemplu, societatea Dekonta SRL.

REPUBLICA CEHĂ POATE SĂ OFERE PĂRŢII ROMÂNE ÎN PERSPECTIVĂ URMĂTOARELE SPECIALIZĂRI:l sectorul energetic, în care există oportuni-

tăţi largi pentru reabilitarea, reconstrucţia şi construcţia de hidrocentrale şi termocentrale. România privatizează treptat câteva zeci de microhidrocentrale. O mare oportunitate o constituie şi construcţia planifi cată a două noi grupuri la centrala nucleară de la Cernavodă;

l Construcţiile de maşini, care în continuare va constitui unul dintre pilonii exportului ceh în România, mai ales pentru sectoarele industriei de automobile, pentru energetică, metalurgie şi în general pentru prelucrarea materiilor prime, inclusiv a sectoarelor de extracţie, petrochimie, sectorul alimentar şi de prelucrare a lemnului;

l Infrastructura în domeniul transporturilor şi reabilitarea parcului de maşini, tramvaie şi trolei-buze ale numeroaselor oraşe româneşti, inclusiv a echipamentelor aferente (sisteme de tarifare, tehnică de măsurat şi alte dispozitive electrice de dimensiuni mici). O mare ocazie o reprezintă modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport naţionale şi locale, în care se desfăşoară şi se vor mai desfăşura în viitorii 10 - 15 ani lucrări de construcţii intense a coridoarelor paneuropene care servesc transportului rutier şi de cale ferată, a altor infrastructuri şi construcţii cu caracter tehnic aferente (şosele, poduri, tunele, treceri de nivel, căi ferate), precum şi o serie întreagă de alte lucrări inginereşti complementare.

l industria de construcţii, care oferă ocazii inte-resante atât pentru livrări de produse şi compo-

Perioadă Cifră de afaceri Export Import Sold

2005 950 697 669 763 280 934 388 830

2006 1 298 961 921 273 377 689 543 584

2007 1 540 758 1 148 098 392 660 755 438

2008 1 882 686 1 425 077 457 609 967 468

2009* 1 271 072 892 870 378 202 514 668

1-5/2010* 576 327 389 029 187 298 201 731

Tabelul nr. 1: Schimburi comerciale Republica Cehă - România, perioada 2005 - 1-5/2010 (în mii de EUR)

Pentru transferul din CZK a fost folosit cursul anual al Băncii Naţionale Cehe Sursă: Ministerul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, * Date prealabileFo

to: w

ww

.sxc

.hu

16

E C O N O M I E

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

nente cu grad înalt de valoare adăugată, cât şi pentru livrări de tehnologii de construcţii.

l sectoarele tradiţionale – există spaţiu pentru promovarea produselor exclusive, printre care se numără produsele chimice, de sticlă, de lemn şi alte bunuri de consum sau semifa-bricate. Datorită unei interconectări crescânde între furnizori şi între diferite ţări ale regiunii, subfurnizorii cehi ai industriei de automobile oferă noi posibilităţi;

l proiectele ecologice, care stau din ce în ce mai mult în centrul atenţiei, în special este vorba de construcţia staţiilor de epurare a apelor, lichi-darea deşeurilor menajere, lichidarea deşeuri-lor şi contaminărilor ecologice;

l agricultura şi industria alimentară, în care are o perspectivă bună cooperarea în producţie, precum şi livrările de instalaţii de mecanizare şi echipamente;

l Industria textilă şi de îmbrăcăminte, care de asemenea se poate afi rma, însă numai dacă se va găsi o formă de cooperare corespunzătoare, legată parţial cu transfer de fabricaţie şi export pe terţe pieţe şi nu numai exportul „pur“ care, bineînţeles, este posibil la textile speciale şi produse sofi sticate.

De asemenea, fi rmele cehe se pot impune în domenii noi, moderne, netradiţionale sau specifi ce. Este vorba, de exemplu, de livrarea diferitelor linii tehnologice de dimensiuni mici şi medii sau a subansamblurilor acestora, a so� -ware-ului sau a aplicaţiilor speciale (de exemplu cartografi e, scanare, aplicaţii pentru sectorul bancar, sisteme de carduri etc.). Pentru partea română poate fi interesant şi ajuto-rul profesional şi comercial în domenii precum prevenirea catastrofelor naturale, predarea experienţei şi know-how în obţinerea fonduri-lor UE, inclusiv antrenarea practică în acest pro-ces, precum şi integrarea în crearea concepţiilor şi a programelor în cadrul dezvoltării regionale. Un domeniu de mare perspectivă este cel de servicii, în special servicii fi nanciare, aspect dovedit şi de succesele recente ale grupului PPF în România. O nouă oportunitate de colaborare, deocamdată nu prea cunoscută dar pe care Cehia a început s-o ofere, este experienţa din domeniul centrelor IT&C şi al centrelor de diferite servicii.

CONTACTE PRACTICEPentru mai multe informaţii privind posibilităţile colaborării cu fi rmele cehe şi privind perspecti-vele schimburilor comerciale cu Republica Cehă, accesaţi site-ul Ministerului Industriei şi Comer-ţului din Rep. Cehă (www.mpo.cz), al depar-tamentului comercial al Ambasadei Republicii Cehe din România (www.mzv.cz/bucharest/ro/comert_si_economie) şi al reprezentanţei agenţiei CzechTrade din România (www.czechtradeoffi -ces.com/ro/romania). Informaţii suplimentare pu-teţi accesa şi pe portatul de internet pentru afaceri

şi export Busi nessinfo (www.businessinfo.cz/en/), portalul despre afa-ceri din Republica Cehă „Doing Business in the Czech Republic“ (www.doingbusiness.cz), Uniunea Industriei din Republica Cehă (www.spcr.cz/en), Camera de Comerţ Cehă (www.komora.cz), precum şi Camera Mixtă de Comerţ şi Industrie Ceho-Română (www.crok.biz).

Eva Zakševická

e-mail: [email protected]

Referent teritorial pentru România

Ministerul Industriei şi Comerţului

www.mpo.cz

Notă: 1 EUR = 26,45 CZK (cursul mediu pe anul 2009 stabilit de Banca Naţională Cehă - ČNB)

Cod Denumire Aport în % mii EUR

8703Automobile personale şi altele, vehicule pentru transport de persoane

9,62 85 933

8708Piese, părţi componente de tractoare, automobile, camioane, etc.

5,26 46 922

8544Sârme, cabluri, conductoare electrice izolate, cabluri dib fi bre optice

3,57 31 895

8536Aparatură electrică pentru protecţia circuitelor electrice până la 1000 v

3,37 30 054

3402Mijloace organice active de suprafaţă, detergenţi, de curăţat, etc.

2,91 26 022

4011 Anvelope noi din cauciuc 2,42 21 586

8607Ansamble pentru material rulant de cale ferată şi pentru alte tipuri de material rulant

1,87 16 693

8542 Circuite electronice integrate, microsisteme 1,82 16 236

3004Medicamente dozate (nu sânge, antiseruri etc., vată, bandaje şi altele.)

1,66 14 812

8528 Televizoare şi aparate combinate 1,62 14 491

Altele 65,88 588 226

În total 100,00 892 870

Tabelul nr. 2: Cele mai importante poziţii ale exportului ceh în anul 2009* Nomenclatura Sistemului Armonizat 4

Sursă: Ministererul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, * Date prealabile

Cod Denumire Aport în % mii EUR

8544Sârme, cabluri, conductoare electrice izolate, cabluri din fi bre optice

12,75 48 239

8708Piese, părţi componente de tractoare, automobile, camioane, etc.

10,48 39 653

8536Aparatură electrică pentru protecţia circuitelor electrice până la 1000 v

8,34 31 539

9401Scaune (altele decât cele medicale, etc.) chiar transformabile in paturi si partile lor, componente

6,18 23 381

4011 Anvelope noi din cauciuc 4,20 15 888

8517Aparatură telefonică pentru telefonie, telegrafi e prin fi r

3,88 14 656

7605 Sârmă din aluminiu 3,69 13 953

8529Părţi de aparate de emisie, de recepţie, de aparate de radio şi de televizoare

3,38 12 799

7601 Aluminiu brut (neprelucrat) 2,41 9 122

8537Distribuitoare, panouri de distribuţie, mese, pupitre, dulapuri şi alte elemente de comandă

2,28 8 641

Altele 42,41 160 331

În total 100,00 378 202

Tabelul nr. 3: Cele mai importante poziţii ale importului ceh în anul 2009* Nomenclatura Sistemului Armonizat 4

Sursă: Ministererul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, * Date prealabile

SaZ s.r.o. este un producător ceh de tehnică specială rutieră, feroviară şi de tramvai. In cadrul

sortimentului nostru găsiţi vehicule cu acţiune dublă, tehnologie de sudare prin rezistenţă,

dispozitive de aplicare a panourilor de şine şi alte mecanizări pentru întreţinerea şinelor,

semiremorci şi portbagaje feroviare, platforme elevatoare, suprastructuri, rampe de acces,

etc. Produsele noastre sunt pregătite să vă ajute în cadrul activităţilor de sudură, întreţinere

şi înnoire a fi relor de cale sau a suprafeţelor de şine, lucrări de descarcerare şi de salvare

pe calea ferată, lucrări de inspecţie, de curăţenie pe calea ferată şi pe şinele de tramvai,

protecţie împotriva buruienilor, etc. Tradiţia fabricii noastre datează din anul 1954. Suntem

pregătiţi în permanenţă să vă oferim soluţii pe măsură, care să corespundă nevoilor Dvs. şi

să vă asigure…vehicule pe şine…

Producător de tehnică specială feroviară şi rutieră

SaZ s.r.o., Koupelní 3908/6, 695 01 Hodonín, Rep. Cehă

Tel.: +420 518 328 621, Fax: +420 518 328 622, E-mail: [email protected] www.saz.cz

www.road-rail.eu

În decurs de şase ani dinaintea crizei financiare şi economice

mondiale, volumul exportului ceh în Republica Moldova a crescut

cu aproape 191%, de la cca 12 mil. EUR în anul 2003, la peste 35,6

mil. EUR în anul 2008. Bineînţeles, criza mondială a avut un impact

şi asupra schimburilor comerciale bilaterale, astfel încât volumul

exportului ceh a scăzut în anul 2009 la aproape 25 mil. EUR.

Relaţiile comerciale

Însă, volumul exportului ceh din primele luni ale anului 2010 şi-a reluat o creştere moderată, în comparaţie cu anul anterior. În anul 2009, Republica Cehă s-a situat pe locul al 19-lea în topul exportatorilor în Republica Moldova, Republica Cehă având de mult timp un sold pozitiv în balanţa comercială reciprocă. Datorită volumului relativ mic de schimburi comerciale, orice tranzacţie comercială reuşită se manifestă adesea ca un salt important în volumul lor total (de exemplu livrarea „unică“ a autoturismelor Škoda pentru guvernul Moldovei şi livrarea autobuzelor SOR din anii anteriori).

STRUCTURA PRODUSELOR DIN EXPORTUL CEHSuccesul cel mai mare dintre exportatorii cehi pe piaţă moldoveană îl are ŠKODA AUTO, deţinând un aport însemnat din vânzările automobilelor străine din Republica Moldova (în special modelele Octavia sau Superb, folosite de guvernul moldovean). Mai departe, volu-me importante la export au fost de exemplu şi troleibuzele de la fabrica ŠKODA ELECTRIC s.r.o. (în trecut Škoda Ostrov), dintre care au fost livrate în anii anteriori 50 de ansamble. În afara mij loacelor de transport, a tractoarelor şi a altor vehicule, printre primele poziţii ale exportului ceh fi gurează şi echipamente audio-vizuale, reactoare, cazane, scule mecanice, sticlă, candelabre, materiale plastice, bij uterii, bere, malţ, produse farmaceutice, hârtie, cartoane etc.

DOMENII DE PERSPECTIVĂl sectorul energetic, în care există opor-tunităţi vaste, legate de reconstrucţia şi construcţia electrocentralelor. De exem-plu, în curs de pregărire se afl ă construc-ţia electrocentralei pe cărbune din oraşul

Ungheni, aproape de frontiera cu România, care ar reduce dependenţa Republicii Moldova de importul gazelor din Rusia. Privind această in-vestiţie în valoare de 550 mil. EUR, în luna martie 2009 a fost semnat deja Memorandumul dintre societatea ceho-slovacă J&T (în prezent Energe-tický a průmyslový holding – Holdingul Energetic şi Industrial) şi partea moldoveană. l construcţiile de maşini, în special pentru energetică, metalurgie şi

prelucrarea materiilor prime în general, inclusiv industria petrochi-mică şi sectorul alimentar;

l infrastrucura de transporturi şi reînnoirea parcului de maşini, de troleibuze şi autobuze într-o serie de oraşe, inclusiv diferite dotări cu echipamente de specialitate (sisteme de tarifare, aparate de măsura - re şi alte aparate electrice). l industria de construcţii, care oferă multe oportunităţi atât în ceea

ce priveşte livrările de produse şi componente cu înaltă valoare adăugată, cât şi livrările de tehnologii de construcţii;

l tehnica medicală, de ex.: unităţi stomatologice din producţia cehă;l domeniile tradiţionale, precum produse chimice, de sticlărie, pro-

duse de larg consum sau semiproduse. Datorită unei interconectări

Perioadă Cifră de afaceri Export Import Sold

2005 36 161 28 633 7 529 21 104

2006 33 804 28 530 5 274 23 256

2007 45 297 32 308 12 989 19 318

2008 51 496 35 612 15 885 19 727

2009 32 088 24 958 7 130 17 828

1-5/2010* 14 210 10 668 3 542 7 127

Tabelul nr. 1: Schimburi comerciale Republica Cehă - Republica Moldova, perioada 2005 - 1-5/2010 (în mii de EUR)

Pentru transferul din CZK a fost folosit cursul anual al Băncii Naţionale Cehe Sursă: Ministerul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, * Date prealabile

Rep. Cehă – Rep. Moldova

Foto

: BD

K-G

LASS

, spo

l. s

r.o.

18

E C O N O M I E

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

19R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

crescânde între furnizori şi între diferite ţări ale regiunii, subfurni-zorii cehi ai industriei de automobile oferă noi posibilităţi;

l proiectele ecologice se impun din ce în ce mai mult, în special fi ind vorba de construcţia staţiilor de epurare a apelor, reţele de canaliza-re, lichidarea deşeurilor şi a impactului ecologic al acestora;

l agricultura şi industria alimentară, de perspectivă fi ind cooperarea în producţie şi livrările maşinilor de mecanizare şi ale echipamente-lor specializate. În acest context merită să se acorde atenţie insta-laţiilor/sistemelor de irigaţii pentru că, şi în continuare, se poate

aştepta un interes destul de mare din partea moldoveană;

l industria textilă şi de îmbrăcăminte are, de asemenea, şanse în caz de identifi care şi opera-ţionalizare a unor forme oportune de coope-rare, urmate de transfer parţial al producţiei şi eventualul export în terţe ţări, această aborda-ree având șanse mai mari decât exportul „pur“.

l domenii moderne sau netradiţionale, în care Cehia are experienţă aplicabilă. De exemplu este vorbă de livrări de diferite linii tehno-logice mici sau de dimensiuni medii şi ale subansamblelor acestora, de so� ware şi altele. Pentru partea moldovenească poate fi intere-santă şi asistenţa de specialitate sau comercia-lă legată de prevenirea catastrofelor naturale, predarea experienţei şi a know-how în legătură cu accesarea fondurilor UE, urma-tă de introducerea practică în acest proces, precum şi introducerea în crearea concepţiei şi perspectivelor dezvoltării regionale. O nouă posibilitate de colaborare, deocamdată relativ necunoscută, pe care Cehia a început s-o ofere este experienţa din centrele IT&C, precum şi din diferite centre de servicii.

Republica Cehă este prezentă în Republica Moldova prin asistenţă de dezvoltare (Repu-blica Moldova constituie pentru Cehia în acest domeniu una dintre ţările prioritare), care, într-o mare măsură, se orientează spre proiecte-le din domeniul apelor şi canalizării. Renumele bun al Cehiei în acest domeniu poate fi conti-nuat şi în proiectele pe baze comerciale.

CONTACTE PRACTICEPentru mai multe informaţii privind posibili-tăţile colaborării cu fi rme cehe şi privind per-spectivele schimburilor comerciale cu Republi-ca Cehă, accesaţi site-ul Ministerului Industriei şi Comerţului din Rep. Cehă (www.mpo.cz), al ambasadei Republicii Cehe din Republica Moldova (www.mzv.cz/chisinau/ro/index.html), al reprezentanţei agenţiei CzechTrade din Bucureşti (www.czechtradeoffi ces.com/ro/romania), acesta acoperind şi necesităţile Moldovei, sau lista de adrese ale exportatorilor cehi (h� p://exporters.czechtrade.cz/ro/cata-logul-companiilor/). Informaţii suplimentare puteţi accesa şi pe portatul de internet pentru afaceri şi export Businessinfo (www.businessin-fo.cz/en/), portalul despre afaceri din Republica Cehă „Doing Business in the Czech Republic“ (www.doingbusiness.cz), Uniunea Industriei din Republica Cehă (www.spcr.cz/en), Camera de Comerţ Cehă (www.komora.cz), precum şi Camera pentru relaţii economice cu ţările CNC (www.komorasns.cz/).

Dan Macek

Ministerul Industriei şi Comerţului

www.mpo.cz

Cod Denumire Aport în % mii EU

8703 Automobile personale şi altele, vehicule pentru transport de persoane

19,15 4 779

3901 Polimeri de etilenă în forme primare 9,50 2 372

3917 Tuburi, ţevi, furtunuri şi accesorii (racorduri, îmbinări de colţ, etc.) din materiale plastice

6,80 1 698

3004 Medicamente dozate (nu sânge, antiseruri etc., vată, bandaje şi altele.)

5,45 1 360

3402 Mijloace organice active de suprafaţă, detergenţi, de curăţat, etc.

4,17 1 042

8471 Echipamente automate de prelucrare a datelor, unităţi, cititori, etc

3,24 808

4802 Hârtie, carton, carton nevopsit pentru scris, imprimat etc., hârtie şi altele confecţionate manual

3,05 761

7118 Monede 2,81 700

8507 Acumulatoare electrice, inclusiv elementele lor separatoare

2,21 552

8421 Centrifuge, maşini şi aparate pentru fi ltrarea sau epurarea lichidelor sau gazelor

2,13 532

Sub limita sumei de 3 700 CZK 41,49 10 354

În total 100,00 24 958

Tabelul nr. 2: Cele mai importante poziţii ale exportului ceh în anul 2009* Nomenclatura Sistemului Armonizat 4

Sursă: Ministerul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, * Date prealabile

Cod Denumire Aport în % mii EUR

2204Vin din struguri proaspeţi, inclusiv vinuri îmbogăţite cu alcool, must din struguri

33,06 2 357

7213Bare şi tije din fi er sau din oţeluri nealiate, laminate la cald, rulate în spire

29,08 2 073

2007Gemuri, jeleuri, dulceţuri, piureuri din fructe, nuci fi erţi, şi îndulcite

7,38 526

6403Încălţăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită şi cu feţe din piele naturală

4,93 352

1206 Seminţe de fl oarea-soarelui, chiar sfărâmate 3,23 231

2206Alte băuturi fermentate (cidru etc.), amestecurile cu alte băuturi nealcoolice

3,01 215

2621 Alte zguri şi cenuşă, inclusiv cenuşă de alge 2,57 183

6201Paltoane, canadiene, pelerine, hanorace, bluzoane şi articole. similare, pentru bărbaţi şi băieţi

2,04 145

6204Taioare, jachete, rochii, fuste, pantaloni şi altele de damă şi fete

1,65 118

6202Paltoane, canadiene, pelerine, hanorace, bluzoane şi articole. similare, pentru femei sau fete

1,62 115

Altele 11,43 815

În total 100,00 7 130

Tabelul nr. 3: Cele mai importante poziţii ale importului ceh în anul 2009* Nomenclatura Sistemului Armonizat 4

Sursă: Ministerul Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, * Date prealabile

20

E C O N O M I E

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

In Rep. Cehă se investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare sau în

servicii strategice. Iar producţiei, care în trecut, în perioada fl uxului de

investiţii a dominat, în anul 2009 i-a acordat atenţie doar al cincilea

nou investitor. Cu aportul agenţiei CzechInvest, au apărut în Rep. Cehă

în total de 186 de noi proiecte de investiţii, din care 84 sunt consacrate

cercetării şi dezvoltării, 67 serviciilor strategice şi 35 producţiei.

Proiecte mai mici, dartehnologie pretenţioasă

SOFTWARE CONDUCE Statisticile confi rmă că investitorii aleg Rep. Cehă pentru investiţii din ce în ce mai preten-ţioase. O dovadă a acestui lucru o constituie şi faptul că cele mai multe proiecte investiţionale noi – aproximativ trei din fi ecare zece – au fost pregătite anul trecut de către cei care dezvoltă so� ware, ceea ce este domeniul cu salarii peste medie şi cerinţe peste medie în ceea ce priveşte califi carea angajaţilor. Al doilea domeniu prefe-rat, conform statisticilor, cu 32 de proiecte este industria constructoare de maşini, al treilea elec-tronica şi electrotehnica spre care s-au îndreptat exact douăzeci de investitori. De exemplu, în anul 2009 s-a revenit în Rep. Cehă la dezvoltarea simulatorului militar Virtual Ba� lespace, folosit de NATO sau de armata americană pentru antrenamente. În noul său centru de dezvoltare din cartierul praghez Dejvice societatea cehă Bohemia Interactive elaborează de exemplu, un modul realist al apărării împotriva instalaţiilor explozive improvizate. Planuri de dezvoltare au fost anunţate anul trecut şi de către societatea Vigour Gama sau Red Hat din Brno.

MAI MULTĂ EXPANSIUNE, MAI MULTĂ CERCETARE În plus, investitorilor din domeniul cercetării şi dezvoltării sau celor din domeniul serviciilor strategice, cum este de exemplu dezvoltarea de so� ware, Rep. Cehă le poate oferi un sprij in din fondurile Uniunii Europene, concret din Programul operaţional Întreprindere şi inova-ţie. Astfel, în anul 2009 mij loace fi nanciare din Uniunea Europeană au sprij init de exemplu societatea de programe Asseco, care s-a hotărât

să-şi întărească centrul din regiunea Hradec Králové. Un exemplu de pro-iect mai mic poate fi societatea de sof-tware Hrdlička spol. s. r. o. din Česká Lípa. În dezvoltarea de so� ware a mai investit la noi şi fi rma germană Siemens, care şi-a mărit numărul de

dezvoltatori de la Zlín cu 15 specialişti.O investiţie foarte interesantă a anului 2009 a constat în pornirea producţiei la fabrica din Přerov a societăţii Olympus, fabrică în care concernul japonez dezvoltă şi produce endoscoape medicinale. Clădirea hiper modernă, prietenoasă cu mediul înconjurător, cu instalaţii la fel de moderne, l-a costat pe investitor 150 milioane de coroane (8 mil. USD) şi a oferit regiunii un număr de 150 de locuri de muncă de înaltă califi care. Firma Olympus din Přerov este un excelent exemplu de investitor câştigat de către agenţia CzechInvest pentru Rep. Cehă la început cu un proiect destul de simplu şi pe care succesele fi lialei cehe l-au făcut ulterior să investească în domenii cu mult mai pretenţioase. Tocmai această cotă a expansiunii societăţilor afl ate deja în stadiu de funcţionare, în domenii cu mare valoare adă-ugată, este din ce în ce mai puternică în statisticile noastre. La Přerov Olympus funcţionează din anul 2002, când a început cu reparaţia de aparate foto în spaţii închiriate. La ora actuală, investiţia totală a so-cietăţii se ridică la jumătate miliard de coroane (cca 26 mil. USD).

SPRIJIN ŞI PENTRU FIRMELE CEHE În cursul anului 2009, agenţia CzechInvest a ajutat la mij locirea unor comenzi de la clienţii străini pentru fi rmele cehe în valoare de 744,59 milioane de coroane (cca 39 mil. USD). Şapte contracte au creat 35 de noi locuri de muncă şi au ajutat la menţinerea altor câteva sute. Comenzile se refereau la domeniul industriei constructoare de maşini, industriei aviatice sau piese pentru aparatele electronice de consum. Una din cele mai mari comenzi a fost încheiată cu societatea Agrostroj din Pelhřimov, care a început să producă maşini profesio-nale japoneze de tuns iarba marca Chikusui Canycom. De asemenea, se ia în considerare fabricarea la Pelhřimov a până la o mie de bucăţi anual de tractoraşe cu unică utilizare,.

CERCETARE ŞI DEZVOLTARE ÎN INDUSTRIA DE AUTOMOBILESpre deosebire de investiţiile crescânde în dezvoltarea so� ware, anul trecut s-a micşorat numărul de noi proiecte în domeniul producerii de mij loace de transport, mai ales în industria automobilelor. În anul 2007

au fost în număr de 26, iar anul trecut doar opt. Pe de altă parte însă, cinci dintre aces-tea se ocupă de cercetare şi dezvoltare. Un exemplu de astfel de investiţie este mărirea centrului de cercetare din întreprinderea japoneză a corporaţiei Denso din Liberec. Aceasta fabrică şi dezvoltă la Podještěd aparate de aer condiţionat pentru auto-mobile şi în anul 2009 şi-a întărit echipa cu aproape zece oameni. Tot spre industria automobilelor s-a îndreptat şi una dintre cele mai mari investiţii din anul trecut şi anume sporirea producţiei de cutii de

Incepând cu anul 1993, Rep. Cehă a atras o serie întreagă de societăţi mondiale importante, care au

investit aici miliarde de dolari şi au dus la crearea a zeci de mii de noi locuri de muncă. De exemplu,

Cehia este sediul unor centre globale ale societăţilor DHL, Accenture, Olympus, Honeywell sau IBM.

Sprijinul oferit de Rep. Cehă investitorilor cuprinde reducerea impozitelor, contribuţii pentru crearea

a noi locuri de muncă, dotaţii pentru şcolarizare şi recalifi care şi oferte de imobiliare pentru birouri la

preţ avantajos, în sectorul public al zonelor industriale pregătite. Un sprijin mai mare poate fi obţinut

de investitori în regiunile atinse cel mai mult de şomaj – granturi speciale pentru crearea de noi locuri

de muncă, pentru angajarea oamenilor prin forţele de muncă şi a proaspeţilor absolvenţi. Dotaţiile

ajută şi la angajarea persoanelor defavorizate. Un capitol de sine stătător îl reprezintă sprijinul oferit

din fonduri ale Uniunii Europene. Până în anul 2013, Rep. Cehă va absorbi 3,6 miliarde de euro pentru

sprijinirea dezvoltării afacerilor. O întreagă serie din aceste programe este deschisă nu numai pentru

întreprinzătorii mici şi mijlocii, dar şi pentru societăţile mari.

21R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

viteze la fabrica Škoda Auto din Mladá Boleslav. Fabrica de automo-bile a investit în ea mai bine de 1,5 miliarde de coroane (79 mil. USD) şi creează până la 270 de noi locuri de muncă. În septembrie 2009, după ani de pregătire, a fost inaugurată ofi cial producţia la fabrica de automobile Hyundai din Nošovice.

IMPACTUL CRIZEICzechInvest presupune că anul 2010 va fi sub semnul unei uşoare reveniri la investiţiile mai ample, care vor profi ta de actualul grad scăzut

de ocupare al forţei de muncă şi de concurenţa acerbă din domeniul ofertei parcurilor industriale şi al imobiliarelor de birouri. Excelenta poziţie ge-ografi că a Rep. Cehe în chiar inima Europei oferă investitorilor legături perfecte pe tot continentul, ceea ce duce la micşorarea evidentă a cheltuieli-lor de logistică. Cehia se numără printre ţările cu cel mai mare număr de absolvenţi în domeniile tehnice şi al istoriei naturale dintre absolvenţii de facultate. In plus, cehii se înţeleg uşor în limbi stră-ine. Conform unor studii din anul 2009 ale agenţiei CzechInvest, nouă din zece cehi vorbesc cel puţin o limbă străină.

Jiří Sochor

CzechInvest

e-mail: [email protected]

Observaţie: 1 USD = 19,057 Kč (cursul mediu anual pentru anul 2009 stabilit de Banca Naţională Cehă)

Număr

de proiecte

Investiţii (CZK mil.)

Investiţii (USD mil.)

Locuri de

muncă

Locuri de muncă

pentru studii superioare

Producţie 35 12 825,83 667,49 3 305 60

Servicii 67 665,75 34,69 1 637 605

Cercetare şi dezvoltare

84 3 397,30 173,68 829 385

In total 186 16 888,91 875,87 5 769 1 050

Anul 2009: Tipurile de activitate ale noilor proiecte de investiţii

Tip de investiţie

Număr Locuri de

muncă

Mărimea investiţiei (USD mil.)

Mărimea investiţiei (CZK mil.)

Manufacturing 878 170 494 23 481 627 293

Shared services 225 28 688 959 23 792

Technology centres

254 7 158 646 14 196

In total 1 356 206 338 25 086 665 280

Proiecte de investiţie prin intermediul CzechInvest, 1993-2009

ŞTIAŢI CĂ?

l Aproape fi ecare al doilea proiect obţinut în anul

2009 de către agenţia CzechInvest este dedicat

cercetării şi dezvoltării

l Trei din fi ecare zece noi investiţii au fost îndreptate

spre dezvoltarea software

l Cu aportul agenţiei CzechInvest au apărut 186 de noi

proiecte de investiţii, în valoare de 17 miliarde

coroane cehe (cca 892 mil. USD)

l Investitorii au anunţat apariţia a nu mai puţin de

6 000 de locuri noi de muncă

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l22

A F A C E R I Î N R E P U B L I C A C E H Ă

Ceea mai frecventă formă a societăţilor comerciale din Repu-

blica Cehă este societatea cu răspundere limitată. Constituirea

ei se face în baza contractului de societate sau, în cazul unicu-

lui fondator, în baza actului constitutiv.

Demersuri pentru înfi inţareaunei societăţi de tip s.r.o. (s.r.l.)

Înaintea înfi inţării societăţii se ţine adunarea generală, în cadrul căreia fondatorii ei sem-nează documentele constitutive ale societăţii şi totodată iau hotărâri privind formalităţile importante referitoare la viitorul societăţii, cum sunt denumirea societăţii, locul sediului social, obiectul de activitate, valoarea capita-lului social, persoana sau persoanele care vor îndeplini funcţia de organ statutar etc. Înfi inţa-rea societăţii trebuie să fi e realizată sub forma Înscrisului notarial. Taxa pentru întocmirea Înscrisului notarial privind înfi inţarea societă-

ţii depinde de suma capitalului social şi numărul anexelor la Înscrisul notarial, de obicei reprezintă 5 000 – 10 000 CZK/192 – 383 EUR.

URMĂTORII PAŞIÎn perioada dintre prima adunare generală de înfi inţare a societăţii şi înaintea depunerii cererii de înregistrare a ei în Registrul comerţului, trebuie efectuate şi alte demersuri, care diferă după diversele tipuri de societăţi, astfel: l înregistrarea autorizaţiei micului antreprenor, în cazul în care

obiectul de activitate necesită autorizaţia micului antreprenor;l obţinerea unei alte licenţe în conformitate cu legi speciale, cel mai

frecvent în domeniile de sănătate, de exemplu funcţionarea institu-ţiei medicale private.

De obicei, pentru înregistrarea oricărei forme de societate în Registrul comerţului este necesară obţinerea autorizaţiei micului antreprenor, taxa de înregistrare a societăţii şi de eliberare a autorizaţiei reprezentând 1 000 CZK/ 38 EUR.

DESCHIDEREA CONTULUI BANCARDeschiderea contului bancar al societăţii şi vărsarea capi-talului social, inclusiv obţinerea unui extras de la banca re-spectivă privind vărsarea capitalului social, în cazul în care acesta este constituit din aporturi băneşti. Aportul bănesc la capitalul social este cel mai caracteristic şi totodată consti-tuie cea mai rapidă modalitate de constituire a acestuia. De asemenea, capitalul social poate fi constituit şi din aporturi în natură, însă în astfel de cazuri este necesară expertiza, fapt care întârzie constituirea societăţii.

CEREREA PRIVIND ÎNREGISTRAREA ÎN REGISTRUL COMERŢULUICererea privind înregistrarea în Registrul comerţului poate fi înaintată numai folosind formularul tipizat în acest sens, iar semnătura persoanei care acţionează în numele socie-tăţii trebuie să fi e autentifi cată. Cererea se înaintează către tribunalul aferent localităţii în care se afl ă sediul social. Cererea trebuie să fi e însoţită cu documentele doveditoare privind datele care urmează a fi înscrise în Registrul comer-ţului, de ex.:l sediul social – contractul de închiriere sau de comodat din

partea proprietarului de imobil;

INFORMAŢII SUPLIMENTARE

www.mpo.cz – Ministerul Industriei şi Comerţului

www.justice.cz - baza de date a Registrului comerţului

www.mpo.cz/en/business-support - formulare pentru mici

antreprenori

www.rzp.cz - Registrul autorizaţiilor micului antreprenor

www.businessinfo.cz/en - site-ul cu informaţii privind mediul

de afaceri din Cehia

http://portal.gov.cz - portalul administraţiei publice din

Republica Cehă Foto

: Pho

toC

ombo

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l 23

l capital social – extrasul din partea băncii privind vărsarea capitalu-lui social;

l adeverinţa administratorului de aport;l extrasul din cazierul judiciar, conform cetăţeniei şi rezidenţei

cetăţeanului străin fondator/asociat, precum şi certifi catul de integritate a persoanelor care ocupă funcţia de organ statutar al societăţii;

l obiectul de activitate – certifi catul constatator din Registrul autori-zaţiilor micului antreprenor sau alte licenţe sau autorizaţii, eliberate în conformitate cu regulile speciale, iar în cazul în care autorizaţi-ile respective sunt înregistrate în Registrul autorizaţiilor micului antreprenor, la tribunal nu trebuie înaintat certifi catul constatator al acesteia în formă scrisă etc.

Cererea către tribunal trebuie însoţită de contravaloarea taxei judiciare, sub formă de timbre judiciare în sumă de 5 000 CZK/192 EUR. Termenul legal pentru înregistrarea societăţii este 5 zile lucrătoare de la data înaintării. Pentru înaintarea cerererii de înregistrare în Registrul comerţului şi în Registrul autorizaţiilor micului antreprenor nu este obligatorie reprezentarea printr-un avocat, însă având în vederea formalităţile aferente unor acte doveditoare, necesare înregistrării, recomandăm sprij inul unui avocat. Termenul mediu necesar înregistrării unei societăţi cu răspundere limitată în Republica Cehă s-a scurtat şi durează aproximativ 30 de zile.

ATENŢIE CU PRIVIRE LA DENUMIREA SOCIETĂŢIIDenumirea societăţii nu trebuie să dea posibilitatea confundării cu denumirea unei alte fi rme, deja înscrise în Registrul comerţului. Din acest motiv, întreprinzătorul trebuie să verifi ce denumirea noii socie-

tăţi şi din acest aspect, de preferat prin accesa-rea site-ului Registrului comerţului la adresa www.justice.cz.

FORMULARE NECESAREToate formularele necesare înregistrării unei societăţi în Registrul comerţului se afl ă pe paginile web ale Ministerului Justiţiei, la adresa www.justice.cz, pe bara stângă a categoriei de formulare şi tipizate, mai departe subcategoria formularelor pentru înregistrarea în Registrul comerţului. La formularele respective există şi lista anexelor şi instrucţiunile pentru completarea lor corectă. Toate formularele sunt elaborate astfel încât să poată fi completate interactiv. O lipsa acestor pagini, din punctul de vedere al unui străin, este faptul că totul există numai în limba cehă, fi ind necesar ca documentele înaintate către tribunal (registrul comerţului) să fi e în limba cehă, inclusiv toate anexele, iar eventualele acte în limbi străine trebuie însoţite de traducerea legalizată. În cazul unor acte din străinătate (de ex. cazier judiciar, certifi catul constatator de la registrul comerţului) se mai cere o formă specială de legalizare a acestora, care dovedeşte autentici-tatea autorităţii care le-a eliberat, aceasta fi ind de obicei apostilla sau superlegalizarea.

Articol elaborat de redacţie

Notă: EUR = 26,45 CZK (cursul mediu pe anul 2009 stabilit de Banca Naţională Cehă - ČNB)

Programul de producţie al firmei nkt cables

� Cabluri şi conductoare

de energie

� Cabluri de medie

şi înaltă tensiune

(până la 550kV)

� Conductori şi

cabluri fără halogen,

rezistente la foc

� Conductori auto

� Conductori şi cabluri

de telecomunicaţii

� Conductori şi cabluri

speciale

� Conductori şi cabluri de încălzire

� Cofrete mobile cu fişă indivizibilă

� Fir de contact

� Benzi şi tuburi electroizolante

� Cabluri supraconductoare

� Cabluri submarine

� Conductori fir de garda cu conductor

OPGW şi OPPC

� Accesorii pentru cablurile de medie

şi de înaltă tensiune

nkt cables s.r.o.Průmyslová 1130272 01 KladnoRep. CehăTel.: +420 312 607 111www.nktcables.cz

Acolo unde pe primul loc este calitatea şi siguranţa, aşa cum este la con-strucţiile moderne, furnizorul potrivit este nkt cables. nkt cables este un producător tradiţional de conductori şi cabluri şi este mândru de suc-cesele înregistrate în domeniul cablurilor fără halogen rezistente la foc. Aceste cabluri sunt special produse pentru locurile cu o mare concen-traţie de persoane, unde accentul se pune în primul rând pe siguranţă. nkt cables furnizează cabluri rezistente la foc, pentru metrou, pentru tunelurile de transport, la aeroporturi, la centralele electrice, la arenele multifuncţionale şi la stadioane.

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l 25

Balanţa schimburilor comerciale dintre Republica Cehă şi România,

atât pe partea importului cât şi pe partea exportului, conform datelor

Ministerului Industriei şi Comerţului din Republica Cehă, a înregistrat

în fi ecare an din perioada 2003 – 2008 o creştere continuă.

Comparaţia formelor juridice

În ciuda scăderii din anul 2009, în urma impactului crizei fi nanciare, creşterea de până acum constituie o bază favorabilă pentru evolu-ţia viitoare a relaţiilor economice reciproce. În plus, în ultimii ani a crescut numărul investitorilor români şi al operatorilor economici la toate nivelurile, care vin în Republica Cehă pentru a-şi realiza aici intenţiile de afaceri, să constituie societăţi comerciale, eventual să-şi cumpere imobile sau să capete dreptul de şedere pentru ei şi familii-le lor. Motivele tendinţelor mai sus menţionate pot fi pur economice, însă, de asemenea, pot fi determinate şi de considerente de ordin istoric, geografi c sau cultural. Republica Cehă oferă investitorilor români un mediu juridic şi de afaceri relativ bine structurat şi clar. Din această perspectivă com-parativă considerăm oportun să marcăm pe scurt unele diferenţe principale existente în legislaţia cehă privind desfăşurarea afacerilor şi constituirea societăţilor, în comparaţie cu reglementările juridice similare din România. Totuşi, oamenii de afaceri români care se îndreaptă spre Cehia ar trebui să ia în consideraţie nu numai aceste diferenţe.

SOCIETĂŢILE COMERCIALE Forma juridică a societăţilor comerciale din Republica Cehă şi România este similară. Există aici societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită, societăţi cu răspundere limitată şi societăţi pe acţiuni. Societăţile pe acţiuni se diferenţiază în Republica Cehă conform modului de constituire, respectiv dacă au fost constituite cu sau fără ofertă publică. Societatea comercială, înainte de constituire, trebuie să obţină autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor antreprenoria-le, care sunt în mod cel mai frecvent cele nelicenţiate, meşteşugăreşti, licenţiate sau concesionate, subordonate Autorităţii Micului Antre-prenor. Societatea comercială este înfi inţată în momentul în care este înregistrată la Registrul comerţului. Registrul comerţului este o listă publică, ţinută de către judecătorii de registre aferente, conform locului sediului societăţii care urmează a fi înregistrată, la care se înregistrează datele despre antreprenor, prevăzute de lege. Astfel, principalul organ de înregistrare în cazul constituirii unei societăţi comerciale în Republica Cehă este tribunalul competent (municipal sau regional), similar situaţiei din România, unde înregistrarea prin-cipală este încredinţată Registrului comerţului de pe lângă tribunale-le competente judeţene sau Tribunalul din Bucureşti. Datele şi actele înregistrate la Registrul comerţului sunt accesibile public, verifi cân-du-se şi prin accesarea la distanţă, gratuită, pe site-ul www.justice.cz. În mod similar situaţiei din România, reglementarea juridică a societăţilor comerciale în Republica Cehă este concentrată în mod complex la Partea a II-a a Legii nr. 513/1991 M.O. - Codul comercial. REPREZENTANŢA UNEI SOCIETĂŢI STRĂINEPersoanele străine pot desfăşura activităţi de afaceri pe teritoriul Republicii Cehe în mod direct, fără să înfi inţeze o societate comerci-ală autonomă, folosind în aceste scopuri reprezentanţa constituită în Republica Cehă. Reprezentanţa unei societăţi străine în sensul Co-dului comercial este similară cu instituţiile juridice române „repre-zentanţe”. Asemănător cu aceste forme, reprezentanţa unei societăţi româneşti în Republica Cehă nu este o persoană juridică autonomă, drepturile şi obligaţiile ce rezultă din acţiunile ei revenind societăţii

străine/româneşti. Reprezentanţa se constituie în baza înregistrării la Re-gistrul comerţului, adică în aceeaşi evidenţă ca şi societăţile comerciale,

în cazul în care aceasta dispune de autorizaţia pentru desfăşurarea activităţilor de afaceri şi când este numit şeful ei. Şeful reprezentanţei înregistrat în Registrul Comerţului are dreptul să efectueze toate actele aferente reprezentan-ţei, în numele fondatorului ei. În cazul acesta nu se cere o împuternicire specială. Perioada pentru care se constituie reprezentanţa nu este în nici un fel limitată.

SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂAsemănător cu situaţia din România şi în Re-publica Cehă societatea cu răspundere limitată este ceea mai frecventă formă de societate comercială. Ca şi în România, societatea cu răspundere limitată poate fi fondată de o singu-ră persoană, iar numărul asociaţilor nu trebuie să depăşească 50. Similar cu dreptul român, este interzisă aşa-zisa fondare a societăţilor în lanţ. Societatea cu unicul asociat nu poate fi unicul fondator sau unicul asociat al unei alte societăţi cu răspundere limitată. O singură persoană fi zică poate fi unicul asociat maxim în trei societăţi cu răspundere limitată. Societa-tea foloseşte o singură denumire comercială a fi rmei, pe care o constituie denumirea sa înregistrată în Registrul comerţului, la care se adaugă prescurtarea s.r.o., eventual o altă prescurtare similară, însă legea nu distinge denumirea completă sau prescurtată a fi rmei, nici nu prevede obligaţia fi rmei de a-şi procura şi de a folosi ştampilă rotundă. Capitalul social minim al unei societăţi cu răspundere limitată este stabilit cu sumă fi xă de 200 000 CZK (cca 7 600 EUR). Aportul minim al unui asociat trebuie să fi e 20 000 CZK (cca 800 EUR). Înainte de prezentarea cerererii privind înregistrarea societăţii, fi ecare asociat trebuie să verse cel puţin 30% din aportul său, în total cumulat însă minim 100 000 CZK (cca 3 800 EUR). Legea stabileşte obligaţia societăţii de a constitui un fond de rezervă din profi tul net realizat. Nu se permite ca un asociat să părăsească societatea împotriva voinţei celorlalţi asociaţi, aportul lui fi ind trecut în capitalul societăţii (cu excepţia cazului în care asociatul este exmatriculat pen-tru că nu şi-a vărsat aportul la capitalul social al fi rmei). Organul suprem al societăţii este adunarea generală. Societatea acţionează prin intermediul organului statutar, constituit dintr-un singur sau mai mulţi administratori. Fiecare dintre administratori are dreptul să acţioneze autonom, în cazul în care contractul de consti-

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l26

A F A C E R I Î N R E P U B L I C A C E H Ă

tuire a societăţii nu stabileşte altfel. Legea nu prevede în mod special funcţia de contabil şef. Obligaţia administratorului prevăzută de lege, în afara celei de a conduce societatea sub aspect economic, este de a asigura ţinerea corectă a evidenţei şi a contabilităţii.

SOCIETATEA PE ACŢIUNISpre deosebire de România, unde trebuie să exis-te cel puţin doi fondatori, conform dreptului ceh, o societate pe acţiuni poate fi constituită de un fondator unic în cazul în care acesta este o persoa-nă juridică, în celelalte cazuri (persoane fi zice), de doi sau mai mulţi fondatori. În Republica Cehă în cazul societăţilor pe acţiuni nu se aplică interzi-cerea constituirii societăţilor în lanţ şi, similar cu România, nu este prevăzut un număr maxim de acţionari. Legislaţia cehă distinge două modalităţi de constituire a unei societăţi pe acţiuni. Forma mai frecventă este aşa-zisa fondare instantanee, fără ofertă publică a acţiunilor, capitalul social fi ind constituit numai din aporturile acţionarilor care îşi subscriu toate acţiunile, iar capitalul social trebuie să reprezinte minim 2 000 000 CZK (cca 75 700 EUR). Al doilea caz este constituirea socie-tăţii pe acţiuni folosindu-se mecanismul de ofertă publică a acţiunilor, capitalul social fi ind stabilit

obligatoriu la minim 20 000 000 CZK (cca 756 500 EUR). Societatea este fondată în momentul înregistrării ei în Registrul comerţului, imediat după ce este vărsat întregul agio de emisie şi, similar cu România, cel puţin 30 % din capitalul social. În Republica Cehă, spre deosebire de România, pentru administrarea societăţilor pe acţiuni se foloseşte numai sistemul dualist de gestionare – prin Consiliul de administraţie şi Consi-liul de supraveghere.

ACORDURI BILATERALE INTERNAŢIONALEÎn Republica Cehă şi în România există principiul de aplicare prioritară a tratatelor bilaterale internaţionale, ratifi cate şi promul-gate, prin care cele două state sunt obligate să le respecte înaintea legislaţiei interne. În acest context, putem la încheierea să facem trimiterea la acordurile bilaterale principale încheiate între Republica Cehă şi România, care reglementează unele aspecte juridice şi fi scale importante pentru activităţile investiţionale ale oamenilor de afaceri în cadrul relaţiilor economice ceho-române. În primul rând este vorba despre Acordul privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fi scale în domeniul impozitelor pe venit şi patrimoniu, Acordul privind promovarea şi garantarea reciprocă a investiţiilor şi Tratatul dintre România şi Republica Cehă privind asistenţă juridică în materie civilă, de familie şi cele penale.

PETERKA & PARTNERS v.o.s.

Birou de avocaţi

Notă: 1 EUR = 26,445 CZK (cursul mediu pe anul 2009 stabilit de Banca Naţională Cehă - ČNB)

După înfi inţarea societăţii este important a nu neglija obligaţiile

fi scale ale societăţii comerciale, conform legislaţiei fi scale cehe.

Formalităçi fi scale şi de înregistrare

DEMERSURILE ÎN TIMPUL ÎNREGISTRĂRIIOrice subiect economic care obţine în Republica Cehă autorizaţia sau licenţa pentru efectuarea activităţilor de afaceri şi începe să efectu-eze activitatea profesională independentă sau devine benefi ciar de venituri impozabile, este obligat ca în termen de treizeci de zile de la momentul respectiv să se înregistreze la autoritatea fi scală aferentă (subiectul care îşi desfăşoară activitatea în baza autorizaţiei micului antreprenor poate înainta această cerere şi la Autoritatea micului antreprenor). Competenţa autorităţii fi nanciare, cu unele excepţii, se stabileşte conform sediului subiectului fi scal.

ÎNREGISTRAREA FISCALĂ Pentru înregistrarea fi scală trebuie prezentate autorităţii fi nanciare competente toate actele cerute, care sunt necesare pentru efectuarea activităţii (de ex. autorizaţia, certifi catul constatator din Registrul comerţului etc.) şi, bineînţeles, formularul de înregistrare, corect completat.Înregistraarea la plata impozitelor şi taxelor însă nu înseamnă numai înregistrarea la plata impozitului pe profi t al persoanei juridice. Societatea trebuie să analizeze ce alte impozite şi taxe o privesc în le-gătură cu activităţile ei, hotărându-se la plata cărora se va înregistra – de ex. taxă pe valoare adăugată (de ex. în mod obligatoriu în cazul în care depăşeşte limita de 1 mil. CZK la cifra de afaceri, aproximativ 38 mii de EUR, pe o perioadă de 12 luni calendaristice succesive, sau în mod voluntar şi dacă nu depăşeşte această limită), impozit imo-biliar în cazul în care este proprietară de imobile, taxă de drumuri

în cazul în care exploatează autovehi-cule în scopul activităţilor societăţii,

impozit pe venit global din titlu de angajat şi benefi ciar de benefi cii ce decurg din funcţia ocupată, în cazul în care societatea are angajaţi, impozit pe venit din titlu de plătitor de impozit din veniturile reţinute printr-o cotă de impozit specială, în cazul în care societatea plăteşte dobânzi, dividende sau taxe pe licenţă, impozit pe venit din titlu de plătitor care reţine impozit, accize sau taxă pe gaze naturale, accize pe com-bustibil solid şi accize pe curent electric.Dacă societatea nu-şi îndeplineşte obligaţia de înregistrare, administratorul fi scal în cazul în care constată această stare de fapt, o înregistrea-ză singur, în mod obligatoriu. Societatea afl ată într-un astfel de caz se expune aplicării sancţi-unilor (în mod special la amendă, în sumă de până la 2 mil. CZK/cca 80 mii de EUR).

ÎNREGISTRAREA ANGAJAŢILORDacă societatea are angajaţi, are obligaţia de a-i declara, respectiv de a-i retrage de la Direcţia de Asigurări Sociale şi de la Casele de Asigurări de Sănătate la care angajaţii au fost înregistraţi. În ambele cazuri termenul de înregistrare este de 8 zile. Şi societatea însăşi are obligaţia ca în calitate de angajator să se înregistreze în ter- Fo

to: P

hoto

Com

bo

27R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

men de 8 zile la Direcţia de Asigurări Sociale şi la Casele de Asigu-rări de Sănătate.

OBLIGAŢIA DE ÎNŞTIINŢARE Societatea trebuie să ştie că obligaţiile sale nu se opresc prin înre-gistrarea sa la autorităţile respective. Dacă în timpul desfăşurării activităţii antreprenoriale intervin modifi cări ale datelor prezen-tate la înregistrare, societatea are obligaţia să anunţe acest fapt în termen de 15 zile (la asigurările sociale şi de sănătate, de regulă, în termen de 8 zile), de la data la care a intervenit modifi carea respec-tivă. Schimbările pe care societatea are obligaţia de a le anunţa sunt, de ex.: înfi inţarea sau desfi inţarea punctului de lucru, modifi carea denumirii societăţii, schimbarea sediului societăţii, schimbarea ad-ministratorilor şi a membrilor organelor statutare etc.

MODIFICAREA SEDIULUI SOCIALO modifi care deosebit de importantă este cea a sediului social, în baza căreia societatea intră în competenţa altei Direcţii Financiare. Într-un astfel de caz, societatea va înştiinţa Direcţia Financiară iniţi-ală de această schimbare care, pe certifi catul de înregistrare va nota limita valabilităţii, după care va executa numai operaţiile care nu suferă amânare. Înaintea expirării valabilităţii, societatea are obliga-ţia de a prezenta certifi catul de înregistrare Direcţiei Financiare care are în competenţă noul sediu, aceasta din urmă îi va elibera un noul certifi cat de înregistrare.

OBLIGAŢII FISCALE ŞI CONTABILE CURENTE Desigur este inutil să subliniem faptul că în decursul desfăşurării activităţii sale orice socie-tate trebuie să respecte legile contabile şi fi scale aferente, să urmărească modifi cările acestora. Printre obligaţiile de bază ale fi ecărei societăţi se numără mai ales ţinerea evidenţei contabile şi pregătirea bilanţului contabil, eventual veri-fi carea acestuia de un auditor, prezentarea anu-ală a declaraţiei de impozit pe venit la persoa-nele juridice, eventual declaraţiile la celelalte impozite, la termenii stabiliţi. Aceste declaraţii, având certifi catele necesare, pot fi prezentate şi pe cale electronică. Introducerea societăţii în bazele de date extinde posibilităţile sale de a înainta declaraţii fi scale pe cale electronică.Direcţia fi scală competentă are posibilitatea de a verifi ca corectitudinea bazei de impozitare prezentate şi cuantumul obligaţiei de impozit declarat sau pierderile dovedite, are posibi-litatea de a demara procedura de imputare, cercetarea la faţa locului, aceasta şi în decursul perioadei impozabile, să elaboreze procesele-verbale şi notifi cările privind constatările efec-tuate, aceasta atât în domeniul impozitelor cât şi în domeniul îndeplinirii altor obligaţii legale în ţinerea evidenţei contabile.

ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII În cazul în care societatea intenţionează desfi in-ţarea şi dizolvarea are obligaţia de a cere Direc-ţiei fi scale competente acordul în scris privind radierea societăţii din Registrul comerţului. Acest acord trebuie să-l înainteze împreună cu cererea de radiere din Registrul comerţului. În cazul în care Direcţia fi scală aferentă constată că societatea a încetat să-şi desfăşoare activitatea sau să încaseze venituri impozabile, va lua mă-surile necesare pentru a stabili neîntârziat baza de impozit şi a încasa resturile de plată la toate impozitele care nu au ieşit din termen.

Vladimír Křivánek

WHITE and CASE LLP

e-mail: [email protected]

Notă: 1 EUR = 26,45 CZK (cursul mediu pe anul 2009 stabilit de Banca Naţională Cehă - ČNB)

TRIMITERI UTILE

www.mfcr.cz – Ministerul Finanţelor din Republica Cehă

www.mfcr.cz - /cps/rde/xchg/mfcr/xsl/dc2_tiskopisy.html

– tipizate fi scale pentru descărcare

http://cds.mfcr.cz - Direcţia Fiscală Cehă

www.mpsv.cz – Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

www.mzcr.cz – Ministerul Sănătăţii

www.cssz.cz – Direcţia Cehă de Asigurări Sociale

www.vzp.cz – Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

www.cmu.cz/important-contacts/169 - Lista caselor de

asigurări de sănătate din Republica Cehă

www.cmu.cz - Centrul de Rambursări Internaţionale

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l28

A F A C E R I Î N R E P U B L I C A C E H Ă

In scopul angajării de personal din străinătate, cetăţenii statelor membre

ale UE, SEE şi Elveţia conform dreptului ceh nu sunt consideraţi străini şi

deci au aceeaşi poziţie ca şi cetăţenii Republicii Cehe şi pentru prestarea de

muncă nu au nevoie de autorizaţie de muncă/ permis de şedere.

Persoanele străine din ţările UE nu au nevoie de autorizaţie de muncă

Cetăţenii statelor membre ale UE şi membrii familiilor lor nu sunt consideraţi străini din punct de vedere al legii despre ocuparea forţei de muncă şi au aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii Rep. Cehe. Aceeaşi poziţie legală ca şi cetăţenii Republicii Cehe o au şi cetăţenii statelor Spaţiu-lui Economic European (SEE) şi ai Elveţiei şi membrii familiilor lor. Prin membru de familie al unui cetăţean UE/SEE şi al Elveţiei la care nu se ia în consideraţie cetăţenia se înţelege soţul sau soţia, partenerul sau partenera cu care cetăţeanul Uniunii a încheiat un parteneriat înregistrat, urmaşii lor dacă sunt mai tineri de 21 de ani sau dacă depind de el, apoi părintele, dacă este vorba despre un cetăţean mai tânăr de 21 de ani, pe care acesta îl întreţine şi cu care trăieşte într-o gospodărie în comun şi ruda di-rectă în linie ascendentă sau descendentă, care nu are asigurate condiţiile de trai, sau o astfel de rudă a soţului cetăţeanului Uniunii Europe-ne. În scopul angajării pe teritoriul Rep. Cehe, cetăţeanul UE/SEE şi al Elveţiei sau un membru de familie al acestuia nu are nevoie de autori-

MAI MULTE INFORMAŢII:

http://portal.mpsv.cz/sz/zahr_zam - Informaţii referitoare la procedura

actuală în cazul angajării de persoane străine sunt menţionate în paginile de

internet.

http://portal.mpsv.cz/sz/zahr_zam/tiskopisy - Formulare pentru completarea

cererii de autorizare a angajării sunt publicate în paginile de internet

www.mzv.cz/jnp/en/information_for_aliens/news/index.html - Informaţii

actuale pentru străini

zaţie de muncă, dar membrul de familie care nu este cetăţean UE/SEE şi nici al Elveţiei este obligat să prezinte ofi ciului corespunză-

tor de muncă un act, care să confi rme că este membru de familie al unui cetăţean UE/SEE sau al Elveţiei.

OBLIGATIVITATEA DE INFORMARE A ANGAJATORILORAngajatorul care angajează un cetăţean UE/SEE şi al Elveţiei sau pe un membru de familie al acestuia, ori persoana fi zică sau juridică la care sunt trimişi aceştia de către angajatorul străin, sunt obligaţi ca, cel mai târziu în ziua începerii muncii de către aceste persoane, să informeze în scris ofi ciul de muncă (OM) corespunzător, în funcţie de locul de executare al muncii. La încheierea muncii, angajatorul ori persoana fi zică sau juridică sunt obligaţi să anunţe această realitate OM corespunzător, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la încheierea angajării sau delegării. Imprimatele pentru această informare sunt publicate în paginile de internet h� p://portal.mpsv.cz/sz/zahr_zam/tiskopisy . Dacă un cetăţean din alt stat membru UE/SEE sau Elveţia îşi pierde locul de muncă din Republica Cehă, el are posibilitatea să se înscrie la cel mai apropiat ofi ciu de muncă, care se afl ă în fi ecare oraş - ca-pitală de raion şi să se înregistreze aici drept candidat la un loc de muncă. Lista ofi ciilor de muncă, inclusiv a contactelor, este prezenta-tă în paginile de internet h� p://portal.mpsv.cz/sz/local.

SERVICIUL PUBLIC DE OCUPARE A FORŢELOR DE MUNCĂ EURESDupă aderarea Republicii Cehe la Uniunea Europeană, ofi ciile de muncă au devenit o componentă a reţelei EURES, a cărei principală menire este înlesnirea mobilităţii internaţionale a forţelor de muncă. Serviciul EURES (European Employment Services – Serviciile Europene de Angajare) oferă servicii publice de ocupare a forţelor de muncă tuturor celor 27 de state membre UE, inclusiv pentru Nor-vegia, Islanda şi Liechtenstein. Un acord de participare la reţeaua EURES are şi Elveţia.Serviciile EURES le sunt asigurate cetăţenilor şi angajatorilor pe de-o parte prin intermediul bazei de date publicate în paginile de internet h� p://portal.mpsv.cz/eures, eventual www.eures.cz , iar pe de altă parte prin intermediul serviciului informaţional şi de consultanţă oferit de consultanţii EURES şi angajaţii de contact EURES, care acţionează la ofi ciile de muncă din Republica Cehă.

Petra Boušková

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

e-mail: [email protected], www.mpsv.cz

Foto

: Pho

toC

ombo

www.mip.cz

Check in your dreams with us

attractive environment • prestigious presentation forms • international impact

Producător de plase pentru toate tipurile de sport: porţi şi plase de protecţie pentru fotbal, handbal, volei, baschet, badminton, tenis, fl oor-ball, hochei, golf, baseball, schi.

Producător şi furnizor de produse din sfoară pentru terenurile de joacă pentru copii şi cele de sport: coardă de gimnastică şi din iută, coarde de căţărat, plase de căţărat, scări de căţărat şi pi-ramide, hamacuri.

Producător şi furnizor de plase pentru industrie, construcţie şi grădină: plase la conteinere, la vagoanele de cale ferată, scări de securitate din sfoară, plase de prindere pentru căderea per-soanelor sau obiectelor, plase pentru cultivarea plantelor, plase decorative, voliere, etc.

Producător de plase de protecţie cu o largă uti-lizare, în funcţie de solicitarea individuală. Totul rapid şi de calitate.

Işi livrează produsele pentru concursuri interna-ţionale la cel mai înalt nivel la volei, volei pe plajă şi tenis. (Davis cup, Campionatul Europei la volei, Cupa mondială la volei pe plajă…).

Plasa profesională de volei a fost premiată cu marca de calitate DVV1 de către Federaţia Ger-mană de volei.

Plasele de sport sunt fabricate conform regula-mentelor internaţionale.

Produsele pentru terenurile de joacă pentru co-pii îndeplinesc normele de securitate.

Plasele de prindere de siguranţă corespund nor-mei internaţionale de securitate EN 1263-1.

Exportă 35% din producţia proprie în majorita-tea ţărilor europene (Germania, Austria, Elveţia, Finlanda, Rusia, Estonia, Slovenia, România…)

w w w . k v r e z a c . c z

Kv. Řezáč, s.r.o.U Svratky 780, 666 01 Tišnov

Rep. Cehă

Tel./fax: +420 549 410 084-5

+420 549 410 350

E-mail: [email protected]

31R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

Staţiuni balneare, turism şi golfUNICATE ALE STAŢIUNILOR BALNEARE CEHE Nicăieri în lume nu veţi găsi o aşa concentrare de izvoare tămăduitoare ca în triunghiul balnear din vestul Cehiei, format din trei vestite staţiuni balneare: Karlovy Vary, Mariánské Lázně şi Františkovy Lázně. Colecţia de unicate cehe nu ar fi completă fără staţiunile balneare Jáchymov şi Jeseník. La Jáchymov, în anul 1906 s-a făcut legătura cu descoperirile ştiinţifi ce ale Mariei Curie şi au în-ceput să se folosească în premieră în lume, efectele vindecătoare ale apei cu radon. Jeseník îşi datorează renumele lui Vincenz Priessnitz, care în 1822 a înfi inţat aici primul institut hidroterapic.Dar prin ce sunt unice aceste staţiuni balneare cehe? În primul rând, prin îmbinarea calităţii îngrijirilor balneare, a metodelor progresive de tratamente şi reabilitare cu utilizarea elementelor naturale: ape minerale, produse terapeutice (mlaştină, turbă şi nămol), gaze natu-rale şi bineînţeles, efectul pozitiv al climatului.

PROGRAME CURATIVE PENTRU TOŢI Să te odihneşti şi să te eliberezi de obligaţiile profesionale şi de stres, să-ţi tratezi problemele de sănătate şi să-ţi refaci forţele după convalescenţă. Motivele pentru care mergem la băi sunt diverse şi programele curative li se adaptează acestora. Astăzi, oferta lor nu se limitează numai la sejururile clasice în staţiunea balneară, programe pentru seniori sau copii, ci cuprind şi popularele programe wellness. Acestea sunt într-adevăr făcute pe măsură şi puteţi încerca programe manageriale, antistres, de slăbit, de detoxifi ere sau wellness & beau-ty. Staţiunile balneare cehe fac reclamă şi aşa-zisei medical wellness – îmbinarea armonică a utilizării resurselor naturale curative cu îngrijirea medicală califi cată într-o serie întreagă de proceduri de wellness şi alte activităţi complementare (golf, nordic walking etc.).

REPUBLICA CEHĂ – O PERFECTĂ DESTINAŢIE INCENTIVE ŞI PENTRU CONGRESE Republica Cehă este o destinaţie atractivă pentru organizarea de congrese şi programe incentive, deoarece oferă servicii la nivel mon-dial şi, în acelaşi timp se numără printre cele mai sigure destinaţii mondiale. In plus, este o ţară extrem de accesibilă şi asta datorită celor cinci aeroporturi internaţionale sau legăturilor feroviare internaţionale. Unul din avantajele de netăgăduit ale organizării congreselor în Rep. Cehă îl reprezintă raportul dintre valoarea serviciilor şi preţuri. Cu păstrarea unei profesionalităţi ridicate a serviciilor oferite, acţiunea Dvs. se va situa la un nivel acceptabil din punct de vedere al preţului. Acest lucru este valabil de două ori dacă vă hotărâţi să organizaţi întâlnirea în alt loc decât în capitală – preţurile în regiuni sunt mai mici cu câteva zeci de procente, fără ca nivelul serviciilor oferite să difere.In Rep. Cehă vă puteţi alege un program incentive în funcţie de fantezia proprie. Agenţia CzechTourism a înfi inţat în ianuarie 2010 asociaţia Czech Convention Bureau, al cărei scop este de a realiza

o reclamă unitară a Rep. Cehe drept destinaţie incentive şi pentru congrese şi asta atât acasă, cât şi în străinătate. REP. CEHĂ ŞI GOLFULRep. Cehă este o ţară în care jucătorul de golf poate încerca o combinaţie unică de golf în apropierea frumuseţilor naturale şi a monumentelor istorice. Golful ceh a reuşit să acopere aproape întreaga hartă a ţării. Boom-ul construcţiei de terenuri de golf în Rep. Cehă rezistă în continuare, investitorii concentrându-se mai ales asupra nivelului ridicat al terenuri-lor şi asupra dotărilor lor, inclusiv a capacităţile de cazare şi a programelor de wellness .Calitatea terenurilor cehe de golf este demonstrată şi de realitatea că multe din ele au fost proiectate de arhitecţi străini de primă mână. Să pomenim doar numele lui Gary Player (terenul de la Cihelny, de lângă Karlovy Vary), Miguel A. Jiménés (terenul din Čeladná), Les Furber şi Jim Eremk (terenul de la Karlštejn) sau John Burns (terenul de la Konopištiě)

Terenurile de golf din Rep. Cehă sunt prezentate complet în

catalogul de golf al CzechTourism, pe care-l puteţi descărca

din paginile www.czechtourism.com (secţia Concediu

activ). Catalogul vă stă la dispoziţie în două limbi (engleză

şi germană) şi este structurat în funcţie de diferitele regiuni

ale Rep. Cehe. La fi ecare descriere de teren găsiţi nu numai

informaţiile de bază despre teren, ci şi o hartă a signature

croselor, coordonatele GPS şi ponturi de cazare de trei

categorii: familiară, de congres şi wellness.

Informaţii suplimentare referitoare la diferitele staţiuni balneare găsiţi pe site-

urile agenţiei CzechTourism (www.czechtourism.com, trimitere la Concediu în

staţiuni balneare), unde puteţi să vă descărcaţi gratuit catalogul actual al

staţiunilor în limba cehă, engleză, germană şi rusă, sau pe site-urile http://spa.

czechtourism.com, www.lecebne-lazne.cz şi www.spas.cz.

Catalogul incentive în limba engleză poate fi descărcat din paginile www.

czechtourism.com (secţia Kongresový turismus). Alte informaţii referitoare la

asociaţia Czech Convention Bureau găsiţi în paginile www.czechconvention.com.

Foto

: Pho

toC

ombo

32

C O N T A C T E

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

ORGANIZAŢIILE CARE SPRIJINĂ EXPORTUL CEH Uniunea Industriei din Republica Cehă

Svaz průmyslu a dopravy České republiky

www.spcr.cz

Camera de Comerţ Cehă / Hospodářská komora České republiky

www.komora.cz

Confederaţia Patronatelor şi Asociaţiilor Oamenilor de Afaceri

Konfederace zaměstnavatelských a podnikatelských svazů ČR

www.kzps.cz

Agenţia Cehă pentru Promovarea Comerţului CzechTrade

Česká agentura na podporu obchodu/CzechTrade

www.czechtradeoffi ces.com

Agenţia Cehă pentru Promovarea Afacerilor

şi Investiţiilor CzechInvest

Agentura pro podporu podnikání a investic CzechInvest

www.czechinvest.org

Centrala Cehă de Turism – CzechTourism

Česká centrála cestovního ruchu - CzechTourism

www.czechtourism.com

Centre Cehe / Česká centra

www.czechcentres.cz und www.export.cz

Centrul pentru Dezvoltarea Regională

a Republicii Cehe – Enterprise Europe Network

Centrum pro regionální rozvoj ČR

– Enterprise Europe Network

www.crr.cz, www.een.cz

Banca Naţională Cehă / Česká národní banka

www.cnb.cz

Bancă Cehă de Export / Česká exportní banka, a.s.

www.ceb.cz

Societatea de Asigurare şi Garantare a Exporturilor (EGAP)

Exportní garanční a pojišťovací společnost, a.s.

www.egap.cz

ADRESE UTILE DIN REPUBLICA CEHĂAmbasada României / Velvyslanectví Rumunské republiky

Nerudova 5, P.O.Box 87, 118 00 Praha 1Telefon: +420 257 534 210, Fax: +420 257 531 017E-mail: [email protected]

Camera de Comerţ şi Industrie Mixtă Ceho-Română

Česko-rumunská smíšená obchodní a průmyslová komora

Bělehradská 199/70, 120 00 Praha 2Telefon/Fax: +420 224 941 105E-mail: [email protected]

Ambasada Republicii Moldova în Republica Cehă

Velvyslanectví Moldavské republiky v České republice

Juárezova 14, 160 00 Praha 6 – BubenečTelefon: +420 233 323 762, Fax: +420 233 323 765E-mail: [email protected]

MINISTEREMinisterul Afacerilor Externe / Ministerstvo zahraničních věcí

www.mzv.czMinisterul Industriei şi Comerţului / Ministerstvo průmyslu

a obchodu

www.mpo.czMinisterul Finanţelor / Ministerstvo fi nancí

www.mfcr.czMinisterul Transporturilor / Ministerstvo dopravy

www.mdcr.czMinisterul Agriculturii / Ministerstvo zemědělství

www.mze.cz

Adrese utilePodul de la Ústí nad Labem

Foto

: Cze

chTo

uris

m

33R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

Ministerul Dezvoltării Regionale / Ministerstvo pro místní rozvoj

www.mmr.czMinisterul de Interne / Ministerstvo vnitra

www.mvcr.czMinisterul Justiţiei / Ministerstvo spravedlnosti

www.justice.czMinisterul Apărării / Ministerstvo obrany

www.army.czMinisterul Mediului / Ministerstvo životního prostředí

www.mzp.czMinisterul Muncii şi Protecţiei Sociale

Ministerstvo práce a sociálních věcí

www.mpsv.czMinisterul Sănătăţii / Ministerstvo zdravotnictví

www.mzcr.czMinisterul Învăţământului, Tineretului şi Educaţiei Fizice

Ministerstvo školství, mládeže a tělovýchovy

www.msmt.czMinisterul Culturii / Ministerstvo kultury

www.mkcr.cz

ADRESE UTILE DIN ROMÂNIAAmabasada Republicii Cehe

Str. Ion Ghica 11030045 BucureştiTelefon: +4021 3039 230, 3039 238Fax: +4021 3122 539E-mail: [email protected]/bucharest

Secţia economică

Telefon: +4021 3039 293, 3039243 Fax: +4021 3138 980E-mail: [email protected]

CzechTrade Bucureşti

Str. Ion Ghica 11, Sector 3030045 BucureştiTelefon: +4021 316 2898Fax: +4021 312 6980E-mail: [email protected]

Centrul Ceh Bucureşti

Strada Ion Ghica 11, Sektor 3030045 BucureştiTelefon: +4021 3039 230Fax: +4021 312 2537E-mail: [email protected]

ADRESE UTILE DIN REPUBLICA MOLDOVAAmbasada Republicii Cehe în Republica Moldova

Str. Moara Roşie 23, Rîşcani, 2005 ChişinăuTelefon: +37322 209942, +37322 209933Fax: +37322 296437e-mail: [email protected]/chisinau

Jilemnického 46, 772 00 Olomouc – Nedvězí, Rep. Cehă

Societatea deţine certifi catul ČSN EN ISO

9001: 2001, 14001:2005, OHSAS 18001:2007

Nr. în R.C. 47 66 84 07, CIF CZ 47 66 84 07

spol. s r.o.spol. s r.o.

Societatea NAPKO s r.o. este partener contractual

al societăţii OVM PRESTRESSING SYSTEM şi furnizor

exclusiv pentru Europa.

SISTEMUL DE FIXARE CONFORM NORMEI EUROPENE ETA 013 FOLOSEŞTE CABLURI

DE PRINDERE CU DIAMETRUL DE 15,3, RESPECTIV 15,7 MM ŞI REZISTENŢA DE 1860 MPA.

AMPLOAREA ANCORĂRII ESTE DE LA 1-27, RESPECTIV 37 DE CABLURI DE PRINDERE

ÎNTR-UN SINGUR CABLU.

O componentă a producţiei şi montajului o reprezintă cablurile special modificate, cu înveliş dublu din HDPE,

cu 1 până la 43 cabluri de prindere corespunzătoare pentru

� tiranţii verticali ai podurilor suspendate � cabluri ale podurilor suspendate (suspension bridge) � poduri suspendate

cu o anvergură de 600 m şi mai mult � poduri arcuite � cabluri de montaj

Ambele societăţi au introdus sistemul de management al calităţii ISO 9001 Au o experienţă îndelungată şi bogată în domeniul fixării podurilor şi al altor construcţii.

tel./fax: +420 585 941 801, +420 585 941 076

+420 608 775 822, +420 608 830 929

e-mail: [email protected], [email protected]

SKYPE: napko_olomouc

JAROSLAV CANKAŘ A SYN ATMOS, Velenského 487, 294 21 Bělá pod Bezdězem, Rep. CehăTel.: +420 326 701 302, Fax: +420 326 701 492, E-mail: [email protected] www.atmos.eu

ATMOS ESTE O FIRMĂ CEHĂ DE FAMILIE ŞI ÎN PRE-

ZENT, UNUL DINTRE CEI MAI MARI PRODUCĂTORI

EUROPENI DE CAZANE PE COMBUSTIBIL SOLID.

Firma de familie ATMOS a fost înfi inţată în Cehia, în anul 1936.

La început, producţia viza unităţile de propulsie prin gazefi care

pentru autovehicule şi vapoare, utilizând marca DOKOGEN, adică

acelaşi principiu care este utilizat la cazanele moderne cu gaze-

fi care, pe lemn şi cărbune. Din anul 1945 fi rma a început dezvol-

tarea şi producţia de compresoare ATMOS, pe care le exporta în

toată lumea până la naţionalizarea din anul 1951.

Firma exportă în străinătate mai mult de 80% din producţia pro-

prie, în primul rând în Germania, România, Italia, Franţa, Suedia,

Austria, Polonia, Rusia, Bulgaria, Danemarca, Slovacia, Lituania,

Letonia, Ucraina, Bielorus, etc.

Sortimentul cuprinde cazane pe lemn de la 15 până la 100 kW,

cazane pe cărbune şi lemn de la 18 la 50 kW, cazane pe huilă de

25-35 kW, cazane pe peleţi de la 4,5 până la 45 ( 60 ) kW şi cazane

combinate pentru gazefi carea lemnului în combinaţie cu arzător

de pelete, de gaz metan şi de păcură, cu puterea termică utilă de

la 15 la 35 kW. Datorită bunei funcţionări, calităţii şi nu în ultimul

rând preţului foarte avantajos, produsele fi rmei Atmos au trezit

un interes mare în rândul utilizatorilor care folosesc lemnul la în-

călzire, ca şi în rândul instalatorilor.

ATMOSJa ro s l av Ca n k a ř & s y n

36 R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

Pentru a începe o colaborare cu noi este sufi cient să trimiteţi o cerere prin mail sau pe web, noi

o evaluăm imediat şi vi-o trimitem înapoi pentru apreciere.

Brno-Veveri, Gorkeho 87/44, PSC 602 00, Rep. Cehă

Tel.: +420 571 141 497, Fax: +420 226 013 835

SUS Kroměřížska, Kotojedy 56, PSC 767 23, Kroměříž, Rep. Cehă

TECHENERGO, s.r.o. ESTE O SOCIETATE CARE SE OCUPĂ DE COMERŢUL EN-

GROS CU APARATE ŞI COMPONENTE DE JOASĂ TENSIUNE ŞI CARE, PRIN

PARTENERII SĂI COMERCIALI, VINDE ÎN TOATĂ LUMEA. SUNTEM SPECIA-

LIZAŢI ÎN MARI PRODUCĂTORI EUROPENI, CUM SUNT ABB, SCHNEIDER-

ELECTRIC, SIEMENS, LEGRAND, FINDER ŞI MULŢI ALŢII. PRINTRE CLIENŢII

NOŞTRI SE NUMĂRĂ ÎN PRIMUL RÂND MAGAZINELE DE VÂNZARE EN-GROS

ŞI PRODUCĂTORII DE TABLOURI DE DISTRIBUŢIE DE JOASĂ TENSIUNE.

IN FUNCŢIE DE CERINŢELE CLIENTULUI, REALIZĂM

ŞI LIVRĂRI ALE UNOR INSTALAŢII ELECTRICE COM-

PLEXE, CUM AR FI TABLOURI DE DISTRIBUŢIE DE

JOASĂ ŞI MEDIE TENSIUNE (LV-MV =LOW VOLTAGE

– MEDIUM VOLTAGE), TRANSFORMATOARE (USCA-

TE/ÎN CUVE DE ULEI) ŞI ALTE COMPONENTE DIN DO-

MENIUL ELECTRIC ŞI AL ENERGETICII.

AVANTAJE DE FRUNTE:

� EXPERIENŢĂ ÎNDELUNGATĂ ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL

� ASIGURAREA UNOR ACHIZIŢII AVANTAJOASE ÎN CADRUL EUROPEI

� SUPORT TELEFONIC DIRECT E-MAIL/TELEFON

� B2B COMERCIALIZARE / E-SHOP

NU EZITAŢI SĂ ÎNCERCAŢI CAPACITĂŢILE NOASTRE DE FURNIZOR, PREŢU-RILE SCĂZUTE ŞI REACŢIA PROMPTĂ LA NEVOILE DUMNEAVOASTRĂ.

■ Poligrafie● cauciucarea valţurilor● substanţe chimice de imprimare● căptuşeli ofset

Principal furnizor de valţuri cauciucate pentru maşinile de imprimeriemarca HEIDELBERG, MAN-ROLAND, ADAST, KBA-PLANETA,KPB-GRAFITEC, WIFAG, GOSS, KOMORI, RYOBI.

■ Sleeves pentru imprimare flexografică

■ Balustrade pentru scări rulante

■ Cauciucarea valţurilor tehnice

■ Aplicarea poliuretanului pe valţuri

■ Utilizarea valţurilor tehnice:Fabricarea ambalajelor, industria textilă, industria oţelului, industria hârtiei, industria pielăriei, industria materialelor plastice, industria mobilei, industria chimică, industria alimentară, industria electrotehnică, industria sticlei, industria constructoare de maşini

Böttcher ČR, k.s., Tovární 6, 682 01 Vyškov, Republica Cehă, tel.: +420 517 326 521-5, fax: +420 517 341 718 e-mail: [email protected], www.bottcher.cz

Programul de producţie:

Feronerie de securitate

Feronerie de interior

şi de construcţie

Feronerie pentru ferestre

şi uşi de plastic

Feronerie de panică

Scule

Mânere de uşi

Feronerie de mobilier

şi accesorii

De mai bine de 84 de ani, fi rma ROSTEX

produce feronerie pentru uşi şi ferestre.

In acest timp, ea a câştigat multă expe-

rienţă în producţie şi şi-a îmbunătăţit

continuu calitatea. Produsele cu mar-

ca ROSTEX din perioada actuală repre-

zintă o îmbinare a unei soluţii tehnice

originale, cu o calitate înaltă şi un de-

sign modern. Feroneria de securitate

ROSTEX îndeplineşte cele mai stricte

cerinţe conform normelor EN 1906 şi

EN 1627 în ceea ce priveşte rezistenţa

împotriva pătrunderii prin forţă.

ROSTEX VYŠKOV, s.r.o. Dědická 190/17, 682 01 Vyškov, Rep. Cehătel.: +420 517 316 111, fax: +420 517 348 989e-mail: [email protected], www.rostex.cz

[email protected]

www.cmi.cz

CMI este organul naţional de metrologie din Republica Cehă care asigură serviciile metrologice la cel mai înalt nivel tehnic în toate domeniile de activităţi ştiinţifice, tehnice şi economice. CMI este semnatarul Aranjamentului CIPM privind recunoaşterea reciprocă (www.bipm.org), majoritatea serviciilor metrologice fiind acreditate.

SERVICIILE CMI� serviciu de calibrare� verificarea aparatelor de măsură stabilite� externalizarea - îngrijirea complexă a aparaturii dvs. de

măsurare� securizarea metrologică a produselor dvs. ambalate � aprobarea diferitelor tipuri de aparate de măsură � evaluarea conformităţii cântarelor neautomate (Directiva UE

NAWI) a aparatelor de măsurare (Directiva UE EU MID) � înregistrarea producătorilor şi reparatorilor de aparate de

măsurare � certificarea materialelor de referinţă� servicii metrologice pentru măsurări chimice� pregătirea metrologilor pentru întreprinderi � certificarea personalului� comparaţii interlaboratoare, organizarea, funcţionarea

laboratorului pilot, evaluări� consultaţii, audite ale măsurării şi consultanţă în

metrologie� calibrarea şi repararea testerelor de la radiostaţiile bazelor

şi a telefoanelor mobile (laborator acreditat)� dezvoltarea şi fabricarea etaloanelor secundare de

activitate

PROGRAMUL DE PRODUCŢIE:

MINICONTACTOARE

CONTACTOARE

CONTACTOARE PENTRU REGIM GREU

RELEE TERMICE DE SUPRACURENT

RELEE DE TIMP

COMUTATOARE / ÎNTRERUPTOARE CU CAME

STARTERE PENTRU MOTOARE

CONTACTOARE PENTRU CONECTAREA

CONDENSATOALEROR

REGULATOARE ALE PUTERII REACTIVE

COMPONENTE DE PLASTIC ŞI METALICE

Elektropřístroj s.r.o.

Mezi Vodami 1955

143 04 Praha 4 – Modřany

Rep. Cehă

tel.: +420 261 106 243

tel.: +420 261 106 111

fax: + 420 261 106 106

e-mail: [email protected]

www.epm.cz

PRESĂ DE NUTREŢ ÎNSILOZAT EB 3000S – MAŞINĂ DES-

TINATĂ ÎNMAGAZINĂRII FURAJELOR VOLUMINOASE

ÎN SACI CU DIAMETRUL DE 2,4 SAU 2,7 SAU 3,0 METRI.

SE POT ÎNMAGAZINA TOATE TIPURILE DE FURAJE DIN

FÂN, NUTREŢ ÎNSILOZAT DE PORUMB, BORHOT DE

LA FABRICILE DE ZAHAR, BORHOT DE BERE ŞI BOABE

ZDROBITE DE PORUMB SAU CEREALE.

MAŞINĂ MOBILĂ DE STOARCERE ŞI UMPLERE GB6 35S

– MAŞINĂ DESTINATĂ STOARCERII BOABELOR UME-

DE DE PORUMB ŞI CEREALE CARE ÎN ACELAŞI TIMP SE

CONSERVĂ CU UN CONSERVANT ŞI APOI SE TOARNĂ

DIRECT ÎNTR-UN SAC DE PLASTIC CU DIAMETRUL DE

1,5 METRI, 2,0 METRI SAU 2,4 METRI.

MAŞINĂ MOBILĂ DE STOARCERE MC 35 – MAŞINĂ DES-

TINATĂ STOARCERII BOABELOR UMEDE DE PORUMB ŞI

CEREALE. BOABELE STOARSE SE CONSERVĂ ÎN MAŞI-

NĂ ŞI DUPĂ ACEEA, CU AJUTORUL UNUI TRANSPOR-

TOR CU MELC SAU CU CUPE, SUNT ÎNMAGAZINATE ÎN

MIJLOACELE DE TRANSPORT, CARE DUC BOABELE ORI

LA PUŢ, ORI ÎN SACI.

PRESĂ DE COMPOSTARE CM 1,5 – MAŞINĂ DESTINA-

TĂ PRELUCRĂRII DBD (DEŞEURILOR BIODEGRADABI-

LE). SISTEMUL ESTE NUMIT SIC – SISTEM ÎNCHIS DE

COMPOSTARE, UNDE MATERIALUL TRANSPORTAT SE

DEPOZITEAZĂ ÎN SACI DE PE, ÎN CARE, CU AJUTORUL

AERULUI INTRODUS, SE DESFĂŞOARĂ APOI ADEVĂRA-

TUL PROCES DE COMPOSTARE, CE DUREAZĂ CAM 8 -

12 SĂPTĂMÂNI.

PRESĂ DE NUTREŢ ÎNSILOZAT EB 3000S – MAŞINĂ DES-

TINATĂ ÎNMAGAZINĂRII FURAJELOR VOLUMINOASE

ÎN SACI CU DIAMETRUL DE 2,4 SAU 2,7 SAU 3,0 METRI.

SE POT ÎNMAGAZINA TOATE TIPURILE DE FURAJE DIN

FÂN, NUTREŢ ÎNSILOZAT DE PORUMB, BORHOT DE

LA FABRICILE DE ZAHAR, BORHOT DE BERE ŞI BOABE

ZDROBITE DE PORUMB SAU CEREALE.

MAŞINĂ MOBILĂ DE STOARCERE ŞI UMPLERE GB6 35S

– MAŞINĂ DESTINATĂ STOARCERII BOABELOR UME-

DE DE PORUMB ŞI CEREALE CARE ÎN ACELAŞI TIMP SE

CONSERVĂ CU UN CONSERVANT ŞI APOI SE TOARNĂ

DIRECT ÎNTR-UN SAC DE PLASTIC CU DIAMETRUL DE

1,5 METRI, 2,0 METRI SAU 2,4 METRI.

MAŞINĂ MOBILĂ DE STOARCERE MC 35 – MAŞINĂ DES-

TINATĂ STOARCERII BOABELOR UMEDE DE PORUMB ŞI

CEREALE. BOABELE STOARSE SE CONSERVĂ ÎN MAŞI-

NĂ ŞI DUPĂ ACEEA, CU AJUTORUL UNUI TRANSPOR-

TOR CU MELC SAU CU CUPE, SUNT ÎNMAGAZINATE ÎN

MIJLOACELE DE TRANSPORT, CARE DUC BOABELE ORI

LA PUŢ, ORI ÎN SACI.

PRESĂ DE COMPOSTARE CM 1,5 – MAŞINĂ DESTINA-

TĂ PRELUCRĂRII DBD (DEŞEURILOR BIODEGRADABI-

LE). SISTEMUL ESTE NUMIT SIC – SISTEM ÎNCHIS DE

COMPOSTARE, UNDE MATERIALUL TRANSPORTAT SE

DEPOZITEAZĂ ÎN SACI DE PE, ÎN CARE, CU AJUTORUL

AERULUI INTRODUS, SE DESFĂŞOARĂ APOI ADEVĂRA-

TUL PROCES DE COMPOSTARE, CE DUREAZĂ CAM 8 -

12 SĂPTĂMÂNI.

EURO BAGGING, s.r.o., Průmyslová 2082, 594 01 Velké Meziříčí, Rep. Cehă

tel.: +420 566 543 930, e-mail: [email protected], www.eurobagging.com

www.eurobagging.com

AGADOS s.r.o. • PRŮMYSLOVÁ 2081 • 594 01 VELKÉ MEZIŘÍČÍ • REPUBLICA CEHĂ

TEL.: +420 566 653 301 • FAX: +420 566 653 368 • E-MAIL: [email protected] • WWW.AGADOS.CZ

AGADOS, spol. s r.o., producător ceh cu tradiţie în domeniul remorcilor cu o greutate totală de 300 - 3500 kg, dintre care unele tipuri pot într-adevăr atinge şi 100km/h.

TRADIŢIE ŞI PROGRES

44

E C O N O M I E

R e p u b l i c a C e h ă – Pa r t e n e r u l D u m n e a v o a s t r ă C o m e rc i a l

PARTNERII:

Ministerul Industrie şi Comerţului

Ministerul Afacerilor Externe

Ministerul Dezvoltării Regionale

Uniunea Industriei din Republica Cehă

Camera de Comerţ Cehă

Confederaţia Patronatelor şi Asociaţiilor Oamenilor de Afaceri din Rep. Cehă

CzechTrade

CzechInvest

Centre Cehe

Centrul pentru Dezvoltarea Regională a Republicii Cehe

Societatea de Asigurare şi Garantare a Exporturilor (EGAP)

Banca Naţională Cehă

Banca Cehă de Export © PP Agency s.r.o., Societatea dispune

de certifi catul de management al calităţii

conform ISO 9001 pentru servicii editoriale