am

59M

ffixyp"rliteratura

Copyright @ Hyperliteratura, 2019, pentru prezenta edilie.

www. Hyperliteratura.rowww Facebook.com/Hyperliteraturae-ma il : office@ hyperliteratura.ro

DISCIAIMER: Pentru o viali sdndtoasS, consuma{i minimumdoud c54i pe luni.

Detalii online despre carte:www. Hyperliteratura.ro/produs/Repertoaru l-a morului

Publicarea ce4ii ,,Repertoarul amorului" a fost realizati prinsuportul publicului, o parte din fondurile necesare tipiririifiind strinse printr-o campanie de crowdfunding initiati deHyperliteratura pe platforma Sprijina.ro.

Redactare: Andrei RuseCorecturS: Carla Francesca SchoppelTehnoredactare: Dan lancu

Coperti: Andrei RuseFotografie coperti @ Nick Fewings

Tiraj 1 (mai 2019): 1000 exemplare

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiTANASE, STELIAN

Repertoarul amorului / Stelian Tdnase. - Timigoara :Hyperliteratura, 2019

rsB N 978-606-9 4827-2-4821.r35.1

Cuprins

AElsa Triolet gi Louis Aragon / 9

BLuxila Florescu ti Nicolae Bilcescu / 13Bonnie Parker & Clyde Barrow / 17Liz Taylor 9i Richard Burton / 21

cHenriette giJoseph Caillaux /24Nadia Gray gi B6zu Cantacuzino / 26Zizi Lambrino ti Carol / 30Olga Knipper ii Anton Cehov / 33Edith Piaf gi Marcel Cerdan /37Prinlesa Diana gi Prinlul Charles / 40George Sand 9i Fr6d6ric Chopin / 44Friedgard Thoma 9i Emil Cioran / 47Tita Cristescu gi Liviu Ciulei / 51Maria ObrenovicigiAl. loan Cuza /55

DBeatrice li Dante / 58lrinel Liciu 5i $tefan Augustin Doinal / 52Henriette Yvonne Stahlgi Petru Dumitriu / 65

E

Wallis Simpson gi Edward de Windsor / 69Veronica Micle 9i Mihai Eminescu /72lsadora Duncan 9i Serghei Esenin 175

F

Zelda 9i Scott Fitzgerald / 79

G

H

Marlene Dietrich giJean Aabin / 82Jean Seberg gi Romain Gary / 85Lida Baarova gi Joseph Goebbels / 89Nelly giTraian Grozivescu / 92Coco Chanel gi Hans G0nther von Dinckage / 9S

Lillian Hellman 9i Dashiell Hammett / 97Marion Davis gi Randolph Hearst / 99Hannah Arendt pi Martin Heidegger / 102Martha Gellhorn 9i Ernest Hemingway / 105Eva Braun li Adolf Hitler / 108Valerie Treirweiler pi Frangois Hollande / 111

Maruca Cantacuzino, Cella Delavrancea / 115gi Nae lonescu / 115

Natalia Negru, $t.O. losif gi Dimitrie Anghel / 126

Milena Jesenskd, Dora Diamant 9i Franz Kafka / L29Gloria Swanson piJoe KennedV / 133Marilyn Monroe giJohn F. Kennedy / 135

lnessa Armand 5iVladimir llici Lenin / 137Lola Montez gi Ludovic al Bavariei / 141

Alma tiGustav Mahler / L44Lili Brik gi Vladimir Maiakovski/ 147Nadejda si Osip Mandelstam / 150Barbu Stirbey, Joe Boyle 9i regina Maria / L54Sylvia Angeloff gi Ramon Mercader / 159Ana de Bourbon-Parma gi regele Mihai/ 164Marilyn Monroe gi Arthur Miller / 170

M

N

o

Anne Pingeot giFrangois Mitterrand /L74Jeanne H6buterne giAmedeo Modigliani / L77Elena Sutu gi Paul Morand / 180Clara Petacci gi Benito Mussolini/ 185

Maria Walewska pi Napoleon Bonaparte / L87Maria Tdnase gi Maurice Negre / 190Lady Hamilton gi amiralul Nelson / 194

Hortensia Racovifi giAlexandru Odobescu / 197Maria Callas gi Aristotel Onassis / 201

Olga lvinskaya gi Boris Pasternak / 203Eva gi Juan Peron / 207Lica Gheorghiu gi Ginel Plicinfeanu / 210

Rose de Waldeck giJohann von Ravenstein / 2t2Frida Kahlo gi Diego Rivera /2L4Camille ClaudelgiAuguste Rodin / 218

Lou Salom6, Rainer Maria Rilke,Friedrich Nietzsche, Sigmund Freud /22LSimone de Beauvoir giJean-Paul Sartre / 224Ava Gardner gi Frank Sinatra / 226Arletty gi Hans Jiirgen Soehring / 229Nadejda Alilueva pi losif Stalin /232

Martha Bibescu gi Colonelul Thomson / 236

Marina Vlady 9i Vladimir Vysotsky / 238

Rita Hayworth gi Orson Welles / 240

V

W

Elsa Triolet gi Louis Aragon

Dupi rdzboi, a existat la Paris cuplulJean-Paul Sar-tre * Simone de Beauvoir. Cei doi gi-au propus si tiniprim-planul scenei literare pariziene. A existat insiincd un cuplu de neignorat - la fel de ahtiat dupd mon-denitili, glorie, dispute ideologice gi bani- Louis Ara-gon 5i Elsa Triolet.

Elsa Triolet era sora muzei luiVladimir Maiakovski,Lily Brik. Era rusoaict, niscutS intr-o familie evreiascSbogatd. A avut o bun5 educalie, fdcea parte din lumeamare a Moscovei. A studiat arhitectura. in 1917 ajungein Franla ca solie a ofi|eruluiTriolet, de care divorleazdzece ani mai tArziu.

in L928, apare la o petrecere in Montparnasse la unlocal la mod5, La Coupole, unde se adunau de reguli su-prarealigtii sub comanda luiAndr6 Breton. Venise speci-al si il cunoasc6 pe Aragon, scriitor de succes la aceeavreme.,,Vederea" reugeste, cei doi devin un cuplu.

Aragon era bastard, situalie care l-a f5cut si suferetoati viafa. TatSl lui natural, un politician influent, apreferat si nu il recunoasci. Aragon a aflat t6rziu cifemeia care se dddea drept sora mai mare, apoi mitu-g6, era mama lui. A fost secretul siu, care l-a fScut sisufere c6t a trdit. l-a 9i dat o vulnerabilitate emolionalSapdsatd.

Pirisit de o iubiti, o bogatd americand pe seamaclreia triia, a incercat sE se sinucidS. in tinerele a avutepisoade homosexuale, cum scrie Drieu de la Rochelle,prietenul cel mai apropiat (fascist, apoi colaboralionistin anii '40, se sinucide imediat dupi rizboi). Aragon s-alisat mereu dominat, a ciutat mereu proteclie. intdi la

A

suprarealigti, apoi la comuni;ti. Dar figura dominanti avietii lui a fost Elsa Triolet.

ln anii '20, Aragon a fost unul dintre personajelecheie ale avangardei. A scris poeme, romane, a f6cutgazetdrie. Tn 1927, ianuarie, Louis Aragon s-a inscrisin PCF (Partidului Comunist Francez). A fost un fidelal Moscovei, adeziunea sa a fost una zgomotoasS,ferventS, Tn 1931 a publicat ,,Triiasci GPU", un elogiuadus aparatului represiv sovietic. A vizitat URSS insofitde Elsa Triolet de mai multe ori, de unde a revenit defiecare dati plin de entuziasm. L-a suslinut pe Stalingi dictatura lui sdngeroasi - Marea Teroare, proceseledin anii '36-'38, Pactul Ribbentrop-Molotov. A condusmai multe publicafii controlate de Kremlin gi a parti-cipat la campanii de propagandd duse de Comintern.Moscova i-a furnizat fonduri cu larghele.

Louis Aragon igi impresiona contemporanii prinstandardul siu de viali. Afi9a, in ciuda ideologiei pro-letare, aere aristocratice, ii plScea sd arate ca un dandy.Ca pi Elsa Triolet, mereu supraelegant5, de care era ne-despir[it. Ea a fost principala lui sfStuitoare. Nu a lipsitniciodati din deciziile lui. S-a speculat cd ar fi existat le-gdturiintre ea gi Comintern sau chiar KGB. Misiunea eiar fi fost s5 il manipuleze, si il influenfeze sd ia pozitiifavorabile URSS. Deocamdati probele gi documenteleinvocate sunt doar indirecte.

in anii '40, Aragon gi Elsa Triolet se refugiazi in Sud,in zona neocupatd de nemfi, unde nu au avut de su-ferit gi unde scot o publicalie clandestinS de obedien-tr6 comunistd (le-am vdzut casa unde se ascundeau laNisa). Dupd rdzboifac figuri de mari rezistenfi. Aragone principalul intelectual oficial al PCF. O uriagi magi-ndrie de partid ll menline in centrul atentiei. Devine

membru al CC, al PCF, conduce revista Partidului, lesLettres froncaises, Cei doi s-au aliturat tuturor cam-paniilor dirijate de Moscova, procesul Kravchenko, infavoarea sofilor Rosenberg, in legiturd cu r5zboiul dinCoreea.

Moartea lui Stalin, la 5 martie L953, nu ii schimbiatitudinea de subordonare totale fati de Moscova. Ecriticat totugi de Kremlin pentru publicarea unui por-tret al lui Stalin ficut de alt membru de vazi al PCDPablo Picasso, considerat o blasfemie. 19i pune cenu96in cap public. Nu gtiu dacd a fost prea convins, dar cumdepindea de banii Moscovei, aga cd nu avea incotro.

Mereu pe linie, dupi Raportul Hrugciov din februa-rie 1955, care a demascat cultul personalit6fii lui Sta-lin, Aragon lasd sd treacd in paginile Les Lettres fran'coises cdteva note critice vizavi de Stalin gi de trecut.Totodati se manifesti ca un pro-hrugciovist. Primegtein acel an Premiul Lenin. Aragon a suslinut ferm politi-ca Moscovei ?n legituri cu criza din Polonia. A fost deacord gi cu interventia tancurilor rusegti la Budapesta.

Astizi e greu de inleles rolul pe care l-au jucat Ara-gon - Triolet in spaliul cultural parizian gi cdtd putereau exercitat. Mai ales ?n primele decenii de dupS riz-boi, fSceau gi desfSceau totul- mai ales la stAnga.

C6nd Armata Rogie a invadat Cehoslovacia, pozifia

luiAragon s-a schimbat. Franfa evoluase mult. Aragonimbitrdnise. Poate se plictisise sd fie soldatul credin-cios al Kremlinului. Pozitia sa de portavoce a URSS l-apus adesea in situafii ridicole gi ruginoase moral gi in-telectual. Sub Brejnev, credibilitatea com unismul u i s-adiminuat mult. Atitudinile celor doi, Aragon ti Elsa Tri-olet, nu au maigisitin Franfa ecoul din anii '50. Comu-nismul nu a mai fost ca altidatS, in Occident, ceva la

A

44

mode, 9ic, monden. A fi un rebel rogu, a visa revolutiaproletarS, a conspira contra burgheziei deveniserd ati-tudinivetuste. Nu maiaducea beneficii, nu maiasigu-ra o carierS, bani, prestigiu. Multi militanli comunigtifrancezi luau distan!e, mai ales intelectualii. Louis Ara-gon a inteles schimbarea care se produsese in opiniapublicd gi a criticat invazia din 1958. Moscova - ca re-aclie - a lisat revista Les Lettres Froncaises fdri finan-!are. A dat faliment gi a fost inchis5 in L972.

lntr-un fel, Aragon era o pagini vie de istorie litera-rd gi politic5. Fusese in tinerele un poet de talent, daraservirea artei lui ideologiei marxist-staliniste gi cauzeiMoscovei l-a costat destinul literar pe care ar fi pututsd.il aib6. Azi, de exemplu, romanul sdu, ,,Comunigtii",e de necitit, maculaturS. Pufine din operele lui dep5-gesc aceasti condilie. lnfluenla luiin cultura francez5 afost ingelitoare. Autoritatea lui era dat6 de suslinereaaparatului PCF, nu de talentul sau de valoarea operei.Cheia a fost legiturile sale pivilegiate cu Kremlinul. CAtcomunismul a pirut sd fie o cauz5, rolul lui a fost pemdsurd. Apoi s-a diminuat gi a dispirut - ca ti URSSmai t6rziu. Aragon poarti ca scriitor amprenta epociisale, nu a lSsat in urma lui nimic care si reziste in timp.

in 1970, Elsa Triolet, marea lui dragoste, parteneralui de cabale literare pariziene, de excomuniciri gi pre-

mieri, de scandaluri, de aparilli mondene gi polemiciidelogice, a murit. A fost ingropati la mogia celor doide la Saint Arnoult-en-Yvelines. Aragon i-a supravieluit12 ani. A murit gi el in 1982. RimiSilele lui odihnescalSturi de cele ale Elsei Triolet.

Luxita Florescu gi Nicolae Bilcescu

Nicolae Bdlcescu a fost eroul meu in adolescentS, aSfi vrut sd semin cu el. l-am citit scrierile. Am citit mult 5idespre viala pe care a dus-o. M-a frimAntat ideea revolu-

f iei incep6nd de atunci.lmprumutati de la B6lcescu. Mi-atransmis c5 un regim politic autoritar gi corupt nu poate

fi rdsturnat dec6t prin revolufie. A rdmas pentru mine fi-gura tutelar6, nepdtati a Revoluliei de la 1848 li a ideiide revolulie la rom6ni pAnE azi. Doui revoluliia cunoscutpoporul rom6n: L848 9i 1989.

Bilcescu s-a niscut la 29 iunie 1819 in Bucuregti,pe unde este azi Biserica ltaliani. Drumurile copilS-riei gi adolescenlei l-au purtat la Biserica Boteanu,din apropiere (peste drum de gospodiria familiei;bulevardul Magheru nu era trasat), unde mama lui,Zinca, il ducea la slujbi duminica. Alt popas, gcoalaSf6ntul Sava (absolviti in 1835), pe locul din spate-le statuii lui Mihai Viteazul. Era al patrulea copil alcupluluiZinca Bdlcescu gi Barbu Petrescu. Tolicopiii- Costache, Maria, Sevastita, Nicolae gi Barbu - auluat numele mamei, dupi o mogioari in satul Bdl-cegti.

A rdmas orfan de tati la vdrsta de cinci ani. in1838, a intrat in armatS ca iunker. ln 1840 a fostarestat impreuni cu un grup (condus de Dimitrie Fi-llpescu), acuzat de un complot care viza rdsturnareadomnitoruluiAlexandru Ghica. Condamnat la trei ani,este depus la Mdnistirea Mirgineni, unde se ?mbol-ndvegte de tuberculozd, boalS fatalS in acele timpuri.A fost eliberat in L842 (dup5 schimbarea domniei decdtre Gheorghe Bibescu.)

B

13

Luxila Florescu s-a ndscut in 1816, tot ?n Bucuretti,?n mahalaua Scorlarului, pe malul drept al Dimbovifei,pe l6ngi Biserica Sfantul Spiridon. Era fiica marelui agilordache Florescu 9i al Anicii Sulu. Luxila Florescu afost cdsdtoritd de pirinli, minorS fiind, cu un ofiler dintrupele ruse stalionate in Principate - porucicul FilipKrijanovski. Cisitoria s-a destrimat in 1835.

inceputul povegtii de iubire dintre Nicolae Bdlcescugi Luxila Florescu dateazS din perioada imediat urmS-toare eliberdrii lui de la Mirgineni gi a intoarcerii lui laBucuregti. in anul L844, Bilcescu pleaci tn striinitatepentru cerceteri gi studii istorice, dar gi pentru politi-cd 9i activitili masonice. Luxifa il urmeazd prin Europadupd un timp. Sunt semnalali in ltalia (Bdlcescu i9i c5-uta sdnitatea, aflase cd suferd de tuberculozd) la Pisa,Livorno, Neapole.

in iulie 1847, Bilcescu ii scria Luxifei Florescu, in-toarsd in fard: ,,Parisul e pustiu fdrS tine. Egti singurafemeie pe care o iubesc. Nu m5 voiintoarce in Rom6-nia decdt daci voi avea certitudinea reintdlnirii cu tine.Am nevoie disperati de tine."

ln 1848, il gdsim la Paris. Aici particip6 la revolu-lia din februarie care duce la inl5turarea regelui Lou-is-Philippe. Bilcescu este entuziasmat - vede drumulpe care trebuia sa o ia fSrile Romane. Luxila Florescuera insircinati gi nagte in mai 1848 la Budapesta unfiu, Bonifaciu. Copilul nu va fi recunoscut de familia Lu-xilei. Nicide BSlcescu, care nu iiva da numele lui. Va fiadoptat de mamS totugi, zece ani mai t6rziu, in 1858.

Evenimentele revolulionare gi activitatea lui Bil-cescu in |ara Rom6neascS din primdvara anului L848se cunosc. Nu insist. Din toamne, colindd prin Europa,despirlit de Luxila Florescu, mama copilului. Conspiri

'14 15

pentru o noui revolufie, cu maimulfisorfide izb6ndd.Tuberculoza se agrava, gtia c5 e condamnat, boala nuavea leac. A renunlat la un moment dat la activitateapoliticS, fiind bolnav dar 9i dezamigit 9i mAhnit de con-flictele permanente dintre exila[ii rom6ni. S-a consa-crat cercetdrii istorice gi masoneriei de care era legat.A redactat,,Rom6nii supt Mihai-Voievod Viteazul", pecare din nefericire nu a apucat si o vadd publicatS. Aapdrut postum, sub ?ngrijirea lui Alexandru Odobescu.

SlSbit de boal5, s-a stabilit 16ngd Paris, la VilledAvray, in 1851, in primivari. Apoi, se duce la Hydres,insolit de sora lui Sevastifa, dar ti de Maria Cantacu-zino, al cirei rol pe l6ng5 Bdlcescu nu il cunoagtemprea bine. DacE md iau dupi unele scrisori, pare sd fieo noui iubit6. La sf6rgitul lunii aprilie 1852, Bilcescupornegte spre Constantinopol. La 8 septembrie, tre-ce Dunirea pe malul st6ng, la Turnu Mdgurele, undepentru cdteva ceasuri se int6lnegte cu Zinca Bilcescu 9icu doui dintre surori. Trebuie sd plece degrabE inapoi,deti spera sd rSmind mai mult timp. Domnitorul Bar-bu Stirbey nu ii permite si rSm6nd de teama rugilo4care supravegheau totul ti erau ostili pa9optittilor carece ruserd desfi i nf a rea Regu la mentelor Orga n ice, i nven'

tia lor. Un aspect interesant este ci Luxila Florescu nuparticipi la int6lnire, nu gtim de ce. E destul de plauzi-bil cd Bilcescu ar fi vrut s5-9i vadi pentru prima datdcopilul.

O lunS mai t6rziu, ?n octombrie, se indreapti spreItalia. Trece prin Neapole, se oprette la Palermo la L7octombrie 1852. A inchiriat o camerd la cel mai bunhotel, Alla Trinacria, de pe Via Butera, aproape de port.

Aici locuise intr-o vreme Garibaldi. Primegte camera26, la etajele superioare, o camerS modestd in raport

B

cu apartamentele de lux plasate la etajele inferioare.Agonia se declangeazi din prima zi a gederii lui aici.Continud sd igi a;tepte prietenii, cirora le scria infrigu-rat sd vinS si-l vadi pentru ultima dat5. Nici DimitrieBritianu, nicifralii Golescu, nici lon Ghica nu dau cursinvitafiei. Trimit scrisori in care aratS ci alte obligaliiii refin la Londra, la Paris, la Constantinopol. LuxifaFlorescu gi Maria Cantacuzino ii trimit gi ele explicafii,odati cu refuzul de a cil5tori la Palermo si ?l vadd pemuribundul Bilcescu.

lati un fragment din ultima scrisoare a Luxifei Flo-rescu, din fericire pdstrat5: ,,Am aflat ci egtiin Sicilia laPalermo ca si petreci iarna gi nu gtiu insi de mai aivre-un prieten care si poatd veni la tine. Cu siguran|d acestfapt te chinuiepte amarnic. Cu cAtS mullumire ag primisuferinlele tale, sd te vdd scipat din ele. Eu, Bonifaciu9i toli ai mei suntem sinitogi, toti iti trimit complimen-te. Bonifaciu ili sdrutd m6na gi eu, prietenul meu, tesdrut de mii de ori gi te rog acuma ca intotdeauna s5mi crezi a ta bunS prietenS". Un adio? Cert.

E gisit mort la 29 noiembrie 1852 in cimSrufa luide la Hotelul Trinacria, Avea 33 de ani. A fost inmor-m6ntat a doua ziin cimitirul Ministirii Capucinilor. Amurit singur, pdrdsit de toli ai lui. O tristefe,

16 17

Bonnie Parker & Clyde Barrow

Un canal de televiziune reia Bonnie & Clyde, filmullui Arthur Penn din 1967, cu Faye Dunaway gi WarrenBeatty. C6nd l-am vSzut prima datd, mi-a pl6cut. Acum,mai pufin. Azivdd limpede cd violenla esteinfrumuse1ata

9l edulcoratS. Cei doi ucigagi in serie sunt eroizali, devinin film fiinle romantice, pure, micinate de iubirea lor. Ro-meo gi Julieta inarmali, care ucid politritti gi civilifird sdclipeascd ?n drumul lor spre fericire. Ajunge si nu le placdde mutra ta ca sd scoatS pistolul gi si trag5. Doi despera-dos, bandilifuriogi care lasi cadavre pe unde trec.

Adesea, cei doi ucid numai din pldcerea de a uci-de, pentru a-9i dovedi ci indriznesc, c5 trec limiteleomenegti ale unor ingi normali. Lasd convenienleledeoparte ca sd facd pe grozavii unul fafd de celSlalt.Morala este rdsturnatd pentru cd sunt uitate victime-le. Epoca este descrisd ca avAnd mvlt glomour. Filmula devenit,,cult" in timp gis-a al6turat mitologiei MariiCrize.

Filmul ecranizeazi o istorie reali, petrecuti in aniiMarii Crize, L929 * 1933. O epocd mitizatd de culturaamericand, mai mult dec6t cea a celuide-al Doilea Riz-boi Mondial sau aventura din Vietnam. Bonnie Parkergl Clyde Barrow sunt foarte tineri, ndsculi in 1910 gi1909. Vin de la marginea societdfii. Albi siraci, decla-sati, cu ganse minime de a reugiin viafd. Nu au nicio re-sursl in afara delincvenfei. Aici pot si faci rost de banica sI triiscl, s5-gifacd un nume, sd citeascd despre eiin zlare. C6nd egti firi ocupalie 9i firi meserie, cel maislmplu este si inveli pe un c6mp sau ?ntr-un hambarsd mdnuiegtiun pistol.

B

I

Suntem intr-o Americd dezaxatS, care gi-a pier-dut simtul ordinii gi al legii. Texas este locul actiunii,legendele pistolarilor din secolul al XIX-lea sunt incdfoarte prezente. Nu sunt privifi neapirat ca nigte pa-ria, outlaw, mai mult cu simpatie. Sunt vizufi ca nigtejustiliari. A ucide (un polilist mai ales) inseamnS unact de dreptate. AutoritSlile sunt detestate in Americaprofundi, mai ales Guvernul central din Washington,de unde gi aura pe care Bonnie & Clyde gi alfii ca ei ocapdtd peste noapte.

Tn 23 mai 1934, cdnd sunt ucigi de politie intr-o am-buscadf, organizati in urma unui denunf, aveau 23 9i24 de ani. in magina lor s-au tras, in Louisiana, 86 degloanle. 56 au nimerit: Clyde - gofer, la volan - a muritinstantaneu, Bonnie mai t6rziu, dupi ce a fost seceratide o rafalS.

Cei doi s-au cunoscut in Dallas cu patru aniin urmi.Hotirdsc repede sd formeze un cuplu. El abia iegise dininchisoare, lucru care pe ea o inc6nta. Era fascinatd deduri, de biielii rdi, de cei certali cu legea, de indiviziicu potenlial criminal. Violenla o excita. Bonnie estecSsitoriti de la 17 ani, solul ei se afld in inchisoarec6nd incepe relafia amoroasi gi ucigagd cu Clyde. Nua divorlat niciodatS. in film apare fumdnd cu gesturielegante ligdri superlong, cum trage din toate poziliilecu pistolul automat, cum iifine de gase lui Clyde, iubi-tul ei. Sunt un cuplu foarte gic in pr6fdraia Texasului,a$a vrea regizorul. Eljefuiegte relaxat b6nci, fuge de lalocul fapteiin magini de mare vitezi pentru aceltimp 9ischimbi rafale cu polilia ?n goana de pe gosea.

Bonnie gi Clyde in aventuri, triiesc dragostea laprima vedere. lnstinctivS, animalici, degi el di semnede impotentd, pe care i-o vindecd o virsare de s6nge

1C 1C

venitd la timp. Aga ii dispar inhibiliile. Pufin Freud nustricd nici c6nd este vorba de o felafie.

Cei doiincep s5 jefuiascd prdvilii izolate, benzindrii.$i-au jurat cd nu se vor ldsa prinpi vii de polilie. Joacalor de-a bandiliiincepe si semene cu o tragedie. Mizacregte c6nd Clyde ucide intr-un birt un polilist in mi-siune. Va mai ucide opt p6ni in ziua fatald de 23 mai1934. Cei doi sunt figali drept,,inamicul public numd-rul 1". A ucide un polifist este delict federal gi cazul lorcade in sarcina FBl, celui condus de John Edgar Hoover.Se declangeazi o adevdratd v6ndtoare pentru captura-rea sau uciderea celor doi.

O observalie naivd: doi riufScitori, ucigagi in serie,cu sdnge rece, oricAt de neomeno;i gi ticilogi ar fi, potiubi. Au dreptul la fericire ca oricare dintre semeniinogtri. Chestiunea este daci trebuie sd ucizi, sd neno-rocegti pe altrii ca si te bucuri de iubirea ta. Darin esen-|5, riuficitorii pot iubi pdnd la sacrificiul de sine. Nudoar cei bine educafi. Nu doar burghezilor li se ?ntdm-pld sd se indrdgosteasc5. $i in strdfundurile societitii,in straturile cele mai de jos, sentimentele existd gi suntputernice. Chiar daci se int6mplS si alimenteze crima.

Clyde ucide ca sd ii dovedeasc6 femeii iubite cd e-nstare sd verse sAnge, sd ia via!5 de om, gi astfel s-o cu-cereascS. Vrea s5 par6 un semizeu, deasupra oameni-lo6 supraom, ilbermensch. Repet6 figura de c6te orii se ivegte ocazia. PlScerea lui de a ucide vine gi dinsentimentul inferioritifii, din situalia lui de declasat,de ins aflat la marginea societilii. Clyde o accept;, infond, dar nu gi vizavi de Bonnie. Fald de ea face para-dl, braveazd, trine sd fie demn de inima ei. Se revan-geaz5. Pentru asta ucide gi ii aratd cadavrele ca pe nigtetrofee. E o iubire mediatd de s6nge.

B