reforma tratatului de la nisa
TRANSCRIPT
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 1/102
REFORMA TRATATULUI
DE LA NISAPRIVIRE SPECIALA ASUPRA SISTEMULUIINSTITUTIONAL COMUNITAR EUROPEAN
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 2/102
Cuprins
ListaLista
Abrevieri .......................................................................................................Abrevieri .......................................................................................................................... 3................... 3
Introducere ...................................................................................................Introducere ...................................................................................................
............................. 5............................. 5
Capitolul I. ISTORICUL CONSTRUCTIEI EUROPENE
}I ORGANIZAREA INSTITUTIILOR SALE – ATRIBUTII SI
FUNCTIONAREI.1. Istoricul construc\iei
comunitare................................................................................ 6
I.1.1 Comunităţile europene în zilelenoastre....................................................... 8
I.1.2 Europa la sfârşitul primului războimondial................................................. 9
I.1.3 Europa la sfârşitul celui de-al doilea război
mondial................................. 10
I.1.4 Începuturile integrării în EuropaOccidentală..............................................11
I.2. Consiliul Uniunii
Europene........................................................................................ 12
I.3. Comisia Uniunii
Europene......................................................................................... 19
I.4. Parlamentul UniuniiEuropene................................................................................... 27
I.5. Curtea de Justiţie a Uniunii
Europene................................................................…… 37
Capitolul II. ALTE ORGANE ALE INSTITU|IILOR EUROPENECapitolul II. ALTE ORGANE ALE INSTITU|IILOR EUROPENE
II.1. Organe prev`zute de
tratate....................................................................................... 41
II.2. Organe
tehnice..........................................................................................................
42
2
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 3/102
II.3. Organe înfiin\ate de Institu\iile Comunit`\ilor
Europene.......................................... 43
II.4. Organe
paracomunitare ............................................................................................
43Capitolul III. REFORMA TRATATULUI DE LA NISACapitolul III. REFORMA TRATATULUI DE LA NISA
III.1. Tratatul de la
Nisa.................................................................................................... 45
III.2. Reforma
institu\ional`..............................................................................................
52
III.3. Modific`ri generaleinstitu\ionale............................................................................ 53
III.4. Modific`ri ale tipurilor de instrumente
utilizate...................................................... 58
III.5. Reforma procedurilor de
decizie.............................................................................. 59
III.6. Modific`ri ale c@mpului material de
ac\iune........................................................... 61Concluzii........................................................................................................
................... 67
Bibliografie....................................................................................................
................... 72
Lista
Anexe............................................................................................................
........... 75
3
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 4/102
ABREVIERI
A.C.L. - Asocia\ia comer\ului liber
A.E.L.S. - Asocia\ia european` a liberului schimb
Art. -Articolul
A.U.E. - Actul unic european
B.E.I. - Banca european` de investi\ii
C.E. - Comunit`\ile europene
C.E.C.A. - La Communaute europeenne du charbon et de l'acier
(Comunitatea european` a c`rbunelui ]i o\elului)
C.E.E. - Comunitatea economic` european`
C.E.E.A.
sau EURATOM - Comunitatea european` a energiei atomice
C.E.S. - Comitetul economic ]i social
C.D.E. - Culegere de decizii europene
CJ. - Curtea de justi\ie
COREPER - Comitetul reprezentan\ilor permanen\i
C.P.E. - Cooperarea politic` european`
C.S.C.E. - Conferin\a pentru securitate ]i cooperare în Europa
E.C.U. -Unitatea monetar` european` (U.M.E.) a c`rei valoare
este determinat` dintr-un ansamblu de unit`\i monetare
F.E.D. - Fondul european de dezvoltare
F.E.D.R. - Fondul european de dezvoltare regional`
F.E.O.G.A. - Fondul european de organizare ]i garantare a
agriculturii
F.M.I. - Fondul monetar interna\ional
I.M.E. - Institutul monetar european
J.O.C.E. - Jurnalul oficial al Comunit`\ilor europene
O.C.E.D. - Organiza\ia pentru cooperare economic` ]i dezvoltare
P.E.S.C. - Politica extern` ]i de securitate comun`
P.N.B. - Produs na\ional brut
S.E. - Societate european`
S.E.B.C. - Sistemul european al b`ncilor centrale
4
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 5/102
S.E.E. / E.E.E. - Spa\iul economic european (cuprinde cele 15 state
membre ale U.E. ]i Norvergia, Islanda; Elve\ia a respins
printr-un referendum na\ional aderarea la S.E.E.;
Liechtenstein a aderat la mijlocul anului 1995 - iulie - la
S.E.E.) S.M.E. - Sistemul monetar european T.C.E. - Tratatul instituind Comunitatea European` TEMPUS -
Trans-European Mobility Programme for University
Studies (Program de Mobilitate Transeuropean` pentru
Studii Universitare)
T.P.I. - Tribunalul de prim` instan\`
T.U.E. - Tratatul asupra Uniunii Europene
T.V.C. / T.D.C. - Tariful vamal comun / Tarif "douanier" comun T.V.A. - Taxa pe valoarea ad`ugat`
U.E. - Uniunea european`
U.E.M. - Uniunea economic` monetar`
U.E.O. - Uniunea Europei Occidentale
Z.E.E. - Zon` economic` european`
5
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 6/102
INTRODUCERE
Extinderea Uniunii Europene implic` necesitatea unei structuri
institu\ionale eficiente care s` permit` afirmarea organiza\iei pe planmondial. Structura urmeaz` s` fie adaptat` pentru o Uniune cu 27 de state.
Conferinţa interguvernamentală şi-a încheiat lucrările pe 11
septembrie 2000 la Nisa printr-un acord asupra chestiunilor instituţionale
care nu fuseseră reglate la Amsterdam în perspectiva proiectatei extinderi
a Uniunii Europene. După semnare a urmat lungul proces de ratificare de
către statele membre, încheiat cu acceptul Irlandei în decembrie 2002 şi
intrarea în vigoare a tratatului la 1 februarie 2003. Tratatul de la Nisa cuprinde doar principiile şi metodele de
repartizare a locurilor în Parlament, Consiliu şi Comisie, pe măsură ce ţările
noi vor adera, repartiţia exactă a locurilor urmând a fi determinate în
tratatele de adeziune. Principiul respectat în împărţirea locurilor este
egalitatea de tratament pentru \`ri cu talie comparabilă.
Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de co-legislator al
Parlamentului European, procedura de co-decizie urmând sa fie aplicata si în domeniile: lupta împotriva discriminarilor, coeziune economica si
sociala, vize, azil, imigra\ie.
Domeniile în care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justi\ie a
Comunit`\ilor Europene au fost, de asemenea, extinse.
Tratatul de la Nisa asigur` o baz` juridic` partidelor politice din
statele membre prin definirea unui statut care s` permit` mai ales
stabilirea unor reguli asupra modalit`\ilor de finan\are a acestora.A fost stabilit un num`r maxim de 732 de mandate în Parlamentul
European (în loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). La data
intr`rii în vigoare a Tratatului de la Nisa, unele state membre vor avea mai
pu\ini reprezentan\i în Parlament, de exemplu, Fran\a, care are momentan
87 de mandate, va avea numai 72. Num`rul de mandate prev`zut pentru
statele candidate va ramâne subiect al negocierilor de aderare.
În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate dou` proceduri
de vot: unanimitatea si majoritatea calificat`. În perspectiva viitoarei
extinderi, men\inerea unanimit`\ii, procedura care asigur` fiec`rui stat
6
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 7/102
drept de veto, ar putea face s` apar` obstacole în luarea deciziilor.
Majoritatea calificat` are la baz` un sistem de ponderare a voturilor în
cadrul Consiliului Uniunii Europene, format din mini]trii statelor membre,
fiec`rui stat fiindu-i atribuit un anumit num`r de voturi, func\ie de
popula\ia sa.
7
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 8/102
Capitolul I.Capitolul I.
ISTORICUL CONSTRUCTIEI EUROPENE SI ORGANIZAREAISTORICUL CONSTRUCTIEI EUROPENE SI ORGANIZAREA
INSTITUTIILOR SALE – ATRIBUTII SI FUNCTIONAREINSTITUTIILOR SALE – ATRIBUTII SI FUNCTIONARE
"Actul unic european, prima revedere generală a tratatelor
comunitare, confirmă că, indiferent de faptul că Europa se sprijină pe cele 3
Comunităţi, ea nu se limitează la ele".
Cu toate că reflecţiile cu relevanţă comunitară aparţin, după unii autori,
"perioadei Antichităţii, când cucerirle romane au fost considerate ca
manifestări ale unei astfel de tendiţe", aceeaşi sorginte având şi încercările
de refacere a graniţelor fostului imperiu roman, menţionate în perioada luiCarol cel Mare, prezenta lucrare se va ocupa, îndeosebi, de studiul şi
analiza fenomenului comunitar de după anii 1900, mai exact de la sfârşitul
primului război mondial şi până în zilele noastre1.
I.1. Istoricul construc\iei comunitare
Comunităţile europene sunt organizaţii care, pornind de la necesităţileintegrării economice, au pregătit condiţiile pentru integrarea politică.
Procesul evolutiv a dus la adâncirea structurilor democratice şi
consolidarea puterilor acestora.
Paralel cu procesul evolutiv a avut loc şi extinderea numărului statelor
membre, de la cele 6, care au fost la început, până la cele 27 existente în
prezent.
Crearea Comunităţilor europene are ca temei planul lui RobertSchuman fost ministru de externe francez) care, în'anul 1950, a lansat
ideea "unei unităţi a Europei Occidentale".
Pornind de la această propunere, 6 ţări europene (Belgia, Franţa, Italia,
Germania, Luxemburg şi Olanda) au semnat, în 1951, la Paris, Tratatul
care a intrat în vigoare în 1952, instituind prima Comunitate europeană,
Comunitatea europeană a cărbunelui şi oţelului (C.E.C.A.).Această
Comunitate avea ca instituţii: Înalta Autoritate (instituţie suprastatală),Consiliul Special de Miniştri, Curtea de Justiţie şi Adunarea Comună.După ce
1 Dick Leonard - Ghidul Uniunii Europene, Editura, Teora, Bucureşti, 2001, p. 65
8
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 9/102
a intervenit Tratatul de la Bruxelles, din 1965, intrat în vigoare în 1967
(numit şi Tratatul de unificare a Executivului), Comunitatea europeană a
cărbunelui şi oţelului dispune de aceleaşi instituţii ca şi celelalte două
Comunităţi, ulterior înfiinţate2.
Parlamentul european (una dintre instituţiile comune) decide folosireaexpresiei "Comunitatea europeană", în scopul de a desemna entitatea
politică suprastatală realizată prin tratatele de constituire. De menţionat
este faptul că, deşi această terminologie se foloseşte tot mai mult în
documentele comunitare, uneori aceasta vine în conflict cu prevederile
tratatelor de înfiinţare, fiecare dintre acestea având ca obiectiv stabilirea
unei "Comunităţi separate", precum şi cu referirile concrete la instituţiile
Comunităţii.De exemplu, denumirea iniţială a Comisiei, potrivit tratatului, este
"Comisia Comunităţilor europene", însemnând autoritatea executivă unică
pentru cele 3 tratate care stau la baza Comunităţilor.Comunitatea
economică europeană (C.E.E.), precum şi Comunitatea europeană a
energiei atomice (C.E.E.A.) au fost înfiinţate prin "Tratatele de la Roma",
încheiate în 1957, între aceleaşi 6 state membre ale Comunităţii europene
a cărbunelui şi oţelului.Comunitatea economică europeană este, de fapt,cea mai importantă dintre comunităţi cuprizând o sferă largă şi variată de
activităţi cu caracter economic şi are relaţii de asociere cu numeroase state
de pe diferite continente.
Aceasta şi-a sporit treptat numărul de membri (până a ajuns la cei 27
existenţi în prezent). O preocupare importantă a C.E.E. a fost şi aceea de a
încheia Acorduri de asociere cu ţări europene, precum: Islanda, Polonia,
Ungaria, Elveţia, Malta, Cipru, România şi forme colective de asociere custate din Africa, prin convenţiile succesive de la Yaounde (Yaounde I, 1964-
1969 şi Yaounde II, 1969-1975).
Acestea au fost înlocuite prin Convenţiile de la Lome (1975, 1991),
care au inclus şi state din Caraibe şi Pacific, sporind considerabil numărul
statelor asociate. Din perspectiva scopurilor urmărite, observăm că atât
C.E.C.A., cât şi C.E.E.A. (EURATOM) au în atenţie crearea unei Pieţe comune
2Augustin Fuerea - Institu ţ iile Uniunii Europene Editura Universul Juridic 2002, p. 58
9
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 10/102
a cărbunelui şi oţelului şi, respectiv, a materialelor şi echipamentelor
nucleare.C.E.E. intenţionează, potrivit Tratatului de la Roma3:
• realizarea unei uniuni vamale, economice şi monetare, prin
desfiinţarea taxelor vamale şi a restricţiilor cantitative în comerţul dintre
statele membre;• stabilirea unui tarif vamal comun (T.V.C./T.D.C.) şi a unei politici
comerciale comune faţă de terţi;
• promovarea liberei circulaţii a capitalurilor, serviciilor şi a forţei de
muncă şi realizarea unei politici economice comune în domeniul
agriculturii, trasporturilor, energeticii şi, în perspectivă, o politică bugetară
comună.
3 Diaconu Nicoleta - Sistemul Institu ţ ional al Uniunii Europene, Editura, Lumina Lex,Bucureşti, 2001, p87
10
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 11/102
I.1.1 Comunităţile europene în zilele noastre
Comunităţile europene (C.E.) numără în prezent 27 state membre, cu o
populaţie de peste 370 de milioane locuitori, şi reprezintă cel mai mareteritoriu comercial din lume.La l ianuarie 1993, C.E. au stabilit mersul
ireversibil către integrarea economică, monetară, socială şi politică.
A luat fiinţă Piaţa Unică şi au fost înlăturate o serie de bariere din calea
mişcării nestingherite a persoanelor, bunurilor, capitalului şi serviciilor pe
tot cuprinsul comunităţilor.
Tratatul asupra Uniunii europene creează o uniune economică şi
monetară, precum şi o uniune politică, acordând un statut aparte
cetăţenilor europeni, în acelaşi sens vine şi Acordul care stabileşte Spaţiul
Economic European între cele 27 state membre ale Comunităţilor şi statele
membre ale Asociaţiei europene al liberului schimb.De-a lungul istoriei
sale, construcţia europeană a fost marcată de 2 trăsături caracteristice care
o deosebesc de încercările anterioare de a uni naţiunile europene4:
a) Toate cele 3 Comunităţi (C.E.C.A., C.E.E. şi EURATOM) au fost
întemeiate pe baze economice solide. Acest lucru explică modul în care,
de-a lungul anilor, interesul reciproc şi interdependenţa crescândă au dat
naştere unei adevărate solidarităţi. Astăzi, integrarea economică sporită şi
prosperitatea celor 6 state fondatoare, şi o perioadă relativ mai scurtă
pentru celelalte state care au aderat la Comunităţi între anii 1973 şi 1995,
determină ca nici unul dintre statele membre să nu aibă intenţia de a părăsi
scena Comunităţilor europene (ar avea prea mult de pierdut). Dimpotrivă,
fenomenul este invers, de aderare şi asociere şi a altor state la
Comunităţile europene.
b) Comunităţile europene se bazează pe tratate legale, pe care statele
membre trebuie să le respecte. Litigiile sau conflictele dintre statele
membre şi Comisie sau celelalte instituţii comunitare sunt rezolvate de
către Curtea de Justiţie (Tribunalul european), legile sunt bine cunoscute
de oricine şi legea prevalează între membrii Comunităţilor şi instituţiile
acestora.În prezent, atingerea scopurilor prevăzute în tratate (îndeplinirea
celor 4 libertăţi - libertatea de mişcare a persoanelor, bunurilor, capitalului
4 Manolache Octavian - Tratatul de la Nisa, Editura, All Beck, Bucureşti, 2002, p.14
11
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 12/102
şi serviciilor - şi îndeplinirea politicilor comune în cât mai multe zone) a
determinat, şi încă mai determină, un transfer progresiv de suveranitate de
la. statele membre către instituţiile europene (mai ales către Comisie),
astfel încât ele să poată îndeplini hotărârile adoptate de Consiliul de Miniştri
(în special sub formă de regulamente, directive şi recomandări, careformează împreună legislaţia europeană).
Scopurile propuse de Comunităţile europene sunt duse la îndeplinire
prin intermediul politicilor comune (în domeniul agriculturii, al pescuitului,
al transporturilor, al mediului înconjurător, al comerţului exterior, al
concurenţei, al dezvoltării, al politicii regionale, al energiei, al uniunii
vamale ş.a.) şi al acţiunilor comune (cercetare, dezvoltare, telecomunicaţii,
coordonarea politicilor economice ale statelor membre în scopul asigurăriicoeziunii economice şi sociale, a politicilor sociale, uniunii economice şi
monetare).
Succesul Comunităţilor europene şi capacitatea lor de a atrage din ce
în ce mai mulţi membri se datorează, îndeosebi, următoarelor trăsături
esenţiale5:
- o bază economică solidă care generează independenţă şi
solidaritate;- respectarea legii, caracterizată prin tratate obligatorii care definesc
clar îndatoririle şi competenţa instituţiilor comunitare şi prin
existenţa Curţii de Justiţie;
- un proces democratic de luare a hotărârilor, caracterizat prin
compromis şi consens.
Această combinaţie originală de pragmatism şi principii teoretice a
f ăcut ca, întotdeauna, Comunităţile europene să iasă din marile perioade decrize şi să treacă peste multe şi mari obstacole, păstrându-şi identitatea şi
coeziunea, f ără a pierde din vedere obiectivele propuse.
Realizările cele mai mari ale Comunităţilor europene le putem
sintetiza, după cum urmează:
• asigurarea unei păci durabile între ţările membre, după secole de
conflicte armate;
• întotdeauna Comunităţile europene î şi ating scopurile prin acorduridemocratice, f ără a deveni creuzetul în care identităţile naţionale şi locale5 L’Europe de la A a Z - Guide de l’integration Europeenne
12
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 13/102
dispar. Diversitatea şi respectul pentru varietatea culturală joacă un rol de
seamă în viaţa Comunităţilor. Traducerea fiecărui document oficial în cele
11 limbi oficiale încurajează totodată dezvoltarea limbilor şi culturilor
minoritare.
I.1.2 Europa la sfârşitul primului război mondial
La data de 11 noiembrie6 1918, când s-a sfârşit primul război mondial,
aproape întreaga Europă zăcea în ruine. Bilanţul a fost tragic şi neiertător.
Numărul persoanelor ucise se ridica la peste 10 milioane, în timpul
conflictului a avut loc "Revoluţia din Octombrie" din Rusia, în scopul
menţinerii păcii, popoarele au fost împărţite. Harta geopolitică europeană
arăta altfel la acest început de veac. Tratatul de la Versailles a pus capăt luptelor, iar Statele Unite au
jucat, pentru prima oară, un rol important în afacerile .europene. «Liga
Naţiunilor» a fost înfiinţată în scopul rezolvării pe cale paşnică a
eventualelor viitoare dispute. O mare parte a vechii Europe a fost
reorganizată. Aceasta a fost împărţită în 38 de state, iar graniţele au fost
mărite cu 8000 de kilometri. Atât acest lucru, cât şi faptul că Statele Unite
şi Uniunea Sovietică nu au avut un rol important în cadrul «Ligii Na ţiunilor» însemna că pacea rămânea, totuşi, caracterizată de fragilitate şi
sensibilitate deosebite.
I.1.3 Europa la sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
La sfârşitul celui de-al doilea război mondial o mare parte din
economia europeană era distrusă, în aceeaşi situaţie se găseau şi foarte
multe aşezări umane, milioane de oameni rămânând f ără un adăpost sau locde muncă. Alianţa din timpul războiului, încheiată în Occident, nu mai era
valabilă, iar, în Estul Europei, Uniunea Sovietică î şi mărea sferele de
influenţă.Eşuarea Conferinţei postbelice de la Moscova a însemnat sfârşitul
pactului de război dintre Occident şi Uniunea Sovietică. Evenimentele de la
Praga, din februarie 1948, precum şi cele de la Berlin, din primăvara lui
1949, au mărit tensiunea şi au confirmat de fapt că, Europa s-a aflat sub
dominaţia celor două mari puteri, Rusia şi America, deşi în două moduri6 Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, Drept Institu ţ ional Comunitar European, ediţia a-V a,Editura. Actami, Bucureşti, 2000, p,9.
13
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 14/102
diferite. Europa Occidentală a acelui timp se temea de puterea Uniunii
Sovietice şi f ăcea eforturi considerabile pentru a găsi soluţia potrivită
combaterii puterii ei militare.La numai 7 săptămâni de la capitularea
Germaniei naziste şi cu numai 6 săptămâni înainte de lansarea bombei de
la Hiroşima, reprezentanţii a 50 de naţiuni au semnat «Carta NaţiunilorUnite» (în 1945), la Sân Francisco, în Statele Unite7.
În anul 1946, în cadrul unui discurs istoric ţinut la Zurich, în Elveţia,
primul-ministru de război al Marii Britanii, Winston Churchill, vorbea despre
necesitatea existenţei unor aşa-zise «State Unite ale Europei». Vara anului
1947 a fost marcată de Planul american Marshall, care era lansat în scopul
reconstruirii economiei europene. Astfel, s-a oferit ajutor tuturor ţărilor din
regiune, ajutor care nu a fost acceptat decât de cele care urmau săconstituie Europa Occidentală.În anul1949, 6 ţări din Estul Europei (Uniunea
Sovietică, Bulgaria, Ungaria, Polonia, România, Cehoslovacia) şi fosta
Germanie democrată au semnat acorduri de ajutor economic reciproc
(COMECON). Cu timpul aceste acorduri s-au extins şi în afara graniţelor
Europei, ajungând până în Cuba. Tot în anul 1949 a fost semnat "Pactul
Atlanticului de Nord" punând astfel bazele NATO. în anul 1945 fusese
semnat "Pactul de la Varşovia".Referitor la Iugoslavia, reţine atenţia faptulcă nu a devenit niciodată membră a Comeconului sau a Pactului de la
Varşovia.
7 Valentin Constantin - Documente de baz ă ale Comunit ăţ ii şi Uniunii europene, Ediţia a-II-a, Editura, Polirom, Iaşi, 2002, p. 61
14
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 15/102
I.1.4 Începuturile integr`rii în Europa Occidentală.
Istoria evidenţiază că a fost nevoie de două războaie mondiale pentru
ca europenii să se gândească mai profund la necesitatea şi posibilitatea
realizării unităţii lor pe cale paşnică. Guvernele democratice din Occident,hotărâte să nu repete greşelile trecutului, au căutat calea ieşirii din impas şi
au ales soluţia integrării lor în plan economic şi politic. Astfel, în anul 1948
a fost înfiinţată Organizaţia de cooperare economică europeană în scopul
administrării Ajutorului Marshall din America (care a devenit mai târziu
Organizaţia de cooperare economică şi dezvoltare, OCED), iar în anul 1949
a luat fiinţă Consiliul Europei. Uniunea vamală dintre ţările Beneluxului
(Belgia, Olanda şi Luxemburg) a intrat în vigoare încă din anul 1948, cavariantă de cooperare economică între diverse ţări. Un rol important îi este
atribuit lui Jean Monnet, datorită căruia s-au f ăcut primele demersuri în
scopul realizării unei noi unităţi europene. Acesta, îndeplinând funcţia de şef
al Organizaţiei naţionale a planificării din Franţa, a propus ca producţia de
cărbune şi de oţel din Franţa şi Germania să fie administrată de către un
organism supranaţional. Planul pentru Comunitatea europeană a cărbunelui
şi oţelului (CECA), anunţat la 9 mai 1950 de către ministrul de externe alFranţei, Robert Schuman, a constituit un nou început pentru Europa (De
atunci ziua de "9 mai" a devenit ZIUA EUROPEANĂ, fiind sărbătorită în
fiecare an, inclusiv de România din anul 1995). «Planul Schuman», menit
să evite o nouă conflagraţie mondială, punând ramurile de bază ale
industriei de armament sub control internaţional, prin intermediul unui
tratat inviolabil, a constituit primul pas pe calea construirii Europei8.
Italia şi ţările Beneluxului au sprijinit imediat acest plan, iar la 18aprilie 1951 a fost semnat «Tratatul de la Paris», între Belgia, Franţa,
Germania, Italia, Luxemburg şi Ţările de jos. CECA şi Adunarea sa
parlamentară au fost înfiinţate la 10 august 1952 intrând în vigoare
Tratatul de la Paris, iar Jean Monnet a devenit primul Preşedinte al înaltei
Autorităţi a Cărbunelui şi Oţelului. Cele 6 ţări «din prima linie» a construcţiei
comunitare au aprobat, la 26 mai 1956, raportul politicianului belgian, Paul
Henry Spaak, pe tema unei uniuni economice generale şi a unei uniuni în
8 Dick Leonard - Ghidul Uniunii Europene, Editura, Teora, Bucureşti, 2001, p. 52
15
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 16/102
domeniul utilizării paşnice a energiei nucleare. Acest fapt a condus la
semnarea «Tratatelor de la Roma», pe data de 25 martie 1957, de către
cele 6 ţări. «Tratatele de la Roma» au pus bazele Comunităţii economice
europene (CEE) şi ale Comunităţii europene a energiei atomice (CEEA sau
EURATOM). în acest fel au luat fiinţă cele 3 Comunităţi europene. Tratatele europene şi-au propus ca obiective9: promovarea dezvoltării
economice şi ridicarea nivelului de trai al oamenilor, urmărind în acelaşi
timp evitarea războiului şi consolidarea păcii şi a libertăţii. Scopul declarat al
tratatelor europene a fost şi este acela de a crea o «legătură cât mai
strânsă între popoarele Europei».
I.2. Consiliul Uniunii Europene
Organizarea Consiliului Uniunii Europene
Consiliul10 reprezintă toate statele membre.
Ca organ interguvernamental, exprimă legitimitatea statală a
Comunităţilor. Fiind un colegiu de reprezentanţi guvernamentali, articolul l
din Tratatul de la Bruxelles prevede: "fiecare guvern delegă pe unul dintre
membrii săi", chiar dacă, uneori, în mod excepţional, unele guverne sunt
reprezentate printr-un înalt funcţionar.Dacă ministrul Afacerilor Externe
este considerat, uneori, ca principalul reprezentant al ţării sale în Consiliu,
practica a consacrat participarea la reuniuni, de acest fel, şi a altor miniştri,
cum ar fi: ministrul agriculturii, cel al transporturilor, al finanţelor, al
industriei ş.a., în funcţie de ordinea de zi.
Aceştia din urmă participă fie alături de miniştrii Afacerilor Externe,
fie, de cele mai multe ori, singuri.
Generalizarea Consiliilor Sectoriale -denumite "Consilii Specializate" -
care au, natural, tendinţa de a elabora o politică proprie, se străduieşte să-şi
păstreze o autonomie maximă, provocând o lipsă de unitate şi coerenţă cu
9 Augustin Fuerea - Drept Comunitar european Caiet de seminar Ed. Pro Universalis 2005,p. 3410 Guy Isaac, Droit communautaire général, 4-e edition, Masson, Droit Scič ncesEconomiques, p.p 52-58, 85-87 şi Jean Boulois, Droit institutionnel de communautéseuropéenns, 4-e edition, avec reférences au Traité sur l’union Européenne,Montchrestien, 1994, p.p.72-74.
16
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 17/102
grave prejudicii (contradicţiile se manifestă între politica agrară comună şi
politica afacerilor externe sau politica bugetară, în special).Discuţii se
impun, de asemenea, şi cu privire la restaurarea rolului de coordonator al
"Consiliului general" (Afaceri externe).Consiliul Comunităţilor europene
(consiliul de Miniştri) nu se confundă, deci, cu Consiliul european format dinşefi de stat şi guvern (organism politic), creat prin Actul unic european şi,
cu atât mai mult, nu se confundă cu Consiliul Europei.
Func ţ ionarea Consiliului Uniunii Europene
Consiliul î şi desf ăşoară activitatea pe baza unei reglementări date de
tratatele încheiate şi, mai ales, de Regulamentul interior elaborat, în baza
art.5 al Tratatului de la Bruxelles. Actualul regulament a fost publicat în
J.O.C.E. nr.1.268 din 25.10.1979, modificat de J.O.C.E. nr.1.291/97 din
15.10.1987.
Consecinţele de natură juridică ce decurg din prevederea conform
căreia "Consiliul se constituie din reprezentanţii statelor membre şi fiecare
guvern delegă în Consiliu pe unul dintre membrii săi", sunt următoarele11:
-numai persoanele având calitatea de membrii ai guvernelor statelor
membre pot face parte din Consiliu;
-nici un alt funcţionar, indiferent de nivel, nu poate face parte din
Consiliu;
-fiecare stat desemnează numai un membru în Consiliu.
Funcţionarea Consiliului ridică, în principal, problema preşedinţiei, a
modului de deliberare şi a existenţei organelor auxiliare.
a) Preşedinţia Consiliului este asigurată, prin rotaţie, de fiecare stat
membru, pentru o perioadă de 6 luni, în ordinea fixată prin ultimul act de
adeziune, în anul 1995 au deţinut preşedinţia Franţa (din ianuarie până în
iunie) şi Spania (din iulie până în decembrie), în anul 1996 asigură
preşedinţia Italia şi Irlanda, pentru ca în anul 2000 preşedinţia să aparţină
Portugaliei şi Franţei, în plus faţă de tratate, care nu-i conferă decât
responsabilităţi secundare şi procedurale, găsim dezvoltările practice care
au dat un statut veritabil preşedinţiei, (cf. M.Agral, Preşedinţia Consiliului
R.M.C. 1975, 163 şi J.Loos Dewast, Preşedinţia în cadrul instituţional al
11 Augustin Fuerea - Manualul Uniunii Europene, Editutra, Actami, Bucureşti, 2001, p. 147
17
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 18/102
Comunităţilor europene R.M.C., 1984, 31): "Rolul său intern" s-a întărit
treptat, pe măsura înmulţirii "Consiliilor specializate" şi, de asemenea, prin
relaţiile din cadrul Comisiei ca "autor de compromis". "Rolul extern" se
dezvoltă în raporturile cu Adunarea, ca şi în domeniul relaţiilor externe.
b) Organele auxiliare:- Secretariul general al Consiliului este un organism cu suport logistic
care reuneşte mai mulţi funcţionari şi, în general, constituie un cabinet
colectiv de conducere asigurând permanenţa şi garantând stabilitatea.
- Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER). Existenţa sa ca
organism este relativ recentă, fiind fondat numai prin Regulamentul
interior al Consiliului, înainte de a fi menţionat într-o manieră lapidară, prin
articolul 4 al Tratatului de la Bruxelles ("un comitet compus dinreprezentanţi permanenţi ai statelor membre, care are ca sarcină pe aceea
de a pregăti lucrările Consiliului şi de a executa mandatele care le sunt
conferite de acesta") a ocupat un loc important în sistemul deciziei
comunitare, (cf. J.Salmon, Reprezentanţii permanenţi pe lângă C.E. şi
EURATOM în misiunile permanente pe lângă organizaţiile internaţionale,
Bruxelles, 1971, 561; Von Rijin, la COREPER în Comunităţile lărgite, C.D.E.,
1972, 637; A.Maugas Martin, Participarea COREPER-ului la procesul dedecizie comunitară C.D.E., 1980, 25).
Este locul unde se dezvoltă un dublu dialog: dialogul reprezentanţilor
permanenţi între ei şi dialogul fiecăruia dintre ei cu capitala de unde
provin.Reprezentantul permanent este, totodată, avocatul guvernului său,
însărcinat să-şi convingă partenerii de buna intenţie a poziţiei pe care o
apără şi de cea a Consiliului pe lângă propria sa capitală. COREPER este, în
acest fel, sub dubla sa formă, creuzetul în care o anumită opiniecomunitară a ajuns să se formeze prin confruntarea, respectiv depăşirea
opiniilor statelor membre şi ale Consiliului.
Instanţă de control politic, COREPER orientează şi supervizează lucrările
multiplelor grupuri de experţi care funcţionează în permanenţă în Consiliu
pe temele cele mai diverse. Aceste grupuri sunt compuse când din
colaboratori ai ambasadorilor, rezidenţi la Bruxelles, când din experţi veniţi
din capitale. COREPER se străduieşte să uşureze activitatea miniştrilor
18
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 19/102
rezolvând la propriul său nivel chestiunile pe care experţii nu le-au tranşat;
în plus, joacă rolul de a filtra problemele din diferite dosare.
c) Alte organe auxiliare: grupurile de experţi; Comitetul special
pentru agricultură; Comitetul pentru vize; Comitetul regiunilor; Comitetul
monetar şi Comitetul economic şi local.Consiliul se reuneşte la convocarea Preşedintelui, din iniţiativa
acestuia, ori a unuia dintre membrii săi sau chiar la solicitarea f ăcută de
Comisie. Sesiunile Consiliului sunt foarte frecvente (până acum s-au ţinut
peste 140) şi de multe ori lungi (în 1986, de exemplu, Consiliul a ţinut 79
de sesiuni, într-un total de mai mult de 107 zile reunite; unele sesiuni
"maraton" pot să se prelungească mai multe zile)12.
Reuniunile Consiliului au loc cu uşile închise. Numai membrii Comisieiau acces şi dreptul la cuvânt. Deciziile Consiliului nu pot fi luate decât de
miniştrii înşişi. Totodată, atunci când este vorba de chestiuni mai puţin
importante şi când intervine un acord unanim între reprezentanţii
permanenţi şi reprezentantul Comisiei, decizia este luată de Consiliu f ără a
mai avea loc discuţii (partea A a ordinii de zi).
d) Reguli şi metode de votare.
Renunţând la regula clasică de drept internaţional, conform căreiaegalitatea suverană a statelor nu concordă decât cu unanimitatea şi dreptul
de veto, autorii tratatelor consacră 3 modalităţi de a vota.
- Votul majorităţii simple. Ca şi în dreptul comun nu este solicitat decât
în cazurile limită.
-Votul în unanimitate. Prezintă acea particularitate de a fi
incontestabil, chiar dacă unul sau mai multe state se abţin. Veto-ul
pretinde un act pozitiv. Câmpul său de aplicare nu este de neglijat. Chiardupă terminarea perioadei de tranziţie, subzistau, de exemplu, în Tratatul
C.E.E., 27 de dispoziţii care prescriau recursul unanimităţii. A.U.E. a
menţionat aceste clauze de unanimitate în domeniile constituţional şi
quasiconstituţional (art.138, 201, 235, 237 ş.a,), dar le-a redus în
domeniile politicilor comune şi, mai ales, ale armonizării legislaţiilor
naţionale unde ele sunt, de acum, excepţionale (art.51, 57(2), 99, 100,
100A(2), 103(2), 130D, 130I, 130J, 130Q, 130S; cf, de asemenea, art.712 Diaconu Nicoleta - Sistemul Institu ţ ional al Uniunii Europene, Editura, Lumina Lex,Bucureşti, 2001, p. 128
19
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 20/102
C.E.E.A. pentru programele de cercetare şi investiţie ale EURATOM), f ără a
presupune că în toate domeniile, Consiliul nu se poate limita la o
propunere a Comisiei ca la cea a unanimităţii (149 C.E.E.).
Votul majorităţii calificate face obiectul unei organizări elaborate
special, având grijă să evite a da statelor membre "mici" un roldisproporţionat, care să ducă la rupturi importante.
În Tratatele de la Roma, voturile statelor sunt ponderate, în func ţie de
un criteriu general, demografic, politic şi economic (Germania, Franţa,
Italia şi Regatul Unit al Marii Britanii - 10 voturi; Spania - 8 voturi; Belgia,
Grecia, Olanda şi Portugalia - 5 voturi; Austria şi Suedia - 4 voturi;
Danemarca, Islanda şi Filanda - 3 voturi şi Luxemburg - 2 voturi),
majoritatea (2/3) fiind 58 de voturi din 87. Aceasta semnifică faptul că niciun stat membru nu dispune de o minoritate de blocare (nici măcar unul din
cele 2 "mari")- La fel, cei 5 "mari", singuri, nu pot minoriza pe cei 10
"mici", în sfârşit, când Consiliul statuează afară de propunerea Comisiei, că
cele 58 de voturi necesare trebuie să exprime votul favorabil a cel puţin 10
state membre, înseamnă că reprezintă pentru minoritate o protecţie
suplimentară, în Tratatul C.E.C.A., ponderea ţine cont de importanţa fiecărui
stat în materie de producţie de cărbune-oţel. Art.28 are ca efect interdicţiaca două puteri siderurgice (adică asigurând fiecare cel puţin 1/9 din
producţia totală), să se opună unei decizii, acestea putând fi minorizate.
Votul majoritar, astfel organizat, înlocuind treptat unanimitatea,
pentru a deveni principal la sfârşitul perioadei de tranziţie, este marea
inovaţie a tratatelor comunitare prin care s-a dorit să se vadă principalul
simbol al "supra-naţionalităţii". Dar, punerea sa în aplicare a fost contestată
de către Franţa, chiar când urma să se generalizeze (către finalul perioadeide tranziţie, la sfârşitul celei de-a doua etape).
Importanţa votului majoritar nu constă, îndeosebi, în faptul că privează
statele mici de posibilitatea blocării deciziilor importante, atât timp cât
membrii mai puternici pot, de regulă, să fie aduşi la opţiunea dorită prin
procedee care ţin de presiunea politică13.
Acest principiu contribuie la egalitatea statelor membre şi se
constituie într-un fundament solid al Constituţiei Comunităţilor.13 Filipescu Ion - Drept institu ţ ional comunitar european, ediţia a IVa (1999), Editura, Actami, Bucureşti, p. 58
20
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 21/102
În ciuda acestei originale şi bine orientate abordări conceptuale,
importanţa majorităţi i a rămas în practică foarte mică. Motivul î şi are
sorgintea tn anul 1965, când Franţa, temându-se că interesele vitale în
finanţarea politicii generale agricole erau ameninţate, a blocat luarea
deciziilor în Consiliu pentru mai mult de 6 luni, prin practicarea "politiciiscaunului gol (liber)".
Problema a fost rezolvată în 29 ianuarie 1966 prin "Pactul Luxemburg"
(Compromisul de la Luxemburg), care prevede că, în situaţia deciziilor care
se referă la interesele importante ale unui număr mare de state membre,
Consiliul se va strădui, într-un interval de timp rezonabil, să găsească soluţii
care să poată fi adoptate de către toţi membrii, respectând atât interesele
lor, cât şi cele ale Comunităţilor.Delegaţia franceză a accentuat că ea consideră normal ca, în aceste
situaţii, discuţiile să continue până când se ajunge la o "înţelegere
unanimă".
"Pactul Luxemburg" nu prevede soluţii pentru cazurile în care
unanimitatea se dovedeşte a fi imposibilă, dar se limitează la recunoaşterea
faptului că între statele membre există încă divergenţe de opinii referitoare
la acest subiect.Înţelegerea a reuşit, totuşi, să pună capăt impasului. A fost pur şi simplu
lăsat la latitudinea statelor membre (să decidă acestea), astfel încât oricare
dintre ele poate cere unanimitatea pentru orice decizie considerată a fi
majoră şi luată în Consiliu.
În acest fel, fiecare stat membru are practic dreptul de veto.
Situaţia care a degenerat din capacitatea de decizie a Consiliului a
fost considerabil îmbunătăţită prin Actul unic european14
.Deşi nu era posibil să se abroge în unanimitate toate regulile, s-a căzut
de acord, pentru a accepta votul majoritar, de exemplu, pentru
armonizarea prevederilor legislative şi administrative privind înfiinţarea şi
funcţionarea pieţei interne, coeziunea economică şi socială, cercetarea şi
dezvoltarea tehnologică şi de mediu.
14 Popescu Andrei; Jinga Ion - Organiza ţ ii europene şi euroatlantice, Editura, Lumina Lex,Bucureşti, 2001, p. 69
21
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 22/102
Oricum, excepţiile de la regula generală a votului majoritar erau f ăcute
în cazul taxelor, al libertăţii de mişcare a muncitorilor şi al drepturilor şi
intereselor salariaţilor, zone în care unanimitatea este, încă, cerută.
Cele 6 delegaţii constată dacă există divergenţe care ar conduce la
concilieri ce ar duce la rezolvarea completă a problemei.Întoarcerea lapracticarea votului în cadrul Consiliului ar fi trebuit sa fie favorizată de
modificarea regulamentului său interior din 20.07.1987 în termenii căruia:
"Consiliul procedează la vot la iniţiativa Preşedintelui său. Preşedintele
poate, de altfel, să deschidă procedura de votare la iniţiativa unui membru
al Consiliului sau Comisiei atunci când majoritatea membrilor ce compun
Consiliul se pronunţă în acest sens".
Repunerea în discuţie a votului majoritar a fost elementul determinantal "derivei interguvernamentale" a Consiliului, membrii săi uitând că ei
constituie o instituţie comunitară şi se comportă, în exercitarea atribuţiilor
lor, ca o conferinţă diplomatică.
Deliberarea - Preşedintele stabileşte o ordine de zi provizorie, ordine
de zi care se aprobă prin adoptarea de către Consiliu. In continuare, se fac
precizările necesare cu privire la punctele asupra cărora se cere votul,
deoarece în structura ordinii de zi se regăsesc două părţi (capitole):- partea A: Este dată de punctele ordinii de zi asupra cărora nu se cer
dezbateri, nefiind necesar nici votul participanţilor. Pentru punctele
înscrise în această parte s-a obţinut acordul înaintea dezbaterilor, la nivelul
organismelor Consiliului. Sunt, totuşi, înscrise în ordinea de zi pentru că,
formal, ele trebuie adoptate de către Consiliu;
- partea B: Cuprinde problemele (punctele existente pe ordinea de zi)
care impun deliberări, dezbateri şi, implicit, aprobarea (adoptarea) lor prinvotul participanţilor. Ca procedură, reţinem faptul că, după desf ăşurarea
deliberărilor, dezbaterilor, de regulă, se ajunge la un punct de vedere
comun, punct de vedere care este supus la vot, adoptându-se sau,
problemele care fac obiectul punctului respectiv, se retrimit spre
rediscutare în organismele Consiliului. Organele auxiliare (unele dintre ele
le-am prezentat deja) sunt: Secretariatul general, Direcţiile, Serviciile şi
Comitetele. Cel mai important Comitet este Comitetul ReprezentanţilorPermanenţi (COREPER), format din înalţi funcţionari (la nivel de
22
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 23/102
ambasadori), câte un adjunct (ministru plenipotenţiar) şi experţi
guvernamentali, în cadrul acestui comitet se desf ăşoară întreaga dezbatere
a problemelor comunitare, după aceea se introduc la punctul A al ordinii de
zi (numai dacă s-a realizat acordul) ori la punctul B (în situaţia în care nu s-
a obţinut acordul).
Atribu ţ iile Consiliului Uniunii Europene
Este dificil de realizat o prezentare sintetică a atribuţiilor Consiliului,
atât pentru faptul că ele rezultă dintr-o multitudine de dispoziţii dispersate
în 3 tratate (articolele: 26 C.E.C.A., 145 C.E.E. şi 115 C.E.E.A.), toate
acestea fiind, în esenţă, dispoziţii de trimitere, cât mai ales pentru că
evoluţia fundamentală a modelului instituţional între Tratatul de la Paris şi
Tratatele de la Roma a constat în deplasarea centrului de greutate al
sistemului în favoarea Consiliului al cărui rol auxiliar, a devenit dominant.
Încercând, totuşi, o sistematizare a acestora, le reţinem pe
următoarele15:
se ocupă (în conformitate cu prevederile tratatelor iniţiale) cu
coordonarea generală a acţiunilor comunitare cu acţiunile
statelor membre, având în vedere faptul că politicile economice
naţionale nu sunt de competenţă exclusiv naţională;
în economia Tratatului de la Maastricht, cooperarea tinde să
îmbrace şi un caracter politic, vorbindu-se, din ce în ce mai
insistent, despre realizarea Uniunii europene, uniune care
întruchipează trecerea de la stadiul economic către cel politic;
al doilea mare grup de atribuţii ale Consiliului vizează aspectulcompetenţei normative de principiu, şi anume:
Consiliul este veritabilul suprem legislativ comunitar (iar nu
Parlamentul, aşa cum ar fi posibil să se înţeleagă la prima
vedere), cel puţin în spiritul prevederilor tratatelor, elaborând
regulamente şi directive;
unele atribuţii, în materie
normativă, au fost delegate de către Consiliu, Comisiei, prin procedura15 Valentin Constantin - Documente de baz ă ale Comunit ăţ ii şi Uniunii europene, Ediţia a-II-a , Editura, Polirom, Iaşi, 2002, p. 162
23
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 24/102
delegării de putere, procedură acceptată prin Actul unic european (acest
lucru se întâmplă şi pentru că organismul Consiliului este supus unor
permanente fluctuaţii politice existente în statele membre, Comisia
demonstrând o mare stabilitate);
În cadrul Tratatului C.E.C.A., Consiliul î şi păstrează un rol neobişnuitpentru el ca organ consultativ şi de tutelă a Comisiei (înalta Autoritate).
Astfel, în anumite cazuri, el este doar consultat, alteori, însă, el este
chemat să-şi expună părerea conformă (de exemplu, pentru a constata
"stadiul crizei manifeste", art.58) uneori pentru unanimitate. El este cel ce
poate autoriza Comisia să fixeze dobânda împrumutului plecând de la l %
(art.50). în afara iniţiativei Comisiei, el poate prescrie punerea în aplicare a
unui regim de cote de producţie (art.58) sau de preţuri maxime sauminime (art.61).
Alte prerogarive.Consiliul elaborează proiectul de buget şi are ultimul
cuvânt cu privire la cheltuielile obligatorii. În cadrul UEM, el fixează
orientările generale şi face recomandări statelor Uniunii (articolele123-4CE
şi 122CE, fostele articole 109-L4 şi respectiv 109K). În contul Comunităţii
sunt, de asemenea, încheiate acorduri internaţionale, Comisia putând fi
instruită în timpul negocierilor.În sfârşit Consiliul poate interveni în revizuirea tratatelor şi se poate
constituii în garant al respectării idealurilor democratice (drepturile omului,
libertăţile...).
24
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 25/102
I.3. Comisia Uniunii Europene
Organizarea Comisiei Uniunii Europene
Comisia europeană reprezintă elementul executiv al Comunităţilor
(Uniunii europene).
Este compusă din 20 de membri care au un statut de independenţă
faţă de guvernele naţionale, cu toate că sunt numiţi de acestea.Repartiţia
celor 20 de locuri, din cadrul Comisiei, pentru cele 15 state membre ale
Uniuni Europene, este următoarea:
a) cele cinci state "mari" - Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit al
Marii Britanii şi al Irlandei de Nord şi Spania - dispun de câte două locuri.b) celelalte zece state, "mai mici", ca întindere - Belgia, Danemarca,
Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Austria, Portugalia, Finlanda şi Suedia
- au desemnat câte un singur reprezentant.Numărul membrilor Comisiei
europene, la fel ca şi în cazul celorlalte organe instituţionale, este variabil,
modifîcându-se în funcţie de numărul statelor membre.
Tratatul de la Bruxelles, f ăcând referire la condiţiile de fond pe care
trebuie să le îndeplinească membrii Comisiei, la art.ll, arătă că ele nutrebuie căutate decât printre naţiunile statelor membre, în sensul că aceştia
(comisarii) trebuie să aibă cetăţenia statelor care îi desemnează.
Art.10, al aceluiaşi Tratat de la Bruxelles, cu privire la natura şi locul
Comisiei între celelalte instituţii, arată că "î şi exercită funcţiile, în deplină
idependenţă în interesul general al Comunităţilor". Această independenţă se
manifestă, îndeosebi, în raporturile delegaţilor cu statele membre, în
îndeplinirea sarcinilor lor, delegaţii - reprezentanţi nu solicită şi nu acceptăinstrucţiunile nici unui guvern sau ale altui organism. Pentru aceasta,
inclusiv funcţionarii comunitari, dispun de o serie de privilegii şi imunităţi,
înscrise în Protocolul cu privire la privilegiile şi imunităţile Comunităţilor
europene din 8 aprilie 1965.
Cu ajutorul acestora se urmăreşte şi realizarea unor garanţii efective în
sensul asigurării independenţei reale faţă de statele membre, a
reprezentanţilor şi a funcţionarilor comunitari în relaţiile cu stateletrimiţătoare.Între privilegiile şi imunităţile comunitare reţin atenţia,
25
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 26/102
îndeosebi, cele ce urmează:-imunitatea de jurisdicţie pentru actele
săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, ca oficiali ai Comunităţilor
europene, imunitate care î şi menţine efectele şi după încetarea activităţii în
cadrul Comisiei, însă, în raport cu răspunderea pe care o păstrează în
continuare;-scutirea de impozite pe salarii şi alte drepturi băneşti acordate, în exercitatea atribuţiilor lor, de către organele comunitare.
De fapt, la învestirea în calitatea de reprezentant al statului, fiecare
comisar se angajează, printr-o procedură solemnă, să respecte pe întreaga
perioadă a învestiturii, precum şi după aceea, obligaţiile ce îi revin. Ei
prestează, astfel, un jurământ în faţa Curţii de justiţie.
Totodată, este obligatorie asigurarea aceleiaşi atitudini, de
independenţă, şi din partea statelor membre care, încă de la început, s-auangajat să o respecte, excluzând orice încercare de a influenţa, într-un
sens sau altul, pe oricare dintre membrii Comisiei.
Din aceste considerente, delegaţilor le sunt interzise toate activităţile
care sunt incompatibile cu demnitatea primită. Le este interzis, spre
exemplu, să fie membri ai Parlamentelor naţionale sau ai Parlamentului
european.
Nu pot ocupa nici alte funcţii care le-ar aduce avantaje la încetareamandatului, încălcarea acestor obligaţii se sancţionează de către Curtea de
justiţie, la cererea Consiliului sau a Comisiei. Un alt aspect este şi cel
potrivit căruia independenţa acestei instituţii se manifestă şi în
responsabilitatea sa politică în faţa Parlamentului european.
Mandatul comisarilor poate înceta în următoarele situaţii16:
- deces;
- moţiune de cenzură a Parlamentului;- demisie voluntară;
- demitere din oficiu.
În cazul decesului, al demisiei voluntare şi al demiterii din oficiu,
statele membre în cauză î şi pot desemna noii reprezentanţi în Comisia
europeană.Demiterea din oficiu intervine ca sancţiune şi nu poate fi
propusă de statele membre, chiar dacă i-ar privi pe reprezentanţii proprii.
16 Cătălina Drăghiciu, Nicolae Purdă, Nicoleta Diaconu ,Viorel Marcu - Instrumentele juridiceale Uniunii europene, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 57
26
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 27/102
Poate fi cerută numai de către Comisie în ansamblul ei ori de către
Consiliu, în oricare dintre cele două situaţii pronunţarea revine în
competenţa Curţii de justiţie a Comunităţilor europene.
La început, comisarii erau numiţi pentru un mandat de 4 ani. De la 23
ianuarie 1995 acest mandat a fost prelungit la 5 ani (cu posibilitateareînnoirii) pentru a face să coincidă activitatea fiecărei Comisii cu cea a
Parlamentului european, care, sub aspectul mandatului parlamentarilor
durează tot 5 ani. Acest fapt permite Parlamentului european să acorde un
vot de învestitură Comisiei, înainte de a-şi începe activitatea, consolidându-
i, astfel, legitimitatea democratică17.Cei 20 de comisari au responsabilităţi
asemănătoare celor pe care le au miniştrii care fac parte dintr-un guvern
naţional. Deosebirea constă în aceea că "ministerele" Comisiei poartădenumirea de Directorate Generale (D.G.), care, la rândul lor, sunt formate
din mai multe directorate, aşa cum un minister este compus din mai multe
departamente18.
Funcţionarii publici din cadrul Comisiei europene reprezintă o
categorie distinctă de personal şi numără peste 17.000 de persoane din
cele peste 27.000 câte se află angrenate în activităţile tuturor organelor
comunitare.Urmează, ca pondere, în ordine descrescătoare: Parlamentul, Consiliul,
Curtea de conturi şi Curtea de justiţie.
Naţionalitatea funcţionarilor publici, la fel ca şi în cazul delegaţilor
statelor membre, este dată de statele membre ale Comunităţilor europene
reprezentate. Funcţiile comunitare nu pot fi ocupate decât de cetăţenii
statelor membre.
De regulă, aceste funcţii sunt scoase la concurs, concurs anunţat prinintermediul Jurnalului Oficial al Comunităţilor europene.Spunem "de
regulă", deoarece funcţiile de directori generali (numiţi şi funcţionari de
rangul Al) şi cele de directori (cunoscuţi şi sub denumirea de funcţionari de
rangul A2) nu se ocupă prin concurs, ci ei sunt numiţi de instituţiile cărora
aparţin (şefii acestor instituţii), urmarindu-se realizarea unei repartiţii
echilibrate între toate statele membre a demnităţiilor respective.
17 Comisia europeană, Documentaţie europeană, Uniunea Europeană : vecinul t ă u,Luxembourg 1995, p.13.18 Delegaţia Comisiei europene în România, Euro-info, nr.2, februarie 1995, p.7.
27
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 28/102
Atribuţiile funcţionarilor publici, răspunderea acestora, privilegiile şi
imunităţile respective, modul de rezolvare a conflictelor de muncă ş.a., sunt
tot atâtea probleme înscrise în documentul ce poarta denumirea de
"statutul funcţionarilor publici" (valabil pentru toţi funcţionarii Consiliului,
Comisiei, Parlamentului, Curţii de justiţie şi Curţii de Conturi).Unele organe, cum este cazul Băncii europene de investiţii, au realizat
statute proprii, care prezintă unele particularităţi. Personalul Băncii nu are
statut de funcţionari comunitari, fiind angajaţi pentru perioade
nedeterminate.Conflictele de muncă ce apar între funcţionari şi
Comunităţile europene sunt în competenţa Tribunalului de Primă Instanţă
pentru soluţionare.Comisia mai are în compunere şi agenţi care pot fi:
angajaţi temporar (numai pentru prestarea anumitor activităţi) ori angajaţipentru perioade nedeterminate având un statut asemănător cu cel al
celorlalţi funcţionari publici, mai sus menţionaţi.Personalul din
compartimentul translatori şi traduceri, ce numără peste 3000 de angajaţi,
completează paleta compoziţiei Comisiei europene.Comisia este un
organism de tip guvernamental cu activitate permanentă.
Are o structură colegială şi se compune din: membrii Comisiei,
serviciile şi organele auxiliare.Ca organism colegial, Comisia este condusăde Preşedintele şi Vice-Preşedinţii acesteia, desemnaţi prin acordul comun
al statelor membre, pentru o perioadă de 2 ani, cu posibilitatea reînoirii
mandatului.
Procedura este aceeaşi ca şi pentru numirea membrilor
Comisiei.Practica tinde să consacre o rotaţie a conducerii între delegaţii
reprezentanţi ai statelor membre. Mai multe propuneri au fost f ăcute în
sensul angajării Parlamentului european la alegerea PreşedinteluiComisiei» sub forma unui vot de învestitură, precum şi asocierea
Preşedintelui la alegerea membrilor Comisiei fapt care consolidează poziţia
politică a Preşedintelui, favorizând în acest fel formarea unei veritabile
echipe şi, deci, accentuează, în bună măsură, autoritatea şi coeziunea
Comisiei.
Rolul Preşedintelui rămâne, în esenţă, de ordin administrativ,
convocând şi prezidând reuniunile Comisiei, şi protocolar, reprezentândComisia în exterior.
28
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 29/102
Aspectul politic al atributelor Preşedintelui rămâne, încă, în stadiul de
deziderat.Comisia dispune şi de un Secretariat General, care are sarcina
de a-l asista pe Preşedinte în îndeplinirea atribuţiilor privitoare la
coordonarea activităţilor interne şi asigurarea relaţiilor curente cu celelalte
instituţii.Chiar dacă are un caracter, prin excelenţă, colegial, Comisiaprocedează la o repartiţie foarte precisă a răspunderilor, între membru ce o
compun, pe domenii proprii de activitate, domenii pe care, de altfel, le şi
coordonează.Sub aspect strict structural, organizatoric, Comisia europeană
are în compunere, în prezent, 26 de Directorate Generale (similare
ministerelor din sistemele naţionale), directorate generale care la rândul
lor sunt constituite din mai multe directorate, aşa cum ministerele au în
compunere mai multe departamente.Toate sunt distribuite, potrivitrepartiţiei portofoliilor, între cei 20 de comisari.
Fiecare comisar este asistat în activitatea pe care o desf ăşoară de un
"cabinet", care este format dintr-o echipă de consilieri.
Directoratele Generale, care există în prezent în număr de 26, aşa cum
am arătat, sunt următoarele19:
D.G.I: Relaţii externe: politică comercială, relaţii cu America de Nord,
Extremul Orient, Australia şi Noua Zeelandă;D.G.IA:Relaţii externe: Europa şi noile state independente, PESC,
serviciu extern;
D.G.IB:Relaţii externe: Mediterana de Sud, Orientul Mijlociu şi
Apropiat, America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est şi cooperarea Nord-Sud;
D.G. II:Afaceri economice şi financiare;
D.G. III:Industrie;
D.G. IV:Concurenţă;D.G. V:Mijloace, Relaţii industriale şi Afaceri sociale;
D.G. VI:Agricultură;
D.G. VII:Transporturi;
D.G. VIII:Dezvoltare;
D.G. IX:Personal şi Administraţie;
D.G. X:Informaţie, Comunicare, Cultură, Audiovizual;
D.G. XI:Mediu înconjurător, Securitate nucleară şi Protecţie civilă;19 Joel Rideanu, Droit institutionnel de l’Union et des Communautés europeennés, 3eedition, LG.DJ, 1999,,p365.
29
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 30/102
D.G. XII:Ştiinţă, Cercetare şi Dezvoltare;
D.G. XIII:Telecomunicaţii, Transmiterea informaţiei şi
valorificareacercetării;
D.G. XIV:Pescuit;
D.G. XV:Piaţa internă şi Servicii financiare;D.G. XVI:Politică regională şi coeziune;
D.G. XVII:Energie;
D.G. XVIII:Credit şi investiţii;
D.G.XIX:Bugete;
D.G. XX:Control financiar;
D.G. XXI:Vamă şi Fiscalitate indirectă;
D.G. XXII:Educaţie, Formare şi Tineret;D.G. XXIII:Politica întreprinderii, Comerţ, Turism şi Economie socială;
D.G, XXIV:Politica consumatorilor.
Numărul Directoratelor Generale, precum şi împărţirea lor pe domenii
de activitate nu sunt fixe, ci se pot modifica de la o etapă la alta.
Pe lângă cele 26 de Directoare Generale, în structura Comisiei mai
intră20:
- Biroul statistic;- Biroul juridic;
- Biroul de traduceri;
- Biroul pentru ajutorul umanitar al Comunităţilor;
- Servicii ş.a.
Func ţ ionarea Comisiei Europene
Regula generală în materie este cea potrivit căreia Comisia europeană
funcţionează reunindu-se o dată pe săptămână şi ori de câte ori este
necesar.
Întrunirile, care au loc miercurea, sunt precedate şi pregătite prin
reuniuni ale şefilor de cabinet. După desf ăşurarea şedinţelor Comisiei, joia la
prânz, au loc întâlniri cu reprezentanţii mass-media (conferinţe de presă),
20 Mazilu Dumitru - Integrarea europeană . Drept comunitar şi institu ţ ii europene, Editura,Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p. 136
30
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 31/102
urmărindu-se, în acest fel, o informare promptă a opiniei publice
comunitare şi internaţionale.Şedinţele Comisiei nu sunt publice.
Deciziile în cadrul Comisiei se iau, de obicei, de către grupuri de
comisari, numite "colegii", chiar dacă fiecare dintre comisari are
răspundere directă numai pentru anumite domenii. Colegiile sunt formate,după caz, dintr-un număr mai mare sau mai mic de comisari, în func ţie de
materia în care urmează a se adopta decizia respectivă. Aici operează
principiul "răspunderii colective" pentru deciziile adoptate.
Şedinţele desf ăşurate în plenul Comisiei sunt destinate dezbaterii celor
mai importante probleme. Pentru problemele mai puţin importante
reuniunea şefilor de cabinet este suficientă.
Preşedintele Comisiei este cel care îi convoacă pe comisari în şedinţe,şi tot acesta stabileşte ordinea de zi.
Pentru desf ăşurarea şedinţelor Comisiei, există două proceduri
speciale, şi anume21:
a) procedura scrisă;
b) procedura delegării.
Procedura scrisă. Constă în faptul că fiecare comisar face
propunerile pe care le consideră necesare domeniului pe care îlcoordonează şi le comunică în scris, celorlalţi comisari. Aceştia, la
rândul lor, pot formula observaţii şi pot să propună amendamente.
Dacă nu formulează observaţii ori amendamente, propunerile se
consideră adoptate, devenind decizii ale Comisiei, f ără a mai urma şi o
altă procedură. Dacă, însă, se formulează amendamente, propunerile
urmează să fie discutate în plenul Comisiei şi numai după aceea devin
decizii.Procedura delegării. Este cea în cadrul căreia un comisar poate
acţiona în numele altuia pentru probleme de gestiune sau administrare,
precis definite, folosindu-se sistemul mandatarii.
Atribu ţ iile Comisiei Uniunii Europene
Tratatele comunitare atribuie Comisiei, ca rol principal, pe acela de a
exprima interesul comunitar şi de a asigura realizarea acestui interes. De
21 Ferreol Gilles - Dic ţ ionarul Uniunii europene, Editura, Polinom, Iaşi, 2001, p. 147
31
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 32/102
asemenea, Comisia are şi un important rol politic, ea fiind răspunzătoare,
din acest punct de vedere, în faţa Parlamentului european. Acest rol,
foarte generic exprimat, se traduce prin existenţa a două categorii de
instrumente pe care Comisia le are la dispoziţie, şi anume:
norme de drept comunitar elaborate de Comisie, în domeniiproprii ori în altele stabilite şi transmise de Comisie;
directivele, recomandările şi avizele formulate de Comisie
pentru statele membre, care nu sunt norme direct aplicabile, ci
sunt norme de recomandare, statele trebuind să li se
conformeze în timp.
Un atribut esenţial ce revine Comisiei, este acela al controlului aplicării
tratatelor comunitare atât de către Consiliu, cât şi de către statele membre. în virtutea acestui atribut, Comisia poate să declanşeze anumite proceduri
juridice care au menirea de a stabili dacă, Consiliul ori statele membre
îndeplinesc obligaţiile ce le revin din tratate. Pentru aceste considerente,
Comisia este cunoscută în doctrină şi sub denumirea de "păzitor (paznic) al
tratatelor". Comisia dispune, de asemenea, de o procedură cu ajutorul
căreia poate să "urmărească" un stat comunitar care nu-şi îndeplineşte
obligaţiile ce-i revin din tratate. Există şi posibilitatea abilitării Comisiei învederea aplicării amenzilor pentru operatorii economici. Aceasta, deoarece
sunt situaţii în care operatorii economici trebuie să se conformeze
dispoziţiilor Comisiei. Dacă nu o fac, atunci Comisia le aplică amenzi.
Concluzia care se impune, este aceea conform căreia Comisia elaborează
norme de drept comunitar, dar dispune şi de mijloace juridice care o
transformă într-un adevărat paznic al tratatelor comunitare.
Ca organism executiv, Comisia se ocupă de implementarea bugetuluicomunitar şi de administrarea clauzelor protectoare în tratate şi în
legislaţia secundară.
Mai extinse decât puterile executive primare sunt puterile derivate,
transferate Comisiei de către Consiliu. Comisia este motivul puterii în fa ţa
politicii comunitare. Este punctul de plecare pentru fiecare acţiune
comunitară. Având dreptul de iniţiativă, este cea care trebuie să prezinte
Consiliului propunerile şi proiectele pentru legislaţia comunitară. Subaspectul activităţilor pe care le desf ăşoară, Comisia nu dispune de libertate
32
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 33/102
deplină, deoarece, potrivit statutului propriu, este obligată să acţioneze
numai dacă interesele Comunităţilor o cer.
La nevoie, Consiliul poate să ceară Comisiei, în temeiul prerogativelor
sale, să redacteze propuneri. Limbile principale de lucru ale Comisiei sunt:
1- engleza;2- franceza;
3- germana.
Documentele oficiale, în totalitatea lor, sunt traduse şi tipărite, însă, în
toate cele 11 limbi oficiale (în mod practic, toate limbile statelor membre
ale Comunităţilor europene sunt limbi oficiale), şi anume:
1- daneza 5-germana 9-portugheza2- engleza 6-greaca 10-spaniola3- finlandeza 7-italiana 11-suedeza.4- franceza 8-olandeza
Reuniunile oficiale ale Comisiei cu guvernele statelor membre,
precum şi şedinţele desf ăşurate împreună cu Parlamentul european
beneficiază de traduceri în şi din toate cele 11 limbi.
Comisia administrează diversele fonduri şi programe ale Comunităţilor,
incluzându-le şi pe cele care se ocupă de sprijinirea ţărilor din afara
Comunităţilor.
Dacă este cazul, Comisia dă posibilitatea de a urmări infracţiunile.
Infracţiunile particulare sunt rezolvate, în principiu, de autorităţile
naţionale, dar Comisia poate aplica chiar ea sancţiuni de o formă generală
-prevăzute în Tratatul C.E.C.A., în materie de concurenţă - prevăzute în
Tratatul C.E.E. şi în materie de control al securităţii - privind EURATOM
(constituite prin Tratatul EURATOM).
În legătură cu statele, numai un control comunitar este conform cu
natura Comunităţilor.În afară de anumite proceduri speciale (prevăzute de
art.: 80; 90; 93; 97; C.E.E.), Comisia dispune în numele a 3 tratate (88-
C.E.C.A.; 169-C.E.E.; 14-CE.E.A.) de procedura generală la infracţiune, ce îi
permite, în termenii unei instanţe prestigioase, să sesizeze Curtea de
justiţie care să constate "lipsurile" reproşate. Comisia poate chema la
respectarea tratatelor fie pe cale de recurs în contencios, fie pe calea
competenţei consultative a Curţii (228-C.E.E.).
Referitor la rolul Comisiei, în sensul iniţiativei, reţine atenţia faptul că,
încă din anii 1970, s-a putut constata erodarea acestei laturi a acţiunii ei şi
33
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 34/102
modificarea puterii de negocieri. Comisia, în intenţia-i lăudabilă de a le
vedea acceptate, a introdus în elaborarea propunerilor sale un element de
"prenegociere" (utilizarea instrumentului de comunicare, care serveşte la
efectuarea unui sondaj politic al Consiliului sau a documentului de lucru al,
serviciilor care sunt discutate pe grupuri sau în COREPER) care, pe de oparte, a întârziat punerea la punct a anumitor texte (la sfârşitul lui 1982,
cartea verde
"Perspective ale finanţelor bugetului comunitar", din noiembrie 1979,
nu fusese urmată de nici o propunere formală de creare de noi resurse
proprii), pe de altă parte, a condus la neacceptarea textelor decât pe baza
celui mai mic numitor comun. A rezultat că viziunea şi perspectiva
comunitară, căreia Comisia ar trebui să-i fie garanta, sunt foarte desreconsiderate. în plus, din diverse raţiuni ce ţin, înainte de toate, să
generalizeze recursul în unanimitate, chiar pentru chestiuni mai puţin
"importante", capacitatea sa de a face să se accepte compromisuri s-a
diminuat, "puterea de negociere" a Comisiei fiind în căutarea punctelor de
sprijin în special în Parlamentul ales.
Ca instituţie executivă a tratatelor şi actelor Consiliului, Comisia este
cea mai îndreptăţită să facă faţă sarcinilor de execuţie şi gestiune.Este chemată, în primul rând, să adopte măsuri de execuţie cu
deschidere generală. De asemenea, Comisia are sarcina de a lua decizii cu
caracter particular, privind guvernele sau acţiunile. Este gestionara
ansamblului de Fonduri Comunitare (Fondurile social-europene, F.E.O.G.A.;
F.E.D.R.), chiar şi a celor ce nu sunt încă bugetare.
În domeniul extern Comisia îndrumă negocierea (228 C.E.E.)
acordurilor cu ţările terţe, iar în executarea mandatelor Consiliului,reprezintă Comunităţile.În sinteză, rolul Comisiei se rezumă, după cum
urmează, la22:
• asigurarea respectării prevederilor tratatelor comunitare;
• iniţiativă legislativă, sub forma propunerilor de regulamente şi
directive necesare îndeplinirii obiectivelor propuse;
• chemarea în justiţie a celor vinovaţi de neîndeplinirea normelor
comunitare.22 Cătălina Drăghiciu, Nicolae Purdă, Nicoleta Diaconu ,Viorel Marcu - Instrumentele juridiceale Uniunii europene, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 178
34
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 35/102
Pe scurt, acestea pot fi prezentate astfel:
- iniţiere;
- supraveghere;
- îndeplinire.
I.4. Parlamentul Uniunii Europene
Organizarea Parlamentului Uniunii Europene.
Sub aspectul compoziţiei şi recrutării, remarcăm că, încă din anul 1951,
autorii tratatelor (art.21 al Tratatului C.E.C.A. şi art. 138 al Tratatului
C.E.E.) au susţinut clar principiul conform căruia membrii Adunării să fie
aleşi cu "sufragiu universal direct, după o procedură uniformă în toate
statele membre" şi, de asemenea, să se reglementeze punerea sa în
aplicare. S-a avut în vedere ca, în perspectivă, Adunarea să fie formată din
delegaţi desemnaţi de Parlamentele naţionale, după procedura stabilită de
fiecare stat membru. Primele alegeri directe au avut loc abia la 7 iunie
1979, după traversarea mai multor obstacole politice şi tehnice.
La 20 septembrie 1976, Consiliul a fost în măsură să adopte "Actul
pentru alegerea reprezentanţilor în Adunare, cu sufragiu universal direct".
Realizarea acordului asupra numărului de reprezentanţi ce compun
Adunarea şi repartizarea între diferitele state membre a fost destul de
dificilă. De la ultima lărgire (1.01.1995), Parlamentul european cuprinde
626 membri.Statele membre nu au putut să se pună de acord asupra unei
"proceduri electorale uniforme", totul confirmând că, oricât de bune ar fi
obiectivele şi rezumarea regulilor de competenţă prevăzute în articolul
138.3 al Tratatului C.E.E, la acest efect, "Actul" nu răspunde ridicându-se la
acelaşi nivel, prevăzând că procedura electorală este condusă în fiecare stat
membru prin dispoziţii naţionale. Fiecare stat era liber să adopte un anume
tip de scrutin, conform tradiţiilor electorale naţionale. Toate statele au
procedat astfel, mai puţin Franţa, care a încălcat tradiţia celei de-a V-a
Republici alegând scrutinul proporţional, adică împărţirea restului la cea
mai puternică jumătate, în liste blocate şi pragul de 5% voturi. Franţa a
35
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 36/102
invocat istoria elactorală pe care o are folosind cadrul naţional, adică o
circumscripţie electorală unică23.
Proiectul procedurii electorale uniforme", adoptat de Adunare la 10
martie 1982 prevedea ca în fiecare stat membru dreptul de vot să fie
recunoscut şi cetăţenilor altor state care au timp de 5 ani o reşedinţă în acelstat. Este reţinută şi reprezentarea proporţională în cadrul regional
(circumscripţiile nu puteau alege nici mai puţin de 3, nici mai mult de 15
reprezentanţi), ceea ce implica o profundă organizare a regulilor în vigoare
în Franţa şi Regatul Unit.
În ce priveşte statutul membrilor, dispoziţiile aplicabile la alegerile
europene, care sunt înscrise în "Act", sunt foarte sumare. Ele trimit, în
special, fie la tratatele originare, fie la măsurile de aplicare sau, cel maides, la legislaţiile naţionale, legislaţii care dispun că se fac aplicabile şi
parlamentarilor europeni. Reprezentanţii statelor membre se aleg pentru o
perioadă de 5 ani. "Actul" pune capăt unei lungi controverse, autorizând,
f ără a impune, cumulul mandatului european cu cel parlamentar naţional
(art.5). Uniunea personală, care stabilea sistemul vechi, este astăzi o
excepţie (cam 9/10 dintre aleşi au un mic mandat european, aspect care
are relevanţă asupra "frecvenţei" şi "stilului" participări lor), în schimb,alesului european i se interzic, constant, o serie de funcţii la nivel
comunitar (membru al Comisiei, al Curţii de justiţie; funcţionar sau
reprezentant al instituţiilor). Apartenenţa la guvernul unuia dintre statele
membre are în vedere să nu prejudicieze libertatea fiecărui stat de a fixa,
la nivel naţional, o serie de incompatibilităţi pe care le va considera fireşti24.
În materie de imunitate, dispoziţiile Protocolului asupra privilegiilor şi
imunităţ îlor Comunităţii, din 1965, (art.9 şi 10) sunt expres menţinute învigoare. Alesul european beneficiază, în timpul mandatului său, de
imunitate, fapt ce îl pune la adăpost de toate urmările opiniilor sau
voturilor date în exerciţiul funcţiunii. Beneficiază, de asemenea, şi de
inviolabilitatea recunoscută membrilor parlamentului din ţara sa.
Parlamentul european, renunţând (sub presiunea guvernelor, în
special a celui francez si a celui britanic) la exercitarea suveranităţii în
23 Legea din 07.07.1977; Decretul din 28.02.1979;J.O.R.F.din 01.03.1979.24 În Franţa, legea din 07.07.1978 cu privire la asigurarea egalităţii de tratare adaugădispoziţiile codului electoral aplicabil deputaţilor.
36
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 37/102
materie legislativă, arată că dispoziţiile naţionale sunt cele care guvernează
problema indemnizaţiilor parlamentare şi regimul impunerii lor,
suprapunându-1, în general, celui al indemnizaţiilor naţionale. Acest fapt
generează inegalităţi materiale, dificil de admis între aleşii europeni
provenind din ţări diferite, în detrimentul, considerabil, al britanicilor şi alitalienilor, lucru pe care Adunarea încearcă să-l corijeze printr-un regim
generos de avantaje şi indemnizaţii pentru persoana mandatată la acest
nivel.
Func ţ ionarea Parlamentului Uniunii Europene
Adunarea Comună a C.E.C.A. adoptase imediat o funcţionare de tipparlamentar, consacrată prin Tratatele de la Roma şi accentuată apoi de
Parlamentul ales.
Adunarea î şi stabileşte singură regulamentul interior25, capacitatea
folosită este nu numai pentru a organiza funcţionarea internă, ci şi pentru a
optimiza condiţiile de exercitare a puterilor sale şi a relaţiilor sale cu alte
instituţii.
Preşedintele, vice-preşedinţii şi chestorii, aleşi pentru 2 ani şi jumătate,formează biroul. Biroul lărgit are în compunere, în plus, şi pe preşedinţii
grupurilor politice, în cadrul lucrărilor Adunării, ca şi în domeniul relaţiilor
externe, Preşedintele joacă un rol determinant.
Parlamentul are în compunerea sa comisii permanente şi temporare
(sau speciale), care urmăresc problemele în detaliu şi pregătesc avizele pe
care le cere Consiliul, ca şi rezoluţiile de iniţiativă ale Parlamentului. Fiecare
membru al Parlamentului este, în principiu, membru plin (cu drepturidepline) al unei comisii şi membru supleant al alteia. După alegerea
directă, anumite comisii î şi ţin public unele şedinţe.
În termenii articolului 139 al Tratatului C.E.E., "Adunarea se întruneşte
într-o sesiune anuală în fiecare a doua zi de marţi din luna martie", aceasta
fiind sesiunea rdinară. Se poate reuni, însă, şi în sesiuni extraordinare, în
practică, sesiunea anuală nu este niciodată închisă. Perioadele de lucru
pentru Adunare se înscriu în cadrul unei săptămâni din fiecare lună, mai
25 Parlamentul a adoptat un nou regulament la 26.03.1989,J.O.C.E., nr.C90 din 24.01.1981
37
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 38/102
puţin luna august. Acest fapt nu exclude posibilitatea întâlnirilor în sesiuni
suplimentare, mai scurte, datorate, în principal, problemelor de buget.
Între perioadele de sesiune, două săptămâni sunt rezervate lucrului în
cadrul comisiilor.Ordinea de zi pentru sesiunile Parlamentului este stabilită
de către Biroul lărgit, în colaborare cu Consiliu şi Comisia. Voturile datepentru punctele înscrise în ordinea de zi sunt grupate, pentru o mai bună
evidenţă, către sfârşitul fiecărei perioade a sesiunii. Şedinţele Parlamentului
sunt publice.
38
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 39/102
Atribu ţ iile Parlamentului Uniunii Europene.
Parlamentul este singura instituţie căreia i-au sporit considerabil
puterile (competenţele) atât prin modificarea formală a tratatelor
institutive (tratatele din 1970 şi 1975 cu privire la buget), cât, mai ales,prin acordurile interinstituţionale. Redactorii Tratatelor de la Roma îî
stabiliseră, în special, "competenţe de control şi deliberare" (Tratatul
C.E.C.A., art.137). în prezent, Parlamentul european a reuşit să obţină, pe
lângă competenţele bugetare, şi un rol important în materie legislativă şi în
materie de relaţii externe.
a) Control politicReprezintă primul atribut al puterii. Această posibilitate, pe care o are
Parlamentul european, se materializează, în primul rând, în dezbaterile
organizate, ocazie cu care diferitele organe de acţiune sunt chemate să-şi
susţină activităţile şi orientarea în plan politic. Maniera de lucru este
profundă. Fiecare dezbatere se finalizează prin adoptarea unei rezoluţii prin
care se face cunoscută poziţia faţă de o anumită problemă.
În fiecare an, se prezintă un raport general asupra activităţii
desf ăşurate de cele 3 Comunităţi. Comisia î şi întocmeşte chiar un program
de lucru anual, care este avut în vedere la elaborarea discursului-program
al Preşedintelui Comisiei, prezentat în sesiunea din luna februarie a fiecărui
an, Discursul este urmat de o dezbatere generală asupra politicii trecute şi
viitoare, încheiată printr-o rezoluţie asupra politicii generale a
Comunităţilor, în ce priveşte "primul program de acţiune" prezentat de
Comisie după intrarea în funcţie, la fiecare 4 ani, acesta tinde să devină un
program de legislatură, iar dezbaterile care urmează îmbracă forma unor
dezbateri de învestitură, Parlamentul având posibilitatea să le limiteze
printr-un vot formal al unei moţiuni de învestitură (formă a controlului
politic).
Dezbaterile care urmează după prezentarea programului de către
conducerea Consiliului, prin ministrul Afacerilor Externe care urmează la
preşedinţie, reprezintă încă un element forte al controlului politic.
După anul 1973, se înregistrează progrese evidente în domeniul
cooperării politice şi au loc transformări asemănătoare şi pentru
39
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 40/102
perfecţionarea mecanismelor controlului politic prin: dezbateri, declaraţii
ale Preşedintelui în exerciţiu al conferinţei miniştrilor Afacerilor Externe,
rapoarte după fiecare sesiune a Consiliului european, întocmite de către
consilierul pentru Afacerile Externe de pe lângă preşedinţie şi altele.
Parlamentul european, instituţie deliberativă, poate sesiza oriceproblemă care consideră că se poate raporta la activitatea şi misiunile
Comunităţilor, inclusiv cooperarea politică. Problemele se examinează în
cadrul comisiilor, se dezbat în şedinţe plenare (atunci când este cazul),
Parlamentul f ăcându-şi publică poziţia, adoptând o rezoluţie.
Întrebările, pe care parlamentarii pot să le pună Comisiei, în virtutea
dreptului conferit de articolul 140 al Tratatului C.E.E., constituie tot un
instrument de control. După ce sunt formulate, atât întrebările, cât şirăspunsurile sunt date publicităţii.
Instituţia Parlamentului european poate, de asemenea, ca, pe calea
unei moţiuni de cenzură, să constrângă Comisia să demisioneze (conform
art, 144 al Tratatului C.E.E.). fotre anii 1970 şi 1977 au fost depuse 4
moţiuni, dintre care 2 au fost supuse la vot, f ără a obţine majoritatea
necesară26, împotriva Consiliului, ca organ interguvernamental, această
formă de sancţionare este practic inexistentă.
b) Competenţă Bugetată.Ocupă un loc important între atribuţiile Parlamentului european şi îi
permite, dacă nu să se impună, măcar să negocieze de la egal la egal cu
Consiliul.
În etapa actuală a competenţelor, puterea bugetară este instrumentul
privilegiat prin care se poate exprima voinţa politică a Parlamentului.
Articolul 203 din Tratatul C.E.E., în redactarea sa din anul 1957, nu
acorda Adunării (actualului Parlament) decât o competenţă consultativă. Ca
şi alte instituţii, într-o anumită fază, elabora proiectul cheltuielilor proprii.
Anteproiectul de buget era pregătit de către Comisie. Proiectul de buget,
hotărât de Consiliu, era transmis Adunării, care avea dreptul să-1 dezbată şi
să propună modificări. După aceea, Consiliul era cel care hotăra definitiv
bugetul.
26 În anul 1999, a fost formulată şi depusă o astfel de moţiune generând drept efectedemiterea întregii Comisii.
40
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 41/102
Făcând să triumfe teza pe care a elaborai-o, conform căreia
contribuţiile financiare ale statelor membre sunt înlocuite cu resurse
proprii ale Comunităţilor, Parlamentul a reuşit să impună o creştere a
competenţei în materie de buget. Adunarea a devenit, în acest fel, gra ţie a
două modificări succesive ale dispoziţiilor financiare originare (Tratatele: dela Luxemburg din 22.04.1970 şi de la Bruxelles din 22.07.1975),
codeţinătoare a autorităţii (competenţei) bugetare. De acum, ea împarte cu
Consiliul competenţele bugetare după un sistem inedit, bazat pe
prevederile articolului 203 al Tratatului C.E.E., care, din anumite
perspective, este ambiguu şi care, în practică, favorizează înclinarea
balanţei către Parlament.
Declaraţia comună a Parlamentului, a Consiliului şi a Comisiei, din 30iunie 1982, vizează, într-o interpretare indisolubil legată de principalele
dispoziţii litigioase ale articolului 203 din tratatul deja menţionat, că este
necesar să se evite reînnoirea conflictelor pe teme bugetare, conflicte care
se repetă începând cu 1975 în fiecare an şi se manifestă între cele 2
autorităţi bugetare.
Adunarea poate ca printr-o majoritate a membrilor săi şi 2/3 din
sufragii exprimate să respingă proiectul de buget în întregime şi să ceară caun nou proiect să-i fie supus aprobării de către Consiliu.
Folosirea unei astfel de arme, de natură a perturba grav funcţionarea
Comunităţilor, nu este de conceput decât pentru a manifesta un dezacord
politic important al Parlamentului cu Consiliul. Experienţa Parlamentului de
a respinge, la 15 ianuarie 1979, bugetul pentru anul 1980 i-a lăsat un gust
amar.
Articolul 206.4 al Tratatului C.E.E., adăugat de Tratatul de la Bruxellesdin 1975, a transferat Parlamentului competenţa de a descărca Comisia
asupra executării bugetului. De atunci, Consiliul nu mai intervine decât pe
calea unei simple recomandări, în acelaşi timp, articolul 206.4 al Tratatului
C.E.E., cu privire la Curtea de Conturi, confirmă expres competenţa pe linia
controlului permanent al executării bugetului pe care Parlamentul o
exercită prin intermediul comisiei sale de control bugetar.
41
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 42/102
c) Atribuţiile Parlamentului Uniunii Europene în materielegislativă
Parlamentul european nu deţine atributele parlamentelor naţionale în
materie legislativă. Nu are nici competenţa de iniţiativă, rezervată Comisiei,
nici competenţa de decizie rezervată Consiliului.
Competenţa codecizională a Parlamentului, revendicată la rang de
principiu (conform art.36 al proiectului de tratat al Uniunii europene),
există numai în domeniul "micilor revizuiri" (Tratatul C.E.C. A. art.95). în
rest, Parlamentul are numai statut de asociat la legislaţia de grade diferite,
după Oare actul intră în câmpul de aplicare al uneia sau alteia dintre cele 3
proceduri:
- procedura consult ă rilor: consultarea este obligatorie, interzicându-se
Consiliului să decidă f ără ca Parlamentul să fi dat în prealabil un aviz asupra
propunerii Comisiei; este prevăzută prin texte într-un număr oarecare de
circumstanţe (19 articole în Tratatul C.E.E., 12 în Tratatul C.E.E.A. şi 8 în
A.U.E.), uneori foarte generale;
- procedura în ţ elegerii: rezultă din "Declaraţia comună a Adunării,
Consiliului şi Comisiei", adoptată la 4 martie 1975 în aplicarea
angajamentelor "vârfului" de la Paris, din decembrie 1974; în virtutea
acestui acord, s-a instituit o procedură de înţelegere între Adunare şi
Consiliu, cu concursul activ al Comisiei, care se deschide atunci când
Consiliul percepe o limitare a părerii adoptate de Adunare; Comisia de
înţelegere, compusă din membrii Consiliului şi dintr-o delegaţie a
Parlamentului, condusă de Preşedintele său, la lucrările căreia participă şi
Comisia, are ca scop ajungerea la un acord între cele 2 instituţii, în
principiu, cu o amânare de 3 luni; când punctele de vedere ale celor 2
instituţii sunt suficient de apropiate, Parlamentul trebuie să dea o nouă
propunere şi Consiliul să decidă; acest mecanism se aseamănă cu
procedura Comisiei mixte paritare (Adunare Naţională - Senat) din sistemul
francez; procedura se aplică decât unei părţi restrânse a domeniului
legislativ şi, în practică, se deschide numai dacă fiecare dintre cele 2 părţi a
recunoscut că este aplicabilă.
- procedura cooper ă rii: a fost introdusă de Actul unic european (A.U.E.)
şi, de acum, se află organizată la paragraful 2 al articolului 149 din Tratatul
C.E.E.; câmpul de aplicare vizează deciziile luate cu majoritate calificată de
42
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 43/102
către Consiliu în domeniile pieţei interne, politicii sociale, coeziunii
economice şi sociale şi cercetării; este reglementată exhaustiv în articolul 6
al Actului unic european şi permite Parlamentului să influenţeze direct
modalităţile de luare a deciziilor prin Consiliu, f ără a repune în cauză dreptul
ultimului cuvânt al acestuia şi nici rolul de motor al Comisiei.
d) Atribuţiile Parlamentului Uniunii Europene în materie de relaţiiexterne
În situaţia în care tratatele se limitează să prevadă intervenţia
Parlamentului numai pentru acordurile de asociere (articolele 238 al
Tratatului C.E.E. şi 206 din Tratatul C.E.E.A.), sub forma unei consultări
ulterioare, deci înainte prin concluzia Consiliului, acesta a obţinut să fie
informat în cursul întregului proces diplomatic, atât cu acordurile deasociere, cât şi cu acordurile comerciale sau economice cu ţările terţe, în
termenii procedurii numite "Luns-Westerterp" (după numele preşedintelui
Consiliului care a acceptat aceasta), Parlamentul primeşte din timp şi cu
titlu oficial (în comisii) o informaţie asupra acordurilor internaţionale şi
poate, astfel, să procedeze la o primă dezbatere de orientare în şedinţă
plenară, înainte chiar de deschiderea negocierilor. Permanent sunt
informate apoi Comisiile parlamentare, înaintea semnării acordului, unreprezentant al Consiliului expune în Parlament rezultatele negocierilor27.
După semnare, dar înainte de concluzie, Parlamentul este informat, în
adunare plenară, asupra esenţialului acordurilor comerciale. Este consultat
formal asupra concluziei acordurilor economice, dispunând de o adevărată
competenţă codecizională pentru acordurile de asociere. Conform
articolului 238 aliniatul 2 al Tratatului C.E.E., modificat de A.U.E., Consiliul
nu poate conchide decât după ce are "părerea conformă" a Parlamentului.Membrii Parlamentului european se aleg pentru o perioadă de 5 ani.
Ultimele alegeri au avut loc în iulie 1999. Viitoarele alegeri se vor ţine în
iulie 2004.
Parlamentarii dispun de săli de şedinţe şi birouri permanente în
Bruxelles (Belgia), dar se reunesc o săptămână pe lună în şedinţa plenară la
Strasbourg (Franţa). Secretariatul Parlamentului european se găseşte la
Luxemburg.27 Cătălina Drăghiciu, Nicolae Purdă, Nicoleta Diaconu ,Viorel Marcu - Instrumentele juridiceale Uniunii europene, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003, p. 87
43
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 44/102
Cu toate că mulţi dintre membrii Parlamentului ar dori ca acesta să se
găsească în permanenţă în vecinătatea Comisiei şi Consiliului, în Bruxelles,
Franţa şi Germania consideră faptul că Parlamentul se reuneşte în capitala
Alsaciei destul de des, este un simbol al unităţii lor postbelice şi al
respingerii războiului.Privită din perspectiva compoziţiei Parlamentului european, problema
este foarte delicată, deoarece este necesar să se găsească un număr optim
de membri, care să-i asigure funcţionarea, trebuind să fie reprezentate
proporţional toate statele membre. De asemenea, se impune a fi avută în
vedere şi situaţia primirii de noi state membre. Aşa fiind, până la întrunirea
Consiliului european de la Edinburgh, în anul 1992, compoziţia
Parlamentului european era de 518 membri. Cu acest prilej, datorităreunificării Germaniei, s-a decis trecerea la mărirea numărului de membri,
ajungând la 562. De la l ianuarie 1995 Parlamentul european numără 626
membri. Cele mai multe locuri le deţin acum Germania (99), Franţa,
Regatul Unit al Marii Britanii şi Italia (fiecare 87). Cele mai puţine locuri
fiind repartizate astfel: Danemarca - 16, Irlanda - 15 şi Luxemburg - 6.
În ce priveşte modalităţile concrete de alegere, tratatele prevăd o
procedură uniformă pentru toate statele, dar, în practică, o asemeneaprocedură nu a fost adoptată, fiecare stat membru aplicând în acest sens
legile naţionale pentru desf ăşurarea alegerilor.
Există, însă, unele norme în Actul din 1976 privind alegerea
Parlamentului european, în sinteză prezentate, acestea sunt28:
nimeni nu poate vota decât o singură dată;
se votează între joia şi duminica săptămânii prevăzută ca dată a
alegerii; toţi cetăţenii în vârstă de peste 18 ani au drept de vot (este
singurul punct comun cu dispoziţiile naţionale);
unele state acordă drept de voi numai naţionalilor, altele şi
resortisanţilor străini din statele membre ale Comunităţilor;
eligibilitatea: în unele state candidaturile se depun
independent, iar în altele numai pe liste ale partidelor.
28 Leicu Corina - Drept comunitar , Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 1998, p. 64
44
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 45/102
Parlamentul european, deşi reprezintă vocea democratică a popoarelor
statelor membre, îndeosebi până la intrarea în vigoare a Actului unic
european din 1987, nu a avut puteri deosebit de mari. S-a bucurat, mai
ales, de dreptul de a fi consultat, de multe ori neluându-i-se în consideraţie
poziţia exprimată, deşi avea chiar posibilitatea blocării bugetului Consiliuluişi modificarea unor puncte ale acestuia.
Actul din 1976 şi Regulamentul interior al Parlamentului stabilesc
statutul parlamentarilor, care cuprinde următoarele aspecte:
- alegerea lor se face pentru un mandat cu o durată de 5 ani;
- parlamentarii votează individual, personal, neputând fi legaţi prin
mandate ori instrucţiuni ale statelor;
- se bucură de privilegii şi imunităţi specifice parlamentarilor;
- există şi anumite incompatibilităţii, de asemenea, specifice calităţii
de parlamentar (ex.: persoanele care au dobândit un astfel de
statut nu pot fi membre ale guvernelor naţionale din statele
comunitare, membre ori funcţionari ai vreunei instituţii sau organ
comunitar).
În structura organizatorică a Parlamentului un Ioc important îl ocupă
organele directoare care sunt date de birou şi biroul lărgit.
-Biroul - este format dintr-un preşedinte, mai mulţi vicepreşedinţi, aleşi
pentru 2 ani şi jumătate şi chestori, membrii ai biroului cu drept de vot
consultativ;
-Biroul l ă rgit - este formal din biroul propriu-zis şi preşedinţii grupărilor
politice din Parlament.
Parlamentul mai cuprinde şi diverse formaţiuni cum ar fi: grupările
politice; comisiile şi delegaţiile.-Grupă rile politice - reunesc deputaţii de aceeaşi orientare politică,
indiferent de statul în care au fost aleşi.
Pentru a forma o grupare politică este nevoie de un număr minim de
deputaţi. Nu este obligatoriu ca toţi deputaţii să fie înscrişi într-o anumită
grupare politică. Pot exista şi deputaţi neinscrişi;
-Comisiile - pot fi: permanente, temporare şi de anchetă;
-Delega ţ iile - parlamentare au o componenţă hotărâtă de grupărilepolitice,iar competenţa le este stabilită de către Parlament. Funcţionarea şi
45
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 46/102
deliberarea - sunt conforme regulilor proprii oricărei adunări legislative
naţionale.
Astfel, Parlamentul (prin membrii săi) se reuneşte în sesiuni care sunt
prevăzute prin regulamentul interior.
Pentru fiecare sesiune se stabileşte ordinea de zi, se poartă discuţii cuprivire la problemele înscrise pe ordinea de zi, au loc intervenţii, se
formulează amendamente ş.a. Cu privire la dezbateri, regula generală este
că acestea sunt publice, mai puţin atunci când Parlamentul decide altfel,
cu două treimi din numărul total al deputaţilor prezenţi29.
Atribuţiile Parlamentului european se regăsesc în tratatele originare
care fac vorbire despre funcţia de control a acestui organism democratic.
La început, însă, nimic nu s-a f ăcut în această materie. Ulterior i s-auconferit atribuţii în materie bugetară, iar prin Actul unic din 1987 s-a
stabilit o procedură de cooperare în adoptarea unor acte instituţionale.
Deci, atribuţiile Parlamentului european sunt30:
de asigurare a controlului politic general;
de participare la elaborarea dreptului comunitar prin cooperare
(legislativă);
de decizie, propriu-zise, în materiere bugetară (adoptă bugetulComunităţii);
de participare la relaţiile externe.
Prima denumire a Parlamentului european a fost aceea de Adunare
europeană, adoptată în 1958 şi înscrisă în toate tratatele (de aceea se şi
folosesc alternativ denumirile de Parlament sau Adunare).
Funcţiile exercitate de Parlament sunt numai simbolice, comparativ cu
cele exercitate de un Parlament veritabil, naţional, aşa cum există ele într-odemocraţie parlamentară. Caracterul simbolic al acestuia rezidă, în primul
rând, din faptul că Parlamentul nu are dreptul să desemneze un Guvern.
Parlamentul are puteri de supervizare numai asupra Comisiei, nu şi
asupra Consiliului.
29 Ferreol Gilles - Dic ţ ionarul Uniunii europene, Editura, Polinom, Iaşi, 2001, p. 3830 Diaconu Nicoleta - Sistemul Institu ţ ional al Uniunii Europene, Editura, Lumina Lex,Bucureşti, 2001, p. 45
46
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 47/102
Consiliul este subiectul controlului parlamentar numai în măsura în
care fiecare membru este, ca un ministru dintr-un guvern naţional, subiect
al controlului Parlamentului naţional.
Comisia este supervizată în sensul justificării activităţii desf ăşurate în
Parlament, prin prezentarea anuală a unor rapoarte. Conducerea ei trebuieapărată în sesiuni deschise, dar poate să fie forţată, atunci când este cazul,
să demisioneze, urmând procedura votului de neîncredere. Parlamentul nu
are nici o influenţă asupra compoziţiei noii Comisii. Guvernele statelor
membre pot, teoretic, să repună în drepturi (în sarcini) chiar vechea
Comisie, stabilind aceiaşi membri.
Parlamentului european i s-a recunoascut un rol important în luarea
deciziilor numai pentru cele care privesc accesul noilor state, ca statemembre, în Comunităţi, precum şi asocierea cu unele ţări nemembre.
Istoria sistemului parlamentar evidenţiază faptul că parlamentele au
fost învestite, la început, cu puteri bugetare depline şi după aceea au
devenit organe legislative.
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht asupra
Uniunii europene, la l noiembrie 1993, Parlamentului european i-au fost
conferite puteri suplimentare, şi anume:- în materie co-decizională, împreună cu Consiliul de Miniştri în
anumite domenii ale legislaţiei referitoare la piaţa unică, având
posibilitatea (Parlamentul) să respingă definitiv unele propuneri;
dreptul de a cere Comisiei să înainteze propuneri pentru
anumite domeni ale politici comunitare;
dreptul de a înfiinţa Comisii de anchetă temporare;
dreptul la petiţie.Parlamentul european numeşte un avocat al poporului care este
împuternicit să primească reclamaţiile formulate împotriva instituţiilor sau
organelor Uniunii şi să raporteze Parlamentului.
Prin Tratatul de la Maastricht s-a hotărât, de asemenea, ca mandatul
Parlamentului să coincidă cu cel al Comisiei.
I.5. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
47
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 48/102
Organizarea Cur ţ ii de Justi ţ ie a Uniunii Europene
În mod obişnuit, Curtea lucrează în şedinţe plenare. Cu toate acestea,
datorită volumului mare de cauze, pentru celeritate, s-a prevăzut
posibilitatea creări unor Camere în cadrul Curţii, formate din 3 la 5
membri.Competenţa materială a Camerelor este decisă în plenul Curţii
odată cu alegerea preşedinţilor acestora, în mod normal, Camerele au
sarcina să se ocupe de instrumentarea problemelor, dar pot judeca şi
anumite categorii de cauze, excepţie f ăcând cele pentru care a fost
sesizată de către un stat sau o instituţie, în condiţiile prevăzute în
regulament. Curtea poate delibera valabil numai în prezen ţa unui număr
impar de judecători. Când numărul judecătorilor este par, judecătorul cu
vechime mai mică se va abţine să participe la deliberări. Curtea poate
trimite anumite cauze spre judecare Camerelor, aşa cum a rezultat mai
sus, dar nu se va întâmpla acest lucru cu cele care au leg ătură cu recursul
în interpretare, în funcţie de importanţa cauzelor, Camerele pot
întotdeauna să le retrimită spre rezolvare Curţii, care va delibera în şedinţă
plenara.Camerele acţionează ca organe de jurisdicţie şi pentru recursurile
intentate de funcţionari sau de ceilalţi agenţi împotriva organismelor
comunitare pe lângă care funcţionează. Repartizarea între Camere se face
anual prin hotărârea Curţii, în anul 1988 din 208 hotărâri ale Curţii 115 au
fost ale Camerelor.
Structura şi statutul membrilor
Curtea este formată astăzi din 15 judecători, asistaţi de 9 avocaţi
generali. Şi unii şi ceilalţi sunt numiţi de comun acord de către guvernele
statelor member31.
O primă trăsătură specifică structurii Curţii este prezenţa, alături de
judecători, a avocaţilor generali, care nu au corespondent în jurisdic ţiile
naţionale sau în alte jurisdicţii internaţionale, chiar dacă rolul lor poate fi
apropiat celui al Comisiei europene a drepturilor omului de la Strasbourg.
Avocaţii generali "prezintă public, imparţial şi independent, concluzii
motivate asupra chestiunilor supuse Curţii de justiţie pentru a o sprijini în
31 Art. 167 al Tratatului CEE.
48
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 49/102
vederea îndeplinirii misiunii pe care o are"32. Ei reprezintă o transpunere
manifestă a comisarului guvernamental în faţa Consiliului de Stat francez,
transpunere justificată, încă de la început, prin importanţa contenciosului în
anulare din Tratatul C.E.C.A.
a) Judecătorii.Interesant este faptul că nici o dispoziţie a tratatelor nu prevede ca
judecătorii să aibă naţionalitatea statelor membre, în practică însă, s-a
urmărit ca, întotdeauna, Curtea să cuprindă cel puţin câte un judecător din
fiecare dintre statele membre. Acest lucru a fost şi este de dorit deoarece
atunci când deliberează în plen, Curtea să poată avea un judecător
familiarizat, îndeosebi, cu sistemul juridic al fiecărui stat membru.
Preocuparea de ordin politic a fost şi ea precumpănitoare pentru unechilibru global pe naţionalităţi, care se sprijină atât pe efectivul
judecătorilor, cât şi pe cel al avocaţilor generali. După aderarea Greciei
respectarea echilibrului a devenit ceva mai dificilă deoarece Curtea nu
poate delibera valabil decât cu un număr impar.
Statutul judecătorilor şi al avocaţilor generali le permite să-şi
îndeplinească rolul cu caracter de continuitate şi în deplină independenţă. Ei
sunt numiţi de «comun acord de guvernele statelor membre dintre"personalităţile oferind toate garanţiile de independenţă şi care întrunesc
condiţiile cerute pentru exercitarea în ţările lor a celor mai înalte funcţii
jurisdicţionale sau care sunt jurişti având competenţe notorii"33. Aceste
condiţii sunt ceva mai severe decât cele cuprinse în textul iniţial al
Tratatului C.E.C.A., care cerea doar ca personalităţile în cauză să ofere
toate garanţiile de independenţă şi competenţă, dar rămân totuşi suple,
permiţând, astfel, să fie numiţi ca judecători (sau avocaţi generali)teoreticieni de renume, practicieni ai dreptului şi ai vieţii politice şi
economice, profesori universitari, magistraţi ori avocaţi celebri.La cererea
Curţii, Consiliul de Miniştri, statuând în unanimitate, poate mări numărul de
judecători, urmărindu-se permanent reprezentarea tuturor sistemelor de
drept din ţările membre.
Judecătorii sunt numiţi pentru o perioadă de 6 ani, fiind reînnoiţi f ără
limitări. Practica arată că ei rămân în funcţie, în medie, timp de două32 Art. 166 al Tratatului CEE.33 Art. 167 din Tratatul CEE, art. 32 din Tratatul CECA şi art. 139 din Tratatul CEEA.
49
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 50/102
mandate. Pentru a se asigura o anumită permanenţă şi continuitate în
structura Curţii, reînnoirile se fac în proporţie de 50% o dată la 3 ani. Nu
este prevăzută nici o limită de vârstă pentru judecători.
Durata scurtă a mandatului judecătorilor a determinat, în perioada
negocierilor, discuţii critice în care se susţineau puncte de vedere din carerezultă că magistraţii Curţii, nefiind numiţi pe viaţă, ar aduce atingere
principiului inamovibilităţii, garanţie fundamentală a independenţei
judecătorilor în accepţiunea doctrinei juridice occidentale34. În opinia
majorităţii specialiştilor de drept comunitar, criticile aduse nu sunt
concludente.
Guvernele statelor membre nu pot revoca un judecător al Curţii în
timpul exercitării mandatului său. Curtea este singura abilitată să asigurecontrolul asupra activităţii şi disciplinei membrilor ei. Tot ea este cea care
poate revoca un judecător, cu unanimitate, decizând în absenţa lui şi numai
atunci când acesta a încetat să răspundă condiţiilor cerute pentru
exercitarea funcţiilor sale.
Independenţa judecătorilor Curţii este garantată, mai ales, de
caracterul strict secret al deliberărilor în camera de consiliu. Procedura
"opiniei separate", întâlnită la Curtea internaţională de justiţie, nu esteadmisă. Hotărârile Curţii sunt decizii colective care angajează instanţa în
întregul ei. De asemenea, independenţa judecătorilor mai este garantată şi
de statutul acestora, de drepturile şi incompatibilităţile pe care le prevăd
tratatele în acest scop.
b) Preşedintele.
Judecătorii desemnează, dintre ei, prin vot secret, pe preşedintele
Curţii de justiţie, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit. Judecătorul francez Robert Decourt a exercitat, astfel, 3 mandate
succesive din 1967 până în 1976. Preşedintele conduce lucrările Curţii,
prezidează audierile acesteia, precum şi deliberările în cameră ale
Consiliului. Competenţele sale jurisdicţionale proprii, pe care le şi exercită
prin ordonanţe, sunt limitate.
34 Nicolo Catalano, Manuel de droit des Communautés europeennés, Paris 1962, p.p. 56-57.
50
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 51/102
c) Avocaţii generali
Sunt menţionaţi numai cu caracter incidental în Tratatul C.E.C.A.,
care lasă pe seama
protocolului adiţional precizarea rolului şi a statutului lor. Acestora li
se rezervă articole speciale în textul actual al tratatelor celor 3Comunităţi35.
Sunt numiţi cu acordul guvernelor statelor membre pentru o
perioadă de 6 ani, cu posibilitatea de a li se prelungi mandatul. Condi ţiile
pe care trebuie să le îndeplinească sunt aceleaşi ca şi în cazul judecătorilor.
O înlocuire parţială a avocaţilor are loc la fiecare 3 ani.
În concordanţă cu prevederile tratatelor, avocaţii generali "au sarcina
de a prezenta public, cu toată imparţialitatea şi în deplină independenţă,concluzii motivate asupra cauzelor supuse Curţii de justiţie spre a o sprijini
în îndeplinirea misiunii sale", în fiecare cauză contencioasă sunt ascultaţi,
în principiu, avocaţii generali afectaţi Camerei căreia îi aparţine şi
judecătorul raportor.
Avocaţii generali sunt toţi ascultaţi în ipoteza în care Curtea este
chemată să dea un aviz în cazul aşa numitei "mici revizuiri", prevăzute în
Tratatul C.E.C.A. ca şi în situaţia reglementată de art.228 alin.2 al TratatuluiC.E.E. în aceste situaţii, procedura se desf ăşoară în Camera de consiliu, iar
concluzile avocaţilor generali nu sunt publicate.
d) Grefierul
Este numit de către Curte, cu consultarea avocaţilor, pentru 6 ani.
Curtea este cea care îi stabileşte statutul. Dacă nu mai corespunde
condiţiilor cerute sau nu-şi îndeplineşte obligaţiile ce-i revin, poate fi
revocat.Grefierul este asistat de un grefier adjunct, care îl poate înlocui lanevoie.
Ca şi judecătorii şi avocaţii generali, grefierul este obligat să depună
jurământul în faţa Curţii, în sensul că î şi va exercita atribuţiile cu toată
imparţialitatea şi nu va divulga secretul dezbaterilor. El are un dublu rol,
îndeplinind, pe de o parte, atribuţii de ordin procedural, iar pe de altă
parte, atribuţii administrative. Sub controlul preşedintelui, grefierul are
misiunea de a primi, transmite şi conserva toate documentele şi, de35 Art. 166 şi 167 din Tratatul CEE; art. 138 şi 139 din Tratatul CEEA; art .32 bis şi 32 terdin Tratatul CECA.
51
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 52/102
asemenea, să realizeze eventualele notificări sau comunicări de acte pe
care le comportă aplicarea regulamentului de procedură36. Asistă la
şedinţele de audiere ale Curţii şi ale Camerelor. Are în grija sa arhivele şi se
ocupă de publicaţiile Curţii.
Ca atribuţii administrative, grefierul le are pe cele de gestiune şicontabilizare a Curţii cu ajutorul unui administrator. Grefierul are în
subordinea sa, sub controlul generat al preşedintelui37, funcţionarii şi
agenţii Curţii, tot el fiind cel abilitat să propună, dacă este cazul, orice
modificare de organizare a serviciilor Curţii38.
e) Raportorii adjuncţi
Protocoalele adiţionale mai reglementează o instituţie asemănătoare
auditoriatului din Consiliul de Stat belgian sau francez, respectiv instituţiaraportorilor adjuncţi, care, în practică, nu a fost folosită până în prezent. Ei
au sarcina să ajute preşedintele în procedura de urgenţă şi pe judecătorii
raportori în îndeplinirea atribuţiilor lor. Nu au dreptul să participe la vot, dar
pot lua parte la deliberări în cauza pe care au avut-o în studiu.
f) Referenţii.
Fiecare dintre judecători şi avocaţi generali primesc, pe lângă altele,
asistenţa personală a doi referenţi, jurişti calificaţi, de obicei doctori îndrept, având aceeaşi naţionalitate ca şi judecătorul sau avocatul. Referentul
ataşat persoanei fiecărui membru al Curţii şi depinzând numai de el,
constituie cabinetul acestuia şi joacă un rol cheie în funcţionarea Curţii, mai
ales în cazul avocaţilor generali.
36 Joseph Gand, La composition, l'organisation, le fonctionement et le rol de la Cour , în Droit des Communautés Européennes, Larcier, Bruxelles, p.300.37Articolul 11 al protocolului CEE.38 Printre serviciile Curţii o mare importanţă o are cel lingvistic, al traducătorilor.
52
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 53/102
Capitolul II.Capitolul II.
ALTE ORGANE ALE INSTITU|IILOR EUROPENEALTE ORGANE ALE INSTITU|IILOR EUROPENE
II.1. Organe prev`zute de tratate
Comitetul consultativ al C.E.C.A.
Este format din 72-96 membri. Ace]tia sunt reprezentan\i ai
produc`torilor, muncitorilor ]i negociatorilor (comercian\ilor). Sunt numi\i
pentru 2 ani de c`tre Consiliu, cu titlu personal, pe baza listelor propuse de
organiza\iile reprezentative ale produc`torilor, muncitorilor ]i
negociatorilor, nu de statele membre.
Comisia (înalta Autoritate) supune aten\iei Comitetului obiectivele
generale ]i programele stabilite prin art.46 al Tratatului C.E.C.A., \inând s`
fie informat` asupra domeniilor de ac\iune cuprinse în articolele 54
(investi\ii), 65 (acorduri) ]i 66 (acumul`ri, concentr`ri). Comisia poale
consulta Comitetul ori de câte ori consider` c` este oportun. Fiecare
consulta\ie cap`t` valoarea unei dispozi\ii de tratat. Func\ioneaz` pe baza
unui regulament interior propriu. Membrii ale]i ac\ioneaz` în calitate de
persoane independente. Ei î]i aleg Pre]edintele ]i Biroul, pentru o perioad`
de un an.
Comitetul economic ]i social (C.E.S.)
Sistemul institu\ional de adoptare a unei reglement`ri comunitare
cuprinde: Comisia, care propune ]i pune în aplicaere legisla\ia Comunitar`;Consiliul, care ia decizii dup` consultarea Parlamentului European, pe de-o
parte ]i a Comitetului Economic ]i Social, pe de alt` parte; Curtea de
Justi\ie, care asigur` respectarea drepturilor comunitare; Curtea de
Conturi, o alt` institu\ie comunitar`, care asigur` controlul bugetului
comunitar, f`r` a fii îns` direct implicat` în mecanismul decisional.
Ca organ comun al C.E.E. ]i EURATOM este compus din reprezentan\i
ai diferitelor categorii de membrii ai structurilor economice ]i sociale, îndeosebi: agricultori, transportatori, muncitori, comercian\i, me]te]ugari,
53
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 54/102
liber profesioni]ti ]i al\ii. Asigur` consultan\` Consiliului ]i Comisiei,
implicându-se activ în procesul decizional.
Reglementarea face obiectul art.193-198 al Tratatului C.E.E. ]i al
art.165-170 din Tratatul de la Maastricht.
Num`rul membrilor se ridic` la 189, repartiza\i între statele membre,cu inten\ia de a acoperi adecvat diversele categorii socio-profesionale.
Ace]tia sunt numi\i pentni o perioad` de 4 ani de c`tre Consiliu, pe baza
unei liste care cuprinde un num`r dublu de propuneri, fa\` de cel necesar.
Comisia este consultat` de Consiliu în stabilirea op\iunilor pentru membrii
Comitetului. Comitetul are în structura sa organizatoric` un pre]edinte,
sec\ii specializate cu caracter permanent ]i mai multe subcomitete care
studiaz` problematica ]i preg`tesc textele cerute de Comitet.
Comitetul regiunilor.
Este un organ nou instituit prin art.G.76 al Tratatului de la
Maastricht.Are un caracter consultativ ]i este format din 189 de
reprezentan\i ai colectivit`\ilor regionale ]i locale, ca ]i C.E.S. Cuprinde ]i
un num`r egal de membri suplean\i. To\i sunt numi\i de Conciliu, cu
unanimitate de voturi, la propunerea statelor membre, pentru un mandat
de 4 ani, care poate fi reînnoit.
Ca organ de conducere, membrii Comitetului î]i aleg un Pre]edinte ]i
un Birou, pentru o perioad` de 2 ani.La fel ca în cazul C.E.S., persoanele ce
compun Comitetul regional ac\ioneaz` independent de statele c`rora
apar\in, în interesul Comunit`\ilor.
Este consultat de c`tre Consiliu sau de c`tre Comisie potrivit
prevederilor tratatelor ori în alte situa\ii în care cele 2 institu\ii consider` c`
este necesar.
II.2. Organe tehnice
Banca european` de investi\ii (B.E.I.)
Este principala institu\ie de împrumut a Comunit`\ilor. Finan\eaz`
dezvoltarea sigur` ]i echilibrat` a Pie\ei interne (Comune), având în vedere
54
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 55/102
împrumuturi ]i garan\ii în toate sectoarele economice, menite a asigura
modernizarea ]i dezvoltarea în domeniile importante, creând locuri de
munc` noi, ]i favorizând (prin acordarea de asisten\`) proiectele de interes
comun pentru mai multe state membre ale Comunit`\ilor, Este
reglementat` de art.129 al Tratatului C.E.E.Alte organe tehnice:
- Sistemul european al b`ncilor centrale;
- Agen\ia de aprovizionare EURATOM (art.54 al Tratatului C.E.E.A.);
- Comitetul consultativ al transporturilor (art.83 al Tratatului C.E.E.);
- Comitetul monetar (art.105 al Tratatului C.E.E.);
- Comitetul special (art.113 al Tratatului C.E.E.);
- Comitetul fondului social european (art.l24 al Tratatului C.E.E.);- Comitetul ]tiin\ific ]i tehnic (art.134 al Tratatului C.E.E.A.);
- Institutul monetar european.
II.3. Organe înfiin\ate de Institu\iile Comunit`\ilor
Europene
Pe m`sura dezvolt`rii construc\iei comunitare, Consiliul ]i Comisia au
sim\it nevoia cre`rii altor organe pe care s` se sprijine pentru a pune în
aplicare sau chiar s` le implice în administrarea politicilor comune
prev`zute în tratate. Astfel de organe sunt:
- Grupurile ]i comitetele consultative;
- Comitetele de gestiune ]i reglementare;
- Organele personalizate.
Se mai înfiin\eaz` ]i Banca central` european`, la Frankfurt pe Main.
II.4. Organe paracomunitare
Consiliul European
A fost înfiin\at prin voin\a ]efilor de stat ]i de guvern, în 1974, când
ace]tia au hot`rât s` se întâlneasc` cu regularitate împreun` cu mini]trii lorde externe ]i cu pre]edintele ]i un vice-pre]edinte al Comisiei europene.
55
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 56/102
Sediul materiei, cu privire la Consiliul european, se g`se]te în art.2 al
Actului unic european ]i în art.D al Tratatului de la Maastricht.
Cu toate c` nu a fost prev`zut în tratatele institutîve ale
Comunit`\ilor europene, Consiliul european a cunoscut o evolu\ie, din
perspectiv` istoric`, destul de consistent` (începând din anul 1975, când s-a semnat pentru prima oar` în aceast` formul`, la Dublin25, ]i pân` în
zilele noastre, ajungând s` fie cea mai important` institu\ie a Uniunii
europene).
Potrivit prevederilor Tratatului de la Maastricht, "Consiliul european
va oferi Uniunii dinamismul necesar dezvolt`rii sale ]i va defini liniile
politice generale ale acesteia".
În acest sens, importan\a întâlnirilor ]efilor de stat ]i de guvern încadrul Consiliului european a sporit în amploare, în a]a fel încât ele dau
esen\a evolu\iei de ansamblu a Comunit`\ilor europene.
Are competen\e, îndeosebi, în domeniul cooper`rii politice, la nivel
comunitar, ]i nu numai, dar ]i în domeniul construc\iei comunitare.
56
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 57/102
Institutu\iile Cooper`rii Politice
Cei 15 mini]tri ai Afacerilor externe constituie organul principal al
cooper`rii politice. Conferin\a lor se reune]te, formal, de 4 ori pe an, cel
pu\in, în general, în \ara care prezideaz`. Lor li se adaug`, conform
hot`rârii Consiliului ]i Comisiei europene, din 12 martie 1994, ]i întâlnirea
semestrial` a mini]trilor Afacerilor externe din cele 15 state membre cu
mini]tri ai Afacerilor externe din statele cu statut de stat asociat.
Rolul pre]edintelui în exerci\iu (alt organ al cooper`rii politice), ca
purt`tor de cuvânt al celor "15" în contactele cu statele ter\e, a fost, de
asemenea, consolidat.
Mai re\in aten\ia ]i alte organe:
directorii afacerilor politice ai celor 15 mini]tri ai Afacerilor
externe, care se reunesc o dat` pe lun` în cadrul Comitetului
politic;
-ambasadorii celor "15" în capitalele statelor membre,
ambasadele în \`rile ter\e ]i reprezentan\ele permanente pe
lâng` marile organiza\ii interna\ionale.
57
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 58/102
Capitolul III.Capitolul III.
REFORMA TRATATULUI DE LA NISAREFORMA TRATATULUI DE LA NISA
III.1. Tratatul de la Nisa
Tratatul de la Nisa este un Tratat care modific` Tratatul privind
Uniunea European`, tratatele de instituire a Comunit`\ilor Europene
precum ]i anumite acte conexe.
A fost semnat de ]efii de stat ]i de guvern ai statelor membre UE la
11 decembrie 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franta) si aintrat în vigoare dupa încheierea procesului de ratificare.
Cele mai importante modific`ri:
Deciziile se iau prin întrunirea majorit`\ii calificate (se
renun\` la unanimitate)
Se introduce majoritatea dubl̀ , care cere, pe lâng`
majoritatea calificat`, majoritatea statelor membre (pe
principiul c` fiecare stat ar avea un vot).Aceasta formul` trebuia s` intre în vigoare la 1 ianuarie 2005, îns`
data a fost modificat` prin Tratatul de aderare 2003 pentru 1 noiembrie
2004.
Compozi\ia ]i func\ionarea organelor europene a fost modificat`
foarte pu\in din anii 1950, de]i num`rul de state membre a crescut de la 6
la început pâna la 15 ]i Uniunea European` are astazi mai multe atribu\ii
decât la începuturile integr`rii europene.O extindere a Uniunii Europene cu pâna la 12 state f`r` adaptarea
institu\iilor acesteia ar fi trimis Uniunea în colaps.
Într-o uniune de 27, cu regulile de pân` atunci, Comisia European` ar
fi avut 33 de membri, num`rul membrilor Parlamentului European ar fi
dep`]it cifra de 800, iar procesul de luare a deciziilor ar fi fost astfel
puternic încetinit.
Dup` încheierea procesului de ratificare pentru noua constitutieeuropeana, aceasta din urm` va înlocui Tratatul de la Nissa. Procesul de
58
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 59/102
ratificare a fost însa blocat datorit` rezultatelor negative ale
referendumurilor din Fran\a ]i Olanda39.
Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei
extinderi, este s` con\in` prevederi pentru a asigura o bun` activitate
institu\ional` în momentul când Uniunea va avea aproape 30 de membri, înscriindu-se deci în viziunea unei reforme institu\ionale ale c`rei 3 axe
principale sunt: componen\a ]i modul de func\ionare al institu\iilor
europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Mini]tri ]i
consolidarea cooper`rii între institu\ii. Tratatul de la Nisa a fost semnat de
c`tre Mini]trii Afacerilor Externe ai statelor membre ale Uniunii Europene la
26 februarie 2001 ]i a intrat în vigoare la 1 februarie 2003, dup` ce a fost
ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot în parlamentul na\ional, fieprin referendum. Extinderea Uniunii Europene implic` necesitatea unei
structuri institu\ionale eficiente care s` permit` afirmarea organiza\iei pe
plan mondial. Structura urmeaz` s` fie adaptat` pentru o Uniune cu 27 de
state.
Conferinţa interguvernamentală şi-a încheiat lucrările pe 11
septembrie 2000 la Nisa printr-un acord asupra chestiunilor instituţionale
care nu fuseseră reglate la Amsterdam în perspectiva proiectatei extinderia Uniunii Europene. După semnare a urmat lungul proces de ratificare de
către statele membre, încheiat cu acceptul Irlandei în decembrie 2002 şi
intrarea în vigoare a tratatului la 1 februarie 2003.
Tratatul de la Nisa cuprinde doar principiile şi metodele de
repartizare a locurilor în Parlament, Consiliu şi Comisie, pe măsură ce ţările
noi vor adera, repartiţia exactă a locurilor urmând a fi determinate în
tratatele de adeziune. Principiul respectat în împărţirea locurilor esteegalitatea de tratament pentru ţări cu talie comparabilă.
Parlamentul european
Potrivit noului articol 189 al.2 din tratat numărul maxim al deputaţilor
europeni va ajunge la 732, cu toate că Tratatul de la Amsterdam a stabilit
acest număr la 700.40 O nouă repartiţie a locurilor în Parlament a intrat în
39 Cătălina Drăghiciu, Nicolae Purdă, Nicoleta Diaconu ,Viorel Marcu - Instrumentele juridiceale Uniunii europene, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2003
40 Augustin Fuerea Drept Comunitar european.Partea Generală , Editura All Beck2003 p.93
59
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 60/102
vigoare la 1 ianuarie 2004, cu diminuarea numărului de locuri ai membrilor
actuali de la 626 la 535, astfel încât numărul total al deputaţilor europeni
să nu depăşească 732 de membri. Problema va fi reluată când vor avea loc
conferinţele de aderare.41
Astfel cu excepţia Luxemburgului, Germania este singurul stat care-şiva menţine numărul de deputaţi, Franţa , Regatul Unit şi Italia vor pierde
fiecare câte 15 deputaţi. Belgia şi Portugalia vor primi câte 22 de locuri iar
Ungaria şi Republica Cehă vor fi reprezentate doar de 20 de deputaţi.
Repartizarea numărului de deputaţi s-a f ăcut după ce fiecărui stat a
fost acordat câte un procent şi apoi s+a stabilit un anumit procent
confirmând astfel ipoteza doctrinarilor şi a cercetătorilor potrivit căreia
repartizarea locurilor a servit ca mijloc de schimb pentru a echilibra nouaconfiguraţie a Consiliului, f ără ca ponderea demografică să fie un factor
determinant.42
41 Ibidem p. 9442 Augustin Fuerea Drept Comunitar european.Partea Generală , Editura All Beck2003 p.94
60
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 61/102
Consiliul Uniunii Europene
Din 1 ianuarie 2005, s-a adoptat sistemul de luare a deciziei cu
majoritatea calificată dacă sunt reunite două condiţii: decizia reuneşte un
număr de voturi minime (pragul majorităţii calificate care acum, reprezintă
cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii, dar care pentru 27 de state vafi de 73,91%) şi totodată, trebuie să fie reprezentată majoritatea statelor
membre. În cadrul Consiliului vor exista un număr total de 345 de voturi,
deliberările fiind valabile dacă vor fi obţinute cel puţin 169 de voturi
favorabile. În celelalte cazuri, deliberările sunt valabile numai dacă
întrunesc cel puţin 169 de voturi care să exprime voturi favorabil a cel
puţin 2/3 din numărul membrilor.43
Conform Tratatului, în legătură cu 30 de articole din Tratat se vor luadecizii cu majoritate calificată44 pentru a nu exista pericolul blocării
deciziilor prin regula unanimităţii.
Ca urmare a negocierile de aderare pragul majorităţii calificate într-o
Uniune cu 27 de membrii va fi de 258 de voturi din 345. Totodată pragul
majorităţii calificate şi numărul voturilor minorităţii de blocaj va creşte de la
88 la 91 de voturi.
Pe scurt, într-o Uniune cu 27 de membrii situaţia va fi următoarea: va fi menţinută egalitatea între statele mari la 29 de voturi,
Spania împreună cu Polonia vor deţine statutul intermediar de
27 de voturi ;
3 state mari nu vor mai putea bloca procesul decizional ;
dubla majoritate poate fi completată, la cererea unui stat
membru, cu o majoritate consolidată (62%) din populaţia totală
a Uniunii.45
Astfel un acord nu poate fi încheiat f ără acceptul a 14 state din cele
27 preconizate a fi membre ale Uniunii, iar o decizie va putea fi luată doar
dacă 14 state au votat în favoarea ei sau reprezintă cel puţin 62% din
populaţia Uniunii46.
43 Ibidem p. 9544 Augustin Fuerea Institu ţ iile Uniunii Europene Editura Universul Juridic 2002 p.19945 Augustin Fuerea Drept Comunitar european.Partea Generală Editura All Beck2003 p. 9646 Augustin Fuerea Institu ţ iile Uniunii Europene Editura Universul Juridic 2002 p. 200
61
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 62/102
Comisia europeană
Prin tratat au fost aduse modificări importante atât sub aspectul
desemnării şi componenţa Comisiei cât şi sub aspectul funcţionării sale.
Astfel, noile aderări implică o sporire a numărului comisarilor pe
deoparte iar pe de altă parte buna funcţionare a acesteia presupunemenţinerea unui număr redus de comisari. Prin Tratatul de la Nisa numărul
comisarilor a fost limitat la 27, iar cetăţenia acestora va fi determinată
potrivit principiului rotaţiei.
Procedura de numire s-a modificat astfel: după aprobarea
Parlamentului, Consiliu desemnează, cu majoritate calificată, Preşedintele
şi, de comun acord cu acesta, pe ceilalţi membri propuşi de fiecare stat
membru. Se remarcă astfel o creştere a puterilor preşedintelui, caredistribuie portofoliile şi poate remania responsabilităţile în timpul
mandatului. Deasemenea, Preşedintele numeşte, după aprobarea
colegiului, pe vicepreşedinţii Comisiei şi, tot cu aprobarea colegiului, va
putea cere demisia unui membru.
Sistemul jurisdic ţ ional al Uniunii
Reforma adusă Curţii de Justiţie a UE (CJUE) este esenţială.Conferinţainterguvernamentală a introdus schimbări importante care au adus o mai
mare supleţe în adaptarea sistemului jurisdicţional în repartizarea
competenţelor între Curtea de Justiţie şi Tribunalul de primă instanţă (TPI).
S-au stabilit :
înfiinţarea Camerelor Jurisdicţionale ajutătoare pe lăngă TPI.
repartizarea competenţelor între Curte şi TPI
componenţa şi funcţionarea celor două instanţe.Înfiinţarea Camerelor Jurisdicţionale ajutătoare pe lăngă TPI.
Potrivit noului articol 220 al 2 dinTratat, rolul acestor camere este de
a exercita competenţele jurisdicţionale prevăzute de Tratat cu scopul de a
degreva TPI de anumite cauze fapt ce va contribui la celeritatea
procedurilor judiciare. Deciziile camerelor pot fi atacate în faţa TPI fie cu
appel care vizează probleme de fapt şi de drept fie cu recurs limitat la
problemele de drept. Potrivit art 225 par.2 în mod excepţional deciziile TPIpot face obiectul unei reexaminări din partea CJUE în cazul în care există
62
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 63/102
un risc serios de a se aduce atingerii unităţii sau coerenţei dreptului
comunitar. Articolul 62 din noul statut al CJUE prevede că avocatul general
propune Curţii reexaminarea deciziei TPI. CJUE va decide în termen de o
lună asupra reexaminării deciziei.
Repartizarea competen ţ elor între Curte şi TPI.
Tribunalul are competenţă ordinară pentru recursurile directe [în
anulare (art.230 CE), în carenţă (art.232 CE), în răspundere] şi alte categorii
desemnate de statut. CJCE rămâne să asigure respectarea chestiunilor
esenţiale pentru ordinea comunitară şi uniformitatea jurisprudenţei prin
răspunsuri la întrebări prejudiciale din partea jurisdicţiilor naţionale.
Recursul în anulare reprezintă posibilitatea oferită statelor,instituţiilor comunitare, persoanelor fizice şi juridice de a ataca în faţa CJCE
un act obligatoriu emis de Consiliu şi Comisie şi a obţine anularea acestuia.
Recursul în carenţă constituie tot o posibilitate oferită statelor,
instituţiilor comunitare, persoanelor fizice sau juridice de a ataca în
anumite condiţii, refuzul Comisiei sau Consiliului de a decide în materii în
care aceste instituţii comunitare au, prin tratate, obligaţia de a lua o
anumită măsură.În sfârşit, recursul în răspundere este deschis persoanelor interesate
în repararea pagubelor intervenite dintr-o culpă delictuală sau contractuală
a comunităţilor.
Consiliul, statuând în unanimitate, va putea atribui CJCE competen ţa
de a crea camere jurisdicţionale pentru a judeca recursuri în materie
specifică (art.229 bis CE - proprietate intelectuală, în privinţa noului brevet
comunitar sau există un proiect pentru litigii în materie de personal art.236 CE). Deciziile date vor putea fi sancţionate prin recursuri ”în casa ţ ie”
în faţa Tribunalului de Primă Instanţă.
Componenţa şi funcţionarea celor două instanţe
Pentru a se garanta reprezentativitatea tuturor statelor membre s-a
stabilit ca oricare ar fi numărul statelor membre, Cutrea să fie formată
dintr-un judecător din fiecare statiar numărul avocaţilor generali să rămână
neschimbat.
63
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 64/102
Tribunalul va număra tot cel puţin un judecător din fiecare stat
membru. Articolul 48 din Statut menţine numărul la 15.47
Curtea de conturi
Se prevede explicit prezenţa unui naţional din fiecare stat membrucare va îndeplini un mandat de 6 ani. Membrii sunt numi ţi de către Consiliu
care va decide cu majoritate calificată. Există posibilitatea de a crea alte
camere pentru a da avize, rapoarte. Deasemenea Tratatul prevede
îmbunătăţirea colaborării cu instituţiile naţionale similare prin constituirea
de către preşedintele Curţii de conturi a unui comitet de legătură cu cei care
sunt conducători ai instituţiilor naţionale corespunzătoare.48
Banca central ă europeană (BCE) şi Banca europeană de
Investi ţ ii (BEI)
Tratatul de la Nisa nu modifică compunerea Consiliului de
guvernatori a BCE (compus din membrii Directoratului şi guvernatorii
băncilor centrale naţionale), dar creează posibilitatea de a modifica reguli
relative la luarea deciziilor, printr-o decizie cu unanimitate a Consiliului, în
timp ce pentru BEI, Tratatul de la Nisa prevede şi posibilitatea de amodifica compunerea consiliului de administraţie. Se prevede trecerea la
majoritate calificată în cadrul procedurii de codecizie pentru reprezentarea
Comunităţii europene la nivel internaţional în domeniul UEMi (art. 111,
paragraf 4 CE) şi pentru adoptarea măsurilor necesare pentru introducerea
Euro (art. 123, paragraf 4 CE).
Comitetul Economic şi Social Consacrat prin noul art.144TUE, a fost creat de Consiliu în aplicarea
concluziilor Consiliului European de la Lisabona pentru a servi ca for de
cercetare a intereselor partenerilor economici şi sociali la nivelul Uniunii.
Numărul membrilor acestui for este de 344.
Comitetul Regiunilor
47 Augustin Fuerea Drept Comunitar european. Partea Generală Editura All Beck2003 p. 9848Augustin Fuerea Institu ţ iile Uniunii Europene Editura Universul Juridic 2002 p. 202
64
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 65/102
Numărul membrilor Comitetului Regiunilor este tot de 344. Membrii
acestui comitet trebuie fie să aibă un mandat electoral de la autorităţiile
reprezentate fie să îndeplinească condiţia responsabilităţii din punct de
vedere politic.
Extinderea la votul cu majoritate calificat ă
În domeniile de acţiune exclusiv comunitare ale pilonului I, în spe ţă
politica comercială comună, Comunitatea va putea încheia după Nisa,
acorduri internaţionale în domeniul serviciilor şi aspectelor comerciale ale
proprietăţii intelectuale (art.133CE) ce părea că pune capăt dezbaterilor
jurisprudenţiale asupra repartizării de competenţe cu statele membre. Dar,
excepţiile reduc mult aria de acţiune a Comunităţii, majoritare fiindacordurile mixte-ratificate şi de statele membre- atunci când dispoziţiile
necesită unanimitate pentru adoptarea regulilor interne sau când în acel
domeniu Comunitatea nu şi-a exercitat până atunci competenţele, alături
de „excep ţ iile” clasice culturale din domeniul audiovizualului, educaţiei,
servicii sociale şi sănătate umană.
Se introduce un nou titlu XXI, în domeniul cooperării pentru
dezvoltare a ţărilor terţe - art. 181 bis CE, cu consultarea Parlamentuluicooperarea economică, financiară şi tehnică care menţionează şi ţările
candidate, preluând dispoziţiile fondate până acum pe art. 388CE.
Nominalizările membrilor anumitor instituţii sau organe se vor face
cu majoritate calificată (Comisia, Curtea de Conturi - ca şi regulamentul
interior, Comitetul economic şi social şi Comitetul Regiunilor, Secretarul
general al Consiliului).
Politica socială (art.42 şi 137 TUE): domeniu sensibil, în carefiecare stat membru vrea să-şi păstreze un cuvânt de spus în luarea
deciziilor. Se instituie posibilitatea de a se trece de la unanimitate, la votul
cu majoritate calificată în domenii ce nu ţin de securitate socială
Politica de coeziune (art. 161 TUE): se trece la majoritatea
calificată în domeniul fondurilor de coeziune şi structurale, urmată de avizul
conform al Parlamentului, după adoptarea perspectivelor financiare ce vor
fi aplicabile din 1 ianuarie 2007
65
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 66/102
Drepturile fundamentale: conform art. 7 TUE, Consiliul
european poate constata existenţa unei violări grave şi persistente a
drepturilor fundamentale, prin care se pot suspenda anumite drepturi ale
unui stat membru. In continuare, CJCE nu poate sancţiona oportunitatea
unei decizii. Tratatul de la Nisa a completat această procedură printr-undispozitiv preventiv prin care la propunerea a o treime din statele
membre, Parlamentului, Consiliului sau Comisiei, Consiliul statuând cu
majoritatea de 4/5 din membri şi după avizul conform al Parlamentului,
poate constata că există un risc clar de violare gravă a drepturilor
fundamentale de către un stat membru şi i se pot adresa recomandări
potrivite.
Tratatul de la Nisa a lărgit totodată câmpul de aplicare a codecizieipentru care se prevede trecerea la majoritate calificată în cadrul a 7
dispoziţii ale tratatului (art. 13, 62, 63, 65, 157,159 et 191 CE), cât şi
pentru măsurile de natură legislativă ale Consiliului, care nu erau deja în
domeniul majorităţii calificate (ca politica agricolă sau comercială).
Acorduri interinstituţionale
Conferinţa interguvernamentală a adoptat o declaraţie anexatătratatului în care reia principiul cooperării loiale, imposibilitatea de a
modifica, completa dispoziţiile tratatului şi necesitatea acordului unanim al
celor trei instituţii: Parlament, Comisie, Consiliu.
Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC) şi Justi ţ ia şi
Afacerile Interne
Creaţi şi introduşi prin titlul V TUE în 1993, PESC a înlocuit„Cooperarea Politică Europeană ”, cu un „ pilon” distinct al Uniunii Europene
de cooperare interguvernamentală, iar JAI, prin titlul VI, a cunoscut, după
modelul PESC, o evoluţie interesantă din punctul de vedere al luării
deciziilor de la metoda de cooperare interguvernamentală spre cea
comunitară. Multe domenii reglementate de JAI se regăsesc în „ pilonul”
comunitar, deoarece începând cu tratatul de la Amsterdam se trece în
pilonul întâi, suferind aşa-numitul proces de „comunitarizare” următoarele:controlul extern al frontierelor, azilul, imigraţia şi cooperarea judiciară în
66
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 67/102
materie civilă, statele beneficiind de o perioadă de tranziţie de cinci ani
începând cu 1997. {n cadrul pilonului JAI, rămân deci cooperările
poliţieneşti şi judiciare în materie penală, la care se adaugă prin tratatul de
la Amsterdam prevenirea şi lupta contra rasismului şi xenofobiei.
67
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 68/102
III.2. Reforma institu\ional`
Principalele schimb`ri aduse se refer` la limitarea m`rimii ]i
compozi\iei Comisiei, extinderea votului cu majoritate calificat`, noua
balan\` a voturilor în cadrul Consiliului ]i flexibilizarea acordurilor de
înt`rire a cooper`rii.
În plus, pe lîng` discu\ii referitoare la aceste patru teme-cheie, s-au
mai abordat ]i alte probleme instituţionale: simplificarea tratatelor,
definirea puterilor, integrarea Cartei Drepturilor Fundamentale ]i rolul
parlamentelor na\ionale.
Declara\ia privind Viitorul Uniunii Europene, anexată la Tratat,
stabile]te pa]ii care trebuie f`cu\i pentru adîncirea reformei institu\ionale.
Tratatul de la Nisa este doar o etapa în acest proces.
Tratatul a fost ratificat de toate statele membre, în conformitate cu
regulile constitu\ionale specifice.
Trebuie men\ionat c` schimb`rile institu\ionale prev`zute în Tratatul
de la Nisa au început abia în anul 2004. Astfel, Parlamentul European ales
în iunie 2004 avea 732 de membri, iar noua Comisie avea 25 de membri.
Din noiembrie 2004 a avut loc ]i o nou` ponderare a voturilor în cadrul
Consiliului.
Rolul Comisiei este redus la propunerea de legislaţie şi de executare
a bugetului. Comisia Europeană partajează un drept de iniţiativă limitat cu
statele membre, prin tratatul Amsterdam lărgit la toate chestiunile ce intră
în domeniul justi\iei ]i afacerilor interne (JAI), ce conferă un plus de
legitimitate iniţiativelor, ţinând cont de faptul că dintre instituţiile
comunitare, Comisia reprezintă interesul Comunităţii.
Consiliul ia decizii cu unanimitate, ceea ce îngreunează considerabil
procesul decizional, fiind mult mai dificilă întrunirea unui consens.
De asemenea, din punctul de vedere al legitimităţii luării deciziilor, se
impune acordarea unui plus de putere Parlamentului european, care
datorită modului specific de delegare a reprezentanţilor săi prin votul direct
al cetăţenilor europeni s-a considerat îndreptăţit a-şi afirma un rol crescând
în procesul decizional şi în cadrul Comunităţii europene (în domeniul JAI, nudispune decât de o competenţă consultativă). Parlamentul European ţine o
68
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 69/102
dezbatere anuală asupra punerii în operă a obiectivelor Politicii Externe şi
de Securitate Comună (PESC).
{n schimb, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene n-are
competenţă (cazul PESC) sau are o arie de acţiune limitată (cazul JAI) în
ceea ce priveşte sancţionarea respectării actelor la chestiuni prejudicialepuse de instanţe naţionale de ultim resort şi asupra cărora statele i-au
conferit competenţă.
Unul din succesele incontestabile ale tratatului de la Nisa este o mai
bună asociere a instituţiilor comunitare în luarea deciziilor, ceea ce
reprezintă un pas clar a trecerii acestui „ pilon” de cooperare
interguvernamentală spre integrarea tipic comunitară. Dincolo de întărirea
legitimităţii luării deciziilor de către statele membre, din punctul de vedereal exprimării opiniei intereselor întregii Uniuni Europene prin instituţiile
sale, reculul din punct de vedere practic îl reprezintă faptul că acestea au
doar un rol de consultare şi informare.
III.3. Modific`ri generale institu\ionale
Parlamentul european
În perspectiva lărgirii Uniunii, tratatul de la Nisa limitează numărul
maxim de deputaţi europeni la 732 (Art.189, alin.2: "Numărul membrilor
Parlamentului european nu depăşeşte 732"). De asemenea, tratatul
prevede repartizarea locurilor între statele membre şi ţările candidate,
începând cu legislatura 2004-2009 (Art.2, alin.2, din Protocolul A, anexat
tratatului privind U.E. şi tratatele instituind C.E.: "Sub rezerva paragrafului
3, numărul total al reprezentanţilor Parlamentului european pentru
legislatura 2004-2009 este egal cu numărul reprezentanţilor care figurează
la art.190, paragraful 2 din tratatul instituind C. E. şi la articolul 108,
paragraful 2, din tratatul instituind CEEA, la care se adaugă numărul
reprezentanţilor noilor state membre, care rezultă numărul din tratatele
de aderare semnate mai târziu de l ianuarie 2004").
Deputaţii statelor candidate î şi vor ocupa locurile în Parlamentul
european începând cu data aderării lor la Uniunea europeană.
69
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 70/102
Paragraful 3 al art.2, din Protocolul A anexat tratatului privind U.E. şi
tratatelor instituind C.E., stipulează că, în cazul în care numărul total al
membrilor vizaţi la paragraful 2 (732) este mai mic, va trebui realizat ă o
corecţie aplicată numărului reprezentanţilor ce vor fi aleşi în fiecare stat
membru, astfel încât numărul total să fie cât mai aproape posibil de 732. însă, în urma acestei rectificări, numărul reprezentanţilor fiecărui stat
membru nu trebuie să fie mai mare decât cel prevăzut la art.190,
paragraful 2, din tratatul instituind C.E. şi la ari. 108, paragraful 2, din
tratatul instituind CEEA pentru legislatura 19992004. în acest scop,
Consiliul va lua o decizie.
În continuare, Protocolul prevede că, în cazul în care un acord de
aderare intră în vigoare după adoptarea deciziei Consiliului cu privire lacorectarea numărului reprezentanţilor statelor membre în Parlamentul
european, numărul membrilor Parlamentului european, poate, temporar, să
depăşească 732, în timpul aplicării acestei decizii.
Consiliul Uniunii europene
Este evident faptul că întro Uniune, care la un moment dat va număra
aproape 30 de membri, un acord cu unanimitate va fi foarte greu derealizat, în acest caz, sar ajunge la situaţia în care acţiunea Uniunii
europene să fie blocată.
Având în vedere acest aspect, redactorii Tratatului de la Nisa au redus
cazurile în care statele membre î şi pot utiliza dreptul de veto.
Ratificarea tratatului de la Nisa va permite adoptarea cu majoritate
calificată a deciziilor privind 30 din dispoziţiile tratatului, care, până acum,
erau supuse unanimităţii. în ceea ce priveşte dispoziţiile comunitare, anumite dispoziţii vor per-
mite, încă de la intrarea în vigoare a tratatului de la Nisa, luarea deciziei cu
majoritate calificată în ansamblu, sau, după caz, pentru o parte a materiei
supuse acestei dispoziţii. Astfel, este cazul deciziilor în domeniul cooperării
judiciare civile. Acordurile comerciale, ce au ca obiect serviciile sau pro-
prietatea intelectuală, vor putea, în principiu, să fie încheiate de Consiliu cu
majoritate calificată.
70
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 71/102
Tratatul prevede că, odată cu intrarea lui în vigoare, ponderea
voturilor în Consiliu va fi modificată începând cu l ianuarie 2005. Numărul
de voturi atribuit fiecărui stat membru a fost modificat. De asemenea, a
fost prevăzut, deja, numărul de voturi ce va fi atribuit statelor candidate, în
momentul intrării lor în Uniune: Tabloul ponderii voturilor pentru statele membre şi ţările candidate.
Având în vedere numărul de voturi atribuit fiecărui stat, în Consiliu va
exista un număr de 345 voturi, în această situaţie, deliberările sunt valabile
dacă ele au obţinut cel puţin 169 voturi, care să exprime votul favorabil al
majorităţii membrilor atunci când ele sunt luate pe baza propunerii
Consiliului, în celelalte cazuri, deliberările sunt valabile, dacă ele au obţinut
cel puţin 169 voturi care să exprime votul favorabil a acel puţin 2/3 dinmembri.
Tratatul prevede că, atunci când o decizie luată de Consiliu cu
majoritate calificată, un membru al Consiliului poate solicita verificarea
faptului că statele membre care constituie majoritatea calificată reprezintă
cel puţin 62% din populaţia totală a Uniunii, în cazul în care se constată că
această condiţie nu este îndeplinită, decizia în cauză nu va fi luată.
Deci, din momentul intrării în vigoare a tratatului de la Nisa,majoritatea calificată va fi atinsă atunci când49:
decizia întruneşte un număr fix de voturi (169);
decizia obţine votul favorabil a majorităţii statelor membre (2/3);
majoritatea calificată trebuie să cuprindă 62% din populaţia
totală a Uniunii europene, lucru ce poate fi verificat la cererea
unui membru al Consiliului.
{n momentul aderării, pragul vizat la art.205, paragraful 2, alin.2 dintratatul C.E. şi art.118, paragraful 2, alin.2 din tratatul CEEA este calculat
astfel încât pragul majorităţii calificate exprimat în voturi să nu1 depăşească
pe cel care rezultă din tabloul în care figurează Declaraţia cu privire la
lărgirea U.E., înscrisă în Actul final al Conferinţei (art.3, paragraful 2, din
Protocolul A).
Comisia europeană
49 Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General` Editura All Beck 2003
71
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 72/102
Menţinerea actualului sistem de repartizare a locurilor în Comisie şi în
momentul extinderii Uniunii cu 12 state va conduce la o Comisie compus ă
din 33 de membri, aproape de 4 ori mai mult decât la origine.
Tratatul de la Nisa vine şi aduce o serie de dispoziţii cu privire Ia
viitoarea Comisie europeană.Astfel, tratatul limitează compunerea Comisiei, începând cu 2005, la
un comisar pentru fiecare stat membru, în momentul în care Uniunea va
număra 27 de state membre, numărul comisarilor va fi plafonat, îi acel
moment, Consiliul va trebui să decidă, cu unanimitate, numărul exact al
comisarilor (în orice caz, acesta va trebui să fie inferior numărului 27).
Art.4, paragraful 2 din Protocolul A, prevede:
"2. Atunci când Uniunea va număra 27 de state membre, paragraful ldin art.213 din tratatul C.E. şi art.126 din tratatul instituind CEEA vor fi
înlocuite cu următoarele texte:
«1. Membrii Comisiei sunt ajpşi în funcţie de competenţele lor
generale şi dintre cei care oferă toate gafanţiile de independenţă.
Numărul membrilor Comisiei este inferior numărului statelor membre.
Membrii Comisiei sunt aleşi pe baza unei rotaţii egale, ale cărei modalităţi
vor fi hotărâte de Consiliu, statuând cu unanimitate. Numărul membrilorComisiei este fixat de Consiliu, statuând cu unanimitate.»
Această modificare este aplicabilă începând cu data intrării în funcţiune
a primei Comisii posterioare datei aderării celui de al 27-lea stat membru
al Uniunii."
De asemenea, tratatul de la Nisa a decis sporirea puterilor
preşedintelui, măsură ce se dovedeşte a fi indispensabilă pentru asigurarea
coerenţei unui colegiu lărgit la mai mult de 20 de membri. Astfel,preşedintele Comisiei va decide repartizarea portofoliilor şi va putea să
remanieze aceste responsabilităţi în cursul mandatului. Totodată, are
dreptul după aprobarea acestei măsuri de colegiu, să ceară unui comisar să
demisioneze.
În concluzie, Consiliul este cel care, după semnarea tratatului de
aderare a celui de al 27-lea stat membru al Uniunii, va hotărî 50:
numărul membrilor Comisiei;
50 Manolache Octavian - Tratatul de la Nisa, Editura, All Beck, Bucureşti, 2002
72
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 73/102
modalităţile de rotaţie, care conţin criteriile şi regulile necesare
fixării automate a compunerii colegiilor succesive, pe baza
următoarelor principii:
a) statele membre sunt tratate pe picior de egalitate
în ceea ce priveşte determinarea ordinii de trecereşi a timpului rezervat prezenţei naţiunilor lor în
sânul Comisiei; prin urmare, raportul între numărul
total al mandatelor deţinute de naţionalii din două
state membre determinate nu poate fi niciodată
superior celuilalt;
b) sub rezerva punctului a), fiecare din colegiile
succesive este constituit astfel încât să reflecte, întrun mod satisf ăcător, principiul demografic şi
geografic.
Curtea de justi ţ ie şi Tribunalul deprimă instan ţă
Pe scurt, modificările aduse instituţiei jurisdicţionale de la Luxemburg
a U.E. sunt, potrivit prevederilor Tratatului de la Nisa:
Curtea se va întruni în Camere sau în Marea cameră potrivitregulilor prevăzute în statutul Curţii de justiţie, statut anexat
tratatului;
Curtea de justiţie va fi asistată de 8 avocaţi generali; la cererea
Curţii, Consiliul, statuând cu unanimitate, poate creşte numărul
avocaţilor generali;
Marea Cameră va fi compusă din 13 judecători;
fiecare stat membru va avea un reprezentant;
se prevede posibilitatea creării de camere jurisdicţionale
specializate, în anumite domenii specifice (de exemplu, pentru
litigiile care implică funcţionari comunitari);
se prevede o repartizare mai bună a competenţelor între Curte şi
TPI.
Tratatul de la Nisa dispune în noul său articol: "Articolul 225A
Consiliul, statuând cu unanimitate, pe baza propunerii Comisiei şi după
consultarea Parlamentului european şi a Curţii de justiţie, sau la cererea
73
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 74/102
Curţii de justiţie şi după consultarea Parlamentului european şi a Comisiei,
poate crea camere jurisdicţionale însărcinate să cunoască în primă instanţă
anumite categorii de recursuri formulate în materii specifice.
Decizia prin care se creează camera jurisidicţională fixează reguli cu
privire la compunerea acestei Camere şi precizează întindereacompetenţelor cei sunt conferite.
Deciziile camerelor jurisdicţionale pot face obiectul unei competenţe
limitate la probleme de drept sau, atunci când decizia privind crearea unei
camere o impune, al unui apel care se referă, de asemenea, la problemele
de fapt, în faţa Tribunalului de primă instanţă.
Membrii Camerelor jurisdicţionale sunt aleşi dintre persoanele care
oferă toate garanţiile de independenţă şi care posedă capacitatea cerutăpentru exercitarea funcţiilor jurisdicţionale. Ei sunt numiţi de Consiliu, care
statuează în unanimitate.
Camerele jurisdicţionale î şi stabilesc regulamentul de procedură în
acord cu Curtea de justiţie. Acest regulament este supus spre aprobare
Consiliului, care statuează cu majoritate calificată.
Atunci când decizia privind crearea camerei jurisdicţionale nu dispune
altfel, dispoziţiile prezentului tratat cu privire la Curtea de justiţie şidispoziţiile din statutul Curţii de justiţie se aplică în camerele
jurisdicţionale."
Curtea de Conturi
Tratatul de la Nisa stabileşte că în cadrul Curţii de Conturi, fiecare stat
membru va avea câte un reprezentant. Numirea acestora va fi fixată de
Consiliu, cu majoritate calificată şi nu prin unanimitate, pentru un mandatde 6 ani.
Curtea de Conturi î şi va putea crea camere pentru adoptarea
anumitor categorii de avize sau raporturi.
Curtea de Conturi şi instituţiile de control naţionale sunt invitate să
contribuie la îmbunătăţirea cooperării între ele. Această cooperare va fi pusă
în aplicare de preşedintele Curţii de Conturi şi de un comitet de contact cu
preşedinţii instituţiilor naţionale corespondente.
74
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 75/102
Comitetul economic şi social
Potrivit dispoziţiilor tratatului, Comitetul va fi compus din
reprezentanţi ai diferitelor categorii ale societăţii civile. Numărul membrilor
CES a fost limitat la maximum 350.
Comitetul regiunilor
Numărul membrilor Comitetului regiunilor a fost limitat la 350, în
perspectiva extinderii Uniunii. Repartizarea acestora pe state este identică
cu cea întâlnită la nivelul Comitetului economic şi social.
75
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 76/102
III.4. Modific`ri ale tipurilor de instrumente utilizate
Avantajele incontestabile ale metodei comunitare rezidă în folosirea
de instrumente juridice ”clasice”, cu forţă juridică incontestabilă:
regulamentul, directiva, decizia, recomandarea şi avizul.Una din problemele nerezolvate de Tratatul de la Nisa priveşte
instrumentele juridice utilizate, pe care multe state membre nu le
consideră dotate cu o forţă juridică constrângătoare datorită neprevederii lor
în tratate: recomandările, rezoluţiile şi declaraţiile, folosite în detrimentul
celor trei instrumente clasice ale JAI:
poziţia comună care defineşte concepţia Uniunii asupra
anumitor chestiuni (termenul de „refugiat ”, de exemplu);
acţiunea comună a statelor membre tradusă prin programe
comune adoptate pentru a favoriza cooperarea între serviciile
de poliţie, justiţie şi vamă, care prin tratatul de la Amsterdam
este înlocuită cu decizia-cadru şi decizia, care este un
instrument juridic apropiat din punct de vedere al măsurilor de
aplicare de directivă.
Instrument clasic al cooperării statelor în cadrul organizaţiilor
internaţionale, convenţia nu a fost scoasă din uz, deşi şi-a dovedit de multe
ori ineficienţa prin termenele lungi necesare pentru adoptarea şi punerea
în operă de către ordinile juridice naţionale (exemplul negativ al dorinţei
creării Oficiului European de Poliţie încă de la Consiliul European de la
Luxemburg din iunie 1991, dar a cărui convenţie fondatoare a fost semnată
de-abia în iulie 1995, a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998 şi a fost
aplicată de la 1 iulie 1999, deci după 8 ani). Totuşi, tratatul de laAmsterdam permite intrarea în vigoare a convenţiei după ratificarea de
către o jumătate din statele membre semnatare (art.34 TUE), ceea ce
accelerează procesul.
Tratatul de la Amsterdam introduce alături de instrumentele clasice
ale politicii externe:
poziţie comună, care implică poziţii naţionale ale statelor
membre în acord cu poziţia definită de Uniune asupra uneichestiuni comune;
76
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 77/102
acţiune comună, care presupune acţiuni operaţionale ale
statelor membre sub titlul PESC;
strategia comună a obiectivelor mijloacelor şi durata Uniunii
şi statelor membre în domenii foarte importante, definită
prin consensus şi care permite Consiliului de a defini cadrulgeneral de a pune în aplicare prin instrumentele specifice
fiecărui pilon, întreaga politică externă a Uniunii.
III.5. Reforma procedurilor de decizie
Tratatul de la Nisa aduce trecerea de la votul cu unanimitate la
majoritate calificată concomitent cu procedura codeciziei (art.251 TCE), îndomeniul JAI (art. 65 CE : cooperarea judiciară civilă (f ără dreptul familiei),
în timp ce în domeniul PESC se încearcă începând cu Tratatul Amsterdam,
trecerea de la unanimitate la majoritate calificată în anumite domenii:
adoptarea de decizii de aplicare a unei strategii comune definită de
Consiliul european sau de punere în operă a unei acţiuni comune sau unei
poziţii comune adoptate în prealabil de Consiliu, la care Tratatul de la Nisa
adaugă domeniul alegerii unui reprezentant special (art.23 par.2). Printratatul de la Amsterdam, recursul la majoritatea calificată a fost instituit
sub dubla rezervă a abţinerii constructive (ceea ce înseamnă că abţinerea
unui stat membru nu împiedică adoptarea unei decizii, valabil doar în cazul
în care numărul statelor care se abţin nu depăşeşte 1/3) şi a invocării unei
clauze de protecţie din motive de politică naţională, care împiedică luarea
deciziei cu majoritate calificată. Consiliul statuând cu majoritate calificată
poate să admită recursul la Consiliul European, care va lua decizia cuunanimitate în cazul opunerii unui stat membru („emergency brake”).
Art.24 al Tratatului de la Nisa aduce o modificare formulării din tratatul
Amsterdam din punctul de vedere al opozabilităţii acordului adoptat de
statele membre faţă de statul care, nu numai că se abţine dar şi invocă
rezerva constituţională: acesta acceptă să se abţină la orice acţiune care
intră în conflict cu acţiunea Uniunii.
Tratatul de la Amsterdam prevede posibilitatea de a crea în cadrultitlului VI cooperări „înt ă rite”, ceea ce trebuie apreciat ca un progres pe
77
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 78/102
drumul integrării în aceste domenii a statelor membre. Tratatul de la Nisa ,
prin noul articol 43, a clarificat condiţiile de punere în operă a acestui tip
de cooperare a cărui reglementare era scindată între articolele 11 TCE şi 43
TUE şi a eficientizat procedura cooperării întărite în ceea ce priveşte
numărul minimal (opt) de state membre care pot participa, înainte fiindnecesară majoritatea, a suprimat dreptul de „veto” al fiecărui stat membru
în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală. Cooperarea
„înt ă rit ă ” va fi posibilă după Tratatul de la Nisa şi în domeniul Politicii
Externe şi de Securitate Comună, permiţând în lipsa unui consens şi deci, a
afirmării oricărui rol al UE pe scena internaţională, de a se pune în operă
acţiunea sau poziţia comună, conjugată a statelor care au afinităţi şi viziuni
comune. Există insuficienţe în aceşti primi paşi spre afirmarea uneicoerenţe efective între state, deoarece subzistă anumite condiţii: existenţa
unui număr minim de opt state, posibilitatea unui stat de a cere un vot cu
unanimitate în Consiliul european, excluderea de la cooperare întărită a
domeniilor militar şi de apărare.
Parlamentul European
Prin Tratatul de la Nisa51
a fost consolidat rolul de co-legislator alParlamentului European, procedura de co-decizie urmând să fie aplicată şi
în domeniile: lupta împotriva discriminărilor, coeziune economică şi socială,
vize, azil, imigraţie.
Domeniile în care Parlamentul poate sesiza Curtea de Justiţie a
Comunităţilor Europene au fost, de asemenea, extinse.
Tratatul de la Nisa asigură o bază juridică partidelor politice din statele
membre prin definirea unui statut care să permită mai ales stabilirea unorreguli asupra modalităţilor de finanţare a acestora.
A fost stabilit un număr maxim de 732 de mandate în Parlamentul
European (în loc de 626, cum prevedea Tratatul de la Amsterdam). Unele
state membre vor avea mai puţini reprezentanţi în Parlament, de exemplu,
Franţa, care are momentan 87 de mandate, va avea numai 72. Numărul de
mandate prevăzut pentru statele candidate va rămâne subiect al
negocierilor de aderare (Not ă : Conform acestei împărţiri provizorii,România dispune de 33 de mandate în Parlamentul European).
51 www.infoeuropa.ro, Teme Europene,Tratatul de la Nisa, nr.15, aprilie 2003.
78
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 79/102
Consiliul Uniunii Europene
În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate două proceduri de
vot: unanimitatea şi majoritatea calificată, în perspectiva viitoarei
extinderi, menţinerea unanimităţii, procedură care asigură fiecărui statdrept de veto, ar putea face să apară obstacole în luarea deciziilor.
Majoritatea calificată are la bază un sistem de ponderare a voturilor,
fiecărui stat fiindu-i atribuit un anumit număr de voturi, funcţie de populaţia
sa.
Tratatul de la Nisa stabileşte noi reguli ale majorităţii calificate, de
aplicat începând din 2005: pentru ca o decizie să fie adoptată este necesar,
pe lângă o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 destate membre), şi ca majoritatea statelor să fi votat favorabil (14 din 27).
Votul în majoritate calificată a fost extins la următoarele domenii, în care
era necesară unanimitate: coeziunea economică şi socială, încheierea de
acorduri internaţionale în domeniul proprietăţii intelectuale şi al serviciilor,
cooperarea judiciară civilă.
III.6. Modific`ri ale c@mpului material de ac\iune
Rămâne de analizat eficienţa din punctul de vedere al coerenţei
acţiunilor UE a creării Spaţiului de Libertate, Securitate şi Justiţie (SLSJ). {n
materia politicii de vize, azil şi de imigrare(titlul IV CE), Tratatul de la Nisa
prevede trecerea la majoritatea calificată, urmată de procedura codeciziei,
deşi aceasta fie a fost diferenţiată în timp, până la 1 mai 2004, fie s-au
impus anumite condiţii cum ar fi: adoptarea unei legislaţii comunitare,definind reguli şi principii comune, sau nu va privi elemente esenţiale, cum
sunt acelea referitoare la condiţiile de intrare şi sejur a cetăţenilor ţărilor
terţe (art. 63 (3) pct a), măsurile facilitând libera circulaţie a cetăţenilor
Uniunii (art. 18 CE); a 63, paragraf 1 CE: (politica de azil) art. 62, para 2,
pct. a CE: (controlul la frontierele externe) art. 63, paragraf 3, pct.b CE :
(imigrarea clandestină).
79
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 80/102
Numai în cazul cooperării administrative în domeniile titlului IV
(art.66 CE), aplicabile de plin drept din 2004, se prevede doar consultarea
Parlamentului.
Acordurile Schengen sunt încadrate fie în titlul IV al tratatului CE
(viza, azilul, imigraţia şi alte politici legate de libera circulaţie apersoanelor), fie în titlul VI al tratatului CE, după o decizie a Consiliului. Un
pas înainte este aprobarea prin decizia Consiliului din 2000 şi 2001 a
cererii Angliei şi Irlandei de a participa la anumite dispozi ţii ale acordului
Schengen (Danemarca î şi conservă dreptul de opting-out).
În ceea ce priveşte regimul de vize aplicat cetăţenilor români în
spaţiul comunitar, România a primit cu deosebită satisfacţie adoptarea, de
către Consiliul Justiţiei şi Afacerilor Interne a unui nou Regulament539/2001 din 15 martie 2001 privind politica comună a UE în materie de
vize, în prelungirea protocolului acordului de la Schengen (în această
privinţă neparticipând nici Anglia, nici Irlanda) în care, între altele, se
prevede eliminarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii români care
doresc să călătorească pe o perioadă de până la 3 luni in statele membre
ale Uniunii Europene, în unele condiţii pe care partea româna va trebui să
le îndeplinească. Conform art. 8 paragraf 2, România deşi se află pe lista IIa ţărilor exonerate de obligaţia de a prezenta viză la frontierele UE, decizia
finală a Consiliului va fi ulterioară prezentării până cel târziu 30 iunie 2001 a
raportului şi recomandărilor Comisiei. Se prezintă o serie de criterii de
evaluat legate de rata imigrărilor clandestine, ordinii publice şi securităţii,
cât şi de relaţiile externe ale Uniunii cu ţările terţe în contextul coerenţei
regionale şi respectarea reciprocităţii. In acest domeniu funcţionează un
mecanism comunitar eficient- cooperarea „înt ă rit ă ”.Contrar propunerii Comisiei, nu a fost introdusă nici o referinţă în
Tratatul de la Nisa, la instituţia procurorului european.
{n schimb, acţiunea comună 96/277/JAI, din 22 aprilie 1996, adoptată
de Consiliu pe baza art. K.3 TUE stabileşte un cadru pentru trimiterea sau
schimbul de magistraţi sau funcţionari experţi în proceduri de cooperare
judiciară, numiţi „magistra ţ i de legă tur ă ” între statele membre, pe baza de
convenţii multilaterale sau bilaterale, care vizează tocmai favorizarea şi
80
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 81/102
accelerarea prin stabilirea de contacte directe, a tuturor formelor de
cooperare în materie penală.
În 27 septembrie 1996, Consiliul a hotărât adoptarea convenţiei
asupra extrădării simplificate, ca o aplicare şi dezvoltare a acordului
Schengen din 19 iunie 1990 (încorporat în 1999 în UE şi la care au fostasociate Norvegia şi Islanda). Aria de aplicare rămâne totuşi, restrânsă.
Statul membru căruia i se solicită extrădarea pentru o infracţiune pedepsită
cu închisoarea sau cu o măsură de siguranţă de un maxim ce constituie cel
puţin 6 luni şi un an în ţara care formulează cererea, nu poate invoca faptul
că în sistemul său penal nu constituie infracţiune, dacă asocierea sau
conspiraţia au drept scop comiterea uneia din infracţiunile vizate în
convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, trafic de stupefiantesau este vorba despre o infracţiune gravă, act de criminalitate îndreptate
împotriva drepturilor unei persoane sau cauzatoare de pericol colectiv. Nici
una dintre acestea nu poate fi considerată infracţiune politică (fundamentul
îl constituie respectarea aceloraşi drepturi fundamentale în statele
membre) .
{n ceea ce priveşte propunerea Comisiei în continuarea deciziei-
cadru a Consiliului relativ la lupta contra rasismului şi xenofobiei, oriceconsideraţie legată de rasă, culoare, ascendenţă, religie, convingeri, origine
naţională sau etnică care va fi considerată factor determinant al aversiunii
unui cetăţean membru al UE faţă de alţi indivizi va fi considerată
infracţiune, ce va trebui sancţionată chiar şi tentativa şi incitarea cu
pedepse efective, proporţionale şi disuasive, în ideea apropierii şi
armonizării legislaţiei naţionale cu închisoare de un maximum de 2 ani
pentru incitare publică la ură rasistă şi pentru direcţia unui grup rasială şixenofob (orice organizaţie de cel puţin 2 persoane), pentru celelalte forme
alternative cu amenzi, muncă în interesul comunităţii, participarea la
cursuri de formaţie. Sunt pasibile de pedeapsă şi persoanele morale. In
definiţia infracţiunii intră acţiuni diverse, de la insulte şi ameninţări publice,
apologia crimelor de genocid sau contra umanităţii aşa cum au fost definite
de Curte Penală Internaţională, până la difuzarea prin orice mijloace de
orice suporturi de informare cu un asemenea conţinut, ce vor fi confiscate.
81
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 82/102
Ca urmare a evenimentelor de la 11 septembrie 2001, în cadrul
cooperării cu Curtea Penală Internaţională, al cărei protocol l-au ratificat
toate statele membre al UE, se înscrie iniţiativa Danemarcei privind
anchetele si urmăririle penale contra crimelor de război şi contra umanităţii,
ţinând cont de faptul că jurisdicţia internaţională este complementară celeinaţionale. Aceasta vine în continuarea deciziei din iunie 2002, adoptată de
către Consiliu a unui reţele europene din 1998 de puncte de contact vizând
facilitarea urmăririi acestor tipuri de infracţiuni, prin colaborarea eficientă a
autorităţilor represive şi celor de imigrare în materia luptei contra tuturor
formelor grave de criminalitate organizată, trafic de droguri, terorism. Prin
aceste mijloace se pun în comun unităţi specializate, resurse umane şi
infrastructuri necesare, coordonatori necesari în urmărirea anchetelorcrimelor de război ce se vor reuni regulat la iniţiativa Preşedinţiei Consiliului
pentru schimb de informaţii şi practici alături de reprezentanţii tribunalelor
penale internaţionale pentru ex-Iugoslavia şi Rwanda şi Curtea Penală
Internaţională.
Consiliul european de la Nisa a adoptat raportul Preşedinţiei asupra
Politicii Europene de Securitate Comună, care prevede dezvoltarea
capacităţilor militare ale Uniunii, crearea de structuri politice şi militarepermanente, încorporarea definitivă în Uniune a funcţiilor de gestiune de
criză a UEO, prin suprimarea art.17 TUE, care definea relaţiile între Uniune
şi UEO, inclusiv organele sale auxiliare – centrul de sateliţi şi institutul de
studii de securitate care sunt operaţionale după ianuarie 2002 şi
capacitatea PESC de a integra eficient după 1999, o structură operaţională
PESA (Politică externă şi de securitate şi de apărare). PESA va reuni 30 de
state europene, va căpăta astfel o dimensiune europeanã. Noua politicãtrebuie să devină credibilă, vizibilă şi eficientă, deci este necesar ca UE să
dezvolte legături bune cu aceste ţãri, dar şi o interacţiune cu organizaţiile
internaţionale care au responsabilităţi în domeniul gestiunii conflictelor,
mai ales în contextul în care Uniunea ar putea folosi oportunitatea
prezenţei statelor nemembre UE, dar care fac parte din NATO, troika OSCE,
Consiliul de Securitate al ONU52.
52 Dick Leonard - Ghidul Uniunii Europene, Editura, Teora, Bucureşti, 2001
82
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 83/102
Acesta are trei componente: componenta militară şi cea civilă pentru
gestionarea crizelor militare şi civile, ce presupun integrarea misiunilor
Petersberg (care implică misiuni umanitare şi de evacuare a civililor,
menţinerea păcii, prezenţa forţelor de combatere a gestionării crizelor,
inclusiv operaţiuni de restabilirea păcii) şi prevenirea conflictelor. In acestcontext, se repune problema cooperării cu NATO şi ONU în cadrul unui
parteneriat strategic, menit să evite suprapunerile şi lacunele. La Consiliul
European de la Göteborg din iunie 2001, UE şi-a afirmat în materia apărării
rolul de organizaţie regională capabilă să rezolve crize civile prin forţe de
poliţie.
COPS care a înlocuit Comitetul politic, este plasat într-un loc central
în arhitectura Consiliului, colaborează cu experţi PESC, SecretariatulGeneral şi la nivel de funcţionari superiori, ambasadori, ministerial. Tratatul
de la Nisa i-a conferit competenţe crescute, putând fi autorizat de Consiliu,
pe timpul unei operaţii de gestiune a crizei să adopte el însuşi deciziile pe
care le consideră potrivite pentru a asigura controlul politic şi direcţia
strategică a operaţiunii de gestiune a crizei. Prin Tratatul de la Nisa are un
rol crescut în luarea deciziilor pentru a asigura controlul politic şi direcţia
strategică a unei operaţiuni de gestiune a crizei. Inaltul Reprezentent PESC,precum şi trimişii speciali ai acestuia vor fi aleşi, după Nisa, cu majoritate
calificată.
Eficienţa PESC se analizează în capacitatea de a face faţă crizelor
internaţionale. Principiile dialogului în format "15+15" propuse de România
în cadrul Convenţiei pentru viitorul Europei: continuitate, coerenţă,
concentrare, conjugarea acţiunilor. Toate ţările candidate au sprijinit de la
început preluarea acquis-ului UEO în dezvoltarea acestui gen de dialog, cetrebuie să completeze vechiul dialog politic şi sã interfereze cu activităţile
comune pe linia PESC. În acest sens, dialogul acestor ţãri cu UE la
reuniunile unor grupuri specializate precum COSCE sau CONUN s-ar putea
orienta câtre aspecte strategice sau conceptuale, iar chestiunile practice şi
operative ar putea fi preluate de dialogul în format "15+15". La nivel de
experţi, ar trebui găsită o formulă prin care săptămânal sã se organizeze
consultări în formatul "15+15". Pentru început, discuţiile sã se limiteze laun grup de teme de interes comun, printre care România propune în viitor
83
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 84/102
să se abordeze următoarele teme: rolul UE în raport cu alte organizaţii
internaţionale, cum ar fi NATO, OSCE, ONU; Doctrinele naţionale în materie
de menţinere a păcii; implementarea FERR (Forţa de Reacţie Rapidă),
aspecte militare şi civile şi legături operaţionale cu NATO (CJTF, DSACEUR,
etc.), continuarea fostelor misiuni UEO (Albania şi Croaţia) şi discuţii asuprasituaţiilor post-conflictuale relevante pentru UE (Albania, Kosovo, Sudul
Serbiei, etc.); discuţii privind situaţiile relevante pentru preocupările PESA
(regiuni instabile, apariţia unei crize, etc.).
Tratatul de la Nisa, departe de tranşa dezbaterile privind viitorul
Uniunii, porneşte pe un drum ambiţios de construire şi consolidare nu
numai a unei Europe economice, dar şi politice şi judiciare. Progresele sale
vor trebui aprofundate de Convenţia asupra viitorului Europei şi proiectataConstituţie european`.
COMPONENŢA Şl MODUL DE FUNCŢIONARE
AL CELORLALTE INSTITUŢII
Comisia Europeană
Conform Tratatului de la Nisa, începând din 2005, în componenţaComisiei Europene va intra numai câte un comisar din fiecare stat
membru. Atunci când Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre,
numărul comisarilor va rămâne acelaşi (27) şi va fi instaurat un sistem de
rotaţie ale cărui reguli vor fi stabilite de către Consiliu prin vot în
unanimitate. Pentru buna funcţionare a Comisiei, puterile preşedintelui
acesteia vor fi extinse. Preşedintele va avea în atribuţiile sale organizarea
internă, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor.Preşedintele va fi desemnat de către Consiliu, prin vot în majoritate
calificată.
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene
Pentru o mai bună funcţionare a Curţii de Justiţie şi pentru scurtarea
termenelor de judecată, Tratatul de la Nisa prevede unele modificări în
ceea ce priveşte competenţele Curţii de Justiţie şi cele ale Tribunalului de
Primă Instanţă.
84
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 85/102
Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, având câte un membru de
provenienţă din fiecare stat, se poate reuni în plen sau în cameră lărgită.
Prin Tratatul de la Nisa, acţiunile directe pot fi depuse numai la
Tribunalul de Primă Instanţă, care va avea competenţă şi asupra unor
anumite acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare asupravalidităţii unui act comunitar.
Curtea de Conturi, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul
Regiunilor
Tratatul de la Nisa prevede că fiecare stat membru va avea câte un
reprezentant în Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot în majoritate
calificată.
În ceea ce priveşte Comitetul Economic şi Social şi ComitetulRegiunilor, a fost stabilit un număr maxim de 350 de membri. Conform
prevederilor Tratatului, Comitetul Economic şi Social este reprezentantul
organismelor economice şi sociale din societatea civilă. Membrii
Comitetului Regiunilor trebuie să aibă un mandat electoral în colectivitatea
pe care o reprezintă.
VALORI DEMOCRATICE
Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a
valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuând cu o majoritate
de 4/5 şi după consultarea Parlamentului European, poate adresa o
recomandare unui stat pe al cărui teritoriu s-a constatat existenţa riscului
de violare a drepturilor fundamentale.
"Declaraţia asupra viitorului Europei", anexă a Tratatului de la Nisa,cuprinde prevederi asupra statutului Cartei Drepturilor Fundamentale a
Uniunii Europene, care nu este încorporată în Tratat.
85
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 86/102
CONCLUZII
De la crearea Comunităţilor europene până în prezent, rezultatele
obţinute la nivel comunitar au satisf ăcut exigenţele şi aşteptările statelor
membre. Instituţiile comunitare au reuşit să coordoneze acţiunile comune
ale statelor membre, astfel încât, progresul economic preconizat iniţial a
devenit realitate53. Aceasta nu înseamnă însă că instituţiile comunitare sunt
structuri perfecte, a căror activitate nu poate fi îmbunătăţită. Experienţa
comunitară acumulată a dovedit că la nivelul instituţiilor comunitare pot fi
operate modificări structurale, funcţionale şi conceptuale, care pot să
conducă la o mai mare eficienţă a activităţii instituţiilor. Astfel de modificări
au fost deja operate pe parcursul evoluţiei comunitare54, altele se află în
prezent în plin proces de concretizare.
1) Cre şterea rolului parlamentului European în cadrul func ţ iei
normative comunitare, prin extinderea procedurii codeciziei la noi
domenii ale intervenţiei comunitare.
Parlamentul European este instituţia comunitară cu cea mai largă
reprezentativitate din cadrul Uniunii Europene, reprezintă vocea
democratică a popoarelor reunite în Comunităţile Europene. Evoluţia
ascendentă a parlamentului sub aspectul competenţelor exercitate în
diferite etape ale construcţiei comunitare dovedesc recunoaşterea
importanţei sale în raport cu celelalte instituţii comunitare.
Conform art. 189B - par. 8 - Tratatul C.E., domeniul de aplicare a
procedurii codeciziei poate fi extins - având în vedere procedura prevăzută
în art. N par. 2 Tratatul de la Maastricht, pe baza unui raport pe care îl va
prezenta Comisiei.
Având în vedere faptul că art. N face parte din dispoziţiile finale ale
tratatului de la Maastricht, se poate considera că procedura codeciziei
poate fi extinsă şi în domeniile politicii externe şi de securitate comună
(P.E.S.C.) şi a cooperării în domeniul justiţiei şi afacerilor interne (J.A.I.) -53 Uniunea Europeană este cea mai mare putere comercială mondial, deţinând peste 20 %din comerţul mondial (la nivelul anului 1997)Uniunea Europeană furnizează la nivelmondial cea mai mare parte a ajutorului material destinat noilor democraţii cât şi ţărilordin lumea a treia.54 De exemplu, creşterea rolului Parlamentului European, în procesul decizional comunitarajungând de la simpla consultare iniţială, la participare sa în procesul normativ, prinprocedura co-deciziei.
86
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 87/102
comparativ cu situaţia actuală, când procedura codeciziei se aplică numai
la nivelul primului pilon comunitar.
Tratatul de la Amsterdam extinde procedura codeciziei la noi domenii,
nu însă şi la domeniile privind: libertatea de mişcare, securitatea socială
pentru mâna de lucru imigrantă, fondurile structurale (deşi aceste domeniifuseseră iniţial avute în vedere în faza lucrărilor pregătitoare ale tratatului).
Tratatul de la Maastricht a reprezentat doar o etapă în privinţa
extinderii procedurii codeciziei şi prin acesta a extinderii rolului
Parlamentului European, Tratatul de la Amsterdam fiind o dovadă în acest
sens.
2) Reglementarea unei proceduri comunitare uniforme de
alegere a membrilor Parlamentului European.Dacă iniţial, parlamentarii europeni erau desemnaţi de fiecare
parlament naţional, după adoptarea Actului din 20 septembrie 1976 privind
alegerile membrilor Parlamentului European prin vot universal, direct,
începând din 1979, Parlamentul a devenit emanaţia democratică a
popoarelor reunite în Comunităţi. Totuşi cu ocazia alegerilor din 1979,
1984, 1989, 1994 şi 1999 nu s-a reuşit adoptarea unor norme unitare de
alegere a membrilor Parlamentului European.Alegerile parlamentare europene se desf ăşoară conform dispoziţiilor
cuprinse în Actul din 1976 completate cu reglementări interne ale statelor
membre. Aceste reglementări naţionale, fiind diferite de la o ţară la alta
determină un caracter neuniform al procedurii de alegere în Parlamentul
European. Suprapunerea celor două categorii de reglementări (comunitare
şi naţionale) au determinat apariţia unor probleme legate de validitatea
alegerilor. Tratatul de la Maastricht face un pas înainte şi în privinţa acesteiprobleme, instituind un drept de a alege şi a fi ales pentru toate
persoanele care au cetăţenia Uniunii Europene. Prin aceste dispoziţii sunt
înlăturate unele reglementări naţionale, însă problema nu este pe deplin
rezolvată, alte reglementări naţionale rămânând încă în vigoare.
3) Determinarea comunitar ă a naturii juridice a Consiliului
European.
Natura juridică a Consiliului European a fost apreciată diferit înliteratura de specialitate. Sursa aprecierii diferite a naturii juridice a
87
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 88/102
Consiliului European a constituit-o faptul că mult timp acest organ nu a
beneficiat de o reglementare juridică, exercitând atât competenţe
comunitare, cât şi competenţe în domeniul cooperării politice
interguvernamentale. Consacrarea juridică a Consiliului European a fost
conferită prin dispoziţiile art. 2 -Actul Unic European. Tratatul de la Maastricht evidenţiază rolul important al Consiliului
European, însă nu soluţionează problema naturii juridice a acestui organ.
Tratatul de la Maastricht consacră în capitolul „Dispoziţii comune" -
trei articole în care evidenţiază cadrul general al sistemului instituţional
comunitar (art. C, D, E).
Consiliul European este menţionat într-o reglementare distinctă (art.
D) faţă de celelalte instituţii comunitare (art. E) ceea ce presupune că acestorgan nu face parte din categoria instituţiilor comunitare.
Prin deducţie, rezultă că sistemul instituţional unic comunitar este
format din instituţiile comunitare şi Consiliul European. Deci, Consiliul
European nu este o instituţie comunitară, în accepţiunea dată de
reglementările comunitare, rolul său nefiind însă neglijat în realizarea
obiectivelor Uniunii Europene.
Conform teoriilor exprimate în literatura de specialitate55
, ConsiliulEuropean este considerat:
- organ interguvernamental de cooperare, pornind de la ideea că nu
este reglementat în legătură organică cu celelalte instituţii, rolul său fiind de
a da impulsionările necesare dezvoltării Uniunii şi de a defini orientările
politice generale;
- o formă instituţională nouă de prezentare a Consiliului Uniunii,
pornind de la faptul că acest organ poate să îndeplnească şi atribuţiilespecifice din domeniul normativ, ce revin Consiliului;
- organ de sine stătător, sui generis, structura instituţională originală şi
complexă din punct de vedere juridic.
Comunităţilor le revine sarcina de a reglementa problema naturii
juridice a Consiliului European.
Se poate aprecia că locul Consiliului european se află în vârful
structurii instituţionale comunitare, iar în perspectiva evoluţiilor viitoare, va juca rolul unui veritabil „Preşedinte" faţă de celelalte instituţii comunitare.
55 V.Marcu, p.45, P.Manin, p.153.
88
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 89/102
4) Extinderea domeniilor de adoptare a deciziilor Consiliului
prin votul majorit ăţ ii calificate.
Având în vedere faptul că modalitatea votului majoritar reprezintă
regula cea mai adaptată procesului de integrare comunitară, fiind expresia
eficacităţii şi a democratizării procesului decizional, Tratatul de laMaastricht a lărgit câmpul de aplicare a acestei proceduri de votare în
cadrul Consiliului.
Cu toate acestea, unanimitatea se aplică încă în numeroase domenii
comunitare, în practică şi în doctrină s-a apreciat că unanimitatea ca regulă
de votare trebuie aplicată de aşa manieră încât să nu blocheze aplicarea
dispoziţiile din tratate. De asemenea s-a apreciat că unanimitatea trebuie
să vizeze problemele cele mai importante ale Comunităţilor, f ără să fiedefinită această noţiune.
Prin Tratatul de la Amsterdam s-a realizat o nouă extindere a votului
cu majoritate calificată în Consiliu, limitată însă la un număr destul de redus
de domenii.
Deşi tendinţa la nivel comunitar este de a limita aplicarea regulii
unanimităţii în Consiliu, câmpul de aplicare al acestei reguli nu este
neglijabil. Consider că democratizarea procesului decizional comunitarreclamă extinderea domeniilor aplicării regulii majorităţii absolute ca
modalitate de vot la nivelul Consiliului, limitându-se mai mult modalitatea
de vot prin regula unanimităţii.
5) Redistribuirea competen ţ elor între institu ţ iile comunitare -
în scopul înlăturării deficitului democratic care constă în reunirea puterii
executive şi legislative la nivelul aceleiaşi instituţii - Consiliul.
In literatura de specialitate s-a susţinut ideea că acest deficit esterelativ, având în vedere faptul că Consiliul reprezintă emanaţia guvernelor
statelor membre, ele însele fiind alese democratic la nivel na ţional. De
asemenea, s-a afirmat că sistemul instituţional comunitar nu se bazează pe
o separare a puterilor, ci pe un echilibru al intereselor comune, în care
consiliul reprezintă guvernele naţionale, Parlamentul reprezintă popoarele
Uniunii, Comisia reprezintă interesele globale, iar Curtea de Justiţie
reprezintă ordinea de drept a întregului edificiu comunitar.
89
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 90/102
Aceste interpretări sunt relative deoarece dincolo de orice interpretare
juridică speculativă Consiliul reuneşte puterea legislativă şi executivă
(având în vedere că poate exercita el însuşi şi funcţii executive).
Tocmai pentru a da expresie principiului echilibrului instituţional,
funcţiile exercitate de instituţiile comunitare trebuie individualizate, ţinândcont de acelaşi timp şi de principiul cooperării loiale între instituţii.
6) Cre şterea gradului de responsabilitate a membrilor
Comisiei, în procesul de gestionare şi administrare a intereselor
comunitare.
Pornind de la legitimitatea Comisiei la nivel comunitar, ea fiind
instituţia care reprezintă interesele comunitare în cadrul sistemului
instituţional, activitatea membrilor Comisiei trebuie pusă în slujba acestuiţel.
Comisarii europeni trebuie să dea dovadă de responsabilitate în
exercitarea mandatului cu care au fost investiţi, în scopul evitării unor
situaţii de genul celei care a dus la demisia în bloc a Comisiei conduse de
Jacques Santer (deturnarea de fonduri, satisfacerea unor interese
personale exercitând abuziv funcţia comunitară), consider că se impune
adoptarea unor reglementări care să dea expresie unor norme dedeontologie profesională a comisarilor europeni. Apreciez că, procesul de
restructurare şi de modificare a reglementărilor funcţionale aflat în plină
derulare - va conduce la desf ăşurarea unei activităţi superioare la nivelul
Comisiei Europene.
Având în vedere faptul că membrii Comisiei europene coordonează
întreaga activitate administrativă a Uniunii Europene, apreciez că s-ar
impune un cadru legislativ comunitar, prin care ar putea fi aplicate şianumite sancţiuni comisarilor care încalcă normele deontologiei
profesionale.
7. Stabilirea cadrului juridic care să permit ă institu ţ iilor
comunitare crearea de organe subsidiare prin actele pe care le
adopt ă.
Soluţiile de speţă pronunţate de Curtea de Justiţie prin care aceste
organe cu caracter subsidiar ar trebui să-şi aibă fundamentul în tratate, sănu fie dotate cu competenţe proprii de decizie şi ca existenţa lor să nu
90
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 91/102
modifice principiul echilibrului instituţional - ar putea constitui un punct de
plecare în vederea stabilirii cadrului juridic al înfiinţării acestor organe.
Aceste organe subsidiare, create prin actele instituţiilor comunitare,
ar trebui să fie dotate doar cu funcţii de execuţie strict controlate de
instituţia care le înfiinţează.
91
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 92/102
BIBLIOGRAFIE
I. Cursuri, tratate, monografii:
1. Augustin Fuerea - Manualul Uniunii Europene, Editutra, Actami,Bucureşti, 2001;
2. Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General`
Editura All Beck 2003;
3. Augustin Fuerea - Institu ţ iile Uniunii Europene Editura Universul
Juridic 2002;
4. Augustin Fuerea - Drept Comunitar european Caiet de seminar Ed.
Pro Universalis 2005;5. Cătălina Drăghiciu, Nicolae Purdă, Nicoleta Diaconu ,Viorel Marcu -
Instrumentele juridice ale Uniunii europene, Editura, Lumina Lex,
Bucureşti, 2003.
6. Dick Leonard - Ghidul Uniunii Europene, Editura, Teora, Bucureşti,
2001
7. Ferreol Gilles - Dic ţ ionarul Uniunii europene, Editura, Polinom, Iaşi,
2001.8. Filipescu Ion - Drept institu ţ ional comunitar european, ediţia a IVa
(1999), Editura, Actami, Bucureşti.
9. Leicu Corina - Drept comunitar , Editura, Lumina Lex, Bucureşti,
1998.
10. Leicu Corina; Leicu loan - Institu ţ iile comunilare, Editura, Lumina Lex,
Bucureşti, 1996.
11. L’Europe de la A a Z -Guide de l’integration Europeenne
.12. Marcu Viorel - Drept institu ţ ional comunitar , Editura, Nova, Bucureşti,
1994, 2001.
13. Mazilu Dumitru - Integrarea europeană . Drept comunitar şi institu ţ ii
europene, Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2001.
14. Diaconu Nicoleta - Sistemul Institu ţ ional al Uniunii Europene, Editura,
Lumina Lex, Bucureşti, 2001.
15. Manolache Octavian - Tratatul de la Nisa, Editura, All Beck, Bucureşti,
2002.
92
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 93/102
16. Popescu Andrei; Jinga Ion - Organiza ţ ii europene şi euroatlantice,
Editura, Lumina Lex, Bucureşti, 2001;
17. Valentin Constantin - Documente de baz ă ale Comunit ăţ ii şi Uniunii
europene, Ediţia a-II-a , Editura, Polirom, Iaşi, 2002.
18. Vese Vasile - Tratatul de la Nisa, Editura, Dacia, Cluj-Napoca, 2001.
93
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 94/102
II. Legislaţie.1. Tratatul de la Bruxelles, instituind un Consiliu unic şi o Comisie unică
1965 (intrat în vigoare în 1967).
2. Tratatele de la Luxemburg şi Bruxelles, privind sporirea puterii buge-
tare a Parlamentului european 1970, respectiv 1975 (intrate în
vigoare, primul în 1971, al doilea în 1976).
3. Actul unic european 1986 (intrat în vigoare în 1987).
4. Tratatul de la Amsterdam, privind Uniunea Europeană 1997 (intrat
în vigoare în 1999).
5. Tratatul de la Nisa, semnat în februarie 2001.
6. Regulamente, decizii, directive, acte şi tratate de aderare la
Comunităţile europene.
III. Site-uri internet:-Parlamentul european-
www.europarl.eu.int/
-Consiliul Uniunii Europene-
http://ue.eu.int/
-Comisia europeană -www.europa.eu.int/en/comm.html
-Banca centrală europeană -
www.ecb.int/
-Tratatele Uniunii europene-
www.europa.eu.int/eurlex/fr/treaties/index.html
-Tratatul asupra Uniunii europene-
www.europa.eu.int/eurlex/fr/treaties/livrel_c.html-Tratatul de instituire a Comunit ăţ ii europene-
www.europa.eu.int/eurlex/fr/treaties/livre2_c.html
-Legisla ţ ie comunitar ă
www.europa.eu.int/scad/
-Legisla ţ ie comunitar ă în vigoare-
www.europa.eu.int/eurlex/fr/h'f/index.html
-Legisla ţ ie în pregă tire-www.europa.eu.int/eurlex/en/com/index l .html
-Siteul oficial al UE-
94
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 95/102
www.europa.eu. int
-Pagina web a Centrului de informare a Comisiei europene la
Bucure şti
www.infoeuropa.ro
-Ministerul Integr ă rii Europene
www.mie.ro
95
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 96/102
LISTA ANEXE
• Anexa nr. 1. Pozi\ia CES [n CE
• Anexa nr. 2. Procesul de luarea deciziilor la nivelul
comunit`\ilor europene
• Anexa nr. 3. Schema de elaborare a avizului comitetului
economic ]i social
• Anexa nr. 4. Componen\a comitetului economic ]i social
• Anexa nr. 5. Num`rul membrilor [n comitetul regiunilor
96
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 97/102
Anexa 1.
Poziţia CES în CE
PROPUNERE CONSULTARE DECIZIE
Sursa: Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General` Editura All
Beck 2003
97
PARLAMENTUL EUROPEAN
COMISIA EUROPEANĂ CONSILIUL DE MINIŞTRII
CES
CURTEA DE JUSTIŢIECURTEA DE CONTURI
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 98/102
Anexa 2.
PROCESUL DE LUARE A DECIZIILOR LA NIVELUL
COMUNITĂŢILOR EUROPENE
ELABORAREA PROPUNERII.
CONSULTARE
Sursa: Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General` Editura All
Beck 2003
98
COMISIA
COMITETULECONOMIC ŞI
SOCIAL
PARLAMENTULEUROPEAN
COMISII
GRUPURI DELUCRU
COMITETULREPREZENTANŢILOR
PERMANENŢI
CONSILIU
DECIZII, INCLUSIVDIRECTIVE ŞIORDONANŢE
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 99/102
Anexa 3.SCHEMA DE ELABORARE A AVIZULUI COMITETULUI
ECONOMIC ŞI SOCIAL
SESIUNE PLENARĂ
Sursa: Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General` Editura All
Beck 2003
99
CONSILIUL DE MINIŞTRICOMISIA EUROPEANĂ
SOLICITAREA AVIZĂRII
BIROULSECRETARIATUL PREŞEDINTELE CES
SECŢIUNI
INDUSTRI, COMERŢ, ARTIZANAT ŞI SERVICII
AFACERI ECONOMICE, FINANCIARE ŞI MONETARE
AGRICULTURĂ ŞI PESCUIT
AFACERI SOCIALE FAMILIALE, EDUCAŢIE ŞI CULTURĂ
TRANSPORTURI ŞI COMUNICAŢII
RELAŢII EXTERNE, POLITICE,COMERCIALE ŞI DEZVOLTARE
ENERGIE PROBLEME NUCLEARE ŞI CERCETARE
DEZVOLTAREA REGIONALĂ, AMENAJAEA TERITORIULUI, ŞI
URBANISMMEDIUL ÎNCONJURĂTOR, SĂNĂTATE PUBLICĂ
PATRONI DIVERSE ACTIVITĂŢISALARIAŢI
AVIZUL
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 100/102
Anexa 4.
COMPONEN|A COMITETULUI ECONOMIC }I SOCIAL
Sursa: Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General` Editura All
Beck 2003
State membre Membri
Germania 24Regatul Unit
Franţa
Italia
24
24
24Spania
Polonia
21
21
România 15Olanda 12Grecia 12Rep. Cehă
Belgia
Ungaria
Portugalia
Suedia
12
12
12
12
12Bulgaria
Austria
12
12Slovacia 9Danemarca 9Finlanda
Irlanda
Lituania
Letonia
Slovenia
Estonia
Cipru
Luxemburg
Malta
9
9
9
7
7
7
6
6
5
100
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 101/102
Anexa 5.
NUM~RUL MEMBRILOR {N COMITETUL REGIUNILOR
Statele membre MembriiGermania 24Regatul Unit
Franţa
24
24Italia 24Spania
Polonia
21
21România 15Olanda 12Grecia 12
Republica Cehă Belgia
Ungaria
Portugalia
Suedia
1212
12
12
12Bulgaria
Austria
12
12Slovacia 9
Danemarca 9Finlanda 9Irlanda 9Lituania 9Letonia 7Slovenia 7Estonia 7Cipru
Luxemburg
Malta
6
6
5
Total 350Sursa: Augustin Fuerea - Drept Comunitar european. Partea General` Editura All
Beck 2003
101
5/6/2018 Reforma Tratatului de La NISA - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/reforma-tratatului-de-la-nisa 102/102
i