ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI ADMINISTRATIE PUBLICA

-REGIMUL PREZIDENTIAL-

PROFESOR COORD: LAURA MINA

STUDENTI: BISCEANU FLORINA DENISA

BEJAN LUCIANA

SERIA A, GRUPA 202

2011

1

CUPRINS

I. CARACTERISTICI ALE REGIMULUI PREZIDENTIAL………………..2

II. SUA………………………………………………………………………….4

1. Presedintele SUA…………………………………………………………..6

2. Guvernul federal American………………………………………………..6

3. Parlamentul SUA…………………………………………………………..7

4. Constitutia SUA…………………………………………………………….7

III. CIPRU……………………………………………………………………….8

1. Politica Republicii Cipru…………………………………………………...8

IV. EGIPT……………………………………………………………………...10

V. COREEA DE SUD………………………………………………………..13

BIBLIOGRAFIE.

2

I.REGIMUL PREZIDENTIAL

Dezvoltat, în forma sa clasică, în Statele Unite ale Americii, regimul prezidenţial prezintă o arhitectură radical diferită de cea actuală din spaţiul românesc. Din punct de vedere al structurii sale, sistemul prezidenţial implică câteva opţiuni constituţionale precise:- alegerea directă a şefului de stat;- constituirea unui puteri executive monocefale, în cadrul căreia preşedintele Republicii nu este flancat de prim-ministru;- separaţia strictă a puterilor în stat, cu imposibilitatea dizolvăriii camerelor de către şeful de stat;- dezvoltarea unei puteri judecătoreşti independente, capabile să exercite atribuţii de control constituţional;- absenţa unui guvern, în sens european al termenului, acesta din urmă fiind înlocuit de un cabinet ce reuneşte secretari desemnaţi de şeful de stat, cu acordul camerei superioare;- inexistenţa unui mecanism similar votului de neîncredere (moţiunii de cenzură) din sistemele parlamentare şi semiprezidenţiale.

Peisajul politic american si europeanAnaliza pe marginea acestei opţiuni constituţionale poate lua în consideraţie câteva dintre avantajele asociate regimului american:- natura monocefală a puterii executive (cu preşedinte/vicepreşedinte) duce la creşterea responsabilizării politice.Publicul şi media exercită o supraveghere directă a titularului puterii executive.- graţie structuriii sale, aceasta deţine mecanismele prin intermediul cărora poate face faţă perioadelor de coabitare (un preşedinte ce se confruntă cu un Congres dominat de partidul advers). Imposibilitatea dizolvării, dar şi prerogativa veto-ului obligă la compromis şi la politică bipartizană;- calendarul electoral este unul care facilitează mobilizarea democratică.Din doi în doi ani, cetăţeanul american este chemat să se pronunţe asupra modalităţii în care naţiunea este guvernată;

3

- sistemul constituţional la nivelul şefului de stat este corelat cu o organizare atentă a selecţiei candidaţilor. Prin alegerile primare prezidenţiale, electoratul devine primul filtru care intervine în recrutarea personalului politic. Capacitatea partidelor de aimpune, unilateral şi arbitar, candidaţi este practic înlăturată.

Principala trăsătură a acestui tip de regim este aceea că întreaga putere executivă este concentrată în mâna unei singure persoane alese fie prin vot direct, fie prin vot indirect. Prin acest lucru se are în vedere conferirea organului executiv, adică preşedintelui, o oarecare independenţă în raport cu organul legiuitor. Preşedintele, fiind ales de către electorat, nu poate fi revocat din funcţie în cazul în care primeşte votul de neîncredere din partea Parlamentului. Astfel, o altă caracteristică fundamentală a acestui regim este aceea că executivul nu răspunde pentru acţiunile sale în faţa legislativului şi că are întotdeauna şansa de a-şi duce la bun sfârşit mandatul.- Structura monocefală a executivului prezidential. Seful statului este si seful guvernului;- Desemnarea sefului executivului, adică a presedintelui, prin sufragiu universal;- Imposibilitatea dizolvării reciproce a executivului si a legislativului (lipsa presiunii reciproce dintre puteri);- Presedintele îi numeste si îi demite pe membrii cabinetului care sunt răspunzători numai în fata presedintelui;- Presedintele, în principiu, nu poate fi ales pentru mai mult de 2 mandate.

4

II.SUA

Statele Unite ale Americii este numele unei ţări din America de Nord, situată între Canada, Mexic, Cuba, Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific.

Capitală:Washington

Populaţie: 281.421.906 locuitori

Suprafaţă: 9,826,630 km²  

Limba oficială:limba engleză

Moneda:Dolarul american

PIB estimări : Total 10.871.095 milioane $

Pe cap de locuitor 37.352 $

Sistem politic: Republică

Preşedinte : Barack Obama  

Vicepreşedinte : Joe Biden

În prezent SUA este cea mai puternică ţară din punct de vedere economic şi militar, are cea mai adâncă influenţă culturală şi politică şi deţine cele mai avansate nivele de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică pe plan mondial.

5

Preşedinte al Statelor Unite ale Americii este şeful statului american, fiind simultan preşedintele şi şeful guvernului Statelor Unite ale Americii. În multe ţări, cele două funcţii sunt separate, preşedintele unei ţări nefiind şi primul ministru al aceleiaşi ţări. Conform Constituţiei SUA, preşedintele în exerciţiu este şi şef de guvern al guvernului federal al Statelor Unite şi, totodată, comandantul suprem al forţelor armate.

Din cauza statutului Statelor Unite ale Americii de superputere şi marii puteri economice, preşedintele american este adesea considerat cea mai puternică persoană a lumii, fiind adesea una dintre cele mai bine cunoscute figuri publice. În timpul războiului rece, preşedintele american a fost adesea considerat ca "liderul lumii libere" perifrază cu care este încă cotat astăzi.

Guvernul federal american , numit Administraţie, este condus de Preşedintele Statelor Unite. Preşedintele este ales o dată la 4 ani, aceeaşi persoană putând ocupa maximum 2 mandate. Deciziile executive sunt luate de preşedinte, iar membrii cabinetului sunt oficial consideraţi consilieri ai preşedintelui pe domeniile legate de responsabilităţile oficiilor lor. Cabinetul include Vice-preşedintele şi 15 şefi ai departamentelor executive. Aceştia sunt Secretarii pentru Agricultură, Comerţ, Apărare, Educaţie, Energie, Sănătate şi servicii umane, Securitatea patriei, Locuinţe şi dezvoltare urbană, Interne, Muncă, de Stat, Transport, Finanţe, Afacerile veteranilor, şi Justiţie.

Departamentele pot fi create doar prin legi organice, astfel încât preşedintele nu poate schimba numărul lor fără a trece printr-un proces legislativ intens. Ultima dată aceasta s-a întâmplat ca urmare a atacurilor din 11 septembrie 2001, când a fost creat Departamentul pentru Securitatea Patriei Precedentul departament (al Energiei) a fost creat cu 50 de ani în urmă. Secretarul pentru Justiţie este numit în engleză Attorney General (literal Avocatul General), el fiind responsabil de numirea şi suspendarea procurorilor federali, precum şi de reprezentarea legală a Statelor Unite. Departamentul de Stat are aceeaşi funcţie ca şi Ministerul de Externe în alte ţări. Departamentul Securităţii Patriei are unele prerogative similare celor ale Ministerelor de Interne din alte ţări. De exemplu, FBI (poliţia federală) este formal parte din acesta. Departamentul american de interne şi cel al educaţiei au prerogative destul de diferite şi mai mici decât ministerele cu aceleaşi nume din alte ţări. Spre deosebire de alte ţări, în SUA nu se foloseşte cuvântul minister.

6

Parlamentul SUA – Congres – este bicameral fiind format din : Camera reprezentanţilor şi Senat. Camera reprezentanţilor este formată din deputaţi aleţi pe o durată de 2 ani, sunt reprezentanţii ai întregii naţiuni . Senatul este format din câte 2 reprezentanţi din fiecare stat membru şi sunt aleşi pe o durată de 6 ani. Senatul se înoieşte o dată la 2 ani. Reprezintă interesele statelor federale. Funcţiile Congresului SUA – exercită funcţie legislativă care se concretizează prin: - iniţiativă legislativă şi adoptarea legilor. - funcţie executivă – adoptă proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat care sunt întocmite de către executiv. - adoptă bugetul necesar pentru desfaşurarea activităţii preşedintelui. Senatul ratifică tratatele internaţionale încheiate de preşedinte şi confirmă numirea judecătorilor de la C.S.J. – numiri făcute de preşedinte. Secretarii de stat ( l3 secretari) sunt numiţi şi revocaţi în mod arbitral de preşedinte, ei răspund numai individual în faţa şefului de stat. O data cu alegerea preşedintelui se alege şi vicepreşedintele. Curtea Supremă de justitie este formată din 9 judecători numiţi pe viaţă de preşedinte şi confirmaţi de Senat.

Constituţia Statelor Unite ale Americii este legea supremă a Statelor Unite ale Americii. A fost concepută între 21 februarie şi 17 septembrie 1787, fiind definitivată în 17 septembrie 1787 odată cu adoptarea sa de către Convenţia Constituţională a Statelor Unite ale Americii ,care a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania, urmând ca să intre în vigoare în ziua de 4 martie 1789. A creat o uniune federală de state suverane şi un guvern federal care să opereze conducerea acesteia, înlocuind vechea uniune mai neclar definită şi cu o constituţie mai ambiguă, Articolele Confederaţiei.

7

III.CIPRU

Cipru sau Republica Ciprului este un stat insular în Marea Mediterană, membru al Uniunii Europene.

Capitală:Nicosia

Populaţie: 767.314 locuitori

Suprafaţă:  9,253 km² 

Limba oficială:limba greacă

Moneda:In zona greacă euro

PIB estimări : Total $ 16,745 

8

Pe cap de locuitor $ 20,669 

Sistem politic: Republică

Preşedinte : Dimitris Christofias

Politica Republicii Cipru se desfăşoară în cadrul unei republici democratice prezidenţiale, în care preşedintele Ciprului este atât şeful statului şi şeful guvernului, cât şi al unui sistem multi-partid. Puterea executivă este exercitată de către guvern. Puterea legislativă revine atât guvernului cât şi Camerei Reprezentanţilor. Justiţia este independentă de executiv şi legislativ. Cipru este o insulă divizată. Din 1974, guvernul legal (Republica Cipru) a controlat sudul -două treimi, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord a controlat partea nordică – o treime. Guvernul Republicii Cipru a rămas pe insula unica autoritate recunoscută pe plan internaţional (aşa cum Marea Britanie este recunoscută internaţional cu privire la SBA), deşi în practica puterea sa se extinde numai la zona controlată guvernamental.

Constituţia din 16 august 1960 a prevăzut împărţirea puterii între ciprioţii greci şi ciprioţii turci. Eforturile de a îmbunătăţi constituţia au declanşat conflictul interzonal din 1963. Aceasta constituţie este încă în vigoare, deşi nu există nici o prezenţă turco-cipriotă în guvernul cipriot.

Preşedintele, ales prin vot popular pentru un mandat de 5 ani, este atât şeful statului cât şi şeful guvernului; postul de vice-preşedinte este în prezent vacant; potrivit constitutiei din 1960, postul este rezervat pentru un cipriot turc. Consiliul de Miniştri este numit de comun acord de preşedinte şi vice-preşedinte.

9

IV.EGIPT

Egipt este o ţară arabă din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu.

Capitală:Cairo

Populaţie: 78,5 milioane locuitori

Suprafaţă: 1.001.450 km²   

Limba oficială: arabă

Moneda: Liră egipteană (EGP)

PIB estimări : Total $127.966 miliarde

Sistem politic: Republică

Preşedinte :   Mohamed Hussein Tantawi

Egiptul este republică din 18 iunie 1953.

Egiptul operează după reformele din 2005 sub un sistem prezidenţial multipartit unde puterea executivă este împarţită între preşedinte şi prim-ministru. Alegeri prezidenţiale şi parlamentare sunt organizate în mod frecvent, ultimele fiind ţinute în 2005, dar ca în toate statele arabe ele sunt formale, regimul politic fiind o dictatură a unui singur partid. Partidele au dreptul să propună candidaţi în alegeri doar în măsura în care sunt

10

recunoscuţi de puterea politică, fapt care exclude atât reformatorii modernizatori şi secularişti, cât şi partidele islamiste. Organizaţiile non-guvernamentale internaţionale şi-au manifestat în mod repetat îngrijorarea în privinţa libertăţii de expresie şi a intervenţiei guvernului în alegerile locale. Minorităţile etnice sunt barbar discriminate, copţii (care sunt creştini) neavând dreptul să ocupe funcţii în administraţie, iar dreptul de acces în universităţi este limitat; când vor să-şi construiască sau măcar repare lăcaşe de cult trebuie să primească o aprobare din partea statului (decretul Hamayuni, care datează din epoca otomană), fapt foarte improbabil, şi când totuşi o primesc, sunt victimele atacurilor grupurilor de radicali musulmani, care le ard bisericile. Ei nu au dreptul la emisiuni radio sau TV religioase. Copţii sunt victimele convertirilor forţate a fiicelor lor (legea musulmană nu permite decât convertirea de la altă religie la islam, niciodată invers). "Profilajul", care este reprimat în ţările democratice, este practică legală în Egiptul de azi, unde pe documentele de identitate este specificată religia posesorului. Legea permite emiterea de formulare de angajare cu rubrică unde se cere precizarea religiei candidatului. Mass media este adesea sursa unor campanii de ură contra acestei minorităţi, care se soldează cel mai frecvent cu "pogromuri". Statulul femeilor este şi el unul de cetăţean de mâna a doua: pentru că legislaţia este influenţată de legea islamică (shariah), o femeie nu poate obţine un paşaport sau o viză fără acordul soţului ei, anumite meserii fiindu-le interzise. Conform statisticilor ministerului sănătăţii, o femeie din două este bătută de către soţul ei, iar legile de protecţie, deşi există, sunt inaplicabile pentru că cer, în mod absurd, un martor ocular altul decât victima. Aşa numitele "crime de onoare" care sunt monedă curentă în toată lumea musulmană, sunt mai puţin pedepsite decât alte crime. O femeie creştină care se căsătoreşte cu un musulman trebuie să-şi crească copiii conform shariah, ea fiind obligată să urmeze cursuri religiose islamice. Musulmancele nu au voie să se căsătorească cu un creştin sau evreu. Legile Egiptului permit poligamia, fapt ce are efecte perverse: un studiu realizat de centrul Ibn Khaldun interogând 500 de femei egiptene, a arătat că unul dintre motivele principale pentru care femeia egipteană doreşte să aibă copii este faptul că asta face mai improbabilă repudierea (permisă de legea islamică) şi poligamia. (64 la sută). Ca în aproape toate ţările islamice, femeia are dreptul la jumătate din moştenirea la care este îndreptăţit legal un bărbat: astfel că atunci când o fiică unică îşi moşteneşte părinţii, ea va împărţi moştenirea cu unchii ei.

11

Reşedinţa permanentă a Ligii Statelor Arabe este Cairo. Egiptul a fost primul stat arab care a încheiat pacea cu Israelul prin semnarea tratatului de pace Israelo-Egiptean la Camp David în 1978, fapt ce i-a atras ura celorlalte state arabe, care l-au şi sancţionat de altfel, muncitorii egipteni fiind trimişi acasă din statele petroliere ale Golfului. Acelaşi lucru s-a repetat şi când regimul egiptean s-a aliniat politicii americane în timpul primului război din Golf contra Irakului. Un alt drept călcat în picioare de către autorităţi este libertatea presei: ca în România de altă dată, în Egiptul contemporan există un oficiu al cenzurei sub privirile căruia trec toate publicaţiile ca şi toate formele de expresie artistică. Anumite subiecte rămân tabuu, fie că acestea sunt de natură critică la adresa regimului, fie că abordează subiecte sensibile pentru societatea patriarhală musulmană, cum este critica religiei sau oamenilor religiei. De altfel, ca în multe alte state musulmane, funcţionează o poliţie a viciului (sau moralei), numită Adab. În cadrul acestei poliţii există, de exemplu, un departament care se ocupă cu dansatoarele din buric, însă tot ea are sub control şi presa, radioul, televiziunea, în ce priveşte chestiunea "moralei" în sens musulman. Astfel, în Egipt există tot timpul 2 cozi, una pentru bărbaţi, alta pentru femei. În metroul cairiot există vagoane rezervate femeilor, iar dacă de exemplu într-un lift se află deja 2 femei singure, bărbatul egiptean va refuza să se urce.

12

V.COREEA DE SUD

Coreea de Sud, oficial Republica Coreea este o ţară din Asia de Est, cu capitala la Seul, a doua mare metropolă din lume [1] şi un important oraş pe plan mondial.

Capitală:Seul

Populaţie: 49.024.737 locuitori

Suprafaţă: 99,646   km² km²     

Limba oficială: coreeană

Moneda: Won sud coreean

PIB estimări : Total 1 196 miliarde 

Sistem politic: Republică

Preşedinte : Lee Myung-bak

13

Conform Constituţiei adoptate la 25 februarie 1988, Coreea de Sud este republică prezidenţială, unde preşedintele şi Cabinetul (Consiliul de Stat) exercită puterea executivă, iar cea legislativă de un Parlament Unicameral (Adunarea Naţională).

Mandatul preşedintelui este de 5 ani, acesta fiind ales prin vot direct. Cele mai importante partide politice sunt: Partidul Democrat-Milenium, Partidul Liberal Democrat Unit, Partidul Oamenilor Uniţi, Partid Marii Naţiuni.

14

BIBLIOGRAFIE

www.wikipedia.ro articole ziarul Le Monde biografii.famouswhy.ro Bazele Administratiei Publice, Alina Profiroiu, Editura Economica

15