realizarea Şi folosirea unor produsi …b3 – preluvosol b4 – faeoziom argic pentru tratamente...
TRANSCRIPT
I
REALIZAREA ŞI FOLOSIREA UNOR PRODUSI CHIMICI PENTRU ÎMBUN ĂTĂłIREA REGIMULUI AEROHIDRIC AL SOLULUI ŞI CREŞTEREA
STABILIT ĂłII STRUCTTURII ACESTUIA
Cercetarea efectuată pentru elaborarea tezei de doctorat „Realizarea şi folosirea
unor produsi chimici pentru îmbunătăŃirea regimului aerohidric al solului şi creşterea
stabilităŃii structturii acestuia” are la bază un elaborat studiu al literaturii de specialitate
referitor la compuşii chimici polimerici cu aplicabilitate în agricultură. Studiul caută să
aducă în atenŃie, pe lângă obiectivele menŃionate în capitolul „Scopul şi obiectivele
lucrării”, şi anumite proprietăŃi fizice şi chimice ale compuşilor polimerici care pot explica
natura fenomenelor la care participă aceşti polimeri odată ajunşi în contact cu solul şi
componentele sale, în principal complexul coloidal, apa şi microorganismele.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE LUCRĂRII
Scopul şi obiectivele tezei vizează modalităŃile de realizare şi folosire a unor produşi
chimici pentru conservarea solului, îmbunătăŃirea regimului aerohidric şi sporirea producŃiei
agricole.
Obiectivele lucrării pot fi sintetizate în următoarele:
1. Realizarea sintezei bibliografice privind modalităŃile de obŃinere a produşilor polimerici
pretabili pentru utilizare în scopul conservării solului
2. Elaborarea schemei tehnologice de producere a compuşilor chimici polimerici pretabili
pentru conservarea solului şi îmbunătăŃirea însuşirilor acestuia
3. Stabilirea relaŃiei dintre polimeri şi unele componente ale soluluI: complexul coloidal al
solului (argilă, humus, capacitatea de schimb cationic), structura solului, regimul aerohidric,
microorganismele din sol
4. Testarea influenŃei produsului Pervaide asupra: stabilităŃii hidrice a structurii solului,
regimului aerohidric al solului şi asupra unor însuşiri chimice ale solurilor (pH, conŃinutul de
humus, conŃinutul de azot total, conŃinutul de fosfor mobil, conŃinutului de potasiu mobil)
II
5. Cuantificarea influenŃei produsului Pervaide asupra plantelor de cultură (porumb-soia-
grâu): asupra masei de rădăcini, masei totale a plantelor şi asupra producŃiei de păstăi la
soia
6. Evaluarea beneficiilor agrotehnice, ameliorative şi economice ale folosirii polimerilor cu
referire specială la produsul Pervaide
METODA DE CERCETARE
ExperienŃele de laborator pentru sinteza polimerilor s-au axat pe găsirea unei metode
de a obŃine polimeri pornind de la un consum de materii prime şi energie cât mai mic, dar
care să prezinte carateristicile necesare pentru aplicarea în sol: lipsa monomerului rezidual
(nereacŃionat) şi o capacitate de gonflare cât mai mare şi stabilă în timp.
În experimente s-au folosit ca monomeri de pornire atât acrilamidă cât şi acid acrilic,
săruri de sodiu sau potasiu ale acidului acrilic, dar şi amestecuri ale acestora. ReacŃiile s-au
efectuat în vase de reacŃie din sticlă groasă prevăzute cu agitare mecanică (cu viteză de
rotaŃie variabilă), şi cu sistem de preluare a căldurii degajate în timpul reacŃiei.
ReacŃia de polimerizare a fost iniŃiată prin folosirea unui amestec de sulfit de sodiu şi
persulfat de amoniu, amestec care a dat cele mai bune rezultate.
Fiecare produs de reacŃie a fost testat pentru verificarea caracteristicilor căutate
(monomerul rezidual şi capacitatea de gonflare). Procentul de monomer nereacŃionat a fost
determinat prin determinarea numărului de duble legături din probă
FACTORII EXPERIMENTALI ŞI TIPUL CERCETĂRII
Dispozitivul experimental a fost organizat în anii 2006 şi 2007 la USAMV Cluj-
Napoca, în vase de vegetaŃie, vizând posibilitatea de a urmări dezvoltarea vegetativă a
plantelor şi a înregistra modificările elementelor de productivitate, respectiv după recoltare,
modificarea unor însuşiri fizice şi chimice ale solurilor, sub influenŃa tratamentului cu
produsul Pervaide.
III
Dispozitivul experimental a fost constituit dintr-o experienŃă bifactorială, cu următorii
factori experimentali:
A – doza de aplicare a produsului Pervaide
a1 – martor netratat
a2 – 1 l /ha
a3 – 2 l/ha
a4 – 4 l/ha
B – tipul de sol
b1 – aluviosol
b2 – psamosol
b3 – preluvosol
b4 – faeoziom argic
Pentru tratamente s-a folosit produsul Pervaide care are următoarele compoziŃie:
enzime fungice şi bacteriene (65.5%), agenŃi de reducere a tensiunii superficiale (33.0%),
polimeri stabilizatori de sol (0.9%), agenŃi de chelatizare naturali (0.3%), stabilizatori ai
sistemului (0.3%)
Solul folosit în experiment a fost prelevat din trei zone diferite din judeŃul Cluj, după
cum urmează:
- comuna Jucu, 450 m altitudine – aluviosol
- comuna Jucu, 432 m altitudine – psalmosol
- comuna Feleacu, 750 m altitudine – preluvosol
- comuna Frata, 580 m altitudine – faeoziom argic
Principalele caracteristici ale materialelor de sol utilizate în experiment au fost
analizate în laboratorul Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Cluj. Rezultatele
sunt prezentate în tabel:
IV
Tabelul 1
Datele analitice la solurile pe care s-a testat produsul Pervaide Analytical data for soils where Pervaide was tested
Date analitice (analytical data) 0-30 cm
Aluviosol (Fluvisol)
Psamosol (Arenosol)
Preluvosol (Haplic Luvisol)
Faeoziom argic
(Phaeozem) pH (H2O) 7.97 7.67 5.51 6.78 Humus, % 2.65 0.16 1.11 3.33 N total, % 0.078 0.018 0.052 0.127 P mobil, ppm 53 7 12 32 K mobil, ppm 208 52 116 90 SB, me/100 g sol 60.16 - 14.83 18.00 SH, me/100 g sol 20.21 - 12.00 10.16 T, me (SB + SH) 80.37 3.80 26.83 28.06 V, % 74.86 - 55.28 64.15 Textura (Texture) LN L LA Nisip grosier (Brutish sand) (2-0,2 mm)%
30.98 - 11.71 18.39
Nisip fin (Fine sand) (0,2-0,02 mm)%
27.12 - 22.24 16.36
Praf (Dust) (0,02-0,002 mm)%
17.45 - 36.10 23.70
Argila ( Clay) (<0,002 mm)%
24.45 - 29.95 41.55
Coeficientul de higroscopicitate, % (Higroscopicity coefficient)
5.00 - 7.36 9.04
Gradul de stabilitate a structurii, % (Structure stability degree)
55.95 - 62.30 69.20
Pentru desfăşurarea experimentelor au fost alese 3 tipuri de plante: porumb, soia şi
grâu.
ExperienŃele au fost organizate în vase de vegetaŃie, umplute cu 3 kg sol, cu 4
variante de tratament / tip de sol. S-a lucrat cu 3 repetiŃii.
Semănatul s-a efectuat primăvara, în 30 martie 2006, respectiv 31 martie 2007, pentru
grâul de primăvară şi s-a recoltat în faza de alungire a paiului. Soia şi porumbul au fost
semănate în ultima decadă a lunii aprilie şi au fost recoltate când porumbul avea 14 frunze
complet formate, iar soia avea seminŃele maturizate.
La recoltarea plantelor au fost prelevate şi probe de sol pentru analize.
V
Datele obŃinute au fost prelucrate statistic atât monofactorial (pe fiecare factor) cât şi
bifactorial. Prelucrarea statistică a datelor de producŃie obŃinute s-a efectuat prin analiza
varianŃei, stabilirea diferenŃelor limită şi a semnificaŃiilor.
REZULTATELE OBłINUTE
În urma experimentelor efectuate în laborator în etapa de obŃinere a polimerilor
putem formula următoarele concluzii:
1. CantităŃile necesare de agent de ramificare folosite pentru obŃinerea polimerilor sunt de
10000 ori mai mici decât cantitatea de monomer utilizată în reacŃie;
2. Amestecul de substanŃe chimice folosite pentru iniŃierea reacŃiei de polimerizare dă mai
bune rezultate dacă raportul dintre ele este 1:1 (părŃi de masă);
3. Folosirea turaŃiei moderate la agitarea mecanică din timpul desfăşurării reacŃiilor a dus la
cele mai bune rezultate mai bune din punct de vedere al duratei procesului şi capacităŃii de
gonflare a polimerului obŃinut;
4. În procesul de obŃinere a polimerilor recomandăm polimerizarea în prezenŃa sării de
potasiu a acidului acrilic, întrucât este foarte rapidă şi cu degajare de căldură mai mare
comparativ cu varianta folosirii sării de sodiu;
5. Polimerizarea acrilamidei singure necesită şi o iniŃiere termică, durata de polimerizare
fiind puŃin mai lungă. Copolimerizarea cu acid acrilic şi mai ales cu acrilat de sodiu scade
necesitate preîncălzirii şi durata de polimerizare;
6. Procentul de monomer nereacŃionat este în relaŃie cu durata reacŃiei şi cantitatea de
căldură degajată (cu cât căldura degajată este mai mare, timpul de reacŃie se scurtează şi
procentul de monomer scade). Oricum, procentele de monomer nereacŃionat găsite în
monomer se încadrează sub 1%;
7. Cele mai bune rezultate din punct de vedere al capacităŃii de gonflare le-au dat
copolimerii acidului acrilic cu sărurile sale de potasiu, respectiv sodiu, cu valori de creştere a
volumului de 500-700 de ori în decursul a 24 de ore;
VI
8. Datorită reacŃiei foarte exoterme, este destul de uşor să se piardă controlul reacŃiei, ceea
ce duce la obŃinerea unor polimeri foarte vâscoşi (căldura degajată face să se evapore toată
apa prezentă în sistem), care sunt mai greu de prelucrat după aceea mecanic. Lucrul în
soluŃie foarte diluată duce la obŃinerea unor polimeri cu procent de monomer nereacŃionat
mai ridicat. Este foarte importantă găsirea unei căi de mijloc, care să permită obŃinerea unor
polimeri cu grad de polimerizare aproape de 100% dar care să nu se rigidizeze foarte rapid,
pentru a permite prelucrarea mecanică şi transformarea lor în masă solidă (mai uşor de
stocat, transportat, manipulat);
9. Polimerii care au caracteristicile cele mai bune (monomer scăzut şi capacitate de umflare
mare) sunt greu de măcinat, necesitând eforturi şi energie mare pentru a-i aduce în formă de
pulbere. Produşii polimerici pot fi păstraŃi şi în soluŃie diluată (de altfel modul optim de
aplicare în sol), acest lucru însemnând însă costuri mai mari pentru transportul lor
Pe baza constatărilor proprii prin experimentul organizat şi coroborat cu literatura de
specialitate, am formulat următoarele puncte de vedere privind relaŃia dintre polimeri şi
complexul coloidal al solului:
1. Între polimerii ajunşi pe sol sau în soluŃia solului şi complexul coloidal al solului se
realizează o relaŃie care este influenŃată de tipul de polimer, natura complexului coloidal
al solului, capacitatea totală de schimb cationic al solului;
2. Cunoaşterea naturii complexului coloidal al solului, îndeosebi sub aspectul conŃinutului
de argilă şi humus din sol, a reacŃiei solului, respectiv a capacităŃii totala de schimb
cationic constituie punctul de plecare în alegerea tipului de polimer care se utilizează;
3. OpŃiunea pentru polimeri de tipul poliacrilamidă anionică care, printre alte caracteristici
favorabile, au şi particule încărcate negativ constituie un avantaj în relaŃie cu solul şi
complexul coloidal al acestuia;
4. În varianta de conservare a solurilor, opŃiunea de doză a polimerului este în relaŃie cu
tipul de argilă şi felul humusului. Pe lângă aspectul de cantitate la argilă şi humus,
contează şi natura – calitatea acestora.
VII
5. Cunoscând compatibilitatea polimerilor cu erbicide şi îngrăşăminte, precum şi faptul că
efectul polimerilor este diminuate de acŃiunea prelungită a luminii ultraviolete, opiniem
pentru administrare cu incorporare în sol, concomitent cu erbicidarea preemergentă.
Folosirea polimerilor pentru menŃinerea stării structurale a solului, sau refacerea
acesteia stă la îndemâna agricultorilor, conform datelor înregistrate în experimentul cu
produsul Pervaide (Tabel 2) .
Pe baza datelor experimentale am formulat următoarele concluzii:
- tratamentul cu produsul Pervaide contribuie la îmbunătăŃirea stării structurale a
solurilor testate, determinând creşterea stabilităŃii hidrice a agregatelor structurale şi a
ponderii macroagregatelor. Această primă remarcă se confirmă prin creşterea ponderii
agregatelor mari cu dimensiuni între 3 şi 5 mm (fracŃiunile I şi II şi reducerea agregatelor cu
dimensiuni mai mici de 0,25 mm;
- efectul produsului Pervaide este diferenŃiat în funcŃie de sol, în primul rând, urmat de
doza folosită şi planta de cultură care afost cultivată pe solul tratat;
- efectul cel mai bun privind creşterea ponderii agregatelor hidrostabile s-a înregistrat
pe aluviosolul cultivat cu grâu. Pe acest tip de sol creşterea macroagregatelor a fost de 20-
23% sub cultura de grâu, 21-22% sub cultura de soia şi 16-19% sub cultura de porumb, la
tratamente cu 1-2 l/ha Pervaide.
La preluvosol creşterea macroagregatelor structurale este de 10-13% sub cultura de
grâu şi 4-6% sub cultura de porumb. Valorile mai mici le atribuim conŃinutului mic de
humus şi efectului pe care îl are reacŃia solului cu pH = 5,51;
- faeoziomul argic cu toate că are un procent mare de macroagregate, de peste 69%,
reacŃionează favorabil la utilizarea produsului Pervaide. Au fost înregistrate creşteri de 14-
16% sub cultura de grâu, 10-12% sub cultura de soia şi 3 % sub cultura de porumb;
- sub aspectul dozei de Pervaide, cantitatea de 1 l/ha s-a dovedit suficientă pe solurile cu
24-40% argilă şi 2,5-3,5% humus. Creşterea dozei de Pervaide la 2 l/ha nu conduce la
creşteri semnificative a calităŃii structurii solului, ci din contră, chiar favorizează o scădere a
ponderii macroagregatelor.
VIII
Tabelul 2
InfluenŃa produsului Pervaide asupra structurii solurilor sub culturile de grâu, porumb şi soia Influence of Pervaide treatment on soils structure cultivated with wheat, corn and soybean
Grâu (Wheat) Porumb Soia
Tipul de sol
(Soil type)
Doza de tratament (Treatment
dose)
Agregate stabile (Stabile
aggregates), %
Influen Ńă (Influence),
%
Agregate stabile (Stabile
aggregates), %
Influen Ńă (Influence),
%
Agregate stabile (Stabile
aggregates), %
Influen Ńă (Influence),
%
Martor 55,95 100 55,95 100 55,95 100
1 l/ha Pervaide 68,85 123,05 66,95 119,66 68,05 121,63 Aluviosol
(Fluvisol) 2 l/a Pervaide 67,50 120,65 65,10 116,36 68,15 121,81
Martor 62,30 100 62,30 100 62,30 100
1 l/ha Pervaide 70,45 113,09 66,15 106,18 69,35 111,32
Preluvosol
(Haplic
Luvisol) 2 l/a Pervaide 69,00 110,76 65,15 104,58 63,60 102,09
Martor 62,30 100 62,30 100 62,30 100
1 l/ha Pervaide 81,90 118,36 71,30 103,04 77,55 112,07 Faeoziom
(Phaeozem) 2 l/a Pervaide 79,30 114,60 69,25 100,08 76,35 110,34
Martor = fără tratament
IX
- Folosirea produsului Pervaide pe terenurile cultivate cu grâu dă cele mai bune rezultate.
- Soia se situează sub aspectul completării efectului produs de Pervaide, în ceea ce priveşte
îmbunătăŃirea structurii solului, la nivelul culturii de grâu şi chiar mai jos, dar întotdeauna
depăşeşte porumbul.
- Porumbul favorizează cel mai puŃin efectul produsului Pervaide în ceea ce priveşte
îmbunătăŃirea calităŃii structurii solului;
- Rezultatele înregistrate confirmă efectul benefic al produsului Pervaide şi oportunitatea
practicării rotaŃiei culturilor.
Regimul aerohidric este în dependenŃă de conŃinutul de argilă şi materie organică din
sol, fiind exprimat prin drenajul intern al solului, gradul de tasare, evapotranspiraŃie,
capacitatea de apă utilă a solului.
Din analizele iniŃiale la cele trei tipuri de soluri folosite în experiment, s-a constatat o
diferenŃiere în ceea ce priveşte conŃinutul de argilă, cu limite între 24,45 şi 41,55. Această
diferenŃiere se regăseşte şi în elementele care definesc regimul aerohidric, îndeosebi gradul
de tasare, porozitatea şi limita de aeraŃie (Tabel 3).
Produsul Pervaide folosit la tratarea solului influenŃează regimul aerohidric, în mod
indirect, prin afânarea solului, creşterea porozităŃii şi a îmbunătăŃirii valorii de aeraŃie a
solului.
Densitatea aparentă, în variantele cu sol tratat cu Pervaide, 1 l/ha şi 2 l/ha, are
tendinŃa de scădere, confirmându-se o reducere a tasării. Dublarea dozei de Pervaide de la
1/ha la 2 l/ha nu se motivează întrucât modificarea densităŃii aparente nu este semnificativă.
Porozitatea totală a solului creşte în variantele de sol tratate cu Pervaide, diferenŃiat
de la un sol la altul şi doza de produs folosită.
Limita de aeraŃie este depăşită la toate tipurile de sol testate dacă se foloseşte
produsul Pervaide.
Rezultatele obŃinute sunt în consens cu datele din literatura de specialitate, care
confirmă, după cum urmează, influenŃa polimerilor asupra regimului aerohidric al solului.
X
Tabelul 3 Modificarea regimului aerohidric al solurilor prin folosirea produsului Pervaide
Modification of aerohydric regime of soils under Pervaide treatment
Densitatea aparentă (Apparent density)
DA, g/cm3 Porozitatea (Porosity), %
Limita de aeraŃie faŃă de masa solului uscat
(Aeration limit compared to dry soil weight) ,
LA, % Tratat cu Pervaide (Pervaide treatment)
Netratat (Control)
Tratat cu Pervaide (Pervaide treatment)
Tratat cu Pervaide (Pervaide treatment
Tipul de sol (Soil type)
Argil ă (Clay)
(<0.002 mm), A,
% Netratat (Control)
1 l/ha
2 l/ha
PT PA PC PT PA PC PT PA PC
Netratat (Control)
1 l/ha 2 l/ha
Aluviosol
(Fluvisol) 24,45 1,32 1,25 1,30 50,75 20,75 30,00 53,36 24,95 28,41 51,49 21,94 29,55 30,87 34,69 31,92
Psamosol
(Arenosol) - - - - - - - -
Preluvosol
(Haplic
Luvisol)
29.95 1,40 1,36 1,33 47,76 15,46 32,30 49,25 17,87 31,38 50,37 19,69 30,68 26,97 27,76 30,35
Faeoziom
argic
(Phaeozem)
41.55 1,38 1,24 1,31 48,51 15,67 32,84 53,73 24,21 29,52 51,12 19,94 31,18 27,90 35,27 31,89
XI
InfluenŃa produsului Pervaide asupra unor însuşiri chimice la cele patru tipuri de sol
studiate (aluviosol, psamosol, preluvosol şi faeoziom argic) a fost studiată prin determinări
ale pH-ului solului, conŃinutului de humus, azot total, fosfor mobil şi potaşiu mobil.
pH-ul solului se modifică sub influenŃa tratamentului cu Pervaide indiferent de tipul
de sol. La toate solurile valoarea pH-ului comparată cu cea a variantei martor este mai mare.
Tabelul 4 Limitele de modificare a pH-ului la patru soluri sub tratamentul cu Pervaide, în cultură de
porumb (Modification limits for pH values at 4 Pervaide treatest soil types under corn crop) Tipul de sol (Soil type)
Aluviosol (Fluvisol)
Psamosol (Arenosol)
Preluvosol (Haplic Luvisol)
Faeoziom argic (Phaeozem)
Varianta de tratament
(Treatment variant) pH % pH % pH % pH %
Martor ( control) 7.97 100.00 7.67 100.00 5.51 100.00 6.78 100.00
1 l/ha Pervaide 8.19 102.76 8.56 111.60 5.96 108.17 7.44 109.73
2 l/ha Pervaide 8.22 13.14 8.58 111.86 5.80 105.26 7.07 104.28
4 l/ha Pervaide 8.40 105.40 8.50 110.82 5.85 106.17 7.07 104.28
Tabelul 5 Limitele de modificare a pH-ului la patru soluri sub tratamentul cu Pervaide, în cultură de
soia (Modification limits for pH values at 4 Pervaide treatest soil types under soybean crop) Tipul de sol (Soil type)
Aluviosol (Fluvisol)
Psamosol (Arenosol)
Preluvosol (Haplic Luvisol)
Faeoziom argic (Phaeozem)
Varianta de tratament
(Treatment variant) pH % pH % pH % pH %
Martor ( control) 7.97 100.00 7.67 100.00 5.51 100.00 6.78 100.00
1 l/ha Pervaide 8.24 103.39 8.66 112.91 5.97 108.35 7.07 104.28
2 l/ha Pervaide 8.34 104.64 8.27 107.82 5.87 106.53 7.00 103.24
4 l/ha Pervaide 8.23 103.26 8.30 108.21 5.86 106.35 6.96 102.65
XII
Tabelul 6 Limitele de modificare a pH-ului la faeoziom argic sub tratamentul cu Pervaide, în cultură
de grâu (Modification limits for pH values at Pervaide treated Arhic Phaeozem under soybean crop)
Chiar dacă tendinŃa este de creştere, efectul este diferit în sensul că la solurile alcaline
creşterea pH-ului duce la o reacŃie puternic alcalină care are implicaŃii negative asupra
creşterii plantelor, mobilităŃii elementelor nutritive în sol şi chiar a solubilizării acestora. La
solurile slab acide folosirea produsului, pe lângă alte efecte, conduce la creşterea pH-ului şi
ajungerea reacŃiei în zona favorabilă creşterii şi dezvoltării plantelor, ceea ce ar putea să
conducă chiar la compensarea efectelor pe care ar putea să le aibă folosirea amendamentelor
calcaroase pe astfel de terenuri. Răspunsul solurilor la dozele de ameliorator sunt diferite.
Planta cultivată contribuie într-o oarecare măsură la modificarea valorilor pH-ului.
AfirmaŃia este susŃinută de valorile diferite ale pH-ului înregistrate pe acelaşi tip de sol şi
doză de Pervaide în culturile de grâu, porumb şi soia. Chiar dacă valorile pH-ului sub
cultura de porumb şi soia, pe acelaşi tip de sol şi la aceeaşi doză de tratament sunt diferite,
nu au asigurare statistică, aceasta confirmând că influenŃa semnificativă se regăseşte în sol şi
doza de produs şi nu în planta care se cultivă.
În ceea ce priveşte conŃinutul de humus, datele prezentate confirmă existenŃa unei
tendinŃe a produsului Pervaide de a îmbunătăŃi conŃinutul de humus la preluvosol şi
faeoziomul argic şi de diminuare a acestuia pe solul aluviosol şi psamosol. AfirmaŃia trebuie
confirmată prin determinări suplimentare, întrucât în decursul a doi ani este greu de estimat
Tipul de sol (Soil type)
Faeoziom argic (Phaeozem)
Varianta de tratament (Treatment variant) pH %
Martor ( control) 6.78 100.00
1 l/ha Pervaide 7.1 104.72
2 l/ha Pervaide 7.00 103.24
4 l/ha Pervaide 6.86 101.18
XIII
evoluŃia cantităŃii de materie organică. Un lucru cert se poate constata şi anume creşterea
cantităŃii de rădăcini în masa de sol şi în variantele tratate cu produsul Pervaide.
De asemenea, tendinŃa de creştere a conŃinutului de humus este în relaŃie şi cu reacŃia
solului. La solurile cu reacŃie slab acidă – moderat acidă (faeoziom argic şi preluvosol) se
înregistrează creştere a conŃinutului de humus, iar la aluviosol, cu reacŃie slab-alcalină,
scăderea conŃinutului de humus.
EvoluŃia conŃinutului de humus, menŃionată, a fost înregistrată sub cultura de porumb
şi soia.
2,652,46
0,160
3,333,5
1,11
1,65
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
Con
tinut
de
hum
us (
Hum
us c
onte
nt),
%
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr. 1. EvoluŃia conŃinutului de humus sub cultura de porumb (Humus content evolution under corn crop)
Spre deosebire de culturile de porumb şi soia, la solul de sub cultura de grâu se nu se
înregistrează creşteri ale conŃinutului de humus, deşi masa de rădăcini în solul cu tratamente
a fost evident sporită comparativ cu varianta martor (fără tratament cu Pervaide).
XIV
2,652,52
0,160
3,33
3,43
1,11
2,04
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
Co
ntin
utul
de
hum
us (
Hum
us c
ont
ent
),
%
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr 2. EvoluŃia conŃinutului de humus sub cultura de soia (Humus content evolution under soybean crop)
ConŃinutul de azot total este în relaŃie în primul rând cu tipul de sol, înregistrându-se
valori diferite de la un sol la altul.
0,078
0,13
0,018
0
0,127
0,155
0,052
0,08
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
0,14
0,16
Con
tinut
ul d
e az
ot to
tal (
Tot
al n
itrog
en
cont
ent)
, %
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr 3. EvoluŃia conŃinutului de azot total sub cultura de porumb (Evolution of total nitrogen content under corn crop)
XV
0,0780,093
0,018
0
0,127
0,159
0,052
0,071
0
0,02
0,04
0,06
0,08
0,1
0,12
0,14
0,16
Co
ntin
utul
de
azo
t to
tal (
To
tal
nitr
og
en
cont
ent)
, %
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr 4. EvoluŃia conŃinutului de azot total sub cultura de soia (Evolution of total nitrogen content under soybean crop)
Tratamentul cu produsul Pervaide este evident numai la solurile care au avut iniŃial o
cantitate semnificativă de azot total. În cazul psamosolului, unde cantitatea iniŃială de N total
a fost scăzută, nici produsul de tratare nu a influenŃat acest element.
Comparativ cu varianta martor, la variantele la care s-a folosit produsul Pervaide s-au
înregistrat valori mai mari ale conŃinutului de azot total. Această creştere este legată de
cantitatea mai mare de rădăcini din sol şi de o afânare mai bună, respectiv de o activitate
microbiologică mai bună.
InteracŃiunea produs condiŃionator / sol, sub cultura de porumb, confirmă influenŃa
produsului şi asupra evoluŃiei fosforului mobil.
Astfel, conŃinutul de fosfor mobil este cel specific fiecărui sol. Prin tratarea cu
produsul Pervaide nu se înregistrează creşteri ale conŃinutului de fosfor, ci chiar o scădere,
pe care o atribuim consumului de către plantele cultivate şi nefertilizării în timpul
experimentului..
ÎmbunătăŃirea condiŃiilor aero-hidrice şi sporirii solubilităŃii fosforului nu este în
măsură să compenseze lipsa fertilizanŃilor. Chiar dacă produsul Pervaide are efecte bune
asupra solului, el nu înlocuieşte fertilizarea cu fosfor.
XVI
53
37
7
3
127
32
22
0
10
20
30
40
50
60
Con
tinu
tul d
e fo
sfor
mob
ile (
Mob
ile
phos
phor
ous
con
ten
t),p
pm
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr 5. EvoluŃia fosoforului mobil sub cultura de porumb (Mobile phosphorous evolution under cron crop)
Aceeaşi constatare a fost identificată şi sub cultura de soia, valorile fosforului fiind la
niveluri apropiate, pe acelaşi tip de sol şi sub cultura de soia.
53
28
74
129
3226
0
10
20
30
40
50
60
Con
tinu
tul d
e fo
sfor
mob
ile (
Mob
ile
phos
pho
rous
con
ten
t),p
pm
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr 6. EvoluŃia fosoforului mobil sub cultura de soia (Mobile phosphorous evolution under soybean crop)
XVII
În ceea ce priveşte cultura de grâu, sub faeoziom argic, tratamentul cu produsul
Pervaide a dus la o scădere a valorii conŃinutului de fosfor mobil, faŃă de martorul netratat
(faeoziom argic) de la 32 ppm la 25 ppm (la o doză de tratament de 2 l/ha).
ConŃinutul de K mobil a evoluat în toate variantele experimentale, înregistrând o
scădere odată cu creşterea dozei de tratament. Scăderea conŃinutului de potasiu o atribuim
îmbunătăŃirii condiŃiilor de nutriŃie pentru plante şi folosirea de către acestea a unor cantităŃi
mai mari de potasiu şi lipsa oricărei intervenŃii prin fertilizare cu îngrăşăminte care conŃin K.
208
164
52
26
116 106
9062
0
50
100
150
200
250
Con
tinut
ul d
e po
tasi
u m
obil
(Mob
ile
pota
ssiu
m c
onte
nt),
ppm
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig.nr 7. EvoluŃia conŃinutului de potasiu mobil sub cultura de porumb (Evolution of mobile potassium content under corn crop)
XVIII
208196
5248
116 114
90 75
0
50
100
150
200
250
Con
tinut
ul d
e po
tasi
u m
obil
(Mob
ile
pota
ssiu
m c
onte
nt),
ppm
Aluviosol(Fluvisol)
Psamosol(Arenosol)
Preluvosol (HaplicLuvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Tipul solului (Soil type)
Martor netratat(Control)
2 l/ha Pervaide
4 l/ha Pervaide
Fig. nr 8. EvoluŃia conŃinutului de potasiu mobil sub cultura de soia (Evolution of mobile potassium content under soybean crop)
InfluenŃa produsului Pervaide asupra plantelor de cultură (grâu de primăvară,
porumb şi soia) rezultă din prelucrarea statistică a datelor privind masa rădăcinilor, masa
totală a plantelor, producŃia de păstai la soia.
InfluenŃa dozei de tratament este pozitivă, dar nu semnificativă a asupra creşterii
masei rădăcinilor la plantele de grâu, decât pentru doza cea mai mare aplicată.
În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra masei de rădăcini la plantelor de
porumb, în urma analizării statistice a datelor s-au obŃinut următoarele rezultate:
- în cazul când nu a fost administrat nici un produs la culturi, cele mai bune rezultate
s-au obŃinut pe aluviosol şi faeoziom argic (44 şi respectiv 30% peste greutatea medie a
rădăcinilor în toate variantele), greutatea rădăcinilor obŃinute pe psamosol şi preluvosol fiind
aproape de 2 ori mai mică decât aceeaşi valoare medie.
- odată cu aplicarea unor doze crescânde de Pervaide, încep să apară mici diferenŃieri
în greutatea rădăcinilor de porumb, ceea ce este foarte important de remarcat fiind faptul că
după aluviosol (cu valori înregistrate de 78,5 % peste valoarea medie a greutăŃii rădăcinilor
în toate variantele), rezultatele înregistrate pe faeoziomul argic se regăsesc în jurul acestei
XIX
valori medii, rezultatele înregistrate pe psamosol şi pe preluvosol fiind aproximativ 74,
respectiv 46% din valoarea medie.
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000G
reut
atea
rad
acin
ilor
de p
orum
b (C
orn
root
s w
eigh
t), g
/mp
Martor netratat(Control)
1 l/ha Pervaide 2 l/ha Pervaide 4 l/ha Pervaide
Doza de tratament (Treatment dose)
Psamosol (Arenosol)
Aluviosol (Fluvisol)
Preluvosol (HaplicLuvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Valoarea medie atuturor variantelor(Average weight forall variants)
Fig. nr 9. Greutatea rădăcinilor de porumb pe cele patru tipuri de soluri (Roots weight for
corn under all 4 soil types)
În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra masei rădăcinilor plantelor de
soia, s-au obŃinut următoarele rezultate:
- în variante în care nu s-a aplicat nici un tratament cu produsul Pervaide, cele mai
bune rezultate au fost obŃinute pe preluvosol şi faeoziom argic (69 % şi respectiv, 20% peste
valoarea medie a măsurătorilor), aluviosolul şi psamosolul permiŃând obŃinerea unor
rezultate slabe (aproape 50% din valoarea medie a rezultatelor)
- odată cu aplicarea în doze crescânde a tratamentului, rezultatele înregistrate pe
aluviosol şi faeoziom argic încep să se evidenŃieze, obŃinându-se valori mai slabe pe
preluvosol şi psamosoil.
XX
0
100
200
300
400
500G
reut
ate
a r
ada
cini
lor
de s
oia
(So
ybea
n ro
ots
we
ight),
g/m
p
Martor netratat(Control)
1 l/ha Pervaide 2 l/ha Pervaide 4 l/ha Pervaide
Doza de tratament (Treatment dose)
Psamosol(Arenosol)
Aluviosol(Fluvisol)
Preluvosol (HaplicLuvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Valoarea medie atuturor variantelor(Average weightfor all variants)
Fig. nr 10. Greutatea rădăcinilor de soia pe cele patru tipuri de sol (Roots weight for soybean cultivated on all 4 soil types)
În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra greutăŃii plantelor de porumb, s-
au obŃinut următoarele rezultate:
- în variantele netratate cu produs, cele mai bune rezultate s-au înregistrat pe
faeoziom argic (62% peste valoarea medie a tuturor variantelor), apoi pe preluvosol (cu
valori mai apropiate de valoarea medie, 16,4% peste această valoare), pe aluviosol şi
psamosol înregistrându-se 56,5 şi respectiv 65,2% din valoarea medie
- odată cu creşterea dozei de tratament se observă schimbări în această ordine, de
remarcat rezultatele foarte bune înregistrate pe psamosol la doza de 1 l/ha şi 4 l/ha (53,4 şi
respectiv 40,5% peste valoarea medie), în schimb rezultatele slabe înregistrate pe preluvosol
(74,5% şi 52% din valoarea medie, la dozele de 2 şi respectiv 4 l/ha).
XXI
0
1000
2000
3000
4000
5000
Gre
utat
ea p
lant
elor
de
poru
mb(
Cor
n pl
ants
tota
l w
eigh
t), g
/mp
Martor netratat(Control)
1 l/ha Pervaide 2 l/ha Pervaide 4 l/ha Pervaide
Doza de tratament (Treatment dose)
Psamosol(Arenosol)
Aluviosol(Fluvisol)
Preluvosol(Haplic Luvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Valoarea medie atuturor variantelor(Average weightfor all variants)
Fig. nr 11. Greutatea plantelor de porumb pe cele patru tipuri de sol (Plants weight for corn crop under all 4 soil types)
În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra greutăŃii plantelor de soia, s-au
obŃinut următoarele rezultate:
- la variantele netratate, cel mai slab rezultat s-a obŃinut pe aluviosol (60% din valoarea
medie pe toate variantele), pentru celelalte trei tipuri de sol rezultatele fiind aproximativ
egale (13 % peste valoarea medie)
- odată cu creşterea dozei de tratament, valorile întregistrate pe aluviosol cresc, comparativ
cu cele înregistrate cu celelalte soluri, la variantele pe psamosol înregistrându-se o scădere a
valorilor (de la 13 % peste până la 55,4% din valoarea medie, la 2 l/ha)
XXII
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800G
reut
atea
pla
ntel
or d
e so
ia (
Soy
bean
pla
nts
tota
l weig
ht),
g/
mp
Martor netratat(Control)
1 l/ha Pervaide 2 l/ha Pervaide 4 l/ha Pervaide
Doza de tratament (Treatment dose)
Psamosol (Arenosol)
Aluviosol (Fluvisol)
Preluvosol (HaplicLuvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Valoarea medie atuturor variantelor(Average weight for all
Fig. nr 12 Greutatea plantelor de soia pe cele patru tipuri de sol (Weight of soybean plants
grown on 4 soil types)
În ceea ce priveşte influenŃa tipului de sol asupra producŃiei plantelor de soia, s-au
obŃinut următoarele rezultate:
- la variantele netratate, rezultatele cele mai bune s-au obŃinut pe solurile de tip aluviosol,
preluvosol şi faeoziom argic (16%, 10% şi respectiv 4,3% peste valoarea medie a tuturor
variantelor)
- odată cu creşterea dozei de tratament, se înregistrează creşteri pe aluviosol (38,3% peste
valoarea medie la doza de 1 l/ha), la faeoziom argic (48% peste valoarea medie la doza de 2
l/ha) şi preluvosol (45,8% peste valoarea medie la doza de 4 l/ha)
- de asemenea, şi la psamosol se înregistrează o creştere a valorilor, de la 69% din valoarea
medie la variantele netratate, la 93.8% din valoarea medie la doza de 2 l/ha, o creştere a
dozei neavând un efect pozitiv).
XXIII
0
100
200
300
400
Num
ar
de p
ast
ai s
oia
/mp
(So
ybea
n hu
lls n
umbe
r / s
qm)
Martor netratat(Control)
1 l/ha Pervaide 2 l/ha Pervaide 4 l/ha Pervaide
Doza de tratament (Treatment dose)
Psamosol (Arenosol)
Aluviosol (Fluvisol)
Preluvosol (HaplicLuvisol)
Faeoziom argic(Phaeozem)
Valoarea medie a tuturorvariantelor (Averagenumber for all variants)
Fig. nr 13 Numărul de păstăi de soia obŃinute pe cele patru tipuri de sol (Number of soybean hulls obtained on the 4 soil types)