raportul privind situația din 2014 a acțiunilor întreprinse în urma … · 2019-09-16 ·...

Raportul special Raportul privind situația din 2014 a acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale ale Curții de Conturi Europene

RO 2016 nr. 02

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: [email protected] Internet: http://eca.europa.eu

Twitter: @EUAuditorsECA YouTube: EUAuditorsECA

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2016

Print ISBN 978-92-872-3962-4 ISSN 1831-0966 doi:10.2865/485976 QJ-AB-15-026-RO-CPDF ISBN 978-92-872-3953-2 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/279412 QJ-AB-15-026-RO-NEPUB ISBN 978-92-872-3975-4 ISSN 1977-5806 doi:10.2865/2974 QJ-AB-15-026-RO-E

© Uniunea Europeană, 2016Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Raportul privind situația din 2014 a acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale ale Curții de Conturi Europene

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

Raportul special

RO 2016 nr. 02

02Echipa de audit

Rapoartele speciale ale Curții de Conturi Europene prezintă rezultatele unor audituri de conformitate sau ale unor audi-turi ale performanței care au ca obiect domenii specifice ale bugetului sau aspecte specifice legate de gestiune. Curtea selectează și concepe aceste sarcini de audit astfel încât impactul lor să fie maxim, luând în considerare riscurile existente la adresa performanței sau a conformității, nivelul de venituri sau de cheltuieli implicat, schimbările preconizate și intere-sul existent în mediul politic și în rândul publicului larg.

Acest audit al performanței a fost efectuat de Camera CEAD (Coordonare, Evaluare, Asigurare și Dezvoltare), – condusă de domnul Igors Ludboržs, membru al Curții de Conturi Europene.

Auditul a fost condus de John Sweeney, manager principal, și de Csaba Hatvani, coordonator, beneficiind de sprijin și contribuții din partea următorilor: Neil Usher, director; Philippe Froidure, director; Paul Stafford, manager principal; Emmanuel Rauch, manager principal; Jukka Nurmio, Elisabeth Türk-Saggel, Eddy Struyvelt, Katja Mattfolk, Hubert Deville, Stéphane Clot, Ivo Koppelmaa, Ramona Bortnowschi, Carlos Sanchez Rivero, Jesús Nieto Muñoz, Maciej Szymura, Niels Sorensen, Alison Ballantine-Smith, Danielle Pottier, Gediminas Macys și Shane Enright.

Membrul raportor responsabil de această sarcină a fost domnul Kevin Cardiff, membru al Curții de Conturi Europene.

De la stânga la dreapta: K. Cardiff, J. Sweeney, H. Deville, C. Hatvani, J. Nurmio.

03Cuprins

Puncte

Acronime

I-VI Sinteză

1-4 Introducere

5-8 Sfera și abordarea

9-12 Punerea în aplicare de către Comisie a celor 44 de recomandări

9-11 Introducere

12 Punerea în aplicare a recomandărilor a condus la îmbunătățiri la nivelul gestiunii financiare, dar persistă anumite dificultăți pentru evoluțiile viitoare

13-23 Auditul sistemelor și al procedurilor prin care Comisia dă curs recomandărilor

13-15 Introducere

16-18 Mecanismele de control intern ale Comisiei

19 Comisia a adus unele îmbunătățiri sistemului și procedurilor prin care dă curs recomandărilor, dar există în continuare neajunsuri

20 Caracterul adecvat și fiabilitatea informațiilor de gestiune

21-23 Monitorizarea recomandărilor puse în aplicare parțial

24-25 Cele mai bune practici în ceea ce privește alte sisteme și proceduri

26-29 Concluzii și recomandări

04Cuprins

Anexa I — Imagine de ansamblu a recomandărilor care au fost examinate de către Curte

Anexa II — Agricultură: instrumentele de gestionare a pieței laptelui și produselor lactate

Anexa III — Agricultură: reforma pieței zahărului

Anexa IV — Agricultură: măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice și a insulelor din Marea Egee

Anexa V — Coeziune: finanțările acordate prin Fondul social european pentru lucrătorii în vârstă

Anexa VI — Acțiuni externe: contribuțiile canalizate prin organizațiile ONU

Anexa VII — Acțiuni externe: securitatea alimentară

Anexa VIII — Acțiuni externe: CRIS

Anexa IX — Politici interne: ajutoarele de stat

Anexa X — Criterii generale pentru un sistem eficace de urmărire a situației acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor

Răspunsul Comisiei

05Acronime

ABAC: sistemul contabil al Comisiei, bazat pe contabilitatea de angajamente

CRIS: Sistemul informațional comun pentru relațiile externe

FED: Fondul european de dezvoltare

IAS: Serviciul de Audit Intern al Comisiei

PETRA: aplicație utilizată pentru raportarea timpului de lucru dedicat unui anumit proiect (Project Expense Time Reporting Application)

POSEI: Programme d’options spécifiques à l’éloignement et l’insularité – Program de opțiuni specifice pentru zonele îndepărtate și insulare. Regiunile ultraperiferice ale UE beneficiază de programele POSEI în sectorul agricol.

RAD: Recommendations, Actions, Discharge (recomandări, acțiuni, descărcarea de gestiune) – instrument informatic de monitorizare

RS: raport special

SARI: State Aid Reporting Interface (Interfața de raportare a ajutoarelor de stat)

TFUE: Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

06Sinteză

IAcest raport prezintă rezultatele celei de a patra examinări de către Curte a modului în care Comisia pune în aplicare recomandările pe care Curtea le-a formulat în cadrul unor rapoarte speciale anterioare. După rapoartele consolidate pe aceeași temă privind situația din 2011 (Raportul special nr. 19/2012) și din 2012 (Raportul special nr. 19/2013), rezultatele examinării din 2013 au fost sintetizate la punctele 10.53-10.55 din raportul anual.

IICurtea a examinat dacă serviciile Comisiei au luat măsurile necesare pentru a gestiona și a urmări în mod adecvat situația acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor formulate de Curte. În acest sens, Curtea a vizat să răspundă la următoarele două întrebări subordonate: „A tratat Comisia în mod adecvat recomandările de audit formulate în rapoartele de audit selectate?” și „Sistemul implementat de Comisie pentru urmărirea situației acțiunilor întreprinse este solid?”

IIIExaminarea Curții a inclus o analiză a modului în care Comisia a pus în aplicare un eșantion de 44 de recomandări formulate în opt rapoarte speciale publicate de Curte în perioada 2009-2012. Curtea a analizat stadiul actual al punerii în aplicare a recomandărilor din acest eșantion, precum și informațiile conexe de gestiune de care dispune Comisia.

IVExaminarea realizată de Curte a arătat că 60 % din recomandările sale fuseseră puse în aplicare integral de Comisie, 29 % fuseseră puse în aplicare în majoritatea privințelor, 8 % fuseseră puse în aplicare în anumite privințe, iar 3 % nu fuseseră puse în aplicare.

VComisia a adus unele îmbunătățiri sistemului și procedurilor prin care dă curs recomandărilor, în special în ceea ce privește concepția, informațiile, asigurarea conformității și ușurința de utilizare a aplicației informatice destinate urmăririi situației acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor. Cu toate acestea, sistemul nu asigură, deocamdată, pe deplin o pistă de audit suficientă a acțiunilor întreprinse și nici nu prevede realizarea unei evaluări interne a caracterului adecvat al acestora sau monitorizarea recomandărilor care au fost puse în aplicare doar parțial.

VIAvând în vedere deficiențele identificate în actualul sistem al Comisiei de urmărire a acțiunilor întreprinse și faptul că aceasta a recunoscut în trecut necesitatea de a se aduce îmbunătățiri, Comisia ar trebui să procedeze la realizarea îmbunătățirilor necesare (Raportul special nr. 19/2013) astfel încât să își alinieze practicile la standardele de control intern relevante.

07Introducere

01 Conform standardelor internaționale de audit, urmărirea situației acțiunilor între-prinse în urma rapoartelor de audit reprezintă etapa finală din ciclul de audit al performanței, ciclu care cuprinde planificarea, executarea și urmărirea. Urmărirea acțiunilor întreprinse ca răspuns la rapoartele elaborate în urma auditurilor per-formanței constituie un element indispensabil în ciclul asigurării răspunderii de gestiune și încurajează punerea în aplicare eficace de către Comisie a recomandă-rilor formulate de Curte.

02 Prezentul raport constituie cel de al treilea raport consolidat elaborat de Curte cu privire la situația acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale. Observațiile formulate în urma exercițiului din 2013 de urmărire a acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale au fost publicate în formă sintetizată în Raportul anual pe 2013.

03 Primul raport de urmărire a acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale elaborat de Curte în 2012 (Raportul special nr. 19/2012) a remarcat că era necesar să se consolideze modul în care Comisia pune în aplicare recomandările pe care le formulează Curtea în urma auditurilor sale. Cel de al doilea raport de urmărire, din 2013 (Raportul special nr. 19/2013), a recomandat Comisiei să își amelioreze aplicația informatică utilizată pentru monitorizarea punerii în aplicare a recoman-dărilor de audit, aplicația RAD (recomandări, acțiuni, descărcarea de gestiune), astfel încât aceasta să poată reflecta mai bine recomandările care au fost puse în aplicare doar parțial.

04 Raportul de față prezintă rezultatele examinării realizate în 2014 cu privire la acțiunile întreprinse de Comisie în urma recomandărilor formulate în rapoartele speciale anterioare ale Curții, precum și cu privire la modificările aduse aplicației RAD.

08Sfera și abordarea

05 Obiectivul Curții a fost dublu: (a) pe de o parte, să realizeze o examinare limitată a acțiunilor întreprinse de Comisie pentru a da curs unui eșantion de recoman-dări formulate de Curte în rapoarte speciale; și (b), pe de altă parte, să efectueze un audit cu scopul de a evalua soliditatea sistemelor (tehnice și procedurale) ale Comisiei de urmărire a acțiunilor întreprinse, verificând caracterul adecvat și fiabilitatea sistemului actual și identificând domeniile în care sunt necesare îmbunătățiri.

06 Auditul sistemului Comisiei a examinat modificările aduse sistemului (RAD) de la ultima examinare, realizată de Curte în 2012. Curtea a comparat, de asemenea, operațiunile și caracteristicile sistemului RAD cu cele ale altor sisteme de urmărire a acțiunilor întreprinse, existente în cadrul serviciilor Comisiei, cu scopul de a se identifica bune practici.

07 Scopul examinării realizate de Curte cu privire la acțiunile întreprinse ca răspuns la recomandările sale anterioare a fost de a se verifica stadiul punerii lor în aplica-re și promptitudinea cu care au fost puse în aplicare și de a se identifica eventu-alele probleme relevante nesoluționate și/sau noi (dacă este cazul) care trebuie să fie rezolvate. Au fost selectate opt rapoarte speciale, luându-se în considerare două criterii: în primul rând, dacă au trecut cel puțin doi ani de la publicarea rapoartelor, astfel încât Comisia să fi avut timp suficient să acționeze pentru a da curs recomandărilor, și, în al doilea rând, dacă recomandările prezintă în conti-nuare relevanță. Rapoartele care au făcut obiectul examinării sunt prezentate în tabelul 1.

08 Curtea recurge la următoarele categorii de clasificare atunci când evaluează stadiul punerii în aplicare a recomandărilor: „pusă în aplicare integral”, „pusă în aplicare în majoritatea privințelor”, „pusă în aplicare în anumite privințe”, „nepusă în aplicare”, „nu a putut fi verificată”, „nu mai prezintă relevanță”.

09Sfera și abordarea

Lista rapoartelor speciale selectate

Nr. crt.

Numărul raportului Titlul

1 14/2009 Și-au atins instrumentele de gestionare a pieței laptelui și produselor lactate principalele obiective?

2 6/2010 Au fost îndeplinite obiectivele principale ale reformei pieței zahărului?

3 10/2010 Măsurile specifice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice și insulele mici din Marea Egee

4 25/2012 S-au instituit instrumente în vederea monitorizării eficacității finanțării acordate prin Fondul social european pentru lucrătorii în vârstă?

5 3/2011 Eficiența și eficacitatea contribuțiilor UE canalizate prin organizații ONU în țări afectate de conflicte

6 1/2012 Eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare în domeniul securității alimentare acordat de Uniunea Europeană în Africa Subsahariană

7 5/2012 Sistemul informațional comun pentru relațiile externe (CRIS)

8 15/2011 Procedurile Comisiei asigură o gestionare eficace a controlului ajutoarelor de stat?

Tabe

lul 1

10Punerea în aplicare de către Comisie a celor 44 de recomandăriIntroducere

09 Această secțiune prezintă rezultatele examinării de către Curte a punerii în aplicare de către Comisie a unui eșantion de 44 de recomandări formulate în cele opt rapoarte speciale selectate, publicate de Curte în perioada 2009-2012. Anexa I prezintă rezultatul evaluării pentru fiecare dintre cele 44 de recomandări examinate, în timp ce anexele II-IX fac un scurt rezumat al auditurilor în cauză, al recomandărilor care au fost formulate, al acțiunilor subsecvente întreprinse de Comisie în vederea punerii în aplicare și al eventualelor probleme care au rămas nesoluționate.

10 Dintre cele 44 de recomandări examinate, trei recomandări nu mai prezentau relevanță1, iar acțiunile care trebuiau întreprinse pentru a da curs altor trei re-comandări nu au putut fi verificate, întrucât probele necesare erau disponibile exclusiv sau în cea mai mare parte la nivelul statelor membre2.

11 În ceea ce privește celelalte 38 de recomandări care au putut fi evaluate, Curtea a constatat că 60 % din recomandările sale fuseseră puse în aplicare integral de Comisie3, 29 % fuseseră puse în aplicare în majoritatea privințelor, 8 % fuseseră puse în aplicare în anumite privințe, iar 3 % nu fuseseră puse în aplicare.

Punerea în aplicare a recomandărilor a condus la îmbunătățiri la nivelul gestiunii financiare, dar persistă anumite dificultăți pentru evoluțiile viitoare

12 În continuare se prezintă câteva exemple de îmbunătățiri obținute, precum și provocările rămase care decurg din acțiunile întreprinse în urma recomandărilor de audit formulate de Curte.

Case

ta 1 Ameliorări la nivelul reglementării și al monitorizării (a se vedea anexele II și III)

În sectorul laptelui și în cel al zahărului, au fost remarcate îmbunătățiri la nivelul reglementării și o monitoriza-re mai riguroasă. Pe piața laptelui, dereglementarea progresivă, în combinație cu supravegherea exercitată de Comisie și cu un set de măsuri puse la dispoziția statelor membre, a permis producției de lapte din cadrul UE să răspundă mai bine cererii de pe piață și a contribuit la evitarea recreerii unei situații de producție exceden-tară structurală subvenționată. Totuși, pe termen scurt, este posibil ca producătorii de lapte să se confrunte în continuare cu volatilitatea cererii și a prețurilor. Comisia continuă să monitorizeze îndeaproape prețurile din sectorul zahărului și din cel al laptelui, însă influența sa asupra lor este limitată.

1 În ceea ce privește recomandarea 1 din Raportul special nr. 6/2010, regimul cotelor de zahăr va lua sfârșit în 2016/2017, în ceea ce privește recomandarea 3 din Raportul special nr. 5/2012, Comisia a adoptat o nouă strategie diferită în domeniul informaticii, iar în ceea ce privește recomandarea 1 din același raport, sistemul CRIS va fi înlocuit cu sistemul contabil ABAC.

2 Recomandarea 3 din Raportul special nr. 10/2010 și recomandările 5 și 6 din Raportul special nr. 6/2010.

3 În rândul acestora se numără o recomandare (recomandarea 11 formulată în Raportul special nr. 15/2011) care a fost inițial respinsă de Comisie.

11Punerea în aplicare de către Comisie a celor 44 de recomandări

Case

ta 2

Case

ta 3

Îmbunătățirea calității datelor

(a) Punerea la dispoziție a unor informații și a unor cursuri de formare suficiente pentru funcționarii din cadrul ONU și al Comisiei care sunt responsabili de programe ale UE este esențială. De exemplu, în pre-zent, în urma recomandărilor Curții, diverși actori relevanți din domeniul măsurilor privind securitatea alimentară sunt informați și instruiți cu regularitate cu privire la chestiuni legate de combaterea foametei (a se vedea anexa VII). În plus, acum se furnizează, de asemenea, informații privind costurile suportate ca urmare a canalizării fondurilor prin organizații ale ONU în țări afectate de conflicte, astfel încât să se per-mită evaluarea raportului costuri-eficacitate al canalelor de finanțare, în vederea implementării acțiunilor viitoare (a se vedea anexa VI).

(b) Gestionarea datelor prezintă o importanță din ce în ce mai mare pentru gestionarea politicilor și a progra-melor UE. De exemplu,

(i) în ceea ce privește Sistemul informațional comun pentru relațiile externe (CRIS), care este un sistem informațional creat de Comisie pentru a sprijini gestionarea acțiunilor externe, controalele de calitate a datelor au fost consolidate și responsabilitățile în materie de gestionare a securității datelor au fost clarificate (a se vedea anexa VIII);

(ii) domeniul controlului ajutoarelor de stat beneficiază în prezent într-o mai mare măsură de sisteme informatice, printre care se pot enumera PETRA, aplicație utilizată pentru raportarea timpului de lucru dedicat unui anumit proiect (Project Expense Time Reporting Application) și pentru raportarea către conducere, și SARI, interfața de raportare a ajutoarelor de stat (State Aid Reporting Interface), ca instrument de comunicare între statele membre și Comisie, care a devenit operațională în 2012 (a se vedea anexa IX).

Informații îmbunătățite în ceea ce privește performanța

(a) Unele sisteme de gestionare a performanței pentru programele POSEI/destinate insulelor din Marea Egee, pentru programele destinate lucrătorilor în vârstă aflați în șomaj și pentru programele din domeniul secu-rității alimentare au fost îmbunătățite în mod semnificativ prin utilizarea unor indicatori de performanță obligatorii în rapoartele anuale ale statelor membre.

Cu toate acestea, furnizarea de date suficiente și constant fiabile continuă să pună probleme statelor membre (a se vedea anexele IV, V și VII).

(b) În domeniul securității alimentare (a se vedea anexa VII), există în prezent 50 de profiluri de țară detaliate care oferă o imagine de ansamblu pentru fiecare țară, cu indicatori din contextul securității alimentare. În plus, în cazul programelor ce vizează nevoile lucrătorilor în vârstă (a se vedea anexa V), Comisia și-a îmbunătățit documentarea controalelor pe care le realizează, prin introducerea unor liste de verificare nou create pentru perioada 2014-2020, ameliorând în acest fel documentarea și gradul de acoperire a acțiunilor;

(c) Curtea a recomandat aducerea unor îmbunătățiri în ceea ce privește obligațiile de raportare cu privire la contribuțiile UE canalizate prin organizații ONU, de exemplu, prin specificarea unor indicatori SMART, prin rapoarte comparative, prin planuri detaliate de activitate și prin întocmirea unor bugete detaliate și ușor de înțeles. Toate acestea sunt în prezent prevăzute în „orientările comune” publicate în 2011 (a se vedea anexa VI).

12Auditul sistemelor și al procedurilor prin care Comisia dă curs recomandărilorIntroducere

13 În conformitate cu standardele de control intern ale Comisiei4, conducerea aces-teia are obligația de a pune în aplicare măsuri de supraveghere pentru a se asigu-ra că desfășurarea activităților sale are loc în mod eficient și eficace, cu respecta-rea totodată a dispozițiilor aplicabile (standardul nr. 9, intitulat „Supravegherea exercitată de conducere”). Sunt incluse aici următoarele cerințe:

(a) Conducerea are obligația de a urmări evoluția principalelor probleme și situația acțiunilor întreprinse pentru a da curs recomandărilor de audit și de alt tip acceptate. Supravegherea de gestiune pe care o exercită acoperă atât aspectele privind legalitatea și regularitatea, cât și performanța operaționa-lă, și include supravegherea organismelor externe cărora li se încredințează sarcini de execuție bugetară.

(b) Directorii generali informează comisarul responsabil cu privire la orice aspec-te potențial importante legate de controlul intern și de audit, precum și cu privire la problemele bugetare și financiare semnificative care ar putea avea un impact asupra bunei gestiuni a creditelor bugetare sau ar putea împiedica atingerea obiectivelor stabilite.

14 De asemenea, standardul identifică, printre altele, următoarele criterii pe care conducerea ar putea dori să le aibă în vedere la evaluarea eficacității controlului:

(a) dacă există o urmărire sistematică a problemelor semnificative identificate în urma activităților de supraveghere;

(b) în cazul în care întreprinderea anumitor acțiuni intră în responsabilitatea organismelor de implementare (de exemplu, astfel de organisme din statele membre sau agențiile), dacă serviciul responsabil al Comisiei a exercitat o su-praveghere adecvată sau a procedat la urmărirea acțiunilor întreprinse.

15 Standardele internaționale pentru practica profesională a auditului intern5 pre-văd, de asemenea, în orientările lor în materie de practică de audit, că auditorii interni trebuie să evalueze caracterul adecvat, eficacitatea și promptitudinea acțiunilor întreprinse de conducere în urma observațiilor și a recomandărilor raportate, inclusiv cele formulate de auditori externi și de alții.

4 Controlul intern constituie procesul conceput în scopul obținerii unei asigurări rezonabile cu privire la îndeplinirea obiectivelor din punctul de vedere al eficacității și al eficienței operațiunilor, al fiabilității raportării financiare și al respectării legilor și a reglementărilor aplicabile. http://www.coso.org/resources.htm (Committee of Sponsoring Organisations of the Treadway Commission – Comitetul Organizațiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway). Standardele de control intern ale Comisiei și cadrul subiacent acestora figurează în următorul document: Communication on the revision of the Internal Control Standards and Underlying Framework — Strengthening Control Effectiveness (Comunicare privind revizuirea standardelor de control intern și a cadrului subiacent – Consolidarea eficacității controlului) [SEC(2007) 1341].

5 Standardele internaționale pentru practica profesională a auditului intern (standardele). Standardul conex primar 2500.A 1 și Orientarea în materie de practică 2500.A 1.1: Procesul de urmărire a acțiunilor întreprinse. Serviciul de Audit Intern (IAS) al Comisiei își desfășoară activitatea în conformitate cu aceste standarde.

http://www.coso.org/resources.htm

http://www.coso.org/resources.htm

13Auditul sistemelor și al procedurilor prin care Comisia dă curs recomandărilor

Mecanismele de control intern ale Comisiei

16 Monitorizarea recomandărilor Curții în conformitate cu prevederile Standardului de control intern nr. 9 este, în primul rând, de competența însăși a conducerii. Informațiile privind urmărirea punerii în aplicare a recomandărilor formulate de Curte și a solicitărilor înaintate de autoritatea responsabilă de descărcarea de gestiune sunt introduse de serviciile Comisiei în aplicația RAD, aceste informații servind drept bază pentru elaborarea secțiunii din raportul anual de activitate6 dedicate urmăririi acțiunilor întreprinse pentru a se da curs recomandărilor și solicitărilor.

17 Comisia elaborează, de asemenea, un raport anual privind solicitările înaintate de Parlamentul European și de Consiliu7 în rolul lor de autoritate responsabilă de descărcarea de gestiune pentru bugetul Uniunii Europene. Mai multe servicii ale Comisiei8 dispun, de asemenea, de propriile aplicații locale pe care le utilizează în scopul monitorizării recomandărilor de audit și a constatărilor de audit din domeniile lor de competență (a se vedea punctele 24-25). Aceste diverse module de aplicații locale contribuie la facilitarea gestionării (inclusiv a planificării, a mo-nitorizării și a raportării) și la punerea în aplicare a acțiunilor întreprinse ca reacție la recomandările și la solicitările formulate de actori relevanți (Serviciul de Audit Intern, Curtea de Conturi Europeană, Parlamentul European, Consiliul), întrucât pun respectivele informații și planuri de acțiune la dispoziția direcțiilor generale și a altor servicii într-un singur depozit de date. Ele sprijină, de asemenea, acti-vitățile de control intern (legate de standardele de control intern) și de control ex post.

18 Până în luna martie 2015, fiecare direcție generală dispunea de o capacitate de audit intern și de un coordonator al controlului intern, printre atribuțiile căruia se numărau informarea conducerii direcției generale cu privire la caracterul adecvat al acțiunilor întreprinse pentru punerea în aplicare a recomandărilor Curții și la progresele înregistrate în punerea lor în aplicare. În luna noiembrie 2014, Comisia a luat decizia de a-și centraliza funcția de audit intern și, în consecință, structurile de audit intern au fost desființate, iar Serviciul de Audit Intern a devenit unica funcție de audit intern din cadrul Comisiei și al agențiilor sale executive9.

6 http://ec.europa.eu/atwork/key-documents/index_ro.htm

7 Articolul 166 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (Regulamentul financiar) (JO L 298, 26.10.2012, p. 1).

8 Printre care Serviciul de Audit Intern, DG Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea și DG Cercetare și Inovare.

9 http://ec.europa.eu/dgs/internal_audit/about/history/index_en.htm

http://ec.europa.eu/atwork/key-documents/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/atwork/key-documents/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/dgs/internal_audit/about/history/index_en.htm




Comisia a adus unele îmbunătățiri sistemului și procedurilor prin care dă curs recomandărilor, dar există în continuare neajunsuri

19 Un sistem de informații de gestiune bine administrat, care înregistrează reco-mandările de audit și acțiunile întreprinse pentru a se da curs acestora, ar trebui să faciliteze răspunderea de gestiune atât pentru părțile interesate externe, cât și pentru cele interne, și ar trebui să monitorizeze îmbunătățirile aduse gestiunii financiare. Informațiile înregistrate ar trebui să fie fiabile, ar trebui să fie specifi-cate prioritățile de acțiune și ar trebui să existe o pistă de audit care să furnizeze dovezi privind acțiunile care au fost întreprinse sau să indice situațiile în care acți-unile întreprinse au fost limitate sau inexistente, precum și motivele care explică astfel de situații, cu scopul de a permite conducerii să ia decizii în cunoștință de cauză privind asumarea riscului pe care îl presupune nepunerea în aplicare a re-comandărilor. Acest sistem de informații de gestiune ar trebui, de asemenea, să permită conducerii să își formeze în timp util o imagine de ansamblu a probleme-lor semnalate de auditori (atât interni, cât și externi), care să reliefeze riscurile și deficiențele identificate și acțiunile recomandate, și ar trebui să faciliteze acțiuni-le întreprinse de către superiorii ierarhici de resort, precum și procesul ulterior de monitorizare și verificare a acestor acțiuni.

Caracterul adecvat și fiabilitatea informațiilor de gestiune

20 Informațiile de gestiune furnizate de RAD erau în general fiabile. Cu toate aces-tea, în cazul a 11 dintre cele 24 de criterii (anexa X) care au fost utilizate de Curte pentru a evalua eficacitatea sistemului de urmărire a acțiunilor întreprinse, au fost identificate deficiențe. Printre acestea se numărau următoarele:

(a) În ceea ce privește exhaustivitatea pistelor de audit, Curtea a observat numai câteva cazuri în care documentele justificative (de exemplu, planuri de acțiune privind sarcinile care trebuie să fie executate pentru a se da curs recomandării) erau incluse în baza de date. Aceste informații sunt importante, deoarece este posibil ca răspunsurile Comisiei publicate împreună cu rapoar-tele speciale să indice sau să nu indice acțiuni concrete care trebuie să fie întreprinse pentru a se da curs recomandărilor.

(b) Deși recomandările adresate statelor membre sunt, în general, incluse în RAD, fiind clasificate ca „acceptate” sau „respinse”, ele nu sunt urmărite de către Comisie. În conformitate cu Standardul de control intern nr. 9, Supravegherea exercitată de conducere, în cazurile în care întreprinderea anumitor acțiuni pentru a da curs recomandărilor Curții intră în responsabilitatea statelor membre sau a agențiilor, serviciile responsabile ale Comisiei ar trebui să exercite o supraveghere adecvată sau să procedeze la urmărirea acțiunilor întreprinse.

(c) Informațiile cuprinse în RAD pot să supraestimeze gradul în care sunt puse în aplicare recomandările în cauză10. De exemplu, dintre cele 39 de recoman-dări clasificate în RAD ca fiind puse în aplicare integral („îndeplinite”), Curtea

10 Această discrepanță dintre evaluarea Comisiei și cea a Curții poate fi explicată parțial prin faptul că RAD conținea numai patru categorii de evaluare înainte de 2015. În consecință, recomandările puse în aplicare parțial nu puteau fi recunoscute în cadrul sistemului.


a considerat că 14 (36 %) erau puse în aplicare doar parțial („puse în aplicare în majoritatea privințelor” sau „puse în aplicare în anumite privințe”).

(d) Cu excepția informațiilor de nivel general conținute în rapoartele anuale de activitate11 ale direcțiilor generale, nu se elaborează rapoarte și nu există indicatori care să ofere informații concrete cu privire la caracterul adecvat, la eficacitatea sau la promptitudinea acțiunilor întreprinse pentru a se da curs recomandărilor de audit formulate de Curte, așa cum o recomandă standar-dele de audit intern.

Monitorizarea recomandărilor puse în aplicare parțial

21 Comisia a luat mai multe măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de monitorizare a sistemului, printre care și elaborarea unor planuri anuale pentru a monitoriza progresele. În 2014, a fost introdus un nou stadiu al recomandărilor, și anume „pusă în aplicare parțial”. Utilizarea acestei categorii de către serviciile Comisiei rămâne totuși limitată.

22 Recomandările care au fost evaluate ca fiind „parțial puse în aplicare” de către Curte, dar care sunt înregistrate în aplicația RAD ca fiind „îndeplinite” nu sunt ulterior redeschise și reclasificate de către Comisie. În plus, nu există nicio pro-cedură pentru a se evalua dacă recomandările restante vechi din baza de date mai prezintă relevanță. În consecință, stadiul nu a fost modificat în aplicația RAD pentru niciuna dintre cele 86 de recomandări din 21 de rapoarte speciale care au fost evaluate de Curte ca fiind „puse în aplicare parțial”.

23 În răspunsurile sale la raportul din 2013 al Curții de urmărire a situației acțiunilor întreprinse în urma rapoartelor speciale (Raportul special nr. 19/2013), Comisia recunoscuse deja că era necesar să se analizeze posibilitatea armonizării catego-riilor de evaluare a punerii în aplicare utilizate de Comisie și a celor utilizate de Curtea de Conturi Europeană, precum și că era necesar să se dezvolte în conti-nuare aplicația RAD, în scopul îmbunătățirii informațiilor oferite structurilor de conducere. Din păcate, din cauza altor priorități, Comisia nu a fost în măsură să realizeze progrese în ceea ce privește satisfacerea acestor necesități.

11 Și, începând din luna iunie 2015, în rapoartele Business Objects din RAD.

16Cele mai bune practici în ceea ce privește alte sisteme și proceduri24 În vederea identificării de bune practici, Curtea a efectuat o comparație siste-matică a modului în care recomandările formulate de Curtea de Conturi și de Serviciul de Audit Intern sunt tratate de o serie de direcții generale din cadrul Comisiei. Exercițiul a presupus o examinare a sistemelor și a procedurilor de urmărire a acțiunilor întreprinse pentru un eșantion de recomandări formulate în rapoarte de audit și aplicabile unui număr de șase direcții generale: DG Agricultu-ră și Dezvoltare Rurală, DG Cooperare Internațională și Dezvoltare, DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune, DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea, DG Politică Regională și Urbană și DG Cercetare și Inovare, în vederea comparării funcționalităților sistemelor12. O imagine de ansamblu a funcționalită-ților acestor sisteme este prezentată în caseta 4.

25 Aceste diverse sisteme de urmărire a acțiunilor întreprinse care sunt utilizate în cadrul Comisiei au fost concepute pentru a se ține seama de nevoile individu-ale și specifice ale direcțiilor generale în cauză. Examinarea diferitelor sisteme a evidențiat multe caracteristici pozitive pe care acestea le posedă, în comparație cu aplicația RAD, în vederea sprijinirii unei răspunderi de gestiune de calitate și pentru a satisface cerințele în materie de guvernanță.

Case

ta 4 Exemple de alte sisteme de urmărire a acțiunilor întreprinse utilizate în cadrul

serviciilor Comisiei

(a) Aplicația utilizată de Serviciul de Audit Intern al Comisiei pentru urmărirea acțiunilor întreprinse, denumită GRC Issue Track, este un sistem solid, în care sunt înregistrate toate problemele semnalate și este urmărită în permanență situația acțiunilor întreprinse pentru remedierea lor. Raportarea are loc trimestrial, punându-se accentul pe problemele restante cu grad ridicat de risc. Planurile de acțiune și toate documentele justifi-cative sunt disponibile și ușor accesibile în sistem. Există mai multe rapoarte, printre care raportul anual al auditorului intern, raportul anual de activitate al Serviciului de Audit Intern și rapoartele Comitetului de mo-nitorizare a auditurilor. În cadrul sarcinii de urmărire a acțiunilor întreprinse, se reevaluează riscul rezidual și importanța recomandării poate fi retrogradată. Problemele rămase nesoluționate sunt în mod constant rea-duse la cunoștința entităților auditate, garantându-se un nivel ridicat de vizibilitate și o urmărire regulată.

(b) Comisia (DG Agricultură și Dezvoltare Rurală) utilizează instrumentul de gestionare a controlului intern, Internal Control Management (ICM), care este un spațiu de lucru colaborativ. Acest instrument permite transferul lunar al anumitor date selectate din RAD. El prezintă mai multe avantaje în comparație cu RAD, printre care ușurința de utilizare (atât pentru auditori, cât și pentru manageri), gestionarea planurilor de acțiune și a acțiunilor conexe, documentarea stadiului de către entitatea auditată și de către auditor și o serie de rapoarte-tip pentru recomandările care expiră și pentru cele a căror punere în aplicare înre-gistrează întârzieri. ICM permite entităților auditate să redacteze planuri de acțiune clare, realizabile și delimitate în timp. El include, de asemenea, rapoarte care ilustrează stadiul punerii în aplicare a recoman-dărilor formulate de structurile de audit intern, de Serviciul de Audit Intern și de Curte, precum și a soli-citărilor adresate de Parlamentul European și de Consiliu. Aceste rapoarte sunt actualizate zilnic în mod automat, astfel încât ele conțin în permanență cele mai recente informații.

(c) Sistemul „ASUR” utilizat de DG Cercetare și Inovare și sistemul „ARGO” utilizat de DG Vecinătate și Negocieri privind Extinderea dispun de o serie de funcționalități în plus față de cele ale aplicației RAD. De exemplu, este obligatoriu să se elaboreze un plan de acțiune standard, iar termenele de realizare și documentele justificative sunt bine gestionate. Fiecare dintre aceste două sisteme cuprinde un modul de planificare și de analiză a riscurilor și ambele sunt flexibile și ușor adaptabile.

12 Doar instrumentul Internal Control Management (ICM) din cadrul DG Agricultură și Dezvoltare Rurală conține recomandările Curții, existând un transfer lunar de date din RAD.

17Concluzii și recomandări

26 Examinarea realizată de Curte cu privire la urmărirea de către Comisie a situației acțiunilor întreprinse pentru a da curs unui număr de 44 de recomandări formula-te în rapoarte speciale a arătat că 60 % din recomandările Curții fuseseră puse în aplicare integral de Comisie, în timp ce 29 % fuseseră puse în aplicare în majori-tatea privințelor și 8 % fuseseră puse în aplicare în anumite privințe, și că acest lucru a contribuit la îmbunătățirea gestiunii financiare în mai multe domenii ale bugetului UE (a se vedea punctul 12 și anexele II-IX).

27 Auditul Curții cu privire la caracterul adecvat și fiabilitatea aplicației RAD a Co-misiei a demonstrat că informațiile conținute în această aplicație erau în general fiabile. Totuși, ea continuă să prezinte o serie de neajunsuri, precum absența unor informații concrete privind acțiunile întreprinse [punctul 20 litera (a)], lipsa unei supravegheri adecvate sau a urmăririi acțiunilor întreprinse în cazul în care reali-zarea acestora intră în responsabilitatea statelor membre [punctul 20 litera (b)], precum și lipsa monitorizării ulterioare și a reexaminării recomandărilor care au fost puse în aplicare doar parțial [punctul 20 litera (c)].

28 În conformitate cu standardul de control intern care îi este aplicabil și cu orientă-rile care promovează cele mai bune practici în domeniul auditului intern, Comisia trebuie să dispună de o imagine de ansamblu a acțiunilor întreprinse pentru remedierea deficiențelor identificate de Curte și de autoritatea responsabilă de descărcarea de gestiune, entitățile care sunt implicate în activitatea de control și supraveghere. Așa cum Comisia a recunoscut anterior, categoriile utilizate pentru evaluarea suficienței acțiunilor întreprinse trebuie să fie armonizate, iar aplicația RAD trebuie să fie dezvoltată în continuare în scopul îmbunătățirii informațiilor oferite structurilor de conducere. În completare, este nevoie de un sistem mai bun de urmărire a acțiunilor întreprinse, care să rezulte într-o raportare îmbu-nătățită cu privire la caracterul adecvat și la promptitudinea acțiunilor corective întreprinse, iar Comisia ar trebui să desemneze un serviciu care să efectueze această activitate. Dacă se va atinge acest obiectiv, un sistem ameliorat de urmă-rire va fi capabil să furnizeze informații suficiente, fiabile și pertinente cu privire la îmbunătățirile determinate de recomandările de audit formulate de Curte, contribuind astfel la buna gestiune financiară a bugetului UE.

18Concluzii și recomandări

29 Având în vedere deficiențele identificate în actualul sistem al Comisiei de urmă-rire a acțiunilor întreprinse și faptul că aceasta a recunoscut în trecut necesitatea de a se aduce îmbunătățiri (Raportul special nr. 19/201313), Curtea recomandă Comisiei să procedeze la realizarea îmbunătățirilor necesare (la nivelul sistemelor sale) astfel încât să își alinieze practicile la standardul de control intern relevant. Printre altele, Comisiei i se recomandă:

(a) să explice și/sau să documenteze stadiul acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor;

(b) să examineze acțiunile întreprinse de statele membre și de agenții pentru a da curs recomandărilor de audit formulate de Curte;

(c) să asigure o raportare mai completă, în rapoartele anuale de activitate sau în alte rapoarte, cu privire la acțiunile întreprinse pentru punerea în aplicare a recomandărilor;

(d) să examineze recomandările care au fost evaluate ca fiind parțial puse în apli-care de către Curte pentru a reflecta stadiul lor efectiv de punere în aplicare.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera CEAD, condusă de domnul Igors LUDBORŽS, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 19 ianuarie 2016.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRA Președinte

13 A se vedea punctul VI din sinteză.

19AnexeA

nexa

I Imagine de ansamblu a recomandărilor care au fost examinate de către Curte

Raportul special

Numărul recomandării

în cadrul respectivului

audit

Punctul RADPusă în aplicare integral

Pusă în aplicare

Nepusă în aplicare

Nu a putut fi verificată

Nu mai prezintă

relevanță

Pusă în aplicare în

majoritatea privințelor


anumite privințe

RS 14/2009Lapte

1 66 Îndeplinită X2 67 Îndeplinită X3 69 Îndeplinită X4 72 Îndeplinită X

RS 6/2010Zahăr

1 99/1 Îndeplinită X2 99/2 Îndeplinită X3 101 Îndeplinită X4 102 Îndeplinită X5 108 Respinsă X6 108 Respinsă X

RS 10/2010Regiuni periferice

1 80 Îndeplinită X2 81 Îndeplinită X3 82 Îndeplinită X4 83 Îndeplinită X5 84 Îndeplinită X

RS 25/2012Lucrători în vârstă

1 62 Îndeplinită X2 62 Îndeplinită X3 63 Îndeplinită X4 64 Îndeplinită X5 64 Îndeplinită X

RS 3/2011ONU

1 48 Îndeplinită X2 50 Îndeplinită X3 52 Îndeplinită X

RS 1/2012Securitatea alimentară

1 68 Îndeplinită X2 68 Îndeplinită X3 68 Îndeplinită X4 68 Îndeplinită X5 68 Îndeplinită X6 68 Îndeplinită X

RS 5/2012CRIS

1 76 Îndeplinită X2 79 Îndeplinită X3 80 Anulată X4 81 Îndeplinită X

20Anexe

Ane

xa I

Raportul special

Numărul recomandării

în cadrul respectivului

audit

Punctul RADPusă în aplicare integral

Pusă în aplicare



Nu mai prezintă

relevanță


majoritatea privințelor


anumite privințe

RS 15/2011Ajutoare de stat

1 96a Îndeplinită X2 96b Îndeplinită X3 96c Îndeplinită X4 98a Respinsă X5 98b Îndeplinită X6 98c Îndeplinită X7 98d Îndeplinită X8 98e Îndeplinită X9 98f Îndeplinită X

10 100a Îndeplinită X

11 100b Respinsă X

TOTAL 44 44 23 11 3 1 3 3EVALUATE 38 60 % 29 % 8 % 3 %

21Anexe

Ane

xa II Agricultură: instrumentele de gestionare a pieței laptelui și produselor lactate

1. Raportul special nr. 14/2009 a urmărit să răspundă la întrebarea dacă instrumentele de gestionare a pieței laptelui și a produselor lactate și-au îndeplinit principalele obiective.

„Laptele ocupă o poziție importantă în economia agricolă a Uniunii Europene. Peste un milion de produ-cători furnizează anual 148 de milioane de tone de lapte, cu o valoare aproximativă de 41 000 de milioane de euro la prețul de producție. În activitatea de prelucrare a laptelui (care produce în principal brânzeturi, unt și lapte de consum) sunt angajate aproximativ 400 000 de persoane, generându-se o cifră de afaceri de 120 000 de milioane de euro.”

(Sursa: Comunicatul de presă ECA/09/63.)

2. În acest raport special, Curtea de Conturi Europeană examinează eficacitatea gestionării de către Comisia Europeană a pieței laptelui și produselor lactate de la introducerea, în 1984, a cotelor de lapte, în raport cu principalele obiective ale politicii UE în domeniul laptelui. Raportul subliniază, de asemenea, cele mai impor-tante probleme care trebuie luate în considerare în ceea ce privește dereglementarea progresivă a sectorului laptelui, care a fost demarată în 2003.

3. Politica UE în domeniul laptelui a fost concepută în vederea realizării unei game complexe de obiective, în special: (a) atingerea echilibrului pieței, (b) stabilizarea prețurilor laptelui și produselor lactate, (c) asigurarea unui nivel de trai echitabil producătorilor și (d) îmbunătățirea competitivității.

22Anexe

Ane

xa II Recomandările Curții

Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții

(1) Comisia trebuie să supravegheze în continuare evoluția pieței laptelui și produselor lactate, aplicând măsurile necesare pentru a se evita ca dereglementarea sectorului să ducă la recrearea unei situații de producție excedentară. În caz contrar, obiectivul Comi-siei de a menține un nivel minim de reglementare, de tip plasă de siguranță, ar putea să se dovedească rapid imposibil de respectat.

Pusă în aplicare integral

Obiectivele de dereglementare a pieței și de adoptare a unei abordări orientate către piață, urmărite de Comisie, au permis producției de lapte din cadrul UE să răspundă mai bine cererii de pe piață și au contribuit astfel la îndeplinirea obiectivului Comisiei de stabilizare a pieței laptelui și produselor lactate și de evitare a recreerii unei situații de producție excedentară, în special a unei situații permanente de producție excedentară structurală și subvenționată.

(2) Curtea recunoaște caracterul deosebit de complex al procesului de formare a prețurilor în sectorul alimentar, însă consideră că acest proces trebuie să facă obiectul unei monitorizări regulate din partea Comisiei. Comisia și statele membre trebuie să se asigure că o concentrare a întreprinderilor de prelucrare și de distribuție nu îi plasează pe producătorii de lapte în situația de a accepta orice preț (price-takers) și nu limitează posibilitatea consumatorilor finali de a beneficia în mod echitabil de scăderi de prețuri.

Pusă în aplicare în majoritatea

privințelor

În ceea ce privește monitorizarea, Observatorul pieței laptelui, creat recent, constituie o sursă cuprinzătoare, ușor accesibilă și utilă de date privind sectorul laptelui, care poate fi utilizată de toate părțile interesate în scopul monitorizării și al analizării și în scopul unor intervenții potențiale pe piață. Producătorilor de lapte li s-a pus la dispoziție un set de măsuri (de exemplu, înfi-ințarea de organizații ale producătorilor) pentru a-și consolida poziția în lanțul de aprovizionare din sectorul laptelui, astfel încât să exercite un impact mai puternic asupra prețurilor de producător. Primele exemple pozitive de valorificare a acestor posibilități au fost deja remarcate (de exemplu, în raportul privind punerea în aplicare a „Pachetului privind laptele”).Cu toate acestea, în opinia Curții, Comisia ar putea să fie mai activă în ceea ce privește promovarea măsurilor incluse în „Pachetul privind laptele” care sunt orientate către consolidarea poziției producătorilor de lapte în lanțul de aprovizionare din sectorul laptelui, întrucât gradul în care sunt utilizate în prezent aceste măsuri rămâne limitat. O altă problemă o reprezintă influența foarte limitată pe care o are Comisia asupra prețurilor de consum, ca urmare a unui număr de motive, cum ar fi politica de orientare a pieței, complexitatea stabilirii prețurilor în acest sector, în special în ceea ce privește produsele lactate, și gradul limitat de repartiție echitabilă a prețurilor între prețul producă-torilor de lapte și prețurile de consum al produselor lactate.

(3) În ceea ce privește sectorul laptelui, atât vechea politică de susținere a prețurilor, cât și politica actuală de ajutoare directe la venituri sunt în practică politici care nu dispun de vreun obiectiv specific, cu caracter teritorial sau social. Având în vedere impor-tanța producției de lapte în economia agricolă și impactul acesteia asupra organizării spațiului rural, Curtea recomandă Comisiei să aprofundeze reflecția asupra strategiilor care trebuie aplicate, pentru a face față:

ο problemelor specifice din regiunile în care producția de lapte este mai vulnerabilă, mai ales în zonele montane;

ο consecințelor de mediu ale concentrării geografice a producției de lapte.

Pusă în aplicare în majoritatea

privințelor

De la publicarea Raportului special nr. 14/2009 al Curții, Comisia a pus accent pe zonele defavorizate în agricultură și pe aspectele de mediu ale politicii agricole. Comisia a menținut și a dezvoltat cadrul legislativ al UE care conține un set de instrumente legis-lative la care pot apela statele membre (în special „componenta de ecologizare”).Cu toate acestea, având în vedere (a) numărul mare de ferme producătoare de lactate care sunt situate în zone defavorizate și consecințele nedorite grave pe care le pot avea ajustările structu-rale actuale și viitoare ce afectează acest sector și (b) faptul că utilizarea setului de măsuri a fost lăsată de Comisie la latitudinea statelor membre, Curtea a constatat că riscurile care au fost iden-tificate la punctul 69 din Raportul special nr. 14/2009 rămân de actualitate și cadrul actual al politicii ar putea să nu fie suficient pentru a menține producția în zonele defavorizate.

(4) În ceea ce privește sectorul european al laptelui, piața mondială va rămâne o piață secundară, la care acesta nu va putea avea acces decât în perioadele în care prețurile mondiale vor fi ridicate. Doar producătorii de brânzeturi și de alte produse cu valoare adăugată mare își vor putea revendica procente de piață stabile. Este deci indispensabil pentru Comisie și statele membre să își continue efor-turile în vederea reorientării producției de lapte, cu prioritate către satisfacerea nevoilor pieței interne europene și, complementar, către producția de brânzeturi și de alte produse cu valoare adăugată mare, care să poată fi exportate fără sprijin bugetar.


De la publicarea Raportului special nr. 14/2009, ca urmare a creșterii cererii pe piața mondială și a adoptării de către Uniune a unor politici de orientare către piață, UE a devenit, între timp, unul din cei mai mari exportatori mondiali de produse lactate fără restituiri la export.

23Anexe

Ane

xa II

I Agricultură: reforma pieței zahărului

1. Raportul special nr. 6/2010 a vizat reforma pieței zahărului.

„În 2006, Uniunea Europeană a lansat o reformă majoră a sectorului zahărului pentru a avea o orientare mai accentuată spre piață și pentru a stabiliza piața, respectând totodată angajamentele internaționale. Curtea de Conturi Europeană a efectuat un audit al acestei reforme și concluzionează că, deși obiectivul inițial a fost acela de a stimula renunțarea la cote din partea fabricanților de zahăr cu cea mai redusă productivitate, multe din renunțările la cote au venit și din partea unor întreprinderi care erau competitive. Gradul de de-pendență de importuri a sporit, există îndoieli cu privire la transmiterea către consumatorii finali a scăderilor prețului zahărului și persistă întârzieri în implementarea măsurilor de diversificare și a celor de mediu. Curtea atrage atenția, de asemenea, asupra riscului crescând de delocalizare a unităților de producție. Reforma pie-ței zahărului a implicat o scădere a prețurilor, precum și o reducere de 30 % a cotelor de producție, măsură care s-a soldat cu închiderea a 80 de fabrici. Au fost introduse un fond de restructurare și un ajutor pentru diversificare, menite să atenueze impactul social și economic al acestor măsuri. Prin intermediul auditului Curții s-a evaluat măsura în care obiectivele reformei au fost îndeplinite până în prezent.”


Recomandările Curții

2. Curtea a emis două recomandări în ceea ce privește asigurarea competitivității, alte două în ceea ce privește stabilizarea piețelor și garantarea unei aprovizionări corespunzătoare și ultimele două în ceea ce privește abordarea problemelor legate de adaptare și atenuarea efectelor acestora.

24Anexe

Ane

xa II

I Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții(1) Din cauza presiunilor externe existente, Comisia s-ar

putea vedea nevoită să propună noi ajustări ale produc-ției interne. În cazul în care va fi nevoie de un asemenea demers, Curtea recomandă ca instrumentele și măsurile puse în practică să fie concepute în așa fel încât să se asigure o coerență de ansamblu și, de asemenea, ca aceste instrumente și măsuri să se bazeze pe evaluări tehnice riguroase ale necesităților, precum și pe criterii obiective și nediscriminatorii.

Nu mai prezintă relevanță

Recomandarea 1 prevedea că ar fi necesară propunerea de către Comisie a unor noi ajustări ale producției inter-ne, din cauza presiunilor externe. După reformă, Comisia nu a propus însă noi ajustări semnificative în ceea ce privește producția internă și cotele. Cu toate acestea, recomandarea nu va mai prezenta relevanță odată cu încetarea, în 2017, a regimului de cote de zahăr.

(2) Având în vedere importanța producției de zahăr în cadrul economiei agricole, Curtea recomandă Comisiei propu-nerea unor măsuri care să vizeze eliminarea rigidităților și a constrângerilor din sistemul actual de cote, care au un impact negativ asupra competitivității cultivatorilor și a producătorilor.

Pusă în aplicare integralPropunerea din 2011 a Comisiei de a pune capăt siste-mului de cote, eliminând totodată toate rigiditățile și constrângerile aferente acestuia, a fost aprobată.

(3) Curtea recomandă ca eventualele decizii viitoare cu impact asupra producției de zahăr a Uniunii Europene să ia în considerare nivelul de producție internă considerat necesar pentru acest produs având în vedere obiectivul de garanta-re a unei aprovizionări corespunzătoare, specificat în tratat.

Pusă în aplicare în majoritatea privințelor

Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 conferă Comisiei autoritatea legislativă și instrumentele necesare pentru a interveni pe piață în cazul în care există o ofertă de zahăr excedentară sau, dimpotrivă, insuficientă pe piață. O serie de rapoarte recente dovedesc faptul că Comisia monitorizează cu regularitate producția și consumul de zahăr, importurile și exporturile, stocul inițial și cel final de zahăr, cu scopul de a garanta aprovizionarea corespunzătoare cu zahăr pe piața UE în conformitate cu obiectivele tratatului. Cu toate acestea, dependența semnificativă a UE de importul de zahăr a fost identifica-tă ca fiind principalul factor care poate afecta aprovizio-narea corespunzătoare cu zahăr și stabilitatea pieței din UE. În prezent, UE continuă să fie un importator net și produce aproximativ 83 %-88 % din consumul UE.

(4) Curtea recunoaște caracterul deosebit de complex al procesului de formare a prețurilor în sectorul alimentar, însă consideră că acest proces trebuie să facă obiectul unei monitorizări regulate din partea Comisiei. Comisia și statele membre trebuie să vegheze la aplicarea corespunzătoare a dreptului concurenței în acest sector, asigurându-se astfel îndeplinirea obiectivului specificat în tratat cu privire la garantarea unor prețuri rezonabile în aprovizionarea consumatorilor.


Comisia monitorizează lunar prețul zahărului. Nu există probleme evidente în ceea ce privește caracterul rezonabil al prețului zahărului sau aprovizionarea corespunzătoare. În plus, Comisia a lansat un studiu privind transmiterea prețului în sectorul zahărului. Cu toate acestea, Comisia ar fi putut să ia mai multe măsuri, în cadrul sferei sale de competență, pentru a se asigura că este respectată legislația în materie de concurență, de exemplu, urmărind nivelurile neobișnuit de scăzute sau de ridicate ale prețului zahărului, evaluând concentrarea producătorilor de zahăr și impactul acesteia asupra normelor în materie de concurență sau reflectând la o strategie în vederea îmbunătățirii transmiterii pe linie verticală a prețului, astfel încât consumatorii să poată beneficia de o parte rezonabilă din orice reduceri care pot apărea în prețurile de producător.

(5) Curtea recomandă ca la nivelul Comisiei și al statelor membre să se ia urgent măsuri astfel încât măsurile de diversificare să devină rapid operaționale și să producă impactul vizat, și anume promovarea de alternative la culti-varea sfeclei de zahăr și la producerea zahărului.


Comisia a respins recomandările 5 și 6 pe motiv că res-ponsabilitatea pentru (a) punerea în aplicare a măsurilor de diversificare și pentru (b) asigurarea respectării obligațiilor de mediu în urma închiderii fabricilor revine statelor membre, în conformitate cu principiul subsidia-rității. Stadiul punerii în aplicare a acestor recomandări nu a putut fi verificat, dată fiind sfera limitată, în ceea ce privește statele membre, a examinării situației acțiunilor întreprinse.

(6) Curtea recomandă ca serviciile Comisiei, precum și statele membre să aibă o implicare mai activă în ceea ce privește asigurarea respectării pe deplin, de către fabricile care fac obiectul închiderii, a obligațiilor de mediu asumate.


25Anexe

Ane

xa IV Agricultură: măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice și a insulelor din

Marea Egee

1. Raportul special nr. 10/2010 privea punerea în aplicare a măsurilor specifice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice ale Uniunii și insulele din Marea Egee.

2. „Măsurile specifice în favoarea agriculturii din regiunile ultraperiferice ale Uniunii și insulele mici din Marea Egee au fost instituite pentru a răspunde situației structurale, sociale și economice din aceste regiuni.

3. Curtea de Conturi Europeană a evaluat eficacitatea acestor măsuri specifice după reforma lor din 2006.

4. Reforma a presupus o participare regională sporită, favorizarea descentralizării și mai multă flexibilitate în luarea deciziilor, pe baza unor programe prezentate de statele membre în vederea aprobării de către Comisia Europeană.”


Recomandările Curții

5. Curtea a formulat două recomandări privind satisfacerea nevoilor specifice, două recomandări privind pune-rea în aplicare a reformei din 2006 și o recomandare privind monitorizarea.

26Anexe

Ane

xa IV Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții

(1) În perspectiva demersurilor viitoare de programare în domeniul măsurilor specifice, Comisia ar trebui să ofere asistență statelor membre în elaborarea programelor lor prin publicarea de bune practici și prin definirea unui cadru de indicatori armonizat în vederea monitorizării performanței programelor. Indicatorii ar trebui să includă cel puțin informații referitoare la evoluția economică (de exemplu, valoarea producției, valoarea adăugată) și socială (de exemplu, numărul de locuri de muncă create sau menținute).


În contextul asistenței oferite statelor membre, Comisia a definit un cadru de indicatori comuni pentru monitorizarea performanței programelor și, în 2014, a integrat lista indicatorilor de performanță în legislația comunitară.Actualele regulamente de punere în aplicare conțin indicatori comuni de performanță armonizați pentru obiectivele programelor POSEI/destinate insulelor din Marea Egee. Utilizarea acestora este obligatorie în raportarea anuală a statelor membre către Comisie cu privire la implementarea programelor (rapoartele anuale de implementare).Cu toate acestea, statele membre au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește furnizarea de date sufici-ente pentru toți indicatorii, iar conținutul rapoartelor anuale de implementare nu respectă în toate cazurile cerințele Comisiei în această privință. În general, nu s-a putut identifica o documentare formală a altor acțiuni întreprinse de Comisie pentru diseminarea celor mai bune practici.

(2) Comisia ar trebui să reanalizeze data-limită de 1 august n-1 prevăzută pentru procedura formală de aprobare a modi-ficărilor programelor astfel încât statele membre să poată dispune, în momentul elaborării modificărilor, de informații fiabile referitor la cheltuielile anului precedent.


Statele membre pot acum să propună modificări prin intermediul unei proceduri flexibile, fie prin amânarea, fie prin eliminarea completă a datei-limită anterioare de 1 august n-1.

(3) Statele membre ar trebui să modifice măsurile vizate pentru a putea remedia deficiențele menționate la punctele 44-67, prin aplicarea unei abordări ascendente în consultare cu părțile implicate la fața locului. Raportul de evaluare al Comisiei ar trebui de asemenea să servească la identificarea măsurilor a căror eficacitate este scăzută și al căror mod de concepere ar trebui ameliorat.


Recomandarea nr. 3, care era adresată în principal statelor membre, nu a putut fi verificată în cadrul exa-minării limitate, la nivelul Comisiei, a situației acțiunilor întreprinse. Cu toate acestea, raportul de evaluare elaborat de Comisie a identificat unele măsuri care nu își ating obiectivele (punctul 4.3.1) și a propus aducerea de către statele membre a unor îmbunătățiri (capitolul 8) în conformitate cu recomandarea Curții.

(4) Statele membre ar trebui să conceapă proceduri de control adaptate la fiecare tip de măsură. Acestea trebuie în special să se asigure că sistemul lor de identificare a parcelelor agricole este actualizat în mod regulat. Comisia ar trebui să se asigure că aceste proceduri de control funcționează în mod eficace.


Noul program multianual al Comisiei pentru perioada 2014-2017 prevede efectuarea anuală a cel puțin două audituri privind programele POSEI/destinate insulelor din Marea Egee, cuprinde noile orientări care prescriu prezentarea de către statele membre într-un mod mai transparent a statisticilor privind controalele și prevede derularea de către Comisie a unui exercițiu de colectare de informații și de efectuare a unei examinări documen-tare a procedurilor de control pentru programul POSEI și pentru programele destinate insulelor din Marea Egee. Cu toate acestea, auditurile efectuate de Comisie nu au fost suficient de frecvente în ultimii ani și uneori nu au acoperit cele mai relevante domenii și/sau măsuri.

(5) Comisia ar trebui să utilizeze informațiile furnizate de statele membre pentru a monitoriza anual performanța programelor, inclusiv informațiile care există deja și cele care urmează să fie completate.


De la introducerea indicatorilor comuni pentru programele POSEI/programele destinate insulelor mici din Marea Egee, Comisia analizează anual informațiile furnizate de către statele membre în rapoartele anuale de implementare. Cu toate acestea, gradul în care statele membre utilizează acești indicatori în rapoartele lor anu-ale variază de la un stat la altul, iar conținutul acestora necesită îmbunătățiri.

27Anexe

Ane

xa V Coeziune: finanțările acordate prin Fondul social european pentru lucrătorii în vârstă

1. Raportul special nr. 25/2012 a vizat Fondul social și a evaluat dacă s-au instituit instrumente în vede-rea monitorizării eficacității cheltuielilor.

2. Fondul social european (FSE) este un instrument important destinat să sprijine statele membre în eforturile lor de a îndeplini obiectivele UE în materie de politică de ocupare a forței de muncă. Acest instrument vi-zează să promoveze integrarea pe piața muncii a șomerilor și a persoanelor defavorizate, în primul rând prin activități de formare.

3. Scopul auditului a fost de a verifica dacă și în ce măsură statele membre și Comisia au dezvoltat și au utilizat instrumentele necesare pentru a evalua dacă au fost îndeplinite obiectivele planificate. Curtea a selectat în acest sens unul dintre principalele grupuri defavorizate, și anume lucrătorii în vârstă.

28Anexe

Ane

xa V Recomandările Curții

Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții(1) Comisia ar trebui să solicite statelor membre să își conceapă

programele operaționale în așa fel încât să poată fi posibilă măsurarea performanței finanțării care se acordă prin FSE. Categoriile-țintă de populație ar trebui să fie definite în-tr-un mod lipsit de ambiguitate și ar trebui să se elaboreze obiective operaționale cuantificate și indicatori relevanți pentru a măsura realizările, rezultatele și impacturile specifice la nivelul grupului-țintă de populație. Ar trebui să se stabilească jaloane intermediare și o ierarhie a valori-lor-țintă. Obiectivele în materie de rezultate și de impacturi specifice fixate pentru programele operaționale ar trebui să fie încorporate la nivelul proiectelor, întrucât acest lucru ar facilita atingerea valorilor-țintă ale programelor opera-ționale și ar face posibilă corelarea plăților cu performanța obținută.


Aceste două recomandări au fost puse în aplicare în majoritatea privințelor. Măsurarea performanței se află în centrul preocupărilor regulamentului aplicabil perioadei de programare 2014-2020 și indicatorii comuni de realizare și de rezultat au devenit obligatorii pentru politicile mai comune. Cu toate acestea, cu excepția tine-rilor șomeri, încă nu se pune accentul pe grupurile-țintă asistate și nici pe măsurarea eficacității acțiunilor la nivelul grupurilor-țintă. Comisia încă nu a dovedit că monitorizează rezultatele la nivelul proiectelor sau că procedează la evaluări contrafactuale.

(2) Comisia ar trebui să solicite statelor membre să își proiecteze sistemele de monitorizare și de evaluare în așa fel încât să se poată măsura la timp, la intervale corespun-zătoare și de manieră accesibilă, progresele realizate în direcția îndeplinirii tuturor valorilor-țintă fixate, fapt ce ar permite luarea de măsuri corective și desprinderea unor învățăminte pentru procesele decizionale viitoare. O astfel de proiectare presupune colectarea la timp a unor date pertinente și verificabile, funcționarea corespunzătoare a sistemelor electronice de prelucrare a datelor, efectuarea unor evaluări permanente, inclusiv la nivelul grupurilor-țin-tă, precum și, în cazul acțiunilor derulate în cadrul FSE în scopul creșterii ratei de ocupare, măsurarea efectului net asupra ocupării forței de muncă.


(3) Pentru a putea prezenta date adecvate privind mijloacele mobilizate și rezultatele obținute de FSE, Comisia trebuie să obțină informații coerente și fiabile de la statele membre. Mai precis, Comisia ar trebui să prescrie indicatori comuni care să fie incluși în mod obligatoriu de statele membre în programele lor operaționale; temele prioritare ale Uniunii Europene ar trebuie să fie în acord cu strategiile UE, iar conținutul lor ar trebui să fie definit cu claritate de organele legislative.

Pusă în aplicare integralFondul social european pentru perioada 2014-2020 a fost aliniat cu Strategia Europa 2020 și au fost introduși indicatori comuni de realizare și de rezultat obligatorii.

(4) Comisia ar trebui să analizeze în profunzime aspectele legate de performanță atunci când organizează evaluarea sistemelor de gestiune și de control.


Auditurile planificate pentru datele referitoare la perfor-manță și orientările elaborate în atenția auditorilor in-dică o schimbare în direcția asumării răspunderii pentru existența unui sistem fiabil de colectare, înregistrare și stocare a datelor referitoare la performanță.

(5) Comisia ar trebui să aducă îmbunătățiri modului în care do-cumentează verificările pe care le realizează, asigurându-se în acest mod că există o pistă de audit care să permită aprecierea amplorii și a consecvenței acestor verificări.

Pusă în aplicare integralListele de verificare nou create pentru perioada 2014-2020 aduc îmbunătățiri în ceea ce privește docu-mentarea și gradul de acoperire a acțiunilor.

29Anexe

Ane

xa V

I Acțiuni externe: contribuțiile canalizate prin organizațiile ONU

1. Raportul special nr. 3/2011 a vizat eficiența și eficacitatea contribuțiilor UE canalizate prin organizații ONU în țări afectate de conflicte.

2. Comisia Europeană și-a intensificat cooperarea cu Organizația Națiunilor Unite în cadrul angajamentului pe care și l-a asumat în vederea unei mai bune coordonări a ajutorului. Volumul fondurilor acordate de Euro-peAid și canalizate prin organizații ONU a crescut de la 144 de milioane de euro în 2001 la 935 de milioane de euro în 2009, atingând un nivel maxim de peste 1 miliard de euro în 2006.

3. Acest raport este rezultatul celei de a doua părți a unui audit care a fost desfășurat în două faze. Cea de a doua fază evaluează îndeplinirea obiectivelor.

4. Întrebarea generală de audit viza să stabilească dacă Comisia a reușit o optimizare a resurselor ca urmare a deciziei de a canaliza fonduri prin Organizația Națiunilor Unite.

30Anexe

Ane

xa V

I Recomandările Curții

5. Curtea a recomandat Comisiei să aducă următoarele schimbări la nivelul concepției proiectelor, la nivelul eficacității și al sustenabilității, precum și la nivelul eficienței:


(1) Comisia ar trebui să aducă următoarele schimbări la nivelul concepției proiectelor:

ο ar trebui să se asigure că se stabilesc obiective clare și realiste pentru proiectele pentru care se angajează fonduri. Obiectivele ar trebui să fie cuantificate acolo unde acest lucru este posibil, pentru a facilita execuția și monitorizarea proiectelor și pentru a furniza un feedback util Comisiei. Ar trebui să se specifice în mod clar care este legătura dintre activitățile proiectelor, obiectivele acestora și obiectivele mai largi;

ο calendarul stabilit în acordul privind contribuția financiară ar trebui să fie mai bine adaptat circumstanțelor în care se derulează proiectul, pentru se a evita în acest fel prelun-girea într-un stadiu ulterior a perioadei de implementare, fapt care atrage pierderi financiare și de timp;

ο întrucât nivelul de detaliere din cadrul bugetului stă la baza rapoartelor întocmite ulterior, acesta ar trebui să cuprindă toate informațiile necesare care să permită evaluarea în special a eficienței activităților finanțate.


Noile linii directoare comune din 2011 cu privire la obligațiile în materie de raportare în temeiul Acordu-lui-cadru financiar și administrativ:

ο au reiterat cerința ca indicatorii să fie SMART și ca rapoartele să permită comparații cu toate aspecte-le care figurează în descrierea inițială a acțiunii și să ofere un feedback util (gestionarea cunoștințe-lor) Comisiei cu privire la acțiunile de același tip;

ο au subliniat importanța planurilor detaliate de activitate și au stabilit principiile pentru asigurarea actualizării acestora;

ο au definit principii și proceduri pentru a se asigura că fiecare detaliu din cadrul bugetului este înțeles în același mod de către organizațiile ONU și de către Comisie și că nivelul de detaliu al informațiilor este suficient pentru a se permite comparația cu descrierea acțiunii.

Liniile directoare sunt reamintite în cadrul fiecărui curs de formare organizat în comun de către UE și ONU. Cerințele sunt explicate și în timpul sesiunilor periodice de formare.

(2) Comisia ar trebui să aducă următoarele schimbări la nivelul eficacității și al sustenabilității:

ο ar trebui să insiste să primească rapoartele necesare la timp și ar trebui să depună în continuare eforturi pentru a se asigura că aceste rapoarte furnizează toate informațiile de care are nevoie pentru a putea evalua progresele și reușita proiectelor;

ο urmărirea pe care o asigură Comisia ar trebui să fie promptă și sistematică, ar trebui să fie susținută în mod clar cu probe și ar trebui să acopere toate aspectele pe toată durata derulării proiectului;

ο în urma fiecărui proiect implementat, ar trebui să desprindă învățămintele care pot să prezinte utilitate pentru intervențiile viitoare, punând accentul în special pe aspectul sustenabilității.


Liniile directoare:

ο au subliniat importanța de a se furniza în timp util rapoarte bazate pe planuri detaliate de activitate și au stabilit principii pentru a se asigura că aceste rapoarte nu înregistrează întârzieri, că Comisia este informată și că rapoartele oferă toate detaliile necesare pentru evaluarea punerii în aplicare a acțiunilor;

ο au definit principii și proceduri pentru a se asigura că Comisiei îi sunt transmise informațiile necesare în timp util, cu analize relevante și cu soluții pentru rezolvarea oricăror dificultăți, în eventualitatea în care acestea apar;

ο cuprindeau (în cea mai recentă versiune a mode-lului de document pentru acțiuni) o subrubrică obligatorie consacrată lecțiilor învățate și sustena-bilității acțiunii.

31Anexe

Ane

xa V

I Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții

(3) Comisia ar trebui să aducă următoarele schimbări la nivelul eficienței:

ο ar trebui să se efectueze o evaluare sistematică a costurilor, iar rezultatele acesteia ar trebui să fie consemnate în mod adecvat în documente. Ar trebui să se pună mai mult accent pe eficiență, iar evaluarea costurilor nu ar trebui să se limiteze doar la aspectele legate de eligibilitate;

ο acolo unde este posibil, ar trebui să se identifice valori de referință pentru elementele de cost comune astfel încât să se faciliteze evaluarea costurilor cuprinse în propunerile de proiecte și în rapoartele financiare;

Primul punct – pus în aplicare integral

Al doilea punct – pus în aplicare în anumite

privințe

Liniile directoare au stabilit principii și proceduri pentru a se asigura că nivelul de detaliu al informațiilor este suficient pentru a se permite aprecierea eligibilității și, de asemenea, măsura în care costurile propuse sunt necesare, precum și pentru a se permite o comparație cu descrierea acțiunii.

Punctul 2 al recomandării 3, referitor la identificarea unor valori de referință pentru elementele de cost comune (recomandare pusă în aplicare în anumite privințe).

Comisia a instruit ordonatorii de credite să evalueze caracterul rezonabil al costurilor atunci când acordă finanțare unor proiecte. Unele delegații ale UE realizează comparații ale costurilor pe baza unor studii economice locale. În plus, Comisia solicită ordonatorilor de credite să justifice, în momentul înregistrării finanțărilor neram-bursabile și a contractelor în sistemul CRIS, motivele pe baza cărora s-a ales opțiunea de a se încheia un contract cu o organizație internațională.

Totuși, Comisia nu evaluează în mod direct caracterul rezonabil al costurilor proiectelor, ci se bazează pe cunoștințele de piață ale organizațiilor internaționale cu care a încheiat un contract.

Sintagma „acolo unde este posibil” din textul recoman-dării trebuie înțeleasă ca însemnând „în cazul în care există cazuri similare și informații care să fie accesibile în mod rezonabil”. Un cost final se poate calcula pe baza cantităților și a costurilor unitare. În cazul în care acestea din urmă nu sunt cunoscute, se poate realiza cel puțin o comparație a cantităților cu cele din cadrul unor acțiuni similare finanțate în trecut, pentru a se evalua caracterul rezonabil al unei noi acțiuni avute în vedere pentru finanțare. În caz contrar, Comisia se bazează pe declarația unor terți fără a proceda la nicio verificare, deși are la dispoziție documentație relevantă pentru a realiza acest lucru.

32Anexe

Ane

xa V

II Acțiuni externe: securitatea alimentară

1. Raportul special nr. 1/2012 a vizat eficacitatea ajutorului pentru dezvoltare în domeniul securității alimentare acordat de Uniunea Europeană țărilor din Africa Subsahariană.

2. Securitatea alimentară este o problemă majoră în Africa Subsahariană, unde 30 % din populație este afectată de foamete.

3. Curtea a examinat dacă ajutorul pentru dezvoltare în domeniul securității alimentare acordat de Uniunea Europeană (UE) în Africa Subsahariană a fost eficace, evaluând dacă acesta a fost relevant pentru nevoile și prioritățile țărilor și dacă intervențiile UE au fost eficace.

4. Auditul s-a concentrat asupra ajutorului direct pentru dezvoltare acordat de UE pentru cele trei dimensiuni ale securității alimentare, și anume disponibilitatea alimentelor, accesul la alimente și utilizarea alimentelor (nutriție). Nu s-a analizat însă dacă securitatea alimentară a fost integrată în toate domeniile relevante ale cooperării cu UE, precum sănătatea, educația sau alimentarea cu apă și instalațiile sanitare.

33Anexe

Ane

xa V

II Recomandările Curții


(1) Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să efectueze o evaluare structurată a situației securității alimentare în fiecare țară și să analizeze în mod sistematic posibilitățile de a acorda ajutor din partea UE în această zonă (pentru perioada de programare de după 2013).


Această evaluare a avut drept rezultat elaborarea a 50 de fișe informative de țară detaliate în materie de securi-tate alimentară, pe baza unor indicatori internaționali proveniți în principal de la agenții ale ONU (FAO, UNICEF etc.) și de la ONG-uri. Aceste fișe informative oferă o imagine de ansamblu pentru fiecare țară, conținând indicatori calculați pentru fiecare țară, și acoperă întreg contextul securității alimentare, cum ar fi indicele de dezvoltare a țării, situația în materie de nutriție, situația de mediu și situația agricolă.

(2) Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să analizeze, eventual împreună cu alți parteneri de dez-voltare, fezabilitatea unui instrument permanent pentru finanțarea măsurilor urgente și suplimentare care ar putea fi necesare pentru a aborda consecințele unor eventuale crize alimentare viitoare în țările în curs de dezvoltare.


Serviciile Comisiei au elaborat un mecanism și o metodo-logie de securitate alimentară, cu un buget indicativ de 525 de milioane de euro (pentru perioada 2014-2020), pe baza unei analize tehnice a insecurității alimentare și nutriționale, mecanism care urmează să fie aplicat anual cu scopul de a se identifica acele țări care au nevoie de ajutor și de a se propune finanțări. Acest mecanism ar trebui să conducă la obținerea unor rezultate foarte asemănătoare cu cele ale unui instrument permanent.

(3) Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă ar trebui să acorde o prioritate adecvată alimentației în cadrul proce-selor de definire a strategiei de cooperare, de identificare și de elaborare a intervențiilor și în cadrul dialogului politic purtat cu guvernele partenere, cu precădere în cadrul programelor de sprijin bugetar.


Comisia a oferit un semnal politic clar atunci când a anunțat un sprijin financiar în valoare de 3,5 miliarde de euro, însoțit de obiective specifice urmărite în cadrul luptei împotriva subnutriției. Planul de acțiune pentru nutriție oferă detalii cu privire la modul în care va fi pus în aplicare acest sprijin financiar.

(4) În plus, Comisia ar trebui: să stabilească obiective ale in-tervențiilor care să fie suficient de precise și de măsurabile prin indicatori de performanță și ar trebui să se asigure că obiectivele pot fi atinse printr-o mai bună evaluare a ris-curilor și a presupozițiilor privind implementarea cu succes a intervențiilor.


Documentele de referință prevăd ca obiectivele să fie măsurabile, iar indicatorii să fie specifici, și conțin, de asemenea, metodologia aferentă pentru punerea în aplicare a acestora. Aceste documente prezintă, în egală măsură, prioritățile strategice, pe baza unei analize a riscurilor și a dificultăților.Sunt organizate cu regularitate mai multe activități care vizează informarea și formarea actorilor relevanți din domeniul combaterii foametei.

(5) Comisia ar trebui să sprijine mai bine sustenabilitatea financiară a programelor agricole și a celor de prestații so-ciale. În acest context, Comisia ar trebui să pună un accent sporit pe dezvoltarea unor servicii eficace de informare și educare agricolă, a unei infrastructuri post-recoltare și a unui sistem de credit rural.


Comisia contribuie la forumuri și la organizații consa-crate serviciilor specifice pentru agricultori. [Aceasta este recomandarea 5 litera (a) din Raportul special nr. 1/2012.]

(6) Comisia ar trebui să sprijine mai bine sustenabilitatea financiară a programelor agricole și a celor de prestații sociale. În acest context, Comisia ar trebui să se asigure că programele de prestații sociale furnizează un sprijin adecvat în vederea dezvoltării capacităților beneficiarilor de a câștiga un venit.


Documentul de referință „Prestațiile sociale în lupta împotriva foametei” stabilește metodologii, priorități, obiective, ținte și indicatori-cheie bine definiți. Acest document face referire la documente practice pentru fiecare aspect al procesului.Se organizează cu regularitate activități de informare și de formare a actorilor relevanți. [Aceasta este recoman-darea 5 litera (b) din Raportul special nr. 1/2012.]

34Anexe

Ane

xa V

III Acțiuni externe: CRIS

1. Raportul special nr. 5/2012 privea Sistemul informațional comun pentru relațiile externe (CRIS).

2. CRIS este sistemul informațional instituit de Comisie pentru a sprijini gestionarea acțiunilor externe.

3. CRIS furnizează date privind diferitele etape de gestionare, de la programare până la elaborare și monitoriza-re, acoperind atât aspecte operaționale, cât și aspecte financiare ale acțiunilor în cauză. În plus, CRIS transmi-te date financiare către sistemul contabil al Comisiei, ABAC.

4. În Raportul special nr. 5/2012, Curtea de Conturi Europeană a evaluat dacă sistemul CRIS răspundea sau nu în mod eficace necesităților informaționale ale Comisiei. În special, Curtea a evaluat dacă sistemul CRIS fusese conceput astfel încât să poată răspunde cu eficacitate necesităților Comisiei și dacă informațiile furnizate de sistem erau fiabile.

35Anexe

Ane

xa V

III Recomandările Curții

5. Curtea a formulat următoarele patru recomandări:

Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții(1) Ar trebui să se enunțe în mod clar rolul atribuit sistemului

informațional CRIS, în special în raport cu sistemul contabil al Comisiei, ABAC. Comisia ar trebui, în special, să depună eforturi pentru a reduce gradul de duplicare a funcțiilor ABAC în sistemul CRIS.

Nu mai prezintă relevanțăRolul atribuit sistemului CRIS ca sistem informațional, în special în raport cu sistemul contabil al Comisiei, ABAC, încă nu a fost definit.

(2) Modul de organizare a listelor de coduri folosite pentru datele din sistemul CRIS ar trebui eficientizat, pentru a se garanta că nu există liste duplicate și că valorile din cadrul listelor nu se suprapun. De asemenea, mecanismele actuale de control al calității datelor (verificări, procese) ar trebui revizuite și consolidate, astfel încât să existe instrumente eficace de garantare a fiabilității datelor. Aceste măsuri ar trebui să vizeze, în special, asigurarea eficacității și a eficienței sistemului CRIS în ceea ce privește furnizarea de informații agregate pe țări beneficiare, pe domenii de politici și pe instrumente financiare.


Un număr de inițiative erau în curs de desfășurare în cadrul Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare în vederea eficientizării modului de organizare a listelor de coduri folosite pentru datele din sistemul CRIS (dezvoltarea unui sistem de date de referință, eficientizarea codurilor pentru date și crearea unui dicționar de date). Totuși, inițiativele de eficientiza-re a codurilor folosite pentru datele din sistemul CRIS nu sunt încă finalizate.Controalele privind calitatea datelor din sistemul CRIS au fost consolidate: de exemplu, au fost elaborate o strate-gie privind calitatea datelor și un plan general de calitate a datelor și a fost desemnată o echipă responsabilă de calitatea datelor.

(3) În cadrul proiectelor viitoare de dezvoltare a sistemului CRIS, ar trebui să se acorde atenția cuvenită creșterii ușurinței de utilizare a sistemului, luându-se în considerare numărul mare al utilizatorilor CRIS și diversitatea acestora.

Nu mai prezintă relevanță

Majoritatea proiectelor vizând creșterea ușurinței de utilizare a sistemului CRIS au fost întrerupte la începutul anului 2013, în așteptarea adoptării și a punerii în aplicare de către DG Cooperare Internațională și Dezvoltare a unei noi strategii în materie de tehnologie a informației.

(4) Ar trebui să se stabilească în mod clar responsabilitățile în materie de gestionare a securității datelor CRIS și să se efectueze o evaluare globală a riscurilor legate de tehnolo-gia informației. Ar trebui să se aplice măsurile necesare de precauție, în special în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal și a celor financiare.

Pusă în aplicare în anumite privințe

Responsabilitățile în materie de gestionare a securității datelor din sistemul CRIS au fost clarificate.În perioada 2012-2014, s-au derulat anumite activități de analiză limitată a riscurilor din domeniul tehnologiei informației, dar încă nu s-a realizat o evaluare globală a acestor riscuri în cadrul DG Cooperare Internațională și Dezvoltare. În lipsa unei astfel de analize, nu exista o imagine de ansamblu clară cu privire la riscurile legate de protecția datelor cu caracter personal și a datelor financiare în cadrul sistemelor informatice ale Direcției Generale Cooperare Internațională și Dezvoltare.

36Anexe

Ane

xa IX Politici interne: ajutoarele de stat

1. Raportul special nr. 15/2011 a urmărit să răspundă la întrebarea dacă procedurile Comisiei asigură o gestionare eficace a controlului ajutoarelor de stat.

2. Ajutoarele de stat (care sunt definite la articolul 107 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene) și controlul acestora reprezintă instrumente importante pentru garantarea funcționării pieței interne. Res-ponsabilitatea de ansamblu în materie de control al ajutoarelor de stat revine Comisiei. Pentru a garanta că ajutoarele de stat acordate de statele membre sunt compatibile cu piața internă a Uniunii Europene, statele membre ale UE au obligația ca mai întâi să notifice Comisiei măsurile de ajutor de stat pe care intenționează să le pună în aplicare și să nu acorde ajutoarele de stat până ce nu obțin aprobarea Comisiei.

3. Raportul special al Curții a examinat dacă procedurile implementate de Comisie permiteau gestionarea efica-ce a controlului ajutoarelor de stat. Auditul s-a axat pe organizarea existentă la nivelul Comisiei și pe proce-sele decizionale și de monitorizare din cadrul acesteia, pentru perioada 2008-2010.

37Anexe

Ane

xa IX Recomandările Curții

4. Curtea a recomandat Comisiei să reexamineze modul în care sunt alocate și utilizate resursele aferente activi-tăților sale de coordonare a ajutoarelor de stat, astfel încât să poată întreprinde următoarele măsuri:


(1) Să adopte un rol mai proactiv în relația cu statele membre și să își intensifice eforturile vizând informarea și sensi-bilizarea cu privire la normele aplicabile ajutoarelor de stat, prin diseminarea de bune practici și prin punerea la dispoziție a mai multor îndrumări practice.


DG Concurență a lansat o serie de inițiative, printre care crearea unei rețele de puncte de contact naționale, organizarea de sesiuni de formare și de reuniuni la nivel înalt cu statele membre, publicarea de orientări privind conceptul de ajutor de stat și crearea unei platforme prin intermediul căreia statele membre pot pune întrebări cu privire la interpretarea și punerea în aplicare a ajutoare-lor de stat.

(2) Să își amplifice activitățile de monitorizare, atât în ceea ce privește dimensiunea eșantioanelor, cât și în ceea ce priveș-te sfera acestor activități.


Comisia și-a amplificat progresiv activitățile de monitori-zare, atât în ceea ce privește dimensiunea eșantioanelor, cât și în ceea ce privește implicarea unităților de tratare a dosarelor.

(3) Să organizeze investigațiile ex officio într-un mod mai sistematic și mai precis direcționat, în vederea detectării ajutoarelor ilegale.

Pusă în aplicare integralAdoptarea și utilizarea unor instrumente juridice noi de anchetă fiscală, care au dus la deschiderea mai multor investigații aprofundate.

(4) Curtea a mai formulat următoarele recomandări: în vederea unei mai mari transparențe și a accelerării procesului decizional, Comisia ar trebui să se angajeze în mod ferm să închidă examinările preliminare – fie prin luarea unei deci-zii, fie prin lansarea unei proceduri oficiale de investigare – în termen de un an de la primirea notificării inițiale.


Deși Curtea salută creșterea atenției acordate de condu-cere investigațiilor preliminare aflate în curs de mai mult de nouă luni, cadrul juridic actual permite în continuare Comisiei să continue investigația preliminară atât timp cât consideră că notificarea este incompletă și să amâne deschiderea unei proceduri oficiale de investigare mai transparente.

(5) Comisia ar trebui să reducă cât mai mult posibil numărul solicitărilor de informații transmise statelor membre, limi-tându-se la solicitările care sunt strict necesare în cadrul procesului său decizional.


Ca urmare a raportării constante cu privire la dosarele restante către directorul general adjunct responsabil de ajutoarele de stat și a obligativității de a se obține aprobarea acestuia atunci când se solicită informații suplimentare pentru a treia oară, a fost introdusă limi-tarea cerută de Curte a numărului de solicitări transmise statelor membre.

(6) Pentru a asigura un nivel mai ridicat de securitate juridică pentru toate părțile interesate, Comisia ar trebui să claseze în mod prompt plângerile identificate drept nefondate.


Filtrele introduse grație articolului 20 din noul regulament de procedură ar trebui să reducă în mod semnificativ numărul plângerilor nefondate. Cu toate acestea, impactul acestei modificări nu se face încă simțit pe deplin.

(7) Comisia ar trebui să informeze periodic reclamanții, statele membre și beneficiarii cu privire la evoluția (sau la stagnarea) cazurilor în care sunt implicați și cu privire la rezultatele investigațiilor aferente.


Cu scopul de a informa periodic reclamanții, statele membre și beneficiarii cu privire la evoluția cazurilor în care sunt implicați, se procedează în prezent la transmiterea unor scrisori de informare, în conformitate cu recomandarea.

38Anexe

Ane

xa IX Recomandare Stadiul punerii în aplicare Evaluarea Curții

(8) Comisia ar trebui să reflecteze la posibilele învățăminte care pot fi desprinse din modul în care a răspuns crizei financiare, în vederea unei eventuale îmbunătățiri a meto-delor sale normale de lucru.


DG Concurență a acordat atenția cuvenită învățămintelor care au fost desprinse în urma modului în care au fost gestionate măsurile adoptate în contextul crizei financi-are. Principala lecție învățată a fost necesitatea de a se accelera procesul de analiză și cel decizional. În cadrul proiectului său de modernizare a ajutoarelor de stat, DG Concurență a luat o serie de măsuri pentru a accelera procesul de analiză și cel decizional în cazul dosarelor care nu sunt legate de criză.

(9) Comisia ar trebui să implementeze un sistem mai perfor-mant de înregistrare a timpului de lucru și de informații de gestiune, pentru a putea monitoriza în mod eficace timpul dedicat fiecărui dosar și volumul de lucru al fiecărui responsabil de dosare și pentru a optimiza, astfel, utilizarea resurselor.


DG Concurență a introdus un sistem performant (PETRA – Project Expense Time Reporting Application, aplicație utilizată pentru raportarea timpului de lucru dedicat unui anumit proiect) pentru înregistrarea timpu-lui de lucru și raportarea către conducere.

(10) Curtea a mai formulat următoarele recomandări: Comisia ar trebui să crească gradul de eficiență și de fiabilitate a activităților sale de colectare de date.

Pusă în aplicare în anumite privințe

SARI (State Aid Reporting Interface), Interfața de rapor-tare a ajutoarelor de stat, ca instrument de comunicare între statele membre și Comisie, a devenit operațională la sfârșitul anului 2012, deși există în continuare îmbu-nătățiri în ceea ce privește fiabilitatea sistemului care încă nu au fost introduse, de exemplu, (a) regulile de validare pentru a se evita introducerea unor informații incomplete de către statul membru, (b) înregistrarea diferitelor acțiuni de validare ale utilizatorilor și (c) îmbunătățirea funcționalităților de căutare.

(11) Comisia ar trebui să evalueze în mod regulat impactul ex post al ajutoarelor de stat și al controlului acestor ajutoare asupra întreprinderilor, a piețelor și a economiei în ansamblul ei.


Măsurile luate în domeniul evaluării ex post a impactului ajutoarelor de stat includ publicarea unei metodologii comune pentru evaluarea ajutoarelor de stat și introducerea în noile orientări privind ajutoarele de stat a posibilității de a solicita evaluări.Notă: această recomandare a fost inițial respinsă de Comisie.

39Anexe

Ane

xa X Criterii generale pentru un sistem eficace de urmărire a situației acțiunilor

întreprinse în urma recomandărilor

Întrebări CerințeRAD

Îndeplinită integral

Îndeplinită parțial

Neîndepli-nită

1. Este conceput sistemul de așa manieră încât să ofere informațiile necesare?

(a) Rolul sistemului în arhitectura sistemelor informaționale ale Comisiei este definit, documentat și aprobat. X

(b) Nevoile în materie de informații sunt identificate, analizate și documentate în mod sistematic. X

(c) Arhitectura și concepția sistemului sunt documentate și reflectă nevoile identificate. X

2. Este conceput acest sistem de așa manieră încât să respecte cerințele de documentare pentru sistemele de informa-re financiară?

(a) Documentația tehnică a sistemului include o descriere a conținu-tului fiecărui câmp de date. X

(b) Documentația tehnică a sistemului include o descriere a modului în care sistemul tratează fiecare operațiune. X

(c) Sistemul garantează existența unei piste de audit complete pentru fiecare operațiune. X

3. Este conceput sistemul de așa manieră încât să respecte cerințele în materie de confi-dențialitate, disponibilitate și integritate a informațiilor?

(a) Măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru a se asigura confidențialitatea sunt identificate și documentate, luând în considerare costul punerii lor în aplicare și riscurile reprezentate de prelucrarea și natura datelor din sistem. X

(b) Procedurile pentru alocarea, menținerea și anularea drepturilor de acces sunt aprobate și documentate. X

(c) Sunt stabilite, aprobate și documentate obiective pentru nivelul de disponibilitate al sistemului. X

(d) Disponibilitatea este monitorizată și face obiectul raportării și se iau măsuri adecvate pentru îndeplinirea obiectivelor. X

(e) Există un plan aprobat și documentat pentru salvarea unei copii de siguranță a datelor; acest plan este pus în aplicare și testat cu regularitate. X

(f) Există un plan aprobat și documentat de recuperare în caz de dezastru. X

(g) După caz, sistemul impune aplicarea unor reguli aferente orga-nizației (controale automate privind datele introduse) pentru a îmbunătăți calitatea datelor referitoare la operațiuni. Acestea sunt completate de controale „manuale” adecvate. X

(h) Sunt create categorii de date relevante și se furnizează orientări pentru a se facilita și a se asigura consecvența la înregistrare, extragerea, analiza statistică și raportarea datelor de către utilizatori. X

(i) Calitatea datelor se monitorizează periodic la nivelul sistemului și se iau măsurile adecvate în vederea corectării în mod controlat a deficiențelor identificate.

Nu se aplică1

(j) Rapoartele destinate conducerii și indicatorii care se bazează pe datele din acest sistem fac obiectul unor proceduri adecvate de control al calității. X

1 Nu s-au putut verifica aceste criterii, pe baza informațiilor disponibile.

40Anexe

Ane

xa X

Întrebări CerințeRAD

Îndeplinită integral

Îndeplinită parțial

Neîndepli-nită

4. Este conceput sistemul de așa manieră încât să fie ușor de utilizat?

(a) Sunt disponibile pentru utilizatori o documentație sau fișiere de ajutor complete și actualizate. X

(b) Satisfacția utilizatorilor face obiectul unei monitorizări regulate și feedbackul din partea utilizatorilor este luat în considerare. X

(c) Există instrumente de căutare eficace a datelor și de raportare a acestora la dispoziția utilizatorilor pentru a le permite acestora să obțină informațiile dorite. X

5. Sunt complete informațiile furnizate de sistem?

(a) Toate operațiunile sunt înregistrate doar o singură dată. X

(b) Toate câmpurile relevante de date sunt completate. X

6. Sunt consecvente informațiile furnizate de sistem?

Acelorași date nu li se atribuie valori diferite în alte părți ale sistemului informațional (consecvență internă la nivelul sistemului IT). X

7. Sunt corecte informațiile furnizate de sistem?

Informațiile înregistrate în sistem reflectă situația reală (conform dosaru-lui în format hârtie sau așa cum e observată aceasta direct la fața locului). X

8. Sunt actualizate informațiile furnizate de sistem? Informațiile sunt înregistrate la timp în sistem. X

41Răspunsul Comisiei

Sinteză

IVComisia s-a angajat să garanteze că recomandările formulate de Curte în rapoartele sale speciale și acceptate de Comisie sunt puse în aplicare sistematic și că în urma acestor recomandări se întreprind acțiuni în mod regulat.

Comisia subliniază că cele 3 % din recomandări care au fost evaluate drept „nepuse în aplicare” se referă la o sin-gură recomandare din raportul special nr. 15/2011, care a fost respinsă de către Comisie.

VProcedurile din cadrul aplicației RAD (recomandări, acțiuni, descărcarea de gestiune) au fost instituite și sunt docu-mentate și disponibile. Datele sunt codificate sub responsabilitatea direcțiilor generale și a serviciilor relevante, respectând norme clare privind fluxurile de lucru relevante aferente consultărilor interservicii, validării și aprobării la nivelul ierarhic corespunzător. Direcțiile generale și serviciile au posibilitatea de a încărca documente justificative pentru răspunsurile lor. Aplicația RAD oferă, de asemenea, posibilitatea de a indica stadiul de evoluție al măsurilor luate de Comisie. Noul stadiu pentru recomandări, și anume „puse în aplicare parțial”, a fost instituit și este ope-rațional. Cu toate acestea, Comisia și Curtea pot ajunge la concluzii diferite privind punerea în aplicare efectivă a recomandărilor.

Comisia raportează cu privire la acțiunile întreprinse în urma recomandărilor Curții adresate Comisiei în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și serviciilor și în raportul anual al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar relevant.

VIComisia consideră că mecanismele sale de control sunt conforme cu standardele și cu cele mai bune practici inter-naționale în materie de control.

Cu toate acestea, Comisia se angajează să abordeze și provocările rămase referitoare la sistemul și procedurile afe-rente acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune.

Răspunsul Comisiei 42

Introducere

03Comisia s-a angajat să garanteze că recomandările formulate de Curte în rapoartele sale speciale și acceptate de Comisie sunt puse în aplicare sistematic și că în urma acestor recomandări se întreprind acțiuni în mod regulat. Noul stadiu pentru recomandări, și anume „puse în aplicare parțial”, a fost elaborat și pus la dispoziție de către furnizorul de sistem din cadrul Comisiei și este disponibil.

Punerea în aplicare de către Comisie a celor 44 de recomandări

09Sistemul și procedurile Comisiei aferente acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune acoperă toate rapoartele speciale publicate de Curte care sunt relevante pentru Comisie.

11Comisia s-a angajat să garanteze că recomandările formulate de Curte în rapoartele sale speciale și acceptate de Comisie sunt puse în aplicare sistematic și că în urma acestor recomandări se întreprind acțiuni în mod regulat.

Comisia subliniază că cele 3 % din recomandări care au fost evaluate drept „nepuse în aplicare” se referă la o singură recomandare din raportul special nr. 15/2011, care a fost respinsă de către Comisie.

Caseta 1 – Ameliorări la nivelul reglementării și al monitorizării (a se vedea anexele II și III)Influența limitată a Comisiei asupra prețurilor este consecința logică a abordării orientate către piață și a trecerii, în cadrul politicii agricole comune (PAC), de la sprijinul acordat prețurilor la sprijinul acordat veniturilor, astfel cum au decis Parlamentul European și Consiliul.

Monitorizarea prețurilor la zahăr reprezintă doar un aspect al evaluării globale a pieței zahărului, care vizează atin-gerea atât a obiectivelor PAC, cât și a obiectivelor reformei din 2006 a sectorului zahărului. Aceste obiective nu se referă la influențarea prețurilor.


Auditul sistemelor și al procedurilor prin care Comisia dă curs recomandărilor

Răspunsul comun al Comisiei la punctele 13 și 14Cadrul Comisiei pentru controlul intern și mecanismele de control aferente au fost elaborate în mod specific pentru mediul Comisiei. Acestea se bazează pe bunele practici de la nivel internațional și au drept model cadrul Comitetu-lui Organizațiilor de Sponsorizare a Comisiei Treadway (COSO).

Cadrul Comisiei pentru controlul intern conferă în mod clar conducerii responsabilitatea acțiunilor sistemice între-prinse în vederea abordării problemelor importante identificate prin activitățile de supraveghere.

15Comisia subliniază faptul că ghidurile practice reprezintă orientări cu caracter de recomandare în conformitate cu cadrul internațional de practici profesionale (IPPF) emis de Institutul Auditorilor Interni.

A se vedea, de asemenea, răspunsul Comisiei la punctul 28.

18A se vedea răspunsul Comisiei la punctul 28.

20Aplicația RAD a fost concepută pentru nevoile și finalitățile procedurii descărcării de gestiune. Aceasta oferă infor-mații fiabile, relevante și pertinente care demonstrează stadiul acțiunilor întreprinse de către Comisie în cadrul acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune. Aplicația a fost îmbunătățită în mod constant, printre altele pe baza recomandărilor formulate de Curte și a solicitărilor serviciilor Comisiei. Atunci când va decide cu privire la evoluțiile viitoare ale RAD, Comisia va continua să țină seama de recomandările formulate de Curte.

20 (a)Procedurile din cadrul aplicației RAD, inclusiv linkurile către rapoartele speciale publicate de Curte și către serviciile Comisiei responsabile pentru punerea în aplicare a recomandărilor, sunt instituite, documentate și disponibile. Toate datele sunt codificate sub responsabilitatea direcțiilor generale și a serviciilor relevante, respectând norme clare pri-vind fluxurile de lucru relevante aferente consultărilor interservicii, validării și aprobării la nivelul ierarhic corespun-zător. Direcțiile generale și serviciile au posibilitatea de a încărca documente justificative pentru răspunsurile lor.

20 (b)În conformitate cu propriul cadru de control intern și cu mecanismele de control aferente și pentru cazurile specifice de gestiune partajată în care are un rol de supraveghere, Comisia va reexamina în mod corespunzător aspectele semnificative cu statele membre. Grupul de lucru comun al Comisiei și al Curții are ca obiectiv explorarea modali-tăților prin care să se realizeze o mai bună monitorizare, punere în aplicare și raportare cu privire la acțiunile între-prinse în urma recomandărilor Curții.


20 (c)Comisia și Curtea pot ajunge la concluzii diferite privind punerea în aplicare efectivă a recomandărilor acceptate din rapoartele speciale. Aplicația RAD oferă posibilitatea de a indica stadiul de evoluție al acțiunilor întreprinse de serviciile Comisiei, inclusiv în ceea ce privește data prevăzută pentru finalizare.

20 (d)Comisia raportează cu privire la acțiunile întreprinse în urma recomandărilor Curții adresate Comisiei în rapoartele anuale de activitate ale direcțiilor generale și serviciilor și în raportul anual al Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind acțiunile întreprinse în urma descărcării de gestiune pentru exercițiul financiar relevant.

Comisia recunoaște însă că se mai pot obține îmbunătățiri în ceea ce privește raportarea.

21Prin nota din 16 octombrie 2014 referitoare la lansarea versiunii 6.4 a aplicației RAD, direcțiile generale și serviciile au primit instrucțiuni clare cu privire la noua funcționalitate constând în stadiul „recomandărilor puse în aplicare parțial”. La nivelul tuturor direcțiilor generale și serviciilor, personalul a fost sensibilizat și format cu privire la noul stadiu pentru recomandări („puse în aplicare parțial”).

Comisia consideră că această nouă funcționalitate este utilizată de direcțiile generale și servicii dacă și atunci când este cazul.


Comisia și Curtea pot ajunge la concluzii diferite privind punerea în aplicare efectivă a recomandărilor. Comisia recu-noaște că în cazul recomandărilor pentru care cele două instituții au ajuns la aceeași concluzie cu privire la stadiul punerii în aplicare pot fi realizate îmbunătățiri suplimentare ale procesului prin care se dă curs recomandărilor.

23După cum se afirmă în răspunsul Comisiei la punctul 26 din raportul din 2013 privind acțiunile întreprinse în urma recomandărilor (Raportul special nr. 19/2013), armonizarea categoriilor de evaluare a acțiunilor care răspund reco-mandărilor Curții și care sunt utilizate de Comisie și de Curte ar putea fi una dintre temele viitoarelor discuții dintre cele două instituții.


Cele mai bune practici în ceea ce privește alte sisteme și proceduri

25Aplicația RAD a fost concepută pentru a gestiona coordonarea interservicii în procedura de descărcare de gestiune, răspunsurile relevante ale Comisiei de-a lungul anilor și organizarea conexă a cooperării interservicii din cadrul Comisiei. Deși pot fi realizate îmbunătățiri și actualizări informatice, Comisia este de părere că aplicația RAD este un instrument adecvat pentru a contribui la îndeplinirea cerințelor legate de responsabilitate și de guvernanță în ceea ce privește procedura de descărcare de gestiune.

Concluzii și recomandări


Sistemul și procedurile Comisiei aferente acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune acoperă toate rapoartele speciale publicate de Curte care sunt relevante pentru Comisie.

27A se vedea răspunsurile Comisiei la punctul 20 literele (a), (b) și (c).

28Comisia consideră că aplicația RAD oferă o imagine de ansamblu a tuturor recomandărilor și solicitărilor adresate Comisiei în legătură cu procedura de descărcare de gestiune.

După cum se afirmă în răspunsul Comisiei la punctul 26 din Raportul special nr. 19/2013 privind acțiunile întreprinse în urma recomandărilor, armonizarea categoriilor de evaluare a acțiunilor care răspund recomandărilor Curții și care sunt utilizate de Comisie și de Curte ar putea fi una dintre temele viitoarelor discuții dintre cele două instituții.

În ceea ce privește acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor Curții, Comisia a decis că această sarcină ține de conducere și consideră că independența IAS ar risca să fie compromisă dacă i s-ar conferi această sarcină.


29Comisia consideră că mecanismele sale de control sunt conforme cu standardele și cu cele mai bune practici inter-naționale în materie de control. Cu toate acestea, Comisia se angajează să abordeze și celelalte provocări referitoare la sistemul și procedurile aferente acțiunilor întreprinse în urma descărcării de gestiune.

A se vedea, de asemenea, răspunsul Comisiei la punctul 28.

29 (a)Comisia acceptă această recomandare.

Comisia va evalua posibilitatea de a îmbunătăți informarea cu privire la stadiul punerii în aplicare a acțiunilor întreprinse.

29 (b)Comisia acceptă această recomandare pentru cazurile specifice de gestiune partajată în care are un rol de suprave-ghere. Comisia va trece în revistă în mod corespunzător aspectele importante împreună cu statele membre. Grupul de lucru comun al Comisiei și al Curții are ca obiectiv explorarea modalităților prin care să se realizeze o mai bună monitorizare, punere în aplicare și raportare cu privire la acțiunile întreprinse ca urmare a recomandărilor Curții.

29 (c)Comisia acceptă această recomandare.

Comisia se angajează să continue îmbunătățirea raportării, în cadrul rapoartelor anuale de activitate, cu privire la acțiunile întreprinse.

29 (d)Comisia acceptă această recomandare.

Comisia va realiza o examinare în acest sens cu implicarea tuturor direcțiilor generale și a serviciilor relevante.


Anexe

Anexa IIAgricultură: instrumentele de gestionare a pieței laptelui și produselor lactate

Răspunsurile Comisiei la recomandările Curții (2)Comisia consideră că această recomandare este pusă în aplicare integral.

Crearea de (noi) organizații de producători necesită timp și o dinamică puternică din partea agricultorilor înșiși în ceea ce privește, de exemplu, crearea de organizații de producători și, într-o etapă ulterioară, începerea de negocieri colective. Este posibil ca evoluțiile și perspectivele pozitive ale pieței din 2012 și 2013 să nu fi stimulat fermierii să se alăture organizațiilor de producători.

Pe lângă numeroasele discuții cu statele membre de la nivelul Comisiei și al Consiliului privind punerea în aplicare a „Pachetului privind laptele” la nivel de stat membru (de către autorități și părți interesate), Comisia a promovat în mod activ măsurile în rândul părților interesate, în special al agricultorilor și al organizațiilor de agricultori, cu numeroase ocazii, atât formale, cât și informale (de exemplu, prezentările făcute de reprezentanții Comisiei în cadrul reuniunilor și al evenimentelor).

„Pachetul privind laptele” a fost discutat cu părțile interesate în mod regulat în cadrul grupurilor consultative privind sectorul laptelui, în care organizațiile de fermieri (Copa-Cogeca, Coordonarea Europeană Via Campesina, European Milk Board) dețin un număr important de reprezentanți. De asemenea, în cadrul reuniunilor comune din 2011 și 2012 ale Comitetului de gestionare și Grupului consultativ privind sectorul laptelui, a fost discutat și Pache-tul privind laptele. De asemenea, Comisia a participat la două seminare organizate în 2012 și 2014 de Copa-Cogeca privind punerea în aplicare a dispozițiilor Pachetului privind laptele, prin care se încurajau agricultorii (organizațiile de agricultori) să profite de avantajele Pachetului privind laptele (organizațiile de producători etc.). De asemenea, în cadrul conferinței „SECTORUL PRODUSELOR LACTATE DIN UE: DEZVOLTAREA DINCOLO DE ANUL 2015”, care a avut loc în 2013 și în care au fost reprezentate toate părțile interesate, Pachetul privind laptele s-a numărat printre subiectele discutate.


În conformitate cu principiul subsidiarității, legiuitorii au considerat că identificarea tipurilor de agricultură sau de sectoare agricole care să beneficieze de sprijin prin plăți directe ca urmare a anumitor dificultăți cu care se con-fruntă este de competența exclusivă a statelor membre. Se consideră că statele membre sunt cele mai în măsură să identifice, pe teritoriul lor, regiunile sau sectoarele care se confruntă cu dificultăți și să stabilească prioritățile între diferitele necesități de ajutor specific, luând în considerare, de asemenea, specializarea pe sectoare a regiunilor.

Legiuitorii au decis ca statele membre să includă în fiecare program de dezvoltare rurală o analiză SWOT a situației și o descriere a lacunelor care trebuie abordate în zona geografică vizată de program. Trebuie inclusă, de asemenea, o descriere a strategiei care să demonstreze că se iau în considerare nevoile specifice legate de condițiile specifice de la nivel regional sau subregional și că acestea sunt abordate în mod concret prin intermediul unor combinații de măsuri sau subprograme tematice concepute în mod corespunzător. Statele membre sunt cele care trebuie să indice punctele slabe și amenințările, dacă este cazul, legate de sectorul produselor lactate și să pună la dispoziția agricul-torilor măsuri care să-i ajute să răspundă provocărilor.

În ceea ce privește ecocondiționalitatea și noua „ecologizare” a plăților directe, este necesar ca statele membre să dispună de o anumită marjă de manevră care să le permită să țină seama de necesitățile și constrângerile locale, precum și de aspectele specifice legate de mediu. Prin urmare, acest principiu a fost și continuă să fie aplicat în legislația UE.


Anexa IIIAgricultură: reforma pieței zahărului


Unul dintre obiectivele reformei zahărului din 2006 era respectarea obligațiilor Uniunii care derivă din acordurile internaționale și reflectarea prevederilor internaționale, cum ar fi accesul fără aplicarea de taxe vamale sau de contingente pentru țările cel mai puțin dezvoltate, adoptate în cadrul politicii Uniunii în materie de comerț interna-țional și dezvoltare. Prin urmare, evaluarea Curții potrivit căreia UE este în prezent un importator net și se bazează pe importurile de zahăr nu poate fi considerată contrară obiectivului de garantare a unei aprovizionări corespunză-toare, specificat în tratat.


Comisia a lansat o investigație antitrust, iar statele membre au realizat anchetele necesare în ceea ce privește con-curența din sectorul zahărului. În plus, pe baza simplului fapt că prețurile zahărului în UE în 2015 se află la cel mai scăzut nivel de la începutul reformei, se poate presupune în mod rezonabil că obiectivul prevăzut în tratat, referitor la aprovizionarea cu zahăr la prețuri rezonabile pentru consumatori, este îndeplinit.

Răspuns comun la recomandările (5) și (6)În conformitate cu principiul subsidiarității, responsabilitatea punerii în aplicare a acestor recomandări le revine statelor membre.

Anexa IVAgricultură: măsuri specifice în favoarea regiunilor ultraperiferice și a insulelor din Marea Egee


Indicatorii comuni [astfel cum sunt definiți în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 180/2014] trebuiau să fie colec-tați după prezentarea, în 2014, a rapoartelor anuale din 2013. 2013 a fost un an de tranziție. În timp ce din aceste rapoarte pe 2013 unii indicatori lipseau (70 % din indicatori), în rapoartele din 2014 (primite în 2015) figurează toți indicatorii, deși ar mai fi nevoie de unele îmbunătățiri în rapoartele viitoare.

În mod periodic au loc întâlniri bilaterale, în special în contextul modificărilor programului. În cadrul acestora, ser-viciile Comisiei reamintesc câteva bune practici care trebuie urmate de statele membre, cum ar fi informațiile care trebuie furnizate beneficiarilor, precum și importanța acordată posibilității de a verifica și de a controla măsurile noi.

În plus, formularele standard de raportare pentru statisticile de control ale POSEI/SAI, care trebuiau utilizate înce-pând din 2014, au fost prezentate la 9 iulie 2014 Comitetului de gestionare privind plățile directe și ulterior a avut loc un schimb de informații cu statele membre în vederea adoptării de orientări privind colectarea datelor respective. Aceste date sunt în prezent incluse în raportul anual.



Comisia subliniază că prioritățile de audit sunt stabilite în conformitate cu analizele centrale ale riscurilor, ținându-se cont de resursele de audit disponibile. Comisia subliniază că auditurile măsurilor din cadrul POSEI s-au intensificat în ultimii doi ani, fiind auditate toate statele membre și măsurile relevante (pragul de semnificație).


Indicatorii comuni [astfel cum sunt definiți în anexa VIII la Regulamentul (UE) nr. 180/2014] trebuiau să fie colec-tați după prezentarea, în 2014, a rapoartelor anuale din 2013. 2013 a fost un an de tranziție. În timp ce din aceste rapoarte pe 2013 unii indicatori lipseau (70 % din indicatori), în rapoartele din 2014 (primite în 2015) figurează toți indicatorii, deși ar mai fi nevoie de unele îmbunătățiri în rapoartele viitoare.

Comisia analizează aceste date pe o bază anuală și, dacă este necesar, solicită informații suplimentare din partea statelor membre pentru a îmbunătăți unele dintre datele acestora.

În termen de doi ani, modul de prezentare a indicatorilor comuni de către statele membre s-a îmbunătățit conside-rabil și, în prezent, acest proces se realizează în mod exhaustiv.

Anexa VCoeziune: finanțările acordate prin fondul social european pentru lucrătorii în vârstă


Prioritățile în materie de investiții din Regulamentul privind FSE pentru perioada 2014-2020 definesc, după caz, grupurile-țintă avute în vedere. O prioritate de investiții relevantă se referă la „îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate”. Atunci când aleg această prioritate de investiții, autoritățile de management trebuie să definească țintele privind realizările și rezultatele la acest nivel, pentru a putea defini obiectivul specific, de exemplu în urma unei recomandări specifice țării în cauză. În plus, raportarea anuală (raportul anual de punere în aplicare) va include indicatori comuni, care se referă, printre altele, la grupa de vârstă și la statutul pe piața muncii (adică indicatorul comun pe termen lung al FSE: „participanți cu vârsta de peste 54 de ani care au un loc de muncă, inclusiv cei care desfășoară o activitate independentă, în termen de șase luni de la încetarea calității de participant” [la operațiune]). Comisia consideră că va dispune de suficiente informații pentru a evalua eficacitatea acțiunilor privind lucrătorii în vârstă, la fel ca pentru tinerii șomeri.

Principiul gestiunii partajate – în temeiul căruia statele membre pun în aplicare programele operaționale – nu permite o monitorizare adecvată a rezultatelor-țintă la nivel de proiect. Regulamentul privind dispozițiile comune (Regulamentul 1303/2013), care permite utilizarea unor opțiuni simplificate în materie de costuri, va ajuta însă auto-ritățile de management și beneficiarii să se concentreze pe rezultate la nivel de proiect.

Începând din 2011, Comisia a organizat, în colaborare cu statele membre, evenimente de sensibilizare și de conso-lidare a capacităților cu privire la realizarea evaluărilor de impact contrafactuale. Pentru a oferi sprijin metodologic statelor membre, în 2013 a fost înființat, în cadrul Centrului Comun de Cercetare de la Ispra, un Centru de cercetare privind evaluarea impactului.


Recent au avut loc discuții recurente pe această temă cu autoritățile de management în cadrul parteneriatului de evaluare a FSE.

Comisia a finanțat opt evaluări de impact contrafactuale pilot privind intervenții ale FSE din Spania, Italia (două proiecte), Estonia, Portugalia (două proiecte), Lituania și Slovacia. Rezultatele au fost difuzate în diverse foruri și la o conferință desfășurată la Bruxelles.


Datele privind toți indicatorii – atât cei comuni, cât și cei specifici programului – sunt transmise Comisiei prin mijloace electronice sub forma unui set de date structurate, ca parte a rapoartelor anuale de punere în aplicare, a raportului din 2015 referitor la Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și a raportului final. Aceste date vor permite Comisiei să monitorizeze anual progresele înregistrate în direcția atingerii valorilor-țintă pe grupuri-țintă, iar rata de realizare va putea fi calculată la nivelul priorităților de investiții (costuri/realizări/rezultate).

Efectul asupra ocupării forței de muncă va fi măsurat prin intermediul indicatorilor comuni corespunzători privind rezultatele pe termen mai lung. Măsurarea efectelor nete asupra ocupării forței de muncă se va putea realiza prin evaluările de impact contrafactuale.

Autoritățile de management trebuie să realizeze evaluări ale impactului, însă nu neapărat evaluări contrafactuale. Cu toate acestea, Comisia a promovat utilizarea evaluărilor de impact contrafactuale, prin organizarea de evenimente de sensibilizare și de consolidare a capacităților și prin înființarea Centrului de cercetare privind evaluarea impac-tului. O serie de cursuri de formare și ateliere regionale au fost organizate în statele membre. Sprijinul Comisiei va continua prin facilitarea și desfășurarea unei comunități de practici privind evaluarea de impact contrafactuală.

Anexa VIAcțiuni externe: contribuțiile canalizate prin organizațiile ONU

Răspunsurile Comisiei la recomandările Curții (3)Răspunsul la a doua liniuță:

Comisia consideră că punerea în aplicare a unor astfel de sisteme de informații privind obiectivele de referință în țările afectate de conflicte nu este fezabilă. Motivele trebuie căutate atât la nivelul dificultății de a asigura coerența datelor (care trebuie să fie complete, fiabile și actualizate în mod constant), cât și la nivelul costului relativ ridicat și al raportului negativ cost-eficacitate. Prin urmare, Comisia consideră că acest al doilea punct al recomandării este pus în aplicare.

Anexa VIIIAcțiuni externe: CRIS

Răspunsurile Comisiei la recomandările Curții (1)Rolul de sistem de informații care era prevăzut pentru CRIS, în special în ceea ce privește sistemul contabil ABAC al Comisiei, a fost clarificat în contextul noii strategii pentru sistemele de informații ale Comisiei.

La 12 iunie 2014, Comisia a aprobat o nouă strategie, care prevedea următoarele:

– funcționalitățile financiare ale CRIS urmează să fie înlocuite de ABAC, în măsura posibilului, ca urmare a strategi-ei de raționalizare a Comisiei. Activitățile de întreținere evolutivă ar trebui înghețate pentru a transfera module-le către sistemul ABAC, cu excepția activităților de întreținere evolutivă care contribuie la îmbunătățirea calității datelor, raportare, punerea în aplicare a acțiunilor legate de simplificare și reducerea costurilor de întreținere;


– funcționalitățile CRIS care nu pot fi gestionate în ABAC vor fi incluse într-un viitor sistem operațional (denumit OPSYS), bazat pe o tehnologie modernă care răspunde necesităților operaționale, inclusiv cerințelor referitoare la transparență.

Această strategie este pusă în aplicare în conformitate cu următoarea foaie de parcurs:

– gestionarea garanțiilor este efectuată exclusiv în ABAC începând cu 1.1.2014;

– previziuni financiare: un nou instrument (BPC) a fost pus în aplicare începând din decembrie 2014 și înlocuiește fostul modul de prognoză al CRIS;

– modulele financiare ale CRIS (facturi, plăți, ordine de recuperare, previziuni privind veniturile) vor fi eliminate treptat în aprilie 2016. Modulele financiare din ABAC vor fi utilizate începând cu acea dată. Pentru modulele operaționale Contracte și Decizii, în prezent este în curs o analiză a lacunelor, vizând integrarea în sistemele de cooperare (SYGMA, achiziții publice electronice).

Răspunsurile Comisiei la recomandările Curții (2)Raționalizarea codurilor pentru datele din sistemul CRIS este în curs.

Comisia examinează în prezent gestionarea datelor geografice regionale. Actualmente este în curs de revizuire un proces în trei etape pentru a permite doar codificarea zonelor geografice la nivel de țară (iar nu la nivel de regiuni, cum este cazul în prezent), pentru a deduce automat zona beneficiară CAD din zona beneficiară și pentru a asigura coerența codificării datelor de localizare a acțiunilor.

Comisia reexaminează, de asemenea, lista domeniilor, și va stabili o legătură între această listă redusă și liniile buge-tare utilizate în prezent de către diferite servicii ale Comisiei în CRIS.

În plus, raționalizarea sistemului CRIS în aprilie 2016 va conduce la o raționalizare de facto a codurilor (prin utilizarea codurilor ABAC).

Răspunsurile Comisiei la recomandările Curții (4)Comisia consideră că punerea în aplicare a evoluat către stadiul „pusă în aplicare integral”.

Comisia a semnat un contract specific (nr. de referință 84) la 21 octombrie 2014. Această evaluare a evidențiat ame-nințările la adresa securității și vulnerabilitățile Comisiei și a definit măsuri de atenuare. La 18 decembrie 2014 a fost emis un raport special pe tema securității datelor cu caracter personal și a datelor financiare. Raportul complet de evaluare a securității a fost emis la 30 septembrie 2015.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

Urmărirea acțiunilor întreprinse ca răspuns la rapoartele speciale elaborate de Curte constituie un element indispensabil în ciclul asigurării răspunderii de gestiune și încurajează punerea în aplicare eficace a recomandărilor de către Comisie și de către statele membre. Acest raport prezintă rezultatele celei de a patra examinări de către Curte a modului în care Comisia urmărește punerea în aplicare a unui eșantion de 44 de recomandări formulate în opt rapoarte speciale din perioada 2009-2012. Examinarea realizată de Curte a arătat că 89 % din recomandările sale fuseseră puse în aplicare integral sau în majoritatea privințelor de Comisie, 8 % fuseseră puse în aplicare în anumite privințe, iar 3 % nu fuseseră puse în aplicare.Curtea recomandă Comisiei să procedeze la realizarea anumitor îmbunătățiri la nivelul practicilor sale de urmărire a acțiunilor întreprinse în urma recomandărilor.

raportul privind situația din 2014 a acțiunilor întreprinse în urma … · 2019-09-16 ·...

Documents