raport de activitate al - comunicatii.gov.ro · iv.1. acțiuni întreprinse în conformitate cu...

RAPORT DE ACTIVITATE

AL

MINISTERULUI COMUNICAȚIILOR ȘI

SOCIETĂȚII INFORMAŢIONALE

PENTRU ANUL

2017

2

Cuprins

I. Misiunea instituţiei şi responsabilităţi ... 4

II. Date de contact ... 4

III. Obiective ... 4

IV. Activități realizate și rezultate obținute în anul 2017 ... 5

IV.1. Acțiuni întreprinse în conformitate cu atribuțiile stabilite prin

H.G. 548/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului

Comunicațiilor și Societății Informaționale

... 5

IV.1.1. Derularea Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare 2015 –

2017

... 5

IV.1.2. Proiectul e-Romania 2 ... 12

IV.1.3. Achiziţia dreptului de utilizare de produse software pentru

instituţiile publice

... 15

IV.1.4. Continuarea activităţii Comitetului Tehnico – Economic pentru

Societatea Informațională

... 20

IV.1.5. Comunicări comerciale nesolicitate (SPAM) ... 21

IV.1.6. Avizarea serviciilor societăţii informaţionale ... 22

IV.2. Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene ... 23

IV.2.1. Continuarea „Proiectului Ro-NET - Construirea unei

infrastructuri naţionale de broadband în zonele defavorizate,

prin utilizarea fondurilor structurale”

... 23

IV.2.2. Programul Comunitar CEF TELECOM 2014 – 2020 ... 30

IV.2.3. Proiectele e-CODEX “e-Justice Communication via Online Data

EXchange” și Me-CODEX „Maintenance of e-CODEX (2017 –

2018)”

... 31

IV.2.4. Proiectul „Dezvoltare BRIDGE PKI” ... 33

IV.2.5. Proiectul „Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date

destinate IMM-urilor”

... 35

IV.2.6. Proiectul „eAcademie pentru funcționarii publici” ... 37

IV.2.7. Proiectul ”Monitorizarea și Evaluarea Strategiei Naționale

privind Agenda Digitală pentru România”

... 40

IV.2.8. Proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de

e-guvernare (EGOV)”, cod SIPOCA 20

... 42

IV.2.9. Proiectul „Îmbunătățirea normelor, procedurilor și ... 49

3

mecanismelor necesare Ministerului Comunicațiilor și pentru

Societatea Informațională în vederea continuării dezvoltării

sectorului de comerț electronic (ECOM)”, cod SIPOCA 18

IV.2.10. Proiectul „Sprijin pentru identificarea, gestionarea și

implementarea proiectelor Ministerului Comunicațiilor și

Societății Informaționale finanţate în cadrul axei 2 POC 2014-

2020”

... 52

IV.3. Relaţii internaţionale în domeniul comunicaţiilor, serviciilor

poştale şi societăţii informaţionale

... 58

IV.4. Afaceri europene în domeniul comunicaţiilor şi societăţii

informaţionale

... 59

IV.5. Gestionarea fondurilor structurale – Axa III POS CCE ... 69

IV.6. Indicatori în domeniul comunicațiilor și societății

informaționale

... 81

V. Bugetul instituţiei pentru anul 2017 ... 82

VI. Informaţii legate de procesul de achiziţii publice, achiziţiile

sectoriale şi concesiunile de lucrări şi servicii

... 84

VII. Informaţii despre litigii în care este implicată instituţia ... 93

VIII. Organigrama ... 93

IX. Informaţii despre managementul resurselor umane ... 94

X. Raport de activitate Legea nr. 544/2001, cu modificările şi

completările ulterioare

... 96

XI. Raport de activitate Legea nr. 52/2003, republicată ... 96

XII. Informaţii despre proiecte de acte normative iniţiate de către

instituţie

... 96

XIII. Priorități 2018 ... 97

4

I. Misiunea instituţiei şi responsabilităţi

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale este organ de specialitate al

administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale are rolul de a realiza politica

Guvernului în domeniul comunicaţiilor electronice, serviciilor poştale, securității

cibernetice, tehnologiei informaţiei, societăţii informaţionale și a cadrului național de

interoperabilitate prin reorganizarea Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea

Informațională.

Misiunea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaţionale este crearea

premiselor durabile pentru tranziţia la societatea informaţională şi integrarea României

în piaţa unică digitală europeană.

II. Date de contact

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaţionale

Bulevardul Libertăţii nr. 14, Sector 5, Cod 050706, Bucureşti, România

www.comunicatii.gov.ro

Numerele de telefon, fax, adresele de e-mail pot fi consultate pe site-ul instituției, la

adresa: www.comunicatii.gov.ro/contact/

III. Obiective

La nivelul anului 2017, activitatea ministerului este reglementată prin H.G. nr.

36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicațiilor și Societății

Informaționale.

Obiectivele generale ale Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaţionale

sunt crearea unei societăţi care să permită accesul tuturor cetăţenilor, prin creşterea

capacităţii de utilizare a serviciilor societăţii informaţionale, reformarea modelelor

operaţionale la nivelul administraţiei publice şi creşterea eficienţei operaţionale prin

utilizarea adecvată a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), respectiv

creşterea competitivităţii la nivelul mediului de afaceri prin utilizarea avansată a TIC.

Principalele obiective specifice ale Ministerului Comunicațiilor și Societății

Informaţionale pe parcursul anului 2017 au vizat continuarea modernizării proceselor şi

5

serviciilor administraţiei publice prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiilor; însuşirea acțiunilor stabilite prin Agenda Digitală pentru Europa;

îmbunătăţirea performanţei şi creşterii competitivităţii sectorului TIC prin susţinerea

cercetării-dezvoltării-inovării în acest domeniu; însuşirea tuturor obiectivelor şi

acţiunilor necesare implementării legislaţiei europene care reglementează domeniul

TIC.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale are în coordonare Centrul

Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO (www.cert.ro) și

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti (www.ici.ro).

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale îndeplinește atribuțiile pe

care statul român le are în calitate de acționar la următoarele unități: Compania

Națională „Poșta Română” - S.A., Societatea Națională de Radiocomunicații – S.A.,

Telekom Romania Communications - S.A.

IV. Activități realizate și rezultate obținute în anul 2017

IV.1. Acțiuni întreprinse în conformitate cu atribuțiile stabilite prin H.G. 548/2013,

cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea și funcționarea

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale

IV.1.1. Derularea Planului Sectorial de Cercetare-Dezvoltare 2015 – 2017

În cursul anului 2017 a continuat derularea Planului sectorial de Cercetare-

Dezvoltare 2015 – 2017 pentru cele 10 proiecte care acoperă o sferă de interes major în

domeniul de activitate al MCSI, în baza contractelor multianuale încheiate. Aceste

contracte au fost monitorizate la nivelul Direcției Generale Politici, Strategii și

Reglementări, în anul 2017 fiind livrate fazele aferente, conform termenilor de

referință, după cum urmează:

I) PROGRAMUL „AGENDA DIGITALĂ PENTRU ROMÂNIA – SECȚIUNEA: BROADBAND ȘI

INFRASTRUCTURĂ DE SERVICII ELECTRONICE 2015-2017”

Obiectivul 1: Armonizarea caracteristicilor şi performanțelor infrastructurii de

bandă largă pentru asigurarea cerințelor serviciilor electronice

6

Proiect: „Soluții tehnice, financiare și administrative de asigurare a penetrării

rețelelor NGN în statele membre” - Contractul nr. 138/10.07.2015

Faza IV: Analiza comparativa a solutiilor tehnice, financiare si administrative aplicate

in tarile membre ale UE pentru dezvoltarea retelelor NGN.

În cadrul fazei a IV-a a proiectului s-a realizat un studiu care cuprinde:

- analiza comparativă a soluțiilor tehnice aplicate în tările membre UE pentru

dezvoltarea rețelelor NGN;

- analiza comparativă a soluțiilor tehnice, financiare și administrative aplicate în

tările membre ale UE pentru dezvoltarea rețelelor NGN; documentare privind

modele administrative asociate dezvoltării rețelelor NGN.

Materialul din această fază are ca scop realizarea suportului necesar pentru

studiile privind analiza dezvoltărilor tehnice actuale, analiza soluţiilor şi strategiilor

financiare și administrative aplicate şi/ sau aplicabile care permit introducerea şi

penetrarea reţelelor NGN în ţările membre ale UE.

Studierea și analiza comparativă a soluțiilor adoptate de țările membre UE, privind

implementarea și dezvoltarea rețelelor NGN, coroborat cu prevederile standardelor și

recomandările organismelor ETSI și ITU, au ca obiectiv final realizarea de modele

operaţionale aplicabile în România în condiţii de eficienţă tehnico - economică pentru

introducerea și dezvoltarea rețelelor NGN.

Prevederile documentelor de standardizare și de reglementare europene în

domeniul reţelelor NGN enunță principiile generale pentru introducerea, dezvoltarea şi

penetrarea reţelelor multi - serviciu în funcţie de specificul economico - social şi de

capabilităţile tehnice ale infrastructurilor suport din ţările membre ale UE.

Acestea vor permite, în final, identificarea şi sistematizarea cerinţelor de ordin

tehnic, financiar, dar şi administrativ pentru implementarea reţelelor NGN în statele

membre ale UE.

Faza V: Modele operaționale aplicabile în România în condiții de eficiență tehnico-

economică privind introducerea și dezvoltarea rețelelor NGN.

Obiectivul acestui proiect reprezintă în fapt și obiectivul acestei faze a proiectului

și propune definirea unor recomandări de modele operaționale de implementare și

dezvoltare a rețelelor NGN aplicabile în România, în condiții de eficiență tehnico -

economică în baza analizării și comparării soluților aplicate la nivelul țărilor membre

ale UE în fazele anterioare ale proiectului. Se recomandă să se aibe în vedere

procedurile administrative aplicate pentru dezvoltarea, extinderea și operarea

infrastructurilor suport pentru NGN , dar și mecanismele și politicile publice apte să

7

susțina dezvoltarea rețelelor NGN ca bază pentru furnizarea de servicii electronice

multiple către cetățeni, în condiții de calitate, securitate, optimizare a costurilor și în

acord cu strategiile naționale de dezvoltare pentru îndeplinirea criteriilor din Strategia

naționala privind Agenda Digitală pentru România.

Institutul Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii - I.N.S.C.C. Bucureşti a

realizat toate activităţile cuprinse în Planul de realizare a proiectului, referitoare la

soluțiile tehnice, financiare și administrative de asigurare a penetrării rețelelor NGN în

statele membre, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

Proiect: „Norme tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicații

electronice (inclusiv NGN)” – Contractul nr. 139/10.07.2015

Faza IV: Evaluarea procesului de aplicare a Normelor tehnice şi de implementare a

prevederilor acestora. Studiu şi Raport tehnic. Propuneri de perfecţionare.

În cadrul fazei a IV-a a proiectului s-a elaborat o evaluare a procesului de aplicare

a Normelor tehnice și de implementare a prevederilor acestora, studiu și raport tehnic,

propuneri de perfecționare, prin care s-a avut în vedere urmărirea efectelor aplicării

Normelor ce urmează a fi adoptate, colectarea și sistematizarea informațiilor privind

aplicarea acestora, în condițiile activității practice a principalilor utilizatori, din punct

de vedere al:

- sistematizării și corelării cu cadrul normativ aplicabil, în vigoare, privind

construcțiile civile și comunicațiile electronice;

- lucrărilor edilitare utilizabile și a cerințelor tehnice corespunzătoare;

- sistematizării lucrărilor edilitare care pot fi utilizate pentru instalarea rețelelor de

comunicații electronice;

- cerințele tehnice constructive specific infrastructurii rețelelor de comunicații

electronice.

Cu ajutorul studiilor de caz a putut fi evaluată aplicabilitatea Normativelor

tehnice prin implementarea acestora în situații ce pot exista în activitatea unui

proiectant de rețele de comunicații electronice, identificându-se astfel perfecționările

necesare.

Faza V: Elaborarea variantei finale perfectionata a Normelor

În această fază au fost prezentate propunerile de perfecționare, detaliate și

analizate în cadrul fazei a IV-a ce au fost integrate în cadrul variantei finale,

perfecționate, a Normativelor din faza a V-a. Normativele tehnice, cuprind și stabilesc

caracteristicile constructive, capacitatea minima necesar a fi asigurată de traseele

8

corespunzătoare diferitelor categorii de lucrări de construcții, zonele protective pentru

anumite elemente ale rețelelor de comunicații electronice sau elemente ale

infrastructurii necesare susținerii acestora, procedura de emitere a avizului tehnic care

atestă conformitatea cu aceste norme, aviz necesar în vederea obținerii autorizației de

construire, precum și categoriile de avize și acorduri solicitate pentru autorizarea

lucrărilor de infrastructură a rețelelor publice de comunicații electronice.

Faza a V-a a proiectului reprezintă o sinteză a fazelor precedente, care identifică

și evidențiază perfecționările ce trebuie aduse și reprezintă forma finală a Normelor

tehnice pentru realizarea de infrastructuri de comunicații electronice.

În fazele a IV-a și a V-a proiectul s-a derulat în conformitate cu planul de realizare

prevăzut, fiind îndeplinite toate obiectivele proiectului stabilite conform contractului

pentru aceste faze.



prevederile de reglementare, la definirea cerinţelor tehnice corespunzătoare pe

categorii de lucrări edilitare, la seturile de cerinţe tehnice necesare, la identificarea

asociaţiilor şi autorităţilor prevăzute de Lege şi solicitarea de propuneri, precum şi

primirea, sistematizarea, armonizarea şi luarea în consideraţie a acestora în

conformitate cu prevederile contractului de finanţare.

Proiect: „Tehnologii şi arhitecturi eficiente energetic pentru reţele de de

comunicații NGN” - Contractul nr. 141/10.07.2015

Faza 4: Studiu privind modelele de exploatare a retelei de acces la satelit utilizabile

in dezvoltarea retelelor NGN

Având în vedere situația actuală, problemele care au fost propuse pentru

rezolvare în domeniul tematicii proiectului au fost:

- analiza standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN;

- prezentarea documentelor Uniunii Europene privind cerințele de eficiență

energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului 2020;

- prezentarea de soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN;

- prezentare și evaluare a modelelor de arhitecturi NGN eficiente energetic;

- manual de prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic pentru

rețelele de comunicații NGN.

În cadrul acestei faze a proiectului s-au realizat:

- Studiu de prezentare și evaluare a modelelor de arhitecturi NGN eficiente energetic;

9

- Manual de prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic pentru

rețelele de comunicații NGN.

Studiul realizat în cadrul Fazei 4 a proiectului cuprinde prezentarea de modele

de arhitecturi NGN eficiente energetic. În cadrul acestei faze s-au prezentat arhitecturi

pentru rețele de comunicații de generație viitoare, incluzand rețelele NGN dar și rețele

de comunicații mobile de generație următoare și anume 5G. După ilustrarea unor

posibile soluții de distribuție pentru rețele s-au prezentat modele arhitecturale pentru

rețele de acces NGN (NGAN) bazate pe fibră optică. Toate acestea s-au considerat din

punct de vedere al creșterii eficienței energetice.

Acest studiu realizat în cadrul Fazei 4 cuprinde și o evaluare a modelelor de

arhitecturi NGN eficiente energetic, precum și o evaluare a modelelor de arhitecturi

pentru rețelele de acces bazate pe fibră optică eficientă energetic.

De asemenea, în cadrul acestei faze a proiectului s-a elaborat un manual de

prezentare privind tehnologiile și arhitecturile eficiente energetic pentru rețelele de

comunicații NGN care cuprinde :

- analiza standardelor și reglementărilor aplicabile rețelelor NGN;

- prezentarea documentelor Uniunii Europene privind cerințele de eficiență

energetică, aplicabile industriei comunicațiilor, în perspectiva anului 2020;

- soluții de eficientizare energetică a rețelelor NGN;

- modele de arhitecturi NGN eficiente energetic și evaluarea acestora.

Obiectivul proiectului a fost acela de a asigura suport tehnic pentru deciziile

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în domeniul Bradband și de

Infrastructură de servicii electronice, iar ca obiectiv specific s-a urmarit armonizarea

caracteristicilor și performanțelor infrastructurii de bandă largă pentru asigurarea

cerințelor serviciilor electronice.

Obiectivul 2: Reţele de comunicaţii prin satelit

Proiect: „Cercetări în domeniul comunicațiilor prin satelit” - Contractul nr.

140/10.07.2015

Faza IV: Studiu privind modele de incorporare și soluții de configurare a conexiunilor

de satelit la stații și rețele mobile terestre.

În cadrul acestei faze a proiectului au fost prezentate diverse aspecte privind:

- Organizarea stațiilor terestre;

- Caracterizarea subsistemelor RF și de antena ale rețelelor mobile terestre;

10

- Caracterizarea subsistemului de comunicații;

- Caracterizarea subsistemului interfață de rețea.

Faza V: Studiu privind modelele de exploatare a retelei de acces la satelit utilizabile

in dezvoltarea retelelor NGN

Obiectivele și activitățile acestei faze au constat în :

- prezentarea rețelelor NGN;

- arhitectura centrată pe satelit cu agent QoS;

- arhitectura centrată pe stație terestră cu asigurare QoS;

Pentru atingerea obiectivelor acestei faze, au fost prezentate:

- definirea agentului QoS și rolul său în comunicații;

- NGN și comunicațiile prin satelit;

- soluții de bandă largă cu sateliți;

- calitatea serviciilor de bandă largă prin satelit;

- cerințe QoS pentru rețea IP;

- scenarii și arhitecturi QoS pentru rețele BSM;

- arhitectura funcțională QoS pentru rețeaua BSM;

- stația terestră și modelul QoS;

- arhitectura QoS la nivelul stației terestre;

- scenarii de funcționare.



cercetările în domeniul comunicațiilor prin satelit, în conformitate cu prevederile

contractului de finanţare.

II) PROGRAMUL „AGENDA DIGITALĂ PENTRU ROMÂNIA – SECȚIUNEA: SERVICII

ELECTRONICE 2015 – 2017”

Obiectivul 1: Facilitarea condițiilor necesare funcționării serviciilor de e-

Guvernare, Interoperabilitate, Securitate Cibernetică, Cloud Computing, Open

Data, Data și Mediile Sociale, prin corelarea liniilor strategice de dezvoltare în

adaptarea contextului național la standardele/recomandările Europene

Proiectul Big Data: „Utilizarea tehnologiilor Big Data în sistemele informaționale

guvernamentale” - Contractul nr. 143/10.07.2015

11

În anul 2017 au fost elaborate și recepționate de către Ministerul Comunicațiilor și

Societății Informaționale următoarele livrabile:

- raport “Impactul tehnologiilor Big Data pentru dezvoltarea sistemelor informaţionale

guvernamentale” aferent Etapei 3 – Faza I a proiectului ,,Utilizarea tehnologiilor Big

Data în sistemele informaționale guvernamentale”;

- “Studiu referitor la abordarea Big Data în sectorul public” aferent Etapei 4 a

proiectului ,,Utilizarea tehnologiilor Big Data în sistemele informaționale

guvernamentale”.

Proiect e-Guvernare și Interoperabilitate: „Propuneri de soluții în implementarea

Cadrului European de Interoperabilitate la nivel național – exemple de bune

practici din State Membre ale Uniunii Europene” - Contractul nr. 145/10.07.2015;

În anul 2017 a fost elaborat și recepționat de către Ministerul Comunicațiilor și

Societății Informaționale următorul livrabil:

- ”Elaborarea propunerilor de soluții privind implementarea Cadrului European de

Interoperabilitate, la nivel național” aferent Etapei III - Faza 2.

Referitor la Etapa III - Faza 1, ”Elaborarea propunerilor de soluții privind

implementarea cadrului european de interoperabilitate, la nivel national”, MCSI a

transmis către prestator o solicitare de refacere a livrabilulul aferent acestui proiect.

Proiect Securitatea Cibernetică – Securitatea Rețelelor și a Sistemelor Informatice:

„Scenarii și soluții privind soluționarea incidentelor de securitate – gestionarea

incidentelor la nivel național cu potențial impact la scară largă” – Contractul nr.

146/10.07.2015;



- raport “Realizarea unor scenarii și soluții privind soluționarea incidentelor de

securitate - gestionarea incidentelor la nivel național cu potențial impact la scară

largă”, aferent Etapei 3 – Faza I;

- “Realizarea unor scenarii și soluții privind soluționarea incidentelor de securitate

(planuri de acțiune destinate asigurării securității cibernetice) Faza II – proiectare

componentă schimb de informații”, aferent Etapei 3 - Faza II.

12

Proiect: „Soluții privind identificarea și autentificarea pentru realizarea

comunicării electronice între instituții publice şi cetățeni sau mediul de

afaceri” - Contractul nr. 147/10.07.2015;



- “Identificarea celor mai bune practici pentru identificarea și autentificarea la

infrastructurile publice”, aferent Etapei 3.

Obiectivul 2: Facilitarea condițiilor necesare utilizării TIC în Educație,

Sănătate, Cultură și e-Inclusion

Proiectul TIC în Sănătate: „Analiză comparativă a soluțiilor e-Health în statele

membre și modele de succes pe plan mondial” - Contractul nr. 142/10.07.2015.



- raport “Identificarea impactului în România a soluțiilor și bunelor practici studiate și

furnizarea unei foi de parcurs pentru dezvoltarea de noi soluții de eHealth”, aferent

Etapei 3.

Obiectivul 3: e-Commerce, Cercetare – Dezvoltare și Inovare în TIC

Proiectul Cercetare – Dezvoltare și Inovare în TIC: „Dezvoltarea de produse și

servicii inovative care să deservească cele 10 sectoare identificate în domeniul

Smart Specialization” - Contractul nr. 144/10.07.2015.



- “Recomandări privind utilizarea soluțiilor de portofoliu pentru dezvoltarea de

produse și servicii TIC inovative din sectoarele SI”, aferent Etapei 3.

IV.1.2. Proiectul e-Romania 2

La data de 23.06.2010 s-a încheiat Contractul nr.105/23.06.2010 între Ministerul

Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale şi S.C. Omnilogic S.R.L. având ca obiect

realizarea aplicaţiei/portalului e-România 2,a cărui valoare totală se ridică la suma de

52.057.628 lei (TVA inclus), contract prin care Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii

13

Informaţionale a devenit proprietar al echipamentelor hardware şi software, cu drept

de autor asupra software-ului de aplicaţie ce constituie aplicaţia/ portalul e-România 2

în integralitatea acesteia.

La data de 10.01.2014, în urma acceptanţei finale, portalul e-România 2 a intrat in

perioada de exploatare, MCSI beneficiind, cu titlu gratuit, din partea integratorului

S.C. Omnilogic S.R.L., de asistenţă, mentenanţă şi garanţie extinsă asupra softului şi

echipamentelor din cadrul platformei e-România, conform clauzelor contractuale, pe o

perioadă de 36 luni de la data acceptanţei, respectiv începând cu data de 10.01.2014 şi

până la data de 24.12.2016.

Portalul este accesibil online la adresa www.portaleromania.ro.

Portalul e-România, a fost proiectat să cuprindă cel mai amplu conţinut

informaţional despre România, asigurând un set de funcționalități principale și derivate,

structurate pe următoarele arii de interes: informarea cetățeanului, colaborarea între

cetățean și autoritatea publică, colaborarea între autoritățile publice și aspecte

administrative și de securitate a informației.

Portalul are o adresabilitate către toate instituţiile publice centrale şi locale,

operaţiunea de actualizare a informaţiilor din portal este un proces deschis şi dinamic

la îndemana utilizatorilor acestui instrument.

În ceea ce priveşte publicarea conţinutului propriu-zis, fiind vorba de un conținut

informațional vast (instituții, organizații, asociații, școli din întreaga țară structurat la

nivel national, județean, local etc.), aplicaţia/portalul eRomânia promovează

principiile descentralizării și al subsidiarității. Astfel, într-o primă etapă, au fost

publicate informații minimale despre toate localitățile, instituțiile, organizațiile din

România și ulterior MCSI a demarat mai multe etape de promovare a acestuia și de

cooptare a tuturor instituțiilor, organizațiilor, asociațiilor din țară in vederea

îmbogățirii conținutului informațional. Viziunea şi dorinţa MCSI a fost aceea a unei

instituții responsabile care a dorit să creeze o rețea de utilizatori autorizați ai fiecărei

instituții, organizații, asociații din România, fiecare dintre aceștia urmând să publice

informații corecte, complete și constant actualizate despre entitatea pe care o

reprezintă.

De asemenea, portalul oferea posibilitatea instituțiilor să comunice direct cu

cetățenii prin crearea, în interiorul portalului, de site-uri proprii, fără niciun cost.

Informațiile existente în aplicaţie/portal urmau a fi actualizate și diversificate

direct de către autoritățile publice și comunitățile locale, pentru a reflecta cât mai

14

corect și operativ atât specificitatea zonei geografice cât și activitățile proprii, și care

vor fi responsabile pentru conținut după momentul lansării.

În anul 2015, la solicitarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din

cadrul Ministerului Afacerilor Externe, privind crearea unei platforme de comunicare

pentru membrii Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru Românii din Străinătate,

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale împreună cu reprezentanţii SC

Omnilogic SRL au acordat asistenţă reprezentantilor MAE în realizarea unei pagini de

prezentare şi folosirea platformei de comunicare pentru specialiştii din administraţia

publică. Pagina de prezentare creată, a fost pusă la dispoziţia reprezentanţilor

instituţiilor membre ale Consiliului Consultativ Interinstituţional pentru Românii din

Străinătate pentru testare, MAE nefăcând-o publică până la acest moment.

La nivelul MCSI, s-a avut in vedere utilizarea funcţionalității de construcţie pagină

portal, funcţionalitate care poate contribui la realizarea fără costuri a unei pagini

Web. Prin intermediul acestei pagini web s-a dorit promovarea soluţiilor disponibile

pentru susţinerea mediului de afaceri din România. Totodată, vor fi prezentate

funcţionalităţile următoarelor proiecte: One Stop Shop, Punctul unic de contact,

Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date destinate IMM-urilor, BRIDGE PKI.

În cursul anului 2016, MCSI a întreprins demersuri pentru a asigura în continuare

funcționarea portalului e-România în condițiile în care, la data de 15.01.2015, s-a

încheiat perioada în care MCSI a beneficiat de serviciile curente de monitorizare a

funcționării din punct de vedere tehnic (soft & hard).

Cu toate acestea, față de complexitatea și capacitatea portalului și de

multitudinea de funcționalități pe care acesta le oferă, s-a constatat că portalul este

insuficient utilizat.

În anul 2016, la nivelul Ministerul Comunicaţiilor şi Societatii Informaţionale a fost

reconstituit Comitetul Director pentru Operaționalizarea Proiectelor (CDOP), care își

propune acțiuni de promovare/ operaționalizare a portalului, coordonarea modului de

operaţionalizare a portalului pe baza propunerilor venite din partea membrilor echipei

de coordonare a proiectului şi a celorlalţi factori din cadrul MCSI.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societatii Informaţionale a demarat o nouă acțiune de

promovare/ revitalizare a portalului, fiind transmise adrese catre Consiliile Judeţene,

Instituţia Prefectului, Primaria Capitalei şi Primariile de sector, Ministere, prin care au

fost informaţi cu privire la functionalităţile portalului e-Romania cât şi asupra

beneficiilor acestora (reducere de costuri, crearea gratuită de pagini de prezentare

având toate facilităţile necesare inclusiv de securitate) și solicitarea nominalizării unei

15

persoane din cadrul instituţiei care să asigure legatura directă cu echipa de

administrare e-România.

În urma acestui demers întreprins în cursul anului 2016, s-au primit nominalizari de

persoane pentru asigurarea legăturii directe cu echipa de administrare e-Romania, iar

în cursul anului 2017 situatia se prezintă astfel:

La data de 17.05.2016 aplicația e-Romania număra 189.124 vizitatori, iar la ora

actuală sunt 230.747 de vizitatori.

La data de 17.05.2016 erau inrolate un numar de 360 persoane iar la momentul

actual sunt 900 persoane inrolate.

S-au primit 838 nominalizari de persoane de la UAT-uri și institutii publice

deconcentrate din care s-au inrolat 540 persoane.

Pentru asigurarea operaționalizării, funcționarii și operarii în condiții optime a

aplicației/ portalului e-Romania, este nevoie de demararea unui proces de reverificare

a funcţionalităţilor şi de reactualizare a datelor din portalul e-Romania, activitate la

care se va solicita sprijinul unor reprezentanţi cu experiență generală în domeniul IT

(monitorizare, administrare servere Linux și Windows, storage), pe tehnologie IBM și

Oracle ai Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București şi,

sperăm şi sprijinul unor reprezentanţi calificaţi din partea implementatorului.

La începutul anului 2017, membrii CDOP au analiza posibilitatea ca portalul e-

România sa fie utilizat ca platformă suport pentru Centenarul 2018, sens în care au

purtat o serie de discuții cu reprezentanții Ministerului Culturii pentru ca platforma să

fie tansferată cu titlu gratuit.

La finalul anului 2017, echipa tehnică a constatat faptul că portalul e-România nu

poate fi accesta on-line, iar în cadrul CDOP s-a luat decizia de a se achiziționa Servicii

de consultanță hardware pentru evaluarea platforme e-România.

În acest context, membrii CDOP urmează să ia o decizie privind modalitatea de

rezolvarea a situației existente și alocarea unui buget care să asigure revitalizarea

acestuia.

IV.1.3. Achiziţia dreptului de utilizare de produse software pentru instituţiile

publice

Având în vedere Memorandumul cu tema ,,Măsuri necesare pentru utilizarea

licenţelor Microsoft în instituţiile publice beneficiare şi sistemul educaţional”,

Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, prin H.G. nr. 460/2009 i-a fost

16

atribuită competenţa de a desfăşura procedura de licitaţie deschisă, licitaţie restrânsă

sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de participare, după caz, în vederea

încheierii unui acord-cadru ce avea ca obiect achiziţia dreptului de utilizare de produse

software prin închiriere cu opţiune de cumpărare. S-a mandatat Ministerul

Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, în numele Guvernului, să desfăşoare

procedura de achiziţie publică.

În urma desfăşurării procedurii de licitaţie deschisă, în baza H.G. nr.460/2009 şi

cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de

achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de

concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, la data de 12.08.2009,

a fost încheiat acordul cadru cu câştigătorul licitaţiei.

În baza H.G. nr. 460/2009 pentru atribuirea competenţei Ministerului

Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale de a desfăşura procedura de licitaţie

deschisă, licitaţie restrânsă sau negociere cu publicare prealabilă a unui anunţ de

participare, după caz, în vederea încheierii unui acord-cadru ce are ca obiect achiziția

dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opțiune de cumpărare,

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a desfășurat procedura de licitație

deschisă pentru achiziționarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere

cu opțiune de cumpărare.

În urma procedurii de licitație publică, desfășurată în conformitate cu prevederile

O.U.G. nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor

de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, a fost

desemnata câștigătoare Asocierea formata din D-Con.Net.AG - lider asociere, D-Con.Net

GMBH - membru asociere, Comsoft Direct AG - membru asociere, Bechtle Holding

Scweitz AG - membru asociere şi Dim Soft S.R.L. - membru asociere, fiind încheiat

Acordul Cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 și ulterior, contracte subsecvente prin

care s-a asigurat închirierea produselor software pentru instituțiile publice.

La data de 30.04.2013, a fost semnat Contractul de furnizare produse nr.37/2013

(RO/41 din data de 03.04.2013), contract subsecvent Acordului cadru de furnizare

nr.32/12.08.2009, între Ministerul pentru Societatea Informaţională (actualmente

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale) şi Asocierea formata din D-

Con.Net.AG (lider asociere), D-Con.Net GMBH (membru asociere), Comsoft Direct AG

(membru asociere), Bechtle Holding Scweitz AG (membru asociere) şi Dim Soft S.R.L.

(membru asociere).

17

Obiectul contractului îl constituie livrarea drepturilor neexclusive de utilizare pe

durată nelimitată (licenţe perpetue) a produselor software Microsoft, ai căror utilizatori

sunt instituţiile publice din aparatul central (ministere și autorități publice).

La data de 06.06.2013, D-Con.Net.AG (lider asociere) a emis factura numărul RO-

04, potrivit căreia a fost stabilit următorul grafic de efectuare a plăților:

1. Tranșa I – 24-31.10.2013 – 11.084.730,86 Euro

2. Tranșa II – 24-31.10.2014 – 11.084.730,86 Euro

3. Tranșa III - 24-31.10.2015 – 11.084.730,86 Euro.

În acest sens, Ministerul a achitat conform graficului de plată la data 30.10.2013,

tranșa I în valoare de 11.084.730,86 euro, prezentându-se toate documentele

justificative pentru efectuarea plății, respectiv certificatul de rezidenta fiscala emis pe

numele D-Con.Net.AG, anexat la prezenta.

La data de 31.10.2014 trebuia efectuată plata tranșei a II, aferenta contractului

care face obiectul cauzei mai sus menționate, însă instituția noastră s-a aflat în

imposibilitate de efectuare a plații din urmatoarele motive:

Ministerul în calitate de autoritate publică este obligată în realizarea interesului

public legitim să asigure și să vegheze la respectarea principiului priorității interesului

public față de principiul libertății contractuale.

În cadrul oricărei instituții publice îndeplinirea condițiilor de plată este supusă

verificărilor cotrolorului financiar delegat din cadrul Ministerului Finanțelor Publice.

Astfel, prima plată efectuată în cadrul contractului a fost supusă unei astfel de

verificări și a făcut totodată și obiectul de control al Curții de Conturi. În consecință și

următoarele plăți aferente contractului trebuiau să îndeplinească aceleași condiții care

au justificat efectuarea primei plăți.

Având în vedere că plata incumbă unei instituții publice, aceasta trebuie efectuată

cu respectarea prevederile actelor normative specifice în domeniu: Codul fiscal, Legea

privind finanțele publice nr.500/2002, Ordinul ministrului finanțelor publice nr.

1792/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea

ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, precum și organizarea, evidența

și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

De asemenea, în cadrul procedurii de plată trebuie respectate și îndeplinite

condițiile specifice ce decurg din legislația specifică aplicabilă, respectiv:

- plata se efectuează în termenul de valabilitate al contractului;

- documentele ce stau la baza plății, respectiv contractul, factura, certificatul de

rezitrebuie să cuprindă informații actuale;

18

- trebuie să existe identitate între părțile contractuale și documentele depuse în

susținerea plății.

La data scadenței celei de-a doua tranșe aceste condiții nu au fost îndeplinite,

Ministerul nefiind notificat de către contractant cu privire la modificările intervenite.

I. Întrucât la momentul efectării plății celei de-a doua tranșe au fost constate o

serie de nereguli, la finalul anului 2014, Ministerul a promovat o acțiune în instanță, în

contradictoriu cu părțile contractante (D-Con.Net.AG -D-Con.Net GMBH, Comsoft Direct

AG, Bechtle Holding Schweitz AG, Dim Soft S.R.L.) și Unicredit Tiriac Bank, pe rolul

Tribunalului București fiind înregistrat Dosarul nr. 45482/3/2014.

După ce instanța de fond ne-a respins acțiunea, prin Hotarârea nr. 1174/2017 din

14.03.2017 Curtea de Apel București a admis recursul promovat de MCSI dispunând:

Casează în parte sentinţa recurată nr. 7979/13.11.2015 pronunţată de Tribunalul

Bucureşti Secţia a II a CAF.

Rejudecând cererea de suspendare a executării contractului întemeiată pe

dispoziţiile OUG nr 34/2006, admite cererea şi dispune suspendarea executării

contractului de furnizare produse nr. 37/30.04.2013 în ceea ce priveşte plata tranşei

a doua de preţ, până la soluţionarea definitivă în fond a prezentei cauze.

Reţine spre rejudecare în fond cererea de chemare în judecată, fixând termen de

judecată cu citarea părţilor la data de 29.05.2017, complet 1R, orele 9.00, Sala E01.

Menţine sentinţa recurată în ceea ce priveşte soluţiile următoare: respingerea ca

inadmisibilă a cererii de suspendare a executării contractului întemeiată pe art. 14

şi art. 15 din Legea nr. 554/2004; respingerea ca neîntemeiată a excepţiei lipsei de

interes cu privire la cererile având ca obiect: - obligarea noilor membri ai asocierii

de face dovada asumării tuturor obligațiilor ce le revin prin contract, precum şi

prezentarea acceptului din partea celorlalţi membri ai asocierii privind

deţinerea/atribuirea calităţii de lider al asocierii către noul membru al asocierii

care a rezultat în urma modificărilor/schimbărilor în structura asocierii; - obligarea

pârâţilor de a prezenta documente care să ateste că în prezent cel putin unul dintre

membrii noii asocieri deţine calitatea de reseller autorizat de Microsoft; - obligarea

membrilor noii asocieri de a notifica reclamantul cu privire la toate modificările

survenite şi justificarea detaliată a acestora; - obligarea pârâţilor să pună la

dispoziţia reclamantului certificatul de rezidenţă fiscală aferent beneficiarului

plăţii; respingerea ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate

procesuală pasivă, a cererilor formulate în contradictoriu cu pârâta Unicredit Bank

19

SA, având ca obiect: - obligarea noilor membri ai asocierii de face dovada asumării

tuturor obligațiilor ce le revin prin contract, precum și prezentarea acceptului din

partea celorlalţi membri ai asocierii privind deţinerea/atribuirea calităţii de lider al

asocierii către noul membru al asocierii care a rezultat în urma

modificărilor/schimbărilor în structura asocierii; - obligarea pârâţilor de a prezenta

documente care să ateste că în prezent cel puțin unul dintre membrii noii asocieri

deţine calitatea de reseller autorizat de Microsoft; - obligarea membrilor noii

asocieri de a notifica reclamantul cu privire la toate modificările survenite și

justificarea detaliată a acestora. Definitivă.

II. Întrucât la momentul efectării plății celei de-a treia tranșe au fost constate o

serie de nereguli, la finalul anului 2015, Ministerul a promovat o acțiune în instanță, în

contradictoriu cu părțile contractante (D-Con.Net.AG -D-Con.Net GMBH, Comsoft Direct

AG, Bechtle Holding Schweitz AG, Dim Soft S.R.L.) și Unicredit Bank pe rolul

Tribunalului București fiind înregistrat dosarul nr. 47350/3/2015, acțiune prin care se

solicită:

- obligarea pârâților de la pct.1 de a încheia cu Ministerul Comunicațiilor și pentru

Societatea Informațională un act adițional la contractul de furnizare produse

nr.37/2013 ( RO/41 din data de 03.04.2013), atribuit conform prevederilor OUG nr.

34/2006, care să conțină prevederi referitoare la schimbările intervenite în

structura Asocierii și modalitatea de efectuare a plăților;

- obligarea pârâților de la pct.1 de a prezenta documente care să ateste că în prezent

cel puțin unul din membrii noii Asocieri deține calitatea de reseller autorizat de

Microsoft, condiție minimă și obligatorie în procedura de atribuire și de asigurare a

valabilității contractului până la data încetării acestuia;

- obligarea pârâților să pună la dispoziția Ministerului toate înscrisurile necesare

efectuării plății, în condiții de legalitate, respectiv:

- prezentarea acceptului tuturor membrilor Asocierii cu privire la beneficiarul de

drept al tranțelor de plată ce rezultă din contractant;

- prezentarea contractului de factoring încheiat între Asociere și UniCredit Bank,

actualizat ca urmare a modificărilor intervenite în structura Asocierii;

- exonerarea Ministerului de la plata penalităților de întârziere, întârziere cauzată de

imposibilitatea de plată din culpa pârârâților, de la data scadentă a plății până la

momentul efectuării acesteia, respectiv:

20

- constatarea inexistenței dreptului de creanță al pârâților cu privire la

penalitățile de întârziere aferente celei de-a III-a tranșe de plată, ca urmare a

neîndeplinirii clauzelor contractuale de către pârârâți;

- suspendarea executării contractului nr. 37/2013 (RO/41 din data de 03.04.2013)

până la soluționarea cauzei pe fond.

La termenul de judecată din data de 19.09.2016 dosarul 47350/3/2015 a fost

suspendat până la soluţionarea definitivă a Dosarului nr.45482/3/2014.

III. Prin cererea de chemare în judecată formulată de către UniCredit Bank S.A. în

dosarul nr. 716/3/2017 aflat pe rolul Tribunalului București aceasta solicită obligarea

noastră la plata:

sumei de 22.169.461,72 Euro în echivalent lei la data plății, reprezentând ultimele

două tranșe egale din prețul Contractului de furnizare poduse nr.

37/30.04.2013/RO41/03.04.2013;

sumei de 13.733.982 Euro în echivalent lei la data plății, compusă din penalitățile de

întârziere în cuantum de 8.889.954 Euro datorate pentru întârzierea la plată a

tranșei a doua de preț în perioada 31.10.2014 – 10.01.2017 (și în continuare până la

data plății efective), și din penalitățile în cuantum de 4.844.027 Euro, în echivalent

lei la data plății, datorate pentru întârzierea la plata tranșei a treia de preț în

perioada 01.11.2015 – 10.01.2017 (și în continuare până la data plății efective),

conform art. 9.3 din Contractul de funizare produse nr. 37/30.04.2013.

IV.1.4. Continuarea activităţii Comitetului Tehnico – Economic pentru Societatea

Informațională

Comitetul Tehnico – Economic pentru Societatea Informațională a fost înfiinţat

prin HG nr. 941/2013, fiind organism interinstituţional compus din reprezentanţi cu

rang de secretar de stat care asistă Ministerul Comunicaţiilor şi Societății

Informaționale în scopul elaborării politicii guvernului în domeniul Societăţii

Informaţionale, monitorizării implementării acesteia şi al corelării cu politicile

europene.

Comitetul Tehnico - Economic avizează:

21

- strategiile şi proiectele de informatizare ale instituţiilor publice în vederea asigurării

interoperabilităţii sistemelor informatice şi a eliminării finanţărilor multiple şi

suprapunerilor funcţionale;

- proiectele care implică soluţii IT&C şi pentru care se solicită garanţii

guvernamentale;

- conformitatea proiectelor care implică soluţii IT&C cu obiectivele Strategiei "Agenda

digitală pentru România" şi cu Strategia naţională de securitate cibernetică, iniţiate

de instituţiile publice, astfel cum sunt definite de Legea nr. 500/2002 privind

finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de

companiile/societăţile naţionale sau societăţile reglementate de Legea nr. 31/1990,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la care statul este acţionar

unic ori majoritar.

Specificaţiile tehnice aferente caietelor de sarcini, respectiv proiectele tehnice şi

studiile de fezabilitate se supun avizului Comitetului Tehnico - Economic, astfel:

a) înainte de demararea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică,

proiectele ce implică soluţii IT&C cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de

2.500.000 lei finanţate din fonduri naţionale;

b) înainte de depunerea cererii de finanţare la autorităţile competente, precum şi

înainte de demararea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică,

proiectele ce implică soluţii IT&C cu o valoare nominală sau cumulată mai mare de

2.500.000 lei finanţate din fonduri europene.

În anul 2017, activitatea Comitetului Tehnico – Economic pentru Societatea

Informațională (CTE), a continuat, pe baza aceleiași H.G.941/2013, comitetul a evaluat

un număr de 84 de proiecte și a avizat 58 de proiecte care implică soluţii IT&C cu

obiectivele Strategiei Agenda Digitală pentru România şi cu Strategia naţională de

securitate cibernetică, iniţiate de instituţiile publice.

IV.1.5. Comunicări comerciale nesolicitate (SPAM)

Conform prevederilor H.G. nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, art.4 alin. 1 (56), Ministerul

Comunicaţiilor şi Societății Informaționale exercită atribuţii specifice în domeniul

tehnologiei informaţiei, respectiv ,,supravegherea şi controlul respectării prevederilor

legale din domeniul comerţului electronic, în calitate de autoritate de reglementare şi

22

supraveghere, în conformitate cu prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul

electronic, republicată”.

În acest sens, în cursul anului 2017 la nivelul Directiei Societatea Informațională s-

au trasat sarcini de rezolvare a 5 petiții pe domeniul comunicărilor comerciale

nesolicitate (Legea 365/2002), 14 petiții pe domeniul Legii 365/2002 (altele decat

spam) și alte petiții pe diverse teme legate de obiectul de activitate al directiei

(semnătura electronică, arhivare electronică, legislație hosting, furt de cartele

electronice, servicii online furnizate de către platformele electronice, semnătura

biometrică, site-uri sigure etc).

IV.1.6. Avizarea serviciilor societăţii informaţionale

În conformitate cu HG 36/2017 privind organizarea și funcționarea ministerului,

MCSI exercită atribuțiile de organism de supraveghere pentru prestatorii de servicii de

încredere calificați stabiliți pe teritoriul României, precum și luarea măsurilor, după

caz, în legătură cu prestatorii de servicii de încredere necalificați stabiliți pe teritoriul

României, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului

European și al Consiliului din 23 iulie 2014 privind identificarea electronică și serviciile

de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă și de abrogare a Directivei

1999/93/CE. In acest context, în conformitate cu OMCSI nr. 449/2017 a acordat

statutul de prestator de servicii de incredere calificat pentru 5 prestatori de servicii de

încredere (CertSign, DigiSign, AlfaTrust, Transpeed, Centrul de Calcul) pentru

urmatoarele tipuri de servicii de incredere: semnatura electronica calificată, marcă

temporală calificată, sigiliu electronic calificat, serviciu de emitere certificate pentru

autentificare unui site Internet (nr. total de servicii de certificare acreditate – 15

servicii).

De asemenea, pe parcursul anului 2017, au fost acreditați 3 furnizori de servicii de

certificare în conformitate cu Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, HG.

nr. 1259/2001 privind normele tehnice şi metodologice privind aplicarea Legii 455/2001

privind semnătura electronică și OMCSI nr. 473/2009 privind procedura de acordare,

suspendare şi retragere a deciziei de acreditare a furnizorilor de servicii de

certificare,cu modificările și completările ulterioare.

În conformitate cu Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă

electronică, OMCSI nr. 489/2009 privind normele metodologice de autorizare a

centrelor de date, cu modificările şi completările ulterioare, pe parcursul anului 2017,

23

au fost autorizate 5 centre de date aparținând următoarele societăți: OMV PETROM

Global Solutions SRL, Euroconfort SRL, SC DAVA R&R SRL, SC ENGIE Romania și IT

Service Center. Totodată, au fost autorizați 3 admistratori de arhivă electronică în

conformitate cu Legea nr. 135/2017 privind arhivarea documentelor în formă

electronică,republicată aparținând următoarelor sicietăți: SC Docprocess SRL, SC

Arhidava Solutions si Next Docs SRL.

Pe parcursul anului 2017, nu au existat solicitări privind autorizarea furnizorilor de

servicii de marcare temporală în conformitate cu Legea nr. 451/2004 privind marca

temporală și cu prevederile OMCSI nr. 492/2009 privind normele tehnice şi

metodologice de aplicare a Legii 451/2004 privind marca temporală.

Referitor la instrumentelor de plată cu acces la distanță, în anul 2017, au fost

eliberate 62 de avize pentru instrumente de tip internet banking, home-banking și

mobile banking.

IV.2. Derularea proiectelor finanţate din fonduri europene

IV.2.1. Continuarea proiectului „Ro-NET: Construirea unei infrastructuri naţionale de

broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor structurale”

Proiectul Ro-NET reprezintă o componentă esenţială a Strategiei Naţionale de

Broadband pentru asigurarea unei conexiuni de bandă largă la Internet în zonele

geografice defavorizate și/sau declarate eșec al pieței.

Sursa de finanţare a proiectului Ro-NET este Programul Operaţional Sectorial

„Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE 2007-2013), aprobat prin Decizia CE

nr. 1437/2007, Axa Prioritară III, "TIC pentru sectoarele privat şi public". Prin fazare,

finanțarea fazei II este asigurată din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020.

Valoarea totală a proiectului (inclusiv TVA) este de 377.838 mii lei, contribuţia

din fondurile europene nerambursabile fiind de 82,7% din cheltuielile eligibile. TVA-ul

reprezintă cheltuială neeligibilă, toate celelalte cheltuieli fiind considerate eligibile.

Prezentare generală a proiectului Ro-NET

Scopul proiectului Ro-NET:

Construirea unei infrastructuri naționale de broadband în zonele defavorizate, prin

utilizarea fondurilor structurale” este acela de a asigura infrastructura necesară pentru

24

stimularea furnizării serviciilor în bandă largă, prin extinderea acoperirii, prin

construirea de rețele de distribuție în "zonele albe", acolo unde comunicațiile

electronice în bandă largă nu sunt disponibile și nu există planuri de dezvoltare ale

investitorilor privați pentru următorii trei ani (783 localități), corespunzător Avizului

Conform ANCOM, urmând ca rețelele de distribuție construite în cadrul proiectului să

fie completate de bucle de acces locale, realizate de operatorii privați.

Astfel, se va extinde raza de acțiune a magistralelor de comunicații electronice în

bandă largă în zonele nedeservite corespunzător, infrastructura realizată contribuind în

mod direct la reducerea decalajului digital, creșterea nivelului de educație, a nivelului

de acces la servicii de e-guvernare, e-sănătate etc.

Proiectul Ro-NET este un proiect major, aprobat direct de Comisia Europeană prin

decizia CCI 201/RO161PR003 din 20.10.2014, având un bugetul total (fără TVA) în

valoare de aproximativ 69 mil. Euro, din care aproximativ 57 mil. Euro, reprezintă

contribuția nerambursabilă din fonduri europene.

Proiectul se adresează exclusiv zonei rurale, corespunzător celor 783 de localități,

care sunt considerate amplasamente în anexa la H.G. nr. 963/29.10.2014, publicat în

M.O. nr. 809/06.11.2014, prin care s-au aprobat indicatorii tehnico-economici ai

proiectului Ro-NET.

Conform Ghidului Comisiei Europene, privind Dezvoltarea Rapidă a Infrastructurilor

de Comunicații, C25/1/2013, statele membre au obligația de a utiliza la maximum

infrastructurile existente, inclusiv rețelele de electrificare, astfel prin proiectul Ro-NET

fiind reutilizați cca 1.800 de Km de rețea existentă, alcătuită din stâlpi amplasați de-a

lungul drumurilor situate în marea majoritate a extravilanului din mediul rural.

Prin proiect se finanțează proiectarea și realizarea rețelelor de distribuție și a

punctelor locale de acces pentru localitățile eligibile, aflate pe întreg teritoriul

României, infrastructură necesară furnizării serviciilor de comunicații electronice în

bandă largă, pe principii nediscriminatorii operatorilor de buclă locală (acces), la

prețuri reglementate, stabilite prin Avizul Conform1, emis de Autoritatea Națională de

Reglementare în Comunicații (ANCOM). Rețelele și punctele locale de distribuție

realizate prin proiectul Ro-NET, vor rămâne integral în proprietatea statului român,

operarea făcându-se de către operatori prin concesiune pentru o perioadă de minim 18

ani. Astfel, prin implementarea acestui proiect, se creează premisele asigurării unor

1 http://www.ancom.org.ro/uploads/links_files/Aviz_RoNET_28_10_2013.pdf

25

servicii de calitate la prețuri convenabile, accesibile tuturor cetățenilor, firmelor și

instituțiilor publice, aflate pe raza localităților eligibile.

Pentru îndeplinirea acestor obiective, MCSI a decis ca implementarea proiectului

Ro-NET să fie realizată prin fazare pe cele două programe operaționale, 2007-2013,

respectiv 2014-2020, având în vedere compatibilitatea tehnică NGN.

Obiectivele specifice ale proiectului Ro-NET sunt următoarele:

- Reducerea "decalajului digital" dintre zonele care au acces la serviciile de bandă

largă şi cele în care nu există disponibilitate;

- Gestionarea lipsei infrastructurii de bandă largă în zonele de eșec ale pieței din cele

783 de localități vizate prin proiect;

- Furnizarea de infrastructură de bandă largă necesară pentru a promova creșterea

economică și crearea de locuri de muncă în localitățile vizate prin proiect;

- Crearea condițiilor necesare pentru a stimula o funcționare corectă a pieței pentru

serviciile de bandă largă bazată pe furnizarea de infrastructură cu acces liber în

"zonele albe" vizate prin proiect.

Presa oficială a CE despre proiectul de broadband Ro-NET:

Comisia Europeană a publicat informații despre proiectul Ro-NET, informații ce

sunt postate pe pagina oficiala a Comisiei Europene, având în vedere faptul că, la

nivelul forului comunitar, proiectul Ro-NET, până la această dată, este considerat ca

fiind un proiect ingenios din punct de vedere al modelului operațional aplicat (aplicarea

în premieră a unui model de contract care a permis ca printr-o singură procedură de

selecție să se atribuie atât proiectarea și construcția rețelei, cât și operarea acesteia

pe termen lung) și ca fiind unul din acele proiecte care a beneficiat de o perioadă

scurtă de pregătire și aprobare primită din partea CE.

Sunt amintite de asemenea, cele două aspecte extrem de importante, respectiv

faptul că acest proiect a fost elaborat cu maximă transparență, consultarea publică

fiind extinsă de la o lună (1 lună) la 9 luni de zile, iar prin faptul că, pe pagina oficială

a MCSI s-a publicat în avans cu mai mult de două luni, caietul de sarcini, aspecte care

au condus la derularea primei licitații din România, care s-a încheiat fără nicio

contestație:

(https://joinup.ec.europa.eu/community/epractice/news/romania-bring-broadband-

783-municipalities),

26

(http://ec.europa.eu/digital-agenda/best-practice-–-development-broadband-

infrastructure-romania-ronet-project-ro).

Etapele procesului de pregătire şi stadiul actual al proiectului sunt prezentate

în continuare:

Aprobarea de către Guvernul României a proiectului Ro-NET prin Memorandum

05.10.2011

Finalizare Studiu Prefezabilitate și Model operațional 21.12.2011

Finalizare proces consultare publică și pregătire notificare 15.08.2012

Finalizare Studiu de Fezabilitate 30.09.2013

Obţinerea Avizului Conform ANCOM 28.10.2013

Obţinere aprobare din partea DG COMP (Ajutor de Stat compatibil) 12.12.2013

Finalizarea procesului public de selecție (licitație) 06.03.2014

Depunerea proiectului (Cod SMIS= 54631) 28.05.2014

Încheierea contractelor cu concesionarii 17.06.2014

Obţinerea avizului de mediu (Natura 2000) 19.06.2014

Obţinerea Avizului Conform Jaspers 27.07.2014

Transmiterea proiectului major la CE (încărcare SFC) 01.07.2014

Aprobarea proiectului major de către CE 20.10.2014

Aprobarea indicatorilor tehnico-economici (HG) Publicat în MO nr. 809/06.11.2014

06.11.2014

Semnarea contractului de finanțare cu forul comunitar (termen limită) 18.12.2014

Semnarea protocolului de derulare a contractelor cu operatorul Telekom

22.12.2014

Finalizarea fazei de proiectare pentru toate cele 783 amplasamente 10.06.2015

Demararea operațiunilor de construire Sept.2015

Amplasamente finalizate până la 31.12.2015 (faza I) 99 localități

Demarare fază II implementare 16.11.2016

Stadiul fizic de realizare (la data de 31.12.2017)

1. Localități finalizate și achitate 129/724

2. Localități cu PVRTL (HG273/343) finalizat 220/724

3. Localități cu PVRTL (HG273) finalizat MCSI 32/724

4. Localități finalizate (pregătite pentru recepție) 444/724

5. Localități aflate in fază de execuție 134/724

6. Autorizații de construire obținute 638/724

7. Documentații complete depuse pt. autorizare 40/724

8. Autorizații blocate de avize 64/724

a. CNADNR zona de siguranță

b. ENEL Dobrogea contract acces – drept real construire

c. ELECTRICA Muntenia Nord aviz amplasament

d. UAT HCL blocate

e. CFR subtraversări

27

Progresul proiectului în perioada raportată

Indicatori vizați de intervenția proiectului/ atinși până în prezent:

TABEL CENTRALIZATOR STADIUL FIZIC DE REALIZARE

Indicator fizic de realizare

Total Din care realizat la zi

U.M Procent realizat %

Rețea Fibră Optică 4.843 2.875 Km 59,36

Amplasamente finalizate

724 496 Buc. 68,51

Rețea de stâlpi noi instalați (aproximativ)

65.000 31.154 Buc. 47,93

Sisteme de monitorizare 7 7 Buc. 100,00

Proiecte tehnice finalizate

783 783 Buc. 100,00

Cabineți PABL instalați 724 496 Buc. 68,51

TOTAL 58,86

TABEL STADIUL VALORIC DE REALIZARE

Valoare totală proiect Valoare achitată Procent %

377.838 137.810 36,47

NOTĂ: Aria eligibilă stabilită inițial se referea la 783 localități, aceasta reducându-se la

un număr de 724 de localități, în urma reverificării efectuate de ANCOM în 15.04.2015.

28

Abateri/ întârzieri în atingerea rezultatelor/ realizărilor așteptate

Întârzierile majore ale proiectului s-au înregistrat, în principal, din cauza

dificultăților întâmpinate în procesul de avizare/ autorizare, a neconcordanțelor de

ordin legislativ, volumului mare al avizelor solicitate la nivelul UAT, operațiunii de

fazare între cele două exerciții financiare (2007-2013, respectiv 2014-2020) și a

schimbărilor multiple ale reprezentanților legali și a managerului coordonator de

proiect, operate la nivelul Beneficiarului (MCSI).

Activități principale care au fost accelerate în vederea recuperării întârzierilor

datorate fazării:

a. Recepția cantitativă și calitativă (conf. Legii nr. 500/2002), în baza căreia se emite

certificatul de acceptanță și plata rețelelor de comunicații finalizate;

b. Demararea activităților privind derularea conferințelor de diseminare a informațiilor

relevante ale proiectului și amplasarea panourilor de publicitate (identitate

vizuală), în regie proprie;

c. Intensificarea procesului de autorizare pentru toate cele 724 de localități eligibile,

fiind în acest moment blocate aproximativ 49 de localități.

29

Principalele motive care au generat întârzierile:

a. Existența unui vid legislativ în ceea ce privește modalitatea de asigurare a

dirigenției de șantier în cadrul contractelor de tip DBO si Concesiune, astfel MCSI

aflându-se în imposibilitatea de a recepționa și introduce la plată amplasamentele

finalizate, aspecte care în prezent au fost clarificate și care au permis demararea și

accelerarea procesului de recepție și acceptanță;

b. Având în vedere necesitatea încheierii fazării proiectului, precum și incertitudinea

obținerii AC pentru toate amplasamentele din proiect, demararea a fost amânată

până la încheierea Ordinului de Finanțare pentru Faza II (16.11.2016), precum și

clarificarea aspectelor specifice identității vizuale în concordanță cu programul

POC;

c. Lipsa persoanelor cu expertiză în domeniul tehnic, juridic, economic-financiar și

investiții la nivelul echipei de proiect, situație depășită în acest moment de către

MCSI, prin identificarea unor soluții care să permită detașarea în regim de urgență a

personalului calificat necesar;

d. Opoziția unor reprezentanți ai UAT-urilor, privind adoptarea HCL.

Progresul proiectului pentru perioada următoare de raportare și observaţii

importante pentru succesul proiectului

În vederea accelerării procesului de implementare, MCSI a constituit deja 3 comisii

de recepție (două comisii în baza H.G. 273/1994 și o comisie în baza Legii nr. 500/2002,

care derulează activitățile specifice).

Totodată, se are in vedere, în baza protocoalelor încheiate cu ANCOM și STS,

pentru optimizarea procesului de recepție și acceptanță, ca în cadrul comisiilor de

recepție numite prin OMCSI, să fie desemnați și reprezentanți ai acestor entități.

Se va avea în vedere și solicitarea de experți tehnici din partea SNR și a Consiliilor

Județene, astfel încât să poată fi asigurat necesarul de experți pentru toate comisiile

constituite.

În paralel, MCSI se preocupă să soluționeze favorabil litigiul aflat pe rolul instanței

de judecată, inițiat de diriginții de șantier care nu au fost plătiți (salarii luna octombrie

2016 și deconturi de deplasare pentru luna septembrie 2016). Acest litigiu are la bază

lipsa deciziei fostului manager de implementare și a fostului manager de proiect, cu

privire la modalitatea de plată a drepturilor salariale către diriginții de șantier.

30

Cerere de rambursare

[număr]

Data depunerii cererii de

rambursare la sediu AM

Valoarea cheltuielilor

eligibile declarate în Cererea de Rambursare

din care:

Valoare contribuţie

fonduri nerambursa-

bile

Valoare contribuţie

proprie

Estimare contravaloare

TVA nedeductibilă/

deductibil

CR 1 – nr.950/ 58/ 28.02.2017

29.03.2017 1.931.184,61 1.641.506,92 289.677,69 81.589,84

CR2 - nr.1500/ 63/ 13.04.2017

03.04.2017 266.035,00 226.129,75 39.905,25 0

CR3 – nr.2816/ 23.07.2017

23.07.2017 10.084,00 10.084,00 1.512,60 0

Având în vedere că proiectul Ro-NET se află în fază de construcție, MCSI urmărește

optimizarea și accelerarea implementării, cât și posibilitatea de a reduce costurile din

buget. Astfel, MCSI, în acord cu prevederile Caietului de Sarcini și a prevederilor

Memorandumului aprobat în Guvernul României la data de 25.07.2017, a demarat cu

prioritate procesul de recepție și acceptanță pentru amplasamentele aferente lotului

nr.1 și 5 , urmând ca pana la jumătatea anului 2018 să fie finalizate etapele de recepție

și acceptanță pentru toate amplasamentele eligibile din cadrul lotului nr.1 și nr. 5.

IV.2.2. Programul Comunitar CEF TELECOM 2014 – 2020

În vederea îndeplinirii obiectivelor sale strategice destinate realizării politicii

Guvernului României în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor poștale,

tehnologiei informației și al societății informaționale, MCSI a continuat pe parcursul

anului 2017 inițiativele anterioare în facilitarea condițiilor necesare unei implementări

optime la nivel național a prevederilor Programului Comunitar CEF TELECOM 2014 –

2020.

Astfel, ca urmare a apariției H.G. nr. 36/2017 privind organizarea și funcționarea

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale, prin care se statutează în mod

explicit atribuția ministerului privind responsabilitatea “(…) implementării

Mecanismului pentru Interconectarea Europei pentru sectorul telecomunicații – CEF

TELECOM. (…)”, atribuțiile aferente gestionării Programului Comunitar CEF TELECOM au

fost asociate, prin Regulamentul de Organizare și Funcționare – ROF MCSI, următoarelor

31

structuri administrative ale ministerului asfel: Compartimentul Consilierilor pentru

Afaceri Europene, Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale,

Direcția Programe și Proiecte.

Similar anilor anteriori, implementarea Programului Comunitar CEF TELECOM a

presupus, pe de o parte, procesul de reprezentare a intereselor României în strânsă

colaborare cu Ministerul Fondurilor Europene la nivelul Comitetelor de Coordonare CEF

TELECOM și/sau Grupului de Experți CEF TELECOM - organizate de reprezentanții DG

CONNECT (Directorate General for Communications Networks, Content and Technology)

la Bruxelles, Belgia - alături de acțiuni specifice destinate susținerii potențialilor

beneficiari în accesarea fondurilor disponibile prin intermediul instrumentelor

financiare și granturilor CEF TELECOM.

Pentru perioada următoare, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

își propune dezvoltarea relațiilor de colaborare cu entitățile Guvernului României

asupra cărora Programul Comunitar CEF TELECOM exercită un impact evident, alături de

o promovare cât mai eficientă a acestei oportunități a Comisiei Europene pentru o

paletă cât mai largă de potențiali beneficiari finali.

IV.2.3. Proiectele e-CODEX “e-Justice Communication via Online Data EXchange” și

Me-CODEX „Maintenance of e-CODEX (2017 – 2018)”

În vederea asigurării condițiilor pentru adoptarea la nivel național a prevederilor

incluse în Programele Comunitare CIP ICT PSP 2007 – 2013 și CEF TELECOM 2014 – 2020,

alături de posibilitatea preluării unor exemple de bune practici din partea Statelor

Membre în derularea de schimburi transfrontaliere susținute prin infrastructuri de

servicii digitale comune, Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale a devenit

partener la nivelul consorțiului e-CODEX – “e-Justice Communication via Online Data

Exchange”.

Proiectul s-a aflat în implementare pentru perioada decembrie 2010 – mai 2016,

beneficiind de finanțare națională și comunitară, respectiv din fonduri alocate prin

intermediul Programului Comunitar CIP ICT PSP. În conformitate cu ultimele estimări

comunicate de Ministerul Justiției din North Rhine Westphalia, Germania, închiderea

administrativă și financiară a proiectului e-CODEX se va realiza pe parcursul anului

2018, având în vedere numărul impresionant al partenerilor din cadrul acestui

consorțiu, alături de existența unor acte normative financiare naționale diferite, fapt

ce necesită soluționarea unor cereri adiacente de clarificare din partea majorității

32

partenerilor e-CODEX adresate atât Ministerului Justiției din North Rhine Westphalia,

Germania, cât și Comisiei Europene.

Întrucât soluțiile pilot e-CODEX sunt destinate rezolvării unor probleme concrete

ce afectează viața cetățenilor europeni datorate, în principal, unei mobilități

impresionante a persoanelor la nivelul spațiului comunitar, cum ar fi, de exemplu,

soluții online pentru rezolvarea micilor plângeri sau aplicarea prevederilor Ordinului

European de Somație de Plată, proiectul e-CODEX beneficiază în continuare de suportul

Directoratului General DG CONNECT al Comisiei Europene prin asigurarea susținerii

financiare prin fondurile comunitare destinate implementării proiectului, alături de

evaluarea anuală a activității partenerilor consorțiului și, nu în ultimul rând, prin

deschiderea unor linii de finanțare la nivelul Manualelor de Implementare CEF TELECOM

pentru anii 2017 și 2018, destinate explicit proiectului e-CODEX, precum și de

implicarea DG JUSTICE (Directorate General for Justice and Consumers) al Comisiei

Europene prin clarificarea aspectelor ce țin de sustenabilitatea financiară și tehnică a

proiectului, respectiv prin continuarea proiectului e-CODEX prin Me-CODEX

“Maintenance of e-CODEX”.

Întrucât Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a demarat o serie de

inițiative destinate realizării Cadrului Național al Interoperabilității, prin asigurarea

unei strânse concordanțe între soluțiile propuse și cele existente la nivel European

(aflate în testare inclusiv la nivelul proiectului e-CODEX), implicarea României la nivelul

consorțiului nu cuprinde activități de pilotare, cu atât mai mult cu cât din cei 28 de

parteneri ai consorțiului, numai 11 au îndeplinit condițiile legale și tehnice pentru

operarea de schimburi transfrontaliere conform normelor europene în domeniu.

Astfel, în afara beneficiilor ce rezidă din preluarea unor exemple de bune practici

destinate să contribuie la finalizarea Cadrului Național al Interoperabilității2, Ministerul

Comunicațiilor și Societății Informaționale a continuat pe parcursul anului 2017 să

întreprindă toate activitățile solicitate de Coordonatorul Proiectului și Comisia

Europeană pentru a putea finaliza închiderea administrativă a proiectului prin

respectarea prevederilor naționale și comunitare în domeniul legislației (depunerea

cererii de rambursare pentru toate chelutuielile effectuate la nivelul proiectului).

În paralel cu aceste atribuții și responsabilități, Ministerul Comunicațiilor și

Societății Informaționale a continuat în anul 2017 atribuțiile ce derive din statutul de

2 Comunicate unor structuri administrative ale ministerului, care ar putea să le exploateze pozitiv prin intermediul unor proiecte aflate în derulare și/sau a unor proiecte viitorare

33

Partener Asociat al consorțiului Me-CODEX – Maintenance of the e-CODEX - project

estimat a se derula în perioada august 2016 – decembrie 2018.

IV.2.4. Proiectul „Dezvoltare BRIDGE PKI”

Proiectul este co-finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin

Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivitǎţii Economice”, Axa prioritarǎ

III „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”,

Domeniul Major de Intervenţie 2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice

electronice moderne”, Operaţiunea 2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul creşterii

interoperabilitǎţii sistemelor informatice”. Bugetul total alocat proiectului este de

5.174.000 RON, fără TVA, şi cuprinde costuri cu achiziţia de hardware, software,

servicii de mentenanţă, servicii de promovare şi publicitate, management de proiect.

Contractul pentru implementarea proiectului a fost semnat cu Asesoft Internaţional

(lider) şi XOR IT SYSTEMS SRL.

Obiectivele proiectului pe termen scurt:

Capacitatea unei aplicaţii de chei publice de a interacţiona cu alta aplicaţie de chei

publice;

Realizarea unui mediu de lucru prin interoperabilitate;

Posibilitatea mixării de componente provenind de la firme diferite pentru crearea

unei infrastructuri de chei publice organizaţionale;

Interacţiunea dintre domenii de chei publice aparţinând unor organizaţii diferite,

pentru a permite efectuarea unor tranzacţii sigure între aceste organizaţii.

Obiectivele proiectului pe termen lung: Standardele în domeniul criptografiei cu

chei publice au fost şi încă sunt greu de adoptat şi implică multe discuţii, deoarece,

pentru a crea o infrastructură bazată pe chei publice, este necesar un consens în ceea

ce priveşte părţile fundamentale, anume:

Formatul certificatelor digitale – care trebuie să fie cat mai apropiat de necesităţile

fiecărei aplicaţii;

Clienţii care fac cereri pentru astfel de certificate;

Server-ele care emit certificate;

Părţile ce verifică validitatea certificatelor.

Toate aceste componente trebuie să funcţioneze independent de implementare,

dând astfel integratorilor de sisteme posibilitatea să realizeze modele complexe de

34

securitate, având la bază tipuri de componente de chei publice realizate de diferiţi

producători software.

Informatizarea administraţiei publice este parte integrată a “Strategiei naţionale

pentru promovarea noii economii şi implementarea societăţii informaţionale”, aşa cum

este ea reglementată în legislaţia românească.

Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice având ca beneficiari cetăţenii şi agenţii

economici urmăreşte cu precădere:

Soluţiile de securitate implementate la nivelul instituţiilor publice vor asigura

deplină confidenţialitate şi integritate a datelor şi informaţiilor transmise

sistemului;

Îndeplinirea unor criterii de excelenţă şi calitate la nivelul instituţiilor publice va

contribui decisiv la formarea unei imagini profesioniste a organizaţiilor în rândul

celor cu care acestea interacţionează;

Modernizarea administraţiei publice;

Electronizarea instituţiilor publice;

Dezvoltarea sectorului IT&C, prin lansarea de noi proiecte şi implementarea de noi

sisteme informatice integrate la nivelul instituţiilor publice;

Creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin utilizarea noilor tehnologii;

Menţinerea şi dezvoltarea unei capacitaţi de cercetare-dezvoltare-inovare susţinută

de un transfer tehnologic activ către producătorii de bunuri şi servicii.

Rezultatele obţinute:

1. Integrarea proiectului cu cei 5 furnizori acreditaţi de certificate calificate: certSign,

DigiSign, AlfaSign, Transsped, CertDigital.

2. Integrarea proiectului în cele 4 sisteme naţionale: IMM, PCU, ONRC, SEAP. Prin

integrarea cu Bridge PKI, au devenit disponibile următoarele funcţionalităţi

relevante:

Autentificare în portal – pentru orice utilizator extern/intern pe bază de certificat

digital calificat (eliberat de unul dintre furnizorii acreditaţi de certificate

calificate);

Autentificare la serviciile web – între serviciile web disponibile şi serviciile web

disponibile în MSI (pe bază de certificat deigital);

Semnare digitală documente – pentru orice utilizator intern/ extern pe bază de

certificat digital calificat (eliberat de unul dintre emiţătorii de certificate

calificate);

35

Verificare autentificare/ validare certificat – pentru orice utilizator extern/ intern

ce se autentifică prin certificat digital calificat;

Verificare semnătură digitală/ validare certificat – pentru orice utilizator extern/

intern ce semnează cu certificat digital calificat.

Termenul de finalizare a proiectului: august 2014.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale pentru a putea îndeplini

indicatorii prevazuți în proiect a transmis și primit către/ de la cele cinci entități de

certificare adrese prin care s-au solicitat date relevante referitoare la indicatorii de

realizare prevazuti in program. Se are în vedere dezvoltarea platformei BRIDGE PKI

conform Regulamentului 910, pentru recunoașterea trusted list-urilor la nivel european

și creării NOD-ului național.

IV.2.5. Proiectul „Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date destinate IMM-

urilor”

Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale derulează, începând cu data

de 22.02.2013, proiectul „Dezvoltarea interoperabilităţii bazelor de date destinate IMM-

urilor”, cod SMIS 31446, co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în

baza Ordinului de finanţare nr. 111/22.02.2013 aprobat de Autoritatea de Management

a Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Sursa de finanţare a proiectului este Programul Operaţional Sectorial Creşterea

Competitivităţii Economice, Axa prioritară 3 ” Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor

pentru sectoarele privat şi public”, DMI 3.2 „Dezvoltarea şi creşterea eficienţei

serviciilor publice electronice”, Operaţiunea 2 „Implementarea de sisteme TIC în scopul

creşterii interoperabilităţii sistemelor informatice”.

Valoarea totală a proiectului este de 4.229.554,34 lei, din care asistența

financiară nerambursabilă este de 3.410.930,92 lei, din care valoarea eligibilă

nerambursabilă finanțată din FEDR este de 2.820.839,87 lei şi valoarea eligibilă

nerambursabilă finanțată din bugetul național este de 590.091,05 lei.

Proiectul a fost implementat în Municipiul Bucureşti, pe o durată de 12 luni de

asocierea formată din Computas IT Romania (parte a companiei norvegiene Computas

AS), Power Net Consulting şi Evolva Trend Consultant.

Proiectul a fost lansat cu scopul de a asigura o poartă de acces securizată pentru

IMM-uri la o gama largă de informaţii şi servicii publice online şi de a interconecta

bazele de date ale instituţiilor publice. Astfel, proiectul se inscrie în seria proiectelor şi

36

iniţiativelor lansate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale în vederea

asigurării interoperabilităţii sistemelor informatice ale administraţiei publice.

Partenerii proiectului care au sprijinit realizarea aplicaţiilor disponibile în portal

sunt: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Naţională de Administrare

Fiscală, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi

Persoanelor Vârstnice, Agenţia pentru Agenda Digitală a României, Ministerul

Administraţiei şi Internelor, AIPPIMM – Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi

Programelor pentru IMM-uri şi Poşta Română.

Portalul cuprinde 31 de aplicaţii destinate IMM-urilor şi administraţiei publice,

grupate în 3 categorii, în funcţie de domeniul de interes:

Business to Business (B2B) Aplicaţii şi instrumente puternice de lucru dedicate

activităţii specifice IMM-urilor: aplicaţii de ofertare, aplicaţii financiare, de lucru

colaborativ, managementul de documente

Government to Business (G2B) Aplicaţii pentru autorităţile locale şi centrale cu

scopul livrării serviciilor publice şi de informare pentru utilizatorii IMM-uri prin

intermediul mijloacelor electronice în mod organizat

Government to Government (G2G) Aplicaţii de raportare, acces rapid şi structurat la

informaţii pentru aparatul de stat.

Lista celor 31 de aplicaţii a fost stabilită în urma unei analize desfăşurate în

cadrul primelor trei luni de implementare a proiectului. Lista a fost definită în urma

desfăşurării unor consultări cu instituţiile publice implicate în procesul de înfiinţare,

funcţionare şi închidere a unui IMM, pe baza nevoilor acestora, care au implementat

platforme şi portaluri de informare şi servicii destinate IMM-urilor şi care au răspuns

pozitiv apelului Ministerului pentru Societatea Informaţională de a propune şi a

colabora pentru realizarea de aplicaţii pentru acest portal.

Dintre funcţionalităţi de tip Business to Business oferite în mod gratuit IMM-urilor

amintim lucrul colaborativ pe documente, posibilitatea de realizare automată a unui

site propriu, serviciu GIS pentru obţinerea de rapoarte, catalogul şabloane de

documente precompletabile pe baza profilului firmei, implementarea simplificată a

unor fluxuri de documente în cadrul unui IMM, abonarea la serviciile SEAP pe bază de

coduri CPV, registrul de casă, calculatorul taxe servicii, cererile de rambursare online

pentru OIPSI.

O parte din cele 31 de aplicaţii disponibile pe portal sunt destinate partenerilor

proiectului (subsisteme informatice de interoperabilitate „Government to Government”

şi „Governement to Business”), în vederea realizării de rapoarte şi sinteze pe baza

37

datelor disponibile în bazele de date destinate IMM-urilor. Printre aplicaţiile din cadrul

acestor secţiuni menţionăm: verificare nume firmă, calendar de evenimente relevante

pentru IMM-uri, verificare insolvenţi/ falimentari/ inactivi, centralizare surse de

finanţare şi programe gestionate de AIPPIMM, obţinere online de rapoarte necesare

politicilor ministeriale pe baza indicatorilor bilanţieri semestriali, validare periodică

status persoane cu dizabilităţi, avizare electronică pentru operatori de mesagerie.

Portalul este disponibil online din februarie 2014 la adresa http://imm.msinf.ro/

project/.

Proiectul este rambursat 100%.

Stadiul atingerii indicatorilor:

- Numărul de sisteme pentru care se asigură interoperabilitatea este > 3

- Numărul de servicii electronice furnizate este 30

- Ponderea tranzacțiilor electronice între sistemele pentru care se asigură

interoperabilitatea între acele sisteme este 20%

- Numărul de persoane instruite pentru folosirea aplicației informatice este 13

- Numărul de utilizatori ai proiectului, angajați ai solicitantului ar trebui să fie 13.

Acest indicator este îndeplinit.

- Numărul de utilizatori persoane fizice/ instituții 290000. Acest indicator nu este

îndeplinit integral, în prezent având un număr de 290 IMM înscrise în portal.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a întreprins acțiuni de

promovare și operaționalizare a proiectului după cum urmează:

- au avut loc o serie de întâlniri cu reprezentanții Ministerului pentru Mediul de

Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în vederea promovării Portalului pentru IMM

(creșterea numărului de utilizatori ai acestuia cât mai aproape de valoarea de

290.000);

- s-a încercat promovarea Portalului pentru IMM prin diferite mijloace de comunicare

în vederea creșterii numărului de utilizatori.

IV.2.6. Proiectul „eAcademie pentru funcționarii publici”

Ministerul Comunicaţiilor şi Societății Informaționale derulează, începând cu data

de 10.12.2009, proiectul „eAcademie pentru funcționarii publici”, cod SMIS 4430, co-

finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza ordinului de finanţare

nr. 908/10.12.2009 aprobat de Autoritatea de Management a Programului Operaţional

Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

38

Sursa de finanțare a proiectului este Programul Operațional Sectorial Creșterea

Competitivității Economice, Axa prioritară 3 „Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor

pentru sectoarele privat şi public”.

Valoarea totală a proiectului este de 5.867.785,88 lei, din care asistența

financiară nerambursabilă este de 4.930.912,5 lei, din care valoarea eligibilă

nerambursabilă finanțată din FEDR este de 906.301,72 lei şi valoarea eligibilă

nerambursabilă finanțată din bugetul național este de 936.873,38 lei.

Proiectul a fost implementat în Municipiul Bucureşti, pe o durată de 12 luni de

asocierea formată din: contractor principal SIVECO Romania SA, parteneri S.C. Altfactor

S.R.L. – dezvoltare content, subcontractori S.C. Omnilogic S.R.L. – Echipamente

Hardware și servicii de instalare și configurare a acestora; InnerPoint – activități de

marketing.

Proiectul urmărește introducerea unui sistem de instruire de tip eLearning și

dezvoltarea de conținut interactiv de instruire prin:

crearea unui sistem de instruire ușor accesibil – fiecare utilizator va avea acces la

acesta de la computerul la care lucrează;

asigurarea unei înțelegeri unitare și cuprinzătoare a subiectelor de instruire;

asigurarea unor materiale de curs omogene – suport de curs pentru o tema dată;

scăderea timpului necesar procesului de formare/ instruire și informare per

utilizator;

scăderea costurilor (materiale și financiare) necesare procesului de instruire/

formare

asigurarea accesului continuu la instruire/ informare al tuturor funcționarilor

publici;

construirea unei baze de cunoștințe electronice care să conțină documentele

relevante pentru un funcționar public;

asigurarea de instrumente de evaluare automată;

asigurarea unui conținut de instruire care să îmbunătățească rezultatele obținute de

participanți în cadrul procesului de formare.

În prezent, sistemul de instruire pune la dispoziția utilizatorilor 11 teme, după

cum urmează: Ce înseamnă eGovernment, Procedee clasice comparate cu variantele

electronice, Cadrul legal în domeniul Societății Informaționale, Componentele

soluțiilor de eGovernment, Metode de autentificare în sistemele Societății

Informaționale, Obținerea și gestionarea credențialelor în sistemele Societății

Informaționale, Semnătura electronică, Interfața cetățeanului, Sisteme inter și intra

39

organizaționale, Promovarea utilizării soluțiilor de eGovernment, Dezvoltarea

sistemelor Societății Informaționale.

În vederea obținerii finanțării nerambursabile prin POS CCE au fost stabiliți o serie

de indicatori de rezultat/eficiență care trebuie să atingă, la sfârșitul perioadei de

implementare, următoarele valori:

- Ponderea cursurilor electronice implementate ca urmare a realizării proiectului, în

totalul necesităților de instruire - 55% pentru 10% din populația țintă (valoarea

medie pentru perioada de referință, cu evaluarea continuă ulterioară a proiectului

din fonduri proprii și atingerea graduală a unui procent de 80%);

- Numărul cursurilor disponibile (sesiuni de 4 ore) – 355;

- Numărul persoanelor instruite pentru folosirea aplicației – instructori – 10;

- Numărul utilizatorilor proiectului, angajați ai administrației publice centrale și

locale - 66.000 (10% din totalul angajaților din administrația publică).

Situația proiectului este următoarea:

- numărul persoanelor înrolate pe platformă: 34.100 persoane din care 11.000 sunt

funcționari publici;

- numărul diplomelor eliberate este de cca 3.400;

- a fost dezvoltat cu sprijinul celor de la CERT.RO cursul de securitate cibernetică,

acesta fiind disponibil pe platforma eAcademie;

- este în curs de definitivare și aprobare un plan de măsuri pentru operaționalizarea

proiectului.

Obiectiv propus: instruirea unui număr de 1.000 de funcționari lunar, în perioada

1 Iulie - 31 Decembrie 2017 (6.000 de funcționari în toată perioada).

În vederea atingerii obiectivului, urmează a fi dezvoltate patru componente:

1) Asigurarea sustenabilității tehnice a proiectului

a. Evaluarea și consolidarea stării tehnice a platformei, astfel încât să existe garanții

că platforma poate susține cerințele de instruire asumate;

b. Asigurarea personalului necesar;

c. Asigurarea depozitării adecvate a documentelor de proiect;

d. Asigurarea mentenanței;

e. Stabilirea statutului proiectului, din punct de vedere al găzduirii la AADR;

f. Asigurarea mecanismelor de extragere și prezentare a informațiilor legate de

utilizarea platformei;

40

2) Administrarea cursurilor, existente și noi

a. Cursurile existente: stabilirea unei liste de maximum 10 sesiuni active, păstrând

accesul la celalte sesiuni, care vor fi arhivate;

b. Cursuri noi:

i. Stabilirea unei tematici pentru cursuri noi, cursurile noi fiind introduse într-un

ritm de cel putin un curs nou, lunar. Tematica va fi propusă de către direcția

de specialitate, dar vor fi identificate și propuneri externe de tematici pentru

cursurile noi;

ii. Stabilirea unei echipe MCSI, cu sprijin extern, capabile să dezvolte cursuri

pentru platformă;

3) Administrarea cursanților

a. Asigurarea unui management adecvat al cursanților, astfel încât platforma să fie

optim solicitată;

b. Stabilirea de proceduri pentru întregul ciclu de instruire al cursantului;

4) Identificarea de cursanți noi

a. Stabilirea măsurilor pentru asigurare interesului pentru instruire;

b. Stabilirea măsurilor pentru implicarea continuă a instituțiilor în programele de

instruire.

Portalul este disponibil online din februarie 2011 la adresa http://eacademie.e-

guvernare.ro.

IV.2.7. Proiectul ”Monitorizarea și Evaluarea Strategiei Naționale privind Agenda

Digitală pentru România”

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale este principala instituție

implicată în implementarea Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România

(SNADR). Ministerele de resort/ agențiile/ autoritățile sunt implicate fie în colectarea

datelor, fie în evaluarea acestora pentru SNADR.

Cele trei funcții ale sistemului de monitorizare și evaluare sunt: (i) colectare date;

(ii) evaluare date și (iii) raportare și diseminare date.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a semnat protocoale de

colaborare cu următoarele instituții: Institutul Național de Statistică, Ministerul

Sănătății, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Unitatea Executiva pentru Finanțarea

http://eacademie.e-guvernare.ro/

http://eacademie.e-guvernare.ro/

41

Învățământului Superior, a Cercetării Dezvoltării și Inovării, Ministerul Educației

Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Națională a Funcționarilor Publici,

Secretariatul General al Guvernului prin Cancelaria Primului Ministru, Institutul Național

al Patrimoniului, Centrul național de răspuns la incidente de sercuritate cibernetică -

CERT-RO.

Obiectul protocoalelor de colaborare este acela de actualizare continuă a

indicatorilor pentru măsurarea progreselor intervențiilor în domeniul inițierii digitale, a

competențelor digitale, e-incluziunii, e-accesibilității și e-sănătății care sunt aliniate la

strategiile naționale sau regionale existente și relevante.

Stadiul monitorizării:

În cursul anului 2017, a fost prezentată și pusă la dispoziția Ministerului

Comunicațiilor și Societății Informaționale, Platforma de Măsurare și Monitorizare a

indicatorilor privind Strategia Națională Agenda Digitală pentru România – 2020.

Scopul Platformei de Măsurare și Monitorizare este să furnizeze cadrul necesar în

vederea implementării Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România

(SNADR).

Prin dezvoltarea acestui sistem de monitorizare și evaluare s-a urmărit în

principal:

- standardizarea modului de colectare a datelor şi evaluare a progresului societăţii

informaţionale;

- creşterea gradului de disponibilitate şi accesibilitate a datelor publice;

- scăderea timpului de tranzacţionare a datelor între instituţiile statului;

- creşterea nivelului de securitate şi integritate a datelor.

Este de aşteptat ca sistemul să poată fi utilizat ca un instrument util în crearea de

rapoarte şi statistici privind nivelul de implementare a soluţiilor care ţin de societatea

digitală, şi să reflecte în mod obiectiv gradul în care sunt îndeplinite obiectivele

prevăzute în Agenda Digitală pentru România.

Echipa de experți responsabilă numită prin Ordinul O.M.C.S.I nr.998/13.10.2017, a

început demersurle necesare pentru colectarea indicatorilor, evaluarea acestora și

publicarea anuală a raportului de M&E al SNADR conform calendarului din Manualul de

monitorizare si evaluare.

42

IV.2.8. Proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare

(EGOV) ”, cod SIPOCA 20

Scopul proiectului: Dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităților publice în

vederea dezvoltării instrumentelor de e–guvernare pentru cetățeni și mediul de afaceri

precum și asigurarea viziunii și a direcțiilor de acțiune din domeniul e –guvernării.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

A) Reducerea fragmentării și gruparea serviciilor publice electronice sub forma

conceptului de evenimente de viaţă, conform obiectivelor stabilite în Agenda

Digitală pentru România;

B) Asigurarea cadrului legislativ, instituţional, procedural și operaţional pentru

utilizarea instrumentelor de e-guvernare.

Proiectul finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA)

are o durată de implementare de 36 de luni, începând cu 4 aprilie 2016.

Rezultate care se vor obține conform cererii de finanțare:

R1 Propunere de politică publică elaborată în domeniul e-guvernării în parteneriat cu

cât mai mulți actori implicați;

r1.1 - Analiza actelor normative și a cadrului operațional, procedural și

informațional privind domeniul e-guvernării în România;

r1.2 – Raport cu privire la propunerea unor noi cadre instituționale,

organizaționale, legislative, informaționale și de formare a resurselor umane

din administrația publică;

r1.3 - Elaborarea cadrului legislativ unitar pentru implementarea și gestionarea

serviciilor de E-Guvernare, ce va include rolurile, responsabilitățile, normele

metodologice și de organizare a instituțiilor implicate;

r1.4 - Catalog Național al Soluțiilor IT pentru e-guvernare;

r1.5 - Evaluarea ex-ante a propunerii de politică publică și analiză de impact

bugetar;

R2 Set de standarde procedurale minime, elaborat pentru furnizarea serviciilor

publice în format electronic;

r2.1 – Manual de proceduri și metode de lucru pentru evenimentele de viață

identificate;

43

r2.2 - Raport de implementare a ghidurilor, procedurilor, standardelor propuse;

R3 Capacitate crescută a MCSI și a structurilor care implementează e-guvernarea în

ceea ce privește exercitarea corespunzătoare a competențelor ce le revin în

domeniul e-guvernare;

r3.1 - Sesiuni de formare desfășurate;

r3.2 – Sesiuni de asistență „on the job” implementate pentru familiarizarea cu

noile proceduri și pregătirea pentru momentul operaționalizării;

r3.3 – Conferințe organizate;

r3.4 - Studiu de bune practici elaborat în domeniul e-guvernării;

R4 Informare și Publicitate Campanie de informare și promovare a proiectului.

Acest proiect va contribui la îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare asumate

în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, fiind prevăzută ca

și condiționalitate ex-ante în cadrul Programului Operațional Competitivitate 2014-

2020, respectiv prin POCA va fi sprijinit efortul MCSI de pregătire a cadrului orizontal de

dezvoltare a e-guvernării, mai precis, capacitatea legislativă/ administrativă,

standardizarea, reformele instituționale necesare incluzând asistență și formare.

Dacă intervențiile din cadrul POC vor viza necesarul de infrastructură pentru

crearea și activarea de tip portal a serviciilor publice electronice definite, grupate în

evenimente de viață, prin POCA vor fi sprijinite intervențiile care vizează adaptarea

structurii și mandatul administrației publice precum și reducerea fragmentării

responsabilităților care a dus la diluarea acestora și a coordonării precare inter-

sectoriale. Mai precis prin POC vor fi sprijinite investiții pentru creșterea utilizării

sistemelor de e-guvernare, Acțiunea 2.3.1 fiind definită astfel „Consolidarea și

asigurarea interoperabilității sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare

tip 2.0 centrate pe evenimentele din viața cetățenilor și întreprinderilor, dezvoltarea

cloud computing guvernamental și a comunicării media sociale, a Open Data și Big

Data”.

Având în vedere că prin POC vor fi finanțate doar activități integrate, cu impact

național a fost stabilit ca absolut necesară pregătirea instituțională și strategică în

vederea implementării Evenimentelor de Viață la nivelul IV de sofisticare. Astfel a fost

prevăzut ca este necesar de a se face, cu sprijinul POCA, analiza serviciilor publice și

evidențierea stadiului actual de operaționalizare conform conceptului de Eveniment de

Viață precum și de a se propune o foaie de parcurs pentru atingerea obiectivelor din

SNADR care privesc e-guvernarea în România.

44

În privinţa SCAP, proiectul propus contribuie în mod direct și evident la atingerea

obiectivului specific II.4. Soluţii IT pentru eficientizarea administraţiei publice.

Problemele care stau la baza nevoii de intervenţie printr-un proiect cofinanţat

prin POCA sunt vaste, complexe, strâns legate între ele şi pot fi în general grupate în

două categorii – lipsa de coordonare a instituţiilor publice din România dar şi de lipsa

unei viziuni strategice și a unei perspective clare asupra introducerii utilizării

instrumentelor e-guvernare într-o manieră coordonată.

Problema lipsei de coordonare la nivel administrativ (responsabilităţi, atribuţii,

decizii ad-hoc, reglementare incoerentă).

Conform AP 2014-2020, administrația publică este fragmentată iar alocarea

responsabilităților este neclară, fragmentarea și lipsa de coerență este vizibilă în ceea

ce privește reglementarea (prevederi redundante/contradictorii), politicile publice, a

mandatelor instituționale, fiind considerată una dintre cauzele structurale care

afectează funcționarea administrației publice. Există neajunsuri clare legate de

coordonarea între ministere și entitățile care administrează responsabilitățile intra-

sectoriale, competențe și atribuții instituționale suprapuse, utilizare ineficientă a

resurselor. Așa cum se arată și în Acordul de Parteneriat cauza subdezvoltării

serviciilor publice în România este reglementarea incoerentă, nedefinirea standardelor,

preocupare insuficientă pentru conceperea și furnizarea de servicii publice performante

și deficiențe în alocarea competențelor, în managementul și furnizarea serviciilor

publice.

Problema lipsei instrumentelor specifice e-guvernării și a unei viziuni concrete

privind introducerea de servicii administrative online

Potrivit SCAP, pentru creşterea eficienței derulate de administraţie este foarte

important ca tehnologia informației să fie utilizată la o scară cât mai largă, atât în

raport cu cetăţenii/beneficiarii serviciilor, cât și cu alte instituţii publice. O abordare

nouă, orientată pe nevoile beneficiarilor – cetăţeni și mediul de afaceri, concentrată

aşadar pe evenimentele de viaţă, trebuie să înlocuiască abordarea clasică orientată pe

instituţiile furnizoare de servicii.

Inițiativele de e-guvernare nu au fost însă eficient coordonate și integrate în

programe cuprinzătoare de modernizare la nivel guvernamental. Unele structuri

administrative au ales să își dezvolte propriile baze de date şi sisteme de comunicare

electronică cu beneficiarii de servicii publice, perpetuând astfel o fragmentare a

informațiilor, cu consecințe negative asupra abordării integrate și coerente a politicilor

viitoare.

45

Aceste tendințe au implicații complexe pentru alinierea sistemului de e-guvernare

la un model coerent. Se resimte necesitatea de a susține intervenții de consolidare a

capacității instituționale care vizează serviciile publice, în mod deosebit, MCSI are

nevoie să fie sprijinit să își dezvolte capacitatea de a implementa SNADR. Este nevoie

de o concepție coerentă, integrată și standardizată cu privirea la dezvoltarea e-

guvernării în România, de introducerea unor mecanisme de coordonare în programele

de modernizare de la nivel guvernamental. Este nevoie şi de adaptarea structurilor

administrației publice și de optimizarea proceselor și implementarea cu succes a

reformelor pentru dezvoltarea e-guvernării în România.

Stabilirea palierului optim de exercitare a competențelor legate de serviciile

publice electronice este un proces complex care necesită o analiză detaliată a

procedurilor existente la momentul de față precum și inventarierea modelelor de bună

practică din alte state membre ale Uniunii Europene. Deficiențe ale cadrului de

reglementare, respectiv a normelor, procedurilor și mecanismelor necesare

implementării e-guvernării precum și ambiguități ale responsabilităților instituțiilor

publice în furnizarea de servicii publice electronice împiedică dezvoltarea serviciilor de

e-guvernare orientate către cetățeni și mediul de afaceri. Cunoașterea deficitară a

practicilor e-guvernării precum și a o lipsă de definire a rolurilor și competențelor

instituționale în implementarea unui cadru integrat a sistemului de e-guvernare face ca

aceste servicii să existe într-o mai mică măsură în România comparativ cu alte state

europene.

Personalul din autorităţile și instituţiile publice – aceştia, împreună cu beneficiarii

direcţi ai serviciilor publice electronice - sunt primii care resimt necesitatea

introducerii de servicii publice îmbunătăţite prin utilizarea e-guvernării. În timp ce s-au

luat măsuri majore în România în ultimii ani (din perspectiva accesului precum şi în

ceea ce privește implementarea sistemelor informatice majore), majoritatea

inițiativelor s-au confruntat cu obstacole în materie de adoptare, calitate, legislație și

uniformitate. Este nevoie deci de îmbunătățirea instrumentelor decizionale și a

coordonării în cadrul și între diferitele niveluri administrative.

Demnitarii din autorităţile și instituţiile publice sunt cei care poartă

responsabilitatea în faţa publicului larg pentru eficienţa serviciilor publice oferite de

instituţiile pe care le conduc. Nemulţumirea cetăţenilor faţă de interacţiunea cu

administrația se răsfrânge și asupra acestora, în calitatea lor de decidenţi și principali

iniţiatori ai unor procese de modernizare a administraţiei și de facilitare a accesului la

46

servicii asociate cu evenimentele de viaţă identificate și de reducere a birocraţiei și

costurilor administrative ridicate.

De asemenea, demnitarii sunt preocupaţi de calitatea actului guvernării, deci de

fundamentarea şi formularea unei politici publice dedicată e-guvernării și a unui plan

de acțiune aferent.Proiectul propus are intenţia de a aborda concret, prin clarificarea

responsabilităţilor, atribuţiilor și prin introducerea unor instrumente specifice gândirii

strategice, de tip politică publică și prin reglementarea coerentă adaptată la domeniul

e-guvernării pentru a se putea ajunge la obţinerea unei viziuni concrete şi coerente

privind introducerea de instrumente de e-guvernare în administraţia românească.

Scopul proiectului este de a stabili cadrul de dezvoltare a instrumentelor de e-

guvernare.

Primii paşi în această direcţie vor fi analiza cadrului legislativ, a cadrului

operaţional, procedural și informaţional care susţine e-guvernarea şi furnizarea

serviciilor electronice pentru evenimentele de viaţă identificate. Grupurile ţintă

identificate vor putea participa la elaborarea acestor analize și se vor implica în

identificarea necesităţilor de dezvoltare şi la stabilirea unor proceduri și practici

unitare de tratare a evenimentelor de viaţă. Problema lipsei de coordonare la nivel

administrativ va fi tratată prin elaborarea unui cadru legislativ unitar pentru

implementarea și gestionarea serviciilor de e-guvernare.

Pentru a face trecerea de la analizarea cadrului existent la implementarea

concretă a măsurilor de e-guvernare, se va elabora un document strategic tip propunere

de politică publică, la care vor participa membrii grupurilor ţintă identificate și care va

constitui un bun exerciţiu de fundamentare a deciziilor în administraţie, pe care aceştia

îl vor putea replica cu alte ocazii, legat de alte domenii de intervenţie publică.

De asemenea, la începutul anului 2018 se va înființa un Comitet Director care va

coordona într-o manieră coerentă și integrată dezvoltarea domeniului de e-guvernare.

Astfel vor putea fi fundamentate soluțiile referitoare la repartizarea optimă a

competențelor între diferitele instituții, autorități publice. Prin acțiunile coordonate de

formare pentru decidenții din instituțiile și autoritățile implicate în domeniul e-

guvernării, precum și prin schimburile de experiență și prin elaborarea de manuale

dedicate va crește competența reprezentanților, consolidarea cunoștințelor

administrației publice și a decidenților și astfel capacitatea de a dezvolta, implementa

și administra un sistem de e-guvernare performant.

47

Descrierea activităților derulate pe parcursul anului 2017, în vederea obținerii

rezultatelor:

Depunerea unui număr de 17 notificări privind aspecte legate de: - modificarea /

actualizarea graficului de activități/achiziții, introducerea unor noi experți în cadrul

echipei de management a proiectului (SGG și MCSI), completarea / modificarea

componenței echipei de management a proiectului, schimbarea reprezentantului legal

al MCSI;

Întocmirea și depunerea cererilor de rambursare nr. 3, 4, 5 și 6.

Semnarea Actului Adițional nr. 2 privind modificarea contractului/ordinului de

finanţare nr. 12/ 04.04.2016 – Anexa Buget.

Actualizarea Planului de actiune pentru implementarea proiectului, în urma

modificărilor survenite cu privire la înlocuirea unor membri ai echipei de management.

Monitorizarea derulării contractului de asistență tehnică pentru achiziții publice –

întâlniri și consultări cu prestatorul pe toată perioada prezentului raport.

Elaborarea și transmiterea către AM POCA a Notei explicative pentru încheierea

Actului Adițional nr. 3 și a Anexei 3 – Modificare buget, în vederea dezangajării sumelor

rămase neutilizate ca urmare a finalizării achizițiilor și ajustării cotei de TVA de la 20 %

la 19 %.

Stadiul procedurii privind atribuirea contractului de achiziție publică ”Servicii de

consultanță, studii, analize, evaluări și formare în domeniul e-guvernare” în cadrul

proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare” – Cod

SIPOCA 20”:

- în data de 17.02.2017 s-a publicat în SEAP Anunțul de participare nr. 173254. Au fost

elaborate răspunsuri la un număr de 35 de solicitări de clarificări, 1 notificare

prealabilă și 1 contestație depusă de un operator economic, contestație care a fost

respinsă ca nefondată de către CNSC. Până la data limită de depunere a ofertelor au

depus oferte un număr de 6 asocieri de operatori economici;

- depunerea a trei notificări prealabile de către participanții la procedură;

- urmare a transmiterii de către Autoritatea Contractantă a punctelor de vedere la

notificările prealabile depuse de către operatorii economici, doi dintre aceștia au

transmis către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) două

contestații la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică având ca

obiect „Servicii de consultanță, studii, analize, evaluări și formare în domeniul e-

48

guvernare pentru implementarea proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a

instrumentelor de e-guvernare.”;

- în urma analizei Contestațiilor depuse de operatorul economic, comisia de evaluare

transmite către Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și către

ofertanții în cauză punctele de vedere cu privire la Contestații, reiterând faptul că

Autoritatea Contractantă a respectat toate prevederile legale cu privire la derularea

procedurii de achiziție. Prin acțiunile sale, de a aplica principiul tratamentului egal

tuturor Ofertanților, Autoritatea Contractantă a demonstrat respectarea legislației

în vigoare;

- prin Decizia nr. 949/C11/1071 din data de 28.04.2017 și Decizia nr. 3255/C7/4156

din data de 07.12.2017 Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC),

respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de către operatorii economici în

contradictoriu cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale;

- având în vedere finalizarea procesului de evaluare a ofertelor depuse și in

conformitate cu prevederile legale s-a trecut la întocmirea Raportului Procedurii,

transmis reprezentanților ANAP și semnat de către aceștia fără obiecții.

Începând cu data de 01.01.2017, cota TVA a devenit 19% conform codului fiscal.

Astfel, a fost elaborat Actul adițional nr. 1 la Contractul de servicii nr. 113/ 23.08.2016

privind diminuarea cotei TVA.

În data de 02.03.2017 a fost semnat contractul privind Achiziționarea

consumabilelor necesare pentru implementarea proiectului (Achiziție directă –

15.666,67 lei fără TVA valoarea estimată în CF, valoarea contractată 14.674,68 lei fără

TVA)

La data de 02.11.2017 a fost semnat contractul de prestări servicii privind

Abonarea MCSI la o bază de date de renume din domeniul IT internațional (Achiziție

directă – 39.999,96 lei fără TVA valoarea estimată actualizată, valoarea contractată

35.700 lei fără TVA).

De asemenea, a fost demarată procedura de licitație deschisă pentru atribuirea

contractului de servicii de organizare conferințe pentru prezentare și finalizare proiect,

informare și publicitate proiect.

49

III.2.9. Proiectul „Îmbunătățirea normelor, procedurilor și mecanismelor necesare

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în vederea continuării

dezvoltării sectorului de comerț electronic (ECOM)”, cod SIPOCA 18

Scopul proiectului:

Proiectul vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a sistemului de comerţ

electronic prin îmbunătățirea capacitații administrative a MCSI responsabil cu

coordonarea și îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare a comerțului electronic

prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020.

Obiectivul tematic:

Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC.

Obiectivele specifice sunt:

A) Creșterea calității reglementărilor în domeniul comerțului electronic prin realizarea

unei analize pertinente a cadrului normativ existent și formularea unor propuneri de

îmbunătățire a acestuia;

B) Îmbunătățirea mecanismelor de coordonare și colaborare ale Ministerului

Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională în vederea implementării

eficiente și eficace a liniilor de acțiune în domeniul comerțului electronic prevăzute

în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020.

Contractul de finanțare dintre MCSI și MDRAP, ca Autoritate de Management

pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă a fost semnat la data de

04.04.2016, cu o durată de implementare de 22 luni.

Rezultate așteptate:

R1 Propunere de politică publică elaborată în domeniul e-comerț în parteneriat

instituţiile care reglementează acest domeniu:

r1.1 – Analiza exhaustivă a cadrului normativ actual din domeniul comerțului

electronic național;

r1.2 – Analiză de impact cu privire la necesitatea creării/desemnării a unei

autorități de certificarea a magazinelor on-line;

r1.3 – Evaluarea ex-ante a propunerii de politica publică;

50

R2 Plan de acțiuni până în 2020 realizat, în domeniul comerțului electronic conform

metodologiei comune de planificare strategică, în domeniul comerțului electronic;

R3 Crearea a două mecanisme, unul de coordonare intre MCSI și instituțiile implicate în

e-comerț precum și un al doilea respectiv a unui mecanism de cooperare cu părțile

interesate;

R4 Cunoștințe şi abilităţi îmbunătăţite ale reprezentanţilor administraţiei publice cu

atribuţii în domeniul e-comerţului;

R5 Informare și publicitate, campanie de informare și promovare a proiectului.

În cadrul demersurilor în direcția consolidării mediului de afaceri digital (comerț

electronic), Proiectul ECOM a fost inițiat pornind de la problema capacității

administrative reduse a administrației publice în general și de la problema fragmentării

și delegării neclare de responsabilități, așa cum reiese din SCAP. Principalele cauze ale

capacității administrative reduse și fragmentate, identificate atât la nivelul MCSI, cât și

la nivelul ministerelor de resort responsabile cu implementarea liniilor de acțiune

prevăzute în SNADR 2020, sunt următoarele:

- Deficiențe ale cadrului de reglementare, respectiv ale normelor, procedurilor și

mecanismelor necesare MCSI în calitate de coordonator pentru îndeplinirea eficientă

și eficace a liniilor strategice de dezvoltare din domeniul comerțului electronic;

- Deficiențele apărute în implementarea cadrului normativ în vigoare care a condus la

fragmentarea comunicării și colaborării între MCSI și ministerele de resort

responsabile pentru îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare din domeniul

comerțului electronic;

- Ambiguitatea normelor și a responsabilităților instituțiilor publice implicate în

domeniul comerțului electronic, aspect care conduce la o slabă dezvoltare a

sistemului de comerț electronic din punct de vedere al eficienței și orientării către

cetățeni.

De asemenea, așa cum se arată în Acordul de Parteneriat 2014-2020 cu România

aprobat de Comisia Europeană, planificarea politicilor publice este una de tip ad-hoc,

iar factorii de decizie se confruntă cu un sistem care nu produce analize la nivelul de

calitate necesar pentru a lua decizii de politică informate, conducând la un cadru

supra-reglementat și la proceduri ineficiente cu impact negativ asupra mediului

economic și asupra cetățenilor. Astfel, la nivel general, persistă probleme severe și

cronice legate de calitatea politicilor publice.

51

Totodată, există neajunsuri clare legate de aspecte precum: coordonarea între

ministere și entitățile care administrează responsabilitățile intra-sectoriale;

competențe și atribuții instituționale suprapuse; utilizare ineficientă a resurselor;

administrarea fragmentată și grevată de prea multe structuri costisitoare.

Responsabilitatea de a promova domeniul comerțului electronic prin acte

normative, proceduri, metodologii, evaluări, studii și comunicarea cu publicul larg

aparține grupului țintă al Proiectului ECOM, Proiectul ECOM venind în întâmpinarea

nevoilor acestui grup țintă de a rezolva problemele cu care se confruntă și de

soluționarea cărora este direct interesat.

Grupul țintă al Proiectului ECOM a fost identificat luând în considerare experiența

acumulată în cadrul direcțiilor de specialitate din cadrul MCSI precum și analizând

liniile strategice de dezvoltare în domeniul comerțului electronic prevăzute în SNADR

2020, după cum urmează:

- Personalul de conducere și de execuție, precum și demnitari din cadrul ANCOM,

ANAF, ANPC, AADR și ASF precum și din cadrul altor entități care, în urma procesului

de analiză, vor fi identificate că sunt responsabile de dezvoltarea și implementarea

acestui cadru de reglementare cu privire la comerțul electronic;

- Personalul de conducere și de execuție, precum și demnitari și înalți funcționari

publici (ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar general, secretar

general adjunct și funcțiile asimilate acestora) din cadrul MCSI cu atribuții în

domeniul comerțului electronic, în calitate de coordonator;

- Personalul de conducere și de execuție, precum și demnitari și înalți funcționari

publici (ministru, ministrul delegat, secretar de stat, subsecretar de stat, secretar

general, secretar general adjunct și funcțiile asimilate acestora) din cadrul MMACA,

MFP, MMJS și MAI, responsabili cu implementarea liniilor de acțiune prevăzute în

SNADR 2020;

- Personalul de conducere și de execuție din cadrul CERT.RO, responsabil cu

implementarea liniilor de acțiune prevăzute în SNADR 2020;

- Personalul de conducere și de execuție din cadrul ONRC.

Indicatori de proiect:

Propuneri de Politici Publice – 1

Analize de impact realizate – 1

Planuri de acțiune elaborate – 1

Mecanisme elaborate – 2

52

Participanți la sesiunile instruire e-comerț – 80

Activități derulate pe parcursul anului 2017:

pregătirea și derularea procedurii de achiziție publică de servicii de consultanță

studii, analize, evaluări și formare în domeniul comerțului electronic, astfel:

- pregătirea și avizarea documentației de atribuire: ianuarie – mai 2017;

- anunțul de participare a fost publicat la data de 25.05.2017 având nr. 175683;

- a fost numită comisia de evaluare a ofertelor prin Ordinul ministrului

comunicațiilor și societății informaționale nr.516/27.06.2017, modificat prin

553/11.07.2017, modificat prin nr. 603/28.07.2017;

- în perioada de depunere a ofertelor, 9 operatori economici au transmis solicitări

de clarificare privind documentația de atribuire;

- au fost depuse 7 oferte, din care 1 a fost declarată inacceptabilă, 1 – neconformă

și inacceptabilă, 1 – inacceptabilă, 1 – neconformă;

- au fost evaluate din punct de vedere tehnic și financiar 3 oferte; etapa evaluării

tehnico-financiare a fost finalizată în cursul lunii decembrie;

- au fost organizate 13 ședințe cu observatorii ANAP;

- în data de 13.12.2018, a fost depusă Contestația nr. 2630, fiind înregistrată pe

rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr.

53302/13.12.2017, urmând ca decizia CNSC să fie comunicată în luna ianuarie

2018;

întocmirea Cererilor de rambursare nr. 3 - 6 împreună cu documentele anexă

(rapoarte de progres, rapoarte financiare);

semnarea Actului Adițional nr. 2 și nr. 3 la contractul de finanțare încheiat între

MCSI și AM POCA;

depunerea la AM POCA a unui număr de 12 Rapoarte de progres lunare.

IV.2.10. Proiectul „Sprijin pentru identificarea, gestionarea și implementarea

proiectelor Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale finanţate în

cadrul axei 2 POC 2014-2020”

Proiectul are o durată de implementare de 36 de luni, respectiv de la 20.05.2016

până la 19.04.2019.

Perioada 20.05.2016 – 31.12.2017 a debutat prin constituirea echipei de

implementare, prin Ordin al Ministrului, urmata de desfășurarea concursurilor de

53

angajare a experților, prevăzuți în cererea de finanțare. Au fost finalizate procedurile

de achiziție pentru mobilierul (a fost instalat in luna august 2016), echipamentele IT (in

2016) necesare desfasurarii activitatilor curente ale expertilor și au continuat

demersurile de achizitie pentru platformă colaborativă (achizitie finalizata si pusa in

exploatare in martie 2017), respectiv informare și publicitate (achizitie finalizata in

ianuarie 2017), iar pentru carti/publicatii și consumabile/birotica (finalizata in

februarie 2017).

Au fost semnate protocoale de colaborare intre MCSI UIP POAT cu instituțiile

publice care vor implementa SNADR 2020 și care vor dezvolta servicii electronice pentru

cetățeni (detalii cu privire la stadiul listei în paragrafele următoare). În paralel cu

procesul de semnare a protocoalelor de colaborare, au fost organizate periodic întâlniri

între reprezentanții MCSI - UIP POAT și cei ai diverselor instituții (Ministere, Agentii,

Organism Intermediar, etc.) pentru identificarea nevoilor și a ideilor de proiect, pentru

atingerea indicatorilor și atragerea fondurilor nerambursabile din Axa 2 POC.

Lista extinsa de proiecte pentru atingerea indicatorilor și atragerea fondurilor

nerambursabile din Axa 2 POC este intermediara și va suferi modificari in functie de

solicitarile ministerelor de linie. Intalnirile de pana acum au avut deci ca scop, pe langa

clarificarea unor aspecte programatice, consolidarea temelor ce se vor constitui în idei

de proiecte, formarea unor echipe mixte pentru conturarea proiectelor dar si

maturizarea ideilor de proiecte si transformarea acestora in documente aferente

Cererilor de Finantare.

Au fost încheiate mai multe protocoale de colaborare cu instituțiile publice

prevăzute în SNADR 2020, în vederea scrierii proiectelor finanțabile din Axa 2 – POC.

Protocoale semnate în anul 2017:

Autoritatea Naționala pentru Persoane cu Dizabilități nr. 510/25.01.2017;

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție nr. 2683/

02.05.2017;

Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO nr.

3327/09.06.2017;

Agenția de Administrare a Rețelei Naționale de Informațică pentru Educație și

Cercetare nr. 3551/21.06.2017;

Ministerul Sănătății nr. MCSI 4400/08.08.2017, nr. MS FB7855/08.08.2017.

Principalele activități de identificare, inițiere și dezvoltare a unor proiecte cu

finanțare din POC, s-au conturat partener cu partener dupa cum urmează:

54

Ministerul Afacerilor Interne – MAI:

Echipa UIP-POAT împreună cu partenerii a continuat lucrul la scrierea

documentației Proiectului Tehnic premergător scrierii cererii de finanțare pentru

evenimentele de Stare Civilă – respectiv proiectul SIIEASC, fiind realizată Cererea de

Finanțare 100% și depusă la finanțator aflându-se în faza de clarificări.

Obiectivul general al proiectului SIIEASC constă în informatizarea sistemului de

depunere a cererilor pentru emitere/ eliberare și eliberarea efectiva a documentelor

de stare civilă, precum și implementarea suportului necesar dezvoltării și accesării

serviciilor electronice ce au la bază informații primare de stare civilă. Prin acesta ar

putea fi acoperite aproximativ 4 evenimente de viață. De asemenea, se urmarește

realizarea unui registru de bază în sensul definit de interoperabilitate.

Beneficiile majore ale proiectului sunt: reducerea timpului necesar procesării

tranzacţiilor de Stare Civilă și a cheltuielilor de stocare a informaţiilor pentru

administraţiile locale şi centrale, creșterea gradului de interoperabilitate a sistemelor

centrale și locale care prelucreaza informatii de stare civilă, eliminarea redundanțelor

informaționale existente în sistemele locale și centrale care prelucrează informații de

stare civilă, digitizarea (scanare și indexare) documentelor emise în ultimii 100 de ani.

Estimarea numărului de documente din arhiva este de 50.000.000.

Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale - MCSI:

A continuat lucrul la proiectul pentru alinierea României la mecanismele prevăzute de

regulamentul 910/2014 pentru identificarea electronică - Sistem de Interoperabilitate

Tehnologică – SITUE cu statele membre UE urmarește conectarea cu nodurile Eidas din

statele membre și sprijinirea furnizorilor de servicii naționali.

În perioada de referință a fost intocmit Proiectul Tehnic și a fost înaintată

documentația necesară aprobării în CTS, iar în data de 22.08.2017 a fost obținut avizul

pozitiv.

Dupa finalizarea Cererii de Finantare si depunerea acesteia la finanțator se continua

activitatea prin a se acorda sprijin pentru clarificări către beneficiarul MCSI.

Ministerul Educației Naționale – MEN:

2 evenimente de viață asociate: înscriere școală, înscriere bibliotecă.

55

Ministerul Culturii si Identitatii Nationale - MCIN:

A continuat corespondența instituțională fiind finalizat în perioada anterioara Proiectul

Tehnic si Studiul de Fezabilitate în acord cu prevederile parteneriatului pentru sprijinul

acordat Ministerului Culturii în vederea depunerii cererii de fnanțare în secțiunea e-

Cultura din POC (call deschis) „E-cultura: Biblioteca digitală a României”.

Ca urmare a înaintării documentației pentru CTS (incluzând Proiectul Tehnic si Studiul

de Fezabilitate pentru care UIP-POAT și-a adus contribuții solicitate de către partenerii

din MCIN, inclusiv prin participare de experți la sedință) și în CTE, în data de 20.12.2017

proiectul a fost depus pentru finanțare de către MCIN.

Ministerul Educației Naționale – MEN:

La nivelul MEN s-au conturat anterior 3 proiecte: Sistemul Informatic de Management al

Școlarității - SIMS, Wireless Campus și Platforma Națională de Educație. Echipele

desemnate pentru proiectul Sistem Informatic de Management al Școlarității (SIMS) au

agreat fișa sintetică și un document conceptual de proiect și au avut loc o serie de

întâlniri. S-a început analiza și echipele comunică pentru scrierea Proiectului Tehnic

transmițându-se un prim draft pentru soluția tehnică, către colegii din MEN, în prezent

la nivelul UIP-POAT continuându-se scrierea Proiectului Tehnic. Pentru celelalte

proiecte nu exista progres.

Ministerul Muncii si Justitiei Sociale – MMJS:

1 (sau mai multe proiecte) pentru evenimente de viață asociate (accidente/

incapacitate de muncă, stimulente revenire din concediu de creștere a copilului, ajutor

social, venit minim garantat, alocație copii, alocație susținere familie, căutare loc de

muncă, indemnizație creștere copil, indemnizație persoane cu dizabilități, pensionare,

pierdere loc de muncă).

MMJS a retransmis către MFE o solicitare privind includerea (prin modificarea POC) UAT-

urilor ca beneficiari eligibili (este a treia iterație), solicitare care până în prezent nu a

primit răspuns, în contextul în care o solicitare similară a fost transmisă și către POCU.

Pentru clarificarea nevoilor la nivel de UAT-uri s-a transmis în septembrie 2017 către

535 de UAT-uri (UAT-uri aflate în gradul 3 și 4 de marginalizare – pe baza listei furnizate

de catre MMJS) un chestionar care să profileze aceste comunități și pe baza caruia să

poata fi luată decizia strategica de lansare a apelului de proiecte.

Au fost recepționate aproximativ 74% din chestionare, iar centralizatorul final a reliefat

o apetență scăzuta pentru susținerea cheltuielilor de sustenabilitate (resurse umane și

56

materiale). Concluziile au fost transmise partenerilor instituționali în vederea luării

deciziei pentru continuarea acțiunilor.

În continuare, MMJS a inițiat discuții cu UIP-POAT printr-o echipă mixtă cu

reprezentanți din cadrul mai multor Agenții din subordine care să conlucreze pentru

inițierea unui proiect integrator de interoperabilizare a sistemelor informatice din

MMJS. Au continuat discuțiile punctuale inițiate în luna august 2017 și, până la finalul

anului, s-a încercat definitivarea unei Fișe de Proiect pentru acest amplu și strategic

proiect. Au fost lansate câteva teme de clarificat în cadrul MMJS ce sunt înca în

dezbatere internă întrucat în cursul lunii noiembrie - decembrie a fost introdusă în

discuție includerea în cadrul proiectului a propunerii de preluare a unor obiective dintr-

o alta inițiativă a MMJS (proiectul e-Asist) concomitent cu alte discuții legate de

oportunitatea achizițiilor din proiectele concurente (ANPD, ANPDCA, având în vedere că

SPAS-urile, pe care se bazează întreaga arhitectură în toate proiectele nu pot fi

echipate decât în sinergie a unui proiect cu altul).

Punctual, pentru două dintre agențiile din subordinea MMJS, au fost întreprinși pași

pentru elaborarea unor documentații de Proiecte:

ANPDCA: a fost elaborată o analiză pe schema sistemului informatic actual al ANPDCA în

ideea unui proiect de realizare a unui sistem informatic (cel existent este învechit și

parțial față de activitatea ANPDCA) în care ANPDCA să fie proprietar unic, celelalte

entități urmând a primi acees în calitate de client, securizat tip utilizator/parolă.

Accesul terților va fi permis pe niveluri de acces și module, începând de la informația

publică și până la informații destinate unei anume categorii de utilizatori (familii

adoptatoare, asistenți sociali etc.). ANPDCA și-a exprimat dorința ca MCSI să fie actor

principal în scrierea SF/PT pentru proiect, să fie partener în proiect și să gestioneze

activitatea de achiziții a sistemului informatic. Au avut loc întâlniri succesive la sediul

ANPDCA pentru continuarea elaborării PT. Se lucrează în continuare la definitivarea

documentației.

ANPD: ANPD a definitivat o Fișă de Proiect pentru Sistem Informatic Național de

Management al Persoanelor cu Dizabilități (Handicap) și Invaliditate. Fișa este agreată

cu experții UIP-POAT, iar în prezent experții sunt în faza de elaborare a Proiectului

Tehnic.

Ministerul Sănătății și CNAS:

1 proiect e-Sanatate - Telemedicina și 1 EV asociat programare consult medical.

57

Ministerul Sanătății are în vedere continuarea proiectului de telemedicină, pentru

domeniul e-Sănătate.

Un alt proiect pe care Ministerul Sănătății intentionează să-l depună spre finanațare în

cadrul axei 2 POC se referă la registrele de boală. Pentru această idee de proiect, în

perioada de raportare au existat o serie de întâlniri între experții MCSI, reprezentanții

MS și coordonatorii unor astfel de registre de boală (în general medici pe diverse

specialități), iar în acest moment se lucrează la elaborarea unui document conceptual

care să definească structura generală a registrelor ce se doresc a fi parte din proiect.

În legătura cu celelalte proiecte prioritare ale Ministerului Sănătății: Ministrul Sănătății

a reconfirmat lista de priorități din adresa MS nr. 9192/18.09.2017, menționand că în

cazul în care proiectul de telemedicina va acoperi intreg bugetul alocat pentru e-

Sănătate, MCSI este invitat să inițieze prin intermediul OIPSI o solicitare de

suplimentare de fonduri, rămânând ca în urma primirii unor sume suplimentare acestea

să fie distribuite către prioritățile decise la nivelul MS, în ordinea din lista inițială (mai

sus), prin urmare se va continua cu precadere lucrul la proiectul privind registrele și

proiectele CNAS, lăsând ca proiectul SIEC pentru ATI să fie reluat la cererea Ministerului

Sănătății.

O altă activitate desfășurată în perioada de referință a fost cea de pregătire și

finalizare a documentațiilor care conțineau răspunsurile pentru condiționalitățile ex-

ante 2.1 și 2.2 aflate în sarcina MCSI și care s-au definitivat prin acceptarea de către CE

a planului și activităților propuse (în anul 2016), în acest sens fiind remise către MCSI

scrisori oficiale privind ridicarea condiționalităților respective precum și monitorizarea

îndeplinirii acestor condiționalități.

În acest context, a fost elaborat, de către experții UIP POAT, Cadrul Național de

Interoperabilitate prin care a fost definită arhitectura instituțională guvernamentală

pentru coordonarea și implementarea proiectelor din SNADR 2020 și s-a asigurat

sprijinul tehnic pentru elaborarea, publicarea și adoptarea în decembrie 2017 a H.G. nr.

908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate.

Experții UIP POAT au participat, în cadrul grupului de lucru NGN, la finalizarea

ghidului solicitantului și a schemelor de ajutor de stat asociate (de minimis și de

exceptare). Acestea au fost publicate spre consultare publică pe site-ul OIPSI. În urma

primirii întrebărilor/ solicitărilor de clarificare din partea beneficiarilor eligibili,

experții UIP POAT au participat la elaborarea răspunsurilor MCSI prin propunerea unui

draft supus decidenților, în special în ce privește aspecte ca obligații de acoperire și

grila de evaluare tehnico-economica.

58

IV.3. Relaţii internaţionale în domeniul comunicaţiilor, serviciilor poştale şi

societăţii informaţionale

Orientările și obiectivele Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale în

anul 2017 au fost de extindere a formelor de cooperare internațională, adoptarea unei

atitudini inovatoare și vizionare în relațiile sale cu toți partenerii, creșterea vizibilității

și renumelui Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și, implicit, a

României.

Din acest punct de vedere realizările sunt exprimate în mod sintetic prin:

- participarea la comisii mixte cu Ucraina, Egipt, Croația, Republica Moldova,

Turkmenistan, Kazahstan;

- transmitere puncte de vedere către Parlamentul României-Camera Deputaților cu

privire la Sesiunea plenară a Dimensiunii Parlamentare a Organizației Inițiativa

Central Europeană și cu privire la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a

Mării Negre(APCEMN);

- inițiere de demersuri de colaborare în sectorul Cyber-security cu Iran, Israel,

Coreea, Georgia, țările din Balcanii de Vest;

- participarea la reuniunile Grupului de lucru pentru punerea în aplicare a abordării

strategice a relației României cu Republica Moldova pe următorii 10 ani – Task Force

RO-RM, precum și la reuniunile Grupului de lucru interinstituțional privind relația cu

SUA, în coordonarea MAE – grup de lucru ce are ca scop impulsionarea coordonării

între instituțiile relevante implicate în dialogul româno - american, precum și

identificarea modalităților de dezvoltare și aprofundare a Parteneriatului Strategic

dintre România și SUA;

- reprezentarea MCSI, la nivel de secretar de stat, la ședințele Comitetului

interministerial pentru relația cu OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare

Economică); participarea activă în dialogul interguvernamental pentru

îmbunătățirea candidaturii române la aderarea acestei organizații, urmărind

coordonarea intereselor României cu agenda OCDE; astfel, MCSI a analizat

oportunitatea și a făcut demersurile necesare pentru aderarea României la

instrumentele recomandate de OCDE pe domeniul de activitate și susține

transpunerea la nivel național a următoarelor acorduri și declarații:

Declaration on the Digital Economy: Innovation, Growth and Social Prosperity

(Cancun Declaration);

Daejeon Declaration on Science, Technology and Innovation Policies for the

59

Global and Digital Age;

Recommendation of the Council concerning a General Framework of Principles

for International Cooperation in Science and Techonology;

- colaborarea cu Ministerul Afacerilor Externe și celelalte ministere în vederea

pregătirilor necesare pentru vizitele reprezentanților României în statele partenere,

precum și pentru primirea delegațiilor oficiale străine în România;

- colaborarea cu toate ministerele în vederea încheierii de acorduri, parteneriate și

Memorandumuri de înțelegere cu alte state, prin intermediul Ministerul Afacerilor

Externe;

- negocierea organizării de către ITU (Uniunea internațională pentru Telecomunicații –

agenție a Organizației Națiunilor Unite) a unui cyber drill (exercițiu cyber) pentru

Europa and CIS Regions în perioada PRES RO 2019 și a susținerii ITU pentru

conferința din 2018 a CERT – RO ;

- menținerea dialogului cu organizațiile non-guvernamentale și mediul de afaceri în

vederea dezvoltării domeniului de activitate al MCSI, atât la nivel național cât și

internațional (ex: întâlnire cu GSMA, Telekom, Orange, Vodafone, Digi Mobile,

Asociația Română a Băncilor, Asociația Națională a Industriilor de Software,

Asociația Națională a Internet Service Providerilor din România, Asociația Română

pentru Industria Electronică și Software, Asociația Patronală a Industriei de Software

și Servicii din România, Computerland Romania, Digital Citizens Romania, Provision

IT Group, ș.a..);

- conducerea activităților Grupului de lucru aferent cerinței de bază a rezilienței nr. 6

– reziliența sistemelor de comunicații civile (6 reuniuni ale grupului în perioada

martie – decembrie 2017) și participarea la reuniunile interministeriale ale Grupului

de lucru aferente cerințelor de reziliență și principalele demersuri realizate în anul

2017, la întâlnirile oficiale ale Grupului Comun de Planificare al NATO în domeniul

rezilienței pregătirii urgențelor civile.

IV.4. Afaceri europene în domeniul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale

1. Colaborare interministerială prin participarea la grupuri de lucru care să susțină

activ viitoarea Președinție a României a Consiliului Uniunii Europene din ianuarie - iunie

2019.

60

2. Participarea activă la Comitetul de Coordonare a Sistemului de Gestionare a

Afacerilor Europene (CCAE) și la ședințe pregătitoare referitoare la stadiul negocierilor

pentru procesul Brexit.

3. Implicarea activă atât în efortul de organizare a președinției României la Consiliul

Uniunii Europene, din timpul primului semestru 2019 (pregătire priorități, program

evenimente, coordonatori dosare etc.) cât și în negocierea dosarelor din domeniul de

activitatea al ministerului. Coordonarea întâlnirilor cu reprezentanții grupurilor de

lucru transversale (ex: Horizontal Working Party on Cyber Issues, Grupul de lucru pentru

Servicii Poștale, etc.). Inițierea și organizarea vizitei doamnei comisar pentru economie

și societate digitală, Mariya Gabriel în România (30-31.10.2017).

4. Reprezentarea României la Reuniunea ministerială a Parteneriatului Estic pe tema

economiei digitale și Conferința ministerială privind eGuvernarea, organizate la Talinn în

perioada 5-6 octombrie 2017, sub auspiciile Președinției Bulgare precum și la Consiliul

Extraordinar TTE - componenta Telecomunicaţii, Societate Informaţională și Servicii

Poștale, defășurat în perioada 23-24 octombrie 2017 la Luxembourg.

5. Participarea la cea de-a 3-a Reuniune a Grupului Strategic pentru Piața Unică

Digitală, Bruxelles, 26 ianuarie 2017, eveniment organizat de Comisia Europeană -

Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie.

Grupul Strategic pentru Piața Unică Digitală este un forum important în cadrul

căruia se colectează date cu privire la progresele obținute de Statele Membre în

implementarea Strategiei europene privind Piața Unică Digitală (DSM); toate aceste

informații stau la baza elaborării Raportului semestrial de la nivelul anului 2017.

Totodată, Planul de acțiuni al Comisiei are în vedere adoptarea unei Comunicări cu

privire la Implementarea strategiei DSM.

În cadrul evenimentului, Comisia a prezentat raportul referitor la competențele

digitale. ”Conceptul partajat” pentru o strategie privind abilitățile digitale (shared

concept) reprezintă un model sau un șablon pentru o strategie de abilități digitale, care

identifică principalele provocări care trebuie abordate pentru a remedia în mod

eficient decalajul de competențe digitale în Europa. Acesta propune o listă de posibile

soluții la aceste provocări. Scopul este ca acțiunile cu privire la conceptul partajat și la

cele mai bune practici conexe să fie publicate și diseminate pe o platformă web. Acesta

identifică patru domenii principale sau grupuri țintă pentru dobândirea de competențe

61

digitale: (1) învățământ, (2) cetățeni, (3) forța de muncă, și (4) profesioniștii din

domeniul digital.

Definitivarea Pieței Unice Digitale (DSM) reprezintă prioritatea esențială a Comisiei

Juncker. Aceasta ar însemna un plus de 415 miliarde Euro la bugetul european și ar

putea conduce la crearea a peste 3,8 milioane de locuri de muncă și la reducerea

costurilor administrațiilor publice cu 15-20%. Pe lângă măsurile de protecție a

consumatorilor, DSM are rolul de a crea un cadru competitiv pentru ca toți cetățenii și

întreprinderile din UE să aibă acces în timp util la capacitățile și serviciile fără fir de

ultimă generație. Conectivitatea de foarte mare capacitate este condiția esențială

pentru dezvoltarea societății și a economiei digitale și stă la baza angajamentului

politic al Comisiei Juncker de realizare a pieței unice digitale.

Noile soluții care se bazează pe conectivitatea la internet, printre care cloud

computing, internetul obiectelor, tehnica de calcul de înaltă performanță și analiza

volumelor mari de date vor schimba procesele comerciale și vor influența interacțiunile

sociale. Noile aplicații digitale, precum realitatea virtuală și augmentată, chirurgia de

la distanță, inteligența artificială, agricultura de precizie, dronele, vor necesita viteză

de transfer, calitate și capacitate de reacție care pot fi oferite doar de rețelele de

bandă largă de foarte mare capacitate. În mod special, dezvoltarea conducerii

conectate și autonome a autovehiculelor va beneficia de pe urma implementării

rețelelor de comunicații 5G. Comisia consideră că zonele industriale, coridoarele

rutiere și legăturile feroviare vor fi domenii-cheie pentru prima fază a noilor aplicații

bazate pe 5G. În pregătirea acestora, Consiliul și Parlamentul European au agreat

recent modul de utilizare a benzii de frecvență de 470-790 MHz în Uniune. Acesta va

permite eliberarea coordonată a benzii de 694-790 MHz („banda de 700 MHz”) pentru

furnizarea serviciilor în bandă largă la orizontul 2020.

Pentru România, DSM înseamnă o schimbare majoră de mentalitate, abordare și

mod de viață, de muncă, de învățare și educare precum și angrenarea într-un proces de

digitalizare profundă a tuturor sectoarelor de activitate. Pentru ca economia

românească să rămână competitivă si cuplată la proiectele majore europene din

domeniul digital, este necesară prioritizarea, în cel mai înalt grad, a dezvoltării

rețelelor de mare capacitate, a implementării până în 2020 a tehnologiei 5G, inclusiv a

corelării cu infrastructura de transport în curs de dezvoltare și, nu în ultimul rând, a

asigurării unui grad ridicat de acoperire și utilizare a comunicațiilor de mare viteză.

62

6. Participarea la evenimentul Ziua Digitală, Roma, 23 martie 2017, eveniment

organizat de Comisia Europeană și Republica Italiană, în colaborare cu Președinția

malteză a Uniunii Europene.

Conferința a avut loc în cadrul festivităților oficiale de sărbătorire a 60 de ani de

la semnarea Tratatelor de la Roma, fiind structurat pe patru sesiuni axate pe abordarea

provocărilor legate de dezvoltarea industrială şi pe beneficiile care pot fi generate de

digitalizare:

1. Europa, un actor global în calculul de înaltă performantă;

2. Digitalizarea industriei europene;

3. Mobilitatea automată, conectată şi cooperativă;

4. Impactul transformării digitale asupra locurilor de muncă şi asupra competențelor.

În marja evenimentului, a fost semnată de către ministrul Comunicațiilor și

Societății Informaționale o Scrisoare de intenție privind mașinile conectate și

automatizate. Scrisoarea consemnează intenția statelor membre de a sprijini și coopera

în ceea ce privește inițiativele transfrontaliere (secțiuni, itinerarii sau coridoare) și

extinderea celor existente, pe care să se efectueze și să se faciliteze efectuarea de

teste și demonstrații la scară largă, în special cu privire la siguranța rutieră, acces la

date, calitatea datelor, răspunderea, conectivitatea și tehnologii digitale pentru CAD.

De asemenea, statele membre își propun să sprijine dezvoltarea unor practici comune și

voluntare pentru a efectua astfel de experimente, susțin disponibilitatea spectrului

pentru experimentare transfrontalieră și implementarea de CAD bazate pe tehnologii

avansate de comunicații.

Miniștrii semnatari au subliniat intenția de stabilire, împreună cu Comisia, a unui

cadru privind testele transfrontaliere în materie de automobile conectate, bazate pe

norme armonizate privind accesul la date, răspunderea și conectivitatea.

Scrisoarea de intenție reprezintă prima inițiativă a statelor membre destinată

cooperării transfrontaliere în materie de mobilitate conectată și automatizată. Comisia

va sprijini aceste eforturi prin măsuri concrete, care vor facilita coridoarele

transfrontaliere.

Scrisoarea prezintă interes pentru România în ceea ce privește securitatea

rețelelor și serviciilor de comunicații electronice, cât și comunicațiile de urgență către

112. Acestea reprezintă un aspect important în cazul accidentelor de circulație, cu un

posibil accent suplimentar în contextul CAD, implementarea completă a serviciilor eCall

la nivelul Uniunii fiind una din prioritățile din perioada următoare (2017-2018), la nivel

european și național.

63

7. Participarea la workshopul organizat de către Comisia Europeană pe tema

comunicării Comisiei Europene „Building a European Data Economy”, 31 mai 2017, la

Bruxelles.

Potrivit Comisiei Europene, înlăturarea restricțiilor juridice sau administrative, în

principal sub formă de obligații de localizare a datelor naționale care afectează

întreaga piață a datelor la nivelul UE, ar putea contribui la PIB-ul UE cu până la 8

miliarde € anual.

Internet of things (IOT) combină hardware, software precum și datele de la mai

mulți furnizori, iar în acest moment, este greu de definit daca acestea pot fi

categorisite drept produse sau servicii. În plus, o preocupare majoră este dată de faptul

că este dificil și în același timp costisitor de a demonstra legătura dintre un anumit

defect care apare în timpul funcționării și o anumită pagubă. A fost discutat drept

exemplu un sistem de irigație care se bazează pe un set de senzori furnizați de către

operatorul economic A, ale cărui date sunt stocate în cloud-ul furnizat de operatorul

economic B iar procesarea datelor se face printr-un algoritm furnizat de operatorul

economic C. In cazul în care apare o disfuncționalitate în acest întreg proces, iar

beneficiariul suferă o pagubă economică substanțială ( pierderea recoltei ) devine

extrem de greu de precizat, atât responsabilitatea fiecărui participant în lanțul de

valori dar și extrem de costisitor de a face o astfel de evaluare pentru demonstra

partea de responsabilitate a fiecăruia. Acțiunile posibile care au fost propuse au fost

următoarele: definirea responsabilităților în conformitate cu modalitatea în care riscul

este generat sau în conformitate cu modalitatea în care riscul este gestionat. Luarea în

calcul a unor scheme de asigurare cu caracter voluntar sau dimpotrivă obligatoriu.

Comisia Europeană a identificat, de asemenea, unele provocări și lacune juridice

legate de aceste tehnologii emergente: complexitatea lanțului valoric al produsului

care complică identificarea defecțiunilor și legătura clară și directă dintre defect și

daune datorată acestui amestec de componente care diminuează distincția dintre

produse și servicii; dificultatea de a evalua noțiunea de defect în legătură cu

componentele de inteligență artificială (AI) care au capacitatea de a învăța de la alte

sisteme.

Comisia Europeană a recomandat diferite căi de acțiune de urmat în ceea ce

privește IOT și AI:

a) menținerea status quo-ului,

b) extinderea Directivei privind responsabilitatea produselor (Directiva nr 85/374 din 25

64

iulie 1985 cu privire la răspunderea pentru produsele cu defect) la IoT și inteligența

artificială sau

c) crearea unui cadru de responsabilitate specific pentru IoT și sisteme autonome bazat

pe:

1. generarea riscului sau

2. abordări privind gestionarea riscurilor

În cazul în care se optează pentru extinderea sferei de acțiune a Directivei privind

responsabilitatea produselor la IOT si AI, au fost punctate următoare aspecte:

Această abordare s-ar baza substanțial pe actuala directivă, revizuirea actualei

directive ar putea fi necesară, cum ar fi extinderea domeniului de aplicare a directivei

la toate componentele unei soluții IoT / robotică sau revizuirea conceptelor din cadrul

Directivei privind responsabilitatea produselor, de exemplu definirea unui defect care

să țină seama de comportamentele autonome neintenționate. Dar a fost adus în

discuție faptul că victimele ar avea probabil dificultăți în a dovedi defectul precum

și legătura cauzală a acestuia cu daunele suferite. De asemenea expertiza tehnică care

să demonstreze acest lucru poate fi costisitoare și lungă iar recuperarea pierderilor

indelungată și greoaie.

Dacă se alege opțiunea de crearea a unui cadru de responsabilitate specific pentru

IoT și sisteme autonome bazat pe generarea riscului numită și abordarea generatoare

de risc (cunoscută și ca "abordarea de deschidere a riscurilor") atunci s-ar aloca

răspunderea ex-ante actorului de piață care utilizează tehnologia și astfel generează un

risc pentru ceilalți, dar în același timp beneficiază de utilizarea dispozitivului,

produsului sau serviciului respectiv.

Acesta ar putea fi, de exemplu, un spital care utilizează roboți chirurgicali pentru

efectuarea unei intervenții chirurgicale complexe asupra pacienților sau a unei

companii care operează o fabrică și care utilizează roboți industriali care lucrează

împreună cu angajații umani pentru a produce și asambla produse etc.).

Într-un astfel de regim de răspundere absolută, ar fi nevoie de un litigiu mai puțin

sau deloc, deoarece ar fi clar încă de la început ce parte poartă răspunderea

Dacă s-ar alege opțiunea de abordare a gestionării riscurilor, atunci răspunderea

este alocată ex-ante actorului de piață cel mai bine plasat pentru a minimiza costurile

și riscurile legate de noile tehnologii (deseori, dar nu întotdeauna, producătorul; acest

lucru ar trebui să fie determinat pentru fiecare sector de activitate în parte, sector

după sector/ aplicație prin cerere). De asemenea într-un astfel de regim de

răspundere, mai rar sau chiar deloc ar apărea un litigiu, deoarece ar fi clar încă de la

65

început ce parte poartă răspunderea în cazul unei pagube produse.

Un alt aspect avut în vedere a fost importanța accesului la date precum și a

transferului acestora.

În prezent sunt produse cantități enorme de date. Utilizarea acestora poate

conduce la inovație, la crearea de noi produse. Actorii economici au nevoie să le fie

facilitat acest acces la diversele seturile de date.

Comisia Europeană a propus diferite acțiuni posibile:

- un set de ghiduri cu privire la schimbul de date;

- promovarea soluțiilor tehnice pentru identificarea și schimbul de date;

- impunerea anumitor reguli în cadrul contractelor care să faciliteze schimbul de

date;

- să fie oferit accesul liber la aceste date în interes public și pentru scopuri

științifice, de cercetare;

- să fie clarificat dreptul producătorului de date asupra datelor;

- să fie oferit accesul la date în schimbul unei remunerații.

Totodată, Comisia a recomandat ca posibile acțiuni, în vederea facilitării

portabilității datelor, următoarele seturi de acțiuni: îmbunătățirea interoperabilității

tehnice precum și standardele specifice pentru fiecare sector, dezvoltarea, pe mai

departe, a drepturilor privitoare la portabilitatea datelor, clauze contractuale

recomandate pentru a scădea costurile de schimbare a furnizorilor de servicii.

8. Participarea la lucrările Consiliului TTE, componenta Telecomunicaţii, Societate

Informaţională și Servicii Poștale, 9 iunie 2017, Luxemburg

În cadrul evenimentului, Comisia a reiterat importanța consolidării măsurilor

europene în domeniul securității cibernetice. Recentul atac cibernetic major WannaCry

a afectat organizațiile și cetățenii de pe tot globul. A fost pentru prima dată când

statele membre ale UE au schimbat informații privind incidentul de securitate

cibernetică, în cadrul mecanismului de cooperare operațională stabilit în conformitate

cu Directiva NIS. Acesta este un exemplu din viața reală care demonstrează cât de

importantă este cooperarea în domeniul securității cibernetice. În contextul răspunsului

public la atacul WannaCry, Europol (prin intermediul Centrului european pentru

criminalitatea informatică - EC3) a creat o pagină de informare dedicată și a difuzat

pliante și materiale de conștientizare prin intermediul canalelor sale media sociale.

Materialele informative au fost, de asemenea, publicate pe platforma securizată EC3

pentru experții acreditați în domeniul criminalității cibernetice (SPACE), găzduită de

66

platforma de experți a Europol (EPE).

Comisia a informat Consiliul asupra publicării Comunicării referitoare la revizuirea

intermediară a Strategiei DSM și a Raportului european privind progresele din sectorul

digital (EDPR).

Comisia subliniază că a lansat toate cele 16 acțiuni esențiale pe care s-a angajat

că le va prezenta în contextul Strategiei DSM, cele mai multe generând beneficii

majore pentru cetățenii europeni (abrogarea tarifelor de roaming, introducerea

comunicațiilor 5G, interzicerea practicilor de geo-blocare, creșterea transparenței

asupra tarifelor practicate pentru livrarea coletelor la nivel transfrontalier, servicii de

telecomunicații îmbunătățite etc.).

În egală măsură, Comisia consideră că sunt necesare măsuri în “trei domenii

fundamentale”: securitatea cibernetică, platformele online, economia datelor.

Raportul EDPR conține o evaluare aprofundată a modului în care UE și statele

membre evoluează în procesul de digitalizare și identifică eventuale măsuri pentru a

contribui la îmbunătățirea performanțelor naționale în domeniul digital.

Președinția Maltei a Consiliului UE a amintit că începând cu 15 iunie 2017 vor fi

eliminate suprataxele de roaming cu amănuntul. NB: Regulamentul privind serviciile de

roaming la nivel de gros a fost publicat la data de 9 iunie a.c. în Jurnalul Oficial al UE.

Totodată, Președinția malteză i-a informat pe miniștrii UE asupra acordului politic atins

cu Parlamentul European la 29 mai 2017 cu privire la proiectul de regulament WiFi4EU.

9. Participarea la reuniunea informală a miniștrilor UE responsabili pentru

competitivitate și telecomunicații, Tallinn, 17-18 iunie 2017

Cu ocazia Consiliului Informal, miniștrii UE au semnat Declarația privind

implementarea cu succes a 5G în Europa. Declarația va pune accentul pe necesitatea

unei abordări ambițioase la nivel UE pentru implementarea rapidă și coordonată a 5G,

incluzând alocarea spectrului radio necesar pentru dezvoltarea tehnologiei. Aceasta

este deosebit de importantă pentru a asigura avantajul competitiv al UE în raport cu

partenerii internaționali, în condițiile în care SUA a demarat deja teste în 11 orașe iar

Coreea de Sud a planificat primele rețele pentru 2018 și Japonia pentru 2020.

Comunicațiile 5G și trecerea la Societatea Gigabit sunt esențiale pentru

dezvoltarea serviciilor digitale inovatoare și competitive la nivel mondial, pentru a

asigura beneficii socio-economice pe termen lung, creștere și locuri de muncă,

coeziune, dar și pentru reducerea decalajului digital între mediul urban și rural, între

regiuni diverse sau între grupuri sociale, precum și între Romania și alte state membre.

67

5G va necesita investiţii semnificative, disponibilitatea unei anumite părți ale

spectrului radio şi consolidarea cooperării între companiile telecom şi industriile cheie.

Recunoscând importanța și avantajul competitiv al introducerii rapide a 5G în Europa,

RO a depus eforturi importante pentru a asigura disponibilitatea benzii de frecvență de

700 MHz. 5G va transforma, în mod semnificativ, sectoarele industriale. De aceea este

importantă asigurarea premiselor necesare ca Europa să poată beneficia de

oportunitățile noii tehnologii în ceea ce privește inovarea digitală substanțială.

10. Participarea la Reuniunea Grupului Comitetului consultativ pentru coordonarea

pieței interne - IMAC și a Grupului de experți eCommerce din cadrul Comisiei

Europene, în perioada 22-25 octombrie 2017, Bruxelles – Belgia.

Tematica principală a Reuniunii Grupului Comitetului consultativ pentru

coordonarea pieței interne - IMAC a fost „Economia datelor în cadrul UE - oportunități

și provocări în materie de competitivitate” în contextul Comunicării Comisiei privind

crearea unei economii europene a datelor publicată în ianuarie 2017, al rezultatelor

consultărilor publice cu privire la această comunicare și la Directiva privind

răspunderea pentru produse și în contextul evaluării de la jumătatea perioadei a

Strategiei Comisiei privind piața unică digitală. Reuniunea IMAC a avut în vedere două

aspecte principale referitoare la economia datelor și anume: (i) accesul la date și (ii)

cadrul legal privind răspunderea în cazul Inteligenței Artificiale și Internetului

Obiectelor.

1. Cu privire la răspunderea pentru produse Comisia a informat faptul că:

Producătorii nu au probleme cu Directiva privind răspunderea pentru produse;

consumatorii, în schimb, se tem de aplicabilitatea sa în cazul noilor tehnologii.

Pe termen scurt, Comisia nu prevede nicio modificare legislativă.

2. Cu privire la accesul la date:

Statisticile arată că majoritatea întreprinderilor nu au probleme cu accesul la datele

de care au nevoie.

Majoritatea vorbitorilor și participanților au considerat că libertatea contractuală ar

trebui să prevaleze și că relațiile contractuale să se adapteză nevoilor concrete ale

68

fiecărui caz de afaceri.

Intervenția de reglementare nu este considerată încă necesară, dar participanții par

să sprijine măsuri non-legislative care să promoveze schimbul de date, de ex linii

directoare, principii generale și ghiduri de interpretare a legislației existente.

Preocupările legate de accesul echitabil la resursele de date par a fi puternice în

domeniul auto și în sectorul agricol.

Ideea dezvoltării unei abordări orizontale, alături de inițiativele sectoriale, este

sprijinită de mai multe state membre.

Economia de date evoluează rapid; a existat un consens cu privire la necesitatea

unei monitorizări constante

11. Participarea la lucrările Consiliului TTE, componenta Telecomunicaţii, Societate

Informaţională și Servicii Poștale, 4 decembrie 2017, Bruxelles

Consiliul a abordat teme de importanță deosebită nu numai pentru Piața Unică

Digitală dar și pentru competitivitatea, prosperitatea și dezvoltarea economică a

Uniunii.

Libera circulație a datelor fără caracter personal, respectarea vieții private și

protecția datelor cu caracter personal în comunicațiile electronice, Codul

comunicațiilor electronice, introducerea coordonată a 5G în Uniune, securitatea

cibernetică reprezintă fundamentul viitoarei Societăti Gigabit și al noului val de

competitivitate și inovare de care întreprinderile și cetățenii Europei ar trebui să poată

beneficia cât mai mult și cât mai rapid.

Miniştrii UE au convenit asupra unei foi de parcurs comune pentru dezvoltarea

reţelelor 5G. Retelele 5G vor permite persoanelor și dispozitivelor să comunice,

beneficiind de mai multe date și cu mai puține întârzieri. Documentul constituie un

acord comun privind armonizarea spectrului radio necesar pentru introducerea 5G.

Miniștrii UE au evidențiat patru aspecte esențiale :

propunerile legislative aflate în negociere în domeniul Pieței Unice Digitale sunt

deosebit de importante pentru ca întreprinderile UE să valorifice oportunitățile

tehnologiilor digitale, pentru a rămâne competitive la nivel global iar întreprinderile

UE nou-înființate să se poată extinde rapid.

dezvoltarea aplicațiilor de volume mari de date și de tip cloud trebuie să se facă în

condiții de securitate cibernetică și de respectare a legislației UE în materie de

protecție a datelor.

obiectivul de Piața Unică Digitală nu va fi pe deplin atins dacă UE nu va dispune de

69

rețele de bandă largă de capacitate foarte mare, pentru a putea dezvolta servicii

digitale inovatoare și competitive la nivel mondial și pentru a asigura beneficii

socio-economice pe termen lung.

realizarea pieței unice digitale a UE necesită, de asemenea, un mediu juridic clar și

stabil pentru a stimula inovarea, pentru a aborda fragmentarea pieței și pentru a le

permite tuturor actorilor să exploateze noile dinamici ale pieței în condiții

echitabile și echilibrate.

În acest context, apare ca deosebit de importantă prioritizarea a patru domenii

majore:

- 5G;

- economia datelor și libera circulație a datelor;

- securitatea cibernetică;

- ePrivacy.

IV.5. Gestionarea fondurilor structurale – Axa III POS CCE

Sumar executiv cu privire la activitatea Organismului Intermediar pentru

Promovarea Societății Informaționale

1. Axa prioritară III a Programului Operațional Sectorial „Creșterea

Competitivității Economice” 2007-2013:

a. Contractat = 618,34 mil euro FEDR, reprezentând 183% față de alocat;

b. Bun de plată acordat = 379,23 mil euro, reprezentând 112,3% din total FEDR;

c. Proiecte în monitorizare 1272 cu o valoare totală a FEDR contractată de 446,19 mil

euro;

d. 228 vizite de durabilitate realizate în 2017;

e. 18 de misiuni de control la fața locului realizate;

f. titluri de creanță cu o valoare totală de 6,12 mil. Euro (sume de recuperat).

2. Axa prioritară II a Programului Operațional Competitivitate 2014-2020:

a. Au fost depuse 3 proiecte în valoare totală de 45,45 mil euro;

b. Au fost contractate 126 proiecte în valoare de 49,42 mil euro;

c. Au fost supuse consultării publice:

70

- schema de ajutor de stat pentru Acţiunea 2.1.1 – Îmbunătăţirea infrastructurii

în bandă largă;

- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea

interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate serviciilor de e-guvernare

tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi întreprinderilor,

dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media sociale, a

Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI INTEROPERABILITATE;





Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE – EVENIMENTE DE VIAȚĂ;

- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului

digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e- incluziune,

e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-EDUCATIE;

d. Au fost lansate:

- Ghidul solicitantului pentru Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului

digital și a infrastructurii TIC sistemice în domeniul e-educație, e- incluziune,

e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-CULTURA;





Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI INTEROPERABILITATE.

Context general

Domeniul Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor este la ora actuală unul dintre

domeniile cele mai productive, asigurând simplificarea proceselor decizionale,

dezvoltarea relaţiilor interumane şi a mediului de afaceri. În acelaşi timp domeniul

Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor contribuie activ la creşterea competitivităţii

economice şi dezvoltarea unui mediu sănătos de afaceri. Astfel, avem ocazia să

exploatăm potenţialul tehnologic al României şi să ne punem în valoare ca societate

tehnologică şi comunicaţională.

Pentru sprijinirea dezvoltării susţinute a sectorului TIC au fost alocate fonduri

structurale, la care au acces atât companiile, cât şi autorităţile publice.

71

Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, structură ce

funcţionează la nivel de direcţie generală în cadrul Ministerului Comunicațiilor și

Societății Informaționale, are ca scop gestionarea proiectelor finanţate din fonduri

structurale destinate domeniului TIC prin implementarea operaţiunilor Axei Prioritare 3

“Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public”, din cadrul

Programului Operaţional Sectorial “Creşterea Competitivităţii Economice” și prin

implementarea Acțiunilor din cadrul Axei Prioritare 2 Tehnologia informatiei si

comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitala competitiva din cadrul Programului

Operațional Competitivitate 2014-2020.

Fondurile gestionate:

- În cadrul Axei Prioritare 3 a POS CCE pentru perioada 2007 - 2013 au fost în valoare

de 463.66 mil. Euro, din care:

379,66 milioane Euro din Fondul European de Dezvoltare Regională; 84 milioane

Euro fonduri de la bugetul de stat;

- În cadrul Axei Prioritare 2 a POC pentru perioada 2014 - 2020 sunt de 630,20 mil.

Euro, din care:

531,9 milioane Euro din Fondul European de Dezvoltare Regională;

98,28 milioane Euro fonduri de la bugetul de stat.

A. Programul Operațional Competitivitate 2014-2020

Conform Acordului de Parteneriat și a Hotărârii Guvernului nr. 398/2014 pentru

stabilirea cadrului instituţional de coordonare şi gestionare a fondurilor europene

structurale şi de investiţii şi pentru asigurarea continuităţii cadrului instituţional de

coordonare şi gestionare a instrumentelor structurale 2007-2013, MCSI are calitatea de

Organism Intermediar fiind responsabil de coordonarea, gestionarea şi controlul

fondurilor europene structurale şi de investiţii.

Domeniul de gestiune îl reprezintă implementarea Axei Prioritare 2 Tehnologia

informatiei si comunicatiilor (TIC) pentru o economie digitala competitiva cu o alocare

financiară din partea UE de 531,9 milioane euro.

În anul 2015 a fost lansată acțiunea destinată beneficiarilor privați 2.2.1

Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu

prin dezvoltarea de clustere, având data limită de depunere a propunerilor de proiecte

februarie 2016. Bugetul alocat acțiunii și acestui apel a fost de 59,7 milioane euro.

În perioada de raportare s-au desfășurat următoarele activități:

72

1. Elaborare ghiduri solicitant și lansare apeluri

Acţiunea 2.1.1 – Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă

A fost solicitată și aprobată modificarea beneficiarului eligibil al acțiunii prin

adăugarea operatorilor privați și transmisă de AM spre CE;

A fost lansată în consultare publică schema de ajutor de stat pentru NGN;

Au fost lansate în consultare publică ghidul solicitantului, schema de ajutor de stat

și schema de minimis.

Acţiunea 2.2.2 – Sprijinirea utilizării TIC pentru dezvoltarea afacerilor, în special a

cadrului de derulare a comerţului electronic

Proiectul POCA1-eCom - vizează stimularea dezvoltării eficiente și sigure a

sistemului de comerţ electronic, pentru cetățeni și mediul de afaceri, prin

îmbunătățirea capacitații administrative a ministerului de resort responsabil cu

coordonarea și îndeplinirea liniilor strategice de dezvoltare a comerțului electronic

menționate în SNADR - proiect propus pentru finantare POCA;

Lansarea Ghidului Solicitantului se va realiza în urma finalizarii Proiect POCA 1.

Acţiunea 2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice

dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor

şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media

sociale, a Open Data şi Big Data


dedicate serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa

cetăţenilor şi întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a

comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data – SECTIUNEA BIG DATA

Apel deschis – din 2016;

2 proiecte depuse (în anul 2017) de către ONRC și Consiliul Concurenței –

evaluate și selectate de către OIPSI (contractare în ianuarie 2018);




comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE ȘI

INTEROPERABILITATE

Ghidul solicitantului a fost elaborat de către OIPSI și supus consultării

73

publice;

A fost lansat apelul de proiecte în noiembrie 2017 (proiecte aferente MAI:

SISTEMUL INFORMATIC INTEGRAT PENTRU EMITEREA ACTELOR DE STARE

CIVILA și HUB DE SERVICII (CENTRUL DE FURNIZARE SERVICII ELECTRONICE)

LA NIVELUL MAI și proiect aferent MCSI: SISTEM DE INTEROPERABILITATE

TEHNOLOGICĂ CU STATELE MEMBRE UE);




comunicării media sociale, a Open Data şi Big Data – SECȚIUNEA E-GUVERNARE –

EVENIMENTE DE VIAȚĂ


publice în decembrie 2017 pentru proiectul aferent ONRC.

Acţiunea 2.3.2 - Asigurarea securității cibernetice a sistemelor TIC și a rețelelor

informatice - alocat UE 30 mil euro:

Au avut loc consultarii cu reprezentantii CERT.RO și Cyber INT referitoare

la implementarea acestei sectiuni, conturarea fișelor de proiect și

asigurarea atingerii obiectivelor și indicatorilor.

Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice în

domeniul e-educație, e- incluziune, e-sănătate și e-cultură

Acţiunea 2.3.3 – Îmbunătățirea conținutului digital și a infrastructurii TIC sistemice

în domeniul e-educație, e- incluziune, e-sănătate și e-cultură – SECTIUNEA E-

CULTURA:

Ghid elaborat de către OIPSI și apel deschis încă din martie 2017;

1 proiect depus de către Ministerul Culturii (în ianuarie 2018);



EDUCATIE:

Au avut loc consultarii cu Ministerul Educatiei Nationale (MEN) referitoare

la implementarea acestei sectiuni, a fost purtata corespondenta

referitoare la beneficiarul fiecarui modul aferent;


publice în decembrie 2017 pe baza fișelor de proiecte aferente

74

Managementului Școlarității și Wireless-campus;

Acţiunea 2.3.3 - Îmbunătăţirea conţinutului digital şi a infrastructurii TIC sistemice

în domeniul e-educaţie, e-incluziune, e-sănătate şi e-cultură – SECȚIUNEA E-

SĂNĂTATE:

Au avut loc consultarii cu Ministerul Sanatatii (MS) referitoare la

implementarea acestei sectiuni, a fost purtata corespondenta referitoare

la lista proiectelor prioritare si bugetele aferente;

Ghidul solicitantului a fost elaborat și transmis spre aprobare MDRAPFE, în

vederea postării în consultare publică (proiecte aferente CNAS:

AUTOMATIZAREA FLUXURILOR DE DATE și Dosarul Electronic de Sanatate -

DES);



INCLUZIUNE:

Deși POC a fost pregătit împreună cu partenerii implicați – pentru

domeniul e-incluziune partenerul fiind Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale, acesta a notificat încă din 2016 decizia sa de nu mai

implementa proiectul în calitate de beneficiar și a solicitat schimbarea

beneficiarului eligibil;

În vederea identificării noului tip de beneficiar, la începutul lunii

septembrie 2017 a fost transmis un chestionar către un număr de 535 de

localități, cu tip de marginalizare peste medie și severă (3 și 4) , în baza

listei de la Direcția Politici Servicii Sociale a MMJS, urmare discuțiilor care

au avut loc între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și

Fondurilor Europene, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

și Ministerul Muncii și Justiției Sociale, vizând dezvoltarea rețelei de

Puncte de Acces Public la Informație (PAPI) în circa 500 de comunități

dezavantajate;

Având în vedere rezultatele sondajului respectiv s-a transmis către

MDRAPFE opțiunea de a realoca fondurile aferente (25 milioane euro

FEDR) către acțiunea aferentă beneficiarilor privați, respectiv 2.2.1

“Sprijinirea creşterii valorii adăugate generate de sectorul TIC şi a inovării

în domeniu prin dezvoltarea de clustere”.

75

2. Evaluarea, selecția și contractarea proiectelor depuse

Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC si a

inovării in domeniu prin dezvoltarea de clustere:

Apel lansat în noiembrie 2015 pentru finanțare de produse și servicii TIC inovative;

235 de intenții de proiecte înregistrate on-line, din care materializate 212 în valoare

de 516,32 mil lei (FEDR +BS ) FEDR - 438,87 mil lei;

140 de proiecte selectate in valoare de aprox. 294,35 mil lei FEDR;

Dintre proiectele selectate au fost semnate 126 de contracte în valoare de 227,31

milioane lei (FEDR:189,42 milioane lei, BS:37,89 milioane lei);

Toate proiectele pentru care s-au semnat contracte de finanțare au fost încărcate

de către beneficiari în MySMIS și reconstituite cu etapele de evaluare, selecție și

contractare de către OIPSI, ca și pistă de audit;

În procesul de evaluare si contractare au fost mai multe blocaje, astfel:

- Blocarea accesului la finanțare din PO AT pentru utilizarea de expertiză

externă in evaluarea tehnico-economică. Acest fapt s-a datorat, în principal,

AM POC;

- Semnarea cu dificultate a contractelor de finanțare de către AM POC. OI PSI a

transmis la AM spe semnare contractele de finanțare până la finele lunii iunie

2017.

Au fost reconstituite etapele de evaluare, selecție și contractare în MySMIS (pentru

asigurarea pistei de audit) pentru proiectele aferente acțiunilor:

2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate

serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi

întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media

sociale, a Open Data şi Big Data – SECTIUNEA BIG DATA –beneficiar SRI;

2.3.1 – Consolidarea şi asigurarea interoperabilităţii sistemelor informatice dedicate

serviciilor de e-guvernare tip 2.0 centrate pe evenimente din viaţa cetăţenilor şi

întreprinderilor, dezvoltarea cloud computing guvernamental şi a comunicării media

sociale, a Open Data şi Big Data – PROIECTE FAZATE – beneficiari AADR și ANCPI.

Gestionarea eficientă a fondurilor structurale este condiționată de existenta unor

proceduri care definesc modalitățile de desfășurare a proceselor ce implică gestionarea

acestor fonduri.

76

Pentru îndeplinirea cât mai eficace a tuturor funcțiilor delegate, OIPSI a

inițiat/elaborat manuale de proceduri corespunzătoare următoarelor procese:

- Evaluare și Selecție;

- Elaborare ghiduri;

- Contractare;

- Management Financiar;

- Control și nereguli;

- Monitorizare;

- Asistență Tehnică.

3. Analiza și emiterea avizelor de oportunitate pentru proiectele CEF TELECOM

Avize de oportunitate emise de către OIPSI în urma analizei documentațiilor

proiectelor:

16.05.2017 – ”Open Source Health Care Insurance Gateway for EESSI(OSHIG)” al

MCSI;

15.09.2017 – ”Cyber Exchange” al Centrul Național de Răspuns la Incidente de

Securitate Informatică”;

20.09.2017 – ”Dezvoltarea unei platforme High Tech pentru creșterea rezilienței

cibernetice a infrastructurilor critice (Cybertech - CIP)” al SC Safetech Innovations

SRL;

21.09.2017 – ”RoCSIRT capabilities and cooperation mechanisms improvement

programme” al Agenției de Administrare a Rețelei Naționale de Informatică pentru

Educație și Cercetare;

15.11.2017 - „Multilingual Resources for CEF.AT in the legal domain” al Institutului

de Cercetări pentru Inteligență Artificială Mihai Drăgănescu, al Academiei Române;

23.11.2017 - „Enriching Europeana with user transcriptions and annotations

(EnrichEuropeana)” al Bibliotecii Județene Octavian Goga Cluj.

4. Realizarea şi gestionarea proiectelor de asistenţă tehnică necesare

Au fost depuse prin intermediul sistemului electronic MySMIS următoarele proiecte

de asistenţă tehnică:

77

“Sprijin pentru evaluarea proiectelor depuse în cadrul Axei Prioritare 2 POC -

Acţiunea 2.1.1”, valoare eligibila solicitată: 131.250 lei, perioada de

implementare: 01.01.2018 – 31.12.2019;

“Continuarea sprijinului pentru finanțarea cheltuielilor de personal pentru

personalul Organismului Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale

implicat în gestionarea POC şi închiderea POS CCE”, valoare eligibila solicitată:

21.981.906,08 lei, perioada de implementare: 01.12.2017 – 31.12.2020.

Au fost semnate următoarele contracte de finanţare, finantaţe din POAT 2014-2020:

„Sprijin pentru realizarea activităţilor de monitorizare proiecte, management

financiar, verificare achiziţii pentru perioada 2014-2020, cât şi pentru închiderea

2007-2013”, Cod proiect: 2.1.017, valoare eligibilă solicitată: 10.231.941,30 lei,

perioada de implementare: 01.03.2017 – 29.02.2020;

„Dezvoltarea continuă a competenţelor personalului din cadrul Organismului

Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale”, cod 3.1.018, valoare

eligibilă solicitată: 900.459 lei, perioada de implementare: 01.07.2017 –

31.12.2019.

Au fost implementate următoarele proiecte, pentru sprijinirea activităţilor OIPSI în

perioada de programare 2014-2020:

„Sprijin pentru evaluarea proiectelor primite în cadrul Axei prioritare 2 POC 2014

– 2020 (TIC)”, cod proiect 2.1.013, valoare eligibilă solicitată: 160.920 lei,

perioada de implementare: 01.07.2016 – 31.08.2017;

„Sprijin pentru finanţarea cheltuielilor de personal efectuate în perioada

decembrie 2015 – decembrie 2017, pentru personalul OIPSI implicat în

gestionarea FESI”, cod proiect 3.1.022, valoare eligibilă solicitată: 12.751.207,39

lei, perioada de implementare: 01.12.2015 – 31.12.2017;

“Sprijin din punct de vedere logistic în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor

specifice OIPSI”, cod proiect 2.1.012, valoare eligibilă solicitată: 5.087.272,49

lei, perioada de implementare: 01.01.2016 – 30.06.2019.

În perioada ianuarie – decembrie 2017 a fost rambursată de către Autoritatea de

Management pentru Programul Operational Asistenţă Tehnică suma de 240.636,04 lei.

78

Dezvoltarea capacităţii administrative

Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale are alocat un

număr de 64 de funcţii publice (7 funcţii publice de conducere), fiind structurat pe trei

direcţii cu atribuţii specifice: Direcţia Evaluare, Selecţie şi Contractare, Direcţia

Monitorizare, Direcţia Management Financiar şi Control, respectiv Compartimentul

ofițer de nereguli.

Deşi pe parcursul anului 2008 şi ulterior a existat o preocupare constantă pentru

asigurarea resurselor umane prin organizarea de sesiuni de concursuri de angajare s-a

constatat un interes scăzut din partea potenţialilor aplicanţi.

De menționat este faptul că în perioada 2009-2011 fluctuația de personal a fost

foarte mare și a determinat o scădere a numărului de personal activ până la un număr

de 30 angajați.

Măsura dispusă în anul 2015 asupra alinierii nivelului de salarizare a personalului OI

cu cel al instituțiilor cu competențe în gestinoarea fondurilor europene a condus la

reducerea fluctuației de personal.

Activităţile desfăşurate cu privire la proiectele gestionate 2007-2013

Monitorizarea proiectelor

Activitatea de monitorizare presupune, conform Procedurilor Operaţionale de

lucru specifice, avizate de către Autoritatea de Management a POS CCE, următoarele:

realizarea monitorizării tehnice la nivel de proiect și la nivel de axă;

monitorizarea ajutoarelor de stat sau de minimis care fac obiectul finanțărilor din

fondurile comunitare.

Succint componentele monitorizării tehnice constau în:

a. Monitorizarea la nivel de proiect:

Primirea, înregistrarea, evaluarea rapoartelor privind progresul implementării

proiectului aprobat şi a raportului final de implementare din perspectiva

contractului de finanţare şi a condițiilor specifice;

Realizarea de vizite de monitorizare, la nivelul întregii ţării, pe perioada de

79

implementare a proiectelor aprobate în scopul verificării modului de realizare a

obligaţiilor ce rezultă din contractul de finanţare şi din reglementările naţionale şi

comunitare din domeniu de referinţă. Aceste vizite de monitorizare trebuie

realizate, în mod continuu, în echipe alcătuite din minim doi reprezentanţi ai

direcției şi pentru fiecare proiect;

Urmărirea durabilităţii proiectului finanţat care presupune realizarea de vizite după

perioada de implementare pentru verificarea respectării dispoziţiilor art. 57 din

regulamentul CE nr. 1083/2006. Echipele de vizită trebuie formate din minim doi

reprezentaţi ai serviciului.

b. Monitorizarea la nivel de axă:

Realizarea contribuției la raportul anual de implementare menţionată în

Regulamentul nr. 1828/2006, în limita atribuţiilor conferite pentru gestionarea axei

prioritare I a POS CCE, şi presupune colectarea, analiza şi interpretarea datelor

respective în raport cu obiectivele POS CCE.

Procesul de monitorizare se realizează continuu de către personalul cu atribuţii

specifice prin acţiuni de colectare de date şi informaţii, întocmire de rapoarte,

verificare, analiză şi avizare de rapoarte, introducere şi/sau verificare date în SMIS,

precum şi prin vizite la faţa locului.

Procesul de monitorizare începe din momentul contractării proiectului, respectiv

după semnarea Contractului de Finanţare şi continuă pe toată perioada de

implementare a acestuia, precum şi pe perioada de menţinere obligatorie a investiţiei.

Pe Axa prioritară 3 a POS CCE au fost semnate un număr de 1964 contracte de

finanţare care au ajuns în faza de monitorizare. În implementarea proiectelor au fost

constatate anumite neconcordanţe care au condus la rezilierea a 350 contracte și

delegarea către ADR a unui număr de 348 de contracte de finanțare specifice

operațiunii 3.1.1. Astfel, în anul 2017, la nivelul OIPSI au rămas în gestiune un număr de

1266 contracte de finanțare cu o valoare totală a FEDR de 1982 mil lei.

În anul 2017 au fost efectuate un număr de 228 de vizite de durabilitate. Prin

monitorizarea durabilității investițiilor se urmărește menținerea investiției efectuate în

cadrul proiectelor pe o perioadă de 3/5 ani de la încheierea implementării acestora.

80

c. Managementul financiar și control

Activitatea de management financiar presupune asigurarea verificării cererilor de

rambursare, cererilor de plată și a cererilor de prefinanţare depuse de beneficiari la

OIPSI în baza contractelor de finanțare încheiate şi transmiterea lor spre plată

Autorității de Management, iar colateral, începând cu martie 2013 (când a fost înființat

Compartimentul de verificări achiziții) verificarea procedurilor de achiziție desfășurate

de beneficiari pentru implementarea proiectelor respective.

În anul 2017 au fost primite spre analiză, aprobare și transmitere spre plată

Autorității de Management un număr de 150 de cereri de prefinanțare/ rambursare/

plată cu o valoarea a contribuției UE aprobată de OI 72,91 mil lei.

Activitatea de verificare a achiziţiilor, a conflictului de interese şi a incidenţei

indicatorilor de fraudă urmăreşte modul în care solicitanţii de finanţare şi beneficiarii

contractelor finanţate prin POC au derulat procedurile şi au atribuit/modificat ulterior

contractele de achiziţie.

Pe parcursul anului 2017, la nivelul Compartimentului Verificări Achiziţii au fost

primite, analizate și avizate către AM POC un număr de 532 proceduri de achiziţie, din

care: 13 pentru beneficiari publici (12 licitaţii deschise şi 1 cerere de ofertă) şi 519

pentru beneficiari privaţi (31 proceduri competitive conform OMFE 1284 şi 488 achiziţii

directe). Din totalul procedurilor verificate, la 4 au fost aplicate corecţii financiare,

pentru nerespectarea prevederilor legale, conform OUG nr. 66/2011 cu modificările şi

completările ulterioare, operate prin reduceri corespunzătoare a sumelor avizate spre

rambursare.

În ceea ce privește activitatea de control, în anul 2017 s-au efectuat un număr de

18 misiuni de control la fața locului. S-au emis titluri de creanță cu o valoare totală de

6,12 mil. Euro (sume de recuperat).

Proiectul major fazat RoNet din cadrul Axei prioritare 3 (POS CCE) și Axei prioritare

2 (POC)

S-a deblocat activitatea privind recepția investiției pe amplasamente. S-au

recepționat și solicitat la rambursare 20 de localități. Au fost realizate peste 300 de

recepții în teritoriu.

81

IV.6. Indicatori în domeniul comunicațiilor și societății informaționale

a. În domeniul comunicațiilor electronice:

Indicatori

Evoluție

Sem. I

2017

Numărul de abonaţi telefonie fixă 3,5 mil.

Numărul de abonați telefonie mobilă (titulari de contract pentru servicii pe

bază de abonament) 11,8 mil.

Număr total utilizatori „activi” telefonie mobilă (utilizatori pe bază de

abonamente şi cartele preplătite „active” 22,2 mil.

Rată de penetrare telefonie mobilă la 100 locuitori (%) 113 %

Rată de penetrare telefonie fixă la 100 gospodării (%) 43 %

Conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte fixe (milioane) 4,6 mil.

Conexiuni de internet în bandă largă la puncte fixe în mediul rural 1,3 mil.

Conexiuni de internet în bandă largă la puncte fixe în mediul urban 3,3 mil.

Numărul total de conexiuni de acces la internet în bandă largă la puncte

mobile prin intermediul tehnologiilor CDMA, EDGE, EV-DO, 3G, 4G (mil.)

16,6 mil.

Rata de penetrare Internet în bandă largă la puncte fixe la 100 gospodării

(%)

55 %

Numărul de abonaţi la servicii de retransmisie programe audiovizuale

(milioane)

7,3 mil.

Rata de penetrare la nivel de gospodării a serviciilor de retransmisie a

programelor audiovizuale(%)

98 %

Sursa: Raport anual 2017 al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare

în Comunicații (ANCOM).

b. În domeniul societăţii informaţionale:

Indicatori Evoluție

2017

Conectivitatea

Acoperirea serviciilor fixe de bandă largă (% gospodării) 89%

82

Utilizarea serviciilor fixe de bandă largă (% gospodării) 63%

Utilizarea serviciilor mobile de bandă largă (nr. abonamente la 100 de

persoane)

71

Acoperire 4 G (% gospodării) 45%

Acoperirea accesului de generație următoare (NGA) (% gospodării) 72%

Prețul serviciilor fixe de bandă largă (% venit) 1,1%

Capitalul uman

Utilizatori de internet (% persoane) 56%

Cel puțin competențe digitale de bază (% persoane) 28%

Specialiști TIC (% persoane încadrate în muncă) 1,9%

Utilizarea internetului

Știri (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 63%

Muzică, materiale video și jocuri (% persoane care au utilizat internetul în

ultimele 3 luni)

67%

Video la cerere (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 6%

Apeluri video (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 45%

Rețele de socializare (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3

luni)

74%

Servicii bancare (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 8%

Cumpărături (% persoane care au utilizat internetul în ultimele 3 luni) 18%

Servicii publice digitale

Utilizatori ai soluțiilor de e-guvernare (%utilizatori de internet) 6%

Formulare pre-completate (scor 0-100) 12

Furnizarea de servicii complete online (scor 0-100) 55

Date deschise 63%

Sursa: Reports CE, 2017 –Digital Economy and Society Index 2017 (DESI) – România,

ec.europa.eu/newsroom/document.cfm?doc_id=43038.

V. Bugetul instituţiei pentru anul 2017

Sinteza bugetului pe surse de finanţare:

- finanţare de la bugetul de stat: 217.012 mii lei

- finanţare rambursabilă: 0 lei

83

- fondurile externe nerambursabile postaderare primite în cadrul unor proiecte/

programe/ instrumente/ facilităţi finanţate conform unor decizii/ acorduri/

înţelegeri/ memorandumuri ale Uniunii Europene şi/ sau ale altor donatori: 36.814

mii lei

- venituri proprii: 217.012 mii lei

Sinteza cheltuielilor detaliate:

-mii lei-

Clasificatie economica descriere Clasificatie bugetara

Execuție 2017

Cheltuieli de personal 10 5.794

Cheltuieli salariale in bani 10.01 4.710

Salarii de baza 10.01.01 4.571

Fond de premii 10.01.08 0

Indemnizatii platite unor persoane din afara unitatii 10.01.12 0

Indemnizatii de delagare 10.01.13 139

Alte drepturi salariale in bani 10.01.30 0

Contributii 10.03 1.084

Contributii pentru asigurari sociale de stat 10.03.01 713

Contributii de asigurari de somaj 10.03.02 22

Contributii de asigurari sociale de sanatate 10.03.03 237

Contributii de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale

10.03.04 7

Contributii pentru concedii si indemnizatii 10.03.06 105

Bunuri si servicii 20 19.912

Bunuri si servicii 20.01 1.160

Furnituri de birou 20.01.01 46

Materiale pentru curatenie 20.01.02 13

Incalzit, iluminat si forta motrica 20.01.03 739

Apa, canal si salubritate 20.01.04 27

Carburanti si lubrifianti 20.01.05 70

Piese de schimb 20.01.06 35

Poșta, telecomunicatii, radio, tv, internet 20,01,08 33

Alte bunuri si servicii pentru intretinere si functionare 20.01.30 197

Reparatii curente 20.02 18.538

Bunuri de natura obiectelor de inventar 20.05 47

Alte obiecte de inventar 20.05.30 47

Deplasari, detasari, transferari 20.06 131

Deplasari interne, detasari, transferari 20.06.01 14

Deplasari in strainatate 20.06.02 117

Carti, publicatii si materiale documentare 20.11 0

Consultanta si expertiza 20.12 10

Pregatire profesionala 20.13 2

Protectia muncii 20.14 7

Cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din actiuni in reprezentarea intereselor statului

20.25 18

Alte cheltuieli 20.30 320

84

Reclama si publicitate 20.30.01 7

Protocol si reprezentare 20.30.02 5

Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 20.30.30 308

din care vot prin corespondenta

TITLUL VII TRANSFERURI 55 618

B. Transferuri curente in strainatate 55.01 618

Contributii si cotizatii la organisme internationale 55.02.01 618

TITLUL X PROIECTE CU FINANTARE DIN FONDURI EXTERNE NERAMBURSABILE AFERENTE CADRULUI FINANCIAR 2014-2020

58 35.235

Programe din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

58.01 22.766

58.01.01 2.887

58.01.02 16.361

58.01.03 3.517

Programe din Fondul Social European(FSE) 58.02 779

58.02.01 125

58.02.02 654

Asistenta tehnica in cadrul programului operational Programul Operational Asistenta Tehnica

58.14 11.691

58.14.01 1.735

58.14.02 9.605

58.14.03 228

TITLUL XI ALTE CHELTUIELI 59 63

Despagubiri civile 59.17 63

CHELTUIELI DE CAPITAL 70 571

TITLUL XIII ACTIVE NEFINANCIARE 71 571

Active fixe (inclusiv reparatii capitale) 71.01 571

Mobilier, aparatura birotica si alte active corporale 71.01.03 221

Alte active fixe 71.01.30 350

Bugetul poate fi consultat pe site-ul instituției, la adresa:

www.comunicatii.gov.ro/%e2%80%a2buget-anual/

VI. Informaţii legate de procesul de achiziţii publice, achiziţiile sectoriale şi

concesiunile de lucrări şi servicii

- Lista de contracte încheiate (obiectul contractului, suma, procedura de achiziţii

publice folosită, numele câştigătorului)

Nr. Crt.

Obiectul contractului Procedura

de achizitie

Ofertanti Denumire

firma

Valoare oferta Lei (fara TVA)

Suma

1 Contract nr. 33/23.03.2017, privind furnizarea de certificat de server

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

650,00 773,50

85

(web 256- bit SSL) pentru domeniul comunicatii.gov.ro

2 Contract nr. 34/27.03.2017, privind furnizarea de certificat de server (web 256-bit SSL) pentru www.portaleromania.ro

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

650,00 773,50

3 Contract nr. 35/31.03.2017, privid prestarea de servicii de spalare (interior/exterior) a autoturismelor MCSI

Achizitie directa

R.A. A.P.P.S-SUCURSALA DE TRANSPORT BUCURESTII NOI

6.498,00 7.732,62

4 Contract nr. 48/28.04.2017, privind prestarea de servicii de telefonie si internet infrastructura radio

Achizitie directa

SOCIETATEA NATIONALA DE RADIOCOMUNICATII S.A.

6.800,00 8.092,00

5 Contract nr. 49/28.04.2017, privind prestarea de servicii de intretinere si reparare a instalatiilor de lift, pentru 3 lifturi - sediul MCSI

Achizitie directa

S.C. ASCENSORUL S.A.

18.400,00 21.896,00

6 Contract nr. 51/28.04.2017, privind prestarea de servicii de telefonie integrate (fixa si mobila)

Achizitie directa

TELEKOM ROMANIA COMMUNICATIONS S.A.

12.000,00 14.280,00

7 Contract nr. 53/02.05.2017, privind prestarea de servicii postale

Achizitie directa

C.N. POSTA ROMANA S.A.

4.560,00 5.426,40

8 Contract nr. 54/02.05.2017, privind prestarea de servicii de reparare si intretinere la sediul MCSI, din bd. Libertatii, nr. 14, Bucureati, si la sediul secundar MCSI din str. Italiana, nr. 22, Bucuresti

Achizitie directa

A.C.D. FORPREST SERV S.R.L.

41.600,00 49.504,00

86

9 Contract nr. 57/12.05.2017, privind furnizare echipament Multifunctionala color A3 KONICA MINOLTA BIZHUB C227

Achizitie directa

SHARLOT GROUP S.R.L.

11.580,00 13.780,20

10 Contract nr. 59/15.05.2017, privind furnizare program de accesare legislatie SintAct 4.0 Expert-Retea 100+1 Monopost

Achizitie directa

S.C. WOLTERS KLUWER S.R.L.

5.689,00 6.769,91

11 Contract nr. 60/15.05.2017, privind prestarea de servicii de masuratori de camp electromagnetic

Achizitie directa


635,00 755,65

12 Contract nr. 64/22.05.2017, privind prestarea de servicii de intretinere si utilizare sistem informatic contabilitate, buget, investitii, salarizare si resurse umane MCSI

Achizitie directa

S.C. SIVECO ROMANIA S.A.

27.105,00 32.254,95

13 Contract nr. 65/23.05.2017 (Contract de vanzare-cumparare gaze naturale) pentru punctul de livrare din str. Italiana, nr. 22, sector 2

Achizitie directa

ENGIE Romania S.A.

61.259,00 72.898,21

14 Contract nr. 70/06.06.2017, privind prestarea de servicii de monitorizare presa scrisa, radio-TV, fluxuri de stiri

Achizitie directa

AGENTIA NATIONALA DE PRESA AGERPRES

11.250,00 13.387,50

15 Contract nr. 71/07.06.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat de server web SSL de tip WildCard pentru toate subdomeniile aferente comunicatii.gov.ro

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

1.000,00 1.190,00

16 Contract nr. 72/09.06.2017, privind furnizarea, respectiv

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

125,00 148,75

87

livrarea si instalarea de certificate digitale calificate a semnaturii electronice extinsa

17 Contract nr. 91/17.07.2017, privind prestarea de servicii de asigurare a securitatii si sanatatii in munca (SSM) precum si a serviciilor privind prevenirea si stingerea incendiilor (PSI)

Achizitie directa

S.C. ALL CONSULTING SERVICE S.R.L.

1.619,50 1.927,21

18 Contract nr. 149/29.09.2017, privind furnizare bonuri de valoare pentru carburanti auto

Achizitie directa

OMV Petrom Marketing S.R.L.

24.159,66 28.750,00

19 Contract nr. 153/18.10.2017, privind prestarea de servicii de protocol pentru delegatiile oficiale ale institutiilor statului

Achizitie directa

C.N. „AEROPORTURI BUCURESTI“ S.A.

2.000,00 2.380,00

20 Contract nr. 158/24.10.2017, privind prestarea de servicii de spalare (exterior/interior) a autoturismelor apartinand MCSI

Achizitie directa

S.C. STELANO STAR S.R.L.

6.612,00 7.868,28

21 Contract nr. 159/26.10.2017, privind prestarea de servicii medicale specifice de medicina muncii

Achizitie directa

Societatea GRAL MEDICAL S.R.L.

7.359,00 7.359,00

22 Contract nr. 161/27.10.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat digital calificat a semnaturii electronice extinsa

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

50,00 59,50

88

23 Contract nr. 165/07.11.2017, privind prestarea de servicii de consultanta juridica si financiara, in contextul operatiunii de majorare a capitalului social de catre actionarul majoritar, pentru Compania nationala Posta Romana - S.A.

Achizitie directa

S.C.A. Bohâlțeanu si Asociații

8.403,36 10.000,00

24 Acord-Cadru nr. 193/06.12.2017, privind prestarea de servicii de transport aerian intern si international de pasageri

Procedura simplificat

a

S.C. WECO T.M.C. S.R.L. S.C. EXIMTUR S.R.L. S.C. TRAVEL TIME D&R S.R.L. S.C. OLIMPIC INTERNATIONAL TURISM S.R.L.

450.000,00 535.500,00

25 Contract nr. 201/13.12.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat digital calificat a semnaturii electronice extinsa

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

50,00 59,50

26 Contract nr. 202/15.12.2017, privind furnizarea unui numar de 53 de licente Microsoft Office 2016 Home and Business X64

Achizitie directa

COST ITECH SERVICES S.R.L.

34.715,00 41.310,85

27 Contract nr. 207/19.12.2017, privind furnizarea unui numar de 25 buc sisteme desktop All in One PC Lenovo, model TC V510Z I5-7400T

Achizitie directa

STREAM NETWORKS S.R.L.

104.075,00 123.849,25

28 Contract nr. 213/20.12.2017, privind furnizarea, respectiv livrarea si instalarea de certificat digital

Achizitie directa

S.C. CERTSIGN S.A.

50,00 59,50

89

calificat a semnaturii electronice extinsa

29 Act Aditional nr. 7/2016 - 16.12.2016, la Contractul de furnizare a energiei electrice nr. 801997467/ 31.12.2009, pentru sediul secundar al MCSI, din str. Italiana nr. 22. Prelungire contract pana la data de 31.12.2017

ENEL 0,00 0,00

30 Act Aditional nr. 1 - 188/22.12.2016, la Contractul nr. 83/03.06.2016, privind prestarea de servicii de telefonie si internet infrastructura radio. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017


3.400,00 4.046,00

31 Act Aditional nr. 1 - 189/22.12.2016, la Contractul nr. 63/29.04.2016, privind prestarea de servicii de intretinere si reparare a instalatiilor de lift, pentru 3 lifturi sediul MCSI, bd. Libertatii, nr. 14, si pentru 2 lifturi sediu secundar al MCSI, din str. Italiana nr. 22. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

S.C. ASCENSORUL S.A.

9.200,00 10.948,00

32 Act Aditional nr. 1 - 190/22.12.2016, la Contractul nr. 73/0.05.2016, privind prestarea de servicii de monitorizare presa

S.C. TREEWORKS S.R.L.

6.000,00 7.140,00

90

online. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

33 Act Aditional nr. 1 - 191/22.12.2016, la Contractul nr. 61/0.05.2016, privind Servicii de reparare si intretinere la sediul MCSI, din bd. Libertatii, nr. 14, Bucureati, si la sediul secundar MCSI din str. Italiana, nr. 22, Bucuresti. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

A.C.D. FORPREST SERV S.R.L.

20.800,00 24.752,00

34 Act Aditional nr. 1 - 192/22.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 81/25.02.2011, privind prestarea serviciilor de telefonie mobila pentru MCSI. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017


5.164,20 6.145,40

35 Act Aditional nr. 8 - 193/22.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 026818/25.02.2011, privind prestarea serviciilor de salubrizare privind colectarea, transportul si depozitarea desurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoare si a celor cu regm special. Prelungire contract pana la data de 30.04.2017

SOC RER Ecologic Service Bucuresti - REBU S.A.

0,00 0,00

91

36 Act Aditional nr. 9 - 55/05.05.2017, la Contractul nr. 026818/25.02.2011, privind prestarea serviciilor de salubrizare privind colectarea, transportul si depozitarea desurilor solide, cu exceptia deseurilor toxice, periculoare si a celor cu regm special. Prelungire contract pana la data de 31.12.2017

SOC RER Ecologic Service Bucuresti - REBU S.A.

0,00 0,00

37 Act Aditional nr. 1 - 196/27.12.2016, la Contractul nr. 24/26.02.2016, privind prestarea de servicii de monitorizare presa scrisa, radio-TV, fluxuri de stiri. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

AGENTIA NATIONALA DE PRESA AGERPRES

6.000,00 7.140,00

38 Act Aditional nr. 1 - 199/28.12.2016, la Contractul nr. 62/29.04.2016, privind prestarea de servicii de curatenie la sediul MCSI, din bd. Libertatii nr. 14, si la sediul secundar MCSI, din str. Italiana nr. 22. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

S.C. FORTRANS '96 S.R.L.

39.187,87 46.633,56

39 Act Aditional nr. 1 - 200/29.12.2016, la Contractul nr. 30/29.02.2016, privind servicii de telefonie fixa pentru MCSI Servicii prestate pentru perioada


3.800,00 4.522,00

92

01.01.2017 - 28.02.2017

40 Act Aditional nr. 1 - 202/29.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 96/16.06.2016, privind servicii de intretinere si utilizare sistem informatic contabilitate, buget, investitii, salarizare si resurse umane MCSI. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

SIVECO Romania S.R.L.

21.600,00 25.704,00

41 Act Aditional nr. 2 - 206/30.12.2016, la Contractul de prestari servicii nr. 7/12.02.2016 - 140/375/ 08.02.2016, privind servicii postale. Servicii prestate pentru perioada 01.01.2017 - 30.04.2017

C.N. POSTA ROMANA S.A.

3.306,42 3.934,64

42 Act Aditional nr. 1 - 21163/22.12.2016 (nr. ENGIE), la Contractul nr. 91/15.06.2016, privind vanzare-cumparare gaze naturale. Prelungire contract pana la data de 30.04.2017

ENGIE Romania S.A.

0,00 0,00

- Numărul de procese de achiziţii pe categorii, pentru anul 2017:

Achizitii directe – 146;

Proceduri simplificate - 12;

Licitatie deschisa - 3;

93

- Din totalul achiziţiilor desfăşurate pe parcursul exerciţiului anului calendaristic 2017

s-au realizat prin sistemul electronic 130 de achiziţii;

- Durata medie a unui proces de achiziţie publică pe categorii de achiziţii - număr de

contestaţii formulate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, a fost:

Achizitie directa – 7 zile;

Procedura simplificata – 3,5 luni;

Licitatie deschisa – 10 luni;

Numar contestatii – 3;

- Proceduri care au fost anulate: 1.

VII. Informaţii despre litigii în care este implicată instituţia

La nivelul anului 2017, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale a fost

implicat într-un număr de 249 de dosare:

- dosare având ca obiect anulare/ suspendare act administrativ (note de corecții

emise de către OIPSI) - 174 dosare;

- dosare având ca obiect litigii de muncă -21 dosare;

- dosare având ca obiect pretenții - 25 dosare;

- dosare penale - 5 dosare;

- dosare Legea 544 - 2 dosare;

- dosare având ca obiect executare silită - 11 dosare;

- dosare având ca obiect litigii cu Curtea de Conturi - 3 dosare;

- înscrieri la masa credala - 8 dosare.

Din numărul total de 249 dosare, un număr de 36 de dosare au fost finalizate

definitiv (au fost câștigate 21 de dosare, au fost pierdute 15 de dosare), iar 213 dosare

sunt înca în stare de judecata în diverse stadii procesuale.

VIII. Organigrama

Poate fi consultată pe site-ul instituției, la adresa:

www.comunicatii.gov.ro/organizare-si-functionare/

94

IX. Informaţii despre managementul resurselor umane

În cursul anului 2017, la nivelul Serviciului Management Resurse Umane au fost

organizate activități de gestiune a resurselor umane şi funcţiilor publice, prin care au

fost îndeplinite:

- informarea permanentă a angajaților care își desfășoară activitatea în cadrul

Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale cu privire la situația

dosarelor profesionale;

- actualizarea permanentă a bazei de date electronice a ministerului cuprinzând

informaţiile personale şi profesionale ale angajaţilor;

- elaborarea și redactarea lucrărilor necesare privind încadrarea, promovarea,

transferul, detaşarea, mutarea în cadrul altor compartimente ale instituţiei ori

încetarea din funcţie a personalului ministerului;

- participarea alături de celelalte structuri organizatorice la implementarea Strategiei

Naționale Anticorupție;

- stabilirea necesarului de formare profesională a personalului, pe domenii de

activitate, în raport cu cerințele actuale prin realizarea anuală a analizei nevoilor de

formare;

- întocmirea documentaţiei necesare defalcării lunare şi trimestriale a cheltuielilor cu

salariile aprobate prin bugetul anual de stat;

- colaborarea cu direcţiile de specialitate ale ministerului în vederea selecţiei şi

recrutării personalului, conform standardelor calitative specifice domeniilor de

activitate aferente;

- colaborarea cu unitățile aflate în coordonarea sau subordinea ministerului;

- întocmirea documentației necesare scoaterii la concurs a posturilor vacante, în baza

solicitărilor fundamentate de direcțiile de specialitate, asigurarea lucrărilor de

secretariat pentru comisiile de concurs/examen, pentru comisiile de soluționare a

contestațiilor, conform prevederilor legale;

- implementarea prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice; a Ordonanţei de Urgenţă nr. 57/2015 privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor

termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, modificată și completată;

- elaborarea proiectelor de ordin privind încheierea, modificarea, suspendarea şi

încetarea contractului individual de muncă şi/sau raportului de serviciu, precum şi

95

acordarea tuturor drepturilor prevăzute de legislaţia muncii sau legislaţia privind

funcţia publică pentru personalul ministerului;

- întocmirea statului de funcţii anual şi a statelor nominale de funcţii ale ministerului,

conform reglementărilor legale;

- implementarea prevederilor referitoare la declaraţiile de avere şi declaraţiile de

interese (înregistrarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale

personalului, postarea acestora pe site-ul ministerului, transmiterea copiilor

declaraţiilor către Agenţia Naţională de Integritate, eliberarea dovezilor de primire

a declarațiilor de avere și declarațiilor de interese şi gestiunea acestor documente,

conform legislaţiei in vigoare;

- asigurarea activității de consiliere etică a persoanelor din cadrul ministerului;

- întocmirea documentaţiei necesare calculului resurselor financiare alocate pentru

cheltuielile de personal prevăzute în proiectul de buget anual al ministerului;

- monitorizarea întocmirii şi actualizării de către conducătorii de compartimente a

fişelor de post pentru posturile din subordinea acestora şi asigurarea gestionării lor

conform prevederilor legale;

- consilierea și asistența de specialitate în procesul de evaluare a performanțelor

profesionale individuale ale funcţionarilor publici şi ale personalului contractual,

centralizarea rapoartelor de evaluare ale funcționarilor publico și ale personalului

contractual;

- elaborarea și transmiterea documentelor/lucrărilor prevăzute de Legea nr.188/1999

privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, precum și de Codul Muncii;

- întocmirea rapoartelor anuale solicitate de Institutul Național de Statistică și

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în conformitate cu prevederile legale.

Informaţii despre managementul resurselor umane:

- informaţii despre fluctuaţia de personal: 85;

- numărul de concursuri organizate: 11;

- fluctuaţia la nivelul funcţiilor de conducere: 1;

- numărul de funcţii de conducere exercitate temporar: 9;

- venitul mediu, inclusiv diferitele sporuri: 2.963 lei.

96

X. Raport de activitate Legea nr. 544/2001, cu modificările şi completările

ulterioare

Poate fi consultat pe site-ul instituției, la adresa:

www.comunicatii.gov.ro/rapoarte/

XI. Raport de activitate Legea nr. 52/2003, republicată

Poate fi consultat pe site-ul instituției, la adresa:

www.comunicatii.gov.ro/raport-transparenta-decizionala/

XII. Informaţii despre proiecte de acte normative iniţiate de către instituţie

În cursul anului 2017 au fost aprobate următoarele acte normative inițiate de

MCSI:

- Hotărârea nr. 36/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului

Comunicaţiilor şi Societății Informaţionale;

- Hotărârea nr. 908/2017 pentru aprobarea Cadrului Național de Interoperabilitate;

- Hotărârea nr. 733/2017 pentru modificarea pct. 3.1.3 și 3.2.1 din Strategia privind

tranziția de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră și

implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel național, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 403/2013;

- Ordinul nr. 449/2017 privind procedura de acordare, suspendare și retragere a

statutului de prestator de servicii de încredere calificat în conformitate cu

Regulamentul (UE) nr. 910/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 23

iulie 2014;

- Ordinul nr. 1168/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe

pentru calculator;

- Ordinul nr. 3247/19.12.2017 privind aprobarea Procedurii de avizare tehnică a

modelelor de aparate de marcat electronice fiscale definite la art. 3 alin. (2) din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor

economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

97

XIII. Priorități 2018

Prioritățile strategice ale Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale,

în concordanță cu Programul actual de guvernare, sunt următoarele:

1. Dezvoltarea de reţele de comunicaţii în bandă largă de noua generație, în zone

defavorizate, pentru a îmbunătăţi disponibilitatea serviciilor electronice pentru

cetăţeni – prin finalizarea proiectului Ro-NET: „Construirea unei infrastructuri

naționale de broadband în zonele defavorizate, prin utilizarea fondurilor

structurale”. O data cu semnarea noului Ordin de finantare nr.1072/nov.2017,

termenul de finalizare al proiectului Ro-NET este 16 sept. 2018. Finalizarea acestui

proiect este o prioritate a MCSI pentru 2017, dat fiind valoarea fondurilor europene

nerambursabile de 83 milioane de euro, cât și datorită faptului că prin finalizarea

acestui proiect, un număr de aproximativ 700 localități izolate sau comunități

defavorizate ar beneficia de conexiunea la internet în banda largă de mare viteză;

2. Actualizarea organigramei din cadrul MCSI prin organizarea unei noi direcții –

Direcția de Politici, Strategii și Relații Internaționale, având ca scop creșterea

capacității MCSI de gestionare a activităților derulate ăn cadrul preșidenșiei

României la CE. Pe lângă gestionarea acestor activități, personalul care va face

parte din această direcție va asigura și suportul necesar încheierii

memorandumurilor bilaterale cu alte state. Se vor actualiza fișele de post

coroborate cu noua organigramă și cu obiectivele de realizat în 2017 la nivelul MCSI;

3. Transpunerea în legislația naționala și punerea în aplicare Directivei Accesibilitate

Web, care va intra în vigoare începand cu 23 sept. 2018. Acesta asigură tuturor

utilizatorilor, în special celor cu dizabilități, facilitatea accesării paginilor web

și/sau aplicațiilor puse la dispoziție de către instituțiile publice;

4. Transpunerea la nivel național a Directivei NIS (Network Internet Security), prin

inițierea unui Proiect de lege privind securitatea cibernetică. Acest act normativ va

avea ca obiectiv definirea și menținerea unui spațiu virtual sigur, bazat pe

infrastructurile cibernetice naționale;

5. Creșterea performanțelor profesionale a resursei umane angajate la nivelul MCSI

prin:

- identificarea nevoilor specifice și întocmirea planului de formare profesională,

raportat la obiectivele de realizat ale MCSI;

- încurajarea personalului de a participa la training-uri specializate, în vederea

furnizării de servicii publice de calitate;

98

- motivarea personalului MCSI prin organizare de concursuri de promovare a

acestora, în condițiile legii (Legea nr. 188/1999);

- acoperirea deficitului de resurse umane în direcțiile de specialiate (în special în

cadrul Direcției Societatea informațională), prin recrutare de specialiști. Găsirea

unor soluții viabile, în conformitate cu legislația în vigoare, în vederea atragerii

și angajării unor specialiști tehnici cu salarii similare celor din mediul privat;

6. Creșterea gradului de utilizare a serviciilor Societății Informaționale în administrația

publică;

7. Conform estimărilor Comisiei Europene și ale Leader-ului consorțiilor e-CODEX și Me-

CODEX3, pe parcursul anului 2018 se va realiza închiderea administrativă și

financiară a proiectului e-CODEX, urmată de finalizarea proiectului Me-CODEX.

Totodată, până la sfârșitul anului 2018, MCSI își propune elaborarea unei noi

propuneri de proiect, care să permită exploatarea pozitivă a rezultatelor obținute

prin intermediul consorțiilor e-CODEX & Me-CODEX, în principal, pentru evidențierea

valorii adăugate a Infrastructurilor de Servicii Digitale promovate de CEF TELECOM la

nivel global. Din această perspectivă, urmarea traseelor comune europene și globale

pot fi considerate priorități ale anului 2018.

3 Ministerul Justiției din North Rhine Westphalia, Germania.

raport de activitate al - comunicatii.gov.ro · iv.1. acțiuni întreprinse în conformitate cu...

Documents