SCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 2, ,,MIHAI EMINESCU

SAT GHERMANESTI,COMUNA SNAGOV, JUDETUL ILFOV

,,TOT CE STIM DESPRE SPECIA ASTACUS ASTACUS I CE PUTEM FACE PENTRU A O PROTEJA

ECHIPA:Neacu cristianVlad OanaStefan DianaEnache Gabriel ValentinGheorghe CarmenPscuoi tefan

PROFESORI COORDONATORI: -Constantin Florica Ani - profesor biologie Enache Florena Nicoleta - institutor Cretu Valentin professor limba francez

Racul traieste in apele dulci ale raurilor, lacurilor si baltilor.

Corpul are culoarea asemanatoare mediului de viata, verde- cafenie.

Este protejat de o crusta formata din chitina si calcar.

Crusta reprezinta scheletul extern, sub care se gasesc muschii.

Animalele care au corpul acoperit de crusta se numesc crustacee.

Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen.

La nivelul cefalotoracelui se gasesc : 2 perechi de antene , cu ajutorul carora racul simte mirosul si pipaie; 2 ochi compusi, formati din sute de celule vizuale.

Ochii sunt situati in varful unor prelungiri, care se misca in toate directiile.

Gura este prevazuta cu falci puternice.

Pe partea dorsala a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se termina cu clesti mari si puternici,servind la prinderea hranei; perechile 2 si3 au clesti mici; ultimile 2 perechi se termina cu gheare.

Abdomenul racului este alcatuit din 7 segmente.

Primele 5 poarta pe partea ventrala, cate o pereche de picioruse

Segmentul 6 prezinta lateral, cate doua piese latite care, formeaza impreuna cu segmentul 7 inotatoarea codala.

Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare

Atunci cand este in primejdie, impinge apa inainte, ajutandu-se de paletele inotatoarei codale si misca brusc abdomenul spre partea anterioara. Astfel, el inoata inapoi.

Hrana racului este reprezentata de animale si plante. El se hraneste cu moluste, pestisori si cadavre.

Hrana este prinsa si taiata cu clestii mari, sfaramata cu falcile puternice si inghitita.

Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventrala a ultimului segment abdominal.

Racul respira prin branhii. Ele se afla la baza picioarelor si au forma de pana.

Branhiile sunt scaldate permanent de un curent de apa, care circula dinapoi inainte, asigurandu-se schimbul de gaze la nivelul lor.

Femela depune toamna sute de oua, lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub picioruse, pana primavara urmatoare ( iarna racii stau amortiti la fundul apei).

In luna mai, din oua ies racusorii, care mai raman agatati de abdomenul femelei, inca 15 zile.

Pe masura ce cresc, racii naparlesc de mai multe ori

In timpul naparlirii, calcarul depozitat in peretii stomacului, trece in sange care il transporta in piele; de aici trece in compozitia crustei.

Racii traiesc 15- 20 ani.

Culoarea racilor este determinata de doi pigmenti : unul rosu si unul albastru ?!

Prin fierbere pigmentul albastru se distruge si ramane cel rosu !

Racul de ru- Astacus astacus

-caracteristici generale-

-merge cu greu normal-nainte si foarte uor/rapid napoi ;

foarte multi pai mici fcui nainte, n urma multor tatonri, pot fi anulai prin cteva bti de coad - care l duce cu mult napoi ;

cnd e lumin/zi i cei mai muli (locuitori ai lacului) i fac treburile 'la lumina zilei' - el st ascuns si se odihnete ;

este o fptur foarte teritorial: are nevoie de o ascunzatoare a lui (natural sau - poate fi si un oon sau o cutie de conserve). i pentru teritoriul si ascunztoarea lui, se lupt doar pn cnd vine un pretendent mai hotrt (pregtit).

este o vietate individualist/egocentric: st, mnnc i i petrece timpul - singur. Se lupt pentru teritoriu tot timpul anului i doar n perioada de fecundare - umbl mai mult si interacioneaz cu ceilali ...

din cele 5 perechi de picioare, primele dou sunt de fapt doi cleti mari, pe care le folosete pentru a prinde / lupta / speria pe alii - prin balt...

racul are sange albastru ...

racul poate respira pe uscat circa 48 de ore.

rcoaicele in icrele fecundate sub coad si ulterior puii ieii, se refugiaz (in primele 2-3 zile), tot sub coada ... mamei ; nu i hrnete cu lapte ...

n condiii de stres intens (fierbere) - se nroete.

-carnea de rac a fost considerat mereu o delicates. Carnea este alb (unii spun ca are gust asemntor cu lobsterii/homarii, crevetii, crabii, puiul de balt sau de gin). De obicei se mnnc coada (unii il numesc 'gtlej') i carnea din cei doi cleti. Si icrele de la rcoaice. Reetele sunt simple si trebuie organizat o ntreag sear / protocol - centrat() in jurul unei astfel experiene.

-racii se prind greu si este recomandabil s fie prini/gtii de specialiti (ex: racii se fierb de vii, iar dac un rac fiert plutete, nseamn c era deja mort la fierbere i nu e bine, etc).

RACUL DE RU

-descriere-

Racul de ru este ntlnit prin iazuri, bli si ape curgtoare.

Corpul racului este format din cefalotorace si din abdomen. La nivelul cefalotoracelui se gasesc 2 perechi de antene , cu ajutorul crora racul simte mirosul si pipie, 2 ochi compusi, formai din sute de celule vizuale. Ochii sunt situai in vrful unor prelungiri, care se mic in toate direciile. Gura este prevazuta cu flci puternice. Pe partea dorsal a cefalotoracelui se prind 5 perechi de picioare articulate : prima pereche se termina cu cleti mari si puternici, servind la prinderea hranei, perechile 2 si 3 au clesti mici, iar ultimile 2 perechi se termin cu gheare. De cefalotorace sunt prinse cele cinci perechi de picioare, primele trei perechi terminandu-se cu cate un clete; cel de la prima pereche este cel mai puternic.

Abdomenul racului este alctuit din 7 segmente. Primele 5 poart pe partea ventral, cte o pereche de piciorue. Segmentul 6 prezint lateral, cte doua piese lite care, formeaz mpreun cu segmentul 7, nottoarea codal.

Racul merge inainte pe fundul apei, folosindu-se de picioare. Atunci cnd este n primejdie, mpinge apa nainte, ajutndu-se de paletele nottoarei codale i mic brusc abdomenul spre partea anterioar. Astfel, el noat napoi.

Racul respir prin branhii. Ele se afl la baza picioarelor i au form de pan. Branhiile sunt scldate permanent de un curent de ap, care circul dinapoi nainte, asigurndu-se schimbul de gaze la nivelul lor.

Femela depune toamna sute de ou lipicioase, care stau prinse de abdomen, sub piciorue, pn primvara urmtoare ( iarna, racii stau amorii la fundul apei). n luna mai, din ou ies

rcuorii, care mai rmn agai de abdomenul femelei, nc 15 zile.

Pe msur ce cresc, racii nprlesc de mai multe ori. n timpul nprlirii, calcarul depozitat in pereii stomacului, trece n snge care il transport n piele; de aici trece in compoziia crustei. n timpul dezvoltrii, racul nprlete de mai multe ori. Avnd crusta ndeprtat, poate s creasc. Crusta se reface din nite granule de calcar (gastrolite) care se gsesc n stomacul racului. Culoarea crustei, verde-brun, se datoreaz prezenei a doi pigmeni: albastru si rou. Prin fierbere, pigmentul albastru, mai puin rezistent, se distruge, rmnnd numai cel rou, de unde rezult culoarea racului fiert.

Hrana racului este reprezentat de animale si plante. El se hrnete cu molute, petiori i cadavre. Hrana este prins i

tiat cu cletii mari, sfrmat cu flcile puternice si nghi it; racul este un animal omnivor. Resturile sunt eliminate prin anus, situat in partea ventral a ultimului segment abdominal.

Este folosit cu precdere la pescuirea somnului. Exemplarele de dimensiuni mici pot fi ,,puse n crlig n ntregime, de la cei mai mari urmnd s folosim doar abdomenul.

Racii triesc 15-20 de ani. Racul i regenereaz unele segmente. Dac o anten sau un clete se rup, ele se refac la nprlirea urmtoare.

,,Povestea unui rcuor de ru

Era odat un rac. El tria pe marginea unui ru, mai sus de locul unde oamenii vin vara s spele covoare, mai sus de o platform de beton armat din care se vd, pe margini, prin ap, armturile ruginite, roii-verzui, de groaz. Locuia sub un stufri, sub o salcie, n ml. Mnca alge, viermi, molute, bacterii i alte crustacee mici. Mergea sacadat, lsa urme ascuite, mrunele dar adnci.

Avea curaj, coordonare, atenie distributiv. Se antrena n fiecare zi: not, mers nainte, mers cu spatele, rotiri rapide. Sttea ncordat dup orice sunet, se ntorcea repede dac apa vibra lng el. Dac ar fi avut ct de ct idee, s-ar fi numit Raikonnen. Cnd din salcia de deasupra malului ajungeau frunze n ap, fugea repede i atepta mlc n ml.

n tuf de obicei este mult animaie: pietricele ovale turtite care sar de dou-trei ori (un lac ar fi mai bun, o balt) o broasc, o sticl de Cappy Ice Fruit veche, peti, puiet de peti, momeal scpat din crlig, un arpe subire, gri, tremur de bai din trand, pai de pescar troscnit. Noaptea mai mult o fojgial. Cte un greier, un cosa Toate se aud ca certurile vecinilor cnd stai n cad.

Racul nu era nici melancolic nici exuberant. Disciplinat, poate, fizic activ. ntr-o sear, cnd auzeai broatele mai mult dect orice, pe lng mal a aprut o spum alb. Cu mouri mai dense, mai rar pe margini. De fapt racul nu vedea dect marginile i vrfurile. A urmrit-o puin cu privirea, a trecut i nu zrea dect pianjeni de ap. Nici lor nu li se vede decat locul unde picioarele ciupesc apa.

Racul uit curnd spuma, care se scursese de pe un autoturism splat mai sus, unde apa nu ajungea dect pn la glezne. Deodat, prin faa lui trecu o sfer portocalie. Se nvrti n rotocoale de dou ori n cmpul lui vizual i dispru. El se repezi nainte dar nu apuc s vad mai bine ceea ce de fapt era partea plutitoare a unui elastic de pr din frotir.

Se ntoarse la locul lui, ncet. Nimic nu se compara cu somnul linitit de dup-amiaz, departe de orice zgomot, de orice micare

,,Sfritul speciei de raci

Pe vremea bunicilor nostri, cnd valorile naturale erau cu adevrat preuite, n Lacul Snagov, racii erau o specie foarte bogat.

Factorul care determina inmulirea specie era puritatea apei, deoarece pe atunci oamenii aveau mai mult responsabilitate atunci cnd venea vorba despre protejarea naturii, dei termenul ,,ecologie nu era nc definit pe atunci.

Tot din spusele btrnilor, racii se gseau mai ales la malul apei, n stuf, de unde copii i puteau prinde cu mna. Se amuzau foarte mult atunci cnd degetele le erau strnse de cletiorii destul de puternici ai racilor.

Toamna i primvara, atunci cnd apa este limpede, pescuitul racilor este sporit, fapt care determin dispariia speciei. Pentru a se apra de cei care vor s i vneze, racii se ascund printer trestii i chiar se car pe ele.

Racul, broasca i o tiuca

de Alexandru Donici

Racul, broasca i o tiuc ntr-o zi s-au apucat,

De pe mal n iaz s-aduc Un sac cu grau ncrcat.

i la el toi se nham

Trag, ntind, dar iau de sam, C sacul sta neclintit,

Cci se trgea neunit.

Racul napoi se da, Broasca tot n sus slta, tiuca foarte se izbea i nimic nu isprvea.

Nu tiu cine-i vinovat; ns pe ct am aflat, Sacul in iaz nu l-au tras, Ci tot pe loc a rmas.

Aa-i i la omenire, Cnd n obti nu-i unire. Nici o treab nu se face Cu izbnd i cu pace.

LOCALIZARE N ZONA SNAGOV

n Lacul Snagov, n zona satelor Ghermneti i a pdurii Snagov ;

dimensiuni- 20 cm lungime ; iarna sunt scosi odat cu plasele de pescuit de sub ghea ;

toamna depun ou ( femela le poart pe abdomen) ;

primvara ies puii, nprlesc de mai multe ori pentru a putea crete.

CONDIII MINIME DE VIA

n Lacul Snagov exist nc destule exemplare de raci care sunt ,,sanitari ai apelor unde triesc i se hrnesc cu animale moarte, cu plante i animale vii.

Este la rndul su vnat de om pentru carnea sa alb i dulce. Pentru a mai putea supravieui ani multi de acum nainte n

Lacul Snagov, racul trebuie protejat, evitndu-se vnarea (prinderea) sa n perioada de nmulire.

De asemenea, in vederea protejrii speciei, se recomand evitarea polurii apei prin orice mijloace.

LANUL TROFIC AL SPECIEI

PLANTE DE APMELCI, SCOICI,RAC

ANIMALE DE AP

PLANTE DE APRACOM

PLANTE DE APPETI MICIRAC

SURSE DE INFORMARE:

Localnici ai comunei Snagov, rude ale membrilor echipei;

Enciclopedia Wikipedia: http://wikipedia.ro;

Revista ,,Terra Magazin;