puterea unui adolescent pozitiv - pod - nouasperanta.ro · școală, prietenii și familia, o...

4 5

IntroducerePuterea de a avea infl uenţă ............................................................ 7

Imaginea unui adolescent pozitivCapitolul 1: Fii pozitiv în ceea ce ești ................................................. 13

Capitolul 2: Depinde totul de mine ...................................................... 27

Principiul puterii #1: Puterea încrederiiCapitolul 3: Creaţia perfectă ................................................................ 39

Capitolul 4: Scop important ................................................................. 49

Principiul puterii #2: Puterea responsabilităţiiCapitolul 5: Succesul ........................................................................... 67

Capitolul 6: Vrei să fi i miliardar? ......................................................... 81

Principiul puterii #3: Puterea integrităţiiCapitolul 7: Trăiește ............................................................................. 97

Capitolul 8: Reinventarea onestităţii .................................................. 109

Principiul puterii #4: Puterea relaţiilorCapitolul 9: Prieteni pentru totdeauna ............................................... 125

Capitolul 10: Frontul familial .............................................................. 139

Capitolul 11: Jocul întălnirilor ............................................................. 153

Principiul puterii #5: Puterea atitudiniiCapitolul 12: Să ai speranţă ................................................................. 169Capitolul 13: Ai bucurie ....................................................................... 183

Principiul puterii #6: Puterea credinţeiCapitolul 14: Comunicarea cu divinitatea ............................................ 195

Capitolul 15: Sensibilitatea spirituală .................................................. 207

Principiul puterii #7: Puterea curajuluiCapitolul 16: Rămâi pe poziţie ............................................................ 219

Capitolul 17: Îndrăznește să pășești înainte ......................................... 229

ConcluziiPrivind spre viitor ................................................................................ 239

Note ...................................................................................................... 247

Cuprins

6

Așteaptă lucruri mari de la Dumnezeu.

Străduiește-te să faci lucruri mari pentru Dumnezeu.

William Carey

6 7

Puterea de a avea influenţă

Cum te poate folosi Dumnezeu pentru a avea un impact pozitiv

Urmărește neprihănirea, credinţa, dragostea, pacea,

împreună cu cei ce cheamă pe Domnul

dintr-o inimă curată.

2 Timotei, 2:22

S ă scriem împreună cu mama o carte? Era ceva ce nici nu ne-am

fi putut imagina pentru vara anului 2003. Trebuie să admitem

că atunci când am început să scriem, nu aveam pe deplin acele

atitudini pozitive pe care le-am abordat în carte, dar, să fi m onești, cât de mulţi adolescenţi le au? Având în vedere presiunile de la

școală, prietenii și familia, o atitudine pozitivă nu este ușor de adop-tat, mai ales dacă ai între doisprezece și douăzeci de ani. Cu toate

acestea, în timp ce scriam această carte, am început să conștientizăm

că există posibilitatea să fi i un adolescent pozitiv chiar în mijlocul

confl ictelor inevitabile ale vieţii. Lucrurile din jurul tău nu trebuie

să fi e sută la sută perfecte pentru ca tu să ai o atitudine pozitivă!Oferindu-ţi această carte, nu pretindem că totul este perfect în

vieţile noastre. Recunoaștem cu sinceritate: suntem doar adoles-cente. Ideea principală a acestei cărţi nu provine de la noi, ci din

cea mai mare sursă de înţelepciune din întreaga lume: Cuvântul lui

Dumnezeu. Am studiat Scriptura pentru a înţelege mesajele care se

pot aplica vieţii noastre de adolescenţi. Pe lângă aceste adevăruri,

Introducere

8

am inclus întâmplări din viaţa altor adolescenţi și informaţii din mai

multe surse (în plus, desigur, opiniile mamei) pentru a realiza un

ghid cât mai complet care să ne ajute să trecem într-un mod pozitiv

prin anii năvalnici ai adolescenţei și să avem o infl uenţă pozitivă și

asupra altora.

O sursă demnă de încredere

De un lucru suntem sigure: Biblia nu se adresează doar adulţilor

sau lucrătorilor creștini. Cuvântul lui Dumnezeu are aplicaţii și

pentru situaţiile care se ivesc zilnic în viaţa adolescenţilor. Înţelep-ciunea Scripturii, deși veche de mii de ani, este pentru noi astăzi la

fel de relevantă ca și pentru cei din vremurile străvechi. De fapt, convingerea noastră este că, în lumea actuală care se bazează pe

fi lozofi a: „ai de unde alege și toate alegerile sunt la fel de bune“ sau

pe concepţia: „fă ceea ce îţi place ţie“, singura temelie neclintită

pentru viaţa noastră este Cuvântul lui Dumnezeu.

Pe paginile acestei cărţi vei găsi șapte principii biblice: încre-derea, responsabilitatea, integritatea, relaţiile, atitudinea, credinţa

și curajul, și toate aceste principii sunt importante în viaţa adoles-cenţilor. În toate aceste domenii putem reacţiona pozitiv sau negativ.

A fi un adolescent pozitiv înseamnă, în esenţă, a lua decizii pozitive, corecte în privinţa modului în care ne raportăm la aspectele impor-tante ale vieţii.

Poate că te întrebi: Chiar este posibil să fi u un adolescent pozi-

tiv? Poate deveni pozitiv un adolescent negativist? Răspunsul este:

„Da!“ Decizia îţi aparţine. Tu poţi decide să speri în soluţiile lui

Dumnezeu în situaţiile difi cile prin care treci sau să te plângi și să

te văicărești mereu. Tu poţi decide să-I permiţi lui Dumnezeu să

lucreze cu puterea Sa în viaţa ta sau poţi decide să-L ignori. Tu poţi

decide să consolidezi relaţiile sau să le distrugi prin cuvintele și prin

faptele tale.

Puterea unui adolescent p zitiv

8 9

În fi ecare zi suntem confruntaţi cu

aceste decizii. Am descoperit faptul că, în privinţa deciziilor pozitive, Biblia

este resursa noastră cea mai bună. În

2 Timotei, 3:16-17, citim: „Toată Scrip-tura este insufl ată de Dumnezeu și de

folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire, pen-tru ca omul lui Dumnezeu să fi e desă-vârșit și cu totul destoinic pentru orice

lucrare bună.“Cu alte cuvinte, prin puterea Cuvântului lui Dumnezeu (și prin

lucrarea Duhului Sfânt), putem deveni adolescenţi pozitivi, cu un

impact puternic în lumea noastră. La urma urmei, Isus a primit de la

un copil gustarea lui și așa a putut hrăni cinci mii de guri fl ămânde.

Gândește-te ce poate face Isus cu micile daruri, talente și aptitudini

pe care le putem oferi noi! Dacă avem inimi pozitive, dispuse să

se deschidă posibilităţilor pe care ni le oferă Dumnezeu, nu există

limite în ceea ce poate face Dumnezeu prin noi. Trebuie doar să-L

așteptăm pe Dumnezeu să treacă la acţiune!

UN PLUS DE PUTERE

Speranţa noastră este ca principiile prezentate în această carte să

te încurajeze și să-ţi dea un plus de putere pentru a merge în direcţia

pozitivă. Poţi citi singur această carte sau cu un grup de prieteni. La

sfârșitul fi ecărui capitol am inclus o secţiune pe care am numit-o

Power point și care conţine pasaje biblice suplimentare pentru citire

și discuţie, o rugăciune, un verset de memorat și o activitate pe care

o poţi face singur sau împreună cu prietenii.

Ne rugăm ca această carte să fi e pentru tine începutul unei noi

perspective asupra vieţii. Scrierea acestei cărţi a avut un impact

Introducere: Puterea de a avea infl uenţă

Toţi stejarii au

fost mai întâi

ghinde care au

rezistat tuturor

adversităţilor.Autor necunoscut

10

pozitiv asupra vieţii noastre și sperăm ca citirea ei să aibă și pentru

tine același impact pozitiv.

Prin puterea lui Dumnezeu și tu poţi decide să fi i un adolescent

pozitiv!

Puterea unui adolescent p zitiv

10 11

imaGinea unui

adolescent p o z i t i v

Viaţa pe care o trăiește fi ecare dintre noi este viaţa trăită în limitele

propriului mod de a gândi. Pentru a avea o viaţă deplină, trebuie să

avem un mod de a gândi fără limite în privinţa bogăţiei vieţii.

Thomas Dreier

12

Calitatea speranţelor tale determină calitatea acţiunilor tale.

André Godin

12 13

Fii pozitiv în ceea ce ești

Dar dacă nu mă simt pozitiv?

Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători în necaz.

Stăruiţi în rugăciune.

Romani, 12:12

Te simţi pozitiv? Să facem un mic test ca să-ţi dai seama cum

stai la acest capitol. Acordă-ţi un punct dacă crezi că afi rmaţia

te caracterizează foarte bine. Acordă-ţi două puncte dacă te caracte-rizează numai uneori și trei puncte dacă crezi că nu te caracterizează.

Scrie punctele pe margine. Citește cu atenţie:

• Când părinţii îmi cer să duc gunoiul la tomberon, cererea lor

mă deranjează și îmi exprim nemulţumirea.

• Nu încerc să caut întotdeauna (cu bucurie) aspectele bune din

toate situaţiile.

• Dimineaţa nu sar din pat entuziasmat că mă așteaptă o nouă

zi de școală.

• Mă cert cu fratele, sora sau cu părinţii mei.

• Există momente când sunt descurajat și dezamăgit de mine

însumi.

• Permit dispoziţiilor sufl etești să-mi infl uenţeze atitudinea.

• Nu sunt vesel, bucuros, optimist douăzeci și patru de ore din

douăzeci și patru, șapte zile pe săptămână.

1

14

Ești pregătit să-ţi calculezi punctajul? Adună punctele pe care

ţi le-ai acordat și scrie-le pe margine. Ce poţi spune despre tine? Ai un punctaj mic? Felicitări, înseamnă că ești normal! Nici noi nu

am obţinut un punctaj grozav. Realitatea este că adolescenţii sunt

umani și ei, iar reacţia lor în situaţiile și circumstanţele vieţii, ca să

nu spunem altfel, nu este chiar perfectă. Există însă speranţă pentru

noi? Putem deveni adolescenţi pozitivi, chiar dacă nu ne simţim

pozitivi și nu suntem mânaţi de dorinţa de a deveni? Chiar și atunci

când lumea din jurul nostru se prăbușește?Răspunsul este: „Da.“ Fiecare dintre noi are posibilitatea de

a permite puterii lui Dumnezeu să acţioneze în viaţa lui. Toate

atributele lui Dumnezeu sunt pozitive și El dorește să ne infl uenţeze

și să ne schimbe viaţa pentru a deveni și noi pozitivi. El ne iubește

și dorește să aibă o relaţie cu noi. Pe cont propriu nu putem fi pozi-tivi, dar ne putem bucura de faptul că avem posibilitatea de a merge

de mână cu Dumnezeu. Gândește-te la David, regele din Vechiul

Testament. Nici David nu a fost tipul omului perfect sau pozitiv.

Nu a avut o viaţă ușoară și a făcut greșeli de-a lungul anilor. Dar

inima lui era în întregime a lui Dumnezeu, iar rezultatul a fost că

Dumnezeu a ales acel simplu păstor tânăr și a făcut lucruri pozitive

și extraordinare prin el. Citește ce a spus David despre binecuvân-tările lui Dumnezeu din viaţa lui:

Eu zic Domnului: „Tu ești Domnul meu,

Tu ești singura mea fericire!“…

Domnul este partea mea de moștenire și paharul meu,

Tu îmi îndrepţi sorţul meu.

O moștenire plăcută mi-a căzut la sorţ,

o frumoasă moșie mi-a fost dată.

Eu binecuvântez pe Domnul, care mă sfătuiește,

căci până și noaptea îmi dă îndemnuri inima.

Am necurmat pe Domnul înaintea ochilor mei:

Imaginea unui adolescent p zitiv

14 15

Capitolul 1: Fii pozitiv în ceea ce ești

când este El la dreapta mea, nu mă clatin.

De aceea inima mi se bucură, sufl etul mi se veselește

și trupul mi se odihnește în liniște (Psalmul 16:2, 5-9).

Împreună, David și Dumnezeu au format o echipă pozitivă. Munca

lor în echipă a început să se contureze încă din tinereţea lui David, cu

mult timp înainte de a deveni o fi gură marcantă în Israel. Dumnezeu

vrea să formeze și cu tine o echipă pentru a putea face lucruri

pozitive în viaţa ta. Acum este momentul potrivit, acum, când ești

tânăr. Ești surprins? De multe ori în imaginaţia noastră îl vedem

pe Dumnezeu stând în cer, dând din cap cu neîncredere și gândind

despre noi: Iată-i, fac totul pe dos. Nu este nicio speranţă pentru ei.

Nu va ieși nimic bun din ei. Dar, de fapt, Dumnezeu ne sprijinește

cu toată dragostea, ne răscumpără, ne iartă și ne călăuzește. În ciuda

tendinţelor noastre negative, avem un Dumnezeu pozitiv care lu-crează în viaţa noastră. El dorește să ne umple de bucurie și să facă

lucruri extraordinare în noi și prin noi. El dorește să ne ajute să

devenim adolescenţi pozitivi.

Oglinda

Cum arată adolescentul pozitiv? Fă-ţi puţin timp și scrie ce-ţi trece prin minte atunci când auzi expresia adolescent pozitiv. Poţi

scrie chiar pe carte, ţi-am lăsat un spaţiu liber.

_____________________________________________________

_____________________________________________________

_____________________________________________________

_____________________________________________________

Poate crezi că a fi pozitiv înseamnă a fi tot timpul sigur pe tine, a fi degajat sau a fi într-o stare de fericire netulburată. Poate crezi

că unii se nasc cu o atitudine pozitivă, pe când alţii cu una negativă.

16

Poate crezi că singura cale prin care poţi arăta că ai devenit pozitiv

este cea a simulării. Dar toate acestea nu sunt adevărate. A fi pozi-tiv nu înseamnă a fi naiv sau a ignora realitatea. Nu înseamnă a

zâmbi în permanenţă, când te afl i în împrejurări triste sau difi cile.

Înseamnă a trăi fi ecare zi cu un spirit recunoscător și bucuros. Este

decizia unui stil de viaţă pe care fi ecare dintre noi o poate lua.

În acest caz, întrebarea este cum vom permite evenimentelor

să ne infl uenţeze viaţa și, mai ales, modul de a gândi? A fi un ado-lescent pozitiv însemnă a alege să fi m optimiști deoarece știm, la

fel cum a știut și David, că Dumnezeu este întotdeauna alături de

noi. Înseamnă a refl ecta prin cuvintele și acţiunile noastre speranţa

și bucuria pe care le-am primit de la Dumnezeu. Înseamnă a-L căuta

pe Dumnezeu și a alerga la El.

Trebuie să recunoaștem faptul că uneori uităm de această spe-ranţă. Este foarte ușor să alunecăm în rutina de a reacţiona negativ

faţă de orice. După ce am descoperit faptul că trebuie să depindem

de Dumnezeu pentru a ne umple cu dragostea și bucuria Sa, trebuie

să venim să-I cerem ajutorul ca să trăim astfel încât aceste calităţi

să strălucească și, în acest fel, nu vom înfrunta situaţiile grele cu

zâmbete false sau cu o bucurie prefăcută.

Credem că, în esenţă, adolescentul pozitiv poate fi caracterizat

de trei trăsături principale:

1. Un adolescent pozitiv recunoaște că are nevoie de

Dumnezeu.

2. Un adolescent pozitiv ia decizii înţelepte pe baza a ceea ce

este corect, nu a ceea ce este plăcut.

3. Un adolescent pozitiv nu dă vina pe oameni sau pe

circumstanţe.

Să analizăm mai amănunţit aceste trăsături.


16 17


Recunoașterea nevoii de Dumnezeu

Un adolescent pozitiv realizează că este imposibil să fi e pozitiv

prin propriile forţe. A fi pozitiv depinde de Dumnezeu, nu de om.

Nu avem sufi cientă putere să trăim fi ecare clipă având o atitudine

pozitivă sau să reacţionăm pozitiv în fi ecare împrejurare. Avem ne-voie de prezenţa pozitivă a lui Dumnezeu în viaţa noastră. David a

știut că bucuria lui nu venea din interiorul lui, ci de la Dumnezeu, de

aceea a spus: „Dă-mi iarăși bucuria mântuirii Tale și sprijinește-mă

cu un duh de bunăvoinţă!“ (Psalmul 51:12).Noi suntem săraci, dar Dumnezeu este bogat. El este bogat în

dragoste, bucurie, pace, răbdare, bunătate, blândeţe, credincioșie și

autocontrol (vezi Galateni, 5:2-23). Toate aceste trăsături sunt pozi-tive, ele reprezentând roada Duhului Sfânt în viaţa noastră. Isus a

spus: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor!“ Aceasta este, în esenţă, cheia ca să devenim pozitivi: să recunoaștem

că suntem dependenţi de Dumnezeu pentru a avea toate trăsăturile

pozitive în viaţa noastră.

Să ne gândim la apostolul Pavel. Circumstanţele din viaţa lui au

fost departe de a fi perfecte. A fost batjocorit, bătut, împroșcat cu

pietre, lăsat afară din cetate, fi ind considerat mort (de două ori), și

aruncat în închisoare. Dacă ar fi avut cineva motive să fi e negativist și să strige: „Viaţa nu este dreaptă!“, atunci Pavel ar fi fost candi-datul perfect. Cu toate acestea, el a fost unul dintre personajele din

Biblie care excelau în atitudine pozitivă. De fapt, el a scris cele

mai încurajatoare dintre epistolele sale în închisoare. Ele conţineau

încurajări pentru primii creștini, îndemnându-i să se bucure și să fi e

recunoscători întotdeauna (1 Tesaloniceni, 5:16, 18). Difi cultăţile pe care le-a înfruntat Pavel nu au rezultat din faptele

lui rele. Dimpotrivă, problemele lui au fost rezultatul faptelor sale

bune, îndeplinirii misiunii lui de a vorbi oamenilor despre Cristos. În mod tipic, noi credem că dacă Îl ascultăm pe Dumnezeu și facem

18

ceea ce este bine, nimic rău nu ni se va întâmpla. Greșit! Mulţi eroi

ai Bibliei au întâmpinat adversităţi (Adam, Noe, Moise, Iosif, Iov, Iona, David, Daniel, ca să-ţi faci o idee).

Doar pentru că situaţiile prin care trecem sunt difi cile nu

înseamnă că Dumnezeu ne-a părăsit. De fapt, acelea sunt momentele

când stăm undeva în spatele scenei și când putem vedea clar mâna

lui Dumnezeu care ne ajută să trecem cu bine prin încercări. Dum-nezeu nu ne promite vieţi senine, lipsite de probleme, ci ne promite

că va fi cu noi în mijlocul luptelor noastre. Dumnezeu nu ne va

părăsi niciodată. Ascultă promisiunea lui Dumnezeu din vremea

profetului Isaia pentru poporul pe care l-a iubit atât de mult:

Acum, așa vorbește Domnul, care te-a făcut, Iacove, și Cel ce

te-a întocmit, Israele! „Nu te teme de nimic, căci Eu te izbăvesc,

te chem pe nume: ești al Meu. Dacă vei trece prin ape, Eu voi fi cu

tine; și râurile nu te vor îneca; dacă vei merge prin foc, nu te va arde

și fl acăra nu te va aprinde. Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău,

Sfântul lui Israel, Mântuitorul tău!… De aceea, pentru că ai preţ

în ochii Mei, pentru că ești preţuit și te iubesc, dau oameni pentru

tine și popoare pentru viaţa ta. Nu te teme de nimic, căci Eu sunt cu

tine“ (Isaia, 43:1-5).

Putem trăi încrezători că Dumnezeu este cu noi și lucrează

astfel încât din circumstanţele noastre să rezulte cel mai mare bine

posibil. În cazul lui Pavel, celula închisorii a devenit biroul unde

și-a scris epistolele și cartierul general al lucrării sale. Ce poţi spune

despre viaţa ta? Te-ai simţit învins și descurajat, ca și când te-ai afl a

într-o celulă? Ai vrut să renunţi la tot pentru că toate ușile păreau

că se închid sau pentru că ai crezut că ai făcut prea multe greșeli? Nu uita, există speranţă! Dumnezeu este cu tine, la fel cum a fost cu Pavel și cu David. El poate aduna cioburile vieţii tale și le poate

amesteca împreună cu darurile și aptitudinile tale pentru a le folosi


18 19


în moduri extraordinare și pozitive. Uită-te la versetul din Romani, 8:28: „știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce

iubesc pe Dumnezeu, și anume, spre binele celor ce sunt chemaţi

după planul Său.“

Puterea de a decide

„Dar nu mă simt deloc pozitiv!“ Oare de câte ori ai spus aceste

cuvinte? Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că, atunci când începem

să devenim adolescenţi pozitivi, nu trebuie să ne simţim pozitivi

pentru a fi pozitivi.

Poate crezi: dar nu voi fi un prefăcut dacă acţionez pozitiv, deși

nu simt în acest fel? Oprește-te puţin și gândește-te la această între-bare. Dacă am aștepta întotdeauna până când vom simţi dorinţa

și plăcerea de a face ceva, nu am face prea multe. Trăim după

sentimentele noastre sau facem ceea ce este drept? (De obicei senti-mentele devin pozitive dacă acţionăm pozitiv.) Este necesar oare ca

sentimentele noastre să determine cum acţionăm sau cum gândim?Dacă tatăl tău ar spune: „Nu mai simt nicio dorinţă să mă duc

la lucru, deci nu mă duc“? Modul de viaţă al familiei s-ar schimba

radical și probabil că nu îţi va plăcea noul tablou al familiei. Dacă

mama ta ar spune: „În acest an nu am chef să mai spăl hainele, deci

nu mai spăl“? Fie vei învăţa tu cum să folosești detergentul, fi e vei

îmbrăca haine urât mirositoare în următoarele douăsprezece luni.

Dacă salvamarul care s-ar uita la un om afl at în pericol de înec ar

spune: „În acest moment nu simt dorinţa de a sări în apă, de ce să mă

ud“? În astfel de cazuri sentimentele ar putea face diferenţa dintre

moarte și viaţă.

Viaţa ne cere să nu permitem sentimentelor să ne determine

acţiunile. De aceea, în loc să spunem: „Nu mă simt deloc pozitiv!“, ar trebui să spunem: „Ce decizie trebuie să iau în această situaţie

pentru a fi pozitiv, chiar dacă nu mă simt așa?“ Experienţa noastră

20

personală ne-a învăţat că începem să ne simţim pozitivi după ce am

luat decizia de a face sau a spune ceva pozitiv.

De exemplu, să ne gândim la zâmbet. De obicei oamenii cu o natură veselă și optimistă sunt cei care zâmbesc. Noi putem decide

să zâmbim. Nu vrem să spunem că trebuie să zâmbim tot timpul, pentru că există momente când tristeţea și lacrimile sunt adecvate.

Dar pierdem multe momente când am putea zâmbi, nu cu un

zâmbet fals, ci cu unul autentic, oferind celor din jurul nostru un

dar. Un zâmbet este un cadou pe

care-l facem celorlalţi știind că le

poate lumina ziua. Zâmbetele se

bazează pe ceea ce decidem să

facem pentru alţii, nu pe interese

egoiste sau pe sentimentele noas-

tre de moment.

Zâmbetul face parte din lim-bajul universal care exprimă mai

mult decât o mie de cuvinte. El

transmite mesajul: „Mă bucur să

te văd“, „Ești important“, „Sunt

mulţumit“, „Totul va fi bine“. Sau, cum a remarcat cineva: „Zâmbetul poate ajunge departe, dar tu

trebuie să-l pornești în călătorie.“1

Decizia de a zâmbi este o decizie pozitivă relativ ușor de luat.

Însă zi de zi, clipă de clipă, suntem confruntaţi cu multe decizii care, în ultimă analiză, sunt decizii între a face ceea ce este drept sau a

face ceea ce ne îndeamnă sentimentele și dorinţele. Vom decide să:

• îi încurajăm pe ceilalţi în loc să-i demoralizăm;

• ne rugăm mai mult și să ne îngrijorăm mai puţin;

• apărăm cu mult curaj ceea ce este drept în loc să ne dăm îna- poi din cauza fricii;

Spun fi ecăruia dintre

voi să nu aibă despre

sine o părere mai

înaltă decât se cuvine;

ci să aibă simţiri

cumpătate despre sine

Romani, 12:3


20 21


• trăim cu integritate, nu în necinste;

• îi iubim cu dragostea lui Dumnezeu în loc să-i urâm pe cei de

care nu ne place;

• ne umplem mintea cu recunoștinţă, nu cu amărăciune și

mânie.

Nu spunem că trebuie să ne ignorăm sentimentele, ci spunem

că sentimentele nu trebuie să ne domine comportamentul. Noi avem

controlul asupra a ceea ce spunem, facem și gândim, nu sentimentele

noastre. Din fericire suntem binecuvântaţi cu puterea de a decide

cum vom reacţiona în orice situaţie în care ne-ar purta viaţa. Reacţia

noastră ţine de responsabilitatea noastră.

Jocul învinovăţirii

De multe ori dorim să aruncăm vina reacţiilor noastre negativiste

asupra altora. Este ușor să învinovăţești pe altcineva și să nu-ţi asumi

responsabilitatea pentru deciziile personale. Dar adevărul este că

învinovăţirea altora este total opusă atitudinii pozitive. Nu poate

duce decât la resentimente și la mânie.

Să ne oprim puţin și să ne gândim: care este cauza (sau scuza) cea mai comună a reacţiilor negativiste?

• „Familia mea nu are sufi cient de mulţi bani.“

• „Profesorului respectiv nu-i place de mine.“

• „Părinţii m-au pedepsit.“

• „Noua colegă de clasă mă deranjează.“

• „Nu arăt la fel de bine ca celelalte fete (sau ceilalţi băieţi).“

• „Cineva nu m-a dorit în echipa de fotbal.“

• „Nimeni nu mă înţelege.“

• „__________________________________________.“ (Scrie o altă cauză.)

22

Scuzele ieftine există cu miile. Din nefericire, scuzele nu au alt efect decât acela de a ne paraliza și de a ne împiedica să devenim

adolescenţii pozitivi pe care îi dorește Dumnezeu. Aruncarea vino-văţiei asupra altora îngheaţă dezvoltarea potenţialului pe care l-am

putea avea și ne secătuiește de energie.

Robin (nu este numele ei real), o adolescentă, este un exemplu

grăitor în această privinţă. Este o persoană nemulţumită și negativistă

și, dacă o întrebi care este cauza atitudinii ei, îţi va spune exact de

ce: tatăl ei a murit de infarct când ea se afl a la liceu, mama ei nu i-a

fost niciodată un sprijin, iar fratele ei a început să consume droguri.

Este supărată pe toată lumea și acest lucru este vizibil. Refuză să

schiţeze și cel mai mic zâmbet, dar se plânge permanent și oricui.

Desigur că atitudinea ei nu reprezintă o binecuvântare pentru nimeni.

În loc să fi e o binecuvântare pentru alţii, ea este preocupată numai

de alinarea rănilor ei și de învinovăţirea oamenilor care i-au făcut

rău când a fost mai mică. Este scuza ei de a nu trăi pentru Cristos și

de a nu lua decizii pozitive.

Există persoane pe care trebuie să le ierţi? Este întrebarea pe care

trebuie să ne-o punem toţi. În loc să-i învinovăţim pe ceilalţi pentru

atitudinile noastre negativiste, trebuie să luăm decizia pozitivă de

a-i ierta pe cei care ne-au făcut rău. Ca și creștini, stă în respon-sabilitatea noastră să iertăm, pentru că și noi am fost iertaţi cu atât de multă generozitate de către Dumnezeu. În ultima instanţă, ierta-rea celorlalţi este unul dintre lucrurile pozitive pe care le putem face, pentru ei și pentru noi.

Uneori nu aruncăm vina asupra oamenilor, ci asupra circumstan-ţelor. Dar nici acest drum nu duce nicăieri. Scuzele: „Nu pot pentru

că…“ „Nu este vina mea…“ sau „Dacă lucrurile ar sta altfel…“ nu ne vor duce pe drumul trăirii unei vieţi pozitive. Trebuie să ne

amintim că nu contează cu ce ne confruntăm deoarece Dumnezeu

se afl ă alături de noi. Înseamnă că există o rază de speranţă în toate

circumstanţele ce se ivesc, iar noi trebuie doar să o descoperim. În


22 23


loc să aruncăm vina pe circumstanţe și să ne bălăcim în descurajare

și în înfrângeri, trebuie să căutăm posibilităţile pozitive în toate

situaţiile prin care trecem, trebuie să mergem înainte plini de spe-ranţă și să ne ţinem ochii deschiși pentru a înţelege ce dorește Dum-nezeu să ne înveţe prin acea situaţie.

A fost modul de a proceda al Carlei, o adolescentă de șaisprezece

ani. Tatăl ei nu câștiga la fel de mulţi bani ca taţii colegilor ei, fapt ce

o determina să se enerveze. Dar, în loc să se complacă în situaţie și

să „fi arbă în suc propriu“, ea a făcut ceva pozitiv. Și-a găsit un loc de

muncă, știind că astfel își va putea ajuta familia și, pe lângă aceasta, Dumnezeu i-a oferit oportunitatea să înveţe acolo multe lucruri

importante. Acum Carla învaţă valoarea muncii făcută cu toată

conștiinciozitatea, își dezvoltă simţul răspunderii și are multe ocazii

de a vorbi despre Cristos, toate aceste fi ind rezultatele deciziei ei de

a-și căuta un loc de muncă.

Legendara sportivă Wilma Rudolph este un alt exemplu de per-soană pozitivă care nu s-a lăsat antrenată în jocul învinovăţirii altora.

A întâmpinat multe greutăţi în copilărie, dar a trecut peste ele refu-zând să caute vinovaţi și a ales o viaţă de bucurie, disciplină și reali-zări, încununată cu aurul olimpic.

În 1940 Wilma s-a născut prematur și, de parcă acest lucru nu

ar fi fost sufi cient, a contractat o dublă pneumonie și scarlatină. Mai

târziu poliomielita i-a afectat un picior lăsând-o șchioapă, iar celă-lalt picior i s-a răsucit spre interior. Urmarea a fost că Wilma și-a

petrecut cea mai mare parte a copilăriei purtând proteză.

Adversităţile pe care le-a întâmpinat au îndârjit-o pe Wilma.

La unsprezece ani, se furișa pe ascuns afară din casă fără proteză.

Când i-a mărturisit doctorului despre ce făcea, el a fost de acord ca

Wilma să nu poarte „uneori“ proteza. Dar în mintea Wilmei sensul

cuvântului „uneori“ a devenit „niciodată“. La treisprezece ani Wilma

se afl a în echipa de baschet și de atletism a școlii. Doi ani mai târ-ziu a fost aleasă să participe la o tabără sportivă la Universitatea

24

Tigerbelles a statului Tennessee. Acolo o colegă de echipă i-a stârnit

interesul sfătuind-o să candideze pentru obţinerea unui loc în echipa

olimpică a Statelor Unite.

La olimpiada din 1956, la numai șaisprezece ani, Wilma a ajuns în semifi nale la proba de 200 metri și a câștigat și medalia de bronz

cu echipa de ștafetă a ţării la proba de 400 de metri. Și, pentru că

în inima ei dorea cu toată ardoarea aurul olimpic, a concurat din

nou la olimpiada din 1960. În cei patru ani de pregătire a urmat un

program de antrenament foarte sever, cu toate că și-a continuat și

studiile universitare, obţinând note apropiate de nouă.

În 1960, când a început olimpiada, Wilma era pregătită. A câști-gat inimile a optzeci de mii de fani cu cele trei medalii de aur obţinute, fi ind prima femeie americană cu trei medalii olimpice la o singură

olimpiadă.2 Puţini medaliaţi olimpici au avut determinarea și perse-verenţa ei, în ciuda unor circumstanţe atât de potrivnice. Pentru că a

luat decizia pozitivă de a privi dincolo de adversităţile vieţii ei și a

crezut în posibilităţi, a devenit un model de inspiraţie pentru mulţi.

Tu vrei să devii un adolescent pozitiv? Atunci începe de astăzi

prin a recunoaște realitatea că ai nevoie de Dumnezeu. Nu poţi fi pozitiv fără El pentru că nu găsești în tine puterea aceasta. Nu este în

niciunul dintre noi. Începe apoi să iei decizii înţelepte bazat pe ceea

ce este bine, nu pe baza sentimentelor tale din anumite momente.

În fi nal, încetează de a mai arunca vinovăţia asupra oamenilor sau

situaţiilor din viaţa ta pentru reacţiile tale. Decide să ierţi. Decide să

vezi mâna lui Dumnezeu la lucru în orice situaţie. Decide să fi i un

adolescent pozitiv!

POWER POINT

Citește: Geneza, 37:1-4, 18-28; 50:14-21. Ar fi avut Iosif motive

să arunce vina asupra oamenilor sau asupra situaţiilor? (Poţi citi

și capitolele 39 și 40 pentru a afl a mai multe despre viaţa lui

Iosif.) Cum a demonstrat reacţia lui Iosif faptul că era o persoană

cu multe calităţi?


24 25


Roagă-te: Tată ceresc, Tu care ești perfect, Te laud pentru

măreţia și puterea Ta. Te laud pentru dragostea și mila Ta faţă de

mine. Îţi mulţumesc pentru că lucrezi cu putere în viaţa mea.

Îţi mulţumesc pentru că ești cu mine atunci când lucrurile merg bine, dar și când întâmpin adversităţi. Este extraordinar să știu

că Tu nu mă părăsești niciodată. Ajută-mă să renunţ la scuze și

la învinovăţirea altora în diferite circumstanţe. Dă-mi puterea

și discernământul să iau decizii pozitive în toată viaţa mea cu

privire la toate cuvintele, acţiunile și atitudinile mele. Dar cel

mai important este să mă ajuţi să Te glorifi c pe Tine prin deci-ziile mele. Mă rog în Numele lui Isus. Amin.

Nu uita: Romani, 12:12: „Bucuraţi-vă în nădejde. Fiţi răbdători

în necaz. Stăruiţi în rugăciune.“

Acţionează: Fă-ţi timp să meditezi la oamenii și la lucrurile asu-pra cărora ai tendinţa să arunci vina pentru ceea ce nu este bun

din viaţa ta. Roagă-te și iartă-i pe toţi cei faţă de care ai resenti-mente și nemulţumiri. Acceptă faptul că trebuie să mergi mai

departe și să nu mai permiţi oamenilor sau împrejurărilor să te ţină

rob. Dacă treci printr-o situaţie difi cilă, nu o transforma într-o

scuză, ci privește dincolo de ea, cerându-I lui Dumnezeu să-ţi des-copere speranţa care se găsește în mijlocul difi cultăţilor.

În ultimul rând, acceptă adevărul că, pentru a deveni un

adolescent pozitiv este nevoie de parteneriatul dintre Dumne-zeul perfect și adolescentul imperfect care trebuie să recunoască

faptul că are nevoie de Dumnezeu. Decide-te astăzi să iei decizii

pozitive care Îi vor permite lui Dumnezeu să facă lucruri mari

în tine și prin tine.

26 27

Depinde totul de mine?

Puterea lui Dumnezeu care acţionează în tine

Adeseori îmi doresc să fi fost mai devotat decât sunt.

Cu toate acestea, în mijlocul celor mai mari greutăţi din timpul

mandatului meu de președinte, când nu am văzut nicio soluţie,

mi-am pus toată încrederea în Dumnezeu, știind că totul va ieși

bine și că El va lua decizia cea mai bună.

Abraham Lincoln

N u-i așa că nu-ţi place când bateriile se descarcă? Fie că este

vorba de cele de la telecomandă, de la telefonul mobil ori de

la CD player, devine frustrant să apeși pe butonul de comandă și să

nu obţii nimic.

Uneori și noi experimentăm sentimente asemănătoare; suntem

lipsiţi de puterea de a realiza ceva, lipsiţi de energia de a merge

înainte și nimic nu ne oferă bucuria de a trăi. Nu ne referim la obo-seala fi zică, cu toate că și ea poate avea rolul ei în motivaţia noastră

de a continua să mergem înainte. Ne referim la puterea interioară

care lipsește și fără de care nu putem trăi o viaţă bogată, împlinită, cu un potenţial atins pe deplin.

Vestea proastă este că fi ecare dintre noi simţim uneori că sun-tem epuizaţi și secătuiţi de orice energie și voinţă. Vestea bună este

că avem o sursă spirituală de putere la care avem acces permanent.

Dumnezeul plin de putere, care a creat universul, dorește să acţioneze

și în viaţa noastră cu multă forţă. El ne iubește și nu ne lasă singuri

pe pământ ca să trăim în propria noastră neputinţă.

2

28

Să aruncăm o privire la ceea ce a scris Petru primilor creștini

despre puterea lui Dumnezeu. Nu uita că Petru era un pescar robust, puternic, plin de forţă și pasiune. Dar și el a recunoscut adevărul că

avea nevoie de puterea lui Dumnezeu în viaţa lui:

Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce privește viaţa și evla-

via, prin cunoașterea Celui ce ne-a chemat prin slava și puterea Lui,

prin care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari și scumpe, ca

prin ele să vă faceţi părtași fi rii dumnezeiești, după ce aţi fugit de

stricăciunea care este în lume prin pofte (2 Petru, 1:3-4).

Ai citit? Ai fost atent la ce ai citit? Gândește-te la următorul

lucru: creșterea în cunoașterea lui Isus înseamnă că puterea Lui

divină ne dăruiește toate lucrurile

de care avem nevoie pentru a trăi

o viaţă de credinţă, nu doar strictul

necesar, ci toate bogăţiile cerului.

Nu primim un dar oarecare, ci

puterea divină, uimitoare a lui

Dumnezeu. Prin această putere

Dumnezeu ne permite să avem

aces la toate promisiunile Lui

genroase, inclusiv promisiunea că

noi, doar niște adolescenţi, putem

fi părtași naturii Lui divine! De

aceea, oriunde ne afl ăm, la școală, în oraș, cu prietenii, putem trăi pentru Dumnezeu. Nu avem scuze

să nu trăim așa.

Care este partea noastră?Petru însă nu s-a oprit la versetul 4. El a știut că și noi trebuie

să ne facem partea noastră pentru a benefi cia de puterea lui Dum-nezeu. Nu putem să ne complacem în lenevie, așteptând ca puterea

Iar a Celui ce, prin

puterea care lucrează

în noi, poate să facă

nespus mai mult decât

cerem sau gândim

noi, a Lui să fi e slava.

Efeseni, 3:20-21


28 29

Capitolul 2: Depinde totul de mine?

lui Dumnezeu să curgă prin noi. Trebuie să facem ceva. Uite ce ne

învaţă Petru în versetele 5-8:

De aceea, daţi-vă și voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa

voastră fapta; cu fapta, cunoștinţa; cu cunoștinţa, înfrânarea; cu

înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea

de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni. Căci, dacă aveţi

din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fi ţi nici leneși,

nici neroditori în ce privește deplina cunoștinţă a Domnului nostru

Isus Hristos.

Este o descriere extraordinară a unui adolescent pozitiv, nu-i așa? Observă însă că Petru nu a spus că intenţia lui Dumnezeu este

că vrea să ne inunde cu puterea Lui și să devenim instantaneu per-fecţi. De fapt, Petru nici nu a spus că trebuie să fi m perfecţi. El a

spus doar că trebuie să depunem efortul de a aplica promisiunile

lui Dumnezeu în viaţa noastră. Când procedăm astfel, lucrurile vor

începe să se lege. Moralitatea va duce la o înţelegere mai bună a

lui Dumnezeu, care va duce apoi la autocontrol și apoi la răbdare.

Următorul pas este evlavia, care va duce la iubirea celorlalţi creștini

și apoi a tuturor oamenilor. Este un proces de creștere. Conform lui

Petru, dacă vom crește astfel, nu vom fi „nici leneși, nici neroditori

în ce privește deplina cunoștinţă a Domnului nostru Isus Hristos“.Adolescenţi harnici și efi cienţi! Așa vom deveni. Îţi dorești aceasta?Noi ne bucurăm că Petru și-a început pasajul despre putere

reamintindu-ne că Dumnezeu este cel care ne oferă puterea și

capacitatea de a ne crește viaţa spirituală. Nu este nevoie decât să

depunem toate eforturile necesare pentru a merge pe drumul creșterii

și al experimentării puterii divine. Binecuvântarea minunată a

puterii lui Dumnezeu este că ea nu se epuizează niciodată. Efeseni, 3:20-21, reprezintă o încurajare extraordinară: „Iar a Celui ce, prin

puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât

30

cerem sau gândim noi, a Lui să fi e slava în Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.“Este cu adevărat trist când oamenii aleg sursele false de putere,

în loc să apeleze la puterea eternă și iubitoare a lui Dumnezeu.

Recent am întâlnit un tânăr stăpânit de frământări spirituale care

căuta răspunsuri. Îţi voi spune povestea lui: tocmai venisem (eu, Grace) dintr-o călătorie misionară în Guatemala și eram obosită și

fl ămândă. De aceea, în drum spre casă, după ce am dus la developat

împreună cu mama fi lmele din călătorie, am oprit să luăm o gustare.

Aglomeraţia din timpul micului dejun se terminase și eram doar noi

în sala respectivă. Chelnerul s-a oprit să discute cu noi.

Darren (nu este numele lui real) ne-a spus că tocmai ieșise din

închisoare. Viaţa lui era o „harababură“. Încercase de toate, dar nu

a găsit nicio direcţie sau vreun sens în viaţă. Sursa lui de „putere

și energie“ era drogul. Problema era însă că drogurile îi ofereau

o soluţie pe termen scurt. După ce efectul trecea, problemele

redeveneau la fel de reale și de apăsătoare.

Era evident faptul că Darren era nefericit și căuta altceva. Când

i-am spus că noi ne-am găsit bucuria și puterea la Dumnezeu, ne-a

răspuns că și-a petrecut copilăria în Rusia, unde nu se prea vorbește

despre Dumnezeu. Apoi și-a amintit de un prieten care a luat decizia

de a-și pune încrederea în Dumnezeu, pas care i-a schimbat viaţa în

bine.

„Toţi prietenii mei sunt la fel de nefericiţi ca și mine, excepând

unul singur“, a recunoscut el.

Darren a invocat apoi o sumedenie de scuze, explicându-ne de ce

nu-L putea urma pe Dumnezeu. Îi venea prea greu să creadă în Dum-nezeu deoarece nu-l putea vedea. S-a plâns că nu înţelege nimic din

Biblie, de aceea am început să-i punem întrebări și să răspundem scu-zelor lui.

„Dar viaţa pe care o duci acum este bună? Ești mulţumit?, l-am

întrebat. Nu a putut răspunde cu sinceritate da.


30 31

Darren este exemplul tânărului care a decis să apeleze la o sursă

falsă de putere și această decizie îl purta spre distrugere și spre

moarte. Inimile noastre tânjesc după viaţa plină de bucurie, de efi -cienţă și de valoare, elemente care îi lipseau lui Darren.

L-am mai vizitat pe Darren la localul unde muncea. El și-a adus aminte de noi și a dorit să vorbim atât cât i-a permis timpul între doi

clienţi. I-am dat o Biblie într-o traducere accesibilă și l-am încurajat

să o citească. Nu știm ce se va întâmpla cu el, dar măcar suntem mulţu-mite că i-am oferit un mic ajutor care să-l conducă spre Cel care poate

să-l ajute să găsească adevărata putere și speranţă.

Ea L-a găsit

Povestea vieţii lui Darren ne-a reamintit de povestea altcuiva.

Este vorba de femeia de la fântână (așa cum este cunoscut personajul

din Ioan, capitolul 4), o femeie care a încercat și ea de toate. A

încercat să abată discuţia de la cursul ei prin scuzele invocate, la fel

cum a încercat Darren cu noi. Femeia venise la fântână să scoată

apă pentru a-și împrospăta trupul, dar Isus i-a oferit apa vie pentru

ca inima ei să nu mai înseteze niciodată.

Citim în Biblie că, în timp ce ucenicii s-au dus să cumpere

mâncare, Isus S-a apropiat de fântână și i-a cerut unei femei din

Samaria să-i dea apă. Vom citi pasajul care urmează (Ioan, 4:9-26), dar să ne amintim că evreii îi dispreţuiau pe samariteni:

Femeia Samariteancă I-a zis: „Cum Tu, Iudeu, ceri să bei de la

mine, femeie Samariteancă?“ — Iudeii, în adevăr, n-au legături cu

Samaritenii.

Drept răspuns, Isus i-a zis: „Dacă ai fi cunoscut tu darul lui

Dumnezeu, și Cine este Cel ce-ţi zice: «Dă-Mi să beau!» tu singură

ai fi cerut să bei, și El ţi-ar fi dat apă vie.“

„Doamne, I-a zis femeia, n-ai cu ce să scoţi apă și fântâna aste

adâncă; de unde ai putea să ai, deci, această apă vie? Ești Tu oare


32

mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat fântâna aceasta,

și a băut din ea el însuși și feciorii lui și vitele lui?“ [Femeia pare

puţin confuză, dar așteaptă să vezi ce se întâmplă în continuare.]

Isus i-a răspuns: „Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăși sete.

Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, în veac nu-i va fi sete; ba încă apa pe care i-o voi da Eu, se va preface în el într-un

izvor de apă, care va ţâșni în viaţa veșnică.“„Doamne, I-a zis femeia, dă-mi această apă, ca să nu-mi mai

fi e sete și să nu mai vin până aici să scot.“ [Este evident că femeia

și Isus vorbesc despre lucruri diferite.]

„Du-te, i-a zis Isus, de cheamă pe bărbatul tău și vino aici.“Femeia I-a răspuns: „N-am bărbat.“ Isus i-a zis: „Bine ai zis că n-ai bărbat. Pentru că cinci bărbaţi

ai avut; și acela pe care-l ai acum, nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.“ [Conversaţia devine stânjenitoare pentru femeie.]

„Doamne, I-a zis femeia, văd că ești prooroc. Părinţii noștri s-au

închinat pe muntele acesta; și voi ziceţi că în Ierusalim este locul

unde trebuie să se închine oamenii. [Bună stratagemă: încearcă

să-i distragă atenţia lui Isus.]

„Femeie, i-a zis Isus, crede-Mă că vine ceasul când nu vă veţi

închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim. Voi vă

închinaţi la ce nu cunoașteţi; noi ne închinăm la ce cunoaștem, căci

mântuirea vine de la Iudei. Dar vine ceasul, și acum a și venit, când

închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh și în adevăr; fi indcă astfel de închinători dorește și Tatăl. Dumnezeu este Duh; și

cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh și în adevăr.“ [Isus

o întoarce cu iubire la lucrurile fundamentale.]

„Știu, i-a zis femeia, că are să vină Mesia (căruia I se zice

Hristos); când va veni El, are să ne spună toate lucrurile.“ [Se pare

că începe să înţeleagă.]

Isus i-a zis: „Eu, cel care vorbesc cu tine, sunt Acela.“ [Limpede

ca lumina zilei: Isus afi rmă că este singurul Mesia adevărat.]


32 33

De-a lungul secolelor oamenii s-au întrebat dacă Isus a fost un

om bun, un profet sau un mare învăţător. Citește din nou afi rmaţia lui

Isus din Ioan, 4:26. El este fi e Mesia (Fiul lui Dumnezeu și Mântuito-rul lumii), fi e un mincinos neobrăzat. Ce alternativă preferi? Te-ai

întâlnit cu Mesia? Isus a venit în

această lume ca să-Și dea viaţa

pentru noi. Dumnezeu ni L-a dăruit

cu toată dragostea pe Fiul Său, Isus, pentru ca toţi cei care cred în

El să nu moară pentru faptele rele

săvârșite, ci să aibă viaţa eternă în

Cer (vezi Ioan, 3:16).În clipa când am intrat într-o

relaţie cu Isus, relaţie bazată pe cre-dinţă, El ne oferă mai mult decât iertare: ne dăruiește apă vie. El ne

dă Duhul Său pentru a ne hrăni

sufl etele și ne dă puterea de a duce

o viaţă din belșug, împlinită. Unii

oameni preferă să își ascundă ră-nile și problemele, să-și nege vino-văţia și să găsească alte modalităţi de a se „simţi bine“. Dar apa

vie a lui Dumnezeu este singura sursă inepuizabilă care ne garan-tează că nu vom mai înseta niciodată. La fel cum femeia de la fântână

a venit la Isus cu o viaţă destrămată, care nu-i oferea nicio speranţă

și nicio împlinire, Isus ne vine și nouă în întâmpinare și ne oferă

speranţă. Puterea Sa vie care lucrează în viaţa noastră este mai mare

decât orice altă sursă disponibilă.


Diferenţa

fundamentală dintre

puterea fi zică și cea

spirituală este că

oamenii folosesc

puterea fi zică, dar

puterea spirituală îi

folosește pe oameni.

Justin Wroe Nixon

34

O viaţă nouă

Femeia de la fântână a plecat de la întâlnirea cu Isus cu o nouă

speranţă și o nouă viaţă. L-a întâlnit pe Dumnezeul care o iubea și

puterea Lui a schimbat-o pentru totdeauna. Ea s-a grăbit să le spună

și celor din cetatea ei despre ce i se întâmplase și mulţi au crezut în

Isus în acea zi.

Ca adolescenţi, de multe ori apelăm la surse false de putere:

oameni, droguri, popularitate, note bune sau lucruri materiale. Proble-ma este că aceste surse se vor epuiza, sau vom avea nevoie din ce în

ce mai mult de ele, uneori numai pentru a supravieţui. Sursele false

de putere duc numai la disperare. Dar Dumnezeu este Dumnezeul

speranţei. El poate schimba o viaţă plină de durere, distrusă, răs-cumpărându-o și înlocuindu-o cu o alta nouă. El poate acţiona plin

de putere în interiorul nostru, în ciuda slăbiciunilor și eșecurilor

noastre. Aceeași putere a învierii care L-a ridicat pe Isus dintre morţi

este disponibilă pentru a acţiona și în viaţa noastră (vezi Romani, 8:11). Adevărul extraordinar valabil în cazul dragostei și puterii

lui Dumnezeu este că ele provin dintr-o fântână care nu va seca

niciodată. Noi putem cădea la un examen, putem rămâne fără bani

sau putem fi trădaţi de un prieten, dar Dumnezeu nu ne va abandona

niciodată. Dragostea și puterea Lui vor fi îndreptate întotdeauna

spre noi.

Primii creștini au cunoscut puterea lui Dumnezeu în acţiune în

fi inţele lor. Înainte de a se înălţa la Cer, Isus le-a spus urmașilor Lui:

„voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, și-Mi

veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria și până la

marginile pământului“ (Fapte, 1:8). Așa s-a întâmplat! Prin acest grup de oameni dispreţuiţi de societate Dumnezeu a răspândit

mesajul adevărului Său în toată lumea. Dar ei nu au fost singuri. Isus le-a dăruit cel mai mare dar atunci când a plecat din această lume: o

parte din El a rămas să locuiască în ei. Uau! Ar trebui să fi m uluiţi


34 35

de acest dar! Cartea Faptele Apostolilor este o dovadă a adevărului

că Duhul Sfânt a acţionat cu multă putere în vieţile ucenicilor, prin

calităţile și slăbiciunile lor, prin succesele și eșecurile lor.

Ce poate face Dumnezeu prin noi? La urma urmei, nu suntem

decât niște adolescenţi. Însă aceeași putere care L-a înviat pe Isus din morţi se afl ă acum la dispoziţia noastră. Vârsta noastră nu

contează. Ceea ce contează este să credem în El. Îl urmăm pe Isus? Există speranţă și putere prin Cristos. Să nu subestimezi niciodată

ce poate face Dumnezeu printr-o generaţie de adolescenţi pozitivi

care își pun speranţa și încrederea în El!

POWER POINT

Citește: 2 Corinteni, 12:9-10. Ce învăţăm din acest pasaj despre

puterea lui Dumnezeu? Sunt slăbiciunile noastre o problemă

pentru Dumnezeu? Acum citește Romani, 8:35-39. Ce ne poate

despărţi de dragostea lui Dumnezeu? De unde vine victoria?

Roagă-te: Tată ceresc, Tu ești minunat și puternic. Tu ești Crea-torul universului, al tuturor oamenilor și totuși vrei să lucrezi în

viaţa mea cu toată puterea! Îţi mulţumesc! Te laud! Manifestă-Ţi

puterea prin viaţa mea, lucrând atât prin calităţile mele, cât și

prin slăbiciunile mele. Dăruiește energie vieţii mele prin Duhul

Tău. Ajută-mă să duc o viaţă sfântă și efi cientă pentru Tine.

Călăuzește-mă pe căile care vor aduce onoare Numelui Tău.

Mă rog în Numele lui Isus. Amin.

Nu uita: 2 Petru, 1:3: „Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot

ce privește viaţa și evlavia, prin cunoașterea Celui ce ne-a che-mat prin slava și puterea Lui.“

Acţionează: Ţi-ai pus toată nădejdea și încrederea în Cristos? Ioan, 1:12: „Dar tuturor celor ce L-au primit [pe Isus], adică


36

celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai

lui Dumnezeu.“ Atunci când ne punem încrederea în Isus, deve-nim copiii scumpi ai Regelui, iar puterea învierii Sale se afl ă la

dispoziţia noastră. Ai luat o decizie în acest sens? A existat în

viaţa ta un moment în care ţi-ai dat seama că dorești o relaţie cu

Dumnezeu și dorești siguranţa că vei ajunge în Cer când vei

muri? Isus a venit pe pământ pentru a ne dărui această sigu-ranţă. El Și-a dat viaţa pe cruce ca jertfă pentru păcatele noastre

și învierea Sa ne oferă speranţa vieţii eterne.

Tot ceea ce cere Dumnezeu de la noi este să credem că Isus Cristos este Mântuitorul nostru. Efeseni, 2:8-10: „Căci prin har

aţi fost mântuiţi, prin credinţă. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu. Nu prin fapte, ca să nu se laude

nimeni. Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiţi în Hristos Isus pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai

dinainte, ca să umblăm în ele.“Nu vrei să-ţi faci puţin timp chiar acum să te gândești la

posibilitatea de a-ţi pune încrederea în El și să-I mulţumești

lui Isus pentru că a lucrat în viaţa ta? Cere-I să continue să

acţioneze în tine prin puterea Sa.


36 37

Principiul puterii #1

Puterea

încrederii

Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere,

de dragoste și de chibzuinţă.

2 Timotei, 1:7

38

Nu-ţi pleca niciodată capul. Ţine-l ridicat.

Privește oamenii direct în ochi.

Helen Keller

38 39

Creaţia perfectă

Dumnezeu nu face greșeli

Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei

mele: Te laud că sunt o făptură așa de minunată. Minunate sunt

lucrările Tale și ce bine vede sufl etul meu lucrul acesta!

Psalmul 139:13-14

C reaţie perfectă? Știm la ce te gândești: Glumiţi! Nu are fi ecare

om slăbiciuni? Nu dorește fi ecare om să schimbe câte ceva

din el? Haideţi să recunoaștem împreună: cei mai mulţi adolescenţi

— de fapt, cei mai mulţi oameni — întâmpină multe difi cultăţi în a

accepta unele lucruri care îi caracterizează. Indiferent dacă ele sunt

de natură fi zică, mintală sau referitoare la personalitate, toţi dorim să

schimbăm sau să îmbunătăţim unele trăsături. Întrebarea este dacă

aceste slăbiciuni și defecte reprezintă erori ale procesului de creaţie sau

dacă Dumnezeu ni le-a dat în mod intenţionat? Chiar a dorit Dumne-zeu să fi m așa cum suntem?

Cu ani în urmă mama a cumpărat o poșetă mică, argintie, decorată

cu perle. Era unică și frumoasă, iar pe etichetă scria: „Acest produs esteunicat. Fiecare poșetă este confecţionată manual și poate avea mici

imperfecţiuni, dar care nu fac decât să adauge un plus de originalitate

și de frumuseţe.“ Poate că toţi ar trebui să citim această etichetă! Noi

suntem unicate, creaţi în mod special de către Dumnezeul atotînţelept

și plin de dragoste. Chiar și micile noastre imperfecţiuni nu fac decâtsă adauge frumuseţii noastre unice.

3

40

Principiul puterii #1: puterea încrederii

Aceasta nu este doar opinia noastră, ci ceea ce spune și Cuvântul

lui Dumnezeu. David a scris în Psalmul 139:13-17:

Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:

Te laud că sunt o făptură așa de minunată.

Minunate sunt lucrările Tale

și ce bine vede sufl etul meu lucrul acesta!Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului.

Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; și în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.

cât de nepătrunse mi se par gândurile Tale, Dumnezeule, și cât de mare este numărul lor!

Creaţia originală versus voinţa liberă

Dumnezeu ne-a creat exact așa cum ne-a dorit El. Dar, de ase-menea, El ne-a creat cu voinţă liberă. Ca adolescenţi, noi luăm

cu siguranţă unele decizii care ne infl uenţează aspectul interior și

exterior și nu ne referim la decizia de a ne face o operaţie plastică

la nas. Ne referim la felul în care ne comportăm și la modul în care

reacţionăm la ceea ce ni se întâmplă. De exemplu, să ne gândim la

personalităţile noastre. Da, Dumnezeu ne-a creat cu anumite tendinţe

(putem fi mai tăcuţi și mai retrași sau mai vorbăreţi și mai sociabili), dar noi luăm decizia de a avea o atitudine egoistă, preocupată numai

de sine, sau una pozitivă, preocupată de ceilalţi, iar această decizie

va avea infl uenţă asupra părerii celorlalţi oameni despre noi, dar și

asupra părerii noastre despre noi înșine. Nu putem avea o atitudine

40 41

Capitolul 3: Creaţie perfectă

egoistă, nerespectuoasă și deranjantă pentru ceilalţi și să invocăm

scuza: „Așa m-a creat Dumnezeu.“ Toţi avem puterea de a lua decizii.

Trebuie să acceptăm cine suntem și să fi m mulţumiţi de noi înșine, fără

a renunţa nepăsători la responsabilitatea de a fi cât de buni putem fi . Există o ispită în faţa căreia cedăm foarte ușor: ispita de a trăi

la cel mai de jos nivel al fi inţelor noastre (cunoscut ca și fi rea pămân-tească sau natura noastră păcătoasă), să nu facem nimic, nici un

efort de a fi atât de buni cât putem fi și apoi să-L învinovăţim pe

Dumnezeu că suntem așa. „Așa m-a

făcut Dumnezeu“ este o scuză puerilă

pentru egoism, lene, mânie și o mul-ţime de ale „defecte“. Efeseni, 2:10, ne spune că suntem lucrarea lui Dum-nezeu, dar nu se oprește aici. Ne mai

aduce aminte și de faptul că Dumnezeu

ne-a creat pentru lucruri pozitive:

„Căci noi suntem lucrarea Lui, și

am fost zidiţi în Hristos Isus pentru

faptele bune pe care le-a pregătit

Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele“ (sublinierile ne

aparţin).Da, Dumnezeu ne-a creat conform intenţiilor și planurilor Lui

pentru noi. Noi suntem operele Lui de artă și chiar și imperfecţiunile

noastre slujesc unui scop etern, mai important decât putem noi să

ne dăm seama. Dar, cu toate acestea, noi trebuie să luăm decizia de

a face „faptele bune“ pe care le-a planifi cat El pentru viaţa noastră.

Trebuie să recunoaștem plini de recunoștinţă că Dumnezeu are un

plan pentru noi și că El va acţiona pentru împlinirea lui atât prin

calităţile, cât și prin slăbiciunile noastre.

Dacă Dumnezeu ar

fi vrut să fi u altfel,

m-ar fi creat așa.

Johann von Goethe

42

Mulţumiţi cu slăbiciunile noastre?

Poate gândești: Da, sigur. Dar nu știi ce defecte mari am eu.

Cum pot fi recunoscător și bucuros pentru ele? Cum poate acţiona

Dumnezeu prin mine cât timp sunt așa cum sunt?

Poate te-ai născut cu un handicap sau cu o incapacitate fi zică.

Într-o anumită măsură toţi avem câte un handicap. Toţi avem puncte

slabe. Nu putem face totul bine. (OK, recunoaștem că toţi avem

colegi care cred că reușesc de minune în toate. Dar nici ei nu pot

face anumite lucruri. Problema lor este doar că le este mai difi cil

să identifi ce aceste lucruri.) Mai mari sau mai mici, slăbiciunile și

handicapurile noastre ne pot descuraja dacă le permitem să o facă.

Atunci când ochii noștri privesc doar la slăbiciunile noastre, este

imposibil să devenim adolescenţi pozitivi.

Când suntem obsedaţi de handicapurile noastre, putem face trei

lucruri:

1. Să ne concentrăm asupra calităţilor noastre. Concentrându-ne

asupra lor, nu mai suntem la fel de preocupaţi de slăbiciuni. Trebuie

să ne gândim mai mult la ceea ce putem face și apoi să facem cât putem de bine.

2. Să nu ne mai comparăm cu ceilalţi. Dumnezeu are un plan

și un drum diferit pentru fi ecare persoană. Trebuie să ne uităm

permanent la drumul pe care Dumnezeu l-a ales pentru noi și

să nu ne îngrijorăm de lucrarea lui Dumnezeu din viaţa altora.

Mama noastră, fostă antrenoare de atletism, obișnuia să le spună

sportivelor: „Uitaţi-vă la linia de sosire. Dacă vă uitaţi la ceilalţi

alergători, vă veţi încetini ritmul.“3. Să-I cerem lui Dumnezeu să lucreze prin slăbiciunile noastre.

Este posibil ca Dumnezeu să nu îndepărteze neputinţa noastră sau

problema pe care o avem de înfruntat, dar El ne poate da putere

chiar și în aceste condiţii. El poate face lucruri extraordinare prin

slăbiciunile noastre.


42 43

Cum putem spune că Dumnezeu va acţiona prin slăbiciunile

noastre? Nu uita: apostolul Pavel a spus în 2 Corinteni, 12:7-10, că avea un „ţepuș în carne“. Nu cunoaștem natura exactă a acestui

„ţepuș“, pentru că Pavel nu a precizat-o. Unii teologi spun că a fost malarie, epilepsie sau o boală de ochi. Oricare a fost problema, era

o condiţie cronică, ce producea o incapacitate și uneori îl încurca

pe Pavel în lucrarea sa. El s-a rugat pentru îndepărtarea ei, dar

Dumnezeu a refuzat să facă acest lucru. De ce? „Ţepușul“ lui Pavel

avea un scop mai important pentru viaţa lui. Pentru că el era în

multe privinţe un om cu un caracter puternic, decis și uneori depin-dea numai de sine însuși, acest ţepuș din trupul său l-a ajuta să fi e

smerit și dependent de Dumnezeu.

„De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia, afi rmă Pavel. Și

El mi-a zis: «Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în

slăbiciune este făcută desăvârșită.» Deci mă voi lăuda mult mai

bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să

rămână în mine“ (2 Corinteni, 12:8-9).Mă voi lăuda bucuros cu slăbiciunile mele? Pare ilogic. Dar

Tatăl nostru ceresc plin de dragoste nu acţionează conform logicii

umane. Noi credem că Dumnezeu ar trebui să acţioneze prin

calităţile noastre, dar El dorește să lucreze chiar și prin slăbiciunile

și handicapurile noastre. Iată de ce unii oameni, precum Helen

Keller (care a fost oarbă și surdă din fragedă copilărie), pot spune: „Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru handicapurile mele pentru că, prin

ele, m-am găsit pe mine însumi, mi-am găsit munca și Dumnezeul.“1

De ce nu ne place de noi înșine?

Să fi m sinceri. Uneori nu suntem deloc încântaţi de noi din cauza

slăbiciunilor și defectelor noastre. Dar, în cele mai multe cazuri, nu

suntem descurajaţi pentru modul cum ne-a creat Dumnezeu, ci din

cauza propriilor noastre decizii. Când decidem să rămânem supăraţi


44

și mânioși pe părinţii noștri, când ne trădăm prietenul sau când

copiem la un examen, e posibil să nu ne placă de noi înșine.

Să nu crezi că ești singurul care ai o părere proastă despre tine

însuţi. Toţi oamenii se confruntă cu astfel de sentimente din când

în când. De ce? Pentru că suntem fi inţe păcătoase. Toţi comitem

greșeli. Toţi luăm decizii greșite care ne fac să ne încruntăm când

ne privim în oglindă.

Vestea bună este că putem înlocui respectul scăzut de sine cu un

respect bazat pe Cristos. În ciuda tuturor slăbiciunilor și păcatelor

noastre, Dumnezeu a decis să ne iubească. El ne iubește atât de mult

încât Și-a trimis Fiul să moară pentru noi. Datorită lucrării lui Cris-tos de pe cruce, putem avea o relaţie cu minunatul Tată ceresc care

ne-a răscumpărat, care ne iartă păcatele și ne scoate din „groapă“ (Psalmul 103:4). Cuvintele lui Pavel din Romani, 5:3-11, sunt foarte

încurajatoare:

Ba mai mult, ne bucurăm chiar și în necazurile noastre; căci

știm că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu

înșeală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile

noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.

Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuve-nită a murit pentru cei nelegiuiţi. Pentru un om neprihănit cu greu ar

muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s-ar găsi cineva

să moară. Dar Dumnezeu Își arată dragostea faţă de noi prin faptul

că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.

Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi, prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu.

Căci, dacă atunci când eram vrăjmași, am fost împăcaţi cu

Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când

suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui. Și nu numai

atât, dar ne și bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus

Hristos, prin care am căpătat împăcarea.


44 45

Da, ne putem bucura, nu pentru că suntem perfecţi și luăm

întotdeauna decizii pozitive, ci pentru că Dumnezeu ne iubește

și ne răscumpără, în ciuda imperfecţiunilor noastre. În ochii Lui

avem o mare valoare. Cum putem fi descurajaţi dacă Dumnezeu

ne-a răscumpărat plătind un preţ atât de mare?

Să învăţăm să ne iubim pe noi înșine

Realitatea este, să fi m onești, că mulţi dintre noi trebuie să

învăţăm să ne iubim pe noi înșine. Dar, de fapt, problema nu este

atât de a ne iubi pe noi înșine, ci de a-L iubi pe Cristos din interiorul

nostru. Iată patru pași care pot fi utili:

1. Să încetăm să fi m preocupaţi de noi înșine. Ori de câte ori

ne concentrăm atenţia numai asupra noastră, este ușor să ne descu-rajăm. Poate credem că ne urâm pe noi înșine, dar realitatea este

că suntem preocupaţi excesiv de noi

înșine. Trebuie să ne îndreptăm atenţia

în altă direcţie: spre Dumnezeu și spre

alţii.

2. Să-i slujim pe alţi oameni.

Unul dintre medicamentele cele mai

efi ciente împotriva maladiei de a nu

ne plăcea de noi înșine este să arătăm

dragoste și bunătate faţă de alţii, mai

ales faţă de cei în nevoi. Isus ne-a spus că cele două priorităţi principale din

viaţa noastră sunt: iubirea lui Dumnezeu și apoi iubirea celorlalţi

oameni (Matei, 22:37-39). În timp ce ne concentrăm asupra iubirii lui Dumnezeu și a slujirii altor oameni, nu ne mai rămâne prea mult

timp să ne plângem de cum suntem.


Nu dori să fi i

altcineva decât ceea

ce ești.

Sfântul Francis de Sales

46

Ce putem face? Slujirea poate fi oferită în multe moduri: un tele-fon pentru a-i întreba pe ceilalţi ce mai fac, un ajutor la îndeplinirea

unei sarcini, disponibilitatea de a-l asculta pe celălalt, un zâmbet

blând. Noi am descoperit din proprie experienţă câtă bucurie se

produce în interior atunci când îi ajutăm și îi încurajăm pe ceilalţi.

De exemplu, într-o călătorie misionară recentă (eu, Grace) am avut

ocazia să vizitez oamenii fără adăpost din New Orleans. Am vorbit cu ei și i-am încurajat. I-am ajutat cu ce am putut. Cei mai mulţi

aveau nevoie în primul rând de un prieten și eu am putut fi deschisă

și încurajatoare faţă de ei. Iar în timp ce manifestam dragostea lui

Cristos faţă de ei am simţit o bucurie extraordinară. Ce binecuvântare!3. Să ne schimbăm obiceiurile și modul de viaţă inutil. Așa cum

am spus, de multe ori nu ne place de noi înșine din cauza propriilor

noastre decizii. Atunci când mâncăm exagerat de mult, suntem le-neși sau nu respectăm regulile și legile și facem ceea ce știm că nu este

bine, este normal să nu ne placă de noi înșine. Uneori avem nevoie

doar să ne venim în fi re, să ne examinăm, să descoperim obice-iurile greșite și să facem schimbările necesare în viaţa noastră. Totuși, nu ne putem schimba singuri. Trebuie să-I cerem lui Dumnezeu

puterea de a avea înţelepciune și autocontrol (de fapt controlul lui

Dumnezeu). De asemenea, trebuie să cerem unui om în care avem

încredere și pe care îl respectăm să ne examineze și să ne permită să

fi m responsabili în faţa lui de comportamentul nostru.

4. Să ne îndreptăm atenţia spre Cer. Imediat după ultima cină pe

care a petrecut-o cu ucenicii Săi, Isus a spus câteva cuvinte pe care

a dorit ca ucenicii să le înţeleagă foarte bine înainte de încheierea

lucrării Sale de pe pământ: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am

iubit și Eu pe voi. Rămâneţi în dragostea Mea. Dacă păziţi poruncile

Mele, veţi rămânea în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit

poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui. V-am spus aceste

lucruri, pentru ca bucuria Mea să rămână în voi și bucuria voastră să

fi e deplină“ (Ioan, 15:9-11).


46 47

Putem avea o bucurie deplină, debordantă! Tot ce avem de făcut

este să ne punem încrederea în Dumnezeul care ne-a iubit și ne-a

creat pentru un anumit scop și să trăim în ascultare de El. Ideea

este spre ce ne îndreptăm atenţia și preocupările, care este centrul

vieţii noastre? Vom decide că noi înșine suntem centrul vieţii și

preocupărilor noastre sau vom decide că Dumnezeu este centrul

vieţii noastre și că trebuie să trăim conform planurilor Lui pentru

noi? Vom decide să fi m preocupaţi de ceea ce dorim ori avem noi

nevoie, sau vom căuta să vedem care sunt nevoile altora și cum

le putem arăta dragostea lui Dumnezeu? Vom decide să permitem

luminii lui Cristos să strălucească într-o lume a întunericului sau

vom decide să fi m obsedaţi de noi înșine?Sunt decizii pe care le luăm zilnic și ele vor determina dacă vom

fi sau nu adolescenţi pozitivi. Important e să luăm decizii înţelepte!

POWER POINT

Citește: Psalmul 103. Cum te vede Dumnezeu? Subliniază verse-tele care-ţi spun cum te vede Dumnezeu.

Roagă-te: Minunatule și iubitorule Creator, Te laud pentru înţe-lepciunea și puterea Ta manifestate în creaţie. Lucrarea Ta este

minunată! Sunt recunoscător că Dumnezeul atotputernic, care a

creat vastul univers în cele mai mici detalii, m-a creat și pe mine.

Îţi mulţumesc pentru felul cum m-ai făcut, chiar și pentru aspec-tele care nu-mi plac prea mult. Ajută-mă să nu mă descurajez, ci să-mi aduc aminte că sunt un unicat, creat să fac lucruri bune

în viaţa mea. Mă rog în Numele lui Isus. Amin.

Nu uita: Psalmul 139:14: „Te laud că sunt o făptură așa de minu-nată. Minunate sunt lucrările Tale și ce bine vede sufl etul meu

lucrul acesta!“


48

Acţionează: Nu sta pasiv, fă ceva pentru cineva. Gândește-te

ce poţi face pentru cineva ca ziua să i se lumineze. Poţi da un

telefon, poţi scrie o scrisoare sau poţi să faci un gest aparent

neînsemnat, dar care să însemne mult. Slujește-i pe ceilalţi. Vei

fi uimit cât de bine te vei simţi și cum îţi vei schimba părerile

negative despre tine însuţi atunci când ești preocupat să faci bine

altor oameni.


puterea unui adolescent pozitiv - pod - nouasperanta.ro · școală, prietenii și familia, o...

Documents