În primul rând, batalionul are de îndeplinit un planal instrucţiei. Principala activitate este menţinerea ni ve -lu lui de operaţio na -li zare atins, ceea ceînseamnă că trebuiesă ne concentrămtoa te activităţileasu pra instrucţieiin dividuale şi co -lec tive, să men ţi -nem nivelul de ope -ra tivitate al tehniciişi să executăm toa -te activităţile pla ni -fi cate...

Opt decenii Opt decenii la graniţa trecătorilorla graniţa trecătorilor

Sultanul nu a mai întâmpinat nici o rezistenţă până lace tatea Sucevei, unde a ajuns pe 15 septembrie, fiind pri -mit cu porţile deschise. Condiţiile păcii erau foarte grele

pentru Moldova. PetruRa reş a fost înlocuit cuŞte fan Lăcustă, primulvo ievod moldovean nu -mit direct de Poartă. Vo -ie vodul era obligat să pre -zin te haraciul perso nal înfaţa sultanului, în ve dereare confirmării sale...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI I nr . 2 (510) l 31 ianuarie 2020 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Învăţăm prin practicare

Ceremonia militară a oferit momentul prielnic co -man dantului unităţii, locotenent-colonelul Cristian Cris -tes cu, să expună motivul pentru care aniversarea a fost

de vansată: „Amales să sărbăto-rim acum împli-nirea acestei fru-moase vârste,deoa rece la 31ia nuarie 2020,Dra pelul deLup tă şi o partedin militarii ba -ta lionului...

Petru Rareş, trădat Petru Rareş, trădat de cei pe care îi iertasede cei pe care îi iertase

KAKI 100%

A început o prietenie frumoasă cu noi, militarii Ba -ta lionului 495 Protecţia Forţei. De fiecare dată, ne în -trea bă cum este aca -să, iar când vorbeştedespre ţară are la -crimi în ochi. Am în -tre bat-o pe Roxanace înseamnă pentruea România? „Esteco pi lă ria mea…”,iar, după câteva se -cun de de tăcere, cuochii umezi, mi-apo vestit cum...

Dragostea de ţară Dragostea de ţară nu se uită niciodatănu se uită niciodată

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Prima inimărobotizată

C M Y K

Prima inimă robotizată, obţinută cu ajutorul celulelorstem şi al biotehnologiei, este proiectul în dezvoltare cuaju torul căruia o echipă de cercetători olandezi speră săgă sească o soluţie pentru criza transplantului de organe,po trivit TheTe legraph.Inima robo-tizată, carear putea fidisponibilăîn aproxi-mativ unde ceniu, afost inclusăpe lista...

Pe platoul Batalionului 206 Artilerie „General MihailLă cătuşu” s-a desfăşurat ceremonia organizată cu prilejulani versării a 51 de ani de la înfiinţarea unităţii, subordonatăBri găzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”. Coman-dantul batalionului, locotenent-colonelul George Corneai-a felicitat pe militarii care fac parte din familia UrşilorBruni, pentru profesionalismul şi îndârjirea de care dau do -va dă şi le-a urat succes pentru îndeplinirea misiunilor şiobiec tivelor viitoare. Cu această ocazie, a fost organizat şiun concurs de tenis de masă între militarii subunităţilor ba -ta li onului, unde, la individual, locul 1 a fost ocupat de plu-tonierul-adjutant principal Florentin Aldea, iar echipa for-mată din militarii comandamentului unităţii s-a clasat pecea mai înaltă treaptă a podiumului. De asemenea, atât co -man dantul unităţii, cât şi locţiitorul comandantului Brigăzii2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa”, colonel VasilicăGră dinaru i-au felicitat pe mai mulţi militari din batalionpentru activitatea desfăşurată în cadrul structurii şi pentrupro fesionalismul de care au dat dovadă în exercitarea atri -bu ţiilor funcţionale.

Batalionul 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu” esteun continuator al tradiţiilor artileriei de munte, care ducemai departe flacăra nestinsă a autodepăşirii şi a perfec ţio -

nă rii continue.Unitate de sprijin de luptă, specializată în ducerea acţi-

unilor de luptă în teren muntos-împădurit, structură desti-nată NATO în vederea participării la acţiuni militare în sis-tem integrat, pe teritoriul naţional, la acţiuni de menţinereşi impunere a păcii, în teatrele de operaţii externe, Bata lio -nul 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu” este una din-tre unităţile de top ale artileriei române.

Batalionul s-a remarcat în numeroase exer ciţii na ţio naleşi multina ţio na le (Vârf de lan ce-15, Sar mis 16, Sar mis 17,Sarmis 18, Sarmis 19), prin participarea la misiuni in ter na -ţio nale în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi Ko so -vo, precum şi la misiunea din cadrul Battle Group En han -ced Presence din Polonia, dar şi la exerciţii multina ţio na leîn Centrul Întrunit de Instruire a Forţelor (NATO Joint For -ce Trening Centre) din Hohenfels, Germania, unitatea fiindapre ciată, atât pe plan naţional, cât şi de partenerii străini.În semn de recunoaştere a meritelor şi profesionalismuluiper sonalului unităţii, batalionului i s-a conferit Emblemade Onoare a Forţelor Terestre în 2009 şi Emblema deOnoa re a Statului Major General în 2014.

La mulţi ani, Batalionului 206 Artilerie „General Mi -hai Lăcătuşu”!

Urşii Bruni mereu la datorie!Locotenent Diana STĂNEIU

La marginea oraşului situat la cea mai înaltă altitudinedin România freamătă, sub protecţia ramurii de brad, ur ma -şii bravi ai generalului Leonard Mociulschi. Militarii Bata-lionului 21 Vânători de Munte au îmbrăcat hainele de săr -bă toare, căci unitatea pe care o slujesc atinge pragul celor80 de ani de existenţă. Cu această ocazie, au fost organiza-te în garnizoana de dislocare la pace o serie de acţiuni. Ast-fel, ,,cavalerii florii de colţ” au organizat o prezentare destan duri cu tehnica şi echipamentele din dotare, un exerci -ţiu demonstrativ care să arate nivelul ridicat de pregătire pecare îl are batalionul şi, nu în ultimul rând, un arc pestetimp pentru cadrul festiv ce a creat prilejul reîntâlnirii din-tre generaţiile care au stat de pază între trecătorile Carpaţi-lor, în perioade diferite de timp.

Ceremonia militară a oferit momentul prielnic coman-dantului unităţii, locotenent-colonelul Cristian Cristescu,să expună motivul pentru care aniversarea a fost devansată:„Am ales să sărbătorim acum împlinirea acestei frumoasevârs te, deoarece la 31 ianuarie 2020, Drapelul de Luptă şio parte din militarii batalionului vor fi dislocaţi în teatrul deope raţii Afganistan”.

Colonelul în rezervă Gheorghe Suman a prezentat isto-ria unităţii, fără a face rabat de la detaliile din care s-au năs -cut frumoasele poveşti şi fapte de eroism care i-au însoţitpe militarii români din Caucaz şi până la Totru în timpul

celui de-al Doilea Război Mondial. Acest lucru a fost punc-tat şi de comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte „Sar-mizegetusa”, general de brigadă Cristian Teglaş, în discur-sul pe care l-a susţinut: „Frumuseţea istoriei acestui bata-lion este dată de actele de eroism şi de activităţile specifi-ce, deosebite, pe care le-au desfăşurat militarii acesteistruc turi. Batalionul 21 Vânători de Munte este o structurăcare şi-a îndeplinit misiunile şi sarcinile la cel mai înalt ni -vel. Acest lucru se datorează oamenilor, dumneavoastră,celor care sunteţi azi în formaţie şi, în egală măsură, tutu-ror militarilor care şi-au desfăşurat activitatea de-a lungultim pului în această unitate militară”.

Din acest cadru festiv nu putea lipsi Adrian Mociulschi,ne potul generalului Leonard Mociulschi, cel care, cu prile -jul comemorării a 40 de ani de la dispariţia bunicului său,a donat sabia-baionetă unităţii, ca semn de recunoştinţă.

Patron spiritual al ,,Viperelor Negre” începând cu anul2007, generalul culmilor montane va veghea paşii spre noi -le provocări pe care le vor întâmpina militarii predeleni, lasfâr şitul lui ianuarie, în teatrul de operaţii Afganistan.

Închei prin a afirma că nu există vânător de munte caresă nu fie mândru că face parte din acest corp de elită al Ar -ma tei Române.

Căpitan Narcis RĂDUCUCăpitan Mariana DINU

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr.2 (510) din 31 ianuarie 2020Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 42/ 2018

lWASHINGTON - Washingtonul este „dezamăgit”de hotărârea britanicilor de a colabora cu Huawei.Wa shingtonul şi-a exprimat dezamăgirea după ce guver-nul de la Londra şi-a dat acordul privind o participare li -mi tată a companiei chineze Huawei la realizarea reţelei5G, în pofida presiunilor SUA de a nu se colabora cuaceas tă societate, consemnează AFP şi DPA. „StateleUni te sunt dezamăgite de decizia Regatului Unit”, a de -cla rat un responsabil american sub acoperirea anonima -tu lui. „Nu este o opţiune sigură ca furnizorilor de echi -pa mente care nu sunt de încredere să li se încredinţezecon trolul vreunei părţi din reţeaua 5G”, a indicat acesta.Ace laşi responsabil a adăugat totuşi că americanii vorîn cerca „să caute cu Regatul Unit o cale de urmat care săcon ducă la excluderea din reţelele 5G a furnizorilor decom ponente care nu sunt de încredere”. De asemenea,ofi cialul american citat le-a cerut „tuturor ţărilor” să exa -mi neze cu atenţie paşii lor privind reţelele 5G. Washing-tonul exercită presiuni asupra statelor aliate să excludăori ce colaborare cu compania chineză producătoare deechi pamente de telecomunicaţii Huawei, invocând acţi-uni de spionaj ce ar fi efectuate de aceasta pentru statulchi nez. În pofida acestor presiuni, guvernul britanic aaccep tat o participare „limitată la cel mult 35% din par -tea periferică a reţelei” în cazul „furnizorilor de marerisc”, precum Huawei lBRUXELLES - Serviciul dein formaţii al armatei belgiene a fost restructurat.Ser viciul general de informaţii şi securitate (SGRS) alar matei belgiene dispune de la începutul anului de o no -uă structură „transversală” pentru îmbunătăţirea colectă -rii şi analizei informaţiilor, a declarat şeful SGRS, ge ne -ra lul-locotenent Claude Van De Voorde, citat de portaluldhnet.be. SGRS 2.0 a fost creat la 1 ianuarie 2020 dupăune le reajustări, a afirmat Van De Voorde în cadrul uneire cepţii, ce a avut loc la Africa Museum din Tervuren, lape riferia Bruxellesului. Această restructurare rezultădintr-o abordare „holistică” a provocărilor de securitatecu care se confruntă forţele armate belgiene, prezente înmai multe teatre de operaţiuni în străinătate, în numelelup tei împotriva terorismului şi a jihadismului. Daraceas tă nouă structură mai trebuie prezentată parlamen-tului, a adăugat generalul Claude Van De Voorde. Aceas -tă abordare transversală ar trebui să favorizeze schimbu -ri le între cele 12 „platforme” care au înlocuit fostele di -rec ţii ale Serviciului belgian de informaţii militare, aadău gat el, în prezenţa omologului său civil, administra-torul general al Securităţii Statului (VSSE) din Belgia,Jaak Raes. Restructurarea intervine după dezvăluiriledin presă despre posibile disfuncţionalităţi în cadrulSGRS. Ziarele „L'Echo” şi „De Tijd” au relatat despredes chiderea unei anchete de către Comitetul permanentde control al serviciilor de informaţii şi de securitate(Co mitetul R) asupra posibilităţii unor „infiltrări” în ser-viciile de informaţii belgiene din partea unor servicii se -cre te străine. În atenţia Comitetului R sunt aproximativ20 de dosare, dintre care unele vizează Ru -sia.lMOSCOVA - Rusia in vi tă ţări din NATO la „jo -cu rile armate interna ţio na le” ce vor avea loc varaaceas ta. Rusia invită militari din 90 de ţări, printre caremem bri ai Organizaţiei Trata tu lui Atlanticului de Nord(NATO), să participe la „jo cu ri le armate internaţionale”pe care le va organiza vara aceas ta şi care includ, print-re alte probe, un biatlon cu tan curi de asalt, informeazăAFP. La această ediţie, care se va desfăşura din 23 au -gust până în 5 septembrie, sunt aş teptaţi 6.000 de milita -ri, a precizat ministrul rus al apă ră rii Serghei Şoigu.Acest concurs presupune zeci de pro vocări legate de nu -me roase specialităţi militare, cum ar fi saltul cu paraşu-ta, demontarea şi remontarea de ar me. Una dintre probe -le cele mai populare, biatlonul cu tanc de asalt, este ocur să ce alternează cu tiruri de preci zie cu tunul. „Pentrua face aceste dueluri şi mai specta cu loase, noi am majo-rat dificultatea parcursurilor şi criteriile de notare”, aadău gat Serghei Şoigu. Inaugurate în 2015, aceste jocurire unesc în special ţările din fosta Uni une Sovietică, fostere gimuri comuniste (China, Viet nam, Angola) sau stateapro piate de Rusia (Iran, In dia). Mai mult de 20.000 demi litari din 40 de ţări au participat deja la ele, potrivitMi nisterului Apărării rus. Anul trecut, militari greci, acăror ţară este membră în NATO, au luat parte la aceastăcom petiţie, plasându-se pe locul 30 din totalul celor 39de ţări concurente. De ase menea, au participat observa-tori din partea Franţei, SUA, Turciei şi Slovaciei, toateţări membre ale NATO.n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Urş i i b run i -51 de an i de ex is tenţă

Opt decenii la graniţa trecătorilor

In această perioadă, la Centrul Secundar de Instruirepentru Luptă al Forţelor Terestre Române, din Babadag,mi litari aparţinând Brigăzii 9 Mecanizată „Mărăşeşti”des făşoară activităţi de instruire în comun cu partenerulame rican, în carul exerciţiului multinaţional ,,JusticeEa gle 20”.

Trei dintre militarii Batalionului 348 Apărare Anti-aeriană „Dobrogea” participanţi la exerciţiu au fostavan saţi chiar pe terenul de instrucţie de către coman-dantul lor, locotenent-colonel Mihai Gherasim.

Exerciţiul are ca obiective creşterea interoperabi li tă -ţii forţelor armate membre NATO: USA, Polonia şi Ro -mâ nia, menţinerea capabilităţii de dislocare şi instruireîn comun prin exersarea sprijinului logistic aferent, dez-voltarea unui mediu regional favorabil cooperării mi li -ta re multinaţionale şi creşterea profesionalismului mili-tarilor aparţinând naţiunilor participante. n

Afganistan - un loc în care te aş -tepţi la orice! Înainte să pleci înaceas tă zonă de război, ştii că estepe riculos. Ştii că aici moartea nu teale ge, că pericolul te pândeşte la totpa sul. Că poţi avea experienţe triste,dar şi momente care te fac să zâm-beşti şi să spui cu mândrie: „Suntro mân!”

„Mă numesc Roxana Şuteu-Fur-man şi sunt din Cluj-Napoca. Amajuns aici, în Afganistan, cu inimades chisă să întâlnesc români şi, bine -în ţeles, să muncim cot la cot”.

De mic copil, şi-a dorit să îmbraceuni for ma militară. „A fost un vis almeu, de când eram mică. Au existatmulţi oameni în viaţa mea care au să -dit în sufletul meu dorinţa să mă în ro -lez în armată ”, ne spune Ro xana.

Dorinţa de a fi alături de familie ade terminat-o să meargă pe alt drum şisă umeze studii în ştiinţe politice.„S-a dovedit a nu fi ceea ce mi-amdo rit şi apoi am plecat în Statele Uni -te ale Americii în 2005, pentru oscur tă perioadă; asta era iniţial: o vi -zi tă scurtă”. Planurile însă nu ies în -tot deauna aşa cum ne propunem. Afost şi cazul Roxanei, care, în StateleUnite fiind, şi-a întâlnit viitorul soţ.„În 2006, după căsătorie, mi-am puspro blema alegerii unei profesii. Mi-are venit din nou în gând cariera milita -ră, însă intrarea în rândurile armateiavea să se producă abia în 2013.Atunci am intrat în forţele aeriene şiam depus jurământul pentru armataSta telor Unite ale Americii”. Dupăşa se ani, în 2019, sergentul RoxanaŞu teu-Furman a ajuns în teatrul de

ope raţii Afganistan cu inima des chi -să, să-i întâlnească pe militarii ro -mâni. Astăzi, are mulţi prieteni print-re paraşutiştii de la Batalionul 495Pro tecţia Forţei „Vulturii Negri”.

„Am ajuns în Afganistan, evidentcu puţină teamă în legătură cu ceea cese întâmplă în lume, dar colegii mei,care au fost înaintea mea, m-au spriji -nit, ştiind că sunt româncă. M-au în -cu rajat spunându-mi că în Kandaharsunt români despre care au avut nu -

mai lucruri bune de spus. Din primazi în care am ajuns în Baza aerianăKan dahar am fost nerăbdătoare să în -tâl nesc militari români. Când am vă -zut steagul de pe uniformă, dorinţa

meu a fost să vorbesc ro mâ -neş te şi să le spun tuturor:”.

A început o prietenie fru-moasă cu noi, militarii Bata -lio nului 495 Protecţia Forţei.De fiecare dată, ne întreabăcum este acasă, iar când vor-beşte despre ţară are lacrimiîn ochi. Am întrebat-o pe Ro -xa na ce înseamnă pentru eaRo mânia? „Este co pi lă riamea…”, iar, după câteva se -cun de de tăcere, cu ochiiumezi, mi-a povestit cummer gea la colindat cu traista,,,aşa se zice la noi în Transil-vania”.

Poartă uniforma armateiSta telor Unite ale Americii.Iu beşte tot ceea ce înseamnăar mată, îşi iubeşte în aceeaşimă sură şi ţara natală. Iar,pentru cei de-acasă, are unme saj simplu: „Să fie mândride toţi românii care fac un sa -cri ficiu pentru ţară, pentru cu -ra jul pe care-l au a tunci cândîşi riscă viaţa pentru libertate,

pentru un trai mai bun. Îi iubesc petoţi cei de-acasă şi vreau să fie mân-dri de ei”.

Locotenent Gabriel CHIRILOIU

Foto: plutonier-majorLaurenţiu TUROI

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 2 (510) din 31 ianuarie 2020

Pagina 3

Dragostea de ţară nu se uită niciodată Justice Eagle’20

Transfer de autoritateSchimbări importante pentru militarii români dislocaţi

în Polonia. Pe data de 20 ianua rie, a avut loc ceremonia depre dare-primirea comenziiGru pului deLup tă NATO(Hand-Over-Take-Over) şi aresponsabi li tă -ţi lor generatede misiunea deasi gurare apre zenţei înain-tate consolidateîn flancul nord-es tic al Ali an -

ţei, între cele două structuri militare americane. La aceas -tă activitate a participat şi adjunctul militar al Armatei Ro -mâ niei în Polonia, maiorul Liviu Piticari.

Înaintare în grad„Lucrurile mari au începuturi mici” (Michael Fassbender)Zi specială în baza militară NATO din nord-estul Po -

lo niei. Comandantul Detaşamentului de Apărare Antiaeri-ană „LilieciiNe gri”, căpita -nul Dan-AdamMo ronescu afost avansat îngra dul de ma -ior, trecând ast-fel la rangulofi ţerilor cugra de superi oa -re.

Activitateas-a desfăşuratpe platoul bazeimi litare în pre -zen ţa comandantului Grupului de Luptă NATO, locote-nent-colonelul Mark P. O’Neill, care a avut deosebita plă -ce re de a-i oferi noul grad împreună cu ramura de bradspe cifică vânătorilor de munte.

De asemenea, în cadrul ceremoniei au fost conferitetrei certificate de apreciere unor militari polonezi care aurea lizat o bună legătură între detaşamentul românesc şina ţiunea gazdă.

Drapelul de Luptă al Batalionului 21 Vânători de Munte a ajuns în Afganistan

Primul detaşament de militari din Batalionul 21 dePro tecţia Forţei ,,Viperele Negre” a ajuns în Afganistan.

În perioada februarie-august, batalionul va participa lami siunea NATO „Resolute Support”, în provincia Kanda-har, din teatrul de operaţii Afganistan.

Înainte de îmbarcarea în aeronava C-130 Hercules, dinda ta de 27 ianuarie, pe Baza 90 Transport Aerian Otopeni,,Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu” au fost pre -zenţi: comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, gene -ral-maior Gheorghiţă Vlad, locţiitorul comandantului Co -man damentului Forţelor Întrunite, general de flotilă aeria -nă Valerică Vrăjescu, şi comandantul Brigăzii 2 Vânătoride Munte „Sarmizegetusa”, general de brigadă CristianTe glaş, pentru a le transmite militarilor „Misiune uşoa -ră!”.

Exerciţiu de antrenamentMilitarii aparţinând Detaşamentului de Apărare Anti -

ae riană „Liliecii Negri”, dislocaţi în Polonia începând culuna octombrie a anului trecut, se află la jumătatea pe ri oa -dei misiunii. În aceste zile militarii români au participat laun exerciţiu de antrenament în teren, care a presupus ocu-parea unor poziţii de tragere de bază astfel încât să asi guresi guranţa de 360 de grade a dispozitivului, au executat re -tra gerea într-o poziţie de rezervă, au staţionat într-un raionpe timpul nopţii şiau simulat diversecur suri de acţiunepo sibile.

Militarii românipar ticipă în cadrulGru pului de Luptădin Polonia pentruasi gurarea pre zen -ţei înaintate conso -li date în flanculNord-Estic alAlian ţei NATO,ală turi de parteneriiame ricani, britanicişi croaţi, în conformitate cu măsurile adoptate în cadrul

Su mmit-ului de la Varşovia.Mica Unire sărbătorită în PoloniaMilitarii români aflaţi în misiune în Polonia au sărbă-

torit 161 de ani dela Mica Unire pepla toul Grupuluide Luptă NATO.

Primul pascătre o Româniemo dernă a fost fă -cut pe data de 24ia nuarie 1859,când românii dinprin cipatele Mol -do va şi Ţara Ro -mâ nească s-auunit sub un singur conducător. Dubla alegere a lui Alexan-dru Ioan Cuza a fost rezultatul unui deziderat comun. Pro -iec tul Unirii Moldovei cu Ţara Românească nu a fost unlu cru uşor de realizat, fiind rezultatul unui proces istoriclung şi dificil, pentru care s-au făcut demersuri cu multînain te de 1859.

Locotenent Corina CIOBANU

Sorpionii Albaştri se instruiesc,,A fi patriot nu e un merit, e o datorie.” - George To -

pâr ceanuCu aceste cuvinte bine întipărite în suflet, militarii De -

ta şamentului de Apărare Antiaeriană ,,Scorpionii Al baş -tri” se instruiesc intens pentru a atinge nivelul de pregătirene cesar participării la misiunea din Polonia.

În această săptămână, ,,Scorpionii Albaştri” au execu-tat un exerci -ţiu de re zol -va re a uneisi tuaţii tacti -ce şi unexer ciţiu dean trenamentîn teren, am -be le de nivelsec ţie. Întimpul exe-cutării aces-tor exerciţii,mi litarii au fost testaţi prin aplicarea unor incidente ce potapărea ori când într-o luptă reală. Modul de rezolvare aacestor incidente a demonstrat că nivelul de pregătire aldetaşamentu lui atinge standardele impuse.

Le urăm colegilor noştri, cer senin şi succes lain stru c ţie.

Locotenent Florin RUŢĂFoto: fruntaş Cristian BUTOI

V e ş t i d i n P o l o n i aV e ş t i d i n P o l o n i a

Foto: plt.adj.pr. Gheorghe GABĂRĂ

- Domnule locotenent-colonel, vă rog să ne vorbiţides pre parcursul carierei dumneavoastră, punctând celemai importante momente care v-au marcat evoluţia pro-fesională şi la care vă raportaţi şi acum.

Încep prin a spune că am parcurs treptele carierei mi -li tare cu entuziasmul tinereţii şi cu o dorinţă constantă deper fecţionare, cred eu, într-un mod coerent, etapă cu eta -pă, acumulând cunoştinţe şi experienţe care mă de fi nescacum, atât ca ofiţer de comandă, cât şi ca om. Ca rierami-a fost urmărită permanent de provocări, de ter minatede transformările prin care a trecut armata în pro cesul săude aliniere la standardele NATO.

Am în ce put liceul militar în anul 1990, asta însemnândcă am tre cut prin tot acest proces de transformare a siste -mu lui, iar acest lucru a presupus pentru mine o pemanen-tă do rin ţă de autodepăşire. Unul dintre cele mai importan -te repere ale carierei mele este faptul că timp de opt aniam făcut parte din familia „Viperelor Negre” la Bata lionul21 Vânători de Munte „Leonard Mociulschi”, consideratvârf de lance în Forţele Terestre. Aceşti ani petrecuţi aicim-au definit ca tânăr ofiţer şi au contribuit decisiv în evo -lu ţia carierei mele. Ulterior, am făcut parte dintr-un pro -iect de anvergură a Forţelor Te restre, respectiv din Centrulde Instruire pentru Luptă din Cincu, actual Centrul Na ţio -nal de Instruire Întrunită „Getica”. Acest proiect a presu-pus foarte mult efort, atât din partea cadrelor militare carefă ceau parte din structură, dar şi a întregii categorii de for -ţe, pentru a dezvolta acest centru şi a-l impune ca pe uncen tru de instruire regional, pe principii de instruire mo -der ne şi cu vizibilitate la nivel NATO. Un al treilea reperfoarte important în carieră, unul ce reprezintă încununareaefor turilor unui tânăr ofiţer care visează să parcurgă toatetrep tele ierarhiei este, bineînţeles, preluarea comenzii Ba -ta li onului 206 Artilerie „General Mihail Lăcătuşu”.

- Experienţa acumulată până acum are valabilitateîn actul de comandă? Ce presupune stilul personal dema nagement al comandantului Batalionului 206 Artile -rie?

Sunt un adept al învăţatului prin practicare. Cred căex perienţa acumulată este esenţială, din acest punct de ve -de re. Actul de comandă nu se poate învăţa niciodată dinma nuale, iar calitatea de comandant se dobândeşte şi seper fecţionează în timp. Am trecut prin toate etapele uneica riere corecte, bazate pe un fundament solid. Am parcursfunc ţiile de comandant pluton, comandant companie, ofi -ţer de stat major, şef de birou, şef de secţie şi astfel amavut timpul necesar să acumulez suficiente cunoştinţe şiabi lităţi pentru a-mi exercita calitatea de comandant la ostruc tură de nivel batalion. Actul de comandă, în general,tre buie să fie un proces calificativ concentrat pe obiective,iar cuvântul de ordine ar trebui să fie echilibru. Trecemprintr-o perioadă destul de complexă în care misiunilesunt din ce în ce mai dificile, cerinţele sunt din ce în cemai înalte, lucrăm în mediu multinaţional, iar actul de co -man dă trebuie să fie clar, echilibrat şi orientat pe obiecti -ve. Îmi place să cred despre mine că sunt un tip democratcare aplică un stil de lucru participativ, încercând să be ne -fi ciez de cunoştinţele subordonaţilor mei, punându-i înva loare.

- Ştiu că aţi executat misiuni în teatrele de operaţiiIrak şi Afganistan. Cât de mult îşi pun amprenta astfelde experienţe asupra evoluţiei în carieră a unui tânărofi ţer?

Teatrul de operaţii este un reper esenţial în cariera ori -că rui militar, indiferent de nivelul în care se găseşte laacel moment dat. Ar fi ideal să reuşim ca, pe fiecare etapăa carierei, să găsim soluţii pentru a desfăşura misiuni sauac tivităţi într-unteatru de operaţiipentru că acolo poţisă îţi dai examenulma tu rităţii profesion-ale pe fiecare treaptă.Ai şan sa de a-ţi testali mi tele, capacitateade adap tare, poţi acu-mula cunoştinţe şiex perienţe deosebite,poţi să îţi câştigi aceaîn credere de care aine voie pentru a duceun act de comandă laun anumit nivel.Pentru mine, cel maima re câştig în urmapar ticipării în teatrulde operaţii a fost în -cre derea în propriaca pacitate de a con-duce forţe şi, totoda -tă, de a planifica anu-mite activităţi specifice.

- Care sunt cele mai importante activităţi şi, mai ales,obiec tive pe care vi le-aţi propus spre îndeplinire în acestan?

În primul rând, batalionul are de îndeplinit un plan alin strucţiei. Principala activitate este menţinerea niveluluide operaţionalizare atins, ceea ce înseamnă că trebuie săne concentrăm toate activităţile asupra instrucţiei indivi -dua le şi colective, să menţinem nivelul de operativitate alteh nicii şi să executăm toate activităţile planificate. Fie căvor bim de exerciţii cu trageri de luptă, sau exerciţii de co -man dament, prioritatea pentru orice batalion din forţele

te restre şi, implicit, şi pentru Batalionul 206 Artilerie estedes făşurarea activităţilor de instruire conform planului dein strucţie şi obţinerea standardelor prognozate aşa cumne-au fost aprobate. Un alt aspect foarte important esteîm bunătăţirea condiţiilor de muncă pentru militarii bata li -

o nului, pentru că, într-o structură, trebuie să existe un cli-mat organizaţional corect, care să sprijine îndeplinireaobiec tivelor la anumite standarde. De asemenea, ne stră-duim să menţinem o percepţie pozitivă asupra roluluistruc turii în cadrul comunităţii şi pentru asta participăm lafoarte multe activităţi şi acţiuni comunitare în cooperarecu autorităţile locale.

- Ce ne puteţi spune despre activitatea de instrucţiedes făşurată în cadrul şedinţelor de pregătire a milita -rilor batalionului? Care este gradul de implicare a sub-ordonaţilor în realizarea sarcinilor primite?

Cred că am avut şansa extraordinară să preiau coman-da unei unităţi operaţionalizate, una care are în alcătuireoa meni responsabili, cu simţul datoriei ce se im plică întoate activităţile pe care le desfăşurăm împreu nă.

Bata lio nul 206 s-a afirmat ca fiind unul dintre vârfu -ri le artileriei române, dovadă fiind rezultatele obţinute lacon cursurile militar-aplicative, de specialitate, pe linie dear mă. Avem militari ce ne-au reprezentat cu cinste în tea -tre le de operaţii şi la alte activităţi cu participare interna -ţi o nală. Toţi cei care au luat parte în misiuni externe s-auîn tors cu un bagaj de cunoştinţe lărgit şi au împărtăşit dinex perienţele lor şi celor ce încă nu au avut această şansă.Ast fel s-a creat o emulaţie şi în rândul celor mai tineri şiacum vor şi ei să demonstreze că locul lor este într-un ba -ta lion operaţionalizat.

- Cum aţi vrea să rămâneţi în memoria afectivă a su -bor donaţilor dumneavoastră?

Mi-ar plăcea să fiu amintit ca un comandant respon sa -bil, de ter minat, un exemplu pozitiv pentru tinerii ofiţeri cevor să aibă o carieră frumoasă. Tot ce îşi poate dori uncomandant este să fie respectat pentru ceea ce a făcut pen-tru struc tură şi pentru personalul pe care l-a avut însubordi ne.

Plutonier Cristian ALDESCU

Curierul ARMATEINr. 2 (510) din 31 ianuarie 2020Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE 

C M Y K

Învăţăm pr in pract icareInterviu cu locotenent-colonelul George Florin CORNEA, comandantul Batalionului 206 Artilerie ,,General Mihail Lăcătuşu”

S-a născut la data de 8 aprilie, 1976, în Dorohoi, judeţulBo toşani;

Studii:1990-1994 - Liceul militar ,,Ştefan cel Mare”, Câmpu-lung Moldovenesc;1994-1998 - Academia Trupelor de Uscat ,,Nicolae Băl-cescu”, arma artilerie şi rachete;1998-1999 - Curs de bază în arma artilerie şi rachete;2000-2001 - Curs de specializare iniţială pentru M.U. şiuni tăţile de V.M., Şcoala de Aplicaţie pentru V.M.; 2002 - Curs intermediar limba engleză, CLS FT, Sibiu;2003 - Curs avansat limba engleză, CLS FT, Sibiu;2005 - Curs multinaţional de bază pentru ofiţeri în misi-uni PSO, Kilkis/ Grecia, Curs avansat pentru ofiţeri dearti lerie şi rachete;2007-Curs comunicare şi relaţii publice, Direcţia Infor-mare şi Relaţii Publice;2004-2009 - Facultatea de Ştiinţe Economice, specia li za -rea Contabilitate şi informatică de gestiune, Universitatea,,Lu cian Blaga”, Sibiu, ;2010 - Curs securitatea euroatlantică şi managementulcri zelor, U.N.Ap. ,,Carol I”, Curs de reîmprospătare a cu -no ştinţelor la limba engleză, CLS FT, Sibiu;2011 - Curs de specializare ,,European Security and De -fen ce Policy”, U.N.Ap. ,,Carol I”, Curs de specializare,,Law of armed conflict”, U.N.Ap. ,,Carol I”, Curs de ob -

ser vatori controlori, JMRC,Ho henfels/ Germania;2013-2014 - Programul destu dii universitare de maste -rat C01-Managementul afa -ce rilor (MBA), Facultatea deŞtiin ţe Economice, Universi-tatea ,,Lucian Blaga”, Sibiu;2014-2016 - Programul destu dii universitare de maste -rat Conducere Interarme,Uni versitatea Naţională deApă rare „Carol I”.

Funcţii îndeplinite:1999 - 2000 - comandant plu-ton comandă B. 20 V.M.Ghim bav;2000 - 2005 - comandant plu-ton comandă/ comandantplu ton tunuri munte, calibru76 mm/ comandant plutonarun cătoare, calibru 82 mm/co mandant pluton aruncătoa -re, calibru 120 mm, B.21V.M. Predeal;2005 - 2007 - Comandant al

ba teriei sprijin - B. 21 V.M.Pre deal;2007-2008 - Ofiţer 4 (cu pla -ni ficarea, programarea, bu -ge tarea şi evaluarea structu -rii)/ Operaţii şi instrucţie, B.

21 V.M.-Predeal;2008 - 2011 - Ofiţer 3 (cu planificarea, programarea, bu -ge tarea şi evaluarea structurii)/ Operaţii şi instrucţie,CILFT, Cincu;2011 - 2013 - Şef birou / birou observatori controlori for -ţe sprijin - CILFT, Cincu;2013 - 2014 - Şef birou / birou observatori controlori statma jor şi misiuni internaţionale - CILFT, Cincu;2014 - 2016 - Ofiţer masterand, U.N.A.P., Bucureşti;2014 - 2016 - Ofiţer masterand, U.N.A.P., Bucureşti;2017 - Şef al informaţiilor - C.N.I.Î., Cincu;15.05. 2017 - Comandant al Batalionului B.206 Artilerie,Ghim bav;

Distincţii:-Medalia NATO Non Article 5;-Semnul onorific ,,În Serviciul Patriei” pentru 15 de anide activitate;-Semnul onorific ,,În Serviciul Patriei” pentru 20 de anide activitate;-Titlul onorific de ,,Militar Veteran” pentru militari.

Misiuni internaţionale:2008 - Ofiţer operaţii curente, Overwatch Battle Group(West) 4, OIF, Irak;2011 - Ofiţer estimare vulnerabilităţi, Regional Co -mmand (South) , OEF, Afganistan;

Anul de instruire a început de câteva săptămâni, iarmi litarii freamătă în aşteptarea noilor provocări din po -li goanele de instrucţie şi din taberele la care vor lua par -te până în decembrie.

Pe cercetaşi îi vezi rar şi asta pentru că principalul lorobiec tiv este să se facă nevăzuţi în orice formă de pregăti -re pe care o urmează. Militarii din Compania Cercetare aBri găzii 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” şi-au ame-najat un teren special pentru a suplini timpul în care nu iaupar te la exerciţii, astfel că pentru un ochi neavizat, ceea cepa re o simplă grămadă cu lemne nu este altceva decât unpost de observare. La fel cum au procedat şi cu o căpiţă cufân, o bornă kilometrică, o grămadă de pietre sau chiar un

mor mânt. Toate astea vin în completarea unui camuflaj,care îi face pe cercetaşii braşoveni să se contopească cuna tura, indiferent de anotimp sau stare a vremii. Postul deob servare aproape că trece fără a fi văzut, la fel cum trecşi lunetiştii special echipaţi pentru acest lucru.

În curând vor lua calea muntelui, în tabara de iarnă dinMun ţii Grohotiş, dar şi pregătirea din poligonul pe care şil-au făcut singuri, pentru a lefi un mediu propice acţiuni-lor pe care le desfăşoară, setra tează cu maximă seriozi-tate şi implicare, fiecaremiş care repetându-se pânăla perfecţionare. Deviza subcare luptă este: „In hoc sig -no vinces”, adică „Sub acestsemn vei învinge” şi i-a ur -mă rit şi în teatrul de operaţiidin Afganistan, la care aupar ticipat până acum în douămi siuni ca şi companie orga-nică, dar a şi asigurat de-alun gul vremii încadrarea cuper sonal pentru alte struc turiale marii unităţi de careapar ţin. De asemenea, aufost implicaţi într-o serie deac tivităţi de instruire şi exer-ciţii multinaţionale în comun cu partenerii NATO, atât pete ritoriul naţional, cât şi în străinătate. În 1995 şi 1999, cuRoyal Marines din Marea Britanie, la începutul anilor2000 cu „Esperia”, trupele alpine italiene, cu Grupul 10For ţe Speciale al armatei americane, cu trupele SAS, cu

tru pele de forţe speciale alear matei iordaniene şi cu tru-pele alpine franceze. În anul2014, cercetaşii brigăzii s-aure marcat pe timpul exerciţiu-lui „Black Sea Rotation For -ce”, instruindu-se cot la cotcu trupele US Marine Corps.

Sergentul-major DenisDo brotă este încadrat coman-dant grup şi poartă în spate oex perienţă destul de bogată,chiar dacă este subofiţer de

cinci ani. Fire foar-te calmă, vorbeşteli niştit, cu un uşorzâm bet în colţulgu rii, despre pe ri -oa dele în care afost cursant: „Am absolvit cursul de rangeri în2017, atunci când a început să fie implementatîn Armata României, iar, la două luni după, ampar ticipat la cursul de cercetare în adâncime. Înulti mii doi ani am fost cooptat ca instructor aso-ciat la Centrul de Perfecţionare ISR, paraşutiştişi JTAC de la Buzău, şi anul acesta, cel maipro babil, voi face din nou parte dincor pul instructorilor. Toate formelede pregătire pe care le-am absolvit auve nit din motivaţia de a-mi îm bu nă -tăţi calităţile de lider, de comandantde grupă. Toate aceste aspecte îmiuşu rează munca de zi cu zi şi am pu -tut să implementez lucrurile învăţate

acolo subordonaţilor. Desigur că modelul meu aajuns la ei şi îi determină pe aceştia să ia partela diverse forme de pregătire specifică. Le suntală turi, îi încurajez, le dau sfaturi pentru că, deexem plu, un curs de ranger îţi împinge limitelecătre maxim şi atunci trebuie să existe o concor -dan ţă între pregătirea fizică şi rezistenţa psi hi -

că. Eştilip sit deh r a n ă ,pri vat desomn, aim i s i u n ide execu-tat şi tre-buie săfaci fa ţăo r i c ă r e isi tua ţii încare eştipus. Dacăcon d i ţ i afi zică ţi-o

mai îm bu nătăţeşti, la partea de psihic contează foarte multşi spri jinul pe care îl primeşti de la cei din jurul tău” - con-cluzionează sergentul-major Dobrotă.

Anul acesta vor avea de trecut prin aproximativ şapteta bere, cu durata între una şi două săptămâni. Din compa-

nie însă nu va mai face parte caporalul Marius Dabija,care a decis să îşi continue cariera urmând cursul de subo-fiţeri de la Piteşti. Experienţa din cei şase ani de armată şiexem plele date de alţi colegi l-au determinat să treacăîntr-o nouă etapă a vieţii, cu speranţa că, după ce va termi -na cursul, într-o zi, se va întoarce la cercetaşii braşoveni.Cu avântul tinereţii şi-a ales arma Cercetare pentru că îi

pla ce să fie în mijlocul acţiunii, iar condiţia fizică foartebu nă, căpătată pe parcursul anilor în liceul cu program

spor tiv pe care l-a urmat, îl ajută să se ridice la standarde -le cerute de această specialitate.

A urmat cursurile Facultăţii de Matematică-Informati -că din Bucureşti, datorită unei alte pasiuni din copilărie, şianu me ştiinţele exacte. „Mi-am terminat studiile, dar dinpă cate nu am putut susţine examenul de licenţă, pentru căs-a suprapus cu admiterea la cursul de subofiţeri pe filie-ra indirectă, de la Şcoala de Maiştri Militari şi Subofiţeri˂˂Ba sarab I˃˃ din Piteşti. Anul acesta, însă, mi-am propussă îmi definitivez facultatea şi să bifez încă un lucru înde-plinit pe lista creionată la 20 de ani”.

Când nu sunt pe terenul de instrucţie, în tabere, în apli-caţii sau poligoane, cercetaşii braşoveni participă, curezul tate notabile, la concursurile aplicativ-militare. Şimen ţionez aici faptul că, începând cu anul 2010, s-au cla-sat mereu pe podium la competiţia „Roza Cercetaşului”,pe care au câştigat-o în patru rânduri: 2013, 2015, 2016 şi2019.

Căpitan Narcis RĂDUCU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.2 (510) din 31 ianuarie 2020 Pagina 5

Cercetarea la borna instrucţie

Mesaj de la o Viperă Neagrăcare nu şi-a uitat camarazii

Inst ru i rea Inst ru i rea inst ructor i lorinst ructor i lor

,,Batalionul 21 Vânători de Munte este locul în carem-am format din punct de vedere profesional, unde amavut cele mai mari provocări” a spus colonelul Florin

Stan.Pe colonelul

Flo rin Stan, coman-dantul Brigăzii 61Vâ nători de Munte,,Ge neral Virgil Bă -du lescu”, îl leagăamin tiri frumoasede Batalionul 21Vâ nători de Munte,,Ge neral Mo ciul -schi”, unde a fostco mandant şi a par-ticipat cu ,,VipereleNe gre” la misiuneaISAF III, din teatrul

de operaţii Afganistan, în perioada 2008-2009.De asemenea, o companie din cadrul Brigăzii 61 Vâ -

nă tori de Munte ,,General Virgil Bădulescu” va participaîn cadrul batalionului de protecţie a forţei, la misiunea,,Re solute Support”.

Cu ocazia dislocării Batalionului 21 de Protecţia For -ţei ,,Viperele Negre” în teatrul de operaţii Afganistan, co -lo nelul Florin Stan a dorit să transmită un mesaj pentrumi litarii structurii din care a făcut parte.

Căpitan Mariana DINUPlutonier-adjutant Dan VEREŞ

În facilităţile de instruire ale „Centrului de Perfec ţio na -re Artilerie Terestră şi Artilerie Antiaeriană” din Sibiu s-ades făşurat începând cu data de 13 ianuarie stagiul de per-fecţionare profesională „Instructor Training Course”,pentru instructorii militari de la baza carierei. Activitatea,coor donată de o echipă de militari englezi („British Milita -ry Advisory Training Team”), a urmărit, în cele trei săptă -

mâni planificate, perfecţionarea abilităţilor „instructori lormi litari” prin însuşirea procedurilor britanice de ducere aac ţiunilor de luptă. În încheierea activităţii s-a derulat eta -pa finală şi evaluarea pregătirii unui număr de aproxima-tiv 30 de tineri instructori ofiţeri şi subofiţeri din ForţeleTe restre Române.

Locotenent Alexandra GRIGORAŞ

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 2 (510) din 31 ianuarie 2020Pagina 6

Petru „răzvrătitul”Pentru a compensa eşecul din relaţia cu Polonia, Pe -

tru Rareş a încercat să se apropie de habsburgi. În 1535,vo ievodul moldovean a încheiat un tratat cu Ferdinand,prin care devenea vasalul lui, însă numai în calitateaaces tuia de rege al Ungariei, făgăduind chiar şi de pu ne -rea omagiului, după ce suzeranitatea otomană va fi înlă-turată. Însă, Petru a supraestimat capacitatea militară alui Ferdinand de Habsburg, precum şi eventualul sprijinpe care acesta îl putea oferi. Între timp, ginerele său depe tronul Ţării Româneşti, Vlad Întunecatul a murit în1532, iar regele polon şi sultanul otoman au încheiat untra tat de „pace veşnică”. Deşi „veşnicia” se limita, con-form acordului, pe durata vieţii celor doi suverani, Soli-man îşi asigura în acest fel neutralitatea Poloniei, în ca -zul unei invazii otomane în Moldova. Soarta lui Petrupă rea pecetluită, însă inevitabilul s-a amânat din cauzade clanşării conflictelor turco-persan, respectiv polono-rus, în 1534.

Campania lui Soliman Magnificul în Moldova(1538) a marcat eşecul încercărilor lui Petru Rareş de afor ma o coaliţie antiotomană. În acel moment, domnulmol dovean se găsea într-o situaţiefoarte dificilă. În plan intern, Petruse confrunta cu o opoziţie din ce înce mai puternică a marilor boieri fa -ţă de acţiunile sale autoritare. În planex tern, lucrurile erau şi mai com pli -ca te, alianţa cu Ferdinand i-a adusosti litatea lui Ioan Zapolya, care aocu pat Unguraşul (1536), po lo neziiau încheiat conflictul cu ruşii şi aure luat ostilităţile în Pocuţia (1537).Mai mult, Soliman a fost in for matde Zapolya că Petru a în che iat untra tat cu Ferdinand, iar vo ie vo dul are fuzat să trimită 6.000 de oş teni, lace rerea sultanului, pentru a participala campania împotriva habs burgilor.„Răz vrătirea” lui Petru era evidentă.Din ex terior, Petru Ra reş se bazadoar pe colaborarea se cu ilor şi pe spriji nul domnuluimuntean, Radu Paisie.

Boierii îl trădează, iar el fuge în munţiÎn vara anului 1538, domnia lui Petru Rareş a ajuns

în impas. Moldova era sub asediu, forţele otomane, tă -ta re şi polone atacând din trei direcţii. Totuşi, voievodulnu şi-a pierdut cumpătul. El a reuşit să încetineascăînain tarea turcilor prin trimiterea unui sol, iar la sfârşi -tul lunii august a acceptat tratatul de pace propus de po -loni, cedând definitiv Pocuţia. În fruntea unui număr de60.000 de ostaşi, cifră record pentru Moldova, voievo-dul a respins încercarea tătarilor de a trece Prutul, laŞte făneşti, şi s-a regrupat în zona Botoşani-Hârlău, aş -tep tând confruntarea decisivă cu trupele lui SolimanMag nificul (aproximativ 150.000 de turci şi 50.000 detă tari) cu prilejul trecerii acestora din Valea BahluiuluiMic în cea a Siretului. Planul voievodului de a surprindeoas tea lui Soliman în această zonă strâmtă, unde nu sepu tea desfăşura, a eşuat din cauza trădării marilor bo -ieri, printre care fostul pârcălab de Hotin, Mihu şi fostullo gofăt Trotuşan, care fuseseră reprimiţi în sfatul dom-nesc în 1529, alături de alţi boieri ce fuseseră în pribegiedupă încercarea eşuată de a îl înlătura pe Ştefăniţă Vodă.

Trădarea boierilor a fost descoperită cu prilejul acţi-unii lui Megmed beg, care a încercat capturarea voievo-

dului, în fruntea unui puternic detaşament turco-tătar.„Văzându Pătru vodă că-l împresoară vrăjmaşii săi detoa te părţile şi ai săi l-au părăsit toţi, lăsat-au scaunul şis-au dat spre munţi”. Petru a reuşit să fugă la timp şis-a refugiat în cetatea Ciceului, evitând captivitatea oto -ma nă, însă marea bătălie dintre cea mai numeroasă ar -m a tă moldovenească strânsă vreodată şi oastea condusăper sonal de Soliman Magnificul nu a mai avut loc.

Petru Rareş se întoarce pe tronSultanul nu a mai întâmpinat nici o rezistenţă până

la cetatea Sucevei, unde a ajuns pe 15 septembrie, fiindpri mit cu porţile deschise. Condiţiile păcii erau foartegre le pentru Moldova. Petru Rareş a fost înlocuit cu Şte-fan Lăcustă, primul voievod moldovean numit direct dePoar tă. Voievodul era obligat să prezinte haraciul perso -nal în faţa sultanului, în vederea reconfirmării sale petron, şi îşi lua angajamentul că va îndeplini toate firma -ne le Porţii şi se va abţine de la orice acţiune ostilă aces-teia. În plus, sudul teritoriului moldovenesc dintre Prutşi Nistru era transformat în raia turcească. Pentru a seasi gura că aceste obligaţii vor fi îndeplinite, paza dom-

nului urma să fie efectuată de uncorp de ieniceri.

Noul domn, nepot al lui Ştefancel Mare, după fiul cel mare, Ale -xan dru, nu a fost privit cu ochibuni nici în exterior, nici în interi-or, fiind considerat un fidel al sul-tanului. Ştefan Lăcustă a fost ucisîn decembrie 1540, de aceeaşimari boieri, care, de data asta, îşido reau o acţiune anti-otomană maifer mă.

Boierii l-au ales domn pe unalt nepot al lui Ştefan cel Mare,Ale xandru Cornea, fiul lui Bog-dan al III-lea. Acesta se aşezase înfrun tea mişcării anti-otomane, ata -când încă din luna octombrie1540, trupele turceşti de la Tighi-

na, Cetatea Albă şi Chilia. Tulburările din Moldova l-aucon vins pe Soliman să-i ofere tronul din nou lui PetruRa reş, care reuşise să obţină iertarea sultanului, bine în -ţe les cu preţul unor mari sume de bani.

Prezent personal în faţa lui Soliman, Petru s-a întorsîn Moldova însoţit de 3.000 de ieniceri şi de spahii. Deşia reuşit să strângă 15.000 de oameni pentru a i se îm po -tri vi lui Petru Rareş, Alexandru Cornea a fost la rândullui trădat de aceiaşi boieri care l-au sprijinit pentru alupta contra turcilor. Majoritatea boierilor s-au grăbitsă-i iasă în întâmpinare fostului domn la Brăila. Ceilalţil-au capturat pe Alexandru şi l-au dat pe mâna unchiu-lui său. Cornea a cerut îndurare, ceea ce se traducea înlim bajul epocii prin tăierea nasului şi tri miterea la mă -năs tire, însă nu a avut parte de aşa ceva. A fost decapi-tat.

Ajuns la Suceava la sfârşitul lunii februarie 1541,Pe tru nu a pierdut vremea şi, la începutul lui martie, i-aexe cutat pe boierii care l-au trădat, în frunte cu Mihu şiTro tuşan, acuzaţi de acţiuni împotriva lui ŞtefanLăcustă, deşi domnia acestuia era considerată în con -tinuare o uzurpare. Cu toate că a doua sa domnie a de -butat violent, Petru şi-a ţinut promisiunea făcută la Brăi -la şi i-a iertat pe ceilalţi boieri, păstrând în sfatul dom -nesc pe foştii dregători ai lui Ştefan Lăcustă.

Iulian SÂMBETEANU

Petru Rareş, trădat de cei pe care îi iertasePetru Rareş, trădat de cei pe care îi iertase

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteOmul de aur, Jokai Mor,,Omul de aur (apărut în 1872) face

par te dintre romanele scrise de Jokai laapo ge ul carierei sale scriitoriceşti. Sepoa te spu ne că a fost scris dintr-o suflare:în nu mai opt săptămâni. Romanul ieşise,fă ră în doială, din străfundurile persona li -tă ţii sale. […] Umanitatea lui Timar eome nia lui Jokai, ezitările sunt ezitările, oscilările lui Jokai,zbu ciumul unuia în viaţa conjugală e zbu -ci u mul celuilalt, preferinţa eroului pentruştiin ţele naturale e preferinţa autoruluietc. ( Nicolae Balotă)

Jokai este un povestitor genial, ca şi frumoasa Şeherezada,care a fost în stare […] să-i distreze pe ascultători. Distracţia nua fost însă şi nu este nici acum gratuită. Fiindcă, fără să ob ser -văm, devenim mai buni, mai curajosi, mai plini de speranţă.(Albert Kovacs)

www.polirom.ro

ConcertLara Fabian, 3 februarie, ora 19:30, Sala Palatului Bu cu -

reştiConcertul va face parte din cadrul „50 World Tour”, turneu ce

pro movează „Papillon”, al 14-lea material de studio din carieră şial 10-lea album în limba franceză.„50 WorldTour” va marca aniversa -rea a 50 de ani ai Larei Fabian, dar şia peste 30 de ani de carieră. Lara Fa -bi an a vândut peste 20 milioane de al -bu me în întreaga lume, iar anul aces-ta revine cu un nou turneu mondial„50 World Tour”. Nou album în lim -ba franceză al Larei, „Papillon”, afost lansat pe 8 februarie 2019. Piese-le de pe noul album sunt definite deemo ţia şi căldura hit-urilor care aucon sacrat-o pe mult iubita artistă.Acesta conţine 11 piese noi, compusede Lara Fabian împreună cu Sharon

Vau ghn şi Moh Denebi. Primul single extras a fost „Papillon”(Flu ture, în traducere). În videoclipul realizat de Plastic Gun(Sam şi Adem), Lara foloseşte metafora coconului care se meta-morfozează în fluture pentru a transmite publicului ideea că ceamai frumoasă etapă din viaţa ei abia acum începe.

www. infomusic.ro

Fiicele doctorului March/Little Women

Regizoarea şi scenarista GretaGerwig (Lady Bird) ecranizează Li -ttle Women, care se bazează, atât pero manul clasic, cât şi pe alte scrieriale Louisei May Alcott, redând par-cursul, suişurile şi coborâşurile vieţiilui Jo March, un alter ego al scrii toa -rei. În accepţiunea lui Gerwig, în dră -gita poveste a celor patru surori, careerau hotărâte să-şi trăiască viaţa dupăpro priile lor criterii, este valabilă înori ce epocă şi, totodată, potrivităpentru momentul actual.

www.cinemagia.ro

R EPER E CULTURALE

„Avem, desigur, mulţi creştini virtuoşi, corecţi,har nici, milostivi, care nu lipsesc de la biserică, nespu nea Pă rintele Constantin Galeriu, dar unii dintre ei,săr manii sunt aşa de vanitoşi, aroganţi chiar, parcăprea con ştienţi de „virtuţile” lor. Pe când, dimpotrivă,mulţi dintre cei încărcaţi cu povara a fel de fel de pă -ca te ţin ca pul plecat, se ruşinează de starea lor, se sme -resc, adică. De aceea am zis că mi-s mai dragi!”.

Mărturisirea părintelui Galeriu se potriveşte foartebi ne cu „episodul Zaheu”, descris admirabil de Evan -ghe listul Luca, amintit în Duminica a 32-a după Ru sa -lii (a lui Zaheu).

Zaheu era nu doar simplu vameş care aduna dărilela Ie rihon pentru stăpânirea romană, ci „mai-marele”va me şilor. Toate izvoarele istorice care vorbesc despreaceastă categorie socială îi descriu ca pe nişte func ţio -na ri corupţi, slugarnici faţă de stăpânitorii romani, darne miloşi cu sărmanii de la care adunau nu numai dă ri -le obiş nuite, ci cu surplusuri cât mai multe pentru pun -ga pro prie. Iar Zaheu era şeful corupţilor, cel care cubună-ştiin ţă „patroana” jefuirea conaţionalilor, în in te -re sul stă pânirii străine, dar şi în interesul perso nal.

Aşa va fi procedat ani de-a rândul. Până într-o bunăzi, când a auzit de Iisus, de învăţăturile şi de minunileLui. Mai ales de învăţătura nemaiauzită sub soare către buie să-i iubeşti pe toţi oamenii, inclusiv pe vrăj-maşi. Ceva cu totul nou, fiindcă el, Zaheu nu iubea peni meni şi nimic, în afară de propria persoană şi banii.

De aceea, comparativ cu tot ce auzise despre Iisus şiîn vă ţătura sa, a realizat în acea bună zi că drumul vie -ţii lui era greşit. Aşa se face că, la trecerea lui Iisusprin Ie ri hon, Zaheu s-a urcat într-un pom să-L vadă.

Atitudinea acestui vameş plin de păcate, în clipa încare L-a întâlnit pe Mântuitorul, este aceea a unui „pă -că tos smerit”, adică a unui om nu doar conştient de pă -ca tele lui, ci şi doritor, din toată inima, a se îndrepta.Iar ex perienţa vieţii lui Zaheu poate fi şi experienţamul tora dintre noi, chiar dacă sub forme diferite. Deaceea, felul în care s-a apropiat el de Dumnezeu esteexem plar pentru oricine vrea să ia seama, încât vor-bim, pe bună drep tate, nu numai „pilda lui Zaheu”, cişi de „reţete Za heu”, folositoare pentru îndreptarea,vin decarea şi re zolvarea greşelilor, bolilor şi proble -me lor noastre.

Biserica este a tuturor, nu doar a celor virtuoşi, cişi a celor plini de păcate: pentru toţi a murit şi a învi-at Hris tos. El Însuşi a spus-o: „N-am venit să chem pecei drepţi, ci pe cei păcătoşi la pocăinţă!”. Şi, în ace-laşi con text: „Nu cei sănătoşi au nevoie de doctor, cicei bol navi!” Zaheu, păcătosul, nu numai că şi-a re cu -no scut greşelile, dar şi-a dat silinţa, pe cât i-a stat înpu tin ţă, pentru a găsi soluţiile pentru a le repara (în -drep ta).

Ne impresionează la el mai ales disponibilitatea luide a „întoarce” banii celor păgubiţi. Şi nu numai dato-ria propriu-zisă, ci „împătrit”. A sesizat că atitudinea

fa ţă de cele materiale este definitorie pentru stareamo ra lă.

Aşadar, asistăm la transformarea lui Zaheu dintr-unhră păreţ şi avar în mărinimos şi darnic, după întâlnireacu Iisus. Dacă până atunci el cobora spre iad pe scaraba nilor, acum a început să urce, pe aceeaşi scară, spreRai. Acelaşi om cu numele, altul cu fapta.

O veche tradiţie ne spune că, ulterior, el a fost în -so ţi tor al Sfântului Apostol Petru în câteva misiuni,apo stol care l-a rânduit mai apoi Episcop al CezareiiPa le sti nei. Biserica îl pomeneşte la 20 aprilie, socotin-du-l în nu mărul celor 70 de ucenici ai Domnului. Po -că inţa lui Za heu nu a însemnat doar un simplu regret,nici doar o schim bare de moment a felului de a gândi,ci o în toar ce re efectivă dintr-o cale greşită şi în tu ne -coa să, în calea lu minii evanghelice a Mântuitorului. Oschim bare a di rec ţiei, a sensului vieţii lui.

Fizic vorbind, orice om lucid, dacă vrea să ajungăun deva şi observă că a intrat pe sensul opus destina ţi -ei, nu va continua cu nesăbuinţă acel drum, ci se va în -toar ce, va schimba sensul. Cu atât mai mult în viaţaspi rituală: intrat pe calea unui păcat sau, mai grav, aunui vi ciu, într-o direcţie opusă mântuirii, creştinul în -ţe lept nu va înainta orbeşte, spre a lui pierzare, ci se vaîn toarce pe calea evanghelică, după exemplul minunatal lui Za heu. „Un păcătos smerit”, bineplăcut lui Dum-nezeu, care se poate mântui.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Păcătosul smer i tPăcătosul smer i t

MOZAICCurierul ARMATEINr. 2 (510) din 31 ianuarie 2020 Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

TRACTEAZÃVAGOANE

CONFORT

CERERI

MANEVRAT

GREU

DIFERENÞÃ(abr.)

MESERIAVÃCARULUI

COSTICÃ(dim.)

GRUPURI

SÃTEAN

PREGÃTIT

REDUCERE

SCUND

DIZOLVAÞI

MÂNDRU

INDIVID

MÃIESTRIE

OCROTIT

ECHIPÃITALIANÃ

CARTE DEVALOARE

PUSE ÎNRAMÃ!

MACAZ

DIVERSITATE

MULÞUMIT

CAP DEEFIGIE!

Prima inimă robotizatăPrima inimă robotizată, obţinută cu ajutorul ce lu -

le lor stem şi al biotehnologiei, este proiectul în dezvol -ta re cu ajutorul căruia o echipă de cercetători olandezispe ră să găsească o soluţie pentru criza transplantuluide organe, potrivit The Telegraph. Inima robotizată,care ar putea fi disponibilă în aproximativ un deceniu,a fost inclusă pe lista scurtă de proiecte ce ar putea ob -ţi ne o finanţare de 30 de milioane de lire sterline dinpar tea British Heart Foundation (BHF), care caută„noi abordări radicale” pentru a vindeca maladii cardi -a ce grave. Coordonatorul proiectului, profesorul Jo -

lan da Kluin, de la Centrul Medical al Universităţii dinAm sterdam, spune că s-a simţit inspirată când a văzuto stea de mare robotizată, cu tenta cule moi, care se pu -teau contracta ca muşchiul inimii. În timp ce cercetă-torii sunt la decenii distanţă de obţinerea unei inimi viipor nind de la celulele pacientului, organul hibrid pro-pus de olandezi pare a fi o soluţie viabilă în cazul insu-ficienţei cardiace. Muşchii cardiaci artificiali roboti -zaţi imită inima umană, deci hibridul bate ca un cordreal, a spus Kluin, potrivit Mediafax. Inima hibrid wi -re less - fapt ce oferă bolnavului libertate de mişcare -este acoperită cu celulele pacientului, prevenindu-seastfel cheagurile de sânge, infecţiile şi reacţiile ad ver -se. Sursa de energie ar fi instalată într-o jachetă şi s-arco necta la cord cu ajutorul unui circuit implantat subpie le. Numai în Marea Britanie, există 7 milioane deper soane cu maladii cardiace, iar 152.000 mor anualdin această cauză. Pentru mulţi, singura soluţie estetrans plantul, dar numărul donatorilor este mic. În2018-2019, s-au efectuat 178 de transplanturi de ini -mă, însă circa 20 de pacienţi au murit în timp ce aştep-tau un cord. Chiar şi când există disponibilitate, estepo sibil ca organismul pacientului să respingă inima.

A fost descoperită o nouă bacterie rezistentă la antibiotice

Cercetătorii susţin că aceasta face parte din aceeaşifa milie precum E.Coli sau Salmonella. Problema cau -za tă de bacteriile care devin imune la tratamentele cuac tualele generaţii de antibiotice se dovedeşte a fi dince în ce mai presantă. O identificare şi catalogare pre-cisă a infecţiilor care răspund la antibiotice repre zintăo prioritate a sistemelor de sănătate publică, care poatesal va vieţile a mii de persoane. Un pas în această di rec -ţie a fost făcut de către cercetătorii din Suedia. Aceştiaau descoperit o bacterie rezistentă la antibiotice, no tea -ză Medicalxpress. Această bacterie a fost descoperităpor nind de la mostrele prelevate de la un adult, paciental Spitalului Kungălv, acestea fiind ulterior analizatăde către Laboratorul de Microbiologie Clinică din ca -drul Spitalului Universitar din Sahlgrenska din Goten-burg. Cercetătorii care au realizat o secvenţiere a codu-lui genetic al acestei bacterii explică faptul că aceastaface parte din aceeaşi familie în care putem identifica.E.Coli şi Salmonella. De asemenea, ei precizează căaceas tă bacterie face parte dintr-un gen, o treaptă decla sificare din cadrul taxonomiei, complet nedescope -rit anterior. Numele propus al acestei bacterii esteScan dinavium goeteborgense, o tri mitere la Peninsula

Scan dinavă şi la oraşul Gothenburg unde se află labo-ratoarele în care a fost realizată secvenţierea coduluige netic al acestei bacterii. „Acesta este un exempluclar de cât de important este să poţi identifica cauzeledi recte ale unei infecţii. Dacă bacteriile sunt identifica -te cu exactitate, medicii pot prescrie antibiotice speci-fice, mai degrabă decât să aibă nevoie să se bazeze peanti biotice cu spectru larg”, explică Salva Serra, cer ce -tă tor care a contribuit la această descoperire.

Studiul în care este explicată descoperirea acesteinoi bacterii a fost publicat în Frontiers in Microbiolo-gy.

descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

La farmacie:- Domnule, vă ex -

plic pentru a treia oară,pentru antidepresiveaveţi nevoie de reţetă.

Cer tificatul de căsătorie şi poza soţieinu sunt suficiente!

J

- Păpuşico, ai un iubit?- Nu!- Cum, eşti aşa frumoasă şi nu ai

un iubit? De ce?- Nu mă lasă soţul!

J

- Un trening, vă rog!-De care? Pentru indoor sau out-

door? Alergat, fitness sau pilates? Sin-tetic sau din bumbac? Clasic saustreatch?

-D-ăsta, de stat în casă, de dus gu -no iul...

J

Bunica, proaspăt tunsă, îşi întrea -bă nepoţelul:

- Ei, ce spui, nu-i aşa că tunsăscurt, bunica ta nu mai pare babă?

- Aşa-i, acum pare moş!

Aveţi cazuri de boli mintale în fa -mi lie?

- Da. Bărbatul meu îşi închipuie căel conduce în casă.

J

- Cu ce mergi la serviciu?- Cu forţa.- Mă refeream cum mergi…- Înjurând.- Băi, eu te întrebam cum ajungi

aco lo.- Cu depresie…

J

La doctor:- Puteţi să îmi faceţi un nas mai

mic şi mai frumos.- Doamnă din ce aveţi dvs. vă fac

şi trei! J

- Andreea, ia vezi te rog mergesem nalizarea pe spate la maşină

- Acum da, acum nu, acum da,acum nu, acum da, acum nu..

J

- Iubi, ţi-am făcut prăjitura ta pre -fe rată, ca să mă ierţi că am făcut prafma şina.

- Ce-ai făcuuuut?- Prăjitura ta preferată!

J

- Mă, Ioane! Pruncu nost şi-o pus11 beri cu el în excursie, zi şi tu cevacă tă el…

- Mă, prunc, sigur îţi ajung?J

Discuţie între două blonde:- De ce şchiopătezi?- Am visat că am călcat într-un cui!- Vezi ce păţeşti dacă dormi des -

cul ţă..!- Ioane, de ce te plimbi prin ben zi -

nă rie?- Vreau să mă las de fumat!

J

-Iubi, pregăteşte-ţi ghetuţele.-Auuu, vine moşu?-Nu, am vândut maşina... mergem

pe jos.J

M-am dus în parc să alerg şi acoloerau mulţi oameni graşi.

Imediat mi-am dat seama că jo -ggin g-ul îngraşă... şi am plecat acasă!

www. bancuri.ro

Motorola Edge+ cu stylusinserabil în corpul carcaseiApărut în unele zvonuri sub nu me -

le Edge+, noul smartphone Motorolaar putea fi un model cu dotări de top,pre gătit pentru lansare în viitorulapro piat. În timp ce noul Razr atragetoa tă atenţia pe segmentul de telefoa -ne pliabile, Motorola dezvoltă în se -cret şi un flagship convenţional, inspi-rat se pare de rivalul Galaxy Note. Aş -tep tat ca o exclusivitate adresată clien -ţi lor operatorului de telefonie Verzion,Mo torola Edge+ ar putea ajunge şi pepia ţa retail sub un nume diferit, însăaceas tă variantă nu poate fi confirma -

tă, deocamdată. Ilustrat şi cu imaginede prezentare neoficială, MotorolaEdge+ apare însoţit de un stylus mo -de lat pentru a fi inserat pentru trans-port în corpul carcasei. Ecranul decu-pat după conturul carcasei apare cu ora mă ceva mai groasă la partea de josşi perforaţie în colţul stânga-sus, apli-cată în dreptul camerei frontale. Cu

de sign foarte asemănător seriei Mo to -rola One Action, noul model are o listăcom pletă cu specificaţii, însă putemspe ra la un nivel de performanţă com -pe titiv, adecvat segmentului de te le -foa ne premium.

OnePlus îmbunătăţeşteperformanţa foto şi videoOnePlus face multe lucruri foarte

bine atunci când vine vorba desprehar dware-ul şi software-ul telefoa ne -lor sale, însă un capitol la care încăeste în urmă faţă de modelele maiscum pe cu care concurează este per-formanţa foto. Compania promite însăsă îmbunătăţească mai multe aspectele gate de hardware şi software-ul decap tură pe modelele următoare, luândin spiraţie de la Apple, conform detalii -lor oferite. Şi Apple rămăsese puţincam mult în urmă cu performanţa fotoa telefoanelor sale în ultimii ani.Odată cu iPhone 11 şi 11Pro, compa-nia începe iar să concureze serios laacest capitol, iar OnePlus va urmaexem plul dat de compania americanăpentru a îmbunătăţi performanţa fotoşi video a telefoanelor sale din 2020.Com pania a publicat o listă de îm bu -nă tăţiri pe care doreşte să le facă în ur -mă toarea perioadă. La fel ca în cazuliPhone 11 Pro, OnePlus vrea să ega li -ze ze timpii de expunere, balansul dealb şi nuanţele de culoare între celetrei camere pe care le oferă: wide,ultra-wide şi zoom. De asemenea, ur -mă toarele modele OnePlus vor avea„pa ritate între lentile”, adică vor puteafil ma şi fotografia folosind aceleaşifunc ţii. De exemplu, filmarea 4K la 60de cadre pe secundă ar trebui să poatăfi realizată pe toate camerele. Nu în

ul timul rând, OnePlus a vorbit puţin şidespre posibilitatea de a filma cu maimul te camere simultan. Această func -ţie a fost una dintre atracţiile principa -le pentru Apple la prezentarea iPhone11. În timp ce Apple promite până lapa tru înregistrări simultan, cu toate ca -me rele disponibile, OnePlus a vorbit

doar despre posibilitatea de a înregis-tra de la două surse simultan, oricarear fi acestea (combinaţii între două ca -me re de pe spate, sau între o camerăde pe spate şi cea frontală). La capito -lul software, OnePlus va adăuga unedi tor video mai bun, suport pentruLUT-uri, estimare mai corectă a cu lo -rii pielii, stabilizare în 4K, timelapsecu zoom, mod nocturn pentru video şipo sibilitatea de a filma în 4K pe pe ri -oa de mai lungi. Desigur, îmbunătăţiride performanţă precum focalizare maira pidă şi declanşare mai rapidă sunt dease menea pe listă. Anumite îm bu nă tă -ţiri vor fi oferite şi pe telefoanele dejalan sate, însă doar modelele din viitorvor beneficia de noi capabilităţi per -mi se de un hardware îmbunătăţit.

www.go4it

Adevărul e că ţigările: te omoară de tânăr.Ne gândim la moarte câtă vreme sperăm că

exis tă o scăpare.Cum cresc sprâncenele, vin şi grijile.Dragostea este ca vântul: nu o poţi vedea,

dar o poţi simţi.Vanitatea noastră nu îmbătrâneşte: un com-

pliment e întotdeauna o trufanda.Visul nu-i decât viaţa dilatată peste măsură.Trupul este câinele credincios al sufletului

nostru orb.Singurul lucru sigur în medicină sunt spe -

ran ţele înşelătoare pe care ni le dă.Nu putem rezolva probleme folosind acelaşi

tip de gândire cu care au fost create.Prima condiţie a fericirii este: Evită să me di -

tezi prea mult la trecut.Pe cei tari îi încântă sarcina grea.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

DIETÃ

SPORTULALB

Militarii Lau-renţiu Cobzaru(Centrul Secun-dar de Instruirepentru Luptă„Smâr dan” dinGa laţi) şi CostelMa zâlu (Inspec-toratul pentru Si -tua ţii de Ur genţă„Du nărea” al ju -de ţului Brăila)au avut o no uă iniţiativă în direcţiaspor tului şi a cauzelor uma nitare.

Cu oca zia Zilei Principatelor Ro -

mâne, ceidoi aupar ticipatla ultra - ma ratonulca r i t ab i lB r ă i l a -Foc şan i ,eve nimenti n t i t u l a t„Aler gămp e n t r u

mo bilitate şi viaţă independentă”,care sus ţi ne cauzele caritabile aleaso ciaţiilor „Special Friends Brăila”

şi „Motivation România”. Traseulaler gării, de 100 de kilometri a fost:Pri măria Municipiului Brăila - Mu -chia - Latinu - Corbu Nou - Măică-neşti - Râmniceni - Slo bozia - Bo teşti- Tă tăranu - Bordeasca Veche - Go lo -ga nu - Mil covu - Pri măria Munici-piului Focşani. Pe timpul aler gă rii,Lau renţiu Cobzaru şi Costel Mazâluau purtat un drapel naţional, pe carel-au oferit la sosire.

Marian BOCAI Foto: Facebook

(Laurenţiu COBZARU)

Timp de două săptă -mâni, mi litarii Companiei3 Vânători de Mun te dinca drul Batalionului 33 Vâ -nă tori de Mun te „Po sa da”,s-au in stru it în Ta bă ra demun te de la Vâl san.

Prin ci palele ac ti vi tăţide in stru i re pe timpul ta be -

rei s-au axat pe in struc ţiatac ti că şi to po grafică,orien tarea în te ren mun toszi ua şi noap tea, tra iul încon diţii de izo lare, pre cumşi pe exer ciţiile tac tice deni vel pluton.

Cătălin PRÂSNEAC

Şedinţa de autoevaluare a activităţii pentru anul 2019a celei mai numeroase categorii de forţe a Armatei româ-ne a avut loc pe data de 16 ianuarie a.c. la sediul StatuluiMa jor al Forţelor Terestre. Rapoartele generalului-maiorDo rin Blaiu, la comanda Statului Major al Forţelor Teres -tre, şi ale membrilor din echipa sa de comandă, date pepar cursul întâlnirii de bilanţ, au fost transmise şefului Sta-tului Major al Apărării, general-locotenent Daniel Petres -cu, prezent la activitate.

În sinteză şi integrând numărul considerabil de palie-re militare analizate, mesajul autoevaluării Forţelor Te -res tre Române, pentru anul 2019, a fost următorul: ră mâ -nând în paradigma de conducere a trupelor în acord realcu resursele alocate, indicatorii principalelor direcţii deac ţiune au arătat, fără echivoc, îndeplinirea misiunilor în -cre dinţate, pe timp de pace, de către întreg personalul mi -li tar şi civil din marile unităţi şi unităţile ce compun struc-tura terestră a oştirii române.

Pe linia de efort a instruirii, dincolo de activităţile cu -ren te de pregătire profesională (inclusiv pe componentaîn văţământului şi educaţiei militare care a cunoscut unpro ces de restructurare şi modernizare pe parcursul anu-lui trecut) a tuturor comandamentelor şi trupelor, în anul2019, s-a planificat, organizat şi desfăşurat un număr de12 exerciţii majore (în poligoane din ţară, în principal, darşi din străinătate) la care au participat aproximativ 20.000de militari, din care 9.000 de camarazi din state membreNATO şi partenere s-au instruit la noi în ţară). În acestsens, pentru anul 2020, structuri ale Forţelor Terestre Ro -mâ ne vor rămâne, în continuare, angajate în importanteeve nimente de instrucţie, în context multinaţional şi întru-nit, fiind planificată participarea de forţe şi mijloace laexer ciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional, inclusiv launul dintre cele mai mari exerciţii ale NATO, cum ar fi„De fender Europe 20”, care sunt incluse în operaţiaNATO „Atlantic Resolve”.

Potrivit normativelor Parlamentului României, aleeşa loanelor militare superioare în domeniul misiunilor înafa ra teritoriului statului român, Forţele Terestre Româneau rămas şi anul trecut, ca rezultat al caracteristicilor me -dii lor operaţionale externe în care se acţionează, principa -lul contributor al Armatei României, din punct de vedereal personalului participant (peste 1.300 de mili tari, pe du -ra ta a două rotiri de câte 6 luni şi tehnici militare disloca-te în exteriorul ţării. De asemenea, Forţelor Teres tre Ro -mâ ne au avut în anul 2019 şi păstrează în anul 2020, în ţa -ră, pachete de forţe „în aşteptare” - dislocabile la ordin -

în măsură să răspundă şi să se integreze în cadrul unor ca -pa bilităţi ale NATO, în vederea executării unor posibileope raţii ale Alianţei. Totodată, structuri ale Forţelor Te -res tre Române sunt nominalizate şi se instru iesc ca forţede rezervă pentru misiuni şi operaţii ale NATO, ONU,UE, OSCE sau coaliţii.

Obiectivele Forţelor Terestre Române pentru anul încurs, enunţate de generalul-maior Dorin Blaiu şi aprobatede conducerea Statului Major al Apărării, sunt: dezvolta-rea sistemului de comandă-control, demonstrarea capaci -tă ţii de reacţie a categoriei de forţe pentru descurajare mi -li tară prin derularea unui program continuu de exerciţii şiprin executarea misiunilor, crearea unor capabilităţi derăs puns menite să respingă orice acţiuni agresive la adre-sa României şi, nu în cele din urmă, finalizarea procesu-lui de modernizare a învăţământului militar propriu. Lafi nal, generalul-maior Dorin Blaiu a declarat: „Toateobiec tivele pe care ni le-am propus pentru anul 2020 vorfi îndeplinite. Avem toate premisele să reuşim: planurilesunt întocmite, bugetul este alocat şi, ceea ce este mai im -por tant, Forţele Terestre Române au personalul care să fa -că acest lucru”.

Acest tip de bilanţ anual al structurilor militare - la ori -ce nivel - se desfăşoară în baza normativelor militare învi goare, are un caracter ordinar şi se efectuează, de re gu -lă, în ultimele zile ale lunii decembrie a anului analizatsau în primele zile ale anului următor celui analizat, înfunc ţie de eşalonul ierarhic şi, evident, de planificareaprea labilă.

Exerciţii majore: „Scorpions Fury 19”, „Wind Spring19”, „Justice Sword 19”, „Mărăşeşti 19”, „Tropaeum Tra -iani 19”, „Scutul de Foc 19.1” conexate programului dein struire „Saber Guardian 19” (doar la această serie deeve nimente de instrucţie - cea mai amplă din 2019 - aupar ticipat un număr de 13.500 de militari români şi din 14sta te membre NATO şi partenere. Contribuţia Forţelor Te -res tre Române cu trupe şi mijloace la „Saber Guardian

19” a fost determinantă.), „Sarmis 19”, „ScorpionsLegacy 19”, „Rapid Trident 19”, „Combined ResolvedXII”, „Saber Junction 19”, „Justice Eagle 19”, „ResoluteCastle 19”, „Scutul de Foc 19.2”, „Wise Foresight 19”,„Pla tinum Eagle 19.1” şi „Platinum Eagle 19.2”.

Misiuni şi operaţii în afara teritoriului naţional: „Re -so lute Support” în Afganistan (rotaţii ale batalioanelor,de taşamentelor şi echipelor de protecţie a forţei, echipe-lor de instruire, consiliere şi asistenţă, detaşamentelor depo liţie militară etc.), „Enhanced Forward Presence” (Pre-zenţa consolidată a NATO) în Polonia şi militari în misi -uni independente sub mandat ONU, UE şi OSCE.n

Sângeorz-Băi este cunoscută ca fiind cea mai atrac-tivă zonă a Năsăudului. Încântă prin aşezare, prin pri ve -lişti, prin apele minerale miraculoase. Este aşezată lapoa lele Munţilor Rodnei pe Valea Someşului ca într-ocăl dare, înconjurată fiind din toate părţile ca zidurileunei cetăţi, de dealuri, terase, acoperite cu păduri de fagşi brad. Apele de munte care izvorăsc din Munţii Rodneişi se revarsă în Cormaia, sunt gazda păstrăvului, lipanu-lui, cleanului şi mrenei, constituind principala atracţie apes carilor amatori. Iarna, clima este blândă, iar vara, ve -ge taţia luxuriantă te fereşte de arşiţă, satisfăcând astfelce rinţele diferitelor tipuri de turism. Efectele biolo giceşi terapeutice ale climatului sunt tonico-stimulative, iarprin anumiţi factori, specifici zonei, şi sedative. Aici poţigăsi nouă tipuri diferite de apă minerală, cu proprietăţivin decătoare pentru afecţiuni ale tubului digestiv sau alefi catului, afecţiuni metabolice şi de nutriţie, afecţi uniaso ciate.

A devenit staţiune din anul 1960, dar apele „miracu-loase” sunt cunoscute încă din anul 1243, când se chemaSanct Gurgh. În 1876, staţiunea purta numele de Hebe,un nume inspirat din mitologia greacă, zeiţa tinereţiiveş nice.

În zona staţiunii există numeroase obiective turisticecul turale, naturale şi de relaxare. Se pot vizita muzeepre cum: Muzeul de Artă Comparată, Casa MemorialăLi viu Rebreanu sau Casa Memorială George Coşbuc. Sepoate merge la Cascada Cheilor, Lacul Lala, Parcul Nar-ciselor, Parcul Naţional Munţii Rodnei sau la MănăstireaCor maia, dar se pot face şi vizite la creatorii populari dinzo nă (păstrători ai tradiţiilor populare, unde se găsesccos tume populare, pălării cu pană de păun, chimire, arti-cole de pielărie şi din mărgele).

Să prindem fiecare răsărit, să nu ratăm nici un apus!Plutonier-adjutant Marian DUŢĂ

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 2 (510) din 31 ianuarie 2020Pagina 8

Tabără de munteTabără de muntela Vâlsanla Vâlsan

Ide i de vacanţe Ide i de vacanţe

Bilanţul pentru anul 2019 Bilanţul pentru anul 2019 al Forţelor Terestre Româneal Forţelor Terestre Române

Pe data de 29 ianuarie a.c., militarii din Grupul deLup tă NATO din Polonia au primit vizita generalului-ma ior Joe Jarrard, adjunctul comandantului Gardei Na -ţi o nale din Statele Unite.

Cei mai bine instruiţi militari ai contingentelor pre-zente în baza militară NATO au fost felicitaţi şi recom-pensaţi cu această ocazie, printre ei aflându-se şi pluto-nierul Marius Bogdan din Detaşamentul de Apărare An -

ti aeriană „Liliecii Negri”, care a contribuit într-o maremă sură la realizarea misiunilor în cadrul Battle Grupu-lui, atât pe timpul rotaţiei a VI-a a contingentului româ-nesc, cât şi în 2017, pe timpul rotaţiei II.

Militarii români participă în cadrul Grupului de Lup -tă din Polonia pentru asigurarea prezenţei înaintate con-solidate în flancul Nord-Estic al Alianţei NATO, alăturide partenerii americani, britanici şi croaţi, în conformi-tate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului de laVar şovia.

Locotenent Corina CIOBANU

Militar român felicitatde un general american

Ultramaraton Ultramaraton caritabilcaritabil