Imbunatatirea calitatti la constructiile hidrotehnice

BarajeIntroducereRomania este o tara relativ saraca in apa. Precipitatia are o medie multianuala de numai 685 mm si are o distributie foarte neuniforma in timp. Din aceasta cauza, in decursul timpului sau realizat cca. 2000 de acumulari. Peste 140 dintre acestea se incadreaza in categoria 'mari baraje' si in consecinta sunt inscrise in Registrul Mondial al Marilor Baraje. Cateva dintre acumulari au volume deosebit de mari : Portile de Fier I (2,4 km 3); Izvorul Muntelui (1,1 km3); Stanca Costesti (0,74 km3). In mod inevitabil o parte dintre acumulari sunt situate in zone cu risc seismic sporit. Barajele Siriu, Maneciu, Paltinu, Poiana Uzului, etc. sunt situate la mai putin de 100 km de zona epicentrala Vrancea, cel mai important focar seismic din Romania. Cresterea populatiei urbane si a nivelului de trai al acesteia, precum si dezvoltarea productiei industriale si agricole, a dus la cresterea continua a cerintelor de apa si la necesitatea executarii unor importante lucrari de gospodarire a apelor. In Romania, realizarea de baraje si lacuri de acumulare are o veche traditie. In prima jumatate a secolului se trece la realizarea de constructii hidrotehnice de tip modern, bazata pe o conceptie stiintifica inginereasca. Incepand cu anii 1950, lacurile de acumulare au fost incadrate in scheme de ansamblu, avand drept scop coordonarea folosirii lor pentru folosinte multiple. In deceniul 1950 - 1960, in cadrul planului de electrificare a tarii, au fost realizate barajul si lacul de acumulare Vidraru si salba de lacuri de acumulare si centrale hidroenergetice din aval, barajul si lacul de acumulare Vidra de pe Lotru cu centrale hidroelectrice la Ciunget, Sistemul Hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier I, de pe fluviul Dunarea, lacul de acumulare Poiana Uzului de pe raul Uz, Paltinu de pe raul Doftana, etc. pentru alimentarea cu apa a unor localitati si centre industriale. In perioada 1950 - 1990, in baza schemelor cadru de amenajare complexa a bazinelor hidrografice, elaborate sub conducerea Consiliului National al Apelor si a Programelor Nationale aferente, au fost finalizate cca 260 lacuri de acumulare cu folosinta complexa, insumand cca 11 miliarde mc. , volum total, precum si 471 km derivatii si aductiuni, indiguiri si regularizari de albii pe cca 11% din lungimea cursurilor de apa. Prin aceste lucrari au fost aparate de inundatii peste 2000 de localitati, cca 2,3 mil. ha teren agricol, precum si importante obiective economice si sociale. Din evidenta Cadastrului Apelor din Romania (tinut la zi de Compania Nationala 'Apele Romane',) si din inventarele prezentate de principalii detinatori, rezulta ca pe raurile din tara noastra exista astazi cca 2000 baraje, care pot acumula un volum total de apa de cca 15 miliarde m.c., respectiv cca 18,7 miliarde m.c., incluzand si acumularile de pe Dunare, Portile de Fier I si II.

Pagubele uriase care ar rezulta in cazul distrugerii sau avarierii acestor amenajari, din diferite cauze inclusiv solicitarile seismice, au constituit o preocupare constanta a inginerilor romani care activeaza in domeniu. Astazi putem spune cu satisfactie ca la ultimele cutremure mari, care au gasit in exploatare majoritatea acumularilor, nu s-au inregistrat nici un fel de avarii ale barajelor. Romania este membru fondator al Comitetului International al Marilor Baraje (ICOLDCIGB). Prin participarea la activitatea acestei organizatii internationale specialistii romani au beneficiat de experienta mondiala in domeniul, in cadrul ICOLD problema comportarii seismice a barajelor a constituit subiectul unui congres si al activitatii unor comitete tehnice din care au facut parte cei mai reputati specialisti din lume. Siguranta barajelor din Romania este reglementata prin OUG nr. 244/2000 republicata in 2002. De aceasta activitate raspunde Comisia Nationala pentru Siguranta Barajelor si Lucrarilor Hidrotehnice (CONSIB) care functioneaza pe langa ministerul de resort. Pentru supravegherea comportarii in timp a lucrarilor existente, obligatorie prin lege, la fiecare dintre marii detinatori exista comisii tehnice formate din specialisti in domeniu. Trebuie remarcat faptul ca la scara mondiala comportarea barajelor la solicitari seismice poate fi considerata satisfacatoare si ca in decursul timpului s-au inregistrat doar un numar foarte mic de avarii produse la aceste solicitari. Definire Inundatiile accidentale apar ca urmare a distrugerii barajelor hidrotehnice sau a altor lucrari de hidroamelioratii si isi manifesta forta distructiva prin : a). Unda de viitura a valului de apa - unda, enorma ca forta si de scurta durata si actioneaza in maniera unui 'berbec' lichid cu o mare putere distructiva; b). Volumul de apa - eliberat brusc prin distrugerea constructiei hidrotehnice, producand acoperirea cu apa a unor suprafete de teren intinse. Caracteristicile distrugerilor provocate Cauzele distrugerii barajelor hidrotehnice, accidentale sau naturale sunt: a). erori de proiectare si constructie: nedimensionarea la viitura; nerespectarea regulilor de executie prestabilite. b). erori umane : nesupravegherea comportarii constructiei; neurmarirea prognozei hidrometeorologice; manevre fortate ale echipamentelor hidromecanice,

c). explozii in vecinatatea barajelor: amplasarea depozitelor de substante explozive, cariere mine; d). actiuni terorist-diversioniste organizate in scopul destabilizarii climatului socioeconomic al colectivitatii umane; e). atacuri aeriene pe timpul conflictelor armate; f). cutremure, alunecari de teren : conduc la formarea unor valuri cu o mare forta distructiva care produc avarierea sau chiar distrugerea lucrarilor hidrotehnice sau de hidroamelioratii; Avariile la constructiile hidrotehnice reprezinta functionari defectuoase hidrotehnice, ce duc la pierderi de vieti umane si la distrugeri materiale pe portiuni in aval. Lucrarile hidrotehnice de amenajare a bazinelor hidrografice si in special barajele si lacurile de acumulare, sunt lucrari de mare amploare, ce comporta multe dificultati tehnice. De aceea trebuie asigurata, pe de o parte realizarea lor intr-un cadru unitar, avand in vedere ansamblul bazinului hidrografic, iar pe de alta parte, in exploatarea lor trebuie urmarita satisfacerea optima a tuturor folosintelor si intereselor. Indeosebi amenajarea si exploatarea lacurilor de acumulare, ca factor de regularizare si redistribuire a debitelor, trebuie sa indeplineasca dublu scop - asigurarea unor debite suplimentare in perioadele secetoase pentru satisfacerea diferitelor cerinte (alimentarea cu apa pentru localitati, industrie, agricultura, producere de energie, piscicultura, agrement. etc.), precum si atenuarea viiturilor, in vederea apararii de inundatii a obiectivelor din aval. Totodata, barajele lacurilor de acumulare pot constitui surse potentiale majore de riscpentru localitatile si obiectivele din aval in cazul unor accidente la acestea. Asa s-a intamplat in anul 1991 prin ruperea barajului Belci de pe raul Tazlau, afluent al raului Trotus, (care reprezinta cel mai mare accident hidrotehnic din tara noastra) si in anul 1997 prin ruperea barajului Cornatel, din bazinul hidrografic Vedea. Pana in prezent, comportarea barajelor s-a situat in limitele semnalate pe plan mondial. Totusi un numar insemnat de acumulari au fost golite sau au trebuit sa suporte restrictii in exploatare, pentru remedieri. De asemenea, multe baraje au prezentat si prezinta in exploatare defectiuni de mica sau medie amploare ce necesita fonduri pentru reparatii. Cauzele defectiunilor sunt datorate in cea mai mare parte conditiilor geologice, unor neglijente de executie si intretinere, precum si vechimii acestora. Accidentul tehnic produs in anul 1991, la barajul de acumulare Belci, din judetul Bacau, datorat intensitatii exceptionale a precipitatiilor cazute in bazinul hidrografic Tazlau, care s-a soldat cu pierderi de vieti omenesti si pagube materiale importante, in aval, reprezinta cea mai mare avarie de acest tip din tara noastra. Cu tot progresul tehnic in proiectarea si realizarea constructiilor hidrotehnice, in asigurarea masurilor de control pe timpul executiei si celor luate pe timpul exploatarii , statisticile indica o crestere a numarului accidentelor.

Urmarile inundatiilor provocate de avariile la constructiile hidrotehnice La ruperea barajelor hidrotehnice apare ca factor distructiv - unda de soc a valului de apa- care se manifesta cu o forta distructiva deosebita asupra a tot ce intalneste in vaile si zonele inundabile. Forta undei de soc a valului de apa creste pe vaile inguste iar viteza acesteia este foarte mare. Din aceasta cauza sunt distruse total: constructiile; podurile; rambleurile de cale ferata si de drumuri; ferme etc.

In vaile mai largi, scade viteza de deplasare a apei, inundatia se produce pe suprafete foarte mari si in general daramaturile sunt partiale, dar pierderile inregistrate la bunuri materiale si animale pot fi foarte mari. Datorita faptului ca apele se retrag anevoios, exista posibilitatea izolarii unor localitati sau gospodarii individuale pe timp indelungat. Pierderi irecuperabile si distrugeri se inregistreaza in agricultura si zootehnie, cu deosebire la fermele si depozitele existente in zona inundabila, in special la constructiile existente, dar si la animale si cerealele depozitate. Distrugerile pe caile de comunicatii afecteaza grav transportul de persoane si aprovizionarea cu materii prime si marfuri a anumitor localitati si zone. Avand in vedere refacerea grea a acestora, multe localitati pot fi puse in dificultate din punct de vedere al aprovizionarii cu alimente. De asemenea pot aparea probleme grave cu privire la asigurarea cu apa, energie electrica, gaze. Situatia in acest caz devine foarte critica daca accidentul se produce in anotimpurile friguroase. Din cauza antrenarii malului de catre apa, acesta se depune pe sol si constructii, ingreunand astfel activitatile productive si gospodaresti, precum si circulatia auto si feroviara. In cazul inundatiilor de lunga durata, prin faptul ca nu se respecta regulile de consum a apei potabile, poate determina aparitia unor epidemii si epizootii. Daca in perioada 1946 - 1955 s-au inregistrat 12 ruperi la cele 2000 baraje executate in aceasta perioada, in anii 1956 - 1965 s-au inregistrat 24 ruperi la 2500 baraje executate.Cresterea procentuala de la 0.6 la 0.96 este legata, fara indoiala, de asumare a unui risc sporit ca urmare a dorintei de realizare a unor constructii economice, a folosirii unor amplasamente mai putin favorabile, a stabilirii unor solutii mai noi si mai indraznete si care s-au dovedit inadecvate.Statisticile actuale prevad la nivelul mondial, pentru un total de 15000 baraje existente in anul 1980, posibilitatea aparitiei a 5 ruperi de baraje pe an. Distrugerile de baraje din ultimile decenii au provocat pierderi de sute de miliarde de dolari, distrugerea unor localitati intregi si cateva mii de pierderi de vieti omenesti.

Masuri de prevenire, protectie si interventie Avarierea unor constructii hidrotehnice ca urmare a solicitarii seismice este un fenomen destul de rar, riscul seismic este unul dintre principalii factori de care trebuie sa tina seama la proiectarea barajelor, alaturi de riscul hidrologic (asociat probabilitatii de aparitie a unor debite mari) si de riscul structural (asociat unei posibile comportari anormale a constructiei, fundatiei si versantilor). Principalele masuri necesare pentru micsorarea riscului de distrugere sau avariere a unei constructii hidrotehnice sunt urmatoarele : ample studii de teren si laborator pentru cunoasterea cat mai buna a conditiilor geologice si a proprietatilor materiale, corect proiectate tinand seama de conditiile locale si de solicitarile extraordinare pe care le poate suferi constructia; control riguros al executiei; supraveghere atenta a comportarii pe intreaga durata de viata a lucrarii; executarea periodica a lucrarilor de intretinere, reparatii sau reabilitare necesare. Indiferent de masurile luate, riscul nu poate fi niciodata anulat. La baraje se impune realizarea unui sistem de alarmare care, in cazul unei situatii de pericol iminent, sa conduca la evacuarea in timp a populatiei din aval in afara zonei posibil a fi afectata. Din riscul total prezentat de o constructie cunoastem la un moment dat numai o parte corespunzatoare numarului de fenomene inregistrate si nivelul de dezvoltare a stiintelor ingineresti. Modificari ulterioare in sectorul amonte sau aval pot de asemenea sa antreneze schimbarea nivelului de risc prezentat de baraj. Din aceasta cauza este necesara o examinare periodica a nivelului de risc, in conformitate cu noile probabilitati de producere a fenomenelor, cu noile reglementari normative si cu noile metode de analiza a comportarii. In cazul in care in urma examinarii rezulta un nivel de risc inacceptabil este necesar sa se prevada si sa se realizeze masurile de reabilitare corespunzatoare. Analiza cauzelor accidentelor produse la baraje, inregistrate pe plan mondial, a demonstrat ca de si este o cauza principala, dezvoltarea fenomenelor este determinata in general de o serie de conditii favorizante. Este deci necesar ca orice anomalie de comportare sa poata fi pusa in evidenta de sistemul de supraveghere si sa fie examinata cu responsabilitate, tinand seama de efectele pe care le poate avea in cazul unei solicitari seismice. Ca si pentru alte tipuri de constructii, principalul mijloc de analiza al comportarii barajelor este in prezent modelarea numerica. Utilitatea acestor modele de modelare necesita conoasterea unor parametri de comportare a materialelor, unii nedeterminati in cadrul studiilor efectuate la proiectare. De aici poate sa apara necesitea unor noi studii si in orice caz necesitatea unei 'tarari' a modelului, tinand seama de rezultatele observatiilor si masurilor efectuate pentru supravegherea lucrarii. Insasi supravegherea poate sa necesite imbunatatiri pentru a corespunde cerintelor impuse de metodele de analiza. Din cele aratate mai sus rezulta ca reexaminarea riscului prezentat de baraje este o operatie laborioasa si care poate sa antreneze importante fonduri. Este deci necesara o ierarhizare a lucrarilor dupa riscul prezentat si o esalonare judicioasa a expertizarii lor.

Posibilitatea aparitiei distrugerii unor baraje sau a altor lucrari hidrotehnice, a impus aplicarea unor masuri de realizare a sigurantei in exploatare inca din etapa de proiectareexecutie, astfel : introducerea in proiectele de executie a calculelor si planurilor de inundabilitate a zonelor din aval de baraje, evaluarea conditiilor de curgere si a debitelor evacuate in zonele de inundatie; asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in stabilitatea constructiilor, echiparea cu aparate de masura si control adecvate tipului de constructie; realizarea unui sistem corespunzator de avertizare - alarmare cu rolul de a anticipa fenomenele care pot conduce la distrugerea barajelor si de a asigura aplicarea masurilor de protectie in aval de baraj, in timp util; stabilirea masurilor de protectie si a modului de realizare a acestora; asigurarea formatiilor si materialelor necesare realizarii actiunilor de interventie pentru localizarea si inlaturarea urmarilor unei asemenea catastrofe; instruirea populatiei din localitatile in aval de baraje, asupra modului de realizare a masurilor de protectie si de respectare a regulilor de comportare stabilite pentru asemenea situatii.

Fig.1 Diagrama Fishbone cauze efecte

In tara noastra, functioneaza un sistem unitar de asigurare a masurilor de protectie si interventie, detinatorii de baraje importante avand obligatia de a aplica Instructiunile pentruintocmirea planurilor de avertizare - alarmare a localitatilor si obiectivelor socioeconomice situate in aval de lacurile de acumulare in caz de accident la baraj'.

Concentrarea pe cauzele esentialeAnaliza problemelor scoate in evidenta adesea multe cauze. O parte din aceste cauze influenteaza intr-o proportie semnificativa asupra producerii problemei dar sunt si cauze care au o influenta mica sau chiar nesemnificativa. Acest lucru rezulta in urma testarii cauzelor potentiale identificate cu ajutorul diagramei cauza-efect. Este o pierdere de timp si resurse sa incercam sa rezolvam toate cauzele posibile, iar rezultatul s-ar putea sa nu justifice efortul ; scopul procesului de imbunatatire este de a produce rezultate semnificative cu resurse limitate. Principiul Pareto spune ca sursele, cauzele unei probleme pot fi divizate in doua categorii : y y cauze vitale un numar de cauze care contribuie pentru cea mai mare parte a problemei ; cauze minore in numar foarte mare numarul mare de cauze ramase.

60 50 40

100%

80%

Defecte

60% 30 Erori de proiectare si constructie 20 10 0 Actiuni terosriste 40% Atacuri aeriene

Alunecari teren

Erori umane

Cutremure

Explozii

20%

0%

CauzeVital Few Useful Many Cumulative% Cut Off %[42]

Fig.2 Diagrama Paretto : Cauze Defect

Cumulative %

mbun t irea CALIT

II barajelor si a mediului inconjurator

Problema barajelor si riscurile existentei lor sunt o problema de mediu de natura antropica, omul fiind in majoritatea problemelor de mediu, cauza principala a acestora. Este o concluzie adevarata si cercetata de-a lungul timpului. Problemele de mediu au capatat importanta nationala si mondiala cu foarte putin timp in urma, cand efectele omului asupra ecosistemului si-au facut aparitia. Astfel se poate explica aparitia tarzie a legislatiei in acest domeniu, devenind o ramura importanta in aceasta directie. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice devine o problema foarte des intalnita astazi, avand in vedere importanta si riscurile pe care le implica o astfel de structura. Problema barajelor a fost luata in serios in urma frecventelor accidente care au avut loc in toata lumea de-a lungul timpului si datorita problemelor de mediu care apar in urma unui astfel de accident. Importanta pe care o acordam mediului in acest moment a crescut exponential cu aparitia problemelor si a efectelor pe care acestea il au asupra habitatelor. Realizarea acestor actiuni din motive de siguranta are caracter prioritar si se impune in toate situatiile in care starea unor instalatii componente ar putea conduce la avarii grave, avand drept consecinta pagube umane si materiale. Este mai ales cazul barajelor si a echipamentelor acestora. Cele mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri, avarii in mediul stancos de fundare, dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare, ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului, deversari de apa din lac peste coronament, distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei, fisuri si crapaturi in masiv. Necesitatea reabilitarii prin sisteme de monitorizare, urmarire si control al unui baraj devine iminenta in situatia in care starea echipamentelor unei amenajari hidroelectrice conduce la o indisponibilitate majora de timp sau de capacitatea de productie, prin urmare la pierderi financiare insemnate, avand ca scop atat eliminarea riscului unei avarii iminente atat pentru populatie cat si pentru mediu, precum si prelungirea duratei de viata a obiectivului prin reconstituirea sau imbunatatirea performantelor initiale. Constructia barajelor si riscurile pe care le implica o astfel de structura sunt probleme determinate de probleme antropice, care pot avea urmari devastatoare. Aici putem include: alunecarile de teren, inundatiile, seismicitatea. Necesitatea amplasarii unor astfel de structuri hidrotehnice in zone populate si puternic industrializate, creste riscul aparitiei unor pagube de orice natura in zona respectiva. Exista multe probleme de mediu care apar inca de la umplerea lacului de acumulare cum ar fi : inundarea unor terenuri agricole, sau paduri, disparitia unor specii de plante si animale, datorita modificarii proprietatilor chimice ale apelor, temperaturii acesteia, avand in vedere existenta anumitor specii de animale si plante acvatice sensibile la schimbari usoare ale acestor proprietati. Multe specii de pesti sunt afectate de astfel de schimbari, in special cele care depind de schimbari mici de temperatura si de calitatea apei. Mai apare problema schimbarii hidrologiei raului si modificarea fluctuatiei sezoniere. O alta problema este degradarea calitatii apei, astfel ca prin micsorarea fluxului poate creste salinitatea ceea ce o face neutilizabila in agricultura. Este intrerupt aportul de sedimente in lungul raului, acest lucru afecteaza morfologia albiei, teraselor raului si are impact asupra ecosistemelor adiacente. Depozitarea de sedimente in interiorul lacului de acumulare reduce capacitatea barajului si acolo exista pericolul de acumulare a materialelor toxice, ceea ce duce de asemenea la disparitii de specii de plante si animale acvatice si nu numai. Astfel problemele de mediu pot aparea simultan cu deteriorarea structurii sau in urma producerii dezastrului, cand cantitatea de apa poate inunda diverse depozite de substante chimice, sau poate afecta infrastructura unor localitati. In aceste cazuri exista riscul producerii unor dezastre, prin pierderea de vieti omenesti, prin poluarea apelor subterane sau de suprafata, a solului, prin aparitia unor boli in randul populatiei existente in zona, datorita lipsei apei potabile. Distrugerile materiale sunt de asemenea importante, aceste fenomene duc adesea la disparitia de pe suprafata pamantului a unor localitati.

Aceasta problema de mediu nu este foarte mediatizata astazi, dar cred ca merita o oarecare importanta, mai ales ca, cel putin in tara noastra aceste tipuri de structuri hidrotehnice sunt destul de vechi si problemele care pot aparea nu sunt de neglijat. Ceea ce este important pentru comunitate, dupa parerea mea, este cunoasterea acestor riscuri, constientizarea lor si dorinta de a pastra in conditii bune mediul, in ciuda explorarii si industrializarii. Oricare dintre noi, locuitorii acestei planete, suntem obligati prin existenta noastra sa conservam si sa imbunatatim conditiile NOASTRE de viata.

Evaluarea alternativelor

1. Reabilitarea si monitorizarea unor structuri hidrotehnice CONDI II OBLIGATORII PENTRU SISTEMUL DE MONITORIZARE

Nu exist nici o reglementare care s stabileasc num rul de instrumente de monitorizare care trebuie instalate. Acest num r variaz in func ie de tipul barajului i dimensiunile lui, modul de construc ie, vrsta i condi iile specifice ale amplasamentului, n particular cele privind terenul de fundare. Concep ia sistemului de monitorizare trebuie s ia n considera ie c structura i funda ia constituie un sistem unitar dar aparatura trebuie s nregistreze distinct comportarea fiec rui subsistem. Aprecierea comport rii unui baraj se bazeaz n mare m sur pe interpretarea datelor furnizate de sistemul de monitorizare. Operatorul UCC (urmarire,control si calitate ) are obliga ia s se asigure c citirile la aparatura de monitorizare sunt corecte, plauzibile si s le valideze. Inginerul responsabil UCC este primul care are obliga ia s interpreteze citirile dac este posibil on line i s verifice dac comportarea barajului se nscrie n limitele normale. In caz contrar, n func ie de gravitatea situa iei trebuie activate procedurile specifice pentru depistarea cauzelor eventual cu implicarea unor exper i. In Romnia n conformitate cu Legea siguran ei barajelor (nr. 466/2001) activitatea de UCC se organizeaz pe trei niveluri: nivelul I se desf oar la baraj i const din observa ii vizuale, m sur tori la aparatele de m sur , prelucrarea i interpretarea primar a rezultatelor cu verificarea dep irii unor criterii de avertizare, realizate de personalul de exploatare cu sarcini specifice; nivelul II cuprinde sinteza periodic a observa iilor vizuale i a m sur torilor efectuate la nivelul I, ct i a inspec iilor anuale, cu interpretarea acestora din punct de vedere al siguran ei barajului; aceast sintez este realizat prin grija de in torului, de c tre speciali ti care ntocmesc rapoarte sintetice anuale;

nivelul III este reprezentat de analiza i avizarea rapoartelor de sintez anuale, realizat de c tre o comisie de urm rire a comport rii n timp a barajelor. Eficien a supravegherii n cadrul managementului siguran ei barajului este dat n primul rnd de activitatea de la nivelul I de organizare. Analiza efectuat la acest nivel trebuie s fie sigur , rapid i u or de aplicat de c tre personal cu o preg tire medie. De aceea solu ia adoptat n mod obi nuit este compara ia direct a rezultatelor m sur torilor efectuate cu valori critice. Riscul prezentat de lucr rile de acumulare este multiplu (hidrologic, seismic, structural etc.) iar valorile parametrilor urm ri i prin m sur tori n cadrul supravegherii depind n general de mai mul i factori exteriori (nivel n lac, temperaturi etc.). Ca urmare, domeniul normal pentru un parametru de r spuns definitoriu pentru siguran nu poate fi 26 caracterizat dect cel mult prin valori care depind la rndul lor de factorii exteriori. Din aceast cauz s-a introdus no iunea de criteriu de avertizare care corespunde mai bine cu caracterul complex al fenomenelor ce contribuie la sporirea riscului. Barajele aflate n exploatare pot s func ioneze n situa ie normal sau n situa ie excep ional . Situa ia normal se caracterizeaz prin valori normale ale solicit rilor exterioare (niveluri n lac, debite afluente sau defluente, temperaturi etc.), prin corecta func ionare a elementelor componente ale amenaj rii i printr-un r spuns al construc iei la solicit ri corespunz tor celui prognozat. Nesatisfacerea oric reia dintre aceste condi ii conduce la intrarea n situa ie excep ional ( NP 087/03). n cadrul situa iei excep ionale se disting mai multe trepte, func ie de gravitatea abaterii de la situa ia normal i de gradul de risc rezultat din aceasta: starea de aten ie reprezint simpla abaterea de la parametrii normali de func ionare, f r existen a unui pericol pentru siguran a lucr rii; starea de alert este declan at la sesizarea unor fenomene a c ror evolu ie ar putea s conduc la un pericol pentru zona aval a acumul rii; starea de alarm este declan at de necesitatea de evacuare a unor debite ce provoac inundarea unor zone din aval i/sau de un pericol iminent de avariere sau chiar de rupere a barajului. Criteriile de avertizare, care delimiteaz situa iile i st rile de func ionare a barajului, afectnd direct i modul de desf urare a activit ii de supraveghere, sunt stabilite n ideea aplic rii lor imediate, f r a mai a tepta rezultatele unor analize suplimentare. Ele sunt precizate n proiectul de urm rire a comport rii construc iei (UCC) care face parte din regulamentul de exploatare. Criteriile de avertizare se stabilesc la proiectarea lucr rii, n cadrul proiectului de supraveghere. Ele se actualizeaz n cadrul fiec rei documenta ii de analiz a comport rii construc iei (documenta ii periodice sau analize speciale, determinate de evenimente deosebite), de asemenea ori de cte ori apar modific ri de regim de exploatare.

Masuri de reducere a celor mai frecvente accidente care pot aparea in cazul unui baraj sunt: deschiderea rosturilor dintre platouri, avarii in mediul stancos de fundare, dislocari si alunecari de versanti pe baraj sau in lacul de acumulare, ceea ce implica de asemenea deteriorarea partii superioare a barajului, deversari de apa din lac peste coronament, distrugeri si blocari ale evacuatorilor sau instalatiilor de captare a apei, fisuri si crapaturi in masiv Masuri de monitorizare a calita ii apei Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor rezida din faptul ca acesta pune in evidenta permanent stadiul calitatii resurselor de apa; pe baza datelor privind acest stadiu, se adopta strategia de protectie eficienta a calitatii acestor resurse. Tinand seama de cerintele prevazute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE in domeniul apei si celelalte Directive UE , sistemul national de monitorizare a apelor cuprinde doua tipuri de monitoring. Se realizeaz astfel un monitoring de supraveghere avnd rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap din cadrul bazinelor hidrografice, i un monitoringul opera ional pentru corpurile de ap ce au riscul s nu ndeplineasc obiectivele de protec ie a apelor. Sistemul de monitoring calitativ a apelor in cadrul D.A.Prut este reprezentat de 4 subsisteme : subsistemul ape curgatoare de suprafata subsistemul lacuri subsistemul ape subterane subsistemul ape uzate (surse de poluare) Sunt identificate urmatoarele medii de investigare: Apa Materiile in suspensie Sedimentele Biota

Re eaua pentru sistemul de monitoring a apelor de suprafata curg toare cuprinde : reteua de monitoring in flux rapid zilnic si saptamanal; reteua de monitoring de fond sectiuni de referinta corespund acelor amplasamente la care influenta antropica este sub 10%. reteaua de monitoring pentru punctele de captare a apei potabile sectiuni de potabilizare sunt acele sectiuni de unde unitatile de gospodarie comunala capteaza apa de suprafata in vederea tratarii si distributiei acesteia catre populatie si industrie. reteua de monitoring a raurilor de granita protocol cu Ucraina si Republica Moldova reteua de monitoring de supraveghere frecventa trimestriala; reteua de monitoring operational frecventa lunara. In cadrul subsistemului ape uzate, sunt monitorizate toate sursele de poluare cu evacuare direct n receptor natural (se urm resc : volumele evacuate, cantitatile de nocivitati , situatia

functionarii statiilor de epurare, alte impuneri cuprinse n aurtoriza ia de gospod rire a apelor). Corpurile de ap desemnate capt rilor pentru producerea de ap potabil (ap brut ) sunt supuse unui monitoring suplimentar, conform Legii Apelor nr. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004 , n vederea asigur rii condi iilor de potabilizare n conformitate cu NTPA 013/2002. Calitatea apelor se stabile te prin determinarea unui complex de indicatori , specifici fiecarui subsistem si mediu de investigare in parte: indicatori fizico-chimici, inclusiv substantele prioritare / prioritar periculoase indicatori biologici indicatori bacteriologici. Pn n prezent caracterizarea st rii chimice i ecologice a apelor de suprafa s-a bazat n principal doar pe analiza mediilor de investigare APA i BIOTA. In conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107 modificate i completate prin Legea 310/2004, a Directivei Cadru 60/2000 i a celorlalte directive din domeniul apei, a fost necesar extinderea abord rii mediului ap ( i prin monitorizarea substan elor prioritare / prioritar periculoase) i a mediului biot (prin monitorizarea de noi componente) i de asemenea introducerea unor noi medii de investigare MATERII IN SUSPENSIE (pentru ape curgatoare de suprafata) i SEDIMENTE (pentru acumul ri). Monitoringul substan elor prioritare/prioritar periculoase Avnd n vedere armonizarea legislatiei romne ti n domeniul apei cu Directivele europene, este necesar aplicarea de m suri corespunz toare pentru eliminarea polu rii apei cusubstan e prioritare / prioritar periculoase, substan e care sunt incluse n Lista I i II a Directivei 76/464/CEE . Aceast directiv a fost transpus n legisla ia romneasc prin H.G. 118/2002, H.G. 188/2002. Se impune monitorizarea substan ele prioritare / prioritar periculoase n toate subsistemele i mediile de investigare , avnd n vedere riscul fa de mediul acvatic i de s n tatea uman . Biroul G.P.C.A urm re te derularea i aplicarea programului de monitorizare a substan elor prioritare / prioritar periculoase evacuate n mediul acvatic, monitoriznd att efluen ii evacua i de agen ii economici ct i cursurile de ap n care sunt deversate, dac se ncadreaz n limitele legale. La nivelul spa iului hidrografic a fost ntocmit un inventar al folosin elor care evacueaz substan e prioritare/prioritar periculoase i respectiv un plan de m suri care vizeaz reducerea i ndep rtarea acestor substan e din apele uzate. De asemenea, s-au solicitat agen ilor economici informa ii referitoare la toate substan ele relevante, folosite ca materii principale, intermediare sau secundare pe tot fluxul tehnologic, produse finite sau subproduse, cu specificarea cantit ilor respective, pentru toate instala iile din incinta unei unit i industriale care evacueaz ape uzate att n receptori naturali ct i n re elele de canalizare. Unit ile economice care folosesc i deverseaz ape uzate nc rcate i cu substan e prioritare / prioritar periculoase conform Legii Apelor nr. 310 /2004 , H.G. 118/2002 i a Directivei nr. 76/464/EEC i Directivele fiice, au fost obligate s ntreprind m suri i lucr ri pentru diminuarea i n final stoparea acestor substan e din apele uzate. Astfel, la ntocmirea i

negocierea Programelor de etapizare (de impartire), se vor stipula m suri i lucr ri a c ror realizare va conduce la ndep rtarea din apele uzate a substan elor prioritare/prioritar periculoase. De asemenea, programele de etapizare vor cuprinde ca m sur i monitorizarea permanent a substan elor prioritare/prioritar periculoase din apele uzate evacuate. Orice evacuare de ape uzate efectuat n apele de suprafa sau re eaua de canalizare or eneasc i susceptibil s con in una din aceste substan e va fi supus la o autorizare prealabil . De asemenea s-a impus automonitoringul pentru to i ace ti utilizatorii de ap n vederea cunoa terii n orice moment a cantit ilor de substan e evacuate. Pentru utilizatorii de ap care evacueaz sau sunt susceptibli de a evacua substan e prioritare/prioritar periculoase (func ie de profilul de activitate), D.A. prin laboratorul s u de calitatea apei, efectueaz , n limita posibilit ii tehnice de care dispune, o serie de analize, n special pentru metale grele. Lunar se ntocme te Buletinul de Calitate a Apelor, care prezint sintetic starea calit ii apelor de suprafa , subterane, a apelor de suprafa destinate capt rilor pentru producerea de ap potabil i situa ia principalelor surse de poluare din spa iul hidrografic.

Fig. 3 Activitatea de monitoring cantitativ

Planificarea procesului de mbunat ire a calit ii pentru alternative care a rezultat din evaluare pentru compensarea, diminuarea sau anularea efectelor principalelor cauze: Erori de proiectare Erori umane Cutremure n domeniul barajelor cauzele principale ale ced rilor au fost eforturile excesive sau instabilitatea funda iei sau umerilor barajelor. Cele mai multe incidente i ced ri care s-au produs n timpul construc iei au fost o consecin a uneia sau mai multora din urm toarele cauze: erori de proiectare; defec iuni de construc ie; deviere provizorie subdimensionat sau viitur mai mare dect cea considerat ; ntrzieri neprev zute n realizarea construc iei. Erorile de proiectare provin cel mai des din folosirea inadecvat a unor programe de calcul de c tre ingineri lipsi i de experien sau care nu au cuno tin e suficiente asupra metodelor de calcul utilizate. Erori serioase pot de asemenea s apar din cauza unor insuficiente investiga ii pe teren sau teste de laborator, sau din cauza interpret rii eronate a rezultatelor lor. Ipoteze de proiectare bazate pe estim ri incorecte ale propriet ilor materialelor din ansamblul unitar baraj-funda ie pot conduce u or la consecin e grave. O leg tur permanent ntre organiza ia de construc ie i echipa de proiectare este de importan esen ial pentru adaptarea proiectului cu condi iile noi ap rute pe durata execu iei i evitarea unor consecin e poten ial grave. Cele mai dese defec iuni de construc ie se produc din cauza unor lucr ri de calitate nesatisf c toare, insuficient supravegheate. Lucr rile de execu ie specifice barajelor impun o anumit experien a constructorului n asemenea lucr ri, care poate lipsi n rile unde construc ia de baraje se afl la nceput. Viiturile ap rute n timpul execu iei barajelor au fost cauza direct sau indirect la numeroase incidente sau ced ri. Problema viiturii de dimensionare pentru lucr rile de deviere provizorie trebuie rezolvat pe baze tehnico-economice, punnd n balan costurile suplimentare necesitate de o asigurare mai ridicat mpotriva inund rii incintei lucr rilor, n raport cu pagubele produse de asemenea inunda ii. Respectarea cu stricte e de c tre constructor a graficului calendaristic de execu ie care ine cont de varia iile sezonale ale fenomenelor naturale - perioade de secet , perioade bogate n precipita ii etc. - este de importan maxim pentru reducerea riscului de producere de incidente sau ced ri din cauza viiturilor.

Procesele desfasurate in Implementarea Sistemului de Management al Calitati Abordarea bazata pe proces reprezinta identificarea si managementul sistematic al proceselor activitatilor, utilizate in cadrul unei organizatii si, in special, interactiunile dintre astfel de procese. ISO 9001:2000 promoveaza ca metoda de conducere a unei organizatii, abordarea bazata pe proces intrucat, din practica, s-a constatat ca o organizatie, privita ca o suma de procese, functioneaza eficace daca fiecare proces este eficace, iar corelarea intre procese este optima si tinuta sub control. In cazul societatii modelul de sistem de management al calitatii bazat pe proces este personalizat pe furnizare de servicii.

Fig.4 Imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii Activitati cu valoare adaugata Informatii

Principalele procese desfasurate pentru prestarea de servicii si realizarea obligatiilor si raspunderilor, ce ii revin in gestionarea si exploatarea resurselor de apa, se pot grupa in: 1. Procese de management Analiza managementului procesul de analiza a Sistemului de Management Integrat este un proces complex de analiza, in urma caruia sunt luate masuri / decizii ale managementului / actiuni preventive, pentru imbunatatirea continua a SMC, proces documentat in procedura de lucru Analiza managementului. Elaborarea deciziilor procesul de initiere, elaborare si emitere a DECIZIILOR, in vederea realizarii acestora intr-un sistem unitar, precum si modul de monitorizare a acestora din punct de vedere a trasabilitatii in timp si respectiv punerea in aplicare a prevederilor acestora. Se aplica in procesul de elaborare a deciziilor de organizare, tehnice, comerciale, resurse umane, financiar-contabile, constituire comisii, etc. - in cadrul societatii, fiind aplicabila la nivelul tuturor compartimentelor functionale. Intocmirea planului de activitate al societatii - are drept scop ntocmirea Planului Annual de Activitate al societatii pentru anul urm tor ob inerea unei imagini sintetice asupra tuturor activit ilor i preocup rilor din cadrul organiza iei. Realizarea B.V.C. al societatii - are drept scop elaborarea si urmarirea Bugetului de Venituri si Cheltuieli anual ca instrument de planificare financiara. Procesul constituie componenta a procesului de bugetare al administratiei. 2. Procese de asigurare a resurselor Recrutarea si selectia personalului - Stabileste modul de operare n procesele de recrutare i selec ie a personalulu in una din urm toarele situa ii: - titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa sa; - titularul postului p r se te postul/unitatea la ini iativa administratiei; - apari ia unui nou post n structura organizatoric a administratiei; - restructurarea organizatoric a unui compartiment func ional, ce are ca rezultat un num r mai mare de posturi dect num rul de personal ocupat. Instruirea - are ca scop mentinerea unui nivel corespunzator al cunostintelor profesionale si de asigurarea calitatii pentru personalul angajat si este planificat prin Programul de formare formala/non-formala a personalului. Realizarea si controlul programului anual defalcat pe principalele activitati: - asigurare resurse de apa; - administrare lucrari hidrotehnice; - intocmire planuri de management bazinale. Realizarea si controlul obiectivelor de investitii stabileste modul in care se deruleaza si

se tine sub control realizarea obiectivelor de investitii si se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti. Contractarea lucrarilor procesul stabileste modul in care se face contractarea lucrarilor interne, cat si a comenzilor catre terti. Intocmirea documentatiei pentru obtinerea de finantare externa stabileste modul in care se deruleaza si se tine sub control procesul de solicitare si obtinere a fondurilor de finantare externa in vederea modernizarii si/sau retehnologizarii unor obiective gestionate de catre societate. Se aplica tuturor obiectivelor de investitii realizate pentru societate de catre terti, cu fonduri obtinute prin finantare externa. Evidenta mijloacelor fixe - scopul este acela de a reda modul n care se nregistreaz i se ine eviden a mijloacelor fixe din cadrul organizatiei. Acest proces se aplic tuturor compartimentelor din cadrul firmei, care sunt dotate cu utilaje, mobilier, aparatur de lucru i de verificare ce intr n categoria de mijloc fix. Inventarierea patrimoniului organizatiei scopul este acela de a prezenta totalitatea opera iunilor necesare organiz rii i efectu rii inventarierii patrimoniului organizatiei. Inventarierea patrimoniului urm re te stabilirea situa iei reale a ntregului patrimoniu al organizatiei precum i bunurile de inute cu orice titlu, apar innd altor persoane juridice sau fizice, n vederea ntocmirii bilan ului contabil care trebuie s asigure o imagine fidel i complet a patrimoniului, a situa iei financiare i a rezultatelor ob inute. Intretinerea parcului auto defineste modul in care se realizeaza actiunile preventive in vederea evitarii defectiunilor accidentale a autoturismelor si autovehiculelor, cu scopul de mentinere a acestora in buna stare de functionare, finalitatea fiind asigurarea capacitatii de transport necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor si proceselor din cadrul organizatiei. Mentenanta echipamentelor din dotare procesul descrie responsabilitatile, autoritatea si mecanismele prin care se urmareste comportarea echipamentelor si utilajelor din cadrul organizatiei, cu exceptia mijloacelor de transport si autoutilajelor, in timpul exploatarii pentru : o Identificarea si semnalarea oricarei abateri de la parametrii de functionare proiectati ai utilajului; o Inspectia si analiza tehnica a starii utilajului, stabilirea masurilor operative pentru revenirea la o functionare normala; o Elaborarea planului de revizii si reparatii anual si urmarirea relizarii acestuia. Procedura se aplica tuturor echipamentelor si utilajelor din dotarea societatii, cu exceptia mijloacelor de transport si a utilajelor auto. Asigurarea su mentinerea structuirii informatice procesul descrie responsabilit ile, autorit ile i mecanismele in vederea conducerii i controlului activit ilor de service, repara ii i inspec ii ale echipamentelor de calcul. Asigurarea resurselor financiare pentru sustinerea activitatilor proprii.

Nr. Crt

1.

Cauze ( cu ponderea cea mai mare) erori de proiectare

Solutia/Actiunea corectiva

Resurse necesare

Responsabil

Termen

Stadiul de realizare % (eficacitate) 25% 50%

- reinnoire versiune program; - curs de specializare in proiectare -solutii mecanizate -Protejarea executiei cu ajutorul gabioanelor,fascinelor, impaduririlor -controlul TNT

2. 3. 4.

erori umane cutremure alunecari de teren explozii

- software de proiectare; - resurse umane - utilaje -materiale

- proiectant; - department personal - atelier auto -RTE (responsabil tehnic cu executia) - pirotehnisti

- 6 luni; - 3 luni.

- 2luni 1 an

75% 40%

5.

-

-

-

Bibliografie : 1. http://www.scritube.com/tehnica-mecanica/ACCIDENTE-LA-CONSTRUCTII-HIDRO43143.php 2. http://www.mdrl.ro/_documente/constructii/reglementari_tehnice/GhidAMC-Faza1.pdf 3. Priscu, R. ,Popovici, A. ,Stematiu, D. , Stere, C-tin. Ingineria Seismica a marilor baraje , EdituraAcademiei Republicii Socialiste Romania.