Prof. Temelie MadalinaLiceul Teoretic ,, Duiliu Zamfirescu”, OdobestiProiect de lecţieData: 13 aprilie 2010Clasa: a IX-a AObiectul :Limba şi literatura românăTitlul lecţiei: Aventura, calatorieTipul lecţiei: de recapitulare si sistematizare Durata: 50 min.Competenţe generale:•Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite situaţii de comunicare;•Argumentareascrisă şi orală a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.Competenţe specifice:1.3 exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate2.3 compararea ideilor şi atitudinilor diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme3.3 argumentarea unui punct de vedere privind textele studiateObiective operaţionale:La finalul lecţiei, elevii vor putea:1.să definească textul fictional si nonfictional2.să identifice tema calatoriei în textele literare si nonliterare studiate sau în textele din bibliografia suplimentară;1

3.sa realizeze campul semantic al calatoriei4.sa identifice si sa compare cele doua tipuri de calatorii intalnite in textele literare studiate5.sa precizeze etapele, scopul, valorile cultivate prin calatorie6.să formuleze recomandări bibliografice folosind în mod creativ propria experienţă de lectură;7.să evidenţieze idei şi atitudini diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme în texte diferite, de către autori diferiţi;8.să susţină un punct de vedere argumentat în legătură cu problematica abordată.Resurse materiale: material bibliografic, volume de proză, fisele de lectura ale elevilor, fise de lucru, fise cu citateResurse procedurale:convenţia euristică; problematizarea; explicaţia; asaltul de idei; schematizarea; exerciţiul; activitatea individuală şi cea pe grupe de elevi,metoda ciorchinelui, metoda cubului, metoda diagramelor Wenn.Metode de evaluare: valorificarea răspunsurilor elevilor în discuţie, feedback dat elevilor, nota;Bibliografie:1 . A l i n a P a m f i l ,Limba şi literatură română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 20062 . I o a n C e r g h i t ,

Metode de învăţământ,Polirom, Iaşi, 2006 (p.253 – 258 – Metoda proiectelor )3 .Pa r f ene Cons t an t i n ,Metodica studierii limbii si literaturii romăne in scoală, Ed. Polirom, 19994.Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a IX-a, coordonator Adrian Costache:, Editura All, 2004;5 .Vas i l e A lec sand r i ,Balta Alba, Ed. Recif, 19962SCENARIUL DIDACTICEtapelelectiei/TimpS e c v e n t e d e c o n t i n u t A c t i v i t a t i d e i n v a t a r e Strategii didacticeEvaluareFormede org. aînvăţăriiResursematerialeResurse proceduraleMomentorganizatoric1 min.Salutul, verificarea prezenţei elevilor,scurtă conversaţieF r o n t a l C a t a l o g u l C o n v e r s a ţ i e euristica1.Evocare15 min.Verificarea calitativă(prinsonda j ) a t eme i pe ca r e e l ev i i auavu t -o de r e zo lva t pen t ru aca să , profesorul făcând observaţii şia p r e c i e r i d u p ă c a z , a n t r e n â n d î n t r e a g a c l a s ă î n d i s c u t a r e a exe rc i ţ i i l o r p ropuse . P ro fe so ru l intervine, corectând dacă este cazul şiadăugând noi informaţii.S e r e a c t u a l i z e a z ă t i t l u l unităţii tematice studiate – Aventura, calatorie.Se noteaza pe tabla titlurileoperelor studiate care au ca temacalatoria:,, Balta Alba”-Vasile Alecsandri,,Fratii Jderi”-M. Sadoveanu,, Metropole, Paris”-L.Rebreanu,,Jurnal, Paris” -L.RebreanuDefiniţia textului fictional si nonfictionalSe defineste calatoria si se realizeaza unciorchine (Anexa 1)FrontalF r o n t a l T a b l a ConversaţieeuristicaMetodaciorchinelui.BrainstormingExpunereoralaSeconsemneaza pe tablaraspunsurile primite pentruevaluareaulterioara aacestora3

C a l a t o r i a – t e m a p r i n excelenta romanticaCalatoria - dorinta de a rataci pe taramuri necunoscute; tentatiaexoticuluiversusC a l a t o r i a – d r u m s p r e m a t u r i z a r e ; o p a r t e a educatiei.Se prezinta tema calatoriei in literaturaromana facandu-se referire la texte literarestudiate si din bibliografia suplimentara:- D i n i c u G o l e s c u ,Insemnare acalatorieimele,1826-primulmemorial de calatorie- A l e c u R u s s o ,Piatra teiului- G r i g o r e A l e x a n d r e s c u ,Memorialul de calatorie- D i m i t r i e B o l i n t i n e a n u ,Calatorii in Moldova- N . F i l i m o n ,

Escursiuni in Germania Meridionala- V . A l e c s a n d r i ,Calatorie in Africa; Jurnal de calatorie in Italia,etcSe prezinta comparativ calatoria tanaruluifrancez din ,, Balta Alba” de V. Alecsandri sic ea a l u i I onu t Jde r d in , , F r a t i i Jde r i ” , M.Sadoveanu, vol. I.Se realizeaza legaturi cu alte opere bildungsroman: ,, Baltagul”, M.Sadoveanu; ,, EnigmaOtiliei”, G. Calinescu; ,, Povestea lui HarapAlb”, I.Creanga etc.( Matrice semanticaintertextuala – Anexa 2)FrontalFrontalManualulsi fisele delecturaFisele delecturaConversaţiaeuristicăConversaţiaeuristicăObservareasistematicaChestionareorala2.Constituireasensului25 min.Aventura, calatoria – tema centralaa textelor studiate•Cine calatoreste?•De ce calatoreste?•Cu cine?•Unde?•Cand?Se imparte clasa in sase grupe si fiecaregrupa va primi cate o sarcina. Vor avea catimp de lucru 15 minute.Rezultatul activităţii lor va fi sintetizat deliderul grupei (raportorul grupei) care vaexpune apoi oral, in fata clasei rezultatul obtinut, acesta fiind notat pe tabla si in caieteFrontal, pe grupeF i s e d e lucruProblemati-zareaMetodacubuluiExpunere siargumentareorala4

•Cum?•Ce urmari are calatoria?de ceilalti colegi. Elevii sunt anunţaţi de laînceput că va câştiga echipa ce va oferir ă s p u s u r i l e c e l e m a i c o m p l e t e ş i argumentate.(Anexa 3)F r o n t a l T a b l a C o n v e r s a ţ i a euristicăReflecţie9 min.Concluzia:Ca la to r i a - m i j l oc specific de cunoastereCalatoria ieri/vs./ azi(asemanari sideosebiri)Cu ce v-ati imbogatit dupa aceastalectie?Tema:, , Adeva ra t a c a l a to r i e a cunoasterii nu consta in cautarea denoi tinuturi, ci in a avea ochi noi” – Marcel ProustCa l a to r i a – f a r a un p l an p r e s t ab i l i t , s e realizeaza sub impulsul fanteziei, al tentatieispre necunoscut, spre aventura; din dorintade evadare intr-un timp si spatiu nemarginit.F o r m a d e c u n o a s t e r e a r e a l i t a t i l o r s i civilizatiilor altor tari, de autocunoastere.Trecere de la o varsta la alta, de la inocental a e x p e r i e n t a t r a i t a , d e

l a c o p i l a r i e l a maturitate.Elevii vor compara calatoria de azi cu cea deieri .Se constata ca scopul este acelasi, numaica azi beneficiem de rapiditatea mijloacelor de transport, timpul fiind un castig Nasterea dorintei de a calatori, de a trai noiexperiente, de a depasi limitele proprii careau drept consecinta dezvoltarea personalaInlaturarea sedentarismului, inlocuireatelevizorului si a calculatorului cu plimbarea,calatoria, excursia.FrontalIndividualManualulsi fisele delecturaExpunereExercitii deformulare a propriilor opiniiObservareasistematica5

of 5

Leave a Comment

Submit

Characters: 400

SubmitCharacters: ...

pda9a

Download or Print153 ReadsInfo and RatingCategory: Uncategorized.Rating:Upload Date: 04/25/2012Copyright: Attribution Non-commercialTags: This document has no tags. Flag document for inapproriate content

Uploaded byAndrei SabinaFollow Download

Embed Doc Copy Link Add To Collection Comments Readcast Share

×Share on Scribd: Readcast

SearchTIP Press Ctrl-F⌘F to quickly search anywhere in the document.

SearchSearch History: Searching...Result 00 of 0000 results for result for p. More From This UserRelated Documents

More From This User

5 p.

pda9a

1 p.

Test Mar A

33 p.

Povestea lui Harap

E t a p a T i m p u l C o n ţ i n ut u l a c t i v i t ă ţ i i e l e v i l o r E v a l u a r e a1. Captareaatenţiei și anunţareaobiectivuluilecţiei. 5 ’ C o n s t r u i e s c u n c î m p a s o c i a t i v , p o r n i n d de la cuvîntul cerere.Alternativ:interviu individual a doi elevi, în baza chestionarului de la exerciţiul 1, p. 156. Alternativ: doi elevi își prezintă tema de casă (ex. 2 sau 2.1., p. 157, la alegere). Examinarea produsuluifnal, comentarii.2. Reactualizareastructurilor învăţate anterior.10’ (7+3) Rezolvă, în grupuri de cîte 4- 5, ex. 1 și 2 (SAPERE AUDE), p. 157. Afșează textele întocmite.Unul stă, ceilalţi circulă. 3. Prezentarea materialului- s t imu l . 5 ’ C i t e s c e p i g r a m a a f ș a t ă / s c r i s ă î n prealabil la tablă: Cerere în căsătorieAm bani, o vilă cu piscină,Buticuri, trei apartamente, Un „Volvo” nou pe motorină... Mi-ajung aceste sentimente. Eugen AlbuDiscuţie liberădespre alte situaţii în care se ac cereriorale.4. Dirijareaînvăţării. 1 0 ’ I n d i v i d u a l , r e z o l v ă e x e r c i ţ i u l 4 , p . 1 5 7 . E v a l u a r e r e c i p r o c ă î n tehnica Schimbă perechea! 5. Obţinereaper ormanţei. 5 ’ F r o n t a l , s e a c u m u l e a z ă l a t a b l ă o r m u l e l e pentru rezolvarea ex. 3, p. 157. Feedback imediat direct.6. Evaluareaper ormanţei. 7 ’ R e v i n l a o i l e c u t e x t e l e a f ș a t e î n t e h n i c aUnul stă, ceilalţi circulă.Corectează inadvertenţele.Prezintă oile cu variantele fnale pro esorului. Pro esorul va evalua ulterior textele produse și vao eri note grupurilor.7. Intensifcarearetenţiei și a trans erului. 8. ema pentru acasă. 3 ’ N o t e a z ă t e m a p e n t r u a c a s ă : Exerciţiul 5, p. 157.

67G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăII. MODELUL-CADRULSDGC:Evocare – Realizare a sensului – Re lecţie – Extindere Modelul este cunoscut în învăţămîntul din Republica Moldova datorităproiectuluiLectură și scriere pentru dezvoltarea gîndirii critice, promovat din1999. Acest model „are o serie de avantaje greu de ignorat: menţine permanentmotivaţia pentru învăţare a elevilor, le activează operaţiile de gîndire într-o măsură sporită, le stimulează re lecţia și exprimarea liberă a propriilor opinii, acilitează gîndirea critică la di erite niveluri, creează o atmos eră mai destinsă delucru, în care ambii actori în comunicarea didactică bene iciază de cunoștinţele și creativitatea celuilalt.” [11, p. 59 ]Pro esorul care lucrează în baza cadrului de dezvoltare a gîndirii critice„vizualizează” mai lesne unitatea de învăţare și distribuie mai ușor timpul a ectat iecărei activităţi, deoarece știe cît timp ia lucrul în baza unei tehnici cunoscute elevilor. Evocareaeste etapa la care pro esorul captează atenţia, dar, mai ales, îi motiveazăpe elevi, le trezește interesul pentru subiectul nou sau activitatea preconizată; este acel segment de lecţie în care se actualizează cunoștinţele sau deprinderile deja ormate; în raport cu competenţele, acum e momentul ca elevii să se autoevaluezeprin indicatorii sau constituenţii competenţei vizate. Pro esorul poate recurge la variate modalităţi de a realiza evocarea, inclusiv prin veri icarea temei de casăsau rezolvarea unui exerciţiu din manual. Uneori evocarea înseamnă identi icarea (ridicarea la supra aţă sau activizarea) in ormaţiilor latente ( Acumulare, Gra iti,Secvenţe contradictorii, Clustering / Păienjeniș, Tabelul trăsăturilor semantice);deseori recurgem la evocare pentru a acumula idei (Brainstorming / Asalt deidei, Brainwriting, Scriere liberă / Freewriting, Gra icul T ), a contura un orizontde așteptare (Găsește cuvîntul-ţintă, Asocieri libere, Asocieri orţate, Bliţ, Reacţiacititorului, Pagina de jurnal ) sau a ixa reacţia la un stimul ( Jurnalul dublu,Cinquain, Discuţia ghidată, Citate, Linia valorii).Tehnici precumPresupunerea prin termeni, Lasă-mi mie ultimul cuvînt!, Jurnalul triplu, Argumente pe cartele,Comerţul cu o problemă

ocupă mai multe (două sau chiar trei) etape ale cadrului. Este important ca elevii să ie aduși la aceeași linie de start, chiar dacă ulterior vorparcurge distanţa cu viteză di erită. Realizareasensuluieste etapa la care elevii intră în contact cu materia nouă, asimilează in ormaţii sau procesează texte, elaborează strategii și planuri, construiesc înţelegerea conţinutului și își ormează deprinderile necesare. Elevul sea lă în aţa necesităţii de a descoperi date, in ormaţii, exemple, depunînd un e ortconsiderabil în monitorizarea propriei învăţări – alt el spus, acum el realmenteînvaţă singur. Dacă pro esorul poate să-l ajute în autoevaluarea propriilorcompetenţe, atunci aceste rezultate vor deveni mobilul care va acilita învăţarea.Majoritatea tehnicilor sînt aplicabile pentru etapa de realizare a sensului, însă se

68L i m b a ș i l i t e r a t u r a r o m â n ăva ace distincţie între algoritmul și materialul aceleiași tehnici aplicate la evocaresaulare lecţie. Vom delimita tehnicile utile pentru dezvoltarea competenţei de lectură ( SINELG, Mozaic, Revizuirea termenilor-cheie, Jurnalul dublu, Jurnalul triplu, Interogarea multiprocesuală, Mîna oarbă, Lectura ghidată, Lecturaîmpotrivă, Lectura intensivă, Lectură în perechi. Rezumate în perechi, Interviul întrei trepte, Comerţul cu o problemă, Predarea complementară, Presupunerea printermeni, În căutarea autorului), cele aplicate pentru dezvoltarea competenţei descriere (Cubul, Brainwriting, 6x3x5, 6 „De ce?”, 6 „Cum?”, Argument în patru pași,Scrierea liberă, Scrierea ghidată, Eu cercetez, Maratonul de scriere, Masa rotundă,Piramida naraţiunii, Fire alternative, Presupunerea prin termeni, Lasă-mi mieultimul cuvînt! ) și a competenţei de comunicare orală (Găsește pe cineva care...,Colţuri, Pînza discuţiei, Discuţia ghidată, Consultaţii în grup, Dezbateri, Turul galeriei, Cercul, Roata, Linia valorii, Intra-actul ș.a.), chiar dacă multe dintreele vizează activităţi conexe: lectură+scriere, scriere+discuţie, lectură+discuţie,discuţie+scriere etc .Re f l e c ţ i aeste cea mai importantă dintre etapele cadrului, deoarece permiterevenirea repetată la cunoștinţe și deprinderi, iar elevul poate stărui în ormarea unor competenţe pe care constată că nu le are. Nici una dintre tehnicile aplicabilepentru re lecţie nu aparţine categoric doar acestei etape, multe dintre ele sîntinterșanjabile cu evocareașirealizarea sensului,criteriul decisiv în alegerea modalităţii de lucru este ca – în cadrul unei ore – elevii să exerseze lectura,comunicarea orală și comunicarea scrisă. Re lecţia este acum în consonanţă cu

evocarea, dar vine la alt cerc al învăţării să con irme că materia pe care ţi- a prezentat- o pro esorul este vitală pentru ormarea ta intelectuală, a avut o relevanţă în dezvoltarea personalităţii tale.Extindereaeste etapa care va dura pînă la o nouă evocare sau pînă la o nouăprovocare, ce va extinde din nou cunoștinţele sau va dezvolta competenţele. Ea se aplică pentru conștientizarea procesului de învăţare, pentru metacogniţie. Orice oportunitate de a aplica cele învăţate, revenirea la argumente sau in ormaţiianterioare, noi interpretări sau producerea textelor proprii pot deveni activităţi din categoria extinderii. Experienţa noastră arată că o lecţie bine proiectată încadrul unităţii este cea a cărei extindere devine evocare pentru lecţia următoare, pînza competenţelor ţesîndu-se neîntrerupt pe o tramă educaţională sigură și t r a i n i că . Corelarea tehnicilor se va ace din două perspective clare:• ormele de lucru: individual, rontal, în perechi, în grup; • activitatea intelectuală (lectură, scriere, conversaţie / discuţie).

69G h i d d e i m p l e m e n t a r e a c u r r i c u l u m u l u i m o d e r n i z a t p e n t r u t r e a p t a l i c e a l ăExemplu de proiect didactic în baza acestui modelClasa a XI-aSubcompetenţele vizate:5.1. Respectarea normei limbii literare în orice text scris sau rostit.12.1. Susţinerea dialogurilor, dezbaterilor cu subiect intercultural.Subiectul / tema lecţiei:Axiologia romanului „Cel mai iubit dintre pămînteni” de Marin Preda.Resurse: Manualul (p. 218 ). Textul romanului.Comentarii: O condiţie prealabilă pentru des ășurarea acestei lecţii oconstituie lectura și îndelungata, pro unda analiză a romanului. În cazul în care pro esorul nu abordează acest text, modelul rămîne viabil pentrusinteză în baza altor romane.Demersul didactic E t a p a A c t i v i t a t e a p r o e s o r u l u i T i m p u l și resursele Activitatea elevilor Evocare Lasă-mi mie ultimul cuvînt! (Eseu realizat în bazaunui citat din ex. 5.)Are pe masă cele 6 citate dintema de casă.Alege o oaie și enunţă citatul de pe ea. Îi roagă să se anunţe pe eleviicare au scris în baza acestui citat (ei se vor abţine de la discuţie). 15’ ema de casă aelevilor. Participă la discutarea citatului.Cei care au ales de acasă

citatulrespectiv își citesc în fnaluldiscuţiei eseurile.Elevii concluzionează înlegătură cu calitatea eseurilor șipro unzimea abordării citatuluiales. Realizare a sensuluiConsultaţii în grup( Sarcină realizată înbaza ex. 3a.)Distribuie elevii în grupuri acîte 5-6.Dă instrucţiunile necesare.Indică limita de timp și orma de evaluare. rece pe la fecare grup, ca să se convingă că elevii auînţeles sarcina și lucrează.Răspunde la întrebări. 15’ Cîte un paharpentru pixuri, lafecare grup. extul romanului. Repartizaţi în grupuri, aleg un lider. Pun pixurile în pahar și discută, ără a nota.La semnalul liderului, fecare îșiia pixul și înscrie valorile în top.Elaborează împreună o listă a valorilor reprezentative pentruacest personaj.Re ecţie BingoExplică sarcina.Dirijează prezentările.Adresează întrebări și cereexplicaţii sau stimuleazădiscuţia dintre lideri.Pe tablă se ţine evidenţa cuvintelor din top și aocurenţei lor.Generalizeazăîn baza listei comune .15’Fiecare lider prezintă primul cuvînt din topul alcătuit degrupul său.Ceilalţi lideri spun, pe rînd,BINGO!, dacă au avut și eiaceeași valoare pe prima poziţie.Se discută după fecare cuvînt.Se procedează la el cu al doileacuvînt.ExtindereEseu. ema de casă: ex. 3.1. Elevii vor elabora texte pe care pro esorul le poate evalua cu notă sau, în baza lor, poate des ășura o lecţie- dezbatere, evaluînd nu atît competenţa de comunicare scrisă, cît pe cea de comunicare orală.

70L i m b a ș i l i t e r a t u r a r o m â n ăIII. Modelul Știu –Vreau să știu – Am învăţat

Modelul învăţării prin explorare și descoperire, redus uneori la o simplătehnică ce cuprinde cele trei etape ale cadrului, este aplicabil pentru orice subiectcunoscut elevilor. Cum în liceu nu există oarte multe subiecte absolut noi, ci doarnoţiuni și autori / texte necunoscute, am putea a irma că este un model universal oarte e icient în predarea limbii și literaturii. Tradiţional, evidenţa materieistudiate se ace într-un tabel cu trei coloane:Ș T I U V R E A U S Ă Ș T I U A M Î N V Ă Ţ A T1.2.3.4.5.1.2.3.4.1.2.3...Experienţa noastră arată că este mai e icient – deși ocupă mai mult timp, dar eclar că avem nevoie de mai mult timp decît dacă am ţine o prelegere sau am ascultare erate – ca tabelul să aibă nu doar coloane, ci și rînduri, așa ca orice in ormaţieștiută să corespundă unei / unor întrebări generate de ea, iar întrebărilor să lecorespundă răspunsuri. Vor exista și celule albe. Menţionăm că ordonarea celorscrise e și ea o competenţă din categoria celor legate de munca intelectuală (aînvăţa / a ști să înveţi).Etapa I : ȘTIU.Trecerea în revistă a in ormaţiei cunoscute. Pro esorul călăuzește elevii spre explorarea propriei memorii și imaginaţii, prin discuţie rontală sau în grupuri, prin tehnica Gîndește – Discută în perechi – Prezintă(GPP) sau o evocare individuală. Se scot la supra aţă nu doar cunoștinţele, ci și asocierile, analogiile; unii copii sînt cu mult mai in ormaţi decît alţii, dar toţi pro ită de ceea ce știe cel puţin unul. Este o etapă pentru care e greu să stabilimanterior cît timp va ocupa; pro esorul se va înarma cu o listă de întrebări sugestive, în caz că elevii nu- și vor aminti din prima ceea ce dînsul crede că ar trebui să știe. Aplicarea acestui model nu exclude tehnicile LSDGC, dar activităţile rontale,care urmează celor individuale sau în perechi, sînt deosebit de e iciente. Sarcina de a-și actualiza cunoștinţele poate i o superbă temă de casă, în condiţia că elevul chiar o va realiza și se va prezenta la ore, pregătit să participe la acumularea dein ormaţii. Nimic nu-l împiedică pe pro esor să dea note elevilor care urnizeazăin ormaţii, doar trebuie să aibă un criteriu de măsurare a contribuţiei.Etapa II : VREAU SĂ ȘTIU.Elaborarea unei liste de întrebări.Toată măiestria de designer a pro esorului se mani estă acum, cînd dînsul dirijează acumularea de întrebări / probleme / chestiuni (pe care elevii deseori nu le conștientizează).

of 124

Leave a Comment

SubmitCharacters: 400

SubmitCharacters: ...

Evocareaeste etapa la care proesorul captează atenţia, dar, mai ales, îi motiveazăpe elevi, le trezește interesul pentru subiectul nou sau activitatea preconizată; esteacel segment de lecţie în care se actualizează cunoștinţele sau deprinderile dejaormate; în raport cu competenţele, acum e momentul ca elevii să se autoevaluezeprin indicatorii sau constituenţii competenţei vizate. Proesorul poate recurge la variate modalităţi de a realiza evocarea, inclusiv prin veriicarea temei de casăsau rezolvarea unui exerciţiu din manual. Uneori evocarea înseamnă identiicarea(ridicarea la supraaţă sau activizarea) inormaţiilor latente (Acumulare, Graiti,Secvenţe contradictorii, Clustering / Păienjeniș, Tabelul trăsăturilor semantice);deseori recurgem la evocare pentru a acumula idei (Brainstorming / Asalt deidei, Brainwriting, Scriere liberă / Freewriting, Graicul T ), a contura un orizontde așteptare (Găsește cuvîntul-ţintă, Asocieri libere, Asocieri orţate, Bliţ, Reacţiacititorului, Pagina de jurnal ) sau a ixa reacţia la un stimul (Jurnalul dublu,Cinquain, Discuţia ghidată, Citate, Linia valorii).Tehnici precumPresupunerea prin termeni, Lasă-mi mie ultimul cuvînt!, Jurnalul triplu, Argumente pe cartele,Comerţul cu o problemă

ocupă mai multe (două sau chiar trei) etape ale cadrului.Este important ca elevii să ie aduși la aceeași linie de start, chiar dacă ulterior vorparcurge distanţa cu viteză dierită.Realizareasensuluieste etapa la care elevii intră în contact cu materianouă, asimilează inormaţii sau procesează texte, elaborează strategii și planuri, construiesc înţelegerea conţinutului și își ormează deprinderile necesare. Elevul seală în aţa necesităţii de a descoperi date, inormaţii, exemple, depunînd un eortconsiderabil în monitorizarea propriei învăţări – altel spus, acum el realmenteînvaţă singur. Dacă proesorul poate să-l ajute în autoevaluarea propriilorcompetenţe, atunci aceste rezultate vor deveni mobilul care va acilita învăţarea.Majoritatea tehnicilor sînt aplicabile pentru etapa de realizare a sensului, însă se

68L i m b a ș i l i t e r a t u r a r o m â n ăva ace distincţie între algoritmul și materialul aceleiași tehnici aplicate laevocaresaularelecţie.Vom delimita tehnicile utile pentru dezvoltarea competenţei delectură (SINELG, Mozaic, Revizuirea termenilor-cheie, Jurnalul dublu, Jurnalul triplu, Interogarea multiprocesuală, Mîna oarbă, Lectura ghidată, Lecturaîmpotrivă, Lectura intensivă, Lectură în perechi. Rezumate în perechi, Interviul întrei trepte, Comerţul cu o problemă, Predarea complementară, Presupunerea printermeni, În căutarea autorului), cele aplicate pentru dezvoltarea competenţei descriere (Cubul, Brainwriting, 6x3x5, 6 „De ce?”, 6 „Cum?”, Argument în patru pași,Scrierea liberă, Scrierea ghidată, Eu cercetez, Maratonul de scriere, Masa rotundă,Piramida naraţiunii, Fire alternative, Presupunerea prin termeni, Lasă-mi mieultimul cuvînt! ) și a competenţei de comunicare orală (Găsește pe cineva care...,Colţuri, Pînza discuţiei, Discuţia ghidată, Consultaţii în grup, Dezbateri, Turul galeriei, Cercul, Roata, Linia valorii, Intra-actul ș.a.), chiar dacă multe dintreele vizează activităţi conexe: lectură+scriere, scriere+discuţie, lectură+discuţie,discuţie+scriere etc .Re f l e c ţ i aeste cea mai importantă dintre etapele cadrului, deoarece permiterevenirea repetată la cunoștinţe și deprinderi, iar elevul poate stărui în ormareaunor competenţe pe care constată că nu le are. Nici una dintre tehnicile aplicabilepentru relecţie nu aparţine categoric doar acestei etape, multe dintre ele sîntinterșanjabile cuevocareașirealizarea sensului,criteriul decisiv în alegereamodalităţii de lucru este ca – în cadrul unei ore – elevii să exerseze lectura,comunicarea orală și comunicarea scrisă. Relecţia este acum în consonanţăcu

evocarea, dar vine la alt cerc al învăţării să conirme că materia pe care ţi-a prezentat-o proesorul este vitală pentru ormarea ta intelectuală, a avut orelevanţă în dezvoltarea personalităţii tale.