Program de valorificare a potenţialului turistic al

staţiunii Poiana Braşov

1. Prezentarea staţiunii

2. Oferta actuală şi valorificarea acesteia

3. Analiza circulaţiei turistice

4. Dezvoltare şi promovare

5. Bibliografie

Program de valorificare a potenţialului turistic al

staţiunii Poiana Braşov

1. Prezentarea staţiunii

Complex turistic montan, de odihnă, de interes general, cu funcţionare permanentă.

Aşezare : Staţiunea face parte din teritoriul administrativ al municipiului Braşov, în judeţul

omonim.

Relief : Staţiunea se găseşte la poalele Munţilor Postăvaru, la est şi ale Munţilor Poinenii

Braşovului, la vest, pe un platou întins, larg ondulat cu altitudini cuprinse între 950-1050 m.

Culmile montane secundare care se găsesc în apropierea staţiunii au altitudini cuprinse între

1450-1000m – Pisiac, Poiana Ursului, Prăpastia Lupului, Poiana Ruia; excepţie fac vf. Postăvaru

(1799m), Muchia Cheii, Stejărişul, Tâmpa, etc.

Prezenţa calcarelor, a gresiilor şi conglomeratelor conferă Munţilor Postăvaru peisaje

deosebite. Versantul vestic care domină staţiunea este mai înclinat, cu numeroase pârtii, este mai slab

fragmentat şi prezintă unele trepte cu pante reduse1.

Căi de acces : Această perlă a turismului montan, renumită mai ales pentru sporturile de iarnă,

se află la 12 km de municipiul Braşov, pe un drum judeţean modernizat care leagă oraşul amintit de

localitatea Râşnov, situate pe E 60 şi respectiv DN 73 A (12 km)

Staţia CFR Braşov asigură un acces comod, ea fiind aşezată pe traseul principalelor magistrale

feroviare care leagă capitala de centrul, nordul şi nord-vestul României, racordându-se în acelaşi

timp şi la punctele de frontieră de pe graniţa sudică (Giurgiu), vestică (Curtici) sau nord-vestică

(Episcopia Bihorului).

Distanţa faţă de cel mai apropiat aeroport – Sibiu – este de 151 km, iar faţă de aeroportul

internaţional Otopeni, de 164 km.

Distanţa faţă de capitală este de 184 km.

Prin poziţia sa, în zona centrală a şării, staţiunea Poiana Braşov se afşă la distanţe echilibrate de

punctele de frontieră ( peste 250 km).

1 Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti, 2007, p.34.

2

Clima : Climatul general este temperat continental cu influenţe mai reci şi umede ca urmare a

diversităţii circulaţiei maselor de aer. Astfel se remarcă confluenţa maselor de aer umed din vest şi

nord-vest cu cele continentale din est şi explică existenţa unui climat alpin montan2.

Aceasta se caracterizează prin următoarele particularităţi:

Durata de strălucire a soarelui de 1.800 ore în medie pe an;

Temperatura medie anuală de 0-20C la altitudini înalte, iar în staţiune de 4-60C;

Numărul mediu al zilelor de vară de 30-40 în zona înaltă şi 50-60 în zonele joase, iar al

celor de iarnă de 70-120, ceea ce favorizează practicarea sporturilor de iarnă;

Numărul mediu al zilelor cu ninsoare de 120 (în octombrie – aprilie şi chiar mai),

grosimea stratului de zăpadă fiind de circa 40 cm la sfârşitul lunii februarie; durata stratului de

zăpadă oscilează între 100-120 zile în apropierea staţiunii, iat în staţiune de 90-110 zile;

Lipsa vânturilor, datorită modului de dispunere a staţiunii; în anotimpul cald sunt

frecvente brizele de munte şi de vale;

Fenomenul de producere a avalanşelor în perimetrul staţiunii este inexistent.

Floră : Alternanţa pajiştilor (având mare diversitate florastică) cu pădurile de conifere sau

foioase imprimă zonei o atractivitate deosebită.

Alte resurse turistice sunt rezervaţiile naturale: rezervaţia şi parcul natural Tâmpa, rezervaţia

Stajărişul Mare din nord-vestul munţilor Postăvaru, rezervaţia peisagistică Postăvaru-culmea

principală.

Acestora li se adaugă numeroasele obiective turistice antropice ale oraşului Braşov, unul dintre

cele mai atractive din ţară.

Factori naturali : Climat de munţi mijlocii tonic-stimulent.

Factori naturali terapeutici : Bioclimat tonic, stimulent, caracterizat printr-o presiune

atmosferică relativ joasă, aer curat lipsit de praf şi alergeni, bogat în radiaţii ultraviolete şi cu o

ionizare accentuată a atmosferei.

Indicaţiile curei climaterice :

- nevroză astenică; surmenaj fizic şi intelectual; stări de debilitate;

- convalescenţă cu stare generală bună;

2 Gabriela Ţigu – coordonator, « Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial », Ed. Uranus, Bucureşti 2003, p.34.

3

- hipertiroidia benignă; anemii secunadare;

- rahitismul şi tulburările de creştere la copii;

- pleurezii şi după pneumopatii virotice sau microbiene;

- unele forme de astmă bronşic şi de bronşite cronice astmatiforme

Atracţii turistice

Staţiunea Poiana Braşov dispune de echipamente turistice variate, deţinând o ofertă turistică

bogată şi competitivă, pentru diverse segmente de piaţă. Serviciile oferite sunt în general de bună

calitate, ea detaşându-se astfel de celelalte staţiuni montane din ţara noastră.

Profilul staţiunii este turismul pentru practicarea sporturilor de iarnă; de aceea, agrementul se

bazează pe existenţa pârtiilor de schi amenajate (în număr de 13), deservite de 10 instalaţii de

transport pe cablu (2 teleferice, o telegondolă, 7 teleschiuri).

În afara acestor dotări, pentru sezonul de iarnă, staţiunea dispune şi de patinoar în aer liber, de

părtii de săniuş, de câteva trasee de schi fond în împrejurimi (marcate), precum şi de şcoală de schi.

Ca activităţi „apre-schi” sau pentru sezonul estival, Poiana Braşov oferă numeroase

posibilităţi: piscine acoperite, saune, cluburi de noapte, restaurante cu programe artistice, o stână

turistică, bowling, hidrobiciclete sau plimbări pe lac, etc. Staţiunea este un punct de plecare spre

numeroase trasee în Munţii Postăvaru sau Bucegi, iar excursiile oferite în staţiune au ca destinaţii

Castelul Bran, Moeciu, Şirnea, cetăţile fortificate Prejmer şi Hărman etc.

Atracţii turistice învecinate

Lacul Bâlea

În Munţii Făgăraşului se găsesc peste 70 de lacuri de origine

glaciară. Cel mai mare dintre ele este Lacul Bâlea ce ocupa o suprafaţă

de 4,65 ha şi are o adâncime de peste 11 m. Situat la altitudinea de 2034

m, lung de 360 m şi lat de 240 m, el oferă turiştilor o privelişte

încântătoare nu adesea întâlnita.

Poienile cu narcise din Dumbrava Vadului

În Tara Oltului, cuprinsă între masivul Munţilor Făgăraş şi râul

Olt, se află o pădure de stejari dumbrăviţa cu poieni mari, care în luna

mai sunt pline de narcise. Narcisele albe cu parfumul lor, te îmbie să

4

petreci cât mai mult timp în acesta dumbrava care se dovedeşte astfel a fi un monument al naturii în

adevăratul sens al cuvântului.

Munţii Bucegi

Înălţat deasupra văilor Prahovei şi Ialomiţei, masivul Bucegi este ca un arc de culmi din

mijlocul căruia izvorăşte Ialomiţa. Cele doua ramuri ale acestui arc îşi au punctul de convergenţă în

Vârful Omu (2511 m), unul dintre cele mai înalte vârfuri ale Carpaţilor.

Versantul dinspre Valea Prahovei este prin excelenţă stâncos şi abrupt.

Pereţii goi de stancă, colţii de piatră sau crestele zvelte ce se înalţă printre

văgăunile adânci ale văilor alcătuiesc un peisaj impresionant şi sălbatic.

De remarcat este faptul că, pe aceste creste, vântul a modelat pe alocuri

stâncile ce au căpătat forma unor coloane sau ciuperci cum ar fi: Babele,

Sfinxul.

De cealaltă parte a vârfurilor se întinde un larg şi înalt podiş, "Platoul Bucegilor", uşor ondulat,

acoperit cu pajişti alpine i jnepenişuri şi este străbătut în lung de depresiunea Văii Dorului.

Vegetaţia este bogată şi este distribuitş pe cinci etaje, primele două făcând parte din zona forestieră,

iar ultimile trei din zona alpină.

În pădurile de la poalele masivului trăiesc cerbul, căprioara, mistreţul, lupul şi vulpea pe stâncile

înalte întâlnim capra neagră şi vulturul sur sau acvila, iar în apa de munte găsim păstrăvul.

 

Piatra Craiului Mare

Între trecătoarea Branului şi apele Văi Bârsei şi ale Dâmboviţei se

înalţă coama de piatra a muntelui Piatra Craiului.

Rezervaţia Piatra Craiului a fost instituită în scopul ocrotirii florei

specifice şi ale caprei negre ce populează versanţii. Acest masiv adăposteşte Garofiţa Pietrei Craiului

decretata monument al naturii.

2. Oferta actuală şi valorificarea acesteia

Complexul multifuncţional „Favorit” cuprinde o sală de spectacole, restaurant, bibliotecă,

sală de lectură, biliard, jocuri distractive etc. Sala polivalentă „Cristal” include o piscină acoperită,

5

sală de gimnastică şi saună. Lângă sală, un lac de agrement oferă turiştilor posibilitatea să se

plimbe cu bărci cu rame, iar iarna să patineze3.

În staţiune mai există terenuri de tenis de câmp, volei, handbal, baschet, minigolf,

precum şi jocuri mecanice.

Hotelul „Alpin” dispune de piscină acoperită şi saună, hotelul „Teleferic” are o piscină în aer

liber şi saună, iar la hotelul „Piatra Mare” funcţionează o saună.

Situarea staţiunii şi persistenţa stratului de zăpadă permit practicarea sporturilor de iarnă timp

de patru-cinci luni pe an. Din acest motiv aici s-au făcut amenajări şi s-au adus dotări speciale,

Poiana Braşov devenind cea mai solicitată staţiune de către amatorii de schi. Existenţa mai multor

pârtii, cu diferite grade de dificultate, favorizează pe toţi cei dornici să schieze, atât copii cât şi

începători, cât şi avansaţi. Dintre pârtiile existente la Poiana Braşov amintim :

– Valea Lupului, Sub Teleferic, Ruia, Slalom, Poiana, Lamba – pârtii

dificile

– Sulinar, Kantzel – pârtii medii

– Drumul Roşu, Bradul, Trambulina, Alpin, Camelia, Intim – pârtii uşoare

Poteci marcate conduc de amatorii de drumeţii la cabana Postăvarul, Cristianu Mare sau Cheia.

O deplasare în apropiere, la Braşov, important centru cultural, meşteşugăresc şi

comercial în evul mediu, azi o puternică citadelă a industriei, ştiinţei, învăţământului şi culturii,

oferă turiştilor posibilitatea vizitării unor obiective ca:

Bastionul ţesătorilor care găzduieşte Secţia Muzeală Cetatea Braşovului şi fortificaţiile

din Ţara Bârsei;

Casa Sfatului, construită în secolul al XV-lea azi sediul secţiei de istorie a Muzeului

judeţean;

Complexul muzeal al culturii româneşti care cuprinde clădirea vechii şcoli româneşti

construită în secolul al XVIII-lea, unde se află exponatele referitoare la istoria tiparului

Braşovean, sala de clasă a primei şcoli româneşti din Transilvania, manuscrise din secolul al

XVI-lea, hrisoave domneşti, precum şi o colecţie de artă medievală.

Secţiile de artă ale Muzeului judeţean;

Casa Mureşenilor;

3 Cristea Adriana Anca, « Gestiunea activităţilor de turism », Bucureşti, 2003, p.32.

6

Din Poiana Braşov se pot face excursii la Râşnov (vestigiile cetăţii din veacul al XIV-lea), la

castelul Bran (castel ridicat în secolul XIV-lea şi refăcut în mai multe rânduri, găzduieşte un muzeu

de artă feudală, iar în parcul castelului se află o expoziţie de etnografie), la Sighişoara, Sibiu,

Predeal, Sinaia etc4.

Trasee turistice:

1. Poiana-Braşov – Râpa Dracului – Cheişoara – Cabana Cheia

2. Poiana Braşov – Cabana Junilor – Poiana Neagului – Râşnov

3. Poiana Braşov – Valea Răcădăului – Braşov

4. Poiana Braşov – Poiana Ruia – Vf. Cristianu Mare – Poiana Ruia – Tâmpa

5. Poiana Braşov – Poiana Ruia – Vf. Cristianu Mare – Poiana Ruia – Peştera de Lapte

Poiana Braşov – Poiana Ruia – Cabana Postăvaru – Poiana Trei Fetiţe – Spinarea Calului – Muntele

Cărbunaru – Cabana Poiana Secuilor – Cabana Trei Brazi - Predeal

Cetatea Bran, aflată dincolo de trecătoare, spre Ardeal a fost ridicată de cavalerul teuton

german Dietrich, după 1212. Făcută la început din lemn, ea este

înlocuită de saşi prin una de piatră, zidită pe la 1377 sub domnia

regelui Ludovic. Pe la sfârşitul secolului al-XV-lea regele

Vladislav o vinde braşovenilor, pentru 1000 de florini cu tot

ţinutul înconjurător. Oraşul Braşov, a înfiinţat acolo o vamă.

Refăcuta în anul 1608 cetatea Bran rămâne a oraşului

Brasov până la 1878

când statul austro-ungar o transformă pentru scopuri militare

retezându-i turnurile.

Oraşul Brasov, a dăruit aceasta cetate reginei Maria, ca

reţedinţă de vara. În curtea interioara a castelului este o

fântâna adâncă de 58 de m săpată în stancă, ce a servit de-a

lungul veacurilor ca adăpost.

4 Laviniu Munteanu, Constantin Stoicescu, Luovic Grigore, „Ghidul staţiunilor balneoclimatice din România”, Bucureşti,1986.

7

       

Castelul Peles a fost reşedinţa

de vară de la Sinaia a familiei

regale fiind fondat de regele

Carol I.

În anul 1875 a început construcţia acestui castel care după opt ani,

în anul 1883 pe 7 octombrie avea să fie inaugurat. Actualului

castel i s-au adus îmbunătăţiri până în anul 1914 păstrându-i-se

însă stilul renaşterii germane.

Sculpturile în bronz, vasele de Florenţa ori cele de Boemia, vitraliile, picturile şi ţesăturile

sunt doar câteva din ornamentele ce se găsesc în cele 160 de camere şi 30 de săli de baie de

care dispune castelul şi mobilate în stil german, englez, italian, francez sau hispano-maur.

Colecţia armurilor şi armelor de război şi vânătoare din incinta castelului este unul dintre

motivele pentru care Peleşul merită să fie văzut.

Castelul Pelişor construit între 1899-1903

a fost construit şi locuit de regele

Ferdinand. Aici găsim tablouri de Ferrari,

şi Vermont. El are 70 de camere. Foişorul

clădit odată cu castelul Peleş este fosta casă

de vânătoare a regelui şi are 42 de camere decorate în stil elveţian.

A fost locuit de Carol al-II-lea. Castelul Pelişor a ars în mai 1932, dar

a fost reconstruit.

Restaurante şi oferta acestora:

Şura Dacilor – prin construcţia şi decoraţiunile interioare evocă un cămin al Dacilor –

strămoşi ai poporului român.

Coliba haiducilor – construcţia şi interiorul acesteia evocă un refugiu al haiducilor.

8

Capra Neagră – oferă o ambianţă intimă, o specialităţi excelente, un spectacol de varietăţi

atât pentru tineri cât şi pentru celelalte vârste.

Cerbul carpatin – amenajat în interiorul unei peşteri, oferă seri de neuitat specific româneşti

într-o ambianţă specifică.

Dintre specialităţile româneşti oferite prezentăm:

În România, cultura vinului are tradiţii antice. Mai multe soiuri de vin, cum sunt Băbeasca,

Feteasca, Grasa sau Tămâioasa Româneasca, s-au transmis, de secole până astăzi. Alte soiuri, cum ar

fi Riesling, Merlot, Aligote, Sauvignon, Cabernet, Muscat sau Chardounay au fost importate din

Franţa, la începutul secolului XX, găsind în România o a doua casă.

Zonele de culturi pentru vinuri sunt situate în jurul Carpaţilor. În Moldova se afla celebra

podgorie de la COTNARI, unde se producea vinul pentru domnitorul Ştefan cel Mare (secolul al

XV-lea). În însorita Dobroge, pe terenuri calcaroase, se află cunoscuta podgorie MURFATLAR. În

Transilvania se găsesc podgoriile de la TÂRNAVE, iar în Valahia cunoscutele podgorii

STEFANESTI şi DEALU MARE.

Încercaţi Grasa de Cotnari, Tămâioasa Româneasca, Feteasca Regala, Busuioaca de Bohotin -

vinuri româneşti extrem de aromate.

Trebuie neapărat sa mâncaţi ciorba şi sarmale, însoţite de vin roşu sec şi

mămăliguţa. Tochitura, puiul la ceaun, saramura de crap sau păstrăvii pe

cetina de brad sunt alte preparate excelente din bucătăria româneasca.

Fiecare regiune are preparatele sale specifice, care trebuie savurate la

faţa locului.

Grătarul - cotletele, cârnaţii, frigăruile şi tradiţionalii mititei se

găsesc la orice terasa în timpul verii. Mititeii, o specialitate româneasca

delicioasa, trebuie însoţiţi de bere.

Puteţi încerca, pe lângă de mărcile internaţionale cunoscute şi beri locale. Producţia de bere

în România are o lunga tradiţie, primele fabrici datând de peste 200 - 300 de ani.

9

3. Analiza circulaţiei turistice

Capacităţi de cazare:

Tabelul nr.1

DENUMIRE Nr. locuri cazare

COMPEXUL „Alpin” 272 locuri

COMPLEXUL „Alunis-Ruia” 111 locuri

COMPLEXUL „Bradul” 120 locuri

COMPLEXUL „Caraiman” 134 locuri

COMPLEXUL „Ciucas” 509 locuri

HOTELUL „Intim” 64 locuri

COMPLEXUL „Piatra Mare” 348 locuri

COMPLEXUL „Poiana” 119 locuri

HOTELUL „Poiana Ursului” 39 locuri

COMPLEXUL „Sport” 243 locuri

COMPLEXUL „Şoimul” 214 locuri

COMPLEXUL „Teleferic” 298 locuri

Vile 308 locuri

TOTAL 2.779 locuri

Sursa: „Cazarea turistică în anul 1989 – reţea-capacităţi-utilizare, Ministerul Turismului

SOSIRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tabelul nr.2

Tipuri de structuri de primire turistică2003 2004

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1)

Total judeţ 21783 22874 19963 20371 31865 25670 32080 40755 29984 27938 24638 26895 28164

din care:

Hoteluri 16555 17764 15275 14588 22321 17045 18835 24080 20474 19602 16926 17519 19234

Moteluri 175 206 291 390 1524 1514 1805 1821 1544 1691 1551 1185 1531

Vile turistice 1292 1507 1310 1012 939 807 1109 1465 1129 1133 1221 1355 1875

Cabane turistice 999 883 760 634 896 633 1274 1639 847 653 490 1046 1412

Pensiuni turistice urbane 1185 1482 1308 1081 1512 1296 2229 2688 2382 2316 2317 2467 2267

Pensiuni turistice rurale 188 272 268 527 694 791 1093 1595 870 849 558 875 266

ÎNNOPTĂRI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ,

10

PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tabelul nr.3

Tipuri de structuri de primire turistică2003 2004

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec. ian.1)

Total judeţ 64072 62586 47867 45098 67120 59158 92343 117932 72217 62333 58786 73783 77814

din care:

Hoteluri 50929 47993 37544 31105 47351 38579 51761 70331 47673 43914 41312 47547 52308

Moteluri 398 282 338 455 2807 2816 3661 4014 3894 3059 2901 2155 2951

Vile turistice 4227 6003 3515 3896 3291 3076 5153 6230 4454 3815 4631 5454 5552

Cabane turistice 1928 1942 1723 957 1533 1113 4192 5941 2071 1020 933 2629 2954

Pensiuni turistice urbane 2468 3750 2751 2179 3065 3397 6271 6824 5342 4570 4579 5966 6983

Pensiuni turistice rurale 491 515 593 1690 1750 2189 3442 4973 2433 1825 1169 2624 960

1)

Sejurul mediu: este un indicator al circulaţiei turistice şi arată numărul mediu de zile de

şedere a turiştilor într-o anumită zonă sau unitate de cazare.

Folosind datele din tabelele de mai sus putem calcula:

După cum se observă, pentru anul 2003, sejurul are o valoare de 2,5 zile, cu valori ridicate în

perioada vacanţelor de iarnă..

2)Densitatea turistică: - este un indicator care arată cât de solicitate sunt ţările de

destinaţie.

Are două modalităţi de calcul:

şi

Folosind datele:

- Populaţia jud. Braşov: 633.140

- Suprafaţa jud. Braşov:5.363 km2

11

Analizând rezultatele obţinute în ambele variante se poate aprecia faptul că jud. Braşov nu se

confruntă cu probleme privind numărul de turişti ce revin fiecărui locuitor în parte, deci, nu apar

conflicte sociale între populaţia locală şi turişti. Afirmaţia este valabilă şi în cel de-al doilea caz, ceea

ce implică inexistenţa unor conflicte de mediu.

3)Coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare: - acest coeficient este utilizat în

aprecierea gradului de exploatare a capacităţii de cazare şi se exprimă procentual. Formula de

calcul este următoarea:

Considerând o perioadă de funcţionare de 365 zile, şi o evoluţie constantă a capacităţii de

cazare avem:

După cum se observă, capacitatea de cazare a oscilat, dar în linii mari s-a păstrat constantă.

12

4. Dezvoltare şi promovare

Propuneri de valorificare:

În scopul unei valorificări superioare a potenţialului turistic al judeţului Braşov şi a staţiunii

Poiana Braşov este necesară luarea unor măsuri cu caracter concret:

crearea şi promovarea unor programe turistice care să fructifice frumuseţea

atracţiilor naturale ale zonei, făcându-le cunoscute turiştilor amatori de frumos şi de

petrecere diversificată a timpului liber;

promovarea turismului de afaceri, zona Braşovului fiind atât un important centru

turistic, cât şi unul economic

promovarea turismului speologic în munţii Făgăraş datorită caracteristicilor aparte

ale peşterilor din această zonă;

dezvoltarea grupurilor de ghizi atât pentru îndrumarea spre traseele numeroase ale zonei, dar

şi pentru realizarea de programe pentru cunoaşterea specificităţii zonei prin organizarea de excursii

cu programe înainte stabilite;

promovarea la nivel naţional şi internaţional, în colaborare cu societăţile de

turism, a unor programe speciale pentru vacanţele de iarnă şi de vară; crearea unei imagini

a unei staţiuni optime pentru petrecerea timpului liber ca o activitate constantă în tot

timpul anului, dat fiind accesul relativ uşor către această zonă.

Evaluarea eforturilor investiţionale, posibilităţile de realizare şi efectele scontate în plan

economic.

Desigur că pentru punerea în practică a propunerilor de la punctul anterior sunt necesare şi

fonduri băneşti importante, pentru ca rezultatul scontat să fie atins, respectiv maximizarea

rezultatelor utile ale întreprinzătorilor (efect maxim cu efort minim) şi satisfacerea deplină a

cerinţelor consumatorului de turism.

În acest scop pot fi încurajate investiţiile localnicilor cât şi obţinerea de programe din fonduri

internaţionale pentru dezvoltarea principalei regiuni de maximă atractivitate a ţării.

13

Apare necesitatea scutirii pe o anumită perioadă de timp de la plata unor impozite,

concesionarea unor terenuri pe perioade importante de timp.

Alte modalităţi de acoperire a eforturilor investiţionale în domeniul turismului pot fi

considerate sponsorizările, creditele cu dobândă redusă şi eventual subvenţiile.

14

Bibliografie

1. Nicolae Neacsu, Oscar Snak, Petre Baron, Economia Turismului, Ed. Pro Universitaria, Bucuresti,

2007.

2. Oskar Snack, Petre Baron, Nicolae Neacşu, « Economia Turismului », Ed.Expert, 2008.

3. Cristiana Cristureanu, «Economia şi politica turismului internaţional », Ed. Abeona.

4. Gabriela Ţigu – coordonator, « Resurse şi destinaţii turistice pe plan mondial »,

Ed. Uranus, Bucureşti 2003.

5. Nicolae Neacşu, Andreea Cernescu,«Economia Turismului, studii de caz»,Ed.Uranus, Buc.2002.

6. Turismul României – Breviar statistic, C.N.S. 2007.

7. Ion Ionescu,Viorica Ionascu, Manoela Popescu, «Economia întreprinderii de turism şi comerţ »,

Ed. Uranus, Bucureşti, 1996

8. Consiliul Mondial al Călătoriilor şi Turismului, estimări în USD pentru anul 1996.

9. „Anuarul statistic al româniei”,1990-2000; „Anuarul turistic al României”, 1995.

10. Laviniu Munteanu, Constantin Stoicescu, Luovic Grigore, „Ghidul staţiunilor balneoclimatice

din România”, Bucureşti,1986.

11. „Cazarea turistică în anul 1989 – reţea-capacităţi-utilizare, Ministerul Turismului.

12. Cristea Adriana Anca, « Gestiunea activităţilor de turism », Bucureşti, 2003.

15