Noţiuni de farmacovigilenţă. Colectarea reacţiilor adverse la

produsele Antibiotice

Industria medicamentului in Europa si in Romania

Peste 633.000 angajati in industria farmaceutica in Europa, aproximativ 130.000 angajati in industria medicamentelor generice (2010) (Cf. Studiu

Parlamentul European IP/A/ENVI/ST/2010-12 2010 ,PE 451.481 FR)

Producatorii europeni de medicamente sunt concentrati in Franta, Germania, Italia, Irlanda, Spania, Anglia – unul din motive fiind marimea pietelor respective nationale.

Medicamentul generic asigura accesibilitatea la tratamente in conditii de eficacitate si siguranta pentru pacient

NU exista dublu standard!

Modificari legislative cu impact asupra medicamentului

• Comisia Europeana a introdus incepind cu 2008 “pachetul farmaceutic”, un set legislativ care are focus pe siguranta pacientului:– Acces egal al cetatenilor europeni la sanatate

prin medicamente eficace si sigure, asupra carora pacientul sa fie corect informat

– Intarirea sistemului de monitorizare a sigurantei medicamentului (farmacovigilenta)

– Intarirea legislatiei privind protectia pacientilor fata medicamentele contrafacute

Legislatia in domeniul medicamentului – o “tinta” in continua miscare

• Nu exista dublu standard: legislatia in domeniul medicamentului este identica atit pentru producatorul de medicamente inovatoare cit si pentru producatorul de medicamente generice

• Aproximativ 90.000 de pagini de reglementari europene in domeniul medicamentului, in pemanenta schimbare

Definiţii

Farmacovigilenţa reprezintă activitatea de monitorizare continuă a reacţiilor adverse la medicamente (detectarea, evaluarea, validarea, înţelegerea şi prevenirea reacţiilor adverse şi a oricăror alte probleme legate de siguranţa medicamentului)

7

Farmacovigilenţa, ca disciplină, se bazează pe farmacologie, toxicologie, imunologie, medicină internă şi epidemiologie.

Spre deosebire de etapele pre-marketing, bazate pe date experimentale (în care există un control mai bun al factorilor generatori de confuzie în stabilirea cauzalităţii este), farmacovigilenţa trebuie să analizeze şi să contureze concluzii pertinente pe baza datelor observaţionale obţinute post-marketing.

8

Farmacovigilenţa – scurt istoric

La sfîrşitul sec.XIX, începutul sec.XX–cazuri notorii:

asocierea dintre anestezia cu cloroform şi moarte subită (1877)

utilizarea arsenicului şi necroza hepatică fatală (1922)

asocierea dintre utilizarea unor siropuri cu sulfanilamidă şi deces la copii (1937)

9

Farmacovigilenţa – scurt istoric (cont.) Anii 60 – concentraţi pe necesitatea suprevegherii

siguranţei medicamentelor şi post-autorizare.Talidomida a fost autorizată în 1956. Deşi frecvenţa apariţiei focomieliei este mică în absenţa administrării medicamentului, primul raport publicat referitor la posibila asociere dintre talidomidă şi această malformaţie congenitală apare abia în 1961. 12.000 copii cu malformaţii

Dezastrul talidomidei a determinat crearea în cadrul OMS, în 1968, a Proiectului Pilot de Monitorizare Internaţională a Medicamentelor (WHO Pilot Research Project for International Drug Monitoring).

10

Farmacovigilenţa – scurt istoric (cont.)

Iniţial, sistem bazat în totalitate pe raportarea spontană Ulterior, alte metode, cum ar fi publicarea rapoartelor

de caz (1974, practolol – sindrom oculo-muco-cutanat)- date din literatură

Mai recent, utilizarea studiilor de farmacoepidemiologie Recunoaşterea caracterului internaţional al activităţii de

farmacovigilenţă, cu necesitatea schimbului intens de informaţii- transmiterea electronică a datelor

După 2000, planificarea activităţilor de farmacovigilenţă pentru minimizarea riscului pentru pacienţi - Planul de farmacovigilenţă

11

Farmacovigilenţa în UE (cont.)

Reţeaua de farmacovigilenţă a UE se bazează pe mai mult de 20 de ani de cooperare europeană şi are cîteva caracteristici principale:

rolul coordonator al EMEA şi fixarea deciziilor pe baza opiniilor CPMP (Committee for Proprietary Committee for Proprietary Medicinal ProductsMedicinal Products) – comitet ştiinţific

rolul autorităţilor naţionale rolul industriei – persoana calificată rolul Rapoartelor Periodice Actualizate privind

Siguranţa Medicamentului (PSUR)

12

Farmacovigilenţa în România

Anii 70 - Crearea primelor centre de farmacovigilenţă şi a Centrului Naţional de farmacovigilenţă (în centrele universitare)

1976 - Afilierea la Centrul colaborator al OMS pentru monitorizarea internaţională a medicamentelor, Uppsala, Suedia

UMC Uppsala

Centrele Naţionale de FVIndustria farmaceutică

Medici

OMS

13

Farmacovigilenţa în România (cont)

2000 – primele reglementări privind activitatea de farmacovigilenţă şi fişa de raportare a reacţiilor adverse

După 2003 – armonizarea cu legislaţia europeană, prin completarea şi revizuirea reglementărilor din 2000

2004 – Ghidul privind Dosarul Standard al activităţii de farmacovigilenţă la DAPP şi inspecţia în farmacovigilenţă

2005 – OMS nr. 406, 410, 411 privind Reglementarea activităţilor de farmacovigilenţă, procedurile care trebuie urmate de DAPP, şi modul de redactare a RPAS

2012 – modificari majore!!!

14

Farmacovigilenţa în industria farmaceutică

Din anul 2000, orice companie farmaceutică din România trebuie să aibă un sistem de farmacovigilenţă.

Ca şi pentru organismele legislative, obiectivul principal al farmacovigilenţei în industria farmaceutică îl constituie evaluarea beneficiilor vs riscuri pentru medicamentele pe care le produce

15

Farmacovigilenţa în industria farmaceutică (cont)

Scop: promovarea utilizării în siguranţă a medicamentelor, prevenirea reacţiilor adverse şi protejarea sănătăţii publice

Etape: crearea reţelei de farmacovigilenţă şi a sistemului de

colectare a RA iniţierea bazei de date generarea semnalului/testarea ipotezei up-datare şi adaptare a informaţiilor despre medicament măsuri legislative (regulatorii)

16

Sistemul de farmacovigilenţă al companiei Antibiotice

Din iunie 2003, la Antibiotice s-a reînfiinţat activitatea de farmacovigilenţă, în cadrul Direcţiei Cercetare-Dezvoltare

Iniţial – 1 medic sp. Crearea unui punct de plecare pentru baza de

date – verificarea informaţiilor privind siguranţa existente la acel moment pentru toate medicamentele din portofoliu –Documentul companiei cu informaţii privind siguranţa

Conturarea unei reţele de colectare a reacţiilor adverse

Redactarea primului Raport Periodic Actualizat privind Siguranţa Medicamentului (predominant pe baza rapoartelor de caz din literatură)

17

Sistemul de farmacovigilenţă al companiei Antibiotice (cont)

2004 – primii “paşi” în funcţionarea reţelei de farmacovigilenţă: instruirea în domeniul farmacovigilenţei a reprezentanţilor medicali (15 medici, pentru circuit spitale)

Ulterior (2004-2006): Completarea personalului în domeniul

farmacovigilenţei (incă 3 medici) Calificarea personalului în domeniul FV Monitorizarea reacţiilor adverse la produsele

companiei: colectare RA, evaluare a gravităţii şi a caracterului aşteptat/neaşteptat al RA, evaluare a cauzalităţii

Transmiterea la ANM a rapoartelor privind siguranţa: Periodice (RPAS) In regim de urgenţă (Reacţii Adevrse Grave)

18

Sistemul de farmacovigilenţă al companiei Antibiotice (cont)

Includerea tuturor RA din cele 4 surse în baza de date electronică a companiei : Rapoarte spontane Rapoarte ale cazurilor individuale din literatură Rapoarte de la Agenţia Naţională a Medicamentului

(spontane sau la solicitare) Rapoarte din studii clinice

Adaptarea şi utilizarea unui algoritm de stabilire a cauzalităţii

Procedura de detectare a “semnalelor”: decelarea unor posibile relaţii cauzale necunoscute anterior între un eveniment advers şi un medicament al companiei (sau schimbarea severităţii, modificarea frecvenţei unor RA)

19

Sistemul de farmacovigilenţă al companiei Antibiotice (cont)

Redactarea Dosarului Standard al Activităţii de Farmacovigilenţă al companiei Antibiotice

Instruirea periodică a reprezentanţilor medicali în domeniul farmacovigilenţei - aproximativ 100 reprezentanţi de vînzări, pe 3 circuite (spitale, circuit deschis, medicamente OTC)

20

Sistemul de farmacovigilenţă al companiei Antibiotice (cont)

2006: prima inspecţie a activităţii de farmacovigilenţă – Antibiotice are implementat un sistem de farmacovigilenţă funcţional

RA RA

RA

Medici reprezentanti medicali

FarmacovigilenţăAntibiotice

ANMCentrul Naţional de Farmacovigilenţă

Masuri privind siguranţa medicamentului

Definiţii Reacţie adversă = reprezintă orice răspuns

nociv şi neintenţionat la un medicament, oricare ar fi doza administrată.

Reacţia adversă include şi consecinţele clinice adverse asociate cu utilizarea medicamentului în afara indicaţiilor din RCP-ul produsului, utilizarea unor doze mai mari decît cele recomandate, supradozaj, abuz, eroare de medicaţie sau din expunere ocupaţională.

Definiţii

Raportarea reacţiilor adverse se referă de asemenea la:-Efectele folosirii în timpul sarcinii şi alăptării atât la femeie cât şi la copil-Date privind utilizarea cu consecinţe nedorite la populaţia pediatrică-Lipsa de eficacitate-Suspiciuni de transmitere a agenţilor infecţioşi- Rezulate anormale de laborator

Definiţii

Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) – reprezintă baza informaţiei pentru medici, furnizînd date despre indicaţii şi modul de utilizare a medicamentului în condiţii de eficienţă şi siguranţă

Prospectul – conţine informaţii concordante cu cele din RCP, dar redactate într-un limbaj care poate fi uşor înţeles de către non-profesionişti (pacienţi)

Raport spontan – o comunicare către oricare reprezentant al companiei sau autoritatea competentă care descrie o RA şi care nu derivă dintr-un studiu clinic sau un sistem organizat de colectare a datelor (ex. Registrele de pacienţi). Sursele rapoartelor pot fi diverse: cadre medicale, farmacişti, pacienţi, rude ale pacienţilor. Raportările provenite de la cadre nemedicale trebuie deasemenea tratate ca rapoarte spontane indiferent de “confirmarea medicală” ulterioară

Raport iniţial = prima informare a oricărei persoane din cadrul companiei referitoare la o reacţie adversă.

Raport de urmărire = o completare a informaţiilor referitoare la o reacţie adversă colectate prin Raportul iniţial

Reacţie adversă gravă – este RA care: Se finalizează cu deces Pune în pericol viaţa Necesită spitalizare sau prelungirea

unei spitalizări existente Duce la infirmitate prelungită sau

anomalii congenitale RA poate fi considerată gravă şi în alte

situaţii stabilite în urma unui raţionament medical.

Reacţie adversă neaşteptată – o reacţie adversă care nu este inclusă ca efect advers suspectat în RCP. Include RA a căror rezultat sau gravitate nu corespund cu RCP.

Eveniment advers – o manifestare nocivă (nedorită) care apare la un pacient căruia i s-a administrat un medicament şi care nu are neapărat legătură cauzala cu medicamentul

Reacţie adversă suspectată- Relaţia de cauzalitate între reacţia adversă apărută şi medicamentul administrat este cel puţin o posibilitate rezonabilă

Pentru a putea fi raportat un caz trebuie îndeplinite cele 4 criterii minime:

Un pacient identificabil – iniţiale,data naşterii (sau vîrsta), sexul (informaţiile trebuie să fie cît mai complete).

Minim 1 produs sau substanţă medicamentoasă suspectată

Minim 1 reacţie adversă suspectată, adică există o relaţie de cauzalitate între reacţie şi medicament

1 raportor identificabil (nume sau iniţiale, calificare: medic, farmacist, asistentă, alte categorii).

Atitudine

Reacţie adversă: De la un medic De la alte categorii de utilizatori

Raport de RA către RM: telefonic în cursul unei vizite medicale Scris

Atitudine

Atitudine corectă– etape:o Antibiotice este interesată de colectarea rapoartelor

de reacţie adversă suspectate. Toate rapoartele sint evaluate in cadrul activitatii de farmacovigilenţă, pentru monitorizarea permanenta a raportului beneficiu/risc la medicamentele pe care le producem.

o Ne aparţine produsul? (se solicită date identificare produs)

o Furnizarea/completarea formularului de raportare spontană către medic** (Fişa pentru raportarea reacţiilor adverse la produsele medicamentoase - anexată)

o Este o reacţie adversă gravă?Adică:- pune în pericol viaţa- se finalizează cu deces- necesită spitalizare sau prelungirea

spitalizării- duce la infirmitate sau anomalii

congenitale

Precizări

Rolul reprezentantului medical în raportarea reacţiilor adverse de la medici este extrem de important - “vîrful iceberg-ului“

Alte activităţi se desfăşoară în cadrul activităţii de farmacovigilenţă şi consultanţă medicală: stabilirea cauzalităţii RA, realizarea unor evaluări periodice a raportului risc/beneficiu a medicamentelor, actualizarea RCP si prospecte, realizarea documentatiei privind siguranţa şi eficienţa (farmaco-toxicologică şi clinică)

Farmacovigilenţa – importanţă:

Etică – asigurare a sănătăţii publice

Creşterea performenţelor individuale

Protecţie a companiei

De reţinut: Nu există substanţă farmacologic activă care

să nu aibă reacţii adverse

Este obligatoriu ca RM să aibă oricînd la dispoziţia sa Fişa pentru raportarea reacţiilor adverse la produse medicamentoase

Lipsa de eficacitate se raportează tot activităţii de farmacovigilenţă

Respectarea obligaţiilor privind farmacovigilenţa este de asemenea criteriu de evaluare a RM

32

Farmacovigilenţa- concluzii

Farmacovigilenţa este un alt mod (reglementat!) de a spune “primum non nocere”

“Personaje principale” implicate : Organisme legislative (EMEA, ANM) Companii farmaceutice Pacienţi Medici

Vă mulţumesc!

Dr.Mihaela MoşneguţuDirector Medical