Povesti Cu Talc Nr 5 Maimutica Si Veverita Ed Teo Piticot

Download Povesti Cu Talc Nr 5 Maimutica Si Veverita Ed Teo Piticot

Post on 20-Jan-2016

34 views

Category:

Documents

7 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • -F,"_=

    .rl,./''

  • DOVDgTXGUNADO

    MAmmryreA$vBmryA$EFreSllustrafii gi text

    CdtSlin Nedelcu

    tledDnffiooc

  • S.G. TEOPITICOT s.r.lTimigoara

    teli 0722.422.4330256.281.215

    fax: 0356.111 ,115teopiticot@yahoo,com

    www.teopiticot.ro@ reonfrcorzorr

  • Yevefita si maimuta, , t -

    Dgmult, intr-o pddure indepdrtati, s-a pornit o ploaretorenliald. Parcd cerul s-a rupt in doud. Speriatd de iunete gifulgere, o maimuld cduta sd se addposteasce sub un copac maistufos. Gdsi acolo o tufd de brusturi cu frunze mari, care oputeau proteja cAt de cAt de furia naturii. CAnd sd intre laaddpost, doi ochi curiogi o priveau din intuneric. Era o veverildzgribulitd, care se ascundea gi ea de ploaie.

    Maimutica era bucuroasd cd a gdsit companie, ca sdtreacd mai ugor timpul, pAnd se opregte urgia- Din vorbd invorbd, maimuta zise :

    - Veverito, n-ar fi mai bine sd ne facem m6ine un addpost ?- Ce idee bund ! zise veverila. Eu am sd_!i aduc crengule 9itu le impletegti sd faci o cdsutd.

  • $i, lugti! in alt copac. incepurd sd se hArjoneascd gi sdse alerge prin toatd pddurea. TArziu, c6nd prinse a seintuneca, s-a ldsat frigul 9i ploaia s-a pornit sd cadd.Prietenele jucduge s-au intAlnit Ia locul gtiut, sub tufa debrusturi.

    - Din cauza ta stdm plouate gi zgribulite aici ! zisemaimuta cu reprog. N-ai vrut sd ne facem casd !

    - Promit cd mAine o si te ajui ! rdspunse veverila.Dar, in zori, cAnd soarele strSlucea gi incSlzea natura, au

    uitat am6ndoud gi de ploaie 9i de fr ig. Goana prin copaci a

    t--

  • Negustorul 9i vecinul sduDemult, intr-o tard indepdrtatd, un negustor de stofe

    se pregdtea sd plece intr-o cdldtorie. Toatd munca lui deo viald era un cufdr plin cu aur, pe care-l tinea in casd.Negustorul locuia singur a9a cd il rugd pe vecinul s6u,un om cumsecade, sd il ajute.

    - N-a$ vrea sd car aurul dupd mine, din cauzahotilor, dar nici sd-l las in casa nepdzitd nu e o ideebund. line-l la tine p6nd md intorc si am sd te rdspld_tesc cum se cuvine..

    - {\4ergi fdra grijd, ii spuse vecinul. O sd am grijd deel ca gi cum ar fi al meu.

  • Negustorul plecd linigtit, igi rezolvdtreburile gi peste o lund se intoarse acasd.Cum ajunse, merse direct la vecin.

    - Bine te-am gdsit, vecine! Te-agsd-mi inapoiezi cufdrul cu aur.

    Vecinul avea o fatd posomorAtd

    ruga

    sizise bcu glas vinovat :

    - Din pdcate aurul tdu a dispdrut. Am pus cufdrul inpivnitd 9i goarecii au m6ncat aurul.

    Negustorul, auzind asemenea neghiobie, zise supdrat:- Eu gtiam cd goarecii mdndncd brAnzd, nu aur!- Da, dar brAnza tocmai se terminase cdnd ai plecat tu in

    cdldtorie. Or fi crezut cd e cagcaval, zise vecinul cuneru9rnare.

    Ydzdnd cA nu e chip sd-gi recupereze aurul, negustorulplecd de acolo hotdrAt sd-i dea o leclie vecinului sdu. inurm6toarea noapte trimise servitorii sd-l rdpeascd pe fiul celmic al vecinului mincinos gi sd-l incuie in pivni!6.

    Dis-de-dimineald apdru 9i vecinul sdu, smulg6ndu-gipdrul din cap de disperare.

  • nut-a

    - Negustorule, mi-a dispdrut bdiatul cel mic, luminaochilor mei ! L-ai vdzut cumva sau ai auzit ceva neobignuitnoapte? Nu gtiu unde sd mai caut gi ce si md mai fac !

    - Din fericire chiar am vdzut, zise negustorul. Azi noapteam avut somn gi stdteam la geam. Am vdzut cum o vrabierepit pe bdiatul tdu gi a zburat cu el in depertare.

    - l t i bati joc de mine? Cum poate o biat6 vrabie sd ridiceun copil? str igd vecinul.

    - Tot aga cum Soarecii pot sd roadd un cufdr cu aur,zise negustorul, sdgetAndu-l cu privirea.

    Vecinul i9i inghit i l imba gi inlelese aluzia fdcutd.Merse intr-un suflet $i aduse cufdrul cu aur, cerAnd iertare :pentru lScomia lui. Negustorul i i inapoie bdiatul 9i de atunciau devenit cei mai bunt vecini.

  • I.iliacul si sticletele,

    Un sticlete inchis intr-o colivie cAnta noapte de noaptetri luri tr iste. Un l i l iac enervat de atAta gdlSgie gi invidios peglasul sticletelui, veni gi- l intrebd :

    - Ce te tot vaiti at6ta ? De cAtva timp nu md pot odihnidin cauza ta ! Eu gtiam cd voi cAntati ziua, nu noaptea.

    - lnainte cdntam ziua, dar oamenii m-au prins gi m-aubdgat in colivie. Acum imi plAng nefericirea noaptea.

    - Dacd vrei sd f i din nou l iber, nu mai cAnta deloc. Asa nuo sd le mai f i de nici un folos si te vor el ibera.

    ,:',

  • lupul cel prostDupd ce t imp de mai multe zi le umblase in lung gi-n lat

    sd vAneze ceva, un lup nimeri la o fermd ce pdrea pustie.Toate animalele erau la pegunat qi singurul suflet de acolo eraun cdine toropit de cdldurd.

    C6nd se vdzu fa!6 in fald cu lupul cel fioros, cAineleinghit i in sec Ai zise smerit

    - Dupd cum vd uital i la mine, cred cd vreli sd mdmAncali. Dar acum sunt slab piele gi os gi cred cd ati faceindigestie, domnule lup. Eu vd propun s6 venit i peste osdptdmAnS, cAnd voi f i mai implinit.

    - Cum aga? intrebd neincrezdtor lupul.- StApAnul meu, fermierul, igi insoard bdiatul 9i nunta va

    tine $apte zi le Si qapte nopti. Am sd md indop cu bundtSli 9isigur voi f i mai gras. Mdcar o sd ai cu ce te hrini o sdptdmAnd.

    - Ai dreptate, zise lupul mullumit. Mullumesc pentru sfat !

  • Trecu gi sdptemana gi lupul reveni pl in de speranld laferma cu oricina. Era at6t de slSbit incAt vederea ii eraincetogatd gi burta ii era lipitd de spate. Dar nu apucd sd intrein fermd, cdci un duldu puternic Ai curajos il incolti gi-l puse pefugd, str i96nd :

    - Trebuia sd profiti cdnd eram mic Ai fricos, dar ai fostprost. SA nu te mai apropii de fermd, dacd nu vrei sd-!i gdsegtisfArgitul aici!

    Lupul a plecat cu coada intre picioare gi de atuncipreferd sd fl5mAnzeasci decAt sd se apropie de vreo fermd.

  • 0mul mugcat de sdineintr-o zi ca oricare alta, un om mergea la slujbS. Era

    morar la moara din marginea oragului. Omul mergea peacelagi drum l6turalnic de ani de zi le. in acea zi, un c6ine l-amu$cat de picior.

    Din ziua urmitoare, morarul igi schimb6 traseul 9mergea la slujbd prin centrul oragului, chiar dacd drumul eramai lung. Pe acolo nu erau cAini gi circula mai multd lume.

    Un vecin care credea cd le gtie pe toate il opri intr-odimineald pe morar gi-i spuse :

    - Vecine, decAt sd ocolegti tot oragul ca sd ajungi lamoard, mai bine d5-i cAinelui o bucatS de pAine sau nigteoase.

    - Dacd ag face asta chiar cd nu ag mai scdpa de el. inplus, toli c6inii din ora$ m-ar astepta dimineala sd-i hrdnesc.$i dacd nu am ce sd le dau, gAndegtete cum ag trece de ohaitd de cAini fl5m6nzi.

  • [6ptdreasaIntr-o zi de s6mbdt5, cdnd se t ineau targuri le la orag, o

    t6ndrd ldptdreasd mergea sd vAndd un ulcior cu lapte. " Oarece sd fac cu banii oblinuti pe lapte ? " se intreba fata. " Agputea sd cumpdr oud, din care ies pui. Puii cresc si se facgdini, care fac alte ou6. in scurt t imp, ag putea sd'am o micdfermd de pAsdri gi sd vAnd oui gi carne de pasdre. Sigur agface mul l i bani . . . "

    Mai merse ce mai merse 9i zise cu voce tare:" Mai bine v6nd gdini le gi cumpdr o scroafd. Ea va face mull ipurcelugi, care se vor inmult i la rAndul lor_.. O fermd de porciar fi tare profitabilS. . . "

    Deja ap6ru z6mbetul pe fala laptdresei." Cred cd cel mai bine ar fi sd vAnd porcii gi sd cumpdr incddoud vdcule. BrAnza,laptele gi smAnt6na sunt apreciate gibine v6ndute. La urma urmei, la asta md pricep eu cel maibine. "

    TAndra deja se vedea instdritd 9i lopdia de bucurie cdtoate problemele se vor rezolva. in acel moment se impiedicdde o piatrA, scdpd ulciorul 9i visele ei se duserd pe apasAm betei.

  • $arpele qi nevfistuical - ]prnrr l r do rni carni i q n^\ /x-- , , :^ : t^ -F: i - , , ^^ r ;^^)

    -

    neVaS-UrCrle . ra laU pe langa CaSaomului. Erau vAndtori de nddejde impotrLva goarecilor careinvadau han-barele gi agon seala t5 'an lo ' .

    La o fermd mare s-au acluat un garpe ursuz 9i oner.rdstuicd infumuratd. Un timp nu s-a int5mplat nimicdeosebii. $oareci erau destui. iar garpele gi nevastuica seinlelegeau ca ni l te bun vecini . InsZr de la o vreme, din nu gt iun^ ^. i - i

    - - ^- .

    -^, . . - - ^ n . .an r f c2 eo.a. ta z i ln i r - Qarn.alauE P t / c .vu- 'J i Jq z, | | e. JU' Pv,v

    ' i r zrcea nevdgtuicr :- s : r i . . . ' ' 4 r la ^ la ' .h na ^ iqe. :

    ' , 'n t ie I- lar iu egti al6t de rnoi-ocdnos, c5 im str ici ziua cind te

    vid l i i reol ca nevis iu ica

    )",

  • Aga se certau cei doi de fiecare data cdnd se intAlneau.$oarecii au prins gustul acestor dispute gi de fiecare datd sestrdngeau gurd-cascd in jurul lor, amuzAndu-se teribi l . Cei doivecini erau aga de invergunali, fncdt nici nu observau ce sepetrece in jurul lor. Asta pane intr-o zi cdlduroasd cAnd,obosit i de cionddnealS, s-au oprit sd-gi tragd sufletul. goriceii,ca progti i , au inceput sd aplaude, cdci nu voiau ca spectacolulsd se termine. Nevdstuica gi garpele s-au uitat in jurul lor,apoi s-au uitat unul la altul cu subinleles 9i garpele zise :

    - Zdu, vecino, hrand e din belgug pentru am6ndoi, nu epdcat de ocazia asta ?Aga cd s-au pus gi au vdnat cot la cot o mullime de

    goareci curiogi. $i de atunci nu s-au mai certat niciodatd.

  • leul indrigostitVZr vine sau nu sd credeli, un leu romantic s-a indrdgostit

    de fata unui fermier. Zi lnic se plimba pe l6ngd fermd gi suspinaadAnc atunci cAnd o zdrea pe fata cea frumoasd.

    Dupd cAteva zi le, vbzAnd fermierul cd leul nu mai pleacdde pe domeniul sdu, igi lud inima-n dinl i gi- l intrebd cedoregte. Sfios, leul i i spuse cd nu mai poate trdi dacd nu-i ddfata de solie. Fermierul incremeni de uimire, dar nu indrdznisd-l refuze cdci namila l-ar fi putut strivi intr-o clipd.

    . ' . . ' ;

    '::1, i._'1.:;]ilEj. + :.. :,,,. ;,

  • - Am sd v