Analiza Analiza potenpotenttialului ialului turistic în judeturistic în judettul ul

AlbaAlba

Teritoriul judetului Alba are o pozitie centrala in cadrul Romaniei, ocupand o parte din zona centrala si sud – estica a Muntilor Apuseni, o parte a Dealurilor Tarnavelor, a Podisului Secaselor, precum si a versantului Nordic al Muntilor Sureanu. Conturul judetului are forma unui triunghi al carui varf sudic patrunde in Muntii Sureanu, iar latura nordica se sprijina pe Muntii Bihor aproape de Platoul Padisului, respectiv pe interfluviul ce separa bazinul Ariesului de cel al Crisului Negru si al Somesului Mic. Este limitat de judetul Cluj (N), Mures (NE), Sibiu (E si SE), Valcea (S), Hunedoara (V si SV), Arad (NV) si Bihor (NV).

Pozitia geografica si limite

Resedinta: Alba Iulia

Populatie: 416.000 loc

Suprafata: 6.242 km²

Densitate: 61 loc/km2

VALORIFICAREA RESURSELOR NATURALE

Oferta primara potentiala, alcatuita din componente naturale de peisaj, reprezinta potentiale resurse

turistice si joaca un rol determinant in dezvoltarea turismului. Elementele care trebuie puse in valoare in mod

special sunt :

•valoarea recreativa, estetica si peisagistica, nu in putine randuri determinante in alegerea destinatiei;

•valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali (de cura) ai zonei;

•cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (masive muntoase, pesteri,

torente, resurse cinegetice, etc.)

•valoarea cognitiva, in cazul componentelor desemnate ca parcuri, gradini botanice sau zoologice,

rezervatii stiintifice sau monumente ale naturii, etc.

Toate aceste elemente se afla intr-o stransa interdependenta, formand cadrul de viata. Particularitatile lor

ies in evidenta pe parcursul abordarilor, a cunoasterii, a studierii si analizarii prin prisma cunoscatorului si

analistului prezent in fiecare dintre noi.

Resursele naturale cu valente turistice si agroturistice ale judetului Alba sunt

reprezentate in principal de :

• Relief - structurat pe trei mari unitati naturale:

Muntii Apuseni;

Muntii Sebesului;

Podisul Transilvaniei.

• Hidrografie:

cursuri de apa uniform repartizate,

apartin bazinului Muresului, de la nord la

est la sud-vest si afluentilor sai (Sebes,

Tarnavele, Aries, Ampoi, Cugir);

apele subterane se gasesc in

formatiunile poroase (din lunca si terasele

Muresului si afluentilor sai), in formatiunile

de roci carstice (din centrul Muntilor in

formatiunile de roci carstice (din centrul

Muntilor Trascau si Muntii Bihor) si in rocile

fisurate;

lacurile naturale sunt amplasate in

regiunea montana, deluroasa si de podis:

lacul Iezerul Surianu – rezervatie

complexa, la 1790 m alt; lacul Iezerul

Ighielului (in Muntii Trascalaului) la 22 km

de Ighiu, cel mai intins lac carstic din

Romania si lacurile de acumulare (Oas 460

ha, Tau, Nedeiu).

• Clima - are caracter

continental si variaza in

functie de unitatile de

relief, incadrandu-se in

doua sectoare mari:

in zonele montane se

inregistreaza o clima

rece si mai umeda,

iar in zona de dealuri,

mai calda si ceva mai

uscata;

Precipitatiile se

caracterizeaza prin valori

usor deficitare in zonele

culoarului Muresului,

avand valori de la 550

mm pana la 1400 – 1500

mm in zonele montane.

Judetul Alba adaposteste numeroase frumeseti si raritati naturale, unele cu o valoare deosebita. In

aceasta privinta se poate spune ca este judetul cu cele mai multe rezervatii si monumente ale naturii din

tara. Inca in anul 1969, la propunerea Subcomisiei pentu Ocrotirea Naturii din Cluj, a luat fiinta Consiliul

Judetean pentru Ocrotirea Naturii Alba si s-a elaborat Decizia 175/30.VI. 1969 care enumera toate aceste

obiective supuse ocrotirii.

Unele peisaje geografice deosebite sau elemente ale sale (geologice, geomorfologice,

floristice si faunistice) au fost declarate rezervatii naturale sau monumente ale naturii pentru

a putea fi ocrotite si aparate prin lege. Ele constituie elemente de atractie atat turistica, cat si

stiintifica.

Judetul Alba are un numar de 93 de arii protejate dintre care 83 de interes national.

Arii protejate

Arii protejate desemnate la nivel national

• rezervatii geologice: Pietrele Ampoitei, Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului, Calcarele de la Valea

Mica, Detunata Goala si Detunata Flocoasa, Cheile Intregalde, Piatra despicata si Piatra Corbului de la

Rosia Montana

• rezervatii geomorfologice : Rapa Rosie

• rezervatii speologice: Platoul carstic Scarisoara, Pestera Ghetarul Scarisoara, Ghetarul de la Vartop

• rezervatii paleontologice: Punctul fosilier Garbova de Sus, Dealul cu melci

• rezervatie forestiera: padurile de larice de la Vidolm

• rezervatie botanica: Molhaşurile Căpăţânii (comuna Bistra)

• rezervatie floristica: Negrileasa, cu 5 ha de narcise

Mai sunt declarate rezervatii naturale si Iezerul Sureanu - lac de baraj, Iezerul Ighielului – lac carstic,

mlastinile de la Oasa.

Arii protejate desemnate la nivel judetean

 

Piatra Craivei, Muntele Piatra Secului, Râpa Lancramului, Vulcanii noroiosi de la Boz, Gradina Botanica de

la Blaj, Lacul Panade, Bazinul Vaii Inzelului, Padurea Carbunarea, Fânetele de pe Dealul Pricop, Tinoavele

din Lunca Tartaraului.

PIETRELE AMPOITEI reprezinta iviri de calcare situate aproape de varsarea raului Ampoita in Ampoi la o altitudine de 40 m fata de talveg. Sunt trei pietre de calcar, de culoare alba, cu pereti vereticali. Cea mai mare are o inaltime de 25 m si un diametru de circa 200 m

Cheile Intregalde

rezervatie botanica, adapostind, intre altele, floarea de colt la o altitudine foarte mica, la 590 m

Cheile Turzii (125 ha) reprezinta o uriasa spintecatura în bara de calcare jurasice, la jumatatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, între Buru si Tureni, culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.Avand peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating înaltimi de peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati.

Mlastinile de turba, ocrotite pentru valoarea lor de arhiva multimilenara a istoriei padurilor noastre, se afla la Oasa, pe valea Sebesului, si la Capatana (com. Bistra), cunoscute sub numele de „molhasuri” cum le spun motii.

Pestera de la Scarisoara, se situeaza in fundul unui aven, iar in marea sala a „Bisericii” s-a pastrat, peste veacuri, un bloc urias de gheata, evaluat la circa 40 000 m³ si 18 – 20 m grosime, avand varsta de circa 3 000 de ani

Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului, sunt situate pe stanga Ampoiului, intre Metes si Taut, la circa 50 m altitudine fata de soseaua Alba Ilia – Zlatna. Reprezinta o stanca de calcare alcatuita din strate cu sedimentatie normala, ritmica si strate cu sedimentatie haotica

Calcarele de la Valea Mica se afla in satul cu acelasi nume pe afluentul de dreapta al Ampoiului, la est de Zlatna.Sunt doua turnuri verticale calcaroase, „portile”, de circa 15 m inaltime, care confera peisajului un aspect salbatic. Au aceeasi geneza si aspect cu Pietrele Ampoitei.

Detunatele reprezinta impunatoare coloane de roci bazaltice, aparute la zi prin eroziunea unor aparate vulcanice vechi. Rocile bazaltice intra in componenta unor neck-uri vulcanice consolidate, acesta reprezentind canalul de aductiune al lavei spre suprafata. Fiind roci mai dure, eroziunea a afectat mai mult celelalte roci ale aparatului vulcanic, neck-ul raminind proeminent.

Dealul cu melci este o rezervatie paleontologica cu o suprafata de 4,30 ha, situata pe stanga vaii Ariesului, in Tara Motilor, la 15 km vest de Campeni si la 10 km nord de comuna Vidra

Potentialul turistic biogeografic

Vegetatia

• pe culmile inalte intalnim pajisti subalpine

• la altitudini de peste 1300 m (Muntele Mare, Muntii Bihor, Muntii Trascau) au

extindere coniferele (molid si brad)

• paduri de fag intre 1300 si 800 m, iar sub 800 m apare si gorunul

• in jurul localitatilor, intinderi mari din suprafata padurilor au fost inlocuite de pasuni

si terenuri agricole

In Alba sunt ocrotite o serie de specii de plante declarate „monumente” pe intreg

cuprinsul tarii:

• floarea de colt (Leontopodium alpinum) s-au siminicul cum ii spun localnicii se

intalneste in una din cele mai joase statiuni din tara (Cheile Intregalde),

• Arctostaphylos uva – ursi (strugurii ursului) se gaseste la Scarita – Belioara (Sesul

Craiului) din Muntii Apuseni (Muntele Mare)

Sunt ocrotiti numerosi arbori seculari:

• „Stejarul lui Avram Iancu” de la Blaj,

• „Gorunul lui Nichita”,

• ciresii de la Garbova de Sus,

• pinul de pe stanca din apa Ariesului (Salciua),

• diferiti alti stejari si goruni (Micesti, Sard, Ciumbrud, Pianu de Sus),

• castanii comestibili de la Cetea

Renumit intre toti este „Fagul Imparatului” de la Baia de Aries, situat pe malul drept al

Ariesului

Fauna

• Mamifere reprezentative: cerbul, ursul, mistretul, caprioara, jderul, veverita

• In apele de munte exista pastravi, clean, lipan

VALORIFICAREA RESURSELOR ANTROPICE

Intre componentele resurselor turistice antropice ale zonei Muntilor Apuseni, cele mai reprezentative

sunt: 

• Vestigiile arheologice legate de geneza poporului roman si paternitatea sa pe aceste meleaguri:

cetatile dacice, ruine ale unor cetati milenare, etc.;

• Monumente istorice, de arhitectura si de arta cu valoare de unicat, unele de notorietate mondiala

ca: bisericile si manastirile cu fresce interioare; bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania;

monumentele istorice din principalele orase-vechi capitale sau orase medievale;

• Muzeele si casele memoriale, multe dintre ele de interes international sau national – muzeele

judetene si orasenesti;

• Marturiile civilizatiei si culturii populare (elemente de etnografie si folclor); arhitectura si tematica

populara traditionala (Campeni, Salciua etc.); creatia artistica: mestesuguri, artizanat, ceramica, port popular,

folclor literar, muzical si etnografic.

• Satele turistice, care prin specificul lor, originalitatea si valoarea turistica, cultural-istorica, prin

ambianta cadrului natural si bogatia resurselor sale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit

satisfacand o gama variata de motivatii în turismul intern si international;

VALORIFICAREA BAZEI TEHNICO – MATERIALE TURISTICE SI

AGROTURISTICE

Constructiile hoteliere moderne, confortabile si bazele de tratament cu dotare complexa permit atat

valorificarea bogatiei de factori naturali terapeutici specifici diferitelor statiuni, cat si aplicarea unei game

foarte variate de metode terapeutice. Lor li se adauga amenajarile peisagistice, cu conservarea si

valorificarea superioara a cadrului natural, divers si pitoresc, al majoritatii statiunilor din zona colinara si

submontana.

In judetul Alba, exista o serie de pensiuni agroturistice cu capacitate de cazare de la 3 persoane la 14

persoane.

Lista pensiunilor agroturistice

Cai de transport

Căi rutiere

Prin Judeṭul Alba trec două importante drumuri naṭionale europene, respectiv E81 (DN 1) care face

legătura între sudul României şi nord vestul ţări şi E68 (DN 7) ce asigurǎ tranzitul dintre sudul şi vestul

Transilvaniei.

Căi feroviare

Acest judeţ este traversat la sud de magistrala 200 care face legătura între municipiul Braşov şi

Judeţul Arad, care pe sectorul cuprins între Coslariu şi Sibot este parte din coridorul IV European.

Judeţul Alba este tranversat de magistrala 300 Bucureşti - Braşov - Blaj - Războieni - Cluj - Oradea, dar

şi de calea ferată Războieni - Târgu Mureş - Deda şi Alba Iulia - Zlatna.

Pe calea ferata ingustă între Abrud-Vidolm mai circulă trenuleţul de munte “Mocanita" cu

haltele Abrud, Rosia Montana (Gura Roşiei), Campeni, Bistra, Lupşa, Baia de Arieş, Brăzeşti, Sălciua,

Ocoliş, Vidolm.

Trasee ecoturistice in judetul Alba

•Comuna Baita (alt. 500 m) – Saua Vartop 3h 15min/10.5km; Saua Vartop – Arieseni 2h 15min/9.5km (soseaua DN 75)

•Comuna Campani – valea Sighistel – DN 75-km – Vartop – Arieseni – Comuna Sighistel (alt.350 m) – Canionul Sighistel 2h/6

km

•Comuna Pietroasa (alt.300 m) – Valea Galbena 4h/15km (drum forestier) Valea Galbena – cantonul Luncsoara 1h/3.5 km;

Cantonul Luncsoara - Cobles 1h /3 km; Cobles – Arieseni 1h 30min/7 km (drum forestier); Padis (alt.1300 m) – Poiana Ponor

1h/3.5km; Poiana Ponor – Cabana Caput 30 min/2km; Cabana Caput – Cobles 2h/6.5km; Cobles –Arieseni (alt.850 m) 1h

30min/4.5 (drum forestier).

•Padis (alt.1300 m) – Casa de Piatra 2h 30min/9km ; Casa de Piatra –Garda Seaca (Totoiesti) in 4,5km.

•Garda Seaca (Totoiesti) – Pantesti 45min/1.5km) ; Pantesti – Arieseni 1h /5.5km.

•Padis (alt.1300 m) – Poiana Calineasa 2h 30min/9km ; Poiana Calineasa – Poiana Ursoii 1h 15min/4,5km ; Poiana Ursoii –

Ghetar (alt.1100) 1h 30min/5.5km (drum forestier).Traseul

•Pasul/Cantonul Ursoaia (alt.1300 m) – PoianaUrsoii 2h/9km (drum forestier); PoianaUrsoii – Ghetar (alt.1100) 1h 30min/5.5km

(drum forestier).

Albac – Saua Fericet 2h 45min; Saua Fericet – Runc 1h 15min

Runc – valea Ordancusii 1h 30min.

•Avram Iancu – Patrahaitesti 2 – 3h/8km (partial drum forestier); Patrahaitesti – Arieseni 1h 30min/5km;

Muntele Gaina – Vf.Curcubata – Arieseni; Muntele Gaina –Piatra Aradului – Curcubata Mare 4-5h/14km; Curcubata Mare – Arieseni

1h30min/4km.

•Satul Poiana – Saua Tarnita Bihorului 4h/9km; Tarnita Bihorului –Arieseni 2h/6km

Ha

rta t

raseeecoturistice

Rolul ariilor protejate

Ariile protejate joaca un rol extrem de important in reducerea emisiilor de dioxid de

carbon din atmosfera. 15% din stocul de carbon de pe planeta –aproximativ 312 gigatone-

este captat in ariile protejate din toata lumea. 

Ariile protejate sunt adevarate scuturi de aparare impotriva dezastrelor naturale, oferind

spatiu pentru scurgerea inundatiilor, stabilizand solurile, evitand astfel alunecarile de teren

si protejandu-ne de ravagiile furtunilor.  

Ariile protejate asigura, in plus, conservarea resurselor naturale, fara de care nu am

putea avea parte de hrana si apa curata si fara de care multe dintre comunitati nu ar putea

supravietui. 33 dintre cele 100 de metropole ale lumii isi procura apa pentru populatie din

arii protejate.  

Concluzii

Atractiile turistice ale judetului Alba sunt numeroase si deosebit de

importante, nu doar pe plan national, ci si international.

Resedinta sa de judet, municipiul Alba Iulia, reprezinta principalul

receptor de turisti, insa este de asemenea si un emitator de turisti, in special

pentru statiunile montane din regiune.