ARGUMENT

Turismul este cunoscut ca fiind cea mai largă industrie. Veniturile sale au o proporţie semnificativă în economia multor ţări şi este una din cele mai mari producătoare de locuri demuncă. Contribuţia sa la PNN, angajarea şi dezvoltarea regională sunt bine documentate, spre deosebire de alte sectoare, este prevăzut să crească în importanţă în următoarele decenii caurmare a creşterii timpului liber. În turism informaţia are un rol, foarte important, de fapt i n fo rma ţ i a a f o s t de sc r i s ă c a f i i nd “ sânge l e” une i i ndus t r i i , f ă r ă c a r e un s ec to r nu poa t e funcţiona. Turiştii au nevoie de informaţie înainte de a pleca în călătorie pentru a-i ajuta să  planifice şi să aleagă între opţiuni, şi de asemenea se observă creşterea nevoii de informaţie înt impu l c ă l ă to r i e i c a o t end in ţ ă sp r e c r e ş t e r ea c ă l ă to r i i l o r i ndependen t e . Aceas t a c e r e de asemenea informaţii reflectând surse subtile: vacanţa anuală şi chiar week-end-ul sunt mai mult asociate cu enormul risc financiar şi emoţional.Î n Ves t î n spec i a l , t impu l a deven i t o ma r f ă r a r ă , ma i a l e s pen t ru cup lu r i t impu l  petrecut împreună este mai mult fugitiv. De aceea,pentru mulţi consumatori,vacanţa lor  anuală reprezintă o investiţie emoţională mare care nu poate fi uşor înlocuită dacă ceva numerge bine. De aceea, de când călătorii nu pot pretesta produsul sau să-şi primească banii uşor înapoi dacă excursia nu se ridică la aşteptările lor, acces exact, demn de încredere, punctual şiinformaţiile relevante sunt esenţiale să ajute să ia o hotărâre potrivită. Această lucrare cuprinde o analiză turistică a judeţului Timiş, fiind structurată pe cap i t o l e . P r imu l c ap i t o l con ţ i ne o p r ezen t a r e gene ra l ă a po t en ţ i a l u lu i t u r i s t i c . A l do i l e a cuprinde o prezentare a judeţului din punct de vedere al localizării, climei şi reliefului şi unasocio-culturală. În capitolul al-treilea am analizat formele de turism si infrastructura judeţuluiTimiş şi am realizat o analiză swot.

1

CAPITOLUL I.PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 

1.1 Consideraţii generaleÎn literatura de specialitate se uzitează concepte şi terminologii variate, ca formă şiconţinut, privitoare la noţiunile de potenţial şi patrimoniu turistic.Într-o accepţiune generală, potenţialul turistic al unui teritoriu dat sau staţiune turisticăeste definit ca „ansamblul componentelor naturale, cultural-istorice, socio-demografice şitehnico-economice, recunoscute ştiinţific, cantitativ şi calitativ şi dovedite prin practică şi care, prezintă posibilităţi de valorificare turistică şi dau anumită funcţionalitate pentru turism“(Vasile Glăvan, 1995). Cu alte cuvinte un teritoriu interesează sub aspect turistic în măsura încare acesta oferă resurse turistice naturale sau antropice, a căror valorificare, pe fondul unor  amenajări tehnice şi turistice, în contextul protejării mediului înconjurător, poate determina oactivitate de turism, care să permită intrarea acestuia în circuitul turistic.Componentele naturale sau antropice sunt privite de către specialişti ca „atracţii turistice“şi „resurse turistice“, termeni al căror conţinut diferă.No ţ iunea de „a t r ac ţ i e t u r i s t i c ă“ de f i ne ş t e ma i mu l t l a t u r a a f ec t i vă a d i f e r i t e l o r   componente ale potenţialului turistic, referindu-se mai ales la aceea ce se impune atenţiei şi   p ro duce impre s i i de o i n t ens i t a t e r i d i ca t ă de na tu r ă e s t e t i c ă , cogn i t i vă , educ a t i vă e t c . Componentele cultural-istorice, tehnico-economice şi chiar o parte din cele naturale (peisaje,forme de relief, lacuri, specii de plante şi animale etc.) pot fi desemnate ca atracţii turistice.Termenul de „resursă turistică“ este mai complet şi redă implicaţiile acesteia înac t i v i t a t e a de t u r i sm , c a dom en i u economic . P r i n spec i f i cu l , con ţ i n u tu l ş i va loa r ea l o r , resursele turistice, mai ales cele naturale, reprezintă pe de o parte, atracţii turistice, pretabile pentru vizitare (peisaje, peşteri etc.) iar, pe de alta, pot fi valorificate direct în activitatea de tu r i sm ca „ma te r i e p r imă“ , con s t i t u i nd , î n u rm a ac t i v i t ă ţ i i umane de va lo r i f i c a r e ş i de amenajare, diferite produse turistice şi generând anumite forme de turism (ex. resursele de apeminerale, gaze şi nămoluri terapeutice, stratul de zăpadă şi domeniul schiabil neamenajat, acumulări de apă etc.).În literatura de profil, noţiunea de potenţial turistic este redată şi prin noţiunile de „fondturistic“ şi „patrimoniu turistic“.„Fondul turistic“ reuneşte totalitatea resurselor naturale şi culturale de natură turistică, ceconstituie baza ofertei turistice potenţiale a unui teritoriu, considerat ca o destinaţie turistică,ceea ce este corect.Varietatea resurselor şi atracţiilor turistice ale unei ţării, specificul acţiunii şi influenţeilor în activitatea turistică fac necesară delimitarea a două categorii de potenţial turistic şi anume: natural şi antropic, în concordanţă cu componentele mediului înconjurător.Potenţialul turistic natural reprezintă totalitatea resurselor turistice pe care le oferă cadrulnatural prin componentele sale: relief şi structuri geologice, condiţii climatice, ape, vegetaţieşi faună, peisaj, natură protejată etc. inclusiv modificările acestora ca urmare a intervenţieiomului, care au o valoare turistică şi dau funcţionalitatea turistică a teritoriului.Potenţialul turistic antropic cuprinde elementele cultural-istorice, tehnico-economice şisoc io -demogra f i c e , c a r e , p r i n va loa rea i n t r i n secă , i n t e r e sează ac t i v i t a t e a de t u r i sm ş i generează anumite fluxuri turistice.Potenţialul turistic, reprezintă oferta turistică potenţială a unui teritoriu dat, iar

2

împreunăcu echipamentul de producţie a serviciilor turistice, respectiv baza tehnico-materială specifică(structuri de cazare, de alimentaţie, tratament balnear, de transport turistic şi agrement), masade bunuri alimentare şi industriale destinate consumului turistic, infrastructura generală şituristică, forţă de muncă, precum şi condiţiile de comercializare (preţuri, tarife, facilităţi,agenţii turistice etc.) formează oferta turistică reală (efectivă) sau patrimoniul turistic.Oferta turistică potenţială (resurse naturale, atracţiile cultural-istorice, tehnico-economiceşi socio-demografice) constituie de fapt „materia primă“ pentru turism, care se materializează în diferite produse turistice prin munca celor ce lucrează în turism, muncă concretizată în prestaţiile de servicii turistice.

1.2Analiza structurală a potenţialului turisticComponentele natural sunt variate ca structură şi se impun în potenţialul turistic în mod diferenţiat, adică:relieful şi structurile geologice: peisagistic, ca suport al activităţii de t u r i sm , c a „ma te r i e p r imă“ , ş t i i n ţ i f i c , c a monumen t a l na tu r i i , c a r i s c geomor fo log i c ş i geologic;clima prin parametrii meteorologici – factori limitativi şi favorabili, sezonalitateaactivităţii de turism – ca resursă climatoterapeutică – indici de confort termic, de stres cutanat, bioclimatic total, tipuri de vreme – organism, tip de bioclimat – peisagistic, ca risc climatic;apele de suprafaţă : peisagistic şi estetic, funcţional – ca agrement, ştiinţific şi monument al naturii, risc hidrologic;apele subterane: peisagistic şi estetic, balneoterapie (apele minerale),ştiinţific şi monument al naturii, alimentare cu apă;vegetaţie: peisagistic şi estetic, recreativ-social (pădurile), sanitară şi terapeutică, depoluare şi termo-moderatoare, cinegetică (fond), ştiinţifică (specii, arii protejate), poziţia geografică;fauna: structura speciilor, peisagistic şiestetic, cinegetic, ştiinţific şi monument al naturii, poziţia geografică;peisajul geografic:valoare estetică şi ştiinţifică, recreativă, funcţională;ariile protejate deschise turismului(protecţia şi conservarea mediului, peisagistică şi estetică, ştiinţifică şi educativă, recreere,od ihnă ş i t u r i sm;poziţia geografică: r apo r t a r ea f a ţ ă de anumi t e r epe re , l oca l i t ă ţ i ş i a r i i turistice, căi de comunicaţii, arii emitente şi receptoare de turişti, etc. Obiectivele turistice cultural-istorice,variate ca structură, se impun prin valoarea:mondială, naţională, regională sau locală, istorică şi arheologică, memorială şi documentară,artistică, cultural şi tradiţională, peisagistică, urbanistică şi ambientală, ca stare tehnică şi gradde protecţie, accesibilitate; Obiectivele turistice economice, de arhitectură inginerească, sportive , interesează prinvaloarea: tehnico-inginerească, amploare şi grandoare, istorică şi arheologică, internaţională şina ţ i ona l ă a even imen te lo r ş i ob i ec t i ve lo r , cu l t u r a l ă , ş t i i n ţ i f i c ă ş i educa t i vă , e s t e t i c ă , arhitecturală şi ambientală, accesibilitate.  Populaţia, rezervor pentru cererea turistică de servicii, forţă de muncă, element dynamic în calitatea serviciilor, ospitalitate; aşezările umane ca destinaţii turistice şi centre emitente deturişti.

3

1.3Categorii de potenţial turistic şi valorificarea turistică Potenţialul turistic montan.Formele de turism sunt multiple, de la odihnă şi recreere, practicarea sporturilor deiarnă şi de vară, tratament balnear, ecoturism, turism rural şi agroturism, cultural până la  practicarea celor mai diverse sporturi extreme (de aventură).Staţiunile turistice alpine au o echipare tehnică deosebită: vaste domenii schiabileamenajate (cu pârtii de schi alpin, schi fond, snowboard, schi acrobatic, trambuline, săniuţe, piste de currling, şcoli şi grădiniţe de schi etc.), dotări de agrement, piscine, centre de fitness,centre şi complex sportive, centre de echitaţie, terenuri de sport etc. Munţii Carpaţi se înscriu cu un potenţail turistic montan şi alpin de complexitate medie,ca şi echiparea turistică, de altfel.Munţii Carpaţii Nord-Vestici (Slovacia şi Polonia) au un potenţial turistic montan şicu l t u r a l - i s t o r i c impor t an t , va lo r i f i c a t p r i n r enumi t e s t a ţ i un i t u r i s t i c e pen t ru od ihnă ş i  practicarea sporturilor de iarnă.Munţii Carpaţii Sud-Estici pe teritoriul României, au un potenţial turistic mai variat şi în parte, mai puţin valorificat. 1.4.Forme de turism în valorificarea potenţialului turisticÎn literatura de specialitate s-au cristalizat diferite clasificări ale formelor de turism înraport cu mai multe criterii, între care cele mai uzitate sunt: locul de provenienţă a turiştilor,momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice, periodicitatea, sezonalitatea, gradul demobilitate, mijlocul de transport folosit, particularităţile socio-economice ale cererii turistice,categoria de vârstă şi de ocupaţie a turiştilor, caracteristicile prestaţiei turistice principale,scopul principal al călătoriei legat de motivaţia turistică.După scopul principal al călătoriei legat de motivaţia turistică se disting peste 20 deforme de turism; unele apărute simultan cu primele manifestări ale turismului, altele mairecente, din necesitatea de a răspunde restructurărilor survenite în motivaţiile cererii turisticesau, mai nou, de a proteja şi conserva resursele turistice şi mediul înconjurător.Organizaţia Mondială a Turismului (OMT), recomandă o paletă largă de forme de turism,ca r e , p r i n amena j ă r i ş i e ch ipamen te adecva t e s ă conducă l a o ma i bună va lo r i f i c a r e a  potenţialului touristic.Turismul organizat şi cel semiorganizat se poate realiza şi prin diferite tipuri dearanjamente (cca 7), diferenţiate în principal de mijlocul de transport utilizat. 1.5Valorificarea potenţialului turistic şi protecţia mediului înconjurătorDegradarea mediului înconjurător şi a potenţialului turistic provine de la trei grupe defactori generatori de risc turistic: factori naturali, factori tehnico-economici şi turismul şiamenajările pentru agreement.P r i n t r e f a c to r i i na tu r a l i s e p r ez in t ă : vu l can i smu l ş i cu t r emure l e , p roce se l e geomorfologice actuale, fenomenele climatice şi hidrogeologice, fenomenul de extincţie alunor plante şi animale.Factorii economici afectează atât mediul şi resursele turistice cât şi cadrul general dedesfăşurare a turismului: poluarea aerului, poluarea apei, poluarea solului, poluarea sonoră,  po lua rea pe i s a ju lu i , de f r i ş a r ea ş i deg rada rea pădu r i l o r , deg rada rea a r i i l o r p ro t e j a t e ş i a monumentelor naturii, degradarea obiectelor turistice antropice.Turismul ca un consumator de spaţiu şi resurse participă implicit la degradarea şi poluarea mediului dar şi a potenţialului turistic prin: exploatarea neraţională a substanţelor  balneare şi a altor resurse, amenajarea necorespunzătoare a echipamentelor, căi de acces,dezvoltarea nesistematizată şi haotică a echipamentelor, reţele încărcate de poteci şi drumuri,circulaţia turistică necontrolată, turism automobilistic necontrolat etc..

4

CAPITOLUL II.PREZENTAREA JUDEŢULUI TIMIŞ2.1 Potenţialul natural2.1.1 Relief  Aşeza rea geog ra f i c ă a j ude ţu lu i T imi ş (Anexa 1 ) î i con fe r ă a ce s tu i a o amp la sa r e   p r i v i l eg i a t ă , f i i nd ce l ma i ve s t i c j ude ţ a l Român ie i . Se î nvec inează l a Ves t cu j ude ţu l Csongrad – Ungaria şi la Sud-Vest cu provincia Voievodina – Serbia, legătura între cele două  j ude ţ e f i i nd a s igu ra t ă de punc t e l e de t r e ce r e a f ron t i e r e i de l a Cenad , r e spec t i v c e l e de l a Stamora Moraviţa şi Jimbolia.Judeţele române vecine cu judeţul Timiş sunt Arad la Nord, Hunedoara la Est şi Caraş – Severin Sud-Est. Timişul, cel mai mare judeţ al ţării (8697 km pătraţi), beneficiază

de unrelief deosebit de variat: câmpie în partea vestică şi centrală, zonă deluroasă continuată curelief montan, în partea estică. Teritoriul judeţului este traversat de râurile Timiş şi Bega, iar c l i m a e s t e p l a c u t ă , t e m p e r a t - c o n t i n e n t a l ă c u i n f l u e n ţ e m e d i t e r a n e e n e . Reşedinţa judeţului, municipiul Timişoara, supranumit şi “oraşul rozelor”, este şi celmai important oraş al Regiunii Vest a României. Acesta este aşezat pe cursul râului Bega şieste un oraş cosmopolit locuit de peste 350.000 de români, maghiari, sârbi, slovaci, bulgari şialte etnii. Simbol al democraţiei, solidarităţii, toleranţei şi spiritului de iniţiativă, Timişoara e s t e un o r a ş ve s t i c nu numa i p r i n a şeza re , c i ş i p r i n men t a l i t a t e a de voca ţ i e occ iden t a l ă a l o c u i t o r i l o r s ă i , c a r e s e m â n d r e s c c u t r a d i ţ i a c u l t u r a l ă ş i p e r f o r m a n ţ e l e e c o n o m i c e . Lugojul, cel de-al doilea municipiu al judeţului, este aşezat

5

pe cursul râului Timiş, laintersecţia a două importante drumuri comerciale, fiind cel de-al doilea centru urban (cca45.000 locuitori) şi punct de importanţă economică a judeţului Timiş.Alte cinci oraşe de mai mică mărime, Sânnicolu Mare şi Jimbolia la vestul judeţului,oraşul staţiune turistică Buziaş situată la numai 30 km de Timişoara, Deta şi Faget la sud şiest, completează echilibrat structura urbană a judeţului. Alături de acestea diferenţa de pâna la cca 700.000 de locuitori ai judeţului trăiesc în mediu rural în cele 75 de comune şi 381 de satecare completează structura administrativ teritorială a acestuia.Populaţia judeţului este de 687.377 locuitori, Timişul fiind considerat, pe bunădreptate, un judeţ multietnic, în care convieţuiesc în armonie români, maghiari, germani, sârbi,şi alte minorităţi. Distribuţia populaţiei pe mediile rural şi urban este de circa 400.000 delocuitori în mediul urban, restul de 300.000 fiind localizaţi în mediul rural.2.1.2 Clima Timişoara se încadrează în climatul temperat continental moderat, caracteristic părţiide sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influenţe submediteraneene (varianta adriatică).T r ă s ă t u r i l e s a l e g e n e r a l e s u n t m a r c a t e d e d i v e r s i t a t e a ş i n e r e g u l a r i t a t e a p r o c e s e l o r   atmosferice. Masele de aer dominante, în timpul primăverii şi verii, sunt cele temperate, de  provenienţă oceanică, care aduc precipitaţii semnificative. În mod frecvent, chiar în timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducând ploi şi zăpezi însemnate, mai rar valuri de frig.Din septembrie până în februarie se manifestă frecvente pătrunderi ale maselor de aer  polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, în Banat se resimte puternic şi influenţaciclonilor şi maselor de aer cald dinspre Marea Adriatică şi Marea Mediterană, care iarna generează dezgheţ complet, iar vara impun perioade de căldură înăbuşitoare.Tempera tu r a med i e anua l ă e s t e de 10 ,6 ºC , l una cea ma i c a ldă f i i nd i u l i e ( 21 ,1 ºC) , rezultând o amplitudine termică medie de 22,7ºC, sub cea a Câmpiei Române, ceea ce atestăinfluenţa benefică a maselor de aer oceanic. Din punct de vedere practic, numărul zilelor cutemperaturi favorabile dezvoltării optime a culturilor, adică cele care au medii de peste 15ºC,este de 143/an, cuprinse între 7 mai şi 26 septembrie. Temperatura activă, însumând 2761ºC,a s igu ră cond i ţ i i f oa r t e bune pen t ru ma tu r i z a r ea p l an t e lo r de cu l t u r ă , i nc lu s iv a uno ra de  provenienţă mediteraneană.Af l ându - se p r edominan t sub i n f l uen ţ a mase lo r de ae r ma r i t im d in sp re no rd -ve s t , Timişoara primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare decât oraşele din Câmpia Română. Med ia anua l ă , de 592 mm, ap rop i a t ă de med i a ţ ă r i i , e s t e r e a l i z a t ă î ndeoseb i c a u rmare a  precipitaţiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul anual) şi a celor din lunileno i embr i e ş i decembr i e , c ând s e î n r eg i s t r e ză un max im secunda r , r e f l ex a l i n f l uen ţ e lo r   climatice submediteraneene. În perioada propice culturilor agricole, cad aproape 80% din precipitaţii, ceea ce constituie o condiţie favorabilă dezvoltării plantelor de cultură autohtone.Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult mai umezi decât media şiani cu precipitaţii foarte puţine.Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de masivelecarpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară (culoarul T imi ş -Ce rna , va l ea Mure şu lu i e t c . ) , T imi şoa ra supo r t ă , d in d i r ec ţ i a no rd -ve s t ş i ve s t , o mişcarea maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra părţii de vesta României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele direcţii.Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex al

6

activităţiianticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-mai, o frecvenţămare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţi înregistrează frecvenţe reduse.Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara Beaufort), furtunile cu caracter ciclonalvenind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929, 1942, 1960, 1969, 1994). Distribuţia vânturilor dominante afectează, într-o anumită măsură, calitatea aerului oraşului Timişoara, ca urmare af ap tu lu i c ă sun t an t r ena ţ i po luan ţ i i emana ţ i de un i t ă ţ i l e i ndus t r i a l e de pe p l a t fo rme le d in vestul şi sudul localităţii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia deansamblu a vetrei, cu aspect de cuvetă, cât şi de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).2.1.3 HidrografieTeritoriul zonei Timişoara dispune de o bogată reţea hidrografică, formată din râuri,lacuri şi mlaştini. Cu excepţia râurilor Bega şi Timiş, celelalte râuri seacă adesea în timpulverii. Principalul curs de apă este cel mai sudic afluent al Tisei. Izvorând din Munţii PoianaRuscă , Bega e s t e c ana l i z a t ă , i a r de l a T imi şoa ra până l a vă r sa r e a f o s t amena j a t ă pen t ru navigaţie (115 km). Canalul Bega a fost construit între anii 1728 şi 1760, dar amenajarea luide f i n i t i vă s - a f a cu t ma i t â r z iu . Pen t ru r egu l a r i z a r ea deb i t u lu i î n l im i t e c a r e s ă - i pe rmi t ă satisfacerea funcţiilor pentru care a fost concepută lucrarea, la Costei a fost construit un nodhidrotehnic, a cărui principala funcţie este cea de regularizare a debitului, respectiv asigurarea transferului cantităţii de apă, din Timiş în Bega, în funcţie de necesităţi şi de volumul de precipitaţii preluat de cele două râuri în amonte. Canalul Bega a fost conceput pentru accesulşlepurilor de 600-700 tone şi o capacitate anuală de transport de 3.000.000 vagoane. Pentru aînlătura pericolul inundaţiilor, atât de frecvente altădată, lucrarea a fost completată ulterior cusistemul hidrotehnic de la Topolovatul Mic, prin care, în perioadele de ape mari, surplusul de debit îmregistrat de Bega este dirijat spre râul Timiş. Din mulţimea de braţe care existau înaintea canalizării Begăi, în interiorul oraşului se mai  pă s t r e ază doa r Bega Moar t ă ( î n c a r t i e ru l Fab r i c ) ş i Bega Veche ( sp r e ve s t , cu rgând p r i n Sacalaz).Pe teritoriul oraşului se găsesc şi numeroase lacuri, fie naturale, formate în locul vechilor  meandre sau în arealele detaşate (cum sunt cele de lângă colonia Kuntz, de lângă Giroc, LaculŞerpilor din Pădurea Verde, etc.), fie de origine antropică (spre Fratelia, Freidorf, Mosnita,Mehala, Ştrandul Tineretului, etc.), notabile prin situarea lor pe linia de contact cu localitătţile periurbane.Din punct de vedere al apelor subterane, se poate constata că pânza freatică a Timişoarei segăseste la o adâncime ce variază între 0,5 - 4 m. Pânzele de adâncime cresc numeric, de la nord la sud, de la 4 la 9 m - până la 80 m adâncime - şi conţin apă potabilă, asigurând astfel o parte din cerinţele necesare consumului urban. Apar, de asemenea, ape de mare adâncime, c a p t a t e î n P i a ţ a U n i r i i ( h i p o t e r m a l e ) , a p o i l a s u d d e C e t a t e ş i î n C a r t i e r u l F a b r i c (mezotermale), cu valoare terapeutică, utilizate în scop balnear.2.1.4 Fauna şi vegetaţiaFauna pădurilor cuprinde puţine mamifere, reprezentate doar prin câteva insectivore şirozătoare. Păsările sunt, în schimb, numeroase, unele având importanţă cinegetică (fazanul).Fauna de silvostepa şi stepa, deşi mai puţin variată faţă de cea de pădure, prezintă un maimare număr de specii de interes cinegetic (iepurele, căprioara, prepeliţa, potârnichea, fazanul,etc)În cadrul faunei piscicole, dominantă este specia crapului, alături de care trăiesc plătica,obletul, babuşca, sebita, stiucă, suport natural pentru pescuitul sportiv.P re s iunea umană c r e scândă î n spa ţ i u l pe r i u rban t im i şo rean s e

7

r e s im te nega t i v a sup ra fondului faunistic, distrugerea biotopurilor spontane şi înlocuirea lor cu culturi afectează, inevitabil, biocenozele.Spaţiul timişorean se încadrează, din punct de vedere geobotanic, în zona pădurilor destejar, distruse în trecut de oameni, pentru obţinerea lemnului necesar construirii cetăţii şi caselor, cât şi pentru câştigarea de terenuri cultivabile.În prezent, cu excepţia câtorva areale împădurite cu cer şi garnita (Pădurea Verde,Pădurea Bistra, Pădurea Giroc, Sag), teritoriul se încadrează în silvostepă antropogenă cecaracterizează întreaga Câmpie Panonică. Peisajul este diversificat şi de apariţia vegetaţiei deluncă, de-a lungul principalelor râuri, în cadrul căreia predomină arborii de esenţă moale.De remarcat este prezenţa parcului dendrologic de la Bazosul Nou, rezervaţiefo r e s t i e r ă cu o sup ra f a ţ ă de cca 60 ,4 ha , s i t ua t ă l a c ca 15 km S -E de o r a şu l T imi şoa ra , pe teritoriul constituit din rezervaţia propriu-zisă (17,8 ha) şi zona tampon din jurul rezervaţiei.

2.2 Potenţialul antropicMunicipiul Timişoara, atestat documentar de peste 730 de ani, actuala reşedinţă a judeţului Timiş, este situată în Câmpia Timişului, câmpie străbătută de râurile Bega şi Timiş, acăror prezenţă a influenţat în timp dezvoltarea localităţii de la Cetatea fortificată cu ziduri, bastioane, şanţuri cu apă şi valuri de pământ.O d a t ă c u a t e n ţ i a s p o r i t ă a c o r d a t ă d e C u r t e a d e l a V i e n a , T i m i ş o a r a , c a c e n t r u economic şi politic al Banatului, cunoaşte după 1718 - 1734 o dublă dezvoltare a lucrărilor defortificare a Cetăţii (după noul plan din 1723) şi se începe secarea mlaştinilor. Se construiesc poduri şi construcţii publice, astfel încât în jurul anului 1765 se încheie fortificarea cetăţii, iar în 1774, apeductul din Fabric pentru alimentarea cu apă şi reţeaua de canale subterane din  p r ea jma "Cază rmi i a rde l ene" ş i de pe amp la samen tu l P i e ţ i i S f ân tu l Gheo rghe . Cu t oa t e acestea, situaţia şanţurilor de apă şi a mlaştinilor din Cetate nu este rezolvată în întregime, iar canalul Bega (început în anul 1728), devenit navigabil, preia în mare parte rolul de colector insalubru al zonei de Cetate. Între anii 1781 (după ridicarea Cetăţii Timşoara la privilegiul deOraş l i be r r ege sc ) ş i 1848 - î n c e t a t e s e r e a l i z ează ed i f i c i i de cu l t ş i soc i a l e ş i s e ex t i nd construcţiile de locuinţe. Planul urbanistic nu era conceput pe p r i nc ip iu l zone lo r f unc ţ i ona l e , c i e r a t r a sa t ă , î n spec i a l , t r ama s t r ada l ă î n t r e Ce t a t e ş i cartierele mărginaşe Iosefin, Fabric şi Mehala. Terenul dintre străzi a fost parcelat şi vândut, sau dat în folosinţă noilor proprietari. T imi şoa ra e s t e un o r a ş mu l t i cu l t u r a l , i n f l uen ţ a t de d ive r se l e comun i t ă ţ i e t n i ce , î n special de cea germană, maghiară şi sârbă, dar şi de cele bulgară, italiană, palestiniană şigreacă. Moştenirea culturală şi diversitatea ofertei culturale sunt punctele forte ale oraşului.Cu cele peste 12 instituţii culturale profesioniste, Timişoara este, după Bucureşti, al doilea polcultural din ţară din punct de vedere al mărimii şi diversităţii ofertei culturale. O mare tradiţieo a r e t e a t ru l t im i şo rean , c a r e p r i n c e l e t r e i t e a t r e de s t a t , ( î n p r emie ră î n Eu ropa ) : Tea t ru l  Naţional, Teatrul German şi Teatrul Maghiar, oferă spectacole în limbile română, germană şimaghiară. Cele trei instituţii împart aceiaşi clădire-simbol cu Opera Română.Filarmonica Banatul întregeşte paleta de ofertă culturală de cea mai înaltă calitate,  păstrând astfel o tradiţia oraşului care a văzut interpretând pe scenele lui nume mari precumFranz Liszt, Strauss fiul, Brahms, Enescu sau premiera Traviatei lui Verdi la 9 februarie 1855.Patrimoniul cultural timişorean şi bănăţean este întregit de Muzeul Banatului, înfiinţatîn 1872. Acesta adăposteşte cea mai mare

8

colecţie de obiecte arheologice din Banat. Instituţiaare diferite ramuri, printre care un Muzeu de Artă, de Etnografie, Muzeul Satului Bănăţean, unMuzeul al Viorilor sau cel al Tehnologiei, Informaţiei şi Comunicaţiilor.

2.2.1. Pieţe

 Piaţa Unirii este cea mai veche piaţă din Timişoara, în stil baroc. Iniţial senumea  Piaţa Losonczy după numele comitelul Stefan Losonczy, ucis de turci la1552cândcetatea a fost cucerită de turci. Este cunoscută şi cu numele de "Piaţa Domului". Numele de piaţă a Unirii i-a fost dat în 1919 pentru că aici s-au oprit trupele române care au intrat înTimişoara.Piaţa găzduieşte importante obiective turistice precum Domul Romano-Catolic,Palatul baroc,Catedrala episcopală ortodoxă sârbă,

Liceul teoretic Nikolaus Lenau, Monumentul sfinteiTreimi, fântâna cu apă mineală, etc.  Piaţa Victoriei fostă  Piaţa Operei este piaţa centrală a oraşului Timişoara.Este locul unde s-au adunat revoluţionari timişoreni şi unde Timişoara a fost proclamată în 20decembr i e 1989 p r imu l o r a ş l i be r d in Român ia . La po l i i opuş i a i p i e ţ e i s e gă se sc l a no rd Opera, iar la sud Catedrala Mitropolitană. Dinspre Operă spre Catedrală promenada de pe d r e a p t a s e n u m e ş t e " C o r s o " , i a r c e a d e p e s t â n g a

" S u r o g a t " . A m b e l e a u a n s a m b l u r i arhitecturale de importanţă istorică. Î n j u ru l p i e ţ e i s e gă se sc impor t an t e i n s t i t u ţ i i cum a r f i : Ope ra Romana ,Tea t ru l Magh ia r ,Tea t ru l ge rman de s t a t ,Ca t ed ra l a Or todoxă , Cineamatografe-le Timiş, Capitol şi Studio, Muzeul Banatului, Gale-riile de artă precum şi multemagazine. 

Piaţa Maria este locul de unde a pornit Revoluţia româ-nă din 1989. Piaţa Traian (centru al cartierului istoric

Fabric) este centrul cartierului istoric Fabric.În trecut s-a numit Kossuth tér şi  Hauptplatz .

Teatrul Maghiar ia fiinţăa în 1953, ca o formă de exprimare a culturii minorităţii maghiare, oferind accesul neîngrădit la cultura a acestui segment de populaţie. Teatrul Maghiar devine o instituţie din ce in ce mai dinamică, implicându-se, alături de Primaria Timişoara, în acţiuni socio-culturale mari, oferite tuturor locuitorilor oraşului, precum Sărbătoarea Saltimbancilor .

9

2.2.2. Lăcaşuri de cultCatedrala Ortodoxă  din Timişoara (sau Catedrala Mitropolitană) este cel mai mareedificiu religios din Timişoara, catedrală a Mitropoliei Banatului cu hramul "Trei Ierarhi". Afost construită între 1936 şi 1940 şi este un veritabil simbol al oraşului. Istoriaed i f i c i u lu i e s t e s t r âns l ega t ă de anu l 1919 când , pe da t a de 28 i u l i e Bana tu l s e uneş t e cu România. Noua administraţie românească reia firul ortodoxiei rupt în 1717 şi ia o serie demăsu r i pen t ru î ncu ra j a r ea o r t odox i e i , de f avo r i za t ă de admin i s t r a ţ i a aus t r i a că , f avo rab i l ă religiei catolice. Astfel se

reînfiinţează vechea parohie din Cetate în 1926, apoi Episcopia deT imi şoa ra î n 1939 , r i d i ca t ă l a r angu l de a rh i ep i s cop i e , i a r î n 1947 s e c r eează Mi t rop i l i a Banatului.Pe acest fond se simte tot mai acută nevoia unui lăcaş central pentru credincioşii din parohia Cetate, ce frecventau mai ales biserica Sf. Ilie din cartierul Fabric şi ulterior pentru ocatedrală reprezentativă, pe măsura consistenţei comunităţi ortodoxe din Timişoara şi dinBanatul românesc. Parohia din Cetate instituie un fond de zidire a biserici şi lansează un apelcă t r e pub l i cu l r omânesc pen t ru dona ţ i i . Î n 1936 ex i s t au de j a t oa t e p r emi se l e cons t ru i r i i monumentului. Fondul de zidire era deja consistent, deşi suma totală necesară era imensă  pentru acea vreme. Terenul necesar, situat la încrucişarea celor mai importante artere aleoraşului a fost donat de către Primărie iar proiectul bisericii era încredinţat încă din 1934 lui Ion Traianescu. Proiectul prevedea un edificu cu o capacitate de 5.000 de persoane.

Catedrala Sfântul Gheorghedin Timişoara sau Domul Romano-Catolic estecatedralaEpiscopiei Romano-Catolice de Timişoara. Edificiul are hramul Sfântul Gheorghe şia fost construit între anii 1736 şi 1774. Construcţia a durat peste 2 decenii, în 2 etape: 1736- 1751-1751şi 1755-1774. Monumentul este realizat în stil baroc din cărămidă aparentă şi are decoraţii din piatră şi stuc. Turlele au o înălţime redusă, determinată de apropierea ziduluicetăţii. Interiorul este bogat şi somptuos, remarcându-se cele 9altaredecorate în stil

10

baroc şirococo, sculptate de vienezul Johan Müller, împodobite cu icoane vechi, orga în stil Ludovica l XVI - l ea , cop i e a c e l eb re i o rg i d in b i s e r i c a S f . Sup l i c e d in Pa r i s , da r s i u ş i l e de s t e j a r   ornamentate cu grilaje din nichel pur. Domul Romano-Catolic (Catedrala Romano-Catolică)este considerat a fi cea mai unitară şi reprezentativă construcţie barocă a Timişoarei şi unadintre cele mai valoroase existente

în Banat. Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara sau Domul Romano-Catolic este catedrala Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara. Edificiul are hramul Sfântului Gheorghe și a fost construit între anii 1736 și 1774.Sinagoga din Cetate (Anexa 6) este o sinagogă din Timişoara construită între 1863-1865 în cartierul central Cetate, de unde îi vine şi numele. Construcţia a fost proiectată dearhitectul vienez Ignatz Schuhmann, în stil eclectic, cu trăsături ale stilului maur, stil care evocă vechea comunitate a evreilor spanioli din Timişoara. Are o capacitate de circa 3.000 de persoane. Sinagoga a fost sfinţită pe 19 septembrie1865şi a deservit pentru aproape 100 de 25 ani comunitatea evreiască de rit mozaic.

2.2.3. Monumente şi clădiri istorice

Castelul Huniade sau Castelul Huniazilor este un monument istoric şi ceamai veche clădire din Timişoara, construit între anii 1443-1447 de către Iancu de Hunedoara, pe ruinele unui vechi castel din secolul XIV (construit în timpul domniei regelui Carol Robertde Anjou). Astăzi adăposteşte Muzeul Banatului. În ciuda numeroaselor modificări, castelulş i - a pă s t r a t o rgan i za r ea î n j u ru l une i cu r ţ i pa t ru l a t e r e , poz i ţ i a t u rnu lu i -don jon ş i "Sa l a Cavalerilor", detalii care care se regăsesc şi la Castelul Corvineştilor de la Hunedoara. Faţada principală a fost refăcută într-un stil romantic. Ferestrele, terminate în arc în plin centru dar cudecoraţie neogotică deasupra, au luat locul orificiilor pentru

piesele de artilerie iar faţada afost realizată în cărămidă aparentă. Primul etaj,

11

construit pe înălţimea a două caturi normaleconţine două săli boltite în stil neogotic, una cu trei nave iar cealaltă cu două ce sunt construitedin cărămidă şi susţinute de un şir de coloane masive. Clădirea se termină în plan vertical  printr-un etaj mansardă iar din punct de vedere al plasticii exterioare, în partea superioară a faţadei se află un coronament crenelat.Tu rnu l c a s t e lu lu i e s t e de fo rmă r ec t angu l a r ă , de m ică î nă l ţ ime , cu f e r e s t r e m ic i ş i decorat cu creneluri la extremitatea superioară astfel încât acoperişul nu este vizibil. Intrarea  principală a fost modificată şi este flancată de doi pilaştrii masivi ce au în partea superioarăcâte o colecţie de arme specifice Evului Mediu care contribuie la aspectul gotic al castelului.Ce l e două cape t e a l e f a ţ ade i p r i nc ipa l e sun t p r evăzu t e cu r eza l i t u r i , a l e c ă ro r co l ţ u r i sun t accentuate printr-o imitaţie în tencuială a sistemului constructiv din piatră.Prezentarea obiectivului turistic Castelul Huniade :

situat in Piata Huniade, nr. 1, municipiul Timişoara; este cel mai vechi monument al municipiului, construit intre anii 1443 - 1447 de către

Iancu de Hunedoara; în locul acestei construcţii, în secolul XV, se găsea vechiul castel regal construit în timpul

domniei regelui Carol Robert de Anjou; la refacera castelului a contribuit arhitectul italian Paolo Santini de Duccio; în pofida modificărilor suferite şi-a păstrat: organizarea în jurul unei curţi patrulatere,

pozitia turnului - donjon şi "Sala Cavalerilor"; faţada principală a fost refacută în stilul romantic, iar ferestrele au elemente decorative

neogotice; primul etaj este construit pe inălţimea a doua etaje normale şi este compus din două săli

boltite în stil neogotic, una cu trei nave, iar cealaltă cu două nave susţinute de un sir de coloane masive;

constructia se finalizează cu un etaj mansarda decorat la exterior cu un coronament crenelat;

turnul castelului are forma rectangulară, ferestre mici şi este decorat cu creneluri în partea superioară astfel încăt acoperisul este ascuns;

din anul 1947, găzduieste Muzeului Banatului cu secţiile de istorie şi stiinţe ale naturii.

 Palatul Dicasterial  c l ăd i r ea c e a s t ă z i adăpos t e ş t e s ed iu l Judecă to r i e i T imi şoa ra , Tribunalului Timiş şi al Curţii de Apel Timişoara, a fost construită între anii 1855-1860, fiind proiectată iniţial ca reşedinţă a guvernatorului Banatului.

    Palatul Lloyd este o clădire istorică din Piața Victoriei din Timișoara. A fost construită între 1910-1912 după planurile arhitectului Leopold Baumhorn. Palatul Lloyd este o clădire monumentală cu trei etaje, amplasată pe corso-ul Timişoarei. Arhitectura este eclectică cu influențe seccesion. Aici a funcționat Bursa Agricolă. În prezent adăpostește sediul Rectoratului Universității „Politehnica” din Timișoara La parter funcţionează şi azi restaurantul Lloyd.

Din luxul de odinioară se mai păstrează astăzi porţiuni de lambriuri, oglinzi, rămăşiţe din vitralii şi câteva candelabre.

12

Grădina Botanică

Este situată izolat, în imediata vecinătate a fostei cetăţi a Timişoarei, în zona centrală a oraşului. Situaţia actuală, din punct de vedere al funcţiunii este relativ defavorabilă; astăzi mai există 218 specii din peste 1000. Funcţiunea recreativă este singura funcţiune importantă, datorită poziţiei izolate, suprafeţei parcului, varietăţii reliefului şi vegetaţiei. Este concepută în stil peisager evident, însă cu câteva elemente regulate (aleea de la intrare).Grădina Botanică din Timişoara a fost proiectată să cuprindă specii de plante grupate în sectoare: Sectorul Flora Ornamentală (1,6 ha), cu subsectorul Colecţia de Trandafiri, Sectorul Flora şi Vegetaţia României (2,4 ha), cu Subsectorul Flora Banatuluii, Sectorul Flora Regiunii Mediteraneene (0,6 ha), Sectorul Flora Americii (1,8 ha), Flora Asiei (1 ha), cu Subsectorul Grădina Japoneză, Sectorul Sistematic al Plantelor (0,7 ha), Sectorul Flora Medicinală (0,25 ha) şi Sectorul Flora tropicală - serele(0,10 ha).Gradina Zoologică-Situată la Pădurea Verde, după Muzeul Satului, Grădina Zoologică din Timişoara se întinde pe o suprafaţă de 6,34 hectare, pe care sunt amenajate 16 habitate ce adăpostesc 29 specii şi un număr de 144 animale. Gradina Zoologică poate fi vizitată în de marţi până duminică, între orele 10-20. Intrarea este permisă până la ora 19.30.

Gradina Zoologică a fost deschisă publicului timişorean, în anul 1986. Adăpostea atunci aproximativ 30 de specii, majoritatea speciilor proveneau din fauna ţării. De la deschidere şi până la finele lui octombrie 2005, a fost administrată de către Regia Autonomă Horticultură, transformată ulterior în societate comercială.După mai multe amenajări şi după o strânsă legătură cu Gradina Zoologică din Szeged, Gradina Zoologică din Timişoara a fost

redeschisă publicului la 1 iunie 2007, Ziua Internaţională a Copiilor, după o perioadă de lucrări ample de amenjare.

13

CAPITOLUL III.ANALIZA ECHIPAMENTELOR TURISTICE EXISTENTE3. 1. Forme de turism practicate în judeţul TimişÎn judeţul Timiş se găsesc trei rezervaţii naturale, care adăpostesc un număr destul demare de specii de plante şi animale rare, ocrotite de lege. Lângă Satchinez, la 25 km nord-estde Timişoara, se găseşte cea mai importantă rezervaţie ornitologică(Anexa 8). La Rădmaneştise află o rezervaţie paleontologică, iar la Bazoş se află un parc dendrologic, care conţine ova r i e t a t e ma re de spec i i a rbo r i co l e . De a semenea , s e ma i gă se sc u rmă toa re l e ob i ec t i ve valoroase : peştera Româneşti-Tomeşti, peştera Pietroasa, vulcanul noroios de tip « grifon » dela Forocici, pe valea Magherus, vulcanul stins Dealul Roşu, conul vulcanic Sumig şi ParculBotanic din Timişoara.Principalele forme de turism practicate sunt :

Turism urban şi de afaceri, acestea se desfăşoară în municipiul Timişoara şi oraşeleLugoj, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Faget, Deta ;

Tur i sm de weekend , t u r i sm spec i a l i z a t ş i de ag reemen t , care include totalitatea posibilităţilor şi dotărilor menite să asigure cele mai variate gusturi în materie de distracţie aleturiştilor, constituie ”sarea şi piperul” activităţii dintr-o zonă sau punct turistic.

Totuşi, mai există şi alte forme de a atrage turiştii, în afara organizării marilor competiţii de pestadioane sau din sălile de sport. Pădurile şi lacurile din judeţul Timiş oferă un cadru naturaldeosebit de atractiv pentru împătimiţii de vânătoare şi pescuit.

Obiective turistice : popasuri turistice : Timişoara, Buziaş, Tomeşti (Valea lui Liman), Nadrag

(Capriorul),Calacea, Albina, Sag, Remetea Mare ; ş t r a n d u r i t e r m a l e : T i m i ş o a r a , L o v r i n , B i l e d ; p ă d u r i d e a g r e m e n t c u u n b o g a t f o n d c i n e g e t i c : B r e s t e a ,

G i r o c , L i g h e d , C h e v e r e s u Mare, Pischia, Remetea Mica, Peciu Nou, Hitias, Silagiu, Dumbrava, Banloc, Salonta,Bogda ;

l a cu r i de a cumula r e cu amena j ă r i pen t ru pe scu i t spo r t i v : Su rduc (Anexa 9 ) , I anova , Lugoj, Bacova, Dumbravita, Pischia ;

Turism montan,în subzona turistică Munţii Poiana Ruscă, aceştia sunt o grupă montană extinsă aparţinând Carpaţilor Occidentali făcând tranziţia între grupa majoră

nordică,Munţii Apuseniş i g rupa ma jo ră sud i că , Munţii Banatului,ce l ma i î na l t vâ r f a l Munţilor Poiana Ruscă, având 1.382 m, estevârful Padeş, din estul judeţului;Munții Poiana Ruscă sunt o grupă montană extinsă aparținând Carpaților Occidentali făcând tranziția între grupa majoră nordică a acestora, Munții Apuseni și grupa majoră sudică, Munții Banatului. Se întind pe o suprafață de cca 2.640 km2, având altitudini medii în jur de 700 – 1000 m.Cel mai înalt vârf al Munților Poiana Ruscă, având 1.382 m, este vârful Pade.

14

Turism balnear şi de tratament, reprezintă o formă specifică turismului de odihnă şi se practică în staţiunile balneo-medicale şi climaterice cu bogate resurse naturale de cură: apeminerale, termale, nămoluri, cu efecte terapeutice. Acestor resurse li se adaugă de obicei, bazamaterială şi infrastructură tehnică specifică pentru punerea lor în valoare într-o măsură cât maimare.D i n c o l o d e e v o l u ţ i a c i r c u l a ţ i e i t u r i s t i c e d i n u l t i m i i a n i d e t e r m i n a t ă d e f a c t o r i con juc tu r a l i , n econc luden ţ i pen t ru t end in ţ e l e pe t e rmen l ung a l e t u r i smu lu i ba lnea r , cercetările şi studiile efectuate asupra cererii turistice relevă existenţa unei importante cereri  potenţiale a populaţiei româneşti pentru turismul de sănătate.Ca obiective turistice avem, staţiunile balneare Buziaş, Calacea, Teremia Mare.Statiunea balneară Buzioaş este situată în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaș-Lugoj.Apele minerale de la Buziaș sunt folosite pentru tratarea multor boli dar sunt și îmbuteliate și comercializate ca ape minerale de larg consum.

Obiective turistice statiunea Buzias

- Colonada acoperita, unica in Europa, construita in stil bizantin, in anul 1875- Parcul din oras cu arbori seculari, o adevarata oaza de liniste si relaxare- Izvorul Mihai si Izvorul Iosif- Aleea ionilor negativi- Buveta "Izvorul Sanatatii"- Muzeul Balnear primul muzeu de acest gen din Romania- Colectia de arta populara Iula Florea Troceanu ce cuprinde piese caracteristice artei populare banatene- Biserica Romano-Catolica

Indicaţii terapeutice:

Afecţiuni cardiovasculare stări după infarct, în stadiul de postconvalescentă, cardiopatie ischemică, insuficientă mitrală şi aortică compensată, hipertensiune arterială, arteriopatii periferice prin ateroscleroză, varice ;

Afecţiuni reumatismale degenerative spondiloze cervicale, dorsale şi lombare, artroze, poliartroze ;

Afecţiuni reumatismale abarticulare tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală ;

Afecţiuni postraumatice redori articulare postraumatice, stări după operaţii pe muschi, oase şi articulaţii, stări după entorse, luxaţii şi fracturi ;

15

Afecţiuni neurologice periferice şi centrale pareze usoare şi sechele tardive după hemipareze şi după pareze ;

Afecţiuni asociate respiratorii, ginecologice, metabolice şi de nutriţie, nevroză astenica şi boli profesionale.

 Turism cultural,e s t e f o rma de t u r i sm ca r e poa t e a s i gu ra va lo r i f i c a r ea i n t eg ra l ă a resurselor turistice antropice şi în primul rând a patriomoniului cultural. Patrimoniul cultural i s t o r i c c a r e î ng lobează bunu r i mob i l e ş i imob i l e cu va loa re deoseb i t ă , e s t e o mă r tu r i e a  potenţialului creator al oamenilor de pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu.

3.2. Analiza infrastructurii pentru turism

Infrastructura turismului este reprezentată de totalitatea mijloacelor fixe (construcţii,instalaţii, mijloace de transport, etc) şi circulante (materi prime, energie, combustibili, etc)destinate satisfacerii nevoilor cotidiene şi specifice ale turiştilor şi mijloace materiale de carese foloseşte turismul pentru realizarea funcţiilor sale economice şi sociale.În cadrul infrastructurii turismului există atât elemente specifice activităţii turistice,care urmăresc satisfacerea nevoilor turiştilor dintre acestea făcând parte : reţeaua unităţilor decaza re t u r i s t i c ă , r e ţ e aua un i t ă ţ i l o r de a l imen t a ţ i e , m i j l oace de t r anspo r t , i n s t a l a ţ i i l e de agreement.Toate acestea sunt completare de infrastructură generală, care serveşte în egală măsură turiştilor şi populaţiei rezidente : căile şi mijloacele de transport, căile şi mijloacele decomun ica ţ i e , un i t ă ţ i l e p r e s t a toa r e de s e rv i c i i , r e ţ e aua de ap rov i z iona re cu apă , ene rg i e i electrică şi termică.Prin numărul său important de locuri şi prin structura acestora, aflată într-o permanentăadaptare la evoluţia cererii turistice, cazarea turistică reprezintă un adevarat suport pentru activitatea turistică desfăşurată în judeţul Timiş. Din punct de vedere topologic, unităţile de c a z a r e a l e j u d e ţ u l u i T i m i ş s e c o m p u n d i n u n i t ă ţ i d e t i p : h o t e l u r i , m o t e l u r i , c a b a n e , campinguri, vile turistice, tabere de elevi şi preşcolari, pensiuni turistice, agroturistice şi urbane.Capacitatea de cazare turistică  Un i t a t e a de caza re t u r i s t i c ă fu rn i zează t u r i ş t i l o r î n mod pe rmanen t s au ocaz iona l  prestaţia de cazare. În unităţile de cazare turistică sunt cuprinse unităţile existente la sfârşitulanului respectiv, exclusiv cele care şi-au întrerupt activitatea pentru o perioadă de timp. Se face distincţie între : -Capac i t a t e a de caza re ex i s t en t ă ( i n s t a l a t ă ) , r ep rez in t ă număru l de l ocu r i de c aza re de folosinţa turistică înscrise în ultimul act de recepţie, omologare, clasificare a unitaţii decazare turistică.

16

3.3. Analiza SWOT a economiei municipiului Timişoara

U n p a s i m p o r t a n t î n a n a l i z a m u n i c i p i u l u i T i m i ş o a r a e s t e s t a b i l i r e a c a l i t ă ţ i l o r , defectelor, oportunităţilor de piaţă şi ameninţările existente, printr-o analiză SWOT. Acestae s t e un p roce s foa r t e s imp lu ca r e poa t e o f e r i î n t e l ege re foa r t e p ro fundă a p rob l eme lo r    potenţiale şi critice care pot afecta un municipiu.Analiza SWOT începe prin efectuarea unui inventar a calităţilor şi slăbiciunilor interneîn o rgan i za ţ i a dvs . Apo i ve ţ i no t a opo r tun i t ă ţ i l e ş i amen in ţ ă r i l e ex t e rne ca r e po t a f ec t ao rgan i za ţ i a dvs . , bazându -vă pe p i a ţ a dvs ş i pe med iu l î ncon ju ra to r . P r i nc ipa lu l s cop a l analizei SWOT este de a identifica şi de a atribui fiecare factor, pozitiv sau negativ, uneia dincele patru categorii.• punctele forte descriu atributele pozitive, tangibile şi intangibile, interne, ale municipiului ;• punctele slabe sunt factori care sunt sub controlul municipiului şi care împiedică obţinerea unei calităţi competitive ;PUNCTE FORTE•grad de poluare relativ mic existenţa unor zone verzi amenajate şi luncii de apa care pot îmbogăţi microclimatul;• posibilităţi de extindere a acestora;•Existenţa Pădurii Verzi şi a zonei de agrement urban dezvoltată pe malurile CanaluluiBega existenţa zonelor de agrement suburbane (Ianova, Timiş , Sanandrei, etc.);•resurse de ape termo-minerale localizarea în apropierea graniţelor cu Iugoslavia şiUngaria, în zona de contact cu UE, la o distanţă sub 700 km de 13 capitale europene;•impor t an t nod de c i r cu l a ţ i e r u t i e r ă , f e rov i a r ă , a e r i ană ş i pos ib i l i t a t e de r e l ua r e a circulaţiei navale;•l oca l i z a r e pe Cor ido ru l n r . 4 de c i r cu l a ţ i e pan -eu ropeană , pos ib i l i t a t e de acce s l a coridorul nr.7 (prin canalul Bega);•condiţii geografice (climatice, hidro-geologice, pedologice) foarte favorabile;•Timişoara, centru cultural important al României, cu tradiţie culturală;• patrimoniu cultural divers;•ofertă culturală diversificată (opera, filarmonica, teatre în limba română, germană,maghiară, de păpuşi, şcoli de artă, biblioteci, ansambluri artistice, muzee, galerii deartă);•Mass media dezvoltată (presa scrisă-17 cotidiene, săptămânale, lunare, trimestriale,anuale locale, în limbile română, germană, maghiară şi sârbă, cu sistem de difuzare privat dezvoltat;•4 posturi de radio cu acoperire regională; 2 posturi TV locale şi 1 studio teritorial alTVR, 2 reţele TV prin cablu);•fond excedentar de clădiri şi spaţii industriale disponibile în platformele industriale cudotare tehnico-edilitară bună;•rezerve de terenuri care pot fi reconvertite pentru funcţiuni diverse;•  pos ib i l i t ă ţ i de dezvo l t a r e î n v i i t o r ( t e r enu r i necons t ru i t e 24 ,35%) - i n t r av i l anu l reprezintă aproximativ 50% din teritoriul oraşului;•r e ze rve de t e r enu r i de bună ca l i t a t e pen t ru p r ac t i c a r ea ag r i cu l t u r i i , cu l uc r ă r i de îmbunătăţiri funciare;•  p i a ţ a l i be r ă s t ab i l ă de t e r enu r i ş i c l ăd i r i î n i n t r av i l an ş i ex t r av i l an , ex i s t en ţ a unu i  patrimoniu arhitectural valoros;

17

•consecvenţa în timp în planificarea urbanistică a oraşului - structura urbană flexibilă,radial concentrică;•r e ţ e a de c i r cu l a ţ i e ş i t r an spo r t , de pe r soane ş i mă r fu r i , dezvo l t a t ă ş i d ive r s i f i c a t ă (rutier, feroviar, aerian şi posibil naval);•zona cu cea mai mare densitate de căi ferate din ţară (90,5 km CF/100 kmp teritoriu);•aerportul internaţional, alternativ pentru Otopeni - cel mai mare număr de zile cuvizibilitate bună;•dotare tehnică modernizată (acces pentru orice tip de aeronave);•curse aeriene regulate interne şi internaţionale;•Cana lu l Bega – nav igab i l î n t r e cu t pe o l ung ime de 44 km pe t e r i t o r i u l r omânesc - există posibilitatea de reluare a navigaţiei;•acoperire teritorială bună cu reţea de transport în comun internaţional, interjudeţean, judeţean, urban;•transportul în comun electric este prioritar (preţ accesibil);•transportul feroviar al persoanelor asigurat în toate direcţiile de deplasare;PUNCTE SLABE•indice scăzut de zona verde/locuitor;• posibilităţi reduse de agrement în interiorul zonei sau în imediata apropiere;•lipsa perdelelor de protecţie insuficientă exploatare a apelor termo-minerale;•inexistenţa unei gestiuni ecologice integrate a deseurilor;•lipsa accesului direct în ţările Comunităţii Europene - inexistenţa în judeţul Timiş aunui punct de frontieră cu Ungaria;•slabe resurse de subsol;•alternanţa de ani secetoşi şi umezi;•insuficienţă integrare in circuitul cultural naţional şi internaţional;•insuficienţă implicare a societăţii civile în viaţa culturală;•lipsa bazei materiale mass media insuficient consolidată pe plan local;•număr de licenţe de transmisie sub nivelul cererii;•lipsa unei strategii culturale coerente;•nu a fo s t de f i n i t i va t ă de l im i t a r ea pa t r imon iu lu i c a domen iu pub l i c a l S t a tu lu i , a l Consiliului Judeţean şi al Comunităţii locale;•existenţa în intravilan a terenurilor cu destinaţie specială (militară, penitenciar, anteneradio);•cost ridicat al terenurilor echipate cu lucrări tehnico-edilitare;•neconcordanţa între valoarea reala a locuinţelor şi preţul acestora pe piaţa imobiliarăliberă;• proces accelerat de degradare a patrimoniului istoric din centrul oraşului;•mărirea traficului în zona centrului istoric produce degradări de structură;•inexistenţa unui plan de amenajare periurban - necorelare între reţeaua rutieră urbanăşi cea periurbană;•lipsa centurii ocolitoare a oraşului;•starea tehnică precară a drumurilor, străzilor şi a căilor ferate;• puncte de gâtuire a circulaţiei – produc întârzieri şi viteze de deplasare reduse;•discontinuitatea circulaţiei rutiere pe ruta Timişoara – Cenad (cca. 10 km lipsa până lafrontieră);•servicii deficitare pentru călători;•neexecutarea barajului pe canalul Bega;• bazin de întoarcere a barjelor nefuncţionabil;

18

•degradarea accentuată a pragului barajului de la Costei poate produce întrerupereaalimentării cu apă şi pericol de inundaţii;•do t a r e t ehn i că cu mi j l oace de t r anspo r t î n comun î nvech i t ă ( du ra t ă de fo lo s in ţ ă expirată: tramvaie-100%, troleibuse-80%, autobuse-15,54%);•inexistenţa subvenţiilor pentru transportul în comun în zonele periurbane;•stare de uzură înaintată a mijloacelor de transport feroviar;OPORTUNITĂŢI•deschiderea punctului de frontieră cu Ungaria de la Cenad;•amena j a r ea Cor ido ru lu i n r . 4 de c i r cu l a ţ i e paneu ropeană , cu p r i o r i t a t e po r ţ i unea cuprinsă între Szeged şi Timişoara;•Construirea podului de la Vidin;•reamenajarea Canalului Bega pentru transportul naval de mărfuri;•Timişoara a fost recunoscută ca pol sinergic de dezvoltare a relaţiilor comerciale dintreţările semnatare ale acordului CEFTA (declaraţie finală“Parteneriat CEFTA ’98);•dezvoltarea la Timişoara a unui Centru de promovare a relaţiilor economice dintreţările membre CEFTA;•existenţa acordurilor financiare semnate cu FMI, Banca Mondială şi UE;•simplificarea formalităţilor vamale şi a regimului vizelor;•aplicarea strategiei naţionale pe termen mediu;•stabilizarea economiei naţionale;•dezvoltarea şi îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul muncii;•restructurarea finanţelor publice;•simplificarea procedurilor juridice şi administrative pentru încurajarea investitorilor interni şi străini;•accelerarea procesului de privatizare;•reglementarea şi aplicarea legislaţiei privind proprietatea;•existenţa Agenţiei de Dezvoltare Vest în Timişoara;•înfiinţarea Agenţiei de Dezvoltare a Zonei Timişoara;•relaţii tradiţionale de colaborare în toate domeniile cu alte oraşe din EuroregiuneaDunăre-Criş-Mureş-Tisa;•acorduri de înfrăţire cu 6 oraşe europene(Karlsruhe,Mulhouse,Faenza,Gera,Rueil-Malmaison, Szeged);•îmbunătăţirea relaţiilor României cu Iugoslavia;• tratatului de preaderare a României la UE;•îmbunătăţirea mediului legal şi instituţional în România;•extinderea descentralizării în toate sectoarele de activitate;•stabilitate politica internă;•înfiinţarea agenţiilor de dezvoltare regionale;RISCURI•lipsa fondurilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii majore de circulaţie;•conflicte de interese între diferitele nivele decizionale (local, judeţean, naţional);•înăsprirea procedurilor vamale retragerea sprijinului financiar din partea organismelor internaţionale;•creşterea delictelor economice, dezvoltarea economiei subterane;•scăderea ritmului procesului de privatizare;•acordarea de facilităţi prioritare altor centre economice din regiune şi Euroregiune;

19

•instabilitate politică internaţională;•accentuarea şi/sau extinderea conflictelor în Balcani;•apariţia conflictelor în cadrul zonei Timişoara, al judeţului Timiş (ex. între instituţiileadministrative);•conflicte de interese între centrele economice din Regiunea Vest;•reorientarea politicii interne a României spre un model economic de tip închis;•reorientarea politicii interne a României spre un sistem administrativ centralizat;•monopolizarea economiei; 

20

Concluzii Sectorul turistic al judeţului Timiş este într-o continuă dezvoltare. În ultimul an, s-auorganizat foarte multe reuniuni, seminarii şi traininguri, atât de sectorul public, de cel privat şichiar de asociaţii.Foarte multe firme, mici şi mijlocii, au înteles importanţa unor asemenea acţiuni şi maia l e s avan t a j e l e d i r ec t e pe ca r e l e r e a l i z ează ş i î ncep s ă o rgan i zeze d in c e î n c e ma i mu l t e întâlniri, mai ales team-buildinguri.În practică, se realizează un mix între team-building, seminar şi reuniune, scopul fiindanaliza rezultatelor, prezentarea unor produse sau servicii noi. În viitorul apropiat, abordareaturismului de afaceri trebuie facută prin toate mijloacele, atât cele tradiţionale, cât şi cele moderne (internet, rezervări online, etc.).Î n j ude ţu l T imi ş nu ex i s t ă un ma te r i a l de p r ezen t a r e a f i rme lo r c e a c ţ i onează î n domeniul turistic în limba engleză. Acest material trebuie să fie diferit faţă de cel pregătit  pentru piaţa română – trebuie să răspundă, în principiu, întrebării „De ce Timişoara?”Turismul de afaceri este cea mai nouă tendinţă de dezvoltare pe piaţa timişoreană.Turismul de afaceri este cea mai importantă nişă prin care Timişoara poate intra în circuitulturistic internaţional. Este necesar ca atât Timiş, Autoritatea Naţională pentru Turism, cât şi agenţiile private din judeţ, să participe la Târgurile Internaţionale de Specialitate.Infrastructura pentru turismul de afaceri (Centre de Conferinţă, hoteluri), este la nivelînalt, aici putând să se organizeze reuniuni la nivel European.După realizarea acestei cercetări asupra capacităţii de cazare existentă şi a număruluide t u r i ş t i so s i ţ i î n j ude ţu l T imi ş e s t e nece sa r ă r e a l i z a r ea une i s t r a t eg i i de dezvo l t a r e ş i  promovare a turismului la nivel european prin intermediul târgurilor de turism.Es t e ev iden t c ă e fo r t u r i l e au to r i t ă ţ i l o r nu po t f i ap r ec i a t e decâ t de c e i pe c a r e î i r ep rez in t ă ş i î n i n t e r e su l c ă ro ra a c ţ i onează pen t ru va lo r i f i c a r ea po t en ţ i a l u lu i t u r i s t i c a l  judeţului şi gestionarea corespunzătoare a treburilor publice. În anul 2011 este necesar să îşi concentreze eforturile pentru finalizarea proiectelor aflate în derulare şi crearea premizelor   pentru dezvoltarea în perspectivă, precum şi pentru administrarea cu rigoare şi pragmatism a resurselor astfel, încât, statutul privilegiat al judeţului clădit pe realităţi istorice, geografice şieconomice să fie pus în valoare spre binele locuitorilor judeţului Timiş.Ac t i v i t a t e a de s f ă şu ra t ă de i n s t i t u ţ i i l e ş i s e rv i c i i l e pub l i c e a f l a t e sub au to r i t a t e a consiliului judeţean vor face obiectul unor rapoarte şi analize separate în cadrul comisiilor despecialitate, potrivit domeniului de activitate a acestora.Cu t oa t e d i f i cu l t ă ţ i l e î n t âmp ina t e , r e zu l t a t e l e ob ţ i nu t e î n anu l 2010 a r a t ă c ă s - a manifestat preocupare şi responsabilitate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite. Există oserie de aspecte ale activităţii care au devenit certitudini , după cum, unele aflate în faza de  proiecte trebuie continuate şi multiplicate. De altfel, în anul 2011 trebuie să se investească foa r t e mu l t , a t â t d in r e su r se p rop r i i c â t ş i d in a cce sa r ea f i nan ţ ă r i l o r puse l a d i spoz i ţ i e de Uniunea Europeană. 

21

Bibliografia

1.Bo teza tu C . , Mihă l ce scu C . , I a cob I . -   S i s t eme i n fo rma t i c e cu baze de da t e î n turism,Editura Universitară, Bucureşti, 2006.

2.Dodu P . –  Tehnici operaţionale în agenţiile de turism, Editura Pro Universitaria,Bucureşti, 2007.

3.Firoiu D., Dodu P., Dridea C., Gheorghe C. –  Industria turismului şi a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006.

4.F i ro iu D . –    S tud i i de c az î n i ndus t r i a t u r i smu lu i ş i a c ă l ă to r i i l o r , Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2006.

5.F i r o i u D . , G h e o r g h e C . –   Turismul în perspectiva globalizarii,E d i ţ i a a I I - a , Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007.

6.F i r o i u D . –    Resu r se l e Umane î n Tu r i sm ,Ed i ţ i a a IV-a , Ed . P roun ive r s i t a r i a , Bucureşti, 2007.

7.Lupu N. –  Hotelul, Economie şi Management,Ed. All Beck, Bucureşti, 2002.8.Snack O., Baron P., Neacşu N.- Economia Turismului , Editura Expert, Bucureşti,2001.

22