Persoanele fără adăpost

Fenomenul oamenilor fără adăpost include persoanele care duc lipsă de o reşedinţă regulată şi adecvată pe timp de noapte sau se confruntă cu violenţă în propriile case şi se extinde şi asupra celor care sunt în pericol de a deveni persoane fără adăpost. Persoanele fără adăpost sunt acei indivizi care nu au o locuință stabilă din cauza condițiilor materiale precare, iar în cazul tinerilor fără familii ,acestora le lipsește un mediu stabil și sigur, în care se pot dezvolta

Cum ajunge un individ, o persoana fara adapost?

Cauzele care duc la situația de a trăi pe străzi pot varia, parcursul fiind de obicei unul simplu,lipsa locuinței determină individul să-și caute un adăpost si hrană , încercare ce poate avea mai multe efecte, printre cele mai importante fiind igiena,sanatatea fizica si psihica a acestuia, depresie , vicii ajungandu-se uneori in situatii irecuperabile

Pierderea locuintei Proprii

Lipsa hranei

Lipsa Igienei Depresie

PierdereaLocului de

munca

Boli si infectii

Cersetoriefurt

talharii

Lipsa Relatiilorsociale

Bolipsihice

Soluţii:

- crearea unui adăpost ;- locuinte de închiriat la pret redus ;- locuri de muncă ;- să aibă acces la cantină socială ;- să aibă acces la asistenţă medicală ;- să aibă acces la consiliere economică, psihologică şi juridică ;- persoanele fără adăpost să-şi refacă relațiile cu familia,cu rudele ;

Principalele cauze: evacuare fortata; catastrofe

naturale; divort ; probleme

familiale ; dependenta de

alcool si droguri ; fuga din centre

de plasament ; abuzuri ; escrocherii

imobiliare ;

Tipuri de persoane fara adapost: Tipuri de persoane fara adapost:

- copii - copii - tineri- tineri- persoane bolnave mental- persoane bolnave mental- persoane dependente de alcool si - persoane dependente de alcool si substante psihoactivesubstante psihoactive- - persoane dezinstitutionalizatepersoane dezinstitutionalizate- victime ale abuzurilor- victime ale abuzurilor- refugiati- refugiati

 Principalele surse de supravieţuire pentru aceste persoane sunt cerşitul, pensia, veniturile ocazionale sau vânzarea materialelor refolosibile.

Persoanele fara adăpost sunt reprezentate așadar și de copiii și tinerii care împart aceeași locuință cu alte persoane de cele mai multe ori din cauza unor situații financiare precare, excluderii acestora din mediul familiei, sau chiar pierderea locuinței proprii ; indivizii fără adăpost sunt cei care locuiesc în campusuri, centre de plasament sau cămine; sunt cei care sunt lăsați în spitale, care locuiesc în adăposturi provizorii sau sunt în grija unor părinți adoptivi.

Copiii și, în general, tinerii fără adăpost

nu fac parte din stereotipurile societății.

Din păcate, ei sunt excluși, marginalizați, uitați. În lipsa unei locuințe, mulți dintre ei se adăpostesc la prieteni sau rude, colegi sau cunoscuți, dorm pe stradă sau în mașini abandonate.

Problemele persoanelor fără adăpost, identificate de către specialişti, indică neacoperirea unor nevoi de bază:

lipsa educaţiei - nu au o anumita cultura , aceasta fiind un ingredient esenţial al vieţii civilizate; le lipsesc, de asemenea, calificările, pregătirea profesională;

nu au un loc de munca, nu au un venit stabil; lipsa hranei; sănătate precară - pot apărea unele boli din cauza lipsei de hrana,apa,

îmbrăcăminte, condiţii greu de suportat, din cauza lipsei adăpostului; lipsa acceptării caracterului indezirabil al situaţiei în care se află

În cadrul unei cercetări sociologice recente au fost identificați o serie de indici caracteristici persoanelor fără adăpost, pe baza cărora putem realiza diferite grafice cu privire la aspectele problematicii studiate .

crescuti laorfelinat provin dinscoala specialaau parintidivortati

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

consumde alcoolproblemepsihicetentativede suicidanturajviciat

Grafic 1. Mediul din care provin persoanele fara adapost

Grafic 2. aspecte problematice

Principalele locuri de adăpostire peste noapte sunt, potrivit studiului, scările de bloc, parcurile, gările şi pieţele, în funcţie de sezon parcurile fiind înlocuite cu adăposturi improvizate, scări de bloc sau canale .

 

Aceste solutii de adapostire au contribuit la descrierea modului de viata al persoanelor fara adapost.

0

5

10

15

20

25

30

35

40langa conducte de apa calda

in spital

la rude

la cunostinte

la locul de munca

sub poduri

in automobile parasite

vagoane

sub pasaje

parcuri

subsolul parcurilor

sala de asteptare

Grafic 3. solutii de adapostire a persoanelor fara adapost

Starea de sănătate a persoanelor fără adăpost este, în mod evident, foarte precară. Datele privind afecţiunile de care suferă cei din această categorie nu sunt, însă, foarte credibile, având în vedere că interviurile nu au fost realizate de specialişti (medici).

0

5

10

15

20

25

30 handicap

paraziti

ciroza hepatica

diabet

reumatism

tulburaripsihiceboli de inima

boli venerice

În realitate, soluţiile par a depinde de “resursele” sociale ale celor chestionaţi. Analiza de clasificare multicriterială arată că avem mai multe categorii de persoane fără adăpost:

1) cei care au stat în spitale, la rude, la cunoştinţe;2) cei care au dormit în spaţii improprii pentru locuit, dar

oarecum protejate şi cu acces îngrădit (locul de muncă, vagoane, case părăsite etc.);

3) cei care dorm în spaţii mai puţin protejate precum subsolurile blocurilor, parcurile, sălile de aşteptare etc.

Cele trei categorii ilustrează trei grade de înzestrare cu resurse sociale (relaţii) pentru a obţine acces la adăposturi. Este posibil ca aceste grade de dotare socială să fie corelată şi cu posibilităţile de reintegrare socială.

În România există peste 5000 de persoane fara adăpost, fiind aproape o mie în categoria oraselor mari din țară

Categorie oraș Orașul Nr.estimat de persoane fara adapost

Total persoane fărăadăpost în categorie oraş

Media pe localitate

Între 250000 şi 350000

locuitori

Brașov 50

940 170

Galați 100

Timișoara 40

Cluj 550

Iași 200

Bibliografie

Doru Buzducea “ cetati si ruine “, Polirom,iasi,2003.

Daragiu, L., Hatos, A., Pop, I., 2004, „Persoanele fără adăpost din Oradea”, în volumul colectiv Combaterea sărăciei si promovarea incluziunii sociale, Editura Universitătii din Oradea, 2004, pp. 385-396.

Proiect realizat de Popa Remus Sorin

Asistență socială, anul I , gr 4