ManagementInterculturalVolumul XV Numărul 1 (27) 2013

ManagementInterculturalEDITORIAL BOARD

Founding Editor and PresidentProfessor Dumitru Zaiț, Alexandru Ioan Cuza University of Iași, RomaniaBoard of EditorsProfessor Eduardo de Sousa Ferreira, Technical University of Lisbon, PortugalProfessor Claude Martin, Université Pierre Mendès France de Grenoble, FranceProfessor Ioan Petrișor, West University of Timișoara, RomaniaProfessor TawfiqRkibi, ISLA Campus Lisboa, PortugalProfessor Ludmila Sterbova, University of Economics, Prague, Czech RepublicProfessor Stanka Tonkova, University of National and World Economy, BulgariaProfessor Blandine Vanderlinden, ICHEC Brussels Management School, BelgiumProfessor Dumitru Zaiț, Alexandru Ioan Cuza University of Iași, RomaniaJournal ManagerPhD Dan SerghieLanguage AdvisoryDiana PrisecaruEditorial AssistantsCorina Anamaria IoanAlexandra StanciuMaria Stroe

Editorial OfficeEditorial Department of the Romanian Foundation for Business IntelligenceRomania, Iasi, 700506No. 3, Carol I Boulevard, 3rd FloorPhone: +4 0232 469 524Fax: +4 0318 179 488Web: http://mi.bxb.roE-mail: mi@bxb.ro

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

3

ManagementInterculturalCuprins(paginile 5-142)

1. Ileana ANASTASE (BĂDULESCU)FACTORII CU IMPACT ASUPRA POTENŢIALULUI PRODUCTIV ALÎNTREPRINDERII(Pages 5-14)2. Andreea ARMEANDELIMITĂRI CONCEPTUALE DINTRE „CONTROLUL RISCULUI”,„GESTIONAREA RISCULUI”, „ANALIZA RISCULUI” ȘI „MANAGEMENTULRISCULUI”(Pages 15-20)3. Andreea CONSTANTINESCUCOORDONATE ALE MANAGEMENTULUI DEZVOLTĂRII DURABILE DINPERSPECTIVA CULTURII ORGANIZAŢIONALE(Pages 21-28)4. Maria Irina DROMERESCHIEDUCAȚIA ECONOMICĂ ȘI DE ANTREPRENORIAT - O CONDIȚIE NECESARĂPENTRU DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI LOCAL(Pages 29-33)5. Anca-Simona HROMEIMOTIVE DE REALIZARE A FUZIUNII SOCIETĂŢILOR COMERCIALE ŞIIMPACTUL ACESTOR OPERAŢIUNI(Pages 34-40)6. Florentina Daniela MATEIPROIECT DE INVESTIȚII PRIVIND CONSTITUIREA UNEI FERME(Pages 41-46)7. Carmen NISTOR, Monica PUIU, Anca Simona HROMEICOMBATEREA FRAUDELOR IN FUZIUNEA DINTRE SOCIETATILETRANSFRONTALIERE(Pages 47-53)8. Olga N. PLEȘCOLIMITELE INFORMAȚIONALE ALE SITUAȚIILOR FINANCIARE ÎN ROMÂNIA(Pages 54-62)

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

4

9. Monica PUIU, Carmen NISTORCOMBATEREA FRAUDELOR PRIN FOLOSIREA TEHNOLOGIILORINFORMATIONALE. E-DOCUMENTUL JUSTIFICATIV…..O SOLUTIE???(Pages 63-69)10. Tudor A. RĂDULESCUANALIZA CRITICĂ A METODELOR SPECIFICE PENTRU A PROTEJA ACTIVELECOMPANIEI ÎN PROCEDURA DE INSOLVENȚĂ(Pages 70-77)11. Adriana-Emilia ROBUUTILIZAREA TEHNOLOGIEI ”EYE TRACKING” PENTRU A MĂSURAINTERACTIVITATEA ONLINE: UN CADRU TEORETIC(Pages 78-83)12. Mihai SAVINNOI DIMENSIUNI ALE MĂSURĂRII ŞI ANALIZEI PERFORMANŢEIECONOMICO-FINANCIARE ÎN CONTEXTUL GUVERNANŢEI BAZATĂ PEPIEŢELE FINANCIARE(Pages 84-97)13. Ludmila D. SOBOLPROVOCĂRI IMPLICATE DE EVALUAREA COMPANIILOR(Pages 98-107)14. Ștefan MATEIMANAGEMENTUL STRATEGIC AL RESURSELOR UMANE ÎN COMPANIILEVITICOLE MICI ŞI MIJLOCII(Pages 108-114)15. Dragoș G. TURLIUC, Andreea N. POPOVICICĂTRE UNIUNEA BANCARĂ EUROPEANĂ(Pages 115-119)

ISSN–L: 1454 – 9980 (Serial)ISSN Print: 1454 – 9980ISSN Online: 2285 – 9292ISSN Media: 2285 – 9284Management InterculturalJurnal bianual de cultură managerială coordonat de

FUNDAȚIA ROMÂNĂ PENTRU INTELIGENȚA AFACERII

http://www.bxb.ro/

http://mi.bxb.ro/

Mihai SAVINUniversitatea‘’Valahia’’Târgovişte

NOI DIMENSIUNI ALE MĂSURĂRII ŞIANALIZEI PERFORMANŢEI

ECONOMICO-FINANCIARE ÎNCONTEXTUL GUVERNANŢEI

BAZATĂ PE PIEŢELE FINANCIARE

KeywordsGuvernanţă corporativă

Părţi interesatePerformanţă

Modele de guvernanţăEficienţă

JEL classificationM41

Abstract

In contextul Guvernanţei Corporative, în aproape toate ţările se intensifică preocupareapentru protecţia acţionarilor, asigurarea echilibrului puterii în cadrul organelor de conducereale companiilor, constituirea şi, după caz, extinderea compeţentelor auditului legal, constituireacomitetelor de audit, asigurarea transparenţei şi calităţii informaţiilor, etc.O buna guvernanţă în cadrul unei companii diminuează riscurile, creşte performanţa, deschidecalea către pieţele financiare eficiente, îmbunătăţeşte stilul de conducere, stabileşte un climatde investiţii atractiv, arată transparenţa şi responsabilitatea socială.Atât la nivel macroeconomic cât şi la nivel microeconomic se impune cu necesitate reînnoirea şiperfecţionarea instrumentelor de măsurare şi analiză economico-financiară a performanţei, cuscopul de a reflecta cât mai bine rezultatele obţinute de o entitate economică şi de coerenţa cucerinţele diferitelor părţi interesate.Acest articol va aborda performanţa din perspectiva intereselor diverse, uneori contradictoriiale diferitelor părţi interesate şi va propune modele de analiză şi indicatori specifici diferitelordimensiuni ale performanţei.

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

107

1. INTRODUCERE

Guvernanţa corporativă continuă să fie într-unproces de adaptare la cerinţele unei economiimoderne, la globalizarea tot mai evidentă a vieţiisociale şi totodată la necesităţile de informare ainvestitorilor şi a terţelor părţi în activitateaentităţilor. Reformele în domeniul acestuiconcept de conducere şi control al entităţiloreconomice, ar fi fost întârziate în lipsa unor seriide evenimente nedorite, care au zguduitîncrederea investitorilor în probitateamanagerilor. De asemenea, apar în aceastăperioadă elemente considerate cruciale îndezvoltarea unui cadru solid de guvernanţăcorporativă în intreaga lume. De exemplu,normele de raportare financiară, în consens cueforturile de modernizare a tehnicilor contabile,reprezintă baza sistemului de guvernanţăcorporativă la nivel european. Mecanismelefuncţionale de control intern precum şi cele aleauditului intern şi extern, au fost indispensabilepentru managementul la vârf a fiecărei entităţieconomice, în atenuarea conflictelor de agenţieşi în construirea încrederii între grupurile destakeholderi.

Ne punem în permanenţă diferite întrebari :Poate fi viabil, în prezent, un binom de tipulguvernanţă corporativă- performanţă ? Caresunt criteriile de măsurare a nivelului conduceriicorporative ? Cum am putea aprecia nivelulactual de guvernanţă corporativă în România ?Există în prezent un model care, prin calităţilesale, s-a dovedit mai bun decât celelalte ?

Consider că buna guvernanţă poate da unrăspuns la toate întrebările de mai sus.

2. BUNA GUVERNANTACORPORATIVA

Buna guvernanţă a entităţilor economicereprezintă în prezent o condiţie pentru stabilitateeconomică, creşterea performanţei, percepţiainvestitorilor asupra schimbării şi reformeieconomice, atragerea investiţiilor şi afinanţărilor companiei.

‘’Practica confirmă necesitateaintensificării eforturilor de acceptare aguvernanţei corporative, deoarece s-a observat

că organizaţiile care se dedică principiiloracesteia au reuşit chiar să ajungă să maximizezeprofiturile.’’ [M.Ghiţă, 2008, p.14]

De asemenea, buna guvernanţa, reprezintăatât un set de relaţii între managementul entităţii,Consiliul de Administraţie, acţionari şi altegrupuri de interesaţi, cât şi structura prin care sestabilesc obiectivele întreprinderii şi mijloacelenecesare pentru ca acestea să fie realizate.Stakeholderii, fără de care firma n-ar putea săfuncţioneze, reprezintă persoanele care au uninteres direct sau indirect într-o anumită entitate,cu aşteptări foarte diverse a cărui echilibrudepinde de modalitatea guvernării întreprinderii,de statutul etic promovat de către aceasta, şi decontextul cultural în care îşi desfăşoarăactivitatea întreprinderea.

‘’Buna guvernanţă-atât a instituţiilorpublice, cât şi a companiilor private-esteconsiderată a fi piatra de temelie a uneieconomii naţionale ferite de şocuri endogene’’[V.Dan Dragomir, 2010, p.39]

Printre principiile fundamentale aleeconomiei de piaţă se numără şi cele referitoarela faptul că entităţile trebuie să funcţioneze îninteresul acţionarilor, pe de o parte, iar, pe dealtă parte, că de performanţa lor, alături deaceştia sunt interesate şi alte grupuri destakeholderi : manageri, salariaţi, furnizori,clienţi, bănci, stat, comunitatea locală etc.

O bună guvernanţă ar trebui să oferemotivaţia necesară pentru realizarea obiectivelorcare sunt ‘’ în interesul firmei şi al acţionarilor,şi ar trebui să faciliteze o monitorizare eficientă,încurajând astfel firmele să utilizeze resursele înmod eficient’’[ 10 ]Acest sistem joacă un rol primordial în creştereaperformanţelor, prin penetrarea mai facilă afirmelor pe pieţele de capital, crescândîncrederea investitorilor financiari şi contribuindla îmbunătăţirea competitivităţii entităţilor.

Crizele economice au scos la ivealădeficienţele majore ale guvernanţei corporativelegate de controlul salariilor managerilor,transparenţa activităţii entităţilor, rolul şiresponsabilităţile tuturor acţionarilor,managementul riscurilor.

Modul defectuos al guvernanţei corporativea fost evidenţiat şi de Joseph Stiglitz, laureat alPremiului Nobel pentru economie în anul 2001

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

108

El afirma că ‘’în loc ca societăţile să fie condusede acţionari prin reprezentanţii lor în consiliilede administraţie, ele au fost administrate de faptde echipele manageriale în folosul lor.’’[8]

Buna guvernanţă corporativă se referă laeficienţa sistemelor de management, cupreponderenţă la rolul Consiliului deAdministraţie şi al Directorilor, responsabilitateaşi remunerarea acestora, la credibilitateainformaţiilor si la eficienţa sistemului demanagement al riscului.

Pentru orice administraţie, cunoaşterea‘’governance’’ reprezintă primul pas pentrurealizarea obiectivelor companiei, pe termenscurt şi lung. ‘’Este cu atât mai clar că un sistembazat pe guvernanţa corporativă nu determinănumai viitorul unei companii, dar şi viitorulîntregii economii.’’ [Ana, Morariu,2008,p.186]

3. METODE NOI DE MASURARESI ANALIZA PERFORMANTEIECONOMICO-FINANCIARE INCONTEXTUL GUVERNANTEIBAZATA PE PIETELEFINANCIARE

Performanţa continuă să reprezinte obiectivuloricărei entităţi economice deoarece numai prinperformanţă au posibilitatea de a crea valoarepentru acţionari şi pentru grupurile interesate.Prima condiţie necesară pentru îmbunătăţirea şiatingerea excelenţei în afaceri este dezvoltarea şiimplementarea unui sistem pentru evaluareaperformanţei întreprinderii

Raţionalitatea activităţii oricărei entităţieconomice în cadrul unei economiiconcurenţiale este aceea de maximiza valoareaunei entităţi economice din perspectivaacţionarilor, dar totodată să nu fie neglijată nicilatura socială a afacerii, adică o atenţie sporitătrebuie acordată şi celorlalţi stakeholderiimplicaţi.

In prezent, în ţara noastră dar şi în alte ţăridin sud-estul Europei, modelul existent alraportării corporative nu ia în considerareindicatorii de bază de care în principal suntinteresaţi investitorii companiei, de exemplulindicatorii de creare de valoare (E.V.A), sauindicatorii non-financiari, care reprezintă un

interes major pentru investitori, pentru a-iconvinge pe aceştia să investească în companiicare sunt orientate spre crearea de bogăţie..

Un indicator important de măsurare aperformanţlor întreprinderilor, în contextulsistemului de guvernanţă anglo-saxon, dinpunctul de vedere al acţionarilor, este rezultatulglobal sau economic, care constituie odimensiune a performanţei financiare a entităţiieconomice, determinat ca diferenţă întreveniturile totale şi oportunităţile tuturorfactorilor de producţie, sub formă de inpout-uri,care participă la formarea rezultatului sub formasa economică, într-o perioadă de timp. Aceastărelaţie are o determinare structurală şi înconsecinţă, trebuie analizată prin prismaactivităţilor consumatoare de resurse şigeneratoare de rezultate.Este necesar să secontabilizeze, alături de venituri şi cheltuieli, şicâştigurile sau pierderile,care rezultă dinevenimente sau circumstanţe, care ţin de mediulexterior şi care, de obicei, nu cad sub incidenţacontrolului entităţii economice.

In plan internaţional, modelul actual deraportare a performanţei financiare, care faceobiectul standardului internaţionaldecontabilitate IAS 1 ‘’Prezentarea situaţiilorfinanciare’’, este centrat pe conceptul de rezultatglobal, în jurul căruia, de-a lungul timpului, s-auconturat opinii pro şi contra .

Potrivit Cadrului Conceptual al FASB,câştigurile sunt creşteri de capitaluri proprii(deactiv net), provenite din operaţii accesorii sauneobişnuite şi din orice altă operaţie, activitate,circumstanţă şi eveniment, care au un efectasupra enităţii, în cursul exerciţiului, cu excepţiaoperaţiilor ce se referă la venituri sau la investiţiiefectuate de proprietari. Respectiv, pierderile,care sunt diminuări ale capitalurilor proprii (deactiv net), provenite din operaţii accesorii sauneobişnuite şi din orice alţa operaţie, activitate,circumstanţă sau eveniment, care au efect asupraentităţii, în cursul exerciţiului, cu excepţiaoperaţiilor ce dau naştere la cheltuieli sau ladistribuiri în folosul proprietarilor.

In ţara noastră, entitătile care intră subincidenţa O.M.F.P 3055/2009, vor trebui săprezinte, ca o componentă separată a situaţiilorfinanciare, un tablou al variaţiilor capitalurilorproprii. Litera şi spiritul normei internaţionaleIAS 1, în materie de prezentare şi publicare a

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

109

situaţiei variaţiei capitalurilor proprii, auconstituit baza reglementărilor Ordinului, pentruaceastă situaţie financiară, care va conduce, deasemenea, la indicatorul global de performanţă,rezultatul economic, care va include rezultatulnet al exerciţiului, corectat cu valoarea unorcâştiguri sau pierderi ce sunt consecinţareevaluării imobilizărilor corporale şi/saunecorporale şi a ajustărilor generate de conversiaconturilor entiăţilor străine.

Performanţa financiară a unei entităţieconomice este asigurată atunci când profiturilegenerate sunt mai mari decât costul capitaluluiinvestit, sau cum afirma Peter Druker, ’’întreprinderea returnează în economie mai multdecât a primit de la aceasta ca resurse.’’[Monica, Petcu, 2009, p.403]

Pentru a atrage finanţări externe şi pentru aavea acces la pieţele interne şi internaţionale decapital, investitorii trebuie convinşi spre creareade valoare şi spre o guvernare în conformitate cuobiectivele acţionarilor, spre folosireaindicatorului E.V.A, pentru analiza economico-financiară reală a performanţei companiei. EVAeste nu numai un instrument pentru a măsuraperformanţa companiei este, de asemenea, unmijloc de motivare a managementului şi pentru afacilita activităţile economice , la toate nivelurilesocietăţii. Această metodă modernă de analizăeconomico-financiară determină creşterea valoriicompaniei şi a valorii create pentru acţionari,‘’dand o imagine justă a eficienţei utilizăriiresurselor şi a eficacităţii globale aîntreprinderii.’’[ Maria, Niculescu, 2005, p.198]

Acest indicator poate să dea un răspuns ladouă principii de bază ale finanţelor : [15]

orice principiu ar trebui să aibă dreptscop îmbogăţirea proprietarilor;

valoarea companiei depinde de câtdoresc investitorii ca profiturile viitoaresă depăşească costul capitalului.

Este cel mai întâlnit indicator de măsurare aprofitului economic realizat de către o entitateeconomică şi se include în categoriaindicatorilor de măsurare a performanţei internea companiei.

Acest indicator are mai multe caracteristicioriginale : [12]

‘’este un indicator specific ; este un standard extern ;

constituie un bonus plurianual ; utilizează ajustările contabile’’,

necesare obţinerii unei imagini juste aperformanţelor entităţii economice.

Acest indicator de apreciere a performanţeieste menţionat pentru prima dată de PeterDrucker în anul 1964, în lucrarea-Managementpentru rezultate-, iar principiile sale au fostanalizate acolo de aproape un secol de cătreeconomistul Alfred Marshall- (în anul 1890),care a definit costul capitalului investit (elementinclus in determinarea E.V.A), ca fiind unrezultat economic. Este ceea ce numim astăzicreare de valoare pentru acţionari, sau ‘’esteceea ce în contabilitate se cheamă rezultatrezidual’’.[Maria, Niculescu,. 2005, p.196].

Cercetarea a fost continuata de economiştiiamericani Stern şi Bennet Stewart, şi reintrodusăîn mediul corporativ american, cu rezultatefoarte bune, companii foarte mari din SUA şi dinEuropa folosind în prezent această metodă,pentru evaluarea performanţei economico-financiare. ‘’Raţionamentul ce stă la bazaacestui indicator este simplu şi logic :capitalulpropriu, ca şi capitalul împrumutat, are costspecific.’’[ Maria, Niculescu, 2005, p.14]

Indicatorii creării de valoare, pot reprezentacriterii eficiente de stabilire şi remunerare arezultatelor echipei manageriale, respectiv capârghie de îmbunătătire a guvernanţeicorporative a întreprinderilor cotate la B.V.B.Faţă de măsurarea performanţei cu ajutorulindicatorilor clasici, conceptul de creare devaloare ţine cont de costul capitalului investit.‘’Introducerea de E.V.A, ca o măsură deperformanţă, conduce la o schimbare depriorităţi şi comportamente operaţionale.’’[14]

E.V.A (Economic Value Added) secalculează cu relaţiile :

1) ‘’E.V.A=Rezultatul operaţional net –Costul capitalului investit:

[ Maria, Niculescu, 2005, p.194-196] ;Ca măsură de performanţă, E.V.A este

direct legată de rezultatul economic operaţional.Rezultatul operational net reprezinta rezultatulexploatarii, care luat in calcul este un rezultatnet, după deducerea amortizării imobilizărilor şia impozitului pe profit. Capitalul investit esteformat din capitalul propriu şi din datoriilefinanciare cu care este finanţat activul economic.Această formulă conţine o multitudine de

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

110

ajustări pentru obţinerea unei imagini reale aperformanţelor întreprinderii.

2) ‘’E.V.A= RE(1 – i) – CI x k ; ’’3) ‘’E.V.A= Ci ( Rr – k) ;’’

unde : RE reprezintă rezultatul operaţional, adicăîn termeni contabili rezultatul exploatării

CI-capitalul investit,k-costul capitalului investit , care se

calculează utilizând formula:

‘’K= [ Cpr x R + Dat x p(1-i)] ;’’Cpr +Dat.

unde: Cpr=capital propriu;Dat.=suma datoriilor financiare nete;i- cota impozitului pe profit;R-costul mediu al capitalului propriu;Rr este rata rentabilităţii economice a

capitalului investit.Reducerea costului capitalului investit şi, în

acelaşi timp îmbunătăţirea rentabilităţii acestuicapital-(de exemplu prin creşterea productivităţiimuncii, sau reducerea costurilor, etc), constituieo metoda de creştere a E.V.A.Dacă vom analiza dinamica acestui indicatorvom constata că:a)Daca E.V.A>0; arată crearea de valoare pentruacţionari, şi rentabilitatea intreprinderii estesuperioară remunerării capitalurilor aportatepentru finanţarea activitătii economice;b) Dacă E.V.A=0; evidenţiază o situaţie deechilibru, ceea ce arată că întreprinderea nu arenici creare şi nici reducere de valoare, indiferentde creşterea fluxurilor de cash-flow.c)Dacă E.V.A<0 ; arată că întreprinderea are oreducere de valoare;

Entitatea economică nu acoperă costulcapitalului din rezultatul operaţionalrealizat.’’Aceasta ar însemna o distrugere devaloare determinată de faptul că eforturilepentru remunerarea capitalului sunt mai maridecât rezultatul operaţional.’’[Maria,Niculescu, 2005, p.200]

De ce se folosesc indicatorii de creare devaloarea pentru acţionari ? Pentru că analizaeconomico-financiară a performanţei firmeiutilizând indicatorii bazaţi pe venituri nu reflectavaloarea reală creată, nu ia în considerare riscul,inflaţia , sau costul capitalului investit. Structuracapitalului şi politica de dividend vor fi stabiliteîn funcţie de modul în care crează valoare pentru

acţionari. Indicatorii bazaţi pe creearea devaloare sunt mai buni întrucât, ‘’în primul rând,cu ajutorul lor sunt mai uşor de identificatfactorii care influenţează valoarea companiei şi,în al doilea rând, se consideră că fluxurile denumerar influenţează preţul acţiunilor uneicompanii.’’[ Copeland,Tom, 2000, p.75]

Avantajele utilizarii indicatorului E.V.A : ‘’sensibilizează managerii în

grestionarea patrimoniuluiîntreprinderii în ansamblul său ;

este un instrument de planificarestrategică ;

este o pârghie de motivare amanagerilor şi a personaluluioperaţional’’ [Maria, Niculescu, 2005,p.210]

convinge investitorii să investească încompanii care sunt orientate spre creareade bogaţie ;

ghidează şi accelerează luareadeciziilor ;

îmbunătăţeşte comunicarea, colaborareaşi cooperarea între diferitele diviziuni şidepartamente.

Potrivit concepţiei cercetătorilor Stern-Stewart, E.V.A ‘’ este o compensaţie de bază adirectorilor companiei într-un obiectiv cu douădimensiuni : pentru a motiva managerii încadrul organizaţiei şi pentru a asigura aliniereade interese ale managerilor cu cele aleacţionarilor.’’[ 15]

Acest indicator prezintă şi o serie dedezavantaje, dintre care menţionăm :

are o metodologie de calcul greoaie incomparaţie cu cei tradiţionali, deoarecetrebuie luaţi în considerare anumiţifactori şi ajustări pentru fiecare entitateîn parte ;

nu poate fi o bază de comparaţie întrecompanii deoarece depinde de mărimeacompaniei şi de capitalul utilizat ;

este destul de greu de înţeles depersoane care nu au o educaţiefinanciară şi în consecinţă este greu depus în practică ;

Sardrine Boulerne et Jean-Michel Sahut,confirmă că‘’un sistem de guvernanţă fiabil esteun sistem care aliniază interesele managerilor

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

111

şi ale acţionarilor şi conduc la maximizareabogaţiei acţionarilor.’’[11]

Folosirea acestui indicator nu înseamnărenunţarea la indicatorii clasici de apreciere aperformanţelor. Managerii vor urmări încontinuare dinamica acestor indicatori clasici,dar având ca targhet principal creearea debogăţie pentru acţionari şi pentru grupurile deinterese.

Un alt indicator modern de măsurare aperformanţelor care se bazează pe conceptul decreeare de valoare, este valoarea de piaţăadăugată (market value added-M.V.A),promovată tot de Stern- Stewart & Co.

Acest indicator reprezintă o măsurăexternă a performanelor entitătii ce rezultă dincompararea valorii de piaţă cu valoareacapitalurilor investite în companie. Având învedere raportarea la piaţă, se considera că MVAeste un indicator al ‘’performanţei externe aîntreprinderii.’’[Jianu, I,2007, p.375]

În contextul guvernanţei bazată pe pieţelefinanciare, deci în cazul întreprinderilor cotate laBVB, M.V.A ‘’caracterizează bogăţia degajatăde întreprindere la dispoziţia acţionarilor săi.’’[Luiza, Ionescu, 2007, p.161]M.V.A prezintă diferenţa dintre valoarea depiaţă a companiei (suma capitalului propriu şi adatoriilor) şi capitalului investit pentrurealizarea unei afaceri, conform formulei :‘’M.V.A= Valoarea de piaţă a întreprinderii –Capitalul investit’’;[Monica, Petcu,2009, p.405;sau:‘’ M.V.A=Valoarea bursieră – Aportul decapital’’,[Luiza, Ionescu, 2007, p.161]

Utilizând această metodă entitatea creeazăvaloare atunci când indicatorul este pozitiv,respectiv, valoarea de piaţă depăşeşte capitalulinvestit în afacere. Obţinerea unui indicatornegativ arată că managerii nu au utilizat eficientcapitalul investit în afacere. Deci, investitorii vorşti la sfârşitul exerciţiului financiar, dacămanagerii au creat valoare sau bogăţie pentru eişi merită să fie remuneraţi corespunzătorperformanţelor realizate.

În activitatea economico-financiară a uneientităţi economice cotate la BVB, aceşti doiindicatori moderni au acelaşi sens :un E.V.Apozitiv, va rezulta un M.V.A pozitiv, şi invers.De asemenea, analiza şi interpretarea acestui

indicator poate fi efectuată şi cu ajutorul ratei derentabilitate calculată în comparaţie cu costulcapitalului investit. Această rată trebuie să fiemai mare decât rata la care se imprumutăcompania, (levierul financiar) pentru ca, creareade bogăţie a acţionarilor să fie ascendentă, în cazcontrar, un grad de îndatorare mare va reducerata câstigurile totale ale acţionarilor.(se exprimăca procent de creştere a valorii acţiunilor şi adividendelor pentru actionari), în comparaţie cupreţul acţiunilor la începutul perioadei. Levierulfinanciar reflectă raportul între capitalulîmprumutat şi capitalul propriu al uneifirme,respectiv capacitatea managerilorfinanciari de a atrage resurse externe pentru acreşte eficienţa capitalurilor proprii. O valoareegală cu 1 semnifică faptul că entitatea îşifinanţează activitatea în proporţii egale pentrusursele proprii şi cele împrumutate, oricecrestere trebuie corelată cu proporţia între ratarentabilităţii economice şi rata dobânzii-(rentabilitatea economică trebuie să fiesuperioară ratei dobânzii).Deci realizarea unuiindicator E.V.A pozitiv , va face ca levierulfinanciar să fie pozitiv, ceea ce semnifică faptulcă remunerarea stakeholderilor va creşte,entitatea economică va avea o cotă de piaţădominantă şi economii de scară. Există o relaţiedirectă, pozitivă între M.V.A şi piaţa financiară.Un M.V.A pozitiv şi un preţ pe acţiune încreştere, va rezulta un câştig pe acţiune maimare, si o creştere a valorii capitalului investitin companie.

4. CONCLUZII

La nivel microeconomic, o întrebarefrecvent formulată în şedinţele A.G.A,cele aleConsiliului de Administraţie ale entităţiloreconomice şi alte şedinţe operative de lucru este:Ce anume trebuie făcut pentru a asiguraperformanţa companiei? Răspunsurileparticipanţilor la aceste şedinţe sunt uneoridiferite, în funcţie de viziunea fiecărui manager:de la creşterea cifrei de afaceri, la optimizareacosturilor (directe şi indirecte), dar păstrândacelaşi nivel de calitate a producţiei şi serviciilor(sau atingând un nivel superior), punând unaccent deosebit pe factorii de ‘’creeare devaloare’’ pentru investitori şi de motivare şiperfecţionare a personalului. Indicatorii clasici

Management InterculturalVolumul XV, Nr. 1 (27), 2013

112

de măsurare a performanţei prezintădezavantajul că oferă informaţii despreperformanţa istorică obţinută de companie.Aceşti indicatori nu ţin cont de costulcapitaluluji investit ci evidenţiază doarrezultatele utilizării sale. Ca urmare, dacă nelimităm doar la utilizarea indicatorilor clasiciputem întâlni entităţi economice care obţinperformanţe dar care nu creează valoare ci oconsumă sau chiar o ‘’distrug’’ pe cea existentă.

In permanenţă trebuie să evaluăm creareade bogăţie pentru investitorii companiei,deoarece resursele financiare investite reprezintă’’sângele” care ţine în viaţă entitatea economică.

Acest articol a avut în vedere propunereaunor modele de analiză şi indicatori moderni,specifici diferitelor dimeniuni ale performanţei,care centrează obiectivele organizaţiei pe creareade valoare.

Cred că vectorul viitor în raportareaperformanţei entitătilor economice îl vareprezenta un model mixt care va face posibilăîndeplinirea cumulativă a trei cerinţefundamentale la nivel microeconomic:

rezultat obţinut ca o măsură aperformanţei entităţii economice ;

rezultat măsură a ‘’creeării de bogătie’’a stakeholderilor;

evidenţierea aspectelor legate deperformanţa socială şi de mediu.

Bibliografie[1] Ana Morariu, Suciu Gh., Flavia Stoian, Audit

intern şi guvernanţă corporativă,[2] Ed. Universitară, Bucureşti, (2008)

[3] Copeland, Tom: ‘’Valuation:Measuring andManaging the Value of Companies’’, NewYork, (2000);

[4] Jianu, I., Evaluarea, prezentarea şi analizaperformanţei întreprinderii.

[5] Ed. CECCAR,Bucureşti, (2007);[6] Luiza Ionescu, Analiză economico-financiară,

Ed. Biblioteca, Târgovişte , (2007);[7] Maria, Niculescu, Diagnostic financiar, Vol.2,

Ed. Economică, Bucureşti,[8] M.Ghiţă, Guvernanţa corporativă,

Ed.Economică, Bucureşti, (2008);[9] Monica, Petcu, Analiza economico-financiară a

întreprinderii, Ed.Economică,Bucureşti, (2009);[10] Prisecaru P., Reconsiderări ale modelului

capitalist de dezvoltare şi guvernanţă.Impactulcrizei financiare. Ed. Economică, Bucureşti,(2011);

[11] V.Dan Dragomir, Guvernanţă corporativă şisustenabilitate în Uniunea Europeană,Ed.Economică, Bucureşti, (2010);

[12] Raport asupra guvernanţei corporative în ţărileOCDE, 2003

[13] S. Boulerne , J.Michel Sahut, (2010), ‘’Lessources d’inefficacité des mécanismes deGuvernance d’entreprise’’,http://www.cairn.info/revue-management-et-avenir

[14] F. Larmande,(2003)‘’L’EVA et la theorie desincitations’’,http://ceco.polytechnique.fr

[15] Dominique Jacquet,(2004),’’Cost şivaloare :EVA şi MVA’’ ;

[16] http://storage.canalblog.com[17] www.sternstewart.com[18] http://www.sternstewart.com/evaabout/whatis.ph

p