coeziune si performanta

Download COEZIUNE SI PERFORMANTA

Post on 04-Jul-2015

321 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

COEZIUNE SI PERFORMANTA-intr-o clasa de elevi-

INTRODUCEREIn aceasta cercetare, am urmarit analiza urmatoarelor aspecte: nivelul coeziunii clasei- interpersonale si pe sarcina nivelul performantei clasei- individuale si grupale interinfluentarea acestor doua variabile

In mod specific, am investigat urmatoarele subteme: Comunicarea dintre elevi Realizarea activitatilor de cooperare

-

Perceptia elevilor fata de performanta Obicetivele si motivatia elevilor de a realize performanta Capacitatea de comparare obiectiva cu alte grupuri similare Atitudinea fata de propria performanta si atitudinea fata de performanta grupului Atitudinea fata de mediul scolar corelat cu obiectivele instructionale: pozitiva, indiferenta sau negativa

Ipotezele cercetarii sunt: 1. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune, atunci coeziunea influenteaza nivelul performantei ( individuale si de grup) 2. Daca clasa are un nivel ridicat de coeziune bazata pe relatii interpersonale, atunci clasa are un nivel ridicat de coeziune bazat pe realizarea sarcinilor 3. Cu cat elevii isi apreciaza propria performanta la un nivel ridicat, cu atat ei

apreciaza nivelul ridicat al performantei clasei 4. Cu cat mediul social influenteaza performanta elevilor, cu atat performanta elevilor nu influenteaza coeziunea

REPERE TEORETICEZaleznik, Christiansen and Roethlisberger declara: cu cat este mai mare coeziunea grupului, cu atat este mai mare productivitatea grupului daca atitudinile grupului sustin obiectivele organizatiei. Cattel considera ca eficienta indeplinirii obiectivelor rezulta din combinarea unor atitudini pozitive de grup si conservarea energiei necesare mentinerii armoniei grupului. De aici rezulta doua ipoteze: 1. Grupurile coezive influenteza membrii spre atitudini uniforme. Doua experimente separate( Lott si Lott, Sakuri) au demonstrat: cu cat membrii sunt mai atrasi de grup, cu atat grupul are mai multa influenta asupra lor.

2. Exista o relatie intre atitudinea fata de productivitate si coeziune, aceasta relatie devenind tot mai puternica prin existenta coeziunii grupului. Totusi, dovezile pentru acesta ipoteza nu sunt certe. In experimentele de laborator, Berkowitz si Shacter au descoperit: grupurile cu o coeziune ridicata tind sa fie mai putin productive atunci cand exista atitudini negative fata de productivitate. Pentru membrii cu atitudini pozitive, grupurile pozitive nu au fost mai productive decat grupurile non-coezive. Coeziunea grupului este descrisa de Cartwrait si Zander ca sentimentul de apartenenta sau atractia mutuala, implicand o sacrificare a sinelui pentru indeplinirea obiectivelor grupului. Aceasta coeziune produce conformism, stabilitate si controlul comportamentului in grup. Shaw subliniaza: coeziunea a avut de-a lungul timpului trei semnificatii diferite: atractia intragrup se bazeaza pe similaritatile indivizilor fata de configuratia colectiva a grupului. Aspectul social este evidentiat prin masurarile sociometrice, nominalizarea in perechi, alegerile partenerului. Aspectul personalitatii a fost evidentiat prin cercetarea efectelor omogenitatii nevoilor: autoritate sau dominanta morala grupului sau nivelul motivatiei baza coordonarii eforturilor grupului

Influenta coeziunii asupra productivitatii grupului a fost intens studiata. Grupurile cu coeziune ridicata sunt capabile sa-si stabileasca mai usor standarde de performanta si pot oferi o gama mai larga de recompense membrilor grupului. Shaw si Shaw au descoperit ca grupurile inalt coezive sunt cooperante si prietenoase, folosind o forma democratica de control al comportamentului. In grupurile cu coeziune redusa, membrii erau ostili si agresivi unii cu ceilalti, erau incantati cand colegii lor faceau greseli si au adoptat un stil autocratic de luare a deciziei. Myers si Sherif au descoperit ca, competitia intergrup poate insemna o tactica de ridicare a normelor generale. Dar, Couran a observat ca in unele situatii, coeziunea poate interfera cu caracterul de analiza si examinare a informatiei al grupului. Mai mult, membrii grupurilor coezive sunt adesea potrivnici contributiilor celorlalti membrii

Fisher afirma: relatia dintre coeziune si performanta nu este uniforma in conditiile existentei constante a coeziunii. Coeziunea ridicata creste productivitatea pana la un anumit punct, dupa care devine disfunctionala, reducand productivitatea grupului, dar nu la un punct atat de scazut ca si cand nu ar fii existat coeziune de la bun inceput. Shaw si Shaw considera ca grupurile de munca efective adopta atat dimensiunea realizarii sarcinilor, cat si dimensiunea sociala. Coeziunea poate facilita aceste doua dimensiuni pe masura ce presiunile atingerii performantei pot forta grupurile sa adopte norme de productivitate( Back; Thibaut si Strickland) in timp ce performanta sociala necesita autoadministrarea recompenselor in cadrul grupului Un grup este coeziv in masura in care membrii grupului simt ca sunt parte a grupului, vor sa ramana in grup, si considera grupul important pentru ei (Cota, Evans, Dion, Kilik, & et al., 1995; Dion & Evans, 1992; Festinger, 1950; Festinger, Schachter, & Back, 1950; Hogg, 1992; Lott & Lott, 1965; Mudrack, 1989; Zander, Stotland, & Wolfe, 1960). Coeziunea masoara importanta sau atasamentul membrilor fata de grupgradul in care membrii grupului stabilesc legaturi unii cu altii si vor sa ramana impreuna. Pe langa perceptia entitatii grupului, multe caracteristici care contribuie la crearea unui grup au legatura cu perceptia coeziunii grupului. Spre exemplu, studiile arata ca membrii unui grup care impartasesc credinte si valori similare au inregistrat o coeziune mai mare decat grupurile in care membrii nu aveau valori similare

(Festinger,Schachter, & Back, 1950; Newcomb, 1956). Interdependenta puternica a grupului- obiectivul de a obtine recompense si realizand cu succes sarcinile grupului, coreleaza cu o coeziune ridicata a grupului. Grupurile care dezvolta norme puternice in grup si dorinta de a mentine aceste norme exprima o mai mare coeziune(Back, 1951; Festinger, 1950; Lott, 1961; McGrath, 1984; Roethlisberger& Dickson, 1939). Grupurile coezive se comporta diferit decat grupurile mai putin coezive ( Hogg, 1992). Pentru unii, coeziunea este asociata cu satisfactia grupului mai putina anxietate, mai multa comunicare pozitiva in cadrul grupului, mai putine absente de la intalniri ( Seashore, 1954) Pepitone si Reichling( 1955) au gasit ca membrii grupurilor coezive au fost mai ostili fata de cei din exteriorul grupului, in timp ce grupurile mai putin coezive au aratat mai multa ostilitate in cadrul grupului. Indivizii sunt mai preocupati de rezultatele pozitive si

negative ale grupului atunci cand grupul este coeziv (Brawley, Carron, &Widmeyer, 1987; Zander, 1971/1996). Cat de bine grupurile realizeaza sarcinile, si sub ce conditii performanta poate fii optimizata? O tema foarte des studiata se refera la impactul coeziunii grupului asupra realizarii grupului. Pe de-o parte, se pare ca grupurile care sunt mai coezive vor fii mai productivi decat grupurile mai putin coezive. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca grupurile care sunt prea coezive vor deveni prea increzatoare in abilitatea de a realiza sarcinile si nu vor discuta pe deplin problemele importante sau vor cauta in exterior informatii pentru a lua deciziile in privinta grupului. Deoarece membrii grupului se plac reciproc, exista posibilitatea ca grupurile coezive se socializeze mai mult decat sa realizeze sarcinile. In unele cazuri, coeziunea coreleaza cu performanta grupului, iar in alte cazuri cu neperformanta (Bernthal & Insko, 1993; Callaway & Esser, 1984; Carron, 1980; Cratty, 1981;C. R. Evans & Dion, 1991; Flowers, 1977; Leana, 1985; Mullen & Copper,1994; Swets & Bjork, 1990; M. E. Turner, Pratkanis, Probasco, & Leve, 1992;Zaccaro, 1995; Zaccaro, Gualtieri, & Minionis, 1995). O explicatie pentru aceste rezultate opuse este urmatoarea: desi, coeziunea grupului nu influenteaza prin ea insasi performanta, coeziunea totusi creste conformitatea la normele grupului. Asadar, coeziunea este dependenta de norme pentru a creste sau reduce performanta. Daca norma este de a lucra mult si a fii productivi, coeziunea va creste performanta.( L. Berkowitz, 1954; Schachter, Ellertson, McBride,& Gregory, 1951; Stogdill, 1972).

Desi, coeziunea grupului si indentitatea sociala sunt similare, ele nu reprezinta acelasi lucru. Coziunea grupului se refera in principal la legatura puternica cu ceilalti membrii ai grupului, in timp ce identitatea sociala se refera la la cat de mult indivizii se simt o parte din grup sau cat de importanta este de a face parte dintr-un anumit grup (Branscombe, Schmitt, & Harvey, 1999; Hogg, Hardie, & Reynolds, 1995; Prentice, Miller, &

Lightdale,1994). Identitatea sociala implica o atractie catre grup ca intreg decat o atractie fata de indivizii particulari din grup. Similaritatea, interactiunea, interdependenta, structura( norme, roluri, status)

influenteaza si sunt influentate de coeziunea grupului si identitatea sociala. Coeziunea este alcatuita din trei dimensiuni: 1. atractia interpersonala fata de alti membrii ai grupului sau fata de grupul insusi 2. angajamentul fata de sarcinle grupului 3. mandria grupului Coeziunea este in mare masura legata de dezvoltarea identitatii rolului si socializarii organizationale. Hogg( 1992) si Hogg si Terry ( 1999) afirma: coeziunea si solidaritatea din cadrul grupului sunt legate de perceptia prototipului celorlalti membrii. Cu alte cuvinte, cu cat membrii grupului adopta valorile, credintele si atitudinile grupului, cu atat grupul va fi mai coeziv. Procesele interactive de grup determina fie castiguri sau pierderi ale productiei in cadrul grupului ( Steiner, 1972). Castigurile productiei provin de la efectele sinergetice obtinute prin constr