paşaport pentru succes 4

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BACĂUŞCOALA CU CLASELE I-VIII NR.1, ONEŞTI

str. Caşinului nr.15, tel/fax: 0234/313041e-mail : [email protected]

http://scoli .didactic.ro/ scoala _unu_ onesti Nr.1159 din 28.09.2011

DIRECTOR, PROF. DAN ZAHARIA VIZAT, INSPECTOR ŞCOLAR DUMITRU FICUŢĂ

PAŞAPORT PENTRU SUCCES

PROIECTce aduce în atenţia elevilor o perspectivă nouă asupra modului cum pot fi fericiţi, să aibă o

acceptare de sine necondiţionată şi să devină adulţi care să funcţioneze la cote maxime

ANUL ŞCOLAR 2011-2012

Suport proiect „Programul

PAŞAPORT PENTRU SUCCES în Dezvoltarea Emoţională, Socială, Cognitivă şi Personală a copiilor din clasele I-V“,

autor, Ann Vernon, Editura RTS, Cluj-Napoca

INIŢIATOR :Profesor pentru învăţământ primar,

Marilena Ţuţuianu

http://scoli.didactic.ro/scoala_unu_onesti

mailto:[email protected]

ARGUMENT:

Deşi mulţi copii şi tineri sunt capabili să facă faţă provocărilor dezvoltării, probabil că ne

amintim din experienţa noastră că ne întrebam dacă este totul în regulă cu noi, dacă suntem normali, dacă ceea ce ni se întâmplă este tipic. Un asemenea mod de a gândi poate fi declanşat în urma unui şoc emoţional neaşteptat care poate fi definitoriu în dezvoltarea ulterioară a individului. De aceea, se recomandă o atenţie sporită din partea adulţilor care sunt responsabili de sănătatea fizică şi mentală a copiilor.

Se pare că greşim considerând că toţi ştiu ce este normal. Această asumpţie generează anxietate şi confuzie. Dacă această temă nu este abordată, poate duce la alte probleme şi elevii pot deveni copleşiţi şi descurajaţi.

În perioada 9-12 ani, copiii au o nevoie tot mai mare de independenţă. În general, intensitatea transformărilor emoţionale din perioada preadolescenţei s-a mai redus, în funcţie de vârsta la care fiecare va intra în pubertate. Mai mult, la această vârstă este posibil să-şi fi dezvoltat abilităţi de gândire abstractă, ceea ce le permite utilizarea unui raţionament mai eficient şi a unor abilităţi de rezolvare de probleme mai bune. Totuşi, aceste abilităţi cognitive depind şi de nivelul individual de dezvoltare.

În timpul acestei perioade, elevii au mai puţină încredere în ei decât le place să recunoască. Îşi pot susţine încrederea în ei prin rebeliune şi sfidare, de obicei acestea fiind direct corelate cu dorinţa lor de a dovedi că sunt independenţi. Aceasta este o etapă în care încearcă roluri de adult. Pe lângă obţinerea unei identităţi unice şi integrate, ei trebuie să achiziţioneze un nou statut în familie, deoarece relaţiile cu părinţii iau o altă formă şi este necesar să treacă la o poziţie mai autonomă în relaţie cu întreaga lume, în special în ceea ce priveşte dezvoltarea în perspectivă a carierei. Relaţiile cu prietenii se schimbă şi ele deoarece devin mai siguri pe ei şi nu mai simt nevoia să fie cópii la indigo ale prietenilor lor, aşa cum era în perioada anterioară. Prietenii continuă să fie o sursă importantă de dezvoltare a identităţii şi a valorilor, fapt ce conduce la a avea tot mai multe prietenii intime cu persoane de acelaşi sex sau cu persoane de sex opus.

În această etapă a vârstei sunt mai puţin volatili, mai puţin egocentrici şi tot mai capabili să gândească abstract. În general, ei sunt mai introspectivi iar procesele lor cognitive sunt mai flexibile. Probabilitatea de a gândi în alb/negru a scăzut şi au o capacitate sporită de a observa complexitatea situaţiilor, ceea ce are un impact pozitiv asupra abilităţilor de rezolvare a problemelor. Toţi factorii menţionaţi sunt cruciali în această perioadă în care copiii încep să ia decizii importante legate de viitorul lor şi se confruntă cu dileme morale complexe.

Luând în considerare că a fi copil şi adolescent este mult mai dificil decât era înainte, este extrem de important un program de prevenţie. Programele de sănătate mentală centrate pe această nişă facilitează toate aspectele dezvoltării şi ajută copiii să-şi dezvolte acceptarea necondiţionată de sine, abilităţile de relaţionare interpersonală, strategiile privind rezolvarea de probleme şi de luare a deciziilor, abilităţile de a face faţă emoţiilor problematice şi o perspectivă mai flexibilă asupra vieţii. Dacă sunt utilizate secvenţial şi intenţionat, aceste programe pot oferi copiilor informaţii şi abilităţi care pot minimaliza intensitatea, severitatea şi durata problemelor, chiar dacă, în mod cert, nu le vor elimina pe toate.

Activităţile sunt concepute pentru a fi utilizate în clase sau în cadrul consilierii de grup. Cu schimbări minore, acestea pot fi utilizate în consilierea individuală, în şcoli sau în unităţile de

2

sănătate mentală. Conceptele de dezvoltare sunt aplicabile tuturor elevilor, dar procesul şi natura activităţii poate necesita adaptare la populaţii specifice. Întrebările care se adresează după fiecare activitate sunt destinate să stimuleze discuţii ulterioare; liderul le extinde sau le modifică în funcţie de cerinţele individuale sau de cele ale grupului.

Activităţile stimul sunt concepute să dureze 20-30 de minute şi sunt urmate de discuţii. Evident, durata discuţiilor depinde de grup. Poate fi nevoie ca unele teme să fie divizate astfel încât activitatea este realizată într-o zi, iar discuţiile au loc la următoarea întâlnire. Discuţiile sunt o parte critică a lecţiilor deoarece întăresc atingerea obiectivelor şi permit copiilor să aplice aceste concepte în viaţa lor.

Pentru că multe din aceste activităţi încurajează auto-dezvăluirile, este esenţială stabilirea unei atmosfere de încredere şi coeziune înainte de implementarea programului. Deşi multe din activităţi sunt relativ non-ameninţătoare, participanţii au dreptul de a nu participa la discuţie dacă nu se simt confortabil cu tema acesteia. Ascultarea altor participanţi care îşi împărtăşesc experienţele facilitează normalizarea emoţiilor adolescenţilor, ei învăţând din experienţa altora. Stabilirea unor reguli de bază poate asigura respectul pentru opiniile altora. Discuţiile sunt confidenţiale şi trebuie să rămână între membrii grupului, au dreptul să nu participe la discuţie şi nu vor exista jigniri. Regulile de bază oferă un loc sigur de a învăţa şi a aplica principiile legate de sănătatea mentală.

SCOPUL PROIECTULUI:

Implementarea acestui program este un pas spre facilitarea dezvoltării personale, sociale, emoţionale şi cognitive a elevilor având ca suport o lucrare de specialitate ce oferă lecţii captivante, adaptabile atât cadrului educaţional cât şi celui de consiliere, care prezintă o activitate stimul adecvată nivelului de dezvoltare, abilităţile necesare pentru a face faţă acestui stimul, întrebări de sumarizare şi activităţi care permit copiilor să facă tranziţia de la insight intelectual la aplicarea directă a conceptelor şi abilităţilor în viaţa reală.

De asemenea, proiectul va contribui la o mai bună adaptare şcolară a elevilor de clasa a IV-a în momentul trecerii acestora la un stil diferit de lucru şi de notare specific învăţământului gimnazial.

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

(clasa a IV-a)1. să înveţe că a face greşeli este normal;2. să înveţe că a face greşeli nu o face pe acea persoană să fie o persoană rea;

3. să identifice plusurile şi minusurile din domeniile de dezvoltare fizică, socială şi intelectuală;

4. să înveţe să nu îşi sprijine valoarea propriei persoane pe baza unui singur aspect al performanţei;

5. să identifice modalităţi de a obţie aprobare din partea celorlalţi şi modalităţi de a se aproba pe ei înşişi;

6. să înveţe că aprobarea din partea altora nu este necesară pentru a fi o persoană valoroasă;

7. să înveţe mai multe despre preferinţele, caracteristicile şi aptitudinile individuale;

8. să înveţe modalităţi eficiente de a face faţă emoţiilor în legătură cu faptul că sunt tachinaţi;

3

9. să înveţe strategii eficiente de a face faţă îngrijorărilor;

10. să înveţe strategii eficiente de a reduce gândurile şi emoţiile negative legate de performanţa şcolară;

11. să identifice modalităţi specifice de a face faţă emoţiilor neplăcute;

12. să îşi intensifice deprinderile de a lucra într-un mod cooperativ cu ceilalţi;

13. să definească ce înseamnă a intimida;

14. să înveţe modalităţi eficiente de a face faţă comportamentului de intimidare;

15. să îţi dezvolte abilităţi de a face faţă evaluărilor negative din partea altora;

16. să înveţe că valoarea unei persoane nu este contingentă cu ceea ce alţii spun despre acea persoană;

17. să identifice activităţi de coping eficiente pentru a face faţă comportamentului urât pe care alţii îl au faţă de ei;

18. să înveţe ceea ce o persoană poate şi ceea ce nu poate controla în situaţiile interpersonale;

19. să facă diferenţa între a face o presupunere şi a lua în considerare mai multe perspective;

20. să înţeleagă efectele negative în cazul realizării presupunerilor;

21. să înveţe cum să verifice presupunerile;

22. să identifice consecinţele;

23. să facă diferenţa între consecinţele de scurtă durată şi cele de lungă durată;

24. să înţeleagă conceptul de credinţe iraţionale;

25. să înveţe să identifice credinţele iraţionale;

26. să înveţe un proces de rezolvare de probleme;

27. să exerseze utilizarea abilităţilor de rezolvare de probleme.

GRUP ŢINTĂ: 2 grupuri a câte 9-10 elevi din clasa a IV-a.

BENEFICIARI DIRECŢI: elevii din clasele a IV-a.

BENEFICIARI INDIRECŢI: familiile elevilor, ceilalţi elevi din şcoală, cadrele didactice, comunitatea locală, societatea

românescă.

4

PERIOADA: 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014, 2014-2015.

PLAN DE ACTIVITĂŢI:clasa a IV-a

Ob. Activitatea Resurselemateriale

Perioada Locul de desfăşurare

O1- să înveţe că a face greşeli este normal;

O2-să înveţe că a face greşeli nu o face pe acea persoană să fie o persoană rea;

DEZVOLTARE PERSONALĂ1.Este doar o greşeală discuţie pe baza

cuvântului „accidental“; autodescriere-

Fişa 1; discuţie pe baza

cuvântului „greşeală“; grup de câte 3-

joc de rol (Fişa 1); prezentarea

jocului de rol; Discuţii-

Întrebările de Conţinut şi Personalizare; follow-up-

exerciţiu de imaginaţie/persoană dragă/greşeală/scrisoare în care explică faptul că toată lumea face greşeli, că se poate învăţa din

un pahar, un ulcior cu apă şi un pulover sau o jachetă cu 5 sau mai mulţi nasturi; un Cartonaş cu sugestii-O singură greşeală (Fişa 1) pentru fiecare grup format din 3 copii; hârtie şi creion pentru fiecare copil; proces-verbal;

5 octombrie2011/ Sala de spectacole

5

greşeli, că pot fi evitate greşelile.

O3- să identifice plusurile şi minusurile din domeniile de dezvoltare fizică, socială şi intelectuală;

O4-să înveţe să nu îşi sprijine valoarea propriei persoane pe baza unui singur aspect al performanţei;

2.Totul despre mine evocarea unei

situaţii în care au făcut o activitate fizică de care ei sunt mulţumiţi; Fişa 2-câte 3

diagrame de copil, scrierea cuvintelor:fizic, social, intelectual; notarea

lucrurilor care le fac bine, în fiecare domeniu amintit; grup de câte 3-

Discuţii-Întrebările de Conţinut şi Personalizare; follow-up-

stabilirea unui scop de 2 ori mai mare, pentru a îmbunătăţi ceva în unul din aceste 3 domenii, dar, în acelaşi timp, exersarea ideii că nu este nicio problemă dacă nu-şi ating obiectivul ales;

3 copii cu Diagrama-Totul despre mine (Fişa 2) şi un creion pentru fiecare copil; proces-verbal;

12 octombrie

2011/

O5-să identifice modalităţi de a obţine aprobare din partea celorlalţi şi modalităţi de a se aproba pe ei înşişi;

O6- să înveţe că aprobarea din partea altora nu este necesară pentru a fi o persoană valoroasă;

3.Ştampila de aprobare discuţii pe baza

cuvântului „aprobat“; dispunere în

cerc- (Fişa 3); activitate de

voluntariat-întrebări şi răspunsuri; redactarea unui

eseu despre cineva care nu aprimit niciodată aprobare din partea nimănui; grup de câte 4-

prezentarea eseului; Discuţii-

Întrebările de Conţinut

o foaie de hârtie şi o ştampilă de cauciuc pe care scrie „aprobat“; o sticlă goală; o pungă de hârtie; o copie a fişei Categorii-Ştampila de aprobare (Fişa 3); o foaie de hârtie şi un creion pentru fiecare copil; creioane colorate şi o copie a

19 octombrie

2011/

6

şi Personalizare; follow-up-

Categorii-Ştampila de aprobare (Fişa 4)/completare cu 2-3 calităţi ale lor;

Certificatului-Ştampila de aprobare (Fişa 4) pentru fiecare copil; proces-verbal;

O7- să înveţe mai multe despre preferinţele, caracteristicile şi aptitudinile individuale;

4.Sunt cineva care... se împart elevii în două grupe paralele ; dezbatere câte 2/subiecte de discuţii date; Discuţii-Întrebările de Conţinut şi Personalizare; follow-up-eseu „Eu sunt cineva care…“;

un scaun pentru fiecare elev; o foaie de hârtie şi un creion pentru fiecare copil; proces-verbal;

2 noiembrie2011/

28 martie 2012

O8- să înveţe modalităţi eficiente de a face faţă emoţiilor în legătură cu faptul că sunt tachinaţi;

DEZVOLTARE EMOŢIONALĂ1.Toleranţa la tachinaredezbatere-„urât, prost, groaznic“;

cum te-ai simţi dacă...;Tehnica Toleranţa la Tachinare;

joc de rol ; Discuţii-Întrebările

de Conţinut şi Personalizare;

follow-up- eseu „Şi eu am fost tachinat“;

o mască urâtă; o oglindă mică; hârtie şi creion pentru fiecare elev; proces-verbal;

9 noiembrie2011/

O9-să înveţe strategii eficiente de a face faţă îngrijorărilor;

2.Războiul împotriva îngrijorărilor

dezbatere în grup-Fiecare persoană are îngrijorări;

dezbatere câte 2-Fiecare persoană are îngrijorări;

lectura Poveştii-Război împotriva îngrijorărilor;

Discuţii-Întrebările

o copie a Poveştii-Război împotriva îngrijorărilor (Fişa 5); proces-verbal;

16 noiembrie

2011/

7


follow-up-identificarea unei îngrijorări şi utilizarea strategiei „linia de îngrijorări“;

O10-să înveţe strategii eficiente de a reduce gândurile şi emoţiile negative legate de performanţa şcolară;

3.Nu pot să fac dezbatere- Cum te-ai

simţit atunci când.../Posterul 1 (Fişa 6);

dezbatere-Asemănări şi diferenţe între Posterul 1 şi Posterul 2 ;

lucru în parteneriat-Fişa 9 ;

Discuţii-Întrebările de Conţinut şi Personalizare;

follow-up-compunerea unui cântec sau a unui catren cu mesaj optimist;

tablă de scris; o bandă adezivă; o versiune a Posterului 1-Nu pot să fac (Fişa 6) şi a Posterului-Nu pot să fac (Fişa 7); o copie a tablei de joc-Nu pot să fac (Fişa 8) pentru fiecare parteneriat; un set de Cărţi de joc-Nu pot să fac (Fişa 9) puse într-un plic şi 2 piese de joc (agrafe de birou de culori diferite) pentru fiecare parteneriat; proces-verbal;

23 noiembrie

2011/

30.11.2011sala de spectacole

O11- să identifice modalităţi specifice de a face faţă emoţiilor neplăcute;

4.Soluţii pentru sentimente neplăcute lucru în perechi ; găsirea metodei

potrivite- Soluţii pentru Sentimente Neplăcute (Fişa 10);

se scriu sugestiile pe foaia de poster;


follow-up-turul galeriei de soluţii;

o fişă cu Soluţii pentru Sentimente Neplăcute (Fişa 10) şi un creion la câte 2 copii; foaie de poster şi marker; proces-verbal;

30 noiembrie

2011/

O12-să îşi intensifice deprinderile de a lucra într-un mod

DEZVOLTARE SOCIALĂ1.Împreună putem dezbatere-Lucrez mai

o pungă de hârtie cu 6-8 obiecte pentru fiecare grup de 5 copii;

7 decembrie 2011/

8

cooperativ cu ceilalţi;

bine singur sau în echipă ;

grup de câte 5-joc de rol cu obiectele din punga primită ;

alegerea unui observator pentru fiecare echipă (Fişa 11)/tipuri de comportamente care se manifestă ;

timp pentru planificare şi exersare ;

prezentarea în faţa grupului ;


follow-up-construirea unui pod din ziare şi bandă adezivă;

o copie a Listei observatorului-Împreună putem (Fişa 11) şi un creion pentru fiecare observator al grupului; ziare şi bandă adezivă; proces-verbal;

O13- să definească ce înseamnă a intimida;

O14- să înveţe modalităţi eficiente de a face faţă comportamentului de intimidare;

2. Nu te lua de mine dezbatere-copil

„agresiv“; lucru în echipă câte 2

Fişa 12/sugestii de apărare împotriva agresorilor ;

dezbatere-notarea sugestiilor pe foaia de poster ;

realizarea insignei „eu nu sunt agresiv“ sau „nu te lua de mine“ ;


follow-up-scurtă prezentare referitoare la agresarea copiilor şi la modul cum se pot proteja împotriva

o copie cu scenariile „Nu te lua de mine“ (Fişa 12) pentru fiecare copil; mai multe foi de poster, un marker şi o bandă adezivă; o farfurie mică din carton, creioane colorate sau carioci şi un ac de siguranţă pentru fiecare copil; proces-verbal;

14 decembrie

2011/

9

acestui comportament;

O15- să îţi dezvolte abilităţi de a face faţă evaluărilor negative din partea altora;

O16- să înveţe că valoarea unei persoane nu este contingentă cu ceea ce alţii spun despre acea persoană;

3. Sugestii ajutătoare pentru evaluări negative 5 voluntari/ecusoane

pe spate/nimeni nu vede ecusoanele ;

se spun 3 lucruri despre fiecare voluntar şi se notează pe tablă sub nume/corespondenţa cu numele de pe ecuson ;

grup câte 5-joc de rol/evaluare negativă/prezentare;

dialog cu sine-exemple ;

sloganuri de auto-dialog când sunt evaluaţi negativ –se scriu pe cartonaşele indexate/expunerea sloganurilor ;


follow-up-listă de sloganuri de auto-dialog atunci când sunt evaluaţi negativ;

tablă de scris; ecusoane:„prost, urât, pămpălău, ratat, grăsan“; o bandă adezivă; un cartonaş indexat de mărime mică şi un creion pentru fiecare copil; proces-verbal;

18 ianuarie 2011/

O17- să identifice activităţi de coping eficiente pentru a face faţă comportamentului urât pe care alţii îl au faţă de ei;

O18- să înveţe ceea ce o persoană poate şi ceea ce nu poate

4. Reguli pentru relaţii dezbatere-lucruri pe

care alţii le fac şi lor nu le plac/control-autocontrol;

grup câte 4-Tabla de joc (Fişa 13), 4 agrafe de culori diferite, un plic cu 4 bileţele de la 1 la 4/reguli de joc ;

desfăşurarea jocului

o tablă de joc-Reguli pentru relaţii (Fişa 13) pentru fiecare grup de 4 copii; o agrafă de birou colorată sau un creion colorat pentru fiecare copil din grup; un plic cu 4

25 ianuarie 2011/

10

controla în situaţiile interpersonale;

şi notarea sugestiilor; revizuirea activităţii

„Sugestii ajutătoare pentru evaluări negative“;


follow-up-afişarea posterelor şi adoptarea sugestiilor;

bileţele mici de hârtie, numerotate de la 1 la 4 pentru fiecare grup; 6 foi de poster Modalităţi eficiente de a face faţă dacă cineva: vă tachinează, vă respinge, vă împinge sau vă răneşte, râde de voi, vă pune o poreclă, începe să se certe cu voi; o bandă adezivă;

proces-verbal;O19- să facă diferenţa între a face o presupunere şi a lua în considerare mai multe perspective;

O20- să înţeleagă efectele negative în cazul realizării presupunerilor;

O21- să înveţe cum să verifice presupunerile;

DEZVOLTAREA COGNITIVĂ1. Viziunea de tunel explorare cu

caleidoscopul/viziune de tunel ;

studiu de caz; viziunea de tunel-

găsirea unui aspect al situaţiei ;

lucru pe grupe paralele-viziune de tunel/viziune de caleidoscop ;


follow-up-eseu despre a face presupuneri şi despre lucrurile negative care pot rezulta din acestea;

unul sau mai multe caleidoscoape de jucărie; studiu de caz; situaţii pentru viziunea de tunel; proces-verbal;

1 februarie 2012/

O22- să identifice consecinţele;

O23- să facă diferenţa între

2. Pe termen lung sau scurt instruirea a 2

voluntari ; discuţii-joc de

Tabla de joc-Pe termen lung sau scurt (Fişa 14) pentru fiecare grup format din 3 copii;

8 februarie 2012/

11

consecinţele de scurtă durată şi cele de lungă durată;

rol/comportamente interzise -consecinţe/termen;

exemple de alte consecinţe ale unor comp./termen;

grup de câte 3-Fişa 14 şi 15/analiza cu judecătorul grupului/se joacă de 3 ori ;


follow-up-crearea propriului joc cu consecinţe pe termen lung sau scurt/inventatorul devine propriul judecător;

un set de răspunsuri din Fişele de răspunsuri-Pe termen lung sau scurt (Fişa 15) pentru fiecare grup; proces-verbal;

O24- să înţeleagă conceptul de credinţe iraţionale;

O25- să înveţe să identifice credinţele iraţionale;

3. Cu adevărat raţional 3 voluntari/joc de

rol/director, elevi ; joc de rol (groaznică,

groaznici, niciodată, totdeauna, toate, toţi, ar trebui, rea) ;

dezbatere-analiza reacţiei de suprageneralizare, exagerare, autoevaluare negativă, cerinţe absolutiste ;

credinţe iraţionale ; dispute ; grupe de câte 4-

Situaţia de joc de rol-Cu adevărat raţional (Fişa 16);


follow-up-listă cu

Situaţia de joc de rol-Cu adevărat raţional (Fişa 16) pentru fiecare grup de 4 copii; proces-verbal;

15 februarie 2012/

12

credinţe iraţionale;

O26- să înveţe un proces de rezolvare de probleme;

O27- să exerseze utilizarea abilităţilor de rezolvare de probleme.

4. Probleme şi soluţii evocarea unei

probleme recente şi a paşilor de rezolvare găsiţi ;

grup câte 4/se împart materialele/Turn din scobitori/15 minute ;

afişarea posterului Paşi în rezolvarea de probleme-Probleme şi soluţii (Fişa 17); rezolvarea unei

dileme ; Discuţii-Întrebările


follow-up-joc de rol/rezolvarea unei probleme a unui elev de clasa a IV-a.

tablă de scris; o cutie cu scobitori, o foaie de hârtie şi o cutie de lipici pentru un grup de 4 copii; o bandă adezivă; o versiune a Paşilor în rezolvarea de probleme-Probleme şi soluţii (Fişa 17); proces-verbal;

22 februarie 2012/

Activităţile se reiau cu grupa a doua de elevi.

REZULTATE A Ş TEPTATE:

Ca educatori este nevoie să facem tot ce putem pentru a proteja copiii şi adolescenţii de evaluarea globală negativă, de gândirea iraţională, de emoţii problematice şi de comportamente auto-agresive. Trebuie să-i ajutăm să devină mai rezistenţi prin a-i învăţa cum să gândească, să simtă şi să se comporte sănătos. Este mult mai uşor să previi decât să tratezi problema după ce a apărut.

EVALUARE :

Evaluarea se realizează pe întreg parcursul proiectului. Deoarece acest proiect urmăreşte, în primul rând, să dezvolte valori şi atitudini, evaluarea este de tip formativ prin:

Chestionare-Cât de încrezător eşti în propria persoană?, Succesul, Cât de mulţumit eşti?; Chestionar-Formular de identificare a nevoilor fotografii; schimburi de impresii; galerie de postere; revista proiectului.

13

paşaport pentru succes 4

Documents