Descrierea GIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiCHARruERE, HENRI

Papillon / Henri Charridre ; trad.: CarmenGheorghiu. - Bucuregti : Orizonturi, 2016.

2vol.I S B N 978-97 3-7 36-322-0

Vol. 2. - 2016. - ISBN 978-973-736-324-4

L Gheorghiu, Carmen (trad.)

821 .133.1-94=135.1

Corector: Lucia GruescuTehnoredactor: P ui u En acheCoperta: Puiu Enache

@ Editions Robert Laffont, S.A., Paris, 1969

Editura ORIZONTURI - BucuregtiBdul Libertetii, nr.4, bl. 117,et.7,ap.20telefon: 021 .317 .7 6.7 9,07 44.531 .333

e-mail : orizontu ri@ed itu ra-orizonturi. ro

Henri Gharridre

I

1

tl

it

PAPILLON**

Traducere de Carmen Gheorghiu

Editura ORIZONTURI

O VRACIUL

SCARLETT (continuareanomanului,,PE AITPILEvANruLUr")DIN NOU I,A PEMBERLEY( continuanea romanului,,MAI{DITIE gI PREJUDECATA")INTonRCEREA LUIHEAIHCLIFF (continuareammanului,,LA RASCRUCE DEVANTUR,I")AIATURI DE EDWAR,D( continuarea romanului,,JANEEYRE")

o

vrATA PE TNSULA ROYALE

bia ajungiin curtea lagdrului, suntem Tnconjurali cuo atenfie binevoitoare de toti ocnagii. ll regdsesc pePierrot Nebunul, Jean Sartrou, Colondini, Chissila.

Trebuie sd ne ducem toti trei Ia infirmerie, ne spunesupraveghetorul. Escorta[i de vreo doudzeci de amici,traversdm curtea pentru a intra la infirmerie. in cAtevaminute, Maturette 9i cu mine ne trezim c-o duzind de pa-chete de [igari gi de tutun, cafea cu lapte foarte caldd,ciocolatd fdcutd din cacao foarte pur5. Fiecare vrea sdne dea c6te ceva. lnfirmieruliiface lui Clousiot o injectiecu ulei camforat gi una cu adrenalind, pentru inimd. Unnegru uscd[iv zice: ,,lnfirmierule, dd-i lui vitaminele mele,are mai multd nevoie dec6t mine". E intr-adevdr emofio-nantd demonstratia asta de bundtate solidard fatd de noi.

Pierre din Bordeaux Tmi spune:_- Ai nevoie de ceVa bigtari? Pani pleci pe insula

Royale am timp si fac o chetd.

-Nu, foarte multumesc, ?ffi. Dar de unde gtii cd plecla Royale?

-De la contabil. Totitrei. Cred chiarc-o sd fitiinternatiin spital.

lnfirmierul e un bandit din munlii Corsicii. il cheamdEssari. Mai tArziu l-am cunoscut bine, o si istorisescodat5 povestea lui, e intr-adevdr interesantd. Cele doudore la infirmerie au trecut foarte repede. Am mdncat qiambdut pe sdturate. Ghiftuitigi mullumifi, plecdm spre insulaRoyale. Clousiot a stat aproape tot timpul cu ochiiinchigi,in afard de clipele cdnd md apropiam de el gi-i puneammAna pe frunte. Atunci deschidea ochii deja tulburi gi-mispunea:

-Prietene Papi, suntem prieteni adevdrali.

-Mai mult decAt atAt, suntem frati, Ti rdspundeam.insofifi de-un singur supraveghetor, pornim. La mijloc,

brancarda cu Clousiot; Maturette gi cu mine, de o partegi de alta. La poarta lagdrului, to[i ocnagii ne spun la re-vedere gi ne ureazd noroc. Pierrot Nebunul mi-a at6rnatde gdt o desagd plind cu tutun, tigdri, ciocolati gi cutii culapte Nestle. Maturette a primit gi el una. Nu gtie cine i-adat-o. Doar infirmierul Fernandez gi un supraveghetor neinso{esc p6nd la chei. Ne inm6neazd fiecdruia c6te o figdpentru spitaluldin insula Royale. Pricep cd, fdrd sd-i maiceard pdrerea medicului, ne interneazdcu de la eiputere.latd gi barca. $ase vdslagi, doisupraveghetoriTnarmafi laspate gi altul la cArmd. Unul din vdslagi e Chapar, cel cuafacerea de la Bursa din Marsilia. E-n reguld, la drum.Ramele pdtrund in apd 9i, Tn timp ce vdslegte, Chaparmd intreabd:

-E-n reguld, Papi? Primeai regulat nuca de cocos?

-Nu, in ultimele patru luni deloc.

-$tiu, s-a Tntdmplat un bucluc. lndividul s-a tinut tare.Nu gtia decAt de mine, dar n-a ciripit.

-Ce-a patit?

-A mierlit-o.

-Cum aga, de ce?

-Dupa spusele unui infirmier, se pare cd i-au paradit

ficatul c-o loviturd de picior.CoborAm pe cheiul insulei Royale, cea mai mare

dintre cele trei insule. Orologiul de la brutdrie aratd oratrei. Soarele dsta de dupd-amiazd e foarte puternic, mdorbegte gi md incinge serios. Un supraveghetor chea-md doi brancardieri. Doi ocnagi, nigte matahale, impe-cabil imbrdcafi in alb, fiecare cu o brdfard de fo(a dinpiele neagrd, il ridicd pe Clousiot ca pe un fulg, iar noi,Maturette gi cu mine, pdgim in urma lui. Un supraveghe-tor, cu cAteva hArtiiin mdnd, vine dupd noi.

Drumul, de peste patru metrildtime, e pietruit. Greu deurcat. Din fericire, cei doi brancardieri se opresc cdnd gicdnd, agteptdnd sd-i ajungem. Atunci md agez pe bratul

brancardei, in dreptul capului lui Clousiot, gi-l mAngdiugurel pe frunte gi pe cregtet. De fiecare datd imi zdm-begte, deschide ochii gi-mispune:

-Dragul meu Papi!

Maturette il ia de mdn6.

-Tu egti, pugtiulicd, goptegte Clousiot.Pare nespus de fericit cd ne simte in preajma lui. Cdnd

ne maioprim o dat6, aproape de sosire, int6lnim un grupde corvoadd care merge la lucru. Aproape toti sunt oc-nagi din convoiul meu. Fiecare, Tn trecere, ne spune ovorbi bund. Sosind pe platou, in fafa unei clddiri pdtrategi albe, vedem, agezate la umbrd, cele mai de seamdnotabilitdti ale insulelor. Ne apropiem de maiorul Barrot,poreclit,,Uscd[ivul", gi de al{i gefi ai penitenciarului. Fd16sd se scoale in picioare gi fdrd vreo formalitate, maiorulne spune:

- Ei, n-a fost prea greu la recluziune? Dar dla de pebrancardd, cine e?

-E Clousiot.Se uitd la el, apoi spune:,

- Duceti-i la spital. CAnd vor iegi de-acolo sd mi sedea o notd cu caracterizarea lor, inainte de a-i trimite Tn

lagdr.La spital, intr-o sal6 mare, bine luminatd, suntem in-

stalafi in paturi foarte curate, cu ceargafuri gi perne.Primul infirmier cu care dau ochii e Chatal, infirmier:ul sdliisever supravegheate de la Saint-Laurent-du-Maroni. Seocupd imediat de Clousiot gida ordin unuisupraveghetorsd cheme doctorul. Acesta sosegte pe la ora cinci. Dupdun examen lung gi mihu[ios, ilvdd cd dd din cap c-un aernemultumit. li scrie o re[etd, apoi se Tndreaptd spre mine.

_ ryu prea suntem prieteni, Papillon gicu mine, ?iziceel lui Chatal.

-Me mir, domnule doctor, e un bdiat de treabd.

-Poate, dar s-a dovedit cdpi{6nos.

-Cu ce prilej?

-Cu prilejul uneivizite medicale la recluziune.

- Domnule doctor, ii spun, asta numi(i dumneavoas-trd vizitd medicalS, sd md examina[i printr-o ferestruicS?

-E un ordin al administraliei, sd nu se deschidd ugaunui condamnat.

- Foarte bine, domnule doctor, dar sper ci dumnea-voastrd nu sunteli dec6t pus la dispozilia administrafiei gi

cd nu face[i parte din ea.*Maivorbim noi despre asta altd datd. Am sd incerc

sd vd inzdrdvenesc, pe prietenul dumitale 9i pe dumnea-ta. Cdt despre celdlalt, mi-e teamd c5-i prea tArziu.

Chatal imi povestegte c5, bdnuit c-ar pregdti o eva-dare, a fost internat in insule. lmi face totodatd cunoscutcd J6sus, cel care md trddase cu prilejul evaddrii, a fostasasinat de un lepros. Nu cunoagte numele leprosului 9imd intreb de n-o fi cumva unul dintre cei care ne-au venitin ajutor cu atAta generozitate.

Viafa ocnagilor din insulele Salvirii e cu totul diferitdde ceea ce ne-am fi putut inchipui. Majoritatea sunt ex'trem de periculogi, din mai multe motive: in primul rAnd,toatd lumea mdndncd bine, cdci se face nego! cu ce vreigi ce nu vrei: alcool, tigdri, cafea, ciocolatd, zahdr, car'ne, legume proaspete, pegte, langustine, nuci de cocosetc. Aga incAt sunt toti sdndtogi tun, clima e foarte sdn5-toasd. Dar cei condamnafi pe diverse termene mai ausperan[a sd fie eliberati, in timp ce vie[agii - ce-au avutgi ce-au pierdut! - sunt periculogi cu tofii. Toati lumea evArAti pAnd in g6t in nego[ul zilnic, ocnagi gi suprave-ghetori. E un migmag nu prea ugor de infeles. Nevestede-ale supraveghetorilor umbl5 dupd ocnagi tineri caresd le facd treburile gospoddriei - devenindu-le, de celemaimulte ori, giamanti. Lise spune,,bdie[ide cas5". Uniisunt grddinari, al[ii, bucdtari. Categoria asta a transpor-tatilor face legdtura intre lagir gi locuintele gardienilor.,,Bdie{ii de cas6" nu sunt vdzuti cu ochi rdi de ceilal[i oc-nagi, cdci multumitd lor se poate face tot felul de negof.Dar nici nu sunt categorisi[i drept ocnagi curati. Niciunom din adevdrata brangd nu acceptd sd se injoseascd

fdc6nd asemenea treburi. Nici de a fi temniceri, nici de alucra la popota supraveghetorilor. DimpotrivS, plStesc cubani grei slujbele in care n-au treabd cu paznicii: vidan-jori, mdturdtori de fntnze, bivolari, infirmieri, gridinari aipenitenciarului, mdcelari, brutari, vAslagi, factori pogtali,paznici ai farului. Toate aceste slujbe sunt ocupate deadevdratii ocnagi.

Un adevdrat ocnag nu muncegte niciodatd la corvezilede Tntrefinere a zidurilor, la drumuri, la scdri, la planta[iilede cocotieri, adicd la corvezile in plin soare sau sub su-pravegherea caraliilor. Se lucieazl de la gapte dimineatapdnd la prAnz gi de la doud la gase dupd-amiaza. Toateastea dau o privire de ansamblu asupra acestui amestecde oarneni at6t de deosebiti Tntre ei, care trdiesc in co-mun, detinuti gi gardieni, un tdrgugor in toatd puterea cu-vAntului, unde totulse comenteazd, unde totulse judecd,unde toatd lumea se studiazd gi se observd.

Dega gi Galgani au venit sd-gi petreacd duminica im-preund cu mine, la spital. Am m6ncat pegte cu mujdei,ciorbd de pegte, cartofi, brinzd, am bdut cafea, vin alb.Am luat masa in camera lui Chatal: el, Dega, Galgani,Maturette, Grandet gi eu. M-au rugat sd le povestesc toa-td evadarea, Tn cele mai miciamdnunte. Dega s-a hotdrdtsd nu mai incerce nicio evadare. Agteapti din Franta ogratiere prin care sd i se scadd cinci ani. Cu cei trei pecare i-a fdcut in Fran[a 9i cu cei de aici, nu mai r6mAndec6t patru ani. S-a resemnat sd-i facd. Galgani, in ce-lprivegte, pretinde cd se ocupd de el un senator corsican.

Vine rdndul meu. li intreb care sunt locurile cele maiprielnice, aici, pentru o evadare. Se dezlSnluie o furtundde proteste. Lui Dega nici prin gdnd nu i-a trecut, gi nicilui Galgani. ln ce-l privegte, Chatalcrede cd o grddind areunele avantaje pentru pregdtirea unei plute. CAt despreGrandet, md informeazd cd e fierar la ,,intre[inere". E unateliet zice el, unde gdsegti de toate: zugravi, tdmplari,fierari, zidari, instalatori - vreo sutd doudzeci de oameni.Lucreazd la intre[inerea administrafiei. Dega, care e

contabil general, me poate plasa unde vreau. Rdmdnesd aleg. Grandet imi propune se facem juma-juma (estarostele jocului de cd(i), in aga fel incAt cu ce scot dela cartofori sd pot trdi bine fdrd sd-mi cheltuiesc banii dintub. Aveam sd aflu mai tArziu cd-i foarte interesant, darextrem de periculos.

Duminica a trecut cu o iu[eald surprinzdtoare. ,,S-a gifdcut de cinci, zice Dega, care are un ceas frumos, tre-buie sd ne intoarcem in lagdr". La plecare, Dega imi ddcinci sute de franci pentru pocher, cici se Tncing uneoripartide stragnice in sala noastrd. Grandet imi ddruiegteun cu[it grozav chiar de el cdlit. Este o armd de ternut.

-Se umbliintotdeauna inarmat, ziua gi noaptea.

-Dar cum rdmdne cu perchizi[iile?

- Majoritatea celor care fac Ferchizilii sunt temniceriarabi. CAnd cineva e socotit periculos, au ei grijd sd nugdseascd la el vreo armd, chiar de au simtit-o la pipdit.

-Ne vedem Tn lagdr, zice Grandet.Pand sd plece, Galganispune cd mi-a rezervat un loc

in col[ul luigici o sd facem parte din acelagi gurbi(mem-brii unui gurbimindncd laolaltd gi banii fiecdruia sunt aituturor). Dega nu doarme in lag{r, ci Tntr-o camerd dinclddirea administra[iei.

lati-ne de treizile aici. PetrecAndu-mi noptile mai multla cdpdtAiul lui Clousiot, incd nu m-am ldmurit cum setrdiegte in aceasti sald a spitalului, unde suntem vreogaizeci la numdr. Mai tdrziu, lui Clousiot fiindu-i rdu, eizolat intr,-o camerd unde se mai afld un bolnav grav.Chatal l-a indopat cu morfinS. Se teme ci n-o sd maiapuce dimineata.

ln sald sunt cAte treizeci de paturi, de o parte gi dealta a unui interval lat de trei metri, aproape toate ocupa-te. Lumina e datd de doud lampi cu petrol. Maturette imispune:

-Acolo se joacd pocherMd tndrept spre jucdtori. Sunt patru.

- Pot sd intru al cincilea?

10 11

- Da, ia loc. Deschiderea e de cel pu[in o sutd defranci.

- Ca sd jocitrebuie sd ai de trei orideschiderea, adi-cd trei sute de franci. Poftim fise de trei sute de franci.

ii dau lui Maturette doui sute de franci sd-i lind el. Unparizian, pe nurne Dupont, imi spune:

-Jucdm dupd sistemul englezesc, fdrd joker. il gtii?

- Da.

-Atunci dd cd(ile, incepe tu.

luteala cu care joacd oamenii Sgtia e de necrezut. Celcare pluseazd trebuie s-o facd repede, altfel starostelejocului zice: ,,Ai plusat prea tdrziu", gi trebuie sd plategtisec. Am dat aici de o noui categorie de ocnagi: cartofo-rii. Trdiesc de pe urma jocului, ca sd joace, jocul a deve-nit viata lor. Nu-i intereseazd nimic altceva. Uitd totul: ceau fost, cu ce pedeapsd s-au ales, ce-ar putea face cas5-gi schimbe via[a. Fie cd au drept partener un individde treabd sau nu, se sinchisesc de un singur lucru: sdjoace.

Am jucat toatd noaptea. Ne-am oprit la cafea. Am cAg-tigat o mie trei sute de franci. Md indrept spre patul meu,cAnd Paulo md ajunge din urmd 9i md roagd sd-iimpru-mut doud sute de franci ca sd continue cu o belotd in doi.iitrebuie trei sute gi n-are decdt una. ii spun:

-Poftim, [ine trei sute. Mergem juma-juma.

- Mul[umesc Papillon, egti cu adevdrat cel de caream auzit. Rdm6nem prieteni.

imi Tntinde mdna, i-o strdng gi pleacri plin de voiebund. Clousiot a murit azi-dimineald. Tntr-un moment deluciditate, cu o ziinainte, l-a rugat pe Chatal sd nu-i maidea morfind:

-Vreau sd mor treaz, agezat in pat, cu prietenii rnei

la ciipdtAi.E strict oprit sd intriTn camerele de izolare, dar Chatal

o face pe barba lui 9i prietenul nostru a putut sd moardin bra{ele noastre. l-am Tnchis ochii. Maturette era sfArgitde durere.

- Ne-a pdrdsit camaradul aventurii noastre at6t defrumoase. L-au azv6rlit la rechini.

CAnd am auzit vorbele astea: ,,L-au azvilrlit la rechini",am inghelat. Tntr-adevdr, in insule nu existd cimitir pentruocnagi. CAnd moare unul, e aruncat in mare la ora $ase,la asfin[it, Tntre Saint-Joseph gi Royale, Tntr-un loc undemigund rechinii.

Moartea prietenului meu md face sd nu mai supprtspitalul. [itrimit vorbd lui Dega cd voi iegi, poimdine. lmirdspunde printr-o scrisorici: ,,Roagd-l pe Chatal s6-!idea cincisprezece zile de odihnd in lagdr, si ai rdgazulsa-ti alegi ocupalia care-[i place". Maturette va mai rd-mAne in spital un timp. Chatal o sd-l ia poate ajutor deinfirmier.

De cum ies din spital, sunt condus la administratie inbiroul maiorului Barrot, zis,,Uscdtivul".

-Papillon, Tmi spune el, inainte de a te trimite in lagdr,

doream sd stau pu{in de vorbd cu dumneata. Ai un bunprieten aici, contabilulmeu general, Louis Dega. Pdrerealui e cd nu meriti caracterizdrile care ne vin din Fran[a gi

cd-i firesc, considerdndute condamnat pe nedrept, sd fiiun revoltat permanent. Trebuie sd-li spun cd in privinfaasta nu sunt intru totul de acord cu el. Ce-ag dori sd gtiu

e urmdtorul lucru: Tn ce stare de spirit te afli acum?* Mai Tnt6i, domnule maior, ca sd vd rdspund, pute[i

sd-mi spuneti ce caracterizdri se afld in dosarul meu?

- Citegte-le singur.

$i-miintinde o figd galbend, pe care scria cam aga:

,,Henri Charridre, zis Papillon, niscut la 16 noiembrie1906, 1a..., departamentul Arddche, condamnat pentruomucidere voluntari la munci silnicd pe via[d de Curteacu juri, Sena. Periculos din toate punctele de vedere, tre-buie supravegheat indeaproape. Nu i se vor da indelet-niciri de favoare.

inchisoarea centrald din Caen: De{inut incorijibil.Capabil sa atdte gi sd conducd o revolti. Trebuie supra-vegheat permanent.

12 {3

Saint-Martin-de-R6: lndivid disciplinat, dar cu foartemultd influentd asupra camarazilor sdi. Va incerca sdevadeze de oriunde.

Saint-Laurent-du-Maronr A comis o agresiune sdl-baticd impotriva a trei supraveghetori gi a unui temnicerca si evadeze din spital. Readus din Columbia. Purtarebund in prevenlie. Condamnat la o pedeapsd ugoard: doiani de recluziune.

Recluziunea din Saint-Joseph: Purtare bund pAnd laeliberare.* Cu aga ceva, dragd Papillon, spune directorul cdndii restitui figa, nu ne sim[im prea linigti[i, avdndute capensionar. Vrei sd incheiem un pact?

*De ce nu? Depinde de pact.

- Dumneata egti un om care va face desigur totul casd evadeze, oricdt de greu ar fi. S-ar putea sd reugegti,Numai cd eu mai rdm6n doar cinci luni director. $tii cdtil costd o evadare pe comandantul insulelor? Un an desold6 obignuitd, adicd pierde complet indemnizatia pen-tru colonii; concediul se amdnd gase luni gi e scurtat cutrei. $i, Tn funcfie de concluziile anchetei, dacd s-a fdcutvinovat de vreo neglijen[d, s-ar putea sd piardd o tres5.Vezi dar cd nu-i de glumd. Pe de altd parte, fdcdndu-mimeseria cinstit, nu pot sd te bag intr-o celuld sau la car-cerd numai pentru cd ai fi capabil sd evadezi. Doar daci{i-ag ndscoci vreo vin6, dar nu vreau sd fac aga ceva. inconsecintd, ag prefera s5-mi dai cuvdntul de onoare cdn-ai sd Tncerci sd evadezi pdna ce o sd plec din insule.Cinci luni.

-Domnule maior, vd dau cuvdntul meu de onoare cd

n-am sd plec cdt ve[ifi aici, dacd nu dureazd mai mult degase luni.

- Plec chiar in mai pu{in de cinci luni, e absolut sigur.

- Foarte bine, intrebafi-l pe Dega, o sd vd spund cdsunt om de cuvdnt.

-Te cred.

-in schimb, vd rog 9i eu ceva.

-Ce anume?

- in timpul celor cinci luni cAt trebuie si rim6n aici sdpot cdpata indeletnicirile de care ag fi putut beneficia maitArziu, gi poate chiar sd fiu mutat pe altd insuld.

- ln reguld, suntem Tn[elegi. Dar rdmdne strict intrenoi.

-Da, domnule maior.ilcheamd pe Dega, care-l convinge cd locul meu nu e

alSturi de cei cu bund purtare, ci cu oamenii brangei, inclddirea celor periculogi, unde se afli toti prietenii mei.Mi se dd sacul cu toate {oalele de ocnag, iar maiorul maiv6rd in el cdfiva pantaloni gi bluze albe confiscate de lacroitori.

latS-md, deci indreptdndu-md spre lagdrul central cudoi pantaloni albi impecabili, nou-nou[i, gi trei bluzoane,cu o pdlSrie de pai de orez, insotit de un caraliu. Ca sdajungi din clddirea micd a Administratiei in lagdr trebu-ie sd strdbati tot platoul. Trecem prin fata spitalului su-praveghetorilor, de-a lungul unui zid de patru metri careimprejmuiegte tot penitenciarul. Dupi ce-am inconjurataproape tot dreptunghiul dsta uriag, ajungem la poartaprincipald.,,Penitenciarul insulelor - Secfiunea Royale".Uriaga poartd e din lemn, larg deschisS. Are o indl[ime devreo gase metri. Doud posturi de pazd, cu cAte patru su-praveghetorifiecare. Un gradat gade pe un scaun. Niciunfel de pugcd: to{i au revolvere. Vdd, de asemenea, vreocinci-gase temniceri arabi.

CAnd ajung sub portic, ies gardienii. $eful, un cor-sican, zice: ,,Uite unu nou, 6sta-i de soi". Temnicerii sepregdtesc sd md perchizitioneze, dar ii opregtel ,Nu-l s6-cAi[i, ldsa[i-i catrafusele in pace. lntr5, Papillon. ln cladi-rea speciald te agteaptd desigur multi prieteni. Eu suntSofrani. Bine ai venit".

- Mullumesc, domnule gef.lntru intr-o curte imensd cu trei clddiri mari. Merg dupd

supraveghetor, care md duce intr-una din ele. Deasupra

IA

ugii, o inscrip{ie: ,,Clddirea A- Grupul Special". in fala ugiilarg deschise, supraveghetorul strig6:

-Gardianul bardcii!

igiface apari[ia un ocnag bdtrdn.

-Uite unu nou, zice geful, gi plec5.lntru intr-o sald dreptunghiulard foarte mare, unde-gi

duc via[a o sutd doudzeci de oameni. Ca 9i in prima ba-rac5, la Saint-Laurent, o bard de fier strdbate fiecare dinlaturile lungi, fiind intreruptd doar de spaliul ugii, unde segdsesc nigte gratii care nu se inchid decdt noaptea. intrezid gi bara asta stau intinse, foarte rigid, nigte pdnze careservesc drept pat, botezate hamacuri, degi nu aratd. Suntfoarte comode gi igienice. Deasupra fiecdreia sunt fixatedoud scAnduri, pe care ifi poti ageza lucrurile: una pen-tru rufdrie, alta pentru alimente, gameld etc. intre girurilede hamacuri, un spa[iu de trei metri ld[ime, ,,promenada".Oamenii trdiesc Ai aici in mici comunitSli: gurbiuri Suntgurbiuride numai doi, dar gi de zece.

Nici n-am intrat bine, cd din toate pdr[ile sosesc ocnagiimbrdcafiin alb:

-Papi, vino aici.

-Nu, vino cu noi.Grandet imi ia sacul gi zicel

-O sd facd gurbicu mine.ll urmez. lmi instaleazd pdnza, puternic intinsS, ca-

re-mi poate servidrept pat.

-Poftim, uite o pernd de puf, bdtrdne, zice Grandet.

Regdsesc o mulfime de prieteni. Multi corsicani gimarsiliezi, c6[iva parizieni, to{i prieteni din Franta sau tipicunoscuti la Sunt6, la Conciergerie sau in convoi. Miratc5-i vdd acolo, Tiintreb:

-Nu sunteti la lucru la ora asta?Totifac haz.

-Ah! O sd ne imiliin curdnd. Tn clddirea asta nimeninu lucreazd mai mult de-o ord pe zi. Dupd aia se Tntoarcein gurbi.

15