pag. 2-8pag. 2-8pag. 2-8pag. 2-8pag. 2-8 pag. 5pag....

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Cum a ajunsgenera]ia de ieris# ucid#genera]ia de azi

NrNrNrNrNr. 10. 10. 10. 10. 10octombrie 2017

Seria a XV-a

Berkovitsa-B#ile[ti.O prietenie cu r#sunet

CentenarulMarii Uniri –\ntre nep#sare [icontroverse (III)

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Un cet#]eanmodel

_n via]# noastr# \nt@lnim adesea oame-ni, de la care putem \nv#]a foarte multelucruri bune. Oameni de la care am\nv#]at cum trebuie s# se comporte uncet#]ean \n comunitate, dar [i ce tre-buie s# fac# s# poat# sprijini comunita-tea f#r# s# cear# nimic \n schimb. Domnulprofesor GHEORGHE GHEORGHI{ANa fost unul dintre acei oameni. Pentru a fi

om, a[a cum spunea domnia sa, trebuie \n primul r@nd s# respec]i pe cel del@ng# tine, pe aproapele t#u. Aceast# lec]ie pe care o preda tututor, estelec]ia de via]#, de care cu to]ii avem nevoie [i pe care trebuie s# o \nv#]#m.

Mul]umesc bunului Dumnezeu, care mi-a dat [ansa s# \nt@lnesc persoane\n care s# g#se[]i bun#tatea, corectitudinea [i respectul. Printre acestepersoane se num#r# [i domnul profesor, un cet#]ean model, c#ruia ast#zi\n#l]#m un g@nd pios c#tre ceruri, rug@ndu-ne pentru odihna ve[nic#, \n pace[i amintindu-ne de tot ceea ce ne-a \nv#]at.

Va r#m@ne \n amintirea mea, a noastr#, ca un cet#]ean model, un dasc#ladev#rat, care \ntotdeauna [i-a dorit s# formeze [i s# educe tinerii dincomunitatea b#ile[]ean# [i nu numai.

Dumnezeu s#-l ierte [i s#-l odihneasc#, iar de acolo de sus, sper s# nevegheze cum a f#cut [i aici pe p#m@nt. Primar Costel PISTRI}U

S# scrii despre plecarea din via]# acuiva apropiat e datorie moral#, \n cazulde fa]#, din solidaritate profesional# [iredac]ional# – pe o parte, dar pe dealta, ridic# semn de \ntrebare dac# reu[-e[ti s# prinzi prin cuvinte tot ce se cuvine\n privin]a celui plecat pe nea[teptate.

Da, a plecat pe nea[teptate, domnulprofesor Gheorghe Gheorghi[an, dup#mai pu]in de o s#pt#m@n# de suferin]#,aproape de a deveni octogenar, dup#o via]# de cump#tare – OMUL f#r#vicii, recunoscut ca echilibrat, de lahran# la caracter, un OM care s-aremarcat prin inteligen]#, aplecare spre\nv#]#tur#, cu o perseveren]# dovedit#\n anii de formare [colar# [i intelectual#.

B#ile[tean, din mo[i-str#mo[i – n#scut\n anul 1938, a \nv#]at la fosta {coal#Elementar# Nr. 4 (localul de azi al Liceu-lui Tehnologic {tefan Anghel unde aveas#-[i \ncheie cariera de profesor [i direc-tor (ce coinciden]#!). A avut o \nv#]#-toare de excep]ie, pe doamna Adelina

P#tru]-Berheci, care I-a insuflat dragos-tea de Limba Rom@n#, cultivat# mait@rziu, \n clasele gimnaziale de prof. AnaP#tra [i Elena Seg#rceanu, apoi la Cole-giul Na]ional Carol I din Craiova (peatunci Nicolae B#lcescu), de prof. DemTeodorescu.

A inten]ionat s# fac# studii juridice [ia dat admitere la Facultatea de Dreptde la Cluj, dar a fost respins pentru c#era fiu de ]#ran mijloca[... necolectivizat.A muncit ca func]ionar, cu competen]#[i d#ruire, desf#[ur@nd [i o apreciat#activitate sportiv# – portar al echipei defotbal “Progresul” B#ile[ti. Au venit, apoi,c#s#toria, copiii, dup# care I s-a permis,prin “recomandare” s# urmeze cursurileFacult#]ii de Filologie-Rom@n#. _n acela[itimp a desf#[urat o activitate didactic#apreciat# la {colile gimnaziale de laGalicea Mare [i Balasan, ca deosebit#,pentru probitatea [i calitatea componen-telor instructiv-educative ale acesteia.Rezultatele ob]inute an de an, I-au adus

DESTIN DE DASC~L(_n amintirea domnului profesorGheorghe Gheorghi[an, care aplecat \ntr-o lume mai bun#...)

un dasc#l – amintire vie\n suflet de copil p#strat#r#m@ne o fotografiecu-o ram# scump#, \ncrustat#

deschide casa min]ii tale[i \n fereastra dinspre lumeg#se[ti consoane [i vocaleprin care ]i-ai f#cut un nume

creionul pus \n m@na dreapt#de-un dasc#l dedicat, iubit]i-a deschis drumul ce a[teapt#un viitor de \mplinit

\n mintea ta, icoan# vie,un dasc#l timpul ]i-a cernuttr#ie[te-ntr-o fotografiece te urmeaz# din trecut.

Maria OPREA (Maminineta)

un binemeritat prestigiu \n r@ndurileelevilor [i p#rin]ilor. Pre]uit de colegi [icei responsabili de starea \nv#]#m@ntului,profesorul Gheorghi[an s-a remarcat [i\n func]iile de conducere \n care afunc]ionat – director al Casei de Cultur#Amza Pellea [i al Liceului Tehnologic{tefan Anghel.

Competen]a profesional# s-a afirmatf#r# ostenta]ie, \ns# cu un cult deosebitpentru corectitudinea exprim#rii orale [iscrise fiind necru]#tor cu ignoran]ii [iagrama]ii ajun[i \n func]ii de conducerepe ocolite. Gramaticianul care era n-aveacum s# nu ridiculizeze cu interlocutoriigafele monumentale ale unor demnitaricerta]i cu gramatica.

{i totu[i... de acum, vorbim de El latrecut; so]ul, tat#l, bunicul, profesorul,directorul [i nu \n ultimul r@nd, gazetarulcare a dat str#lucire publica]iei locale, afost condus pe ultimul drum, joi, 12octombrie a.c. A iubit at@t de mult Gazetade B#ile[ti \nc@t, la apari]ia fiec#ruinum#r, chitea cu r#bdare c@teva zecide exemplare pentru cunoscu]i [i eraudestui care-L rugau s# le duc# El \nsu[i.

Spun@ndu-I, \n \ncheiere “Adio, iubiteprieten [i coleg!” adaug \n memoria Lui,un sonet, pentru tot ce a \nsemnat Elpentru comunitatea b#ile[tean# care l-a distins cu titlul de “Cet#]ean deonoare” al Municipiului B#ile[ti, de acumtrecut \n cele ve[nice.

De ce-ai plecat, Domnule Gicu,Parc# sup#rat, a[a intempestiv{i ne-ai l#sat \nsingura]i, dar [i cuUn abandon curat definitiv?!

{i dac#-ai apucat pe cel din urm# drum,“Gazeta...”, dup# pl@nset [i suspine,Se-ntreab# repetat, zadarnic cumAr mai putea s#-apar# f#r# tine?!

Cine s# mai scrie, m#car la fel, ca Tine{i frazele s#-i fie curg#toare,S# cad# cititorilor cu bine,

Cu virgule zglobii, la locul lor,Puse cu-ng#duin]# [i r#bdare?!E greu de presupus \n viitor!!!

Valentin TURCU

Elogiu \ndoliat

B#ile[tenii, oltenii get-beget,cet#]enii ora[ului lui Amza, men-]in cunoscut# aceast# licoarebahic#, zaib#rul [i au reu[it s-ofac# vestit# at@t \n ]ar# c@t [ipeste hotare. Zaib#rul de B#ile[tieste din 2008 marc# \nregistrat#OSIM. Cu toate acestea, nu seg#se[te la v@nzare \n magazine,ci doar acas# la gospodari. Esteun soi hibrid. Povestea zaib#rului\ncepe pe la 1850 c@nd pentru primadat#, \n Europa au fost adu[i c@]ivabuta[i de vi]# de vie din America.Numai c# ace[tia erau infesta]i cu filoxe-ra, un paraziat ce a pus la p#m@nt pod-goriile cu soiuri nobile. {i pentru c# pro-duc]ia a sc#zut dramatic, cercet#toriiau g#sit o solu]ie. Au ob]inut un tip dehibrizi din \ncruci[area soiurilor euro-pene cu cele americane. _n 1903, viti-cultorul francez Albert Seibel a adus \n]ara noastr# c@teva soiuri noi. Vi]a

Seibel a fost plantat# \n zonele nisipoa-se din Oltenia. Oltenii l-au botezatzaib#r. Negru [i gros ca motorina,aspru, numai bun de consumat al#turide o bucat# de sl#ninu]#, ori carne dela g#leat#. Iar olteanul adev#rat punepe mas# [i un fir dou# de praz. {ipentru c# oltenii sunt m@ndri de vinul [iprazul lor, b#ile[tenii, cei mai oltenidintre olteni, le-au creat [i un festival:Festivalul Zaib#rului [i al Prazului.

Astfel, \n perioada 21-22 octombrie,

Prim#ria Municipiului B#ile[ti,Consiliul Local B#ile[ti, Casa deCultur# Amza Pellea [i CentrulJude]ean pentru Conservarea [iPromovarea Culturii Tradi]ionaleDolj a organizat edi]ia a X-a aS#rb#torii Zaib#rului [i al Prazului.Sute de olteni au petrecut \nora[ul lui Nea M#rin, FestivalulLicorii Oltene[ti \n al zecelea ande fief. A[a cum \i [tim pe b#ile[-

teni, au primit oaspe]ii ce au binevoit aveni la acest festival cu p@ine \n ]est,[unculi]# ]#r#neasc# [i praz, iar zaib#rpe s#turate. Centrul ora[ului a r#sunatde muzic#, iar pia]a civic# a fost \mp@n-zit# de mese cu bucate tradi]ionale stro-pite cu zaib#r de B#ile[ti. Zaib#rul, firulde praz cu o felie de br@nz# [i o bucat#de pastram# de oaie, pe acordurilemuzicii populare, au fost ingredienteleacestei s#rb#tori autentice oltene[ti.

Continuare in pag. 4

Oltenii \[i cinstir# a zecea oar# licoarea de suflet, c# de, a[acum z@s#r# ei: Dac# ZAIB~R [i PRAZ nu e... nimic nu e!

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 2-8Pag. 2-8Pag. 2-8Pag. 2-8Pag. 2-8Pag. 2-8Pag. 2-8

“Din culisele literelor rom@ne[ti”(Marin Ioni]# - “Kiseleff 10. Fabrica de scriitori”)

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10

octombrie 2017

C@teva argumente m-au determinats# m# aplec mai \ndelung asupra acesteic#r]i – mai \nt@i, preferin]a cititorilor dev@rsta a treia pentru scrierile memorialis-tice. Apoi, comemorarea insuficient me-diatizat# \n decembrie trecut a celor [asedecenii care s-au scurs de la dispari]iatragic# a lui Nicolae Labi[ [i, \n fine, faptulc# pe unii dintre dasc#lii [i “elevii” careau activat la {coala de Literatur# i-amcunoscut personal, cu to]ii fiind profesori[i studen]i ai Facult#]ii de Filologie dinBucure[ti. M# g@ndesc la nume cunos-cute, precum G. C#linescu, Mihail Novi-cov, George Iva[cu, Ovid S. Crohm#l-niceanu, Dumitru Micu, Silvian Iosifescu,Ion Vinter sau Margareta Labi[.

Cartea, ap#rut# \n colec]ia “Istoriisubiective” la Editura “Adev#rul Holding”Bucure[ti 2011, este o reeditare a primeiedi]ii, publicat# \n 2003 la editurapite[tean# “Paralela”. Autorul c#r]ii nueste un nume necunoscut dar nu aretotu[i notorietatea celor mai mul]i dintreeroii acestor amintiri. A[a cum m#rturise[-te cu modestie [i umor, este “necunoscut\n ]ar#” dar r#m@ne “autorul cu cele maimulte c#r]i publicate din satul meu, din\ntreaga istorie”. Marin Ioni]# este membrual Uniunii Scriitorilor [i autor a numeroasec#r]i de beletristic# [i istorie literar#,precum “Capul lui Decebal”, “Cuibul cun#p@rci” sau “Intersec]ia lupului”. Deasemenea, a scris volumul “Pas#rea cuclon] de o]el”, probabil \nchinat# lui Labi[,a c#rui ultim# poezie, conceput# pe patulde moarte [i dictat# lui Aurel Covaci, seintitula “Pas#rea cu clon] de rubin”.

Ca mul]i al]i tineri creatori sau doaraspiran]i la literatur# el a f#cut parte,temporar, din tre elevii {colii de Literatur#[i Critic# Literar# “Mihai Eminescu”,\nfiin]at# \n 1950, desigur, dup# modelsovietic. {tiind c# literatura este un mijloceficient de ideologizare a societ#]ii rom@-ne[ti de dup# ultimul r#zboi Mondial, au-torit#]ile comuniste au pus la cale unsistem institu]ional de \ndoctrinare a tine-relor talente, \n idea c# unii dintre ace[tiavor deveni scriitori valoro[i, cu capacitateade a modela spiritualitatea rom@neasc#a epocii. Dar, fire[te, o modelare confor-m# cu tiparele dogmatice de la Moskova,cu cerin]ele imperioase formulate deLenin [i Stalin! Pe acest considerent aavut loc o selec]ie riguroas#, pe criteriisocial-politice, fiind recruta]i tineri dinr@ndul p#turilor s#race – muncitori [i]#rani – ignor@ndu-se \nclina]iile literare,estetice ale cursan]ilor.

Li s-au asigurat, \n schimb, condi]iimateriale excelente (\n localul din[oseaua Kiseleff nr. 10, actualul sediucentral al PSD), o burs# consistent#,haine, hran# etc. Din p#cate, acestecondi]ii erau \nso]ite de o disciplin# detip militar, control riguros, m#surirestrictive – “analiza abaterilor” \n

structurile UTC [i PCR.Memorialistul pomene[tedespre atmosfera strict#,spartan#, cu internat obligatoriu, inclusivpentru bucure[teni, ba chiar [i pentrufemeile care aveau acas# copii minori!Paznici intoleran]i [i garduri \nalte des@rm# f#ceau imposibil# evadarea iarpentru cei mai recalcitran]i elevi excluderasurvenea implacabil. Totul sub condu-cerea unui director intransigent, PetreIosif, autorul textului actului de abdicareimpus Regelui Mihai I.

Apoi, \ns#[i programa [colar# includeastudiul Marxism-leninismului, al literaturiiruse [i sovietice [i alte asemenea“discipline”, precum [i ore de tehnic# [icrea]ie literar#, la care predau numecunoscute ale literaturii rom@ne de atunci.

Autorul acestor memorii, el \nsu[ivictim# a Securit#]ii [i a conducerii co-muniste \nl#tur# cortina care se ascundeimaginea {colii [i dezv#luie realit#]ile dinspatele acesteia. Sub acest aspect,demersul lui poate fi comparat cu acelaal lui Vladimir Tism#neanu \n lucrarea“Lumea secret# a numenclaturii”. Fire[te,p#str#m propor]iile, c#ci Ioni]# divulg#anumite secrete nu din lumea ascuns#a protipendadei comuniste ci din aceeaa literelor rom@ne[ti. El lumineaz# anu-mite taine care au marcat via]a [i operaunor scriitori rom@ni, fie \n episoadeamuzante fie, dimpotriv#, \n secven]egrave, dramatice sau chiar tragice.

Astfel, zvonuri sau adev#ruri \l \nso]escpe legendarul Mihail Sadoveanu. “IdeeaBaltagului s-a n#scut \ntr-o gar#, c@ndscriitorul a v#zut ni[te mocani du[i \n lan]uride jandarmi”. Nu se [tie nici dac# scriitorul\[i b#tea (educa) numero[ii copii cu biciulsau dac# a iubit-o pe Otilia Cazimir. Isto-ricul literar crede c# aceasta a fost iubit#succesiv [i de Sadoveanu [i de prieteniilui – Top@rceanu [i Ionel Teodoreanu –ba chiar [i de Garabet Ibr#ileanu. Ioni]#mai comenteaz# [i renumele dispro-por]ionat al romanului “Mitrea Cocor”, c#cinumele “eroului” a fost atribuit unor str#zisau pasaje din marile ora[e. Comenteaz#[i despre suspiciunea c#, de fapt, “MitreaCocor” nu-i apar]inea lui Sadoveanu,rolul acestuia rezum@ndu-se la a stiliza[i semna un manuscris creat de altci-neva. (Ulterior s-a descoperit c# ade-v#ratul autor al romanului fusese DumitruCiurezu, scriitor oltean, din Pleni]a, aflat\n anturajul lui Sadoveanu [i tr#ind dinstipendiile oferite de acesta, aflat \n func]ii\nalte ale statului rom@n).

Una peste alta, \n ciuda unor repro[urijustificate pe care posteritatea le-a f#cutautorului “Fra]ilor Jderi”, acesta a reu[its# promoveze legea dreptului de autor,

sco]@ndu-i pe scriitori din mizeriamaterial# \n care se zb#teau \n acei primiani de “democra]ie popular#”.

Nici Tudor Arghezi nu putea lipsi dinmemorialistica lui Marin Ioni]#. Astfel, \nperioada prohibi]iei impuse acestuia,c#r]ile lui au circulat intens pe sub m@n#,\n copii dactilografiate sau chiar scrisemanual, a[adar sub forma de samizdat.Casa lui de la M#r]i[or era \nchis# pentrucei mul]i, singur Labi[ avea acces acolo,de[i de aici a pornit [i conflictul cu con-ducerea [colii. Ioni]# confirm# [i el c#“demolarea” lui Arghezi urm#rea s#-ifac# loc lui A. Toma (Moscovici), “profe-sora[ de pe la Urziceni, unde fusesecoleg de liceu cu C. I. Parhon”.

Evoc#rii lui G. C#linescu \i rezerv#spa]ii largi. Astfel, men]ioneaz# celebrele\nt@lniri ale acestuia cu studen]ii, c#rturarii[i publicul bucure[tean, \n cunoscutulAmfiteatru Odobescu. (_mi amintesc cum@ndrie nostalgic# privilegiul de a fi par-ticipat la multe dintre aceste evenimentememorabile, pe vremea \ndep#rtateimele studen]ii...) Marin Ioni]# re]ine voceaciudat#, u[or pi]ig#iat# a Maestrului,expunerea teatral#, ironizarea \nso]itorilor(de regul# George Iva[cu [i Mihai Novi-cov) dar [i pl#cerea de a arunca ocheadec@te unei studente nurlii, care s#-i fac#acesteia fericit# ziua respectiv#... Me-morialistul este chiar intolerant cu marelescriitor: ... C#linescu nu a f#cut altcevadec@t s# joace teatru toat# ziua [i \n toatezilele. “Ba, mai mult, dezv#luie c@tevaconflicte mocnite avute cu unii scriitori. Deplid#, \l defiin]eaz# ca poet pe VirgilTeodorescu, \n ciuda opozi]iei unor con-fra]i, pe care \i sanc]ioneaz# la r@ndul lor:Bogza, tu e[ti c#pitanul m#rilor albastre._n literatura rom@n# eu sunt c#pitanul!”Lui Perpessicius (care-[i pierduse \nr#zboi m@na dreapt#) \i azv@rle f#r# mil#dispre]ul s#u: “de 40 de ani m# plictise[ticu z@mbetul #sta al t#u cretin”.

_n afara marilor nume ale literaturii ro-m@ne, cu plusuri [i minusuri, au intrat \naten]ia autorului acestei c#r]i [i scriitoricontemporani. Mai \nt@i, fire[te, [email protected] scrie c@teva r@nduri despre AlexandruJar, so]ul Olg#i Bancic, comunista deca-pitat# de Gestapo \n Fran]a, unde eaf#cea parte din rezisten]#. (_mi aducaminte despre cartea lui Jar, “Undevape Dun#re”, citit# \n adolescen]#, despreluptele gr#nicerilor din Banat cu “bandi]ii”lui Tito). C@nd rela]ia lui Dej cu lideruliugoslav se \ndulce[te, Jar are curajuls# cear# explica]ii privind minciuna \ncare fuseser# ]inu]i scriitorii – [i rom@nii,

\n general. La fel se revolt# [iblajinul Radu Boureanu, carescrisese, pe aceea[i tem#, o

dram#, “Lupii”._n schimb, F#nu[ Neagu este eliminat

din {coala de Literatur# fiindc# nu sed#dea jos din pat la ora de[tept#rii, firearebel# a acestuia fiind evident# \nc# dintinere]e!

Ioni]# \l prezint# cu simpatie pe MihaiBeniuc, unul din poe]ii de frunte ai anilor’50-’60. Mai \nt@i, despre statura sa...liliputan#: “C@nd se afla \ntr-un grup descriitori, dac# lipsea Veronica Porum-bacu, el era cel mai scund”. Specialist \nPsihologia animalelor, inteligent, cult, omde [tiin]# [i poet, nu l-a ajutat pe Blagadar a sus]inut reabilitarea lui OctavianGoga. Ioni]# ironizeaz# ata[amentuldeclarat al lui Beniuc fa]# de sovietici,cit@nd cunoscutele versuri ale acestuia:

“Pe unde trec, pe unde m# ducLumea vorbe[te, lumea [u[ote[te:Acesta este poetul Beniuc{tie [apte limbi [i ruse[te.”(_n acest moment \nalt al carierei sale

l-am v#zut [i eu pe Beniuc, \n holul facul-t#]ii noastre, fiind [eful catedrei de Psiho-logie animal# a Universit#]ii din Bucure[ti).

Dar memorialistul p#trunde [i \nculisele c#sniciei lui Beniuc, evoc@nd o\mprejurare amuzant# [i neobi[nuit#:al#turi de Marcel Bresla[u ([i consoar-tele lor) particip# la o manifestare a poe-]ilor din Blocul comunist la Moscova.Acolo, unul dintre ei (Ioni]# nu face preci-z#ri) a pus ochii pe nevasta parteneruluide c#l#torie [i de... breasl#, Aventurafiind acceptat# [i dus# p@n# la cap#t._ns# cei doi “\ncornora]i” nu s-au l#satmai prejos [i s-au resemnat s# secombine, la r@ndul lor! A[a c#, scriitorii“s-au \ntors de acolo... \n alt# formul#conjugal# dar \n deplin# armonie!”.

Dan De[liu a fost un precursor al luiAdrian P#unescu \n ipostaza de “mobili-zator al maselor” (n.n. – este autorulcunoscutelor pe atunci balade proletcu-ltiste “Laz#r de la Rusca” [i “Minerii dinMaramure[”). Ioni]# Conchide: “A fostpoetul epocii lui Stalin [i Gheorghiu-Dej,a[a cum Esenin [i Maiakovski fuseser#lega]i de Cultul lui Lenin. Dar el n-a fost\n stare de gestul lor final. El s-a aruncat\n mare iar cadavrul a fost recuperatede furia ciorilor [i a c@inelui vagabond”.(Dan De[liu, devenit, ulterior dec#deriisale, disident, apoi membru F.S.N., s-a\necat \n timp ce \nota \n mare, la 4septembrie 1992).

_n principal, autorul c#r]ii de amintirise refer# la scriitorii genera]iei sale,aduc@nd \n fa]a cititorilor fapte, \nt@mpl#ri[i replici insolite. _ntr-o ordine aleatorie,afl#m c# autorul t@njea tinere[te dup#Ana Blandiana (adorat# \ns# [i de GoguR#dulescu [i refuz@nd propunerea luiIon Iliescu de a deveni vicepre[edinta]#rii...), iubirea dintre poeta S@nziana Pop[i actorul Dan Nu]u, admira]ia lui EugenJebeleanu, Gabriel Liiceanu sau AndreiPle[u pentru Ileana M#l#ncioiu, “cea mairenumit# poet# a timpului”.

Memorialistul depl@nge apoi destinulvitreg al lui Gheorghe Tomozei, b#iatdin flori [i e[uat \n dragoste (nici familie,nici so]ii, nici copii). Marin Preda “a murit\necat \n vom#” iar Nichita St#nescu“avea ficatul ars ca pe jar”.

Apoi urmeaz# o informa]ie util# pentrucopii de acum o jum#tate de veac: cele-brele versuri “D#-mi, t#ticule, [i mie/ Olopat# [i-o mistrie/ S# m# duc pe [antier/S# m# fac brigadier!” \i apar]in lui NicolaeStoian, unul din cursan]ii {colii de Litera-tur#. {i tot cu tent# hazlie, Ioni]# furni-zeaz# dou# informa]ii din ]ara “comunis-

mului victorios”. Scriitorul Ilia Ehrenburg(\n tinere]e i-am citit romanul “Al nou#leaval”) a c@[tigat at@]ia bani pe o carte\nc@t [i-a permis s# cumpere un tancpentru Armata Ro[ie, care i-a purtatnumele p@n# la Berlin! A doua se refer#la un film rusesc cu aparen]# erotic# \ncare o t@n#r# frumoas# ca o c#prioar#este urm#rit# prin p#dure de un b#iat,posibil violator. C@nd, istovit#, fata esteajuns# din urm#, t@n#rul \i cere g@f@ind:“Davai cotiza]ia, Ma[enka!”. P#s#mite,fl#c#ul era secretar de Comsomol!!!

Partea cea mai \ntins# a amintirilor \iapar]ine lui Nicolae Labi[, \nt@lnit \nnumeroase pasaje ale c#r]ii. Venit \n[coal# deja cu aureola de mare poet,felicitat \n mod special de Sadoveanu,av@nd intrare liber# at@t la M#r]i[or c@t[i la... Comitetul Central, autorul “Prime-lor iubiri” este \ns# o personalitateincomod#, refractar#, fiind \n v#dit deza-cord cu rigiditatea [i constr@ngerilecerute \n [coal#. Credincios comunis-mului dar nonconformist [i ostil dogmatis-mului practicat de partid, el a suferit [ide pe urma invidiei unor colegi sau pro-fesori, pentru condi]ia lui de poet auten-tic, consacrat la o v@rst# neverosimil#.

Labi[ se opune teoriei modelelorsovietice, tinerii scriitori fiind obliga]i s# emit#idei, teme [i formule artistice moskovite,care vizau crearea unor eroi exemplari,ideali, perfec]i. T#cut, interiorizat darsolicitat la tot felul de manifest#ri, el \[icaut# salvarea \n poezie, \n b#utur# [i \nfemei. E[ueaz# \ns# \n dragoste fiindc#“iubea mai mult poezia dec@t femeia. Maimult c#r]ile. Mai mult dec@t femeia, iubeaaventurile cu femei”.

De aici a izvor@t \mprejurarea c# aiubit o coleg#, “fiic# de aviator”, care adevenit apoi iubita lui Nichita St#nescu,“singurul element biografic comun celordoi”. (Este vorba, probabil de DoinaCiurea, devenit#, \n 1962, so]ia acestuiadin urm#).

Decep]ionat [i derutat, simultan [ilogic, Labi[ va cunoa[te nu iubirea pur#ci amorul fizic \n compania unor prosti-tuate, “femei de meserie”, “cu gesturiobscene”. De aceea “nu va mai aveaniciodat# parte de o iubire imaculat#”. {i,totodat#, o consecin]# dramatic# \n planulcrea]iei: Labi[ este, probabil, singurul marepoet care [i-a c@ntat propria iubire, “abiafulguit# \n c@teva versuri r#zle]e”. Singuralui poezie de dragoste publicat# estepoemul “Primele iubiri”. Iar versul final,“Eu nu mai sunt, e-un c@ntec tot ce sunt”reprezint# “apogeul de dragoste a luiLabi[, al \ntregii sale crea]ii”.

A[adar, ne\mplinit \n dragoste [i \nvia]#, f#r# s# fi atins maturitatea artistic#,neg#sind \n sine resursele necesare sprea dep#[i crize, Labi[ s-a refugiat \n alcool[i \n moarte. Aceasta a survenit \n urmaaccidentului de tramvai din decembrie1956. Iar \n preajma lui [i atunci, s-aaflat o femeie, balerina Maia Pelevoi,care a asistat \ngrozit# la impactulnimicitor al tramvaiului asupra t@n#ruluipoet, mort treisprezece zile mai t@rziu...

Revenind la cartea lui Marin Ioni]#trebuie ad#ugat c# ea consemneaz# [idispari]ia {colii de Literatur#. Regimulcomunist a \n]eles c# nu poate crea unregiment de scriitori, gata “cu degetulpet r#gaci” s# porneasc# “la lupt#”, c#ace[tia au dreptul la opinii [i convingeriproprii. Crez@nd \n mod sincer \n“revolu]ie” tinerii “elevi” constatau c# lise refuz# accesul la valorile autenticeale literaturii, c# dogmatismul de importr#s#ritean distona flagrant cu libertateainterioar# a fiec#ruia dintre ei.

Recomand cu c#ldur# aceast# carte,adev#rat document al unor vremuriapuse, sper, definitiv.

Marian PIRNEA

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890112345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789011234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Cum a ajuns genera]ia de ieris# ucid# genera]ia de azi

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Lecturile unui pensionarLecturile unui pensionar

Trasaturile generatiei de ieri.Copile, ne iart# pentru c# genera]ia deazi a ajuns s# ucid# genera]ia de ieri!

Genera]ia CARTE. Genera]ia DRUMPE JOS, genera]ia GUM~ TURBO,genera]ia V-A}I ASCUNSELEA [igenera]ia SCRIS PE BLOCURI.

A fost odat# ca niciodat#, ([i c@t#durere c# voi, copiii de azi, nu ve]i aveace s# povesti]i)... o genera]ie ALTFEL.Una \n care copil#ria \nsemna r@s cugura p@n# la urechi, m@ncat de pe josorice-]i c#dea, joc RA}ELE {I V^N~-TORII, STICLU}A CU OTRAV~,ELASTICUL, COARDA, }AR~, }AR~,

VREM OSTA{I, MA}ELE _NCUR-CATE, FLORI, FILME {I B~IE}I,MELODII SAU C^NT~RE}I!

A fost odat# o lume plin# de P~RIN}I.Care munceau, \[i cre[teau copii [i \i\nv#]au: s# respecte adul]ii, b#tr@nii [iprofesorii. S# \[i fac# temele, s# se joacede-a... s# spun# ”S~RUT M^NAPENTRU MAS~, M~ SCUZA}I!”...

A fost odat# o lume plin# de COPII.Care mergeau la [coal#, se jucau, \nv#-]au [i abia a[teptau s# vin# a doua zi, s#\[i re\nt@lneasc# prietenii [i colegii de clas#.

A fost odat# ca niciodat# o lume plin#de {COLI. Care ”r#sunau de clinchetul

cristalin al clopo]elului”. N-am s# uit nicio-dat# aceast# propozi]ie, scris# \n manual.Se vorbea despre prima zi de [coal#...

Spune-i copilului t#u c@t de multconteaz# pentru tine [i cum venirea luipe lume ]i-a transformat \ntreaga taexisten]a. Comand# AICI scrisoareapersonalizat# pentru copilul t#u, pe cares# i-o oferi atunci va putea \n]elegelumea a[a cum este ea.

A fost odat# o LUME...Tr#s#turile genera]iei de azi. Ast#zi

e o lume. Cu litere mici. Virtual#. Oameniinu mai sunt oameni, au devenit robo]i...


123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10octombrie 2017

_n ziua de 26 octombrie, Sf@ntanoastr# Biserica Ortodox# pr#znuie[tepe Sf@ntul Mare Mucenic Dimitrie, Izvo-r@torul de Mir. Ne este cunoscut tuturorsensul, sau semnifica]ia, cuv@ntului mu-cenic, sau martir, care desemneaz# peacela care, urm@nd lui Hristos [i slujindoamenilor, [i-a dat via]# pentru \nv#]#-tur# cre[tin#, pecetluind astfel, cu s@n-gele lui, credin]# [i dragostea \n Domnul[i M@ntuitorul nostru Iisus Hristos. Ze-cile [i poate sutele de mii de martiri, alc#ror num#r [i nume le cunoa[te numaiDumnezeu, au \ntruchipat, \n nevoin]elelor mucenice[ti, cele mai \nalte [i maiscumpe virtu]i ale vie]ii cre[tine, printrecare un prim loc \l ocup# credin]a, n#-dejdea [i dragostea. Ei au p#[it spremucenicie, spre suferin]#, spre martiraj,plini de o \nfl#c#rat# credin]# \n Dum-nezeu, p#trun[i de adev#rul de neclintital cuvintelor M@ntuitorului, care a spus:“Dac# pe Mine M-au prigonit, [i pe voiva vor prigoni”, iar “cine va pierde sufle-tul sau pentru Mine [i pentru Evanghe-lie, acela \l va sc#pa” (MarcuVIII, 35).Aceste cuvinte ale M@ntuitorului Hristos,precum [i altele cu acela[i sens, le-aavut mereu \n fa]# sf@ntul pe care \lpr#znuim ast#zi.

C# s# \n]elegem mai bine cine a fostacest sf@nt, c@nd a tr#it, ce fapte deseama a \nf#ptuit, pentru a merit#cinstea ce i se da de veacuri, s# \ntoar-cem filele istoriei cu multe veacuri \nurm#, cu aproape 17, c@nd a tr#it Sf@n-tul Dimitrie.Este vorba de sf@r[itulveacului al III-lea [i \nceputul celui de-al IV-lea al erei noastre cre[tine. El s-a n#scut \n partea de r#s#rit a imperiuluiroman, \n provincia Iliria, care pevremea aceea cuprindea Bulgaria deast#zi, Iugoslavia [i Grecia.

Marele imperiu roman era condus \nacea vreme de cunoscutul prigonitor alcre[tinilor, \mp#ratul Diocle]ian, \mpreu-n# cu Maximian, un alt asupritor al reli-giei cre[tine. Ace[tia au dat mai multedecrete sau legi de persecu]ie \mpotrivacre[tinilor, ordon@nd d#r@marea loca-[urilor de cult, interzicerea adun#rilorcre[tinilor [i arderea c#r]ilor sfinte.

Ambii \mp#ra]i pretindeau s# fieadora]i c# ni[te zei, dar cre[tinii, de[ise supuneau statului, potrivit \ndemnuluiSf@ntului Apostol Pavel: “Supune]i-v#st#p@niilor, c#ci legile sunt r@nduite deDumnezeu”, totu[i, nu puteau s#-i cins-teasc# pe \mp#ra]ii p#g@ni [i \n generalpe oricare alt \mp#rat, c# pe Dumne-zeu, \ntruc@t ei socoteau c# singurul\mp#rat pe care trebuie s#-l adore, s#-l cinsteasc# \ntocmai c# pe Dumnezeu,este Domnul [i M@ntuitorul nostru IisusHristos, care s-a jertfit pentru p#catele\ntregii omeniri. Aceast# a fost epoca\n care s-a n#scut, \n cas# voievoduluidin cetatea Solunului – Salonicul deast#zi, ora[ situat \n partea de nord aGreciei, Sf@ntul Dimitrie, cel care aveas# fie osta[ul [i mucenicul lui Hristos.

_n Vie]ile Sfin]ilor, ni se spune c#t@n#rul Dimitrie cre[tea \n virtute [i \ncunoa[terea legii lui Dumnezeu. At@tde mult era el l#udat pentru \naltelecalit#]i pe care le avea, fiind drept [icurat cu inima, \nc@t \mp#ratul Maximi-lian, auzind de \n]elepciunea [i virtu]ileost#[e[ti ale lui Dimitrie, l-a ridicat larangul de dreg#tor sau voievod alSalonicului, dup# moartea tat#lui sau,care fusese de asemenea mare dre-g#tor al cet#]ii. La solemnitatea \nsc#u-n#rii sale c# dreg#tor, \mp#ratul i-a daturm#toarea porunca: “S#-]i p#ze[ti ]ar#[i s# o cure]i de cre[tini, ucig@nd pe

to]i cei care nu mi se \nchin# mie [icheam# numele lui Hristos”.

Ajuns conduc#tor al cet#]ii, Sf@ntulDimitrie a \nceput s# protejeze pecre[tini [i s# \nve]e el \nsu[i cuv@ntullui Dumnezeu, f#r# s# se team# de\mp#rat. Vie]ile Sfin]ilor ne spun c# mul]i\nchin#tori la zeii p#g@ni au fost adu[ila credin]# adev#rat# prin ostenelileSf@ntului Dimitrie. _mp#ratul Maximilian,\ntorc\ndu-se biruitor de la un mare r#z-boi contra sci]ilor [i a sarma]ilor, a voits# aduc# jertf# de mul]umire necuratilorzei \n Tesalonic. Cu acest prilej l-achemat [i pe Dimitrie s# jertfeasc# zei-lor \naintea tuturor. Atunci viteazul osta[al lui Hristos a \n]eles c# a sosit ceasuls# m#rturiseasc# \naintea tiranului\mp#rat credin]# \n adev#ratul Dumne-zeu, Care a f#cut cerul [i p#m\ntul [itoate cele v#zute [i nev#zute. Apoi [i-a adus aminte [i de cuvintele Sf\ntuluiApostol Pavel care zice: ”Cu inima secrede spre dreptate, iar cu gur# sem#rturise[te spre m\ntuire” (Rom@ni10, 10). Adic# nu-i de ajuns s# crezi \ntain# \n Dumnezeu, ci trebuie s#-L m#r-turise[ti [i cu cuv\ntul \n public, c# s# tepo]i m\ntui. Aceast# credin]# cu darulDuhului Sf\nt av\nd-o Dimitrie \n inimas#, a ie[it \n mijloc [i a m#rturisit cumare \ndr#zneal#, c# nu zeii, ci Dum-nezeul cre[tinilor este adev#ratulDumnezeu. Auzind \mp#ratul c# Sf\ntulDimitrie, \n loc s#-l laude pe el, am#rturisit c# Hristos este adev#ratulDumnezeu, s-a m\niat tare [i l-a aruncat\n temni]#, spre judecat# [i os@nda lamoarte. _ntr-o zi \mp#ratul f#c\nd marespectacol \n aer liber, dup# obiceiulromanilor, a pus pe un vestit lupt#tor,anume Lie, s# se lupte cu cre[tinii peun pod \nalt [i s#-i arunce jos \n ni[tesuli]e cu v\rful \n sus, spre veselia spec-tatorilor. \n acest timp Sf\ntul Dimitrieera p#zit \n temni]# din ordinul \mp#ra-tului. Atunci un t\n#r cre[tin cu numeleNestor, ucenicul mucenicului, s-a aprinsde r@vn# pentru Dumnezeu [i nemai-put@nd s# rabde uciderea cre[tinilor, s-a dus \n temni]# la Sf@ntul Dimitrie [i i-a spus: “Robule al lui Dumnezeu, marenedreptate se face \mpotriva cre[tinilor,deci roag#-te pentru mine, c# vreau s#lupt cu Lie, [i s# izb@ndesc s@ngelenevinovat al cre[tinilor”.

Sf@ntul Dimitrie fiind legat \n lan]uri,a binecuv@ntat pe Nestor [i, \nsem-n@ndu-l cu semnul Sfintei Cruci, i-a zis:“Du-te, frate, [i te lupta cu Lie, c# [i peLie \l vei birui [i pe Hristos \l veim#rturisi!” T@n#rul Nestor fiind \nt#ritcu rug#ciunea Sf@ntului Dimitrie [i-af#cut cruce [i duc@ndu-se \n aceapriveli[te a strigat: “Vreau s# lupt cuLie!” Zadarnic \ncercau to]i s#-l opreasc#pe Nestor de la lupta cu Lie c# el strig#

\n auzul tuturor: “Vino, Lie, s# te lup]icu mine!” Apoi \ncep@nd a se lupta cuel, a zis fericitul Nestor: “Dumnezeul luiDimitrie, ajut#-mi”. {i \ndat#, cu ajutorulrug#ciunilor marelui mucenic, l-a arun-cat pe Lie \n suli]e [i l-a omor\t. _mp#ra-tului Maximian i-a p#rut r#u de moartealui Lie [i l-a chemat la sine pe Nestor [il-a \ntrebat: “Cu ce farmece ai reu[it s#-l \nvingi pe Lie?”, iar Nestor a r#spuns:“Eu, \mp#rate, nu cu farmece l-am \nvinspe Lie, ci cu puterea lui Hristos, Dumne-zeul cel adev#rat”. Auzind aceast#, \mp#-ratul a poruncit s# i se taie capul, \mplinin-du-se astfel cuvintele Sf@ntului Dimitrie,c# Nestor va m#rturisi pe Hristos.

Ulterior a aflat \mp#ratul c# Nestor afost \mb#rb#tat de Sf@ntul Dimitrie [iatunci a poruncit s# fie ucis [i acesta.Merg@nd osta[ii \n temni]#, au g#sit pesf@nt \ngenuncheat la rug#ciune [irepezindu-se asupra lui, l-au str#punscu sulitele, iar Sf@ntul Dimitrie a primit\n felul acesta cununa muceniciei pentruHristos. Era tocmai \n ziua de 26octombrie, anul 304 dup# Hristos.Ajung@nd \mp#rat Sf@ntul Constantincel Mare care a dat libertate tuturorcre[tinilor, s-a f#cut o mare biserica dinlemn \n Tesalonic, peste moa[teleSf\ntului Dimitrie, unde alergau mul]icredincio[i orbi, [chiopi, bolnavi de totfelul [i cu rug#ciunile sf@ntului se\ntorceau s#n#to[i la casele lor. Printreace[tia a fost [i un dreg#tor \mp#r#tescanume Leontie, care, venind la bisericaSf@ntului Dimitrie, s-a f#cut \ndat#s#n#tos. Drept mul]umire, a \nceput s#fac# o biserica mare din piatr# \n loculbisericii mici din lemn, \n cinstea Sf\ntuluiMarelui Mucenic Dimitrie.

Pe c@nd s#pau temeliile bisericii, cur@nduiala lui Dumnezeu, au descoperit[i racla cu moa[tele Sf@ntului Dimitrie,din care izvora mir binemirositor cu carese ungeau cei suferinzi [i se vindecau.Biserica f#cut# de Leontie a fost m#rit#mai t\rziu, ajung@nd cea mai mare [imai veche biserica din Tesalonic, carese p#streaz# p\n# ast#zi. Tot Leontie,fiind iubitor de Dumnezeu, a f#cut o racl#nou# din argint [i a a[ezat \n ea moa[teleSf\ntului Dimitrie, care se p#strau subaltarul marii biserici. Morm@ntul Sf\ntuluiDimitrie se afl# [i ast#zi la biserica s#din Tesalonic unde merg zilnic credincio[ii\n pelerinaj [i cer ajutorul lui.

Sf@ntul Mare Mucenic pe care \lpr#znuim ast#zi, este socotit c# un izvoral bog#]iei [i bel[ugului, \ncheindperioada de toamna, a[a cum Sf@ntulMare Mucenic Gheorghe deschideperioada de prim#var#. Am@ndoi au fostultimii generali rom@ni cre[tini, uci[i \npersecu]ie.

Biserica ne \nva]# c# cinstirea sfin]ilortrebuie s# \nsemne [i urmarea vie]ii lor,dup# cuv@ntul Sf@ntului Apostol Pavel:”Aduce]i-va aminte de mai-marii vo[tri,care v-au gr#it vou# cuv@ntul luiDumnezeu, la a c#ror s#v@r[ire a vie]iiprivind, s# le urma]i credin]#” (Evrei XIII,7). A cinsti pe sfin]i \nseamn# a-i urm#\n credin]# lor \n Hristos, \n iubirea lorne]#rmurit# fa]# de oameni [i fa]# deHristos, \n n#dejdea lor neclintit# c# via]#aceast# poate fi sfin]it#, \n curajul [istatornicia lor nebiruit# cu care a luptat\mpotriva p#catului. C#ci ce ne-ar folosientuziasmul pentru sfin]i, sl#virea lor princuvinte frumoase, dac# noi nu nestr#duim s# devenim asemenea cu ei\n virtute? De aceea, spre pild# ne suntei nou# da]i de Biserica, pentru c#exemplul vie]ii lor s# aprind# [i \n noir@vn# binelui, a prop#[irii \ntru cele

duhovnice[ti [i \n sfin]enie.A[a cum minunile [i faptele Sf@ntului

Dimitrie au trezit con[tiin]a cre[tin# [i au\nt#rit pe cre[tini \n convingerile lorreligioase, \n dragostea fa]# de Dumne-zeu [i de oameni, \n urmarea adev#rat#a lui Hristos, tot a[a [i noi ast#zi, lu@ndpild# de t#rie \n credin]#, \n dragosteapentru aproapele [i pentru oameni, s#cinstim prin toat# fiin]# noastr# pe cel cea tr#it [i murit pentru Hristos, c@nt@ndu-i imn de laud#, a[a cum au c@ntat [icre[tinii de-a lungul veacurilor [i cum

_n memoria d-lui profesorGheorghe Gheorghi[an....

_n oase n-avusi calciu ci cuvinte{i versurile epiderma-]i sunt

De substantive p#rul ]i-e c#runt_n minte ai, de verbe, z#c#minte!C@t s# pavezi p@n# la cer o cale

S# le s#de[ti alei, \n ParadisAv@nd \n s@nge alfabetul scris

Cafeaua o-ndulciti cu trei vocale.Chiar vinul de-l sorbiti e de – adjectivePe care le-ati zdrobit ‘n-al min]ii teasc,

Sub vraja lui poeme - n vine nascOri le trimi]i \n liber vers misive.

Iar la sf@r[it vei spune “R#mas bun”{i-n virgul# [i-n punct te-ai descompus........

Elena BONTEANU

O dispari]ie nea[teptat#Dispari]ia brusc# a DOMNULUI GHEORGHE GHEORGHI{AN a surprins

[i \ndurerat pe to]i cei care l-au cunoscut [i apreciat (adic# pe majoritatealocuitorilor municipiului nostru).

Profesor de limba [i literatura rom@n# foarte iubit de elevii s#i, secretar deredac]ie la Gazeta de B#ile[ti, participant la manifest#rile culturale organizatede Casa de Cultur# [i de Biblioteca Municipal# ”Petre Anghel” B#ile[ti,acestaa fost GHEORGHE GHEORGHI{AN.

Dar mai ales a fost un DOMN care impresiona prin ]inuta sa, prin bl@nde]ea lui.Articolele sale alc#tuiau partea cea mai substan]ial# a publica]iei: ”GAZETA

DE B~ILE{TI” (cronicile sportive, reportajele de la manifest#rile culturale dinB#ile[ti, ”cronici parlamentare” a [edin]elor Consiliului Local) erau citite cuinteres de to]i b#ile[tenii.

To]i regret#m dispari]ia omului GHEORGHE GHEORGHI_AN, dar Gazetade B#ile[ti a suferit o mare pierdere prin moartea secretarului s#u de redac]ie.

DUMNEZEU S~-L ODIHNEASC~!Prof. Drago[ CO{EREANU

Pentru revista “Gazeta matematic#”, revist# de specialitate de \nalt prestigiuau existat patru “st@lpi” unanim recunoscu]i. Cu siguran]#, [i timpul va dovedic# Domnul profesor Gheorghe Gheorghi[an a fost un st@lp de baz# al publica]ieib#ile[tene, Gazeta de B#ile[ti. Deosebita preg#tire de specialitate, seriozitateade care a dat dovad# de-a lungul timpului \n cariera de dasc#l [i implicarea\n problemele sportului din urbea local#, precum [i pasiunea pe care a avut-o fa]# de problemele culturale de la nivelul municipiului B#ile[ti, au scos \neviden]# personalitatea profesorului Gheorghe Gheorghi[an. L-am cunoscutmult mai bine \n ultimii 10 ani. Un sf#tuitor priceput, sincer, sufletist [i de\ncredere. O persoan# agreabil#, atent la ]inuta vestimentar# [i toate calit#]ileavute te f#cea s# \l remarci atunci c@nd era \ntr- o anume colectivitate. Dumnezeus#-l odihneasc# [i transmit sincere condolean]e familiei greu \ncercate, maiales, [i datorit# faptului c# lucrurile s-au precipitat [i a disp#rut aproape fulger#tordintre noi! Constantin PREDA, Afuma]i, Dolj

....un mare profesor de limba rom@n#,un om cu o vast# cultur#,o marepierdere pentru intelectualitatea b#ile[tean# [i doljean#...!!!! Dumnezeu s# teodihneasc# \n pace,domnule professor (nea Gicu)....!!!!

Gheorghe URZICEANU

De mortui mil nisi bene!... nu piere cineva dac# nu i-a sosit timpul... a[a ne putem noi, cei r#ma[I

percepe surprinz#toarea veste a mor]ii celui care p@n# numai cu o zi \nainte\[I redacta articolul pentru num#rul urm#tor al ziarului local pe care nu-l va maiciti niciodat#.

Dup# o asemenea zguduitoare [tire admitem cu greu c# e mai bine s# morio dat# pentru totdeuna dec@t s# suferi \n toate zilele vie]ii tale.

Am putea spune c# a c#zut la datorie, el \nsu[I un om al datoriei, \nzestratcu un \nalt sim] civic [I permanent, \nrolat \n r@ndul celor n#scu]I s# poartestindardul luptei pentru prop#[ire prin cultur#: a fost professor respectat, colegde cancelarie, director, ipostaze care au conturat un caracter complex [I complet.

A disp#rut dintre noi cu discre]ie [I n-a luat cu el nimic, dar a l#sat \n urm#un gol pe care-l va umple cu siguran]#, genera]ia capabil# care va veni, c#ciel a r#mas o paradigm# pentru mul]i.

Adio prietene! Prof. Nicolae MIU

se aud [i ast#zi \n cetatea s# sf@nta,Tesalonic, \n alte cet#]i:

”Mare ap#r#tor te-a aflat \ntruprimejdii lumea, purtatorule de chinuri,Dimitrie, pe tine, cel ce ai biruit pep#g@ni. Deci precum m@ndria lui Lie aisurpat [i la lupta \ndr#zne] ai f#cut peNestor, a[a, Sfinte Dimitrie, roag# peHristos Dumnezeu s# ne d#ruiasc#pace [i mare mil#”, acum [i pururea [i\n vecii vecilor, Amin !

Pr. Marius-Georgel COLIT~Parohia ”Sf. Dumitru” – Loc. B@rca

Sf@ntul Dimitrie – Izvor@torul de mir

B~ILE{TI4 GazetadededededededededeNr. 10

octombrie 2017

”Caravana zaib#rului“ a deschis pe-trecerea s@mb#t# diminea]a, cu o vizit#la gospod#riile produc#torilor de zaib#r[i un tur \n ora[ul lui Nea M#rin. Uncar alegoric, \n care b#ie]i [i fete \mbr#-ca]i \n costume populare, ce au plecatdin fa]a Casei de Cultur# Amza Pellea,\nso]i]i de fanfara popular# de la Ciuper-ceni, a ajuns la casele celor mai vesti]ib#ile[teni \n arta preg#tirii vinului. Dup#-amiaz#, \n jurul orei 18.00, a urmat unprogram de muzic# popular# sus]inutde ansambluri artistice de amatori din]ar#, timp \n care oaspe]ii [i localniciiau vizitat standurile [i au servit din pro-dusele tradi]ionale de toamn# – pas-tram# cu m#m#ligu]#, c@rn#ciori olte-ne[ti, mititei la gr#tar, dovleac copt [ialte bucate tradi]ionale.

Pe o vreme superb#, festivalul a\nceput cu o suit# de jocuri populare aansamblului Floricica Teiului din Dio[ti,coregraf Adi Radu, coordonator IoanaNeac[u. Cu un nume de scen# DatinaTurdean#, ansamblul folcloric al CaseiMunicipale de Cultur# din Turda, aimpresionat publicul chiar dac# olteniisunt obi[nui]i cu muzica [i jocul

\nceput cu un “dans de codru de L#pu[”continu@nd cu un “dans de Some[”.S# nu omitem faptul c# anul trecut auluat premiul al II-lea de la San Remodin Italia la un concurs de ansamblurifolclorice. Ca soli[ti au fost: MarcelaLati[ (elev# la Seminarul Teologic Sf.Iosif M@ntuitorul din Baia Mare,colaboratoare a Grupului BizantinTheologos, c@[tig#toarea premiului I laFestivalul de music# Bizantin#, trofeulFestivalului C@ntecele Neamului de laSuceava [i trofeul Festivalului HoriaIngrumaz), Valeric# Dancos [i BiancaLati[ (elev# a Liceului Teoretic PetruRare[ din T@rgu L#pu[, locul al II-leala Festivalul concurs Ion Petreu[ de laBaia Mare [i locul I la Festivalul HoriaIngrumaz).

Seara a fost dedicat# iubitorilor demuzic# u[oar# delect@ndu-i cu un recital– AMNA. Cristina Andreea Mu[at,cunoscut# mai mult sub numele descen# Amna, este o c@nt#rea]# rom@n#pop/dance. A devenit cunoscut# odat#cu lansarea hitului “Tell Me Why” \ncolaborare cu Tom Boxer. Alte hit-uriale Amnei sunt ”Arme” - o colaborarecu What’s Up [i ”F#r# aer” feat Adda,pentru care au lansat [i un videoclip la

produsele de care sunt m@ndri \n acestan. Autoritatea statal#, dac# putem s#-i spunem a[a, la nivel regional, dinguvern \n teritoriu, institu]ia prefectuluia fost prezent# prin dl Prefect Dan-Narcis Purc#rescu, dovedind astfel \nc#odat# o bun# colaborare \ntre institu]iilelocale [i cele guvernamentale.

Duminic#, devenit deja tradi]ie, s-adesf#[urat ”T@rgul Micului Precupe]” –un t@rg al copiilor unde se prezint#produse tradi]ionale preg#tite \n gospo-d#riile proprii (prezentarea de atelierede lucru ale copiilor, cu tematica desezon). Au participat at@t elevii [colilorb#ile[tene c@t [i elevii [colilor din co-munele \nvecinate: Afuma]i, Rast, B\rca,Giurgi]a, Izvoare [i Calafat. Totodat# aavut loc [i expozi]ia-concurs cu v@nzare“Dolju-n bucate”, expozi]ie de produsetradi]ionale gastronomice. _n jurul orei10.30 Carul alegoric, a anun]at deschi-derea festivalului, f#c@nd turul ora[uluipentru ca to]i oltenii s# se adune [i s#guste zaib#rul de anul acesta. Primaoprire a fost la Casa Memorial# ”AmzaPellea”, unde licoarea olteneasc# a fostsfin]it# de c#tre un preot [i slobozireapentru degust#ri. Apoi butoiul cu zaib#rdar [i zeci de fire de praz au fost urcate\n tr#sur# fiind transportate \n centrulora[ului lui Nea M#rin, alaiul fiind \nso]itde c#l#re]i, tineri \mbr#ca]i \n straie po-pulare [i un mic taraf ce a \nsufle]it\ntreaga manifestare.

_n acela[i timp, \n Pia]a Civic# dincentrul ora[ului au fost organizateconcursuri ca: cel mai bun zaib#r, celmai frumos stand gastronomic tradi]io-nal, cea mai original# re]et#. Cei maipricepu]i \n arta prepar#rii vinului au datcep butoaielor [i s-au \nscris \n luptapentru a c@[tiga mult r@vnitul trofeu:Cel mai bun zaib#r.

Juriul format din prof. de oenologieGavrilescu Ion, Grigore {tefan, VenusCoconoiu, P\rvulescu Florea [i CarmenKleibel, a avut o misiune dificil# pentruc# produc]ia de anul acesta a fostfoarte bun#, iar vinul a ie[it foarte gus-tos [i cu grade multe.

Domnul profesor Gavrilescu, pre[e-dintele juriului, ne-a declarat: Zaib#ruleste un laitmotiv pentru a promovaumorul popular b#ile[tean, lucru pecare Amza Pellea l-a sesizat de pevremea c@nd era nevoie ca \n socie-tatea rom@neasc# s# vin# cineva cu oprospe]ime cu iz popular, s# vin# s#arate c# poporul g@nde[te, c# arecapacitatea de a dep#[i greut#]ile de zicu zi ale vie]ii noastre \n regimul trecut[i s-a g@ndit s# pun# \n fa]# zaib#rul [iprazul oltenesc, c# oamenii seara dup#munc# se a[ezau la un pahar de zaib#rpentru c# at@t \[i permiteau. Din cauz#c# vinul pe care \l producea ]ara noastr#era \n cantit#]i destul de mici [i pleca laexport, Amza Pellea a remarcat foartebine c# zaib#rul este cel care leag#sufletele [i dezleag# limbile iar oameniila o can# de zaib#r pot s#-[i spun#p#surile [i pot glumi pe seama greu-

t#]ilor vie]ii. A asociat de asemenea pel@ng# vin [i prazul, deoarece este olegum# bogat# \n fosfor, iar fosforul estelegat de inteligen]#, de capacitateacreatoare a omului, iar cele mai marina]iuni consumatoare de praz dinEuropa sunt Germania, Fran]a [i sigurRom@nia, pentru c# suntem un poporlatin inteligent cu peste 2000 de ani detradi]ii \n spa]iul carpato-danubian-pontic, umorul caracteriz@ndu-ne \ntot-deauna, acesta fiind o form# de expri-mare a inteligen]ei. Revenind la con-cursul de azi pot spune c# este extremde interesant pentru c# avem aproape20 de candida]i ce au venit cu \ncredere\n comisie, au depus probele, estevorba de vinurile din recolta acestui an,2017, vinurile fiind intens colorate [ia[tept#m de la ele prospe]ime, fructuo-zitate, s# g#sim \n el caracterul de soi,pentru c# zaib#rul are arom#, gust [isavoare specific soiului.

La degust#rile de vin, din butoiulpreg#tit special de organizatori, cel luatde la Acasa lui Amza Pellea, [i d@ndu-i

\nainte de a \ncepe facultatea, sper@ndastfel s# \[i poat# ajut# familia. Dup# 3luni a revenit \n ]ar#, afl@nd c# a fostacceptat la facultate. Mai t@rziu, via]# is-a schimbat radical din cauza unuiaccident de ma[in#, \n urm# c#ruia astat imobilizat la pat dou# luni. Pasiuneapentru buc#t#rie a ap#rut \nc# dincopil#rie. Acas# tat#l s#u era cel careg#tea [i reu[ea mereu s# str@ng# toat#familia \n jurul mesei. De la el a furattoate secretele de baza ale buc#t#riei.{i-a cucerit iubita cu taglieatele cu so-mon [i [ofran, fiind primul preparat pecare i l-a g#tit. Preparatul sau favoriteste piept de ra]# cu cu[-cu[, stafide [iananas cu sos de soia. Inspirat de oproba din competi]ia MasterChef, des-f#[urat# pe platourile de filmare ale celuimai urm#rit serial de comedie dinRom@nia, Las Fierbin]i, Ciprian Ogarc#a deschis pe 1 februarie anul trecutpizzeria Praz Vegas! sub sloganul“Acum vin la tine-acas#, la vara te-a[tept la teras#!”.

Amb]ia de a-mi dep#[i limitele m-a


Continuare din pag. 1

oltenesc. Ansamblul a luat fiin]# \n anul1992 [i are \n componen]# juc#u[i cuv@rste cuprinse \ntre 6 [i 60 de ani. Dela \nfiin]are, \n to]i ace[ti ani a participat,lu@nd [i premii totodat# la diferitefestivaluri at@t \n ]ar# c@t [i \n str#in#tate:Spania, Fran]a, Elve]ia, Bulgaria,Turcia, Grecia etc, cu un repertoriu deo-sebit, ce cuprinde toate zonele etnofol-clorice ale Rom@niei.

_n spectacolul din cadrul FestivaluluiZaib#rului [i al Prazului, au prezentatcu o m#estrie de adev#ra]i arti[tiveritabili “jocul sucitoarelor din Feleacu”,“jocuri feciore[ti din Ardeal”, “suit# dejocuri de pe Valea Arie[ului” [i “suit#de jocuri din Ceanu-Mare”, coregraffiind Ioan Cuc. Al#turi de ace[ti minuna]idansatori, a \nc@ntat publicul cu voceaminunat#, Ioana Budaie, interpret@ndmelodii populare specifice zonei.

_n continuarea spectacolului, aplaudatla scen# deschis#, a[a cum era firesc,a urcat pe scen# Ansamblul Casei deCultur# Bobocica, coregraf Adi Radusub \ndrumarea atent# a directoruluiacestei institu]ii de cultur#, domnulMarcel Bo]a. Bine\n]eles, glasurileprivighetorilor noastre, Ana Pelea [imicu]a, dar inimoasa Andreea Cioac#,au r#sunat pe esplanada festivalului.

Nici cei din Maramure[ nu s-au l#satmai prejos, astfel An-samblul M#gura Cern#-ie[ti, director RaduRoman, a f#cut ca pu-blicul s# aplaude cu obucurie nem#rginit#,programul artistic desf#-[urat de acesta. Subprivirile viceprimaruluidin Cern#ie[ti, dl IonelGherghel, ansamblul au

adus la acest show, MasterChef pentrumine a fost cea mai mare provocare [imerg pe premisa c# dac# nu \ncerctotul \n via]#, nu am de unde s# [tiudac# pierd chiar esen]ialul. Praz Vegasare o gama larg# de pizza cu praz.Dac# nu am ajuns \n Vegas, am zis s#aduc spiritul american \n Craiova! Unuldintre preparatele semnate de mine vafi pizza allucinante de... iute! M-aminspirat din final# MasterChef, undeChef Patrizia mi-a m#rturisit, \nainte s#-mi dea not# 10, c# am g#tit allucinante!Ini]ial m-am speriat, dar acum uite c# eo amintire frumoas# [i m-am g@ndit s#o men]in vie prin intermediul acestui tipde pizza, a m#rturisit Ciprian Ogarc#.

Festivalul s-a \ncheiat cu un spectacolfolcloric sus]inut de ansamblurile folclo-rice din ]ar#. A urcat pe scen# Ansam-blul Seg#rceanca din Segarcea, core-graf Adi Radu, coordonator Marius Jos-ceanu, Sanda Barbu, Mirela Miru]. Auinterpretat melodii oltene[ti, a[a cumne place nou#, Luci Ruican [i RalucaBadea. _n continuarea programului,coregraful Cristi Velea a preg#tit c@tevajocuri populare tot oltene[ti al Ansam-blului Trandafiri de Romana]i din Stoe-ne[ti Olt. Tot din Olt a venit [i AnsamblulStej#relul din M#run]ei, sub \ndrumareaLumini]ei B#l#r#u-Dumitru, profesor

muzical Daniel Dumitru,coregrafia asigurat# demaestrul B#l#r#u subprivirea ager# a direc-torului ansamblului Mir-cea Silaghi. {i \n aceas-t# zi, au fost nelipsi]iAnsamblul folcloric Da-tina Turdean# din Turda[i Ansamblul M#-gura Cern#ie[ti

\nceputul lunii iunie. Cristina AndreeaMu[at s-a n#scut pe 24 martie 1984,\n Slatina, jude]ul Olt, Rom@nia, dar acrescut \n Bucure[ti. A studiat pianul [icanto la Liceul George Co[buc specia-lizare bilingv#, \n paralel a absolvitfacultatea de rela]ii interna]ionale. Pe12 august 2014, Amna a n#scut unb#ie]el pe care l-a numit David Cristian.

Tot s@mb#t#, trebuie s# subliniemfaptul c# \n jurul orei 13 a fost o con-ferin]# de pres# la Prim#ria MunicipiuluiB#ile[ti, unde a avut loc o \nt@lnire cuautorit#]ile din localitate bulgar# Berko-vitsa, ce a avut ca rol principal finalizareaproiectului referitor la spitalele din Ber-kovitsa [i B#ile[ti, urm@nd ca \ntr-unviitor foarte apropiat s# se semnezecontractual de finan]are privind dotarea[i schimbul de experien]# a medicilordin cele dou# localit#]i. Va urma apoi ocolaborare din punct de vedere culturaldar [i economic prin expozi]iile pe care\mpreun# cu antreprenorii lor locali le-au f#cut al#turi de noi \n contextulS#rb#torii Recoltei at@t la noi c@t [i laei. _n cadrul acestui Festival al Zaib#rului[i al Prazului, am avut \nc# din anul2008 acest prilej prin care S#rb#toareaRecoltei a fost \ntotdeauna partea deexpunere a celor care au muncit de-alungul anului \n a dovedi [i a ar#ta

cep \n fa]a standului unde era comisiade jurizare, au beneficiat to]i trec#toriicare au dorit s# guste din licoarea ba-hic#, zaib#rul b#ile[tean. Astfel, nea’Stan Ciocioc, de 74 de ani, originar dinComarnic, Prahova, oltenizat datorit#serviciului, lucr#tor la CFR, ast#zi pen-sionar b#ile[tean, ne-a spus c# estepentru prima dat# la Festivalul Zaib#ru-lui, iar acum a ajuns pentru c#, venindde la biseric#, a auzit muzic# [i a datfuga s# vad# ce se \nt@mpl#. Am r#masuimit de toate aceste frumuse]i, c@nteceminunate, sunt foarte \nc@ntat de tot,mai ales de zaib#rul pe care l-am gustatcu o c#nu]# chiar din butoi. Trebuie s#mul]umim organizatorilor, Casei deCultur#, Consiliului Local [i mai alesdomnului Primar pentru tot ce a f#cut\n aceast# zi frumoas# de toamn#,pentru noi, pentru b#ile[teni.

Ca o noutate, anul acesta a fost or-ganizat un Show Culinar, invitat fiindMasterChef Ciprian Ogarc# care apreg#tit o serie de surprize culinare [ia organizat concursuri interactive.Ciprian Ogarc# este c@[tig#torul sezo-nului 4 al show-ului culinar MasterChef,\n anul 2014. Ce putem s# spunemdespre Ciprian este c# s-a n#scut \ntr-o familie numeroas# cu 5 fra]i din Craio-va. A plecat \n Italia pentru a munci

5Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 10octombrie 2017

Nu cu mult timp \n urm#, ClubulPensionarilor din B#ile[ti a primit oinvita]ie din partea Clubului Pensionarilordin Berkovitsa (prietenie ce a fost para-fat# \n septembrie 2014), la o manifestarede suflet a ora[ului bulgar, Zilele ora[uluiBerkovitsa, aceasta desf#[ur@ndu-se \nperioada 4-10 septembrie a.c. Totodat#[i primarul frumosului ora[ de munte, dlMiltcho Dozov, a f#cut aceea[i invita]ieomologului s#u din B#ile[ti, domnuluiCostel Pistri]u, pentru a-i fi al#turi [i a sebucura \mpreun# la spectacolul organizatcu ocazia acestui eveniment.

Pentru cei ce nu cunosc sau au cuno[-tin]e minime despre aceast# localitate,Berkovitsa este o sta]iune de munte [ista]iune de schi din nord-vestul Bulgariei.Este centrul administrativ al municipalit#]iiomonime de la Berkovitsa, provinciaMontana. Localitatea este situat# peversantul nordic al Kom Peak din MunteleBerkovska Stara Planina, de-a lungul v#iir@ului Berkovitsa, afluent al r@ului Barziya,la o altitudine de 405 m deasupra nive-lului marii. Ora[ul a fost men]ionat pentruprima dat# \n documentele otomane din1488. Este situat \n apropierea uneia[ez#ri fortificate vechi pe drumul de laSofia la Lom. R#m#[i]ele cet#]ii [i obiserica au fost descoperite pe un teren\nalt, la Kaleto, la vest de ora[ul actual.Fosta a[ezare a fost cunoscut# \nc# dintimpul domniei regelui Kaloyan [i a fostmen]ionat# ca o a[ezare de frontier# \nperioada Regatului Vidin.

La data de 5 martie 2013, \n prezen]apre[edintelui Consiliului Jude]ean Dolj,Ion Prioteasa, Primarul municipiului B#i-le[ti, domnul Costel Pistri]u [i primaruldin acea perioad# a localit#]ii Berkovitsa,doamna Dimitranka Kamenova, repre-zententul Biroului Regional pentruCooperare Transfrontalier# C#l#ra[ipentru grani]a rom@no-bulgar#, sucur-sala Dolj, al#turi de reprezentan]i aisociet#]ii civile, educa]ionale, s#n#tate,antreprenori priva]i ai comunit#]ilor locale,au semnat ”Carta de \nfr#]ire” a celordou# localit#]i prin care se urm#re[tedezvoltarea leg#turilor permanente \nbeneficiul ambelor p#r]i.

Astfel, \n data de 8 septembrie, \ntr-ozi de toamn# cu dimine]i reci [i zile c#l-duroase, cele dou# delega]ii, delega]iadin partea Prim#riei B#ile[ti [i delega]iaClubului Pensionarilor, au plecat spre ]aravecin#, Bulgaria, spre a fi c@teva oreal#turi de prietenii no[tri bulgari care s#r-b#toreau Zilele Municipiului Berkovitsa.

A[a c# \n jurul orei 6.30 ne-am urcat\n autocarul destinat delega]iei pensio-narilor [i am plecat la drum. Primul“popas” l-am avut la vam#, pentru c#,trebuia \nceput cu “bine”, am prins schim-bul turelor la vame[i. Dar cum rom@nulg#se[te s#-[i fac# de lucru, unii au mersla schimbul valutar din vam# [i au schim-bat fiecare ce avea, lei, euro, \n monedabulg#reasc#, leva, al]ii au luat c@te ocafelu]# de la dozator, iar cei care s-autrezit mai devreme [i-au continuat som-nul pe scaunele modernului [i confor-tabilului autocar. Dup# aproximativ 45

de minute de “admirat” vama, am plecatiar la drum cu g@ndul la revederea chipu-rilor deja cunoscute [i prietene ale pen-sionarilor bulgari. _n jurul orei 11.00, amajuns, \n sf@r[it, la destina]ie, mirificul ora[de munte Berkovitsa. Acolo am fostprimi]i cu p@ine [i sare de c#tre omologiino[tri pensionari. Dup# \mbr#]i[#rile derigoare, am intrat \n primitorul [i c#ldu-rosul sediu al clubului. Aici ne a[teptaumesele cu pr#jituri, ap# [i tradi]ionalul[erbet bulg#resc. Am re]inut cu o ad@nc#emo]ie, str@ngerea de m@n# a pre[edin-telui clubului nostru, domnul MirceaTopuzu, cu pre[edintele clubului bulgari-lor, domnul Teodor Kristev, cu o bucurievizibil# a revederii. _n tumultoasele aplau-ze ale tuturor pensionarilor afla]i la eve-niment, cei doi pre[edin]i au adresatcuvinte laudative binemeritate celor dou#cluburi prietene, aduceri aminte de lasemnarea protocolului [i, totodat#, a\nfr#]irii acestora. _n primul r@nd v# spunbun# ziua tuturor bulgarilor [i bine v-amg#sit! Parteneriatul f#cut \n 2014, con-tinu# [i pe viitor, men]in@nd colaborareape tot parcursul vie]ii. Av@nd \n vederec# suntem \n mijlocul pensionarilor, c#ne putem sprijini pe puterea local#, leur#m mult# s#n#tate, mult# fericire [imandate p@n# c@nd nu s-o mai putea,a spus pre[edintele Clubului Pensiona-rilor B#ile[teni.

_n continuare, dl Mircea Topuzu a \n-m@nat cu v#dit# emo]ie dar totodat# [ibucurie \n suflet, ca dovad# a apropieriicelor dou# cluburi, dou# co[ule]e cu flori,un aranjament deosebit de elegant, oplosc# cu vin de B#ile[ti, plosca specific#zonei oltene[ti, o alt# plosc#, aceastafiind pu]in mai mic# dar cu un lichid mairafinat, o vi[inat# marca B#ile[ti, un ulciorplin cu zaib#r [i un butoia[ artizanal pen-tru o ]uic# tare a[a cum numai b#ile[-teanul [tie s# fac#. Termin@nd cu zonadelicatesurilor, pre[edintele a \nm@natomologului s#u un suport de lemn, omaram# olteneasc# de borangic, patrustegule]e cu tricolorul rom@nesc [i dou#felicit#ri cu dedica]ie poporului bulgar.

Toate acestea au avut loc, dup# cumspuneam, la sediul Clubului Pensiona-rilor, la care au participat [, cei doi primariai celor dou# ora[e prietene, dl CostelPistri]u [i dl Miltcho Dozov, dup# care ceidoi au mers la prim#rie, pentru a puteadiscuta \n lini[te despre continuarea saudespre punerea la punct a viitoarelorproiecte strategice dintre cele dou# ora[e.

La r@ndul s#u, dl Teodor Kristev ar#spuns acestei provoc#ri de a se “bate”\n cadouri, oferind delega]iei pensionarilorb#ile[teni un album foto cu fotografii emo-]ionante dat@nd din momentul semn#riiprotocolului de prietenie \ntre cele dou#cluburi, altele ce marcau restul \nt@lnirilorpe parcursul anilor. Ca o glum#, pre-[edintele Kristev a oferit o hart# pe careera specificat traseul dintre cele dou#localit#]i B#ile[ti – Berkovitsa cu scopulde a nu uita niciodata drumul ce neune[te. Specific#m c#\n autocarul ce ne-apurtat la Bulgari amavut un steag bulg#-resc arborat \n dreaptaparbrizului, \ncadrat dedou# stegule]e rom@-ne[ti. Am spus astapentru c# ne-a fost f#-cut cadou un adev#ratdrapel bulg#resc bunde pus \n sediul pen-sionarilor b#ile[teni.Am mai primit un viucolorat pliant, ce sugeraocupa]ia me[te[ugari-

lor din Berkovitsa [i, bine\n]eles, un tablousugestiv cu o ]#ranc# autohton#. Trec@ndla “consumabile”, o p@ine \n ]#st “c@t roatacarului”, expresie care credem c# s-arnimeri [i bulgarilor, p@ine pe care amm@ncat-o la \ntoarcerea \n ]ar#, \n auto-car. Pe l@ng# acest cozonac, c# a[a afost de bun#, ca un cozonac, bulgariine-au mai b#gat “la traist#”, hran# pentrudrumul de \ntoarcere, vin, suc [i dulciuri.

Acestea fiind spuse, s# ne continu#mpovestea \nt@lnirii celor dou# cluburi.Dup# ce s-au \nm@nat cadourile cuvenitede c#tre cei doi pre[edin]i, \n acela[imediu festiv, s-a trecut la semnarea unuicontract de colaborare de activit#]icomune cultural-artistice, sportive [i deorice natur# \ntre cele dou# cluburi.

_n acela[i cadru de o bucurie imens#[i fericire a spus c@teva cuvinte [i dlprimar Costel Pistri]u: Salut pe dl primar,echipa d@nsului [i, nu \n ultimul r@nd,cet#]enii de v@rsta a treia din zonaBerkovitsei care sunt at@t de activi.B#ile[tiul are mai mul]i oameni deaceea[i v@rst# fa]# de cei tineri, capabilis# fac# fa]# at@t problemelor c@t [i pro-voc#rilor ce se ivesc, drept care mul]u-mesc \ntregului grup de oameni valoro[ide la B#ile[ti care sunt prezen]i aici [ipot spune c# valoarea celor dou# ora[ea crescut. Spun acest lucru, pentru c#\n urm# cu [apte luni de zile, \mpreun#cu dl primar Dozov, am depus un proiectpe fonduri europene, interregio Bulgaria-Rom@nia, [i l-am c@[tigat, pentru colabo-rarea celor dou# spitale. Felicit \n specialpe dl primar al acestui ora[, pentru c# afost liderul de proiect, deoarece legisla]iabulg#reasc# este mult mai bun# dec@t anoastr#, iar din informa]iile pe care leam, se pare c# \n maxim dou# luni vomsemna contractul de finan]are [i vom fiprezen]i iar#[i \n fa]a celor care elibereaz#aceste certificate europene. A[a c# acti-vitatea celor dou# spitale va fi fructuoas#[i realizabil#, tocmai pentru c# s-a doritaceast# colaborare \ntre cadrele medi-cale de la B#ile[ti [i cele de la Berkovit-sa. Pe viitor, pacien]ii afla]i \n trecere pela noi sau ai no[tri pe aici, vor puteaapela cu \ncredere la unit#]ile spitalice[ti\nfr#]ite. Proiectul este de aproape dou#milioane de euro, iar dup# evaluaresuntem ultimii, dup# noi s-a tras linie. _ncontinuare, dl primar Costel Pistri]u af#cut o invita]ie tuturor celor prezen]i laS#rb#toarea Zaib#rului din 21 octombrie,s# petreac# [i s# vad# c@te ceva dintradi]iile ora[ului nostru. Din parteamunicipalit#]ii, dl primar a \nm@nat omo-logului s#u o sticl# cu zaib#r, marc#\nregistrat# [i o icoan# cu scopul de abinecuv@nta acest primitor ora[.

Deja trecuse ora 13.00, iar delega]iarom@n# a fost invitat# la mas#. _ntr-uncadru festiv, la un restaurant cu tradi]ie,am fost primi]i cu muzic# popular#,interpretat# de forma]ia pensionarilorbulgari. Nu a trebuit niciun fel de invita]ie,pentru ca ocupan]ii locurilor restaurantului

s# ias# la joc. La auzul muzicii incitante,at@t bulg#reasc#, c@t [i rom@neasc#, ceiprezen]i s-au \ntrecut, \n ciuda v@rstelor\naintate, \n m#iestria dansului [i joculuibulg#resc, iar dup# o studiere \n fug# apa[ilor de joc, rom@nii nu s-au l#sat maiprejos prinz@ndu-se l@ng# bulgari,f#c@nd roat# [i chiuind a[a ca la olteni.

Apoi, am plecat s# vizit#m ora[ul [is# cheltuim leva pe la tarabele lor. Da,dac# nu [tia]i, [i bulgarii au tarabe, [i cemai tarabe, cu de toate, de la m@ncarep@n# la arhicunoscu]ii magne]i de frigi-der. Nu [tim dac# numai \n zilele des#rb#toare sunt \ntinse aceste mese, darerau \mpodobite cu gust [i rafinament._n fa]a prim#riei era ridicat# o scen#, cee drept, pu]in mai mic# dec@t a noastr#de la Zilele B#ile[tiului, pe care urma s#c@nte arti[ti autohtoni, bine\n]eles, dup#cuv@ntul de deschidere a primaruluiora[ului Berkovitsa.

_n sf@r[it, a venit ora la care s# nelu#m r#mas-bun de la prietenii no[tribulgari. Am revenit la sediul clubului dincentrul ora[ului, ne-am \mbr#]i[at [i amhot#r@t s# ne revedem pe data de 29septembrie la B#ile[ti pentru un spec-tacol destinat v@rstei a treia cu ansam-bluri at@t bug#re[ti c@t [i de la noi. Amurcat \n autocar [i am plecat spre grani]#pe un alt drum dec@t cel de la venire,[tiind c# este [i pu]in mai scurt [i c#putem vedea [i alte zone ale ]#rii vecine[i prietene. _ntr-un t@rziu, dup# circa treiore am ajuns cu bine \n vama ce seafl# pe teritoriul ]#rii noastre. Bine\n]eles,cred c# v-a]i dat seama, am prins ca laplecarea din ]ar#, schimbul de tur# dintrevame[i (nu c# ar mai fi contat 30 deminute \n plus). Dup# ce am sc#pat [ide controlul c@inelui-lup, un exemplarextraordinar de frumos, dresat [i ascult#-tor st#p@nului s#u, ne-am pus \n mi[carecu ]inta B#ile[ti. Se citea pe chipulmembrilor clubului pensionarilor o u[oa-r# satisfac]ie c#, \n sf@r[it, au ajuns pep#m@nt rom@nesc, c# nu-i a[a Fie p@i-nea c@t de rea, tot mai bun#-n \n ]arata. Dup# toat# oboseala acestor ore demers, to]i glumeau, spuneau bancuri [iretr#iau minunatele clipe petrecute al#turide colegii lor pensionari bulgari, f#c@ndu-[i planuri cum s#-i primeasc# la noi [is# fie c@t mai ospitalieri.

Bine\n]eles, a[a cum r#m#sesestabilit, pe 29 luna trecut#, a fost unspectacol de mare ]inut#, \n care sau“\ntrecut” cele dou# ora[e \n ritmuri alemuzicii autohtone at@t bulg#re[ti c@t [irom@ne[ti. Spectacolul a avut loc laCasa de Cultur# Amza Pellea B#ile[ti.

Noi nu putem dec@t s# ne bucur#mde aceast# \nfr#]ire a celor dou# ora[e,B#ile[ti [i Berkovitsa, s# le dorim ocolaborare c@t mai lung#, fructuoas# [i,de ce nu, s# se realizeze lucruri minu-nate, nu numai pentru cele dou# cluburi,ci [i pentru to]i locuitorii urbei noastre [iai celor localit#]ii bulgare.

Marian MILOVAN

din Maramure[.Ultimii dar nu cei din urm#, care au

\ncheiat spectacolul au fost cei de laAnsamblul Rozele Calafatului, [i Grupulvocal Stelu]e Dun#rene, coordonatorMarinela Carauleanu [i Ion Cr#i]oiuav@ndu-l ca instructor pe maestrulcoregraf Ionel Garoaf#. Ansamblul esteformat din tineri entuzia[ti cu unrepertoriu cu music# de cea mai bun#calitate [i dansuri populare la cote deprofesionalism. Solist instrumental lavioar# a fost Bogdan Budulic# iar vocalAndreea Neagoe.

Revenind la concursul licorii bahice,juriul a deliberat c@[tig#torii. Astfel pescena unde s-a ]inut spectacolele dincadrul acestui festival, au urcat pentrua acorda premiile, admirabila prezenta-toare a acestui festival, Melinda Matei;Amalia Etegan, managerul Centrul Ju-de]ean pentru Conservarea [i Pro-movarea Culturii Tradi]ionale Dolj;MasterChef Ciprian Ogarc#; directorulCasei de Cultur# Amza Pellea B#ile[ti,Marcel Bo]a [i cum era firesc, PrimarulMunicipiului B#ile[ti, Costel Pistri]u.Premiile au fost \nm@nate \n ordinecresc#toare astfel: locul al III-lea a fostob]inut de Viorel Rotaru, locul al II-leade c#tre Tr#ienic# Ciuc# iar locul careface ca zaib#rul sa aib# toate calit#]ileunui vin deosebit, locul I, a fostadjudecat de c#tre Sabin V#duva.

Secretul acestei re]ete de zaib#r nuam cum s# vi-l dest#inui, dar cred c#era ceva previzibil, deoarece amc@[tigat acum doi ani locul al II-lea, anultrecut am luat locul al III-lea iar anul#sta speram [i a[a a [i fost, s# iaumarele premiu, locul I. Secretul –perseveren]a, a spus ocupantul primuluiloc, dl prof Sabin V#duva.

Premiul special oferit de autoritateapublic# b#ile[tean# a fost acordat dele-ga]iei din Berkovitsa – Bulgaria, cumult# \ncredere [i colaborare pe maideparte.

Mul]umim domnului primar CostelPistri]u, dlui Marcel Bo]a [i dlui MirceaTopuzu pentru primirea c#lduroas# [ipremiul acordat. Le mul]umesc dinsuflet [i ]in s# men]ionez c# nu am maiprimit niciodat# un premiu special, aspus doamna Elena Dr#gana dinpartea delega]iei bulgare.

Concursul “Dolju-n bucate”, partenerfiind Centrul Crea]iei Populare Dolj, afost prezentat a[a cum era de a[teptatde MasterChef Ciprian Ogarc#, dup#ce \n prealabil, a fost “f#cut” b#ile[teande c#tre dl primar Costel Pistri]u \nm@-n@ndu-i diploma cu titlul de Cel maiveritabil b#ile[tean pentru promovareaculturii tradi]ionale \n gastronomie cuocazia manifest#rilor prilejuite des#rb#toarea Festivalului Zaib#rului [i aPrazului.V# mul]umesc domnule primarpentru titlul acordat [i mamei mele c#m-a n#scut, mul]umesc colegelor descen# [i partenerei mele care m-a ajutatla preg#tirea Prazucii de la aceast#s#rb#toare, a spus MasterChef Ciprian._ncep@nd cu men]iunile, prima a fostacordat# localit#]ii Izvoare, participan]iif#c@nd o minunat# p@ine \n ]#st. O alt#men]iune a fost acordat# localit#]iiD#buleni, cu o salat# delicioas# degogonele.

Berkovitsa-B#ile[ti. O prietenie cu r#sunet


6 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

Balada eroismuluiBalada eroismuluiBalada eroismului

Nr. 10octombrie 2017

Cum de-a fost, e [i va fiEroism \n Lumea Mare?Cine, pe deplin o [tiS# r#spund# la-ntrebare?!Eroism e-nver[unare,Cu suprem# \nd@rjire,Alteori cu disperare{i ie[iri stranii din fire.Milenii la r@nd, erouEra, dup# cum se [tieCel ce-avea \n timp ecouCu fapte de vitejie.Nimeni nu [tie s# spun#,Din vremurile mai noiDac#-n str#vechea Comun#Primitiv#-au fost eroi.Se crede c# prin mul]imiAu fost eroi ce-au luptat,Dar au r#mas anonimi{i au fost uita]i treptat,C#ci nu erau cronicari{i nici scrisul cunoscutDe chiar [i eroii mariS-au dus \n necunoscut{i, cum au avut mult p@n#La civiliza]ie,Le-a fost sortit s# r#m@n#Numai \n tradi]ie.Eroii-n Mitologie –Idoli pentru muritori,Milenii aveau s# fieInvoca]i adeseori...Ca Ghilgame[ - LegendarulRege al UrukuluiSau Prometheu cel cu darulOmenirii focului,Ca s# tr#iasc# mai bine,Hran# cald# s#-[i g#teasc#,Dar [i con[tiin]a de sine,Pe-ntinderea p#m@nteasc#,Iar Zeus l-a ]intuit,F#r# dreapt# judecat#,De-a fi de [oim ciugulitPe o st@nc#-ndep#rtat#{i-a rupt lan]ul – revoltat{i - “alt# omenire-n loc”S#-i d#ruiasc#-a plecatTot misteriosul foc...................................................Eroi greci au fost Achile,Patrocles, Hector [i Ajax{i, apoi, la Termopile,Ne\nvinsul Leonidas{i al]ii-ai antichit#]ii –Caesar, Grachii, Hannibal{i jertf# a libert#]ii –Regele dac DecebalN-a murit, lupt@nd, Ulisse,C#-a folosit vicleniaCe Zeus \i d#ruiseS#-i inspire Strategia._n lupt#-a murit Spartacus –Sclavul trac – gladiator,Cu legiunea lui Crassus –General [i senatorPrin p#duri de nep#truns,Eroul macedoneanAlexandru a ajunsLa Oceanul Indian.

_n Epoca MedieEroism s-a remarcat{i-a f#cut Istorie,Pe mare [i pe uscat._nving@ndu-[i cu greu teama{i primejdii sumedenii,A g#sit Vasco da GamaIndia cu mirodenii{i-a ocolit MagellanGlobul, net#g#duit,Iar Columb, peste Ocean“Lumea Nou#” a g#sit.}inuturi \ndep#rtateAu civilizat, apoi,{i neamuri nenum#rateMisionarii-eroi.Slujind lui Carol cel Mare,Murea eroic Roland{i-a ars ca o lum@nare“Fecioara din Orleans”.Pentru greci a murit Byron,Poetul romantic, iarMarele amiral NelsonEroic la Trafalgar.Fiindc#-a a abolit sclaviaLincon a fost \mpu[cat,Dup# ce-nvinsese-abia,Sudul secesionat..............................................La Posada de pietroaie,Carol d’Anjou a sc#pat{i-au murit unguri o droaie,_n vale, ori s-au predat,L-a-nvins Mircea cel B#tr@nPe Baiazid Ild@r\mulPadi[ahul cel p#g@n{i-au murit turci cu duiumul,La fel, Marele {tefanL-a b#tut r#u la VasluiPe \nsu[i Mehmet-Sultan –Idol al IslamuluiNu i s-a-nchinat vreo od#,De[i erou al drept#]ii,Principelui }epe[-Vod#Cavaler al libert#]ii;Cu oastea lui de ]#raniPe vr#[ma[i i-a h#r]uit,Ziua-noaptea mai mul]i ani,P@n#, tr#dat, a murit{i Mihai a fost tr#dat,La un \nceput de veac –Mi[ele[te-asasinat{i capul dus \ntr-un sac,Fiindc# “pohta ce-a pohtit”,_ntre cele patru z#ri,_n via]# i s-a-mplinit,De-a unit cele trei ]#ri.Eroi ai Cre[tinit#]iiSunt de trei sute de aniBr@ncoveanu [i b#ie]iiLui, t#ia]i de musulmani.Iancu – “Craiul Mun]ilor”Apuseni a-nebunitDe necazul mo]ilor{i tragic a [i sf@r[it.Al]ii au fost du[i for]atDeparte sau, dispera]i,S-au autoexilat,Printre str#ini tolera]i.

Ovidiu-a fost exilat{i, ca el, Shelley [i Byron,Iar \ntr-unul izolatHugo [i Napoleon.“Monstruoas#” – regizat –C@ndva, Coali]iaPe Cuza l-a exilatS# moar#-n Germania.{i Dante, Heine [i Pu[kinEinstein, Fra]ii Mann [i Tro]ki,Mickiewics, Soljeni]in,Saharov [i Iosif BrodsckiDe la noi, bietul B#lcescu,_n Sicilia, departe,{i Marele TitulescuLa Nisa – p@n# la moarte.Regele nostru, Mihai,Din }ar#-a fost alungatS# duc#-n exil un traiDe spioni amenin]at,Dej, Groza [i IliescuInspira]i din R#s#rit,La fel ca [i Ceau[escuPeste tot l-au urm#rit{i-al]i rom@ni au fost eroi,Din Patrie exila]i,Dup# al doilea r#zboi,Sau \n \nchisori b#ga]i:Enescu, Br@ncu[i, Cioran –La Paris, unde-au murit;Eliade peste-Ocean,Ca [i Cotru[ – urm#rit,Maniu [i Br#tienii{i-al]ii omor@]i \ncet{i brutal de gardieniiDin Aiud, Gherla [i Sighet;_n ]ar# – Gyr-Demetrescu,Crainic, Goma, Caraion,Doina[ [i Negoi]escu{i Coposu – campion{i-a mai f#cut pu[c#rieP#storel Teodoreanu,Fiindc#-a glumit – cum se [tie,Cu Mihail Sadoveanu,C#ci \n ’47-a scris,_nainte de votare,C# deodat# s-a decisS# fac#... pipi pe soare.Au fost eroi deziden]i,Urm#ri]i – nejudeca]i,Politic inaderen]i{i acas# sechestra]i.Sau care s-au ales cuUn domiciliu for]at –Doina Cornea [i Dinescu,Sau Tudoran – expulzat.......................................................Sunt [i Fe]i-Frumo[i eroi,La noi, c#-i b#teau pe zmei{i cu Cos@nzene-apoi,Dau familiei temei.{i-au fost eroi populariHaiducii ne\nfrica]i,Temu]i de boierii mari{i de mul]i din cei boga]i –Iancu Jianu [i Corbea,Prin codrii h#l#duind,Miu Copilu [i Pintea,Pe arn#u]i umilind

{i eroii – bravi b#rba]i –Horea, Clo[ca [i Cri[an,Cu poporul r#scula]i{i Tudor – sulger olteanSau [tiu]i [i ne[tiu]i,Mor]i pentru Neat@rnare,_n lupte grele c#zu]i,Pe c@mpiile bulgare...............................................Nu prea demult din trecut,Na]iuni cu mintea treaz#,Eroul necunoscutPios \[i comemoreaz#;_i ridic# monumente,V#dindu-[i fidelitatea{i-[i afirm# certamente{i astfel identitatea.Au c#zut la datorieVulovici [i S#ulescu –Poe]i [i despre ei scrieDoamna Papadat-Bengescu{i-au mai evocat eroi,Rebreanu, Gib Mih#escu{i-mbog#]i]i de r#zboiCamil [i Cezar Petrescu.Br@ncu[i – artist genial,{tiind c@t s@nge-a spl#latJiul \n Gorjul natal,_n lupte grele v#rsat,A f#cut, urm@nd voin]eiCelor care-au mai tr#it“Coloana Recuno[tin]ei”Neamului, f#r# sf@r[it.Militari de orice gradAu luptat \n Rusia,Mul]i c#zu]i la Stalingrad{i p@n#-n Austria{i la “Cotul Donului”{i Bielorusia,La “For]area Mure[ului”{i-n Cehoslovacia,Iar \n Stepele ruse[ti{i \n Pusta Ungureasc#,Pe morminte rom@ne[ti,De-atunci, iarb#-a fost s# creasc#.Dup# c@te avem [tire,Au fost \n lume eroi,_n \ntreaga omenireNu doar \n timp de r#zboi.

_nc# din Antichitate{i-n vremea Rena[terii,Prin [tiin]e-au fost luminateTreptele cunoa[terii{i, astfel, lumea \i credeEroi pe Pitagora,Euclid [i Arhimede{i pe Thales, \n Agora,{i, \n timp, dup# ei mergKopernik, Newton [i Kepler,Gallilei, GuttembergGiordano Bruno [i Luther{i-al]ii mul]i \n lumea mareCe o via]# au truditCu d#ruire [i carePentru [tiin]# s-au jertfit...Sfin]i, apostoli [i profe]i,Pe c@t le-a fost cu putin]#,Dasc#li [i apologe]iS-au jertfit pentru credin]#,De p#g@ni crucifica]i,Mor]i \n al sclaviei jug,De c#l#i decapita]i,Sau \n pie]e ar[i pe rug.........................................Substantivul eroism_n]elesul [i-a schimbat,_n anii de comunism{i chiar s-a banalizat,Pentru c#, la vremuri noi,A fost \n societate,Infla]ie de eroi,Mult peste normalitate.Au fost eroi-activi[ti,Destui [i medalia]i –Conduc#tori comuni[ti,Partidului devota]i.A[a au fost Lenin, Stalin,Dzerjinski [i Molotov,Kirov, Mikoian, Kalinin,Voro[ilov [i Hru[ciov{i eroi – stahanovi[ti,Dup# un miner frunta[,Protejat de comuni[ti{i-al normelor mari f#pta[{i la noi, eroi truca]i,Au fost de Istorie;_n fapte exagera]i,Pierdu]i de memorie –

Filimon S@rbu, VasileRoait# care-ar fi chematCu sirena-n ni[te zileLa Grev# [i \mpu[cat...Ast#zi ori[icine [tieCum au devenit eroi,Dup# ani de pu[c#rie,De[i n-au fost la r#zboi...Eroi – Dej, Chivu, Apostol,Dr#ghici [i-alte figuri triste –Eroi ca printr-un miracol“Ai Muncii Socialiste”,Iar Ceau[escu s-a vrutMare lider mondial,Cu r#d#cini \n trecut{i Erou Na]ional.C@nd pe ]ar#-a fost st#p@nS-a pus cu neru[inareL@ng# Mircea cel B#tr@n,Cuza [i {tefan cel Mare..............................................Alte feluri de eroiSunt azi chiar \n fruntea ]#rii,_n capete-aproape goi,Dar pe culmea bun#st#rii;Eroi [i \n ParlamentDeloc sau rar se ridic#,_ns# o duc excelentPrin prezen]#... fizic#;S-au remarcat prin nimicTimp de dou#-trei mandatePrin consum de mizilic{i prin somn pe s#turateSunt eroi [i-n pu[c#rieCe-n loc \n gr#dini s# sape,C#r]i s-au apucat s# scrie,Ca mai repede s# scape;Sunt [i eroi-parazi]i,Prin jaf, mit# [i rela]ii,Corup]i [i ad@nc \nfip]i_n spinarea biete-i na]ii.Dac# nu-o fi vreo minune{i Corup]ia nu crap#,Atunci, dup# cum se spune,Doar Dumnezeu ne mai scap#.

Valentin TURCU

Unui adolescent de paisprezece aniI se face “Carte de identitate”,Dar “Gazeta de B#ile[ti”, la tot at@]ia ani,_n bl@nd anonimat [i nesperat se zbate...

“Gazeta de B#ile[ti”la 14 ani

Nici OficialitateaNu d# pe ea prea mul]i bani,Ignor@nd realitatea,Dup# paisprezece ani,

Chiar de are cititoriCe sincer o pre]uiesc,Dar [i conlocuitoriIndiferen]i – fapt firesc...

La moment aniversar –C# \nc# un an s-a dus,Nu cu totul \n zadar,Oare, ce-ar mai fi de spus?

C# e-n situa]iaS#-i zicem “Mul]i ani, cu bine!”Numai noi – Redac]ia,Fiindc# altcineva, cine?!

Valentin TURCU

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10octombrie 2017

Con[tiin]a apartenen]ei la acela[ineam s-a manifestat pemanent [i per-severant \n provinciile rom@ne[ti sepa-rate samavolnic de imperiile vecine, careau [i rupt din ele, disput@ndu-[i chiarinfluen]a \n r@ndurile nobilimii autoh-tone; turcii, habsburgii, ru[ii, polonezii[i ungurii n-au privit niciodat# cusimpatie un popor cu o limba romanic#.

}inutul dintre Prut [i Nistru, \n con[tiin-]a rom@neasc# – a fost parte integrant#a Moldovei de la \ntemeiere, p@n# la\nceputul sec. al XIX-lea, c@nd a fost\ncorporat# Imperiul Rus, adic# a de-venit “gubernie” de margine spre apus,unde a fost exilat de la Petrograd mareleromantic Pu[kin, care, din realit#]ile locului,s-a inspirat pentru marele s#u poem –“}iganii”, \ns# intelectualitatea local# a\ntre]inut rela]ii permanente cu c#rturariide peste Prut, astfel c# flac#ra rom@nis-mului nu s-a stins dealungul celor dou#veacuri de st#p@nire ruseasc#. AlecuDonici, Alecu Russo, C-tin Stere, B.P.Ha[deu, Al Mateevici s-au opus cu scrisulrusific#rii spiritualit#]ii, iar c@nd n-au maisuportat persecu]iile autocra]iei ]ariste s-a refugiat \n }ar#, continu@ndu-[iactivitatea \n slujba spiritualit#]ii na]ionale.

Transilvania a fost principat autonom,ca [i Moldova [i }ara Rom@neasc#, subsuzeranitatea otoman#, apoi habsbur-gic#, st#p@nit#, \n realitate de nobilimeamaghiar# [i autohton#, maghiarizat#for]at sau de bun#voie, spre a nu-[ipierde privilegiile feudale – Banffy,Hunyadi, Bethlen, Rakoczi, Bathory,Appaffi, Zapoliay – iat# c@teva familii demaghiari sau rom@ni renega]i din careau fost principi ai Transilvaniei, iar fiul luiIancu de Hunedoara, Matei (ungure[teMatyas) a ajuns rege al Ungariei, rene-g@ndu-[i originea rom@n# [i \nrudirea cu{tefan cel Mare [i cu Mu[atinii Moldovei.Apoi de la 1526, adic# dup# b#t#lia dela Mohacs, Ungaria a devenit pa[al@cturcesc, iar Transilvania [i-a p#stratstatutul anterior, p@n# la trecerea subst#p@nirea Imperiului Habsburgic, c@ndlocul principelui maghiar a fost luat deun guvernator numit de \mp#ra]ii dindinastia de Habsburg, de la Leopold I,la Franz Joseph al II-lea.

O jum#tate de mileniu na]iunea ro-m@n# din Transilvania, de[i majoritar#[i principal produc#toare de mijloace detrai [i bunuri materiale, potrivit - “Unio

Trium Nationum”, a fost “Na]iuneatolerat#”, astfel c# a trebuit s# reziste cugreu ac]iunilor de na]ionalizare.

Rom@nii din Ardeal, Cri[ana, Mara-mure[ [i Banat au v#zut, la 1600, \nMihai Viteazul pe dezrobitorul mul]i-milor, chiar [i pentru mai pu]in de unan, dup# cum reiese din literatura [iistoriografia epocii.

Pe l@ng# “Cronica lui Teodosie Ru-deanu”, a lui Balthasar Walter [i a celordoi greci amintite \n num#rul trecut pre-cum [i “El prodigioso capitan” a lui F. L.Vega Carpio se cuvin amintite [i Poemalui Matei – episodul Mirelor, editat# laVene]ia de Panos Pepanos, la 1638,poemul ragusanului Antun Sasin despreMihai Viteazul, drama italianului GiulioCesare Croce, despre vitejia mareluidomn “Soteranea confesione o veratragedia sopra la morte di Sinan Bassa-famoso capitani di truchi” [i traducereaCronicii lui Balthasar Walter din latin# \npolon# de c#tre Andrei Tarnowski.

Chiar [i condotier, cum l-au consideratunii istorici r#uvoitori, care au f#cutabstrac]ie de lupta antiotoman# avoievodului tuturor rom@nilor, el a \n]elesce ar fi putut \nsemna o Rom@nieputernic# \ntre cele trei mari imperii. C#visul s#u “Pohta ce-am pohtit”, cum s-aexprimat el \nsu[i, s-a n#ruit p@n# la urm#pe C@mpia Turzii, abandonat p@n# [ide Buze[tii lui, a fost o realitate crud#,dar care a impulsionat con[tiin]a unit#]iide neam [i de limb#.

Aminteam \n num#rul trecut de impor-tan]a c#r]ii tip#rite \n men]inerea leg#turilorpermanente, \n plan spiritual dintre }#rileRom@ne. De[i Basarabia a fost r#pit# deru[i, dup# ce timp de aproape o jum#tatede mileniu fusese parte integrant# aMoldovei lui Alexandru cel Bun [i aurma[ilor Mu[atini sau de la \ntemeierep@n# dup# Primul R#zboi Mondial,m#rturii fiind [i azi cet#]ile lui {tefan celMare de pe Nistru – Hotinul, Soroca,Tighina, Chilia [i Cetatea Alb#, mitropolitulPetru Movil# a trimis de la Kiev \n }#rileRom@ne c#r]i de cult ortodox, tipografii [ime[teri tipografi, cu o activitate bogat#,fapt ce a contribuit la rezisten]a \mpotrivaac]iunilor de dezna]ionalizare a rom@nilor[i pe calea credin]ei religioase.

Maghiarizarea s-a \ncercat prin atra-gerea rom@nilor la religia calvin# sau lacea unitarian#, adoptate de na]iunea ma-

ghiar#. Mitropoli]ii ortodoc[i din Moldova[i Ardeal, respectiv, Varlaam [i Simion{tefan, au contribuit la sus]inerea rezis-ten]ei anticalviniste, primul prin “Cazaniasau Cartea rom@neasc# de \nv#]#tur#”– 1640 [i “R#spunsul \mpotriva Catehis-mului Calvinesc” – 1645 – [i Simion{tefan prin “Noul Testament de laB#lgrad” – 1648 – c#r]i care au stimulatspiritual refractor fa]# de ofensiva calvin#promovat# sus]inut cu deosebire prin{coala Calvinist# de la F#g#ra[, cu pre-darea \n limba rom@n#, institu]ie orga-nizat# de Suzanna Loramtffy – v#duvaprincipelui Gheorg Rakoczy I.

Sa[ii din Ardeal au \ncercat, la r@ndullor, atragerea rom@nilor la Lutheranismprin tip#rirea \n limba rom@n# a “Catehis-mului lutheran” la Sibiu \n 1544, cartedin care nu s-a p#strat niciun exemplar,ca [i din cel calvin, deoarece preo]ii orto-doc[i le-au ars sau le-au distrus \n diferitefeluri, \ns# exist# m#rturii scrise \n docu-mente de epoc#, privind tip#rirea lor.

La p#strarea con[tiin]ei apartenen]eila unu [i acela[i neam au contribuit [ic#r]ile juridice: “Pravila de la Govora” –1640 [i “_ndreptarea legii” – 1652; pentrumorala cre[tin#-ortodocs# care a fostmereu reazemul p#str#rii tradi]iei neamu-lui e edificator urm#torul citat din “Pravilade la Govora”: “Popa care bea \n c@rciu-m# va juca [i va c@nta mirene[te, s# segoneasc# din popie...”.

Au avut o circula]ie deosebit# prin }#rileRom@ne c#r]ile populare de prevestire“Rojdanicul” [i “Trepetnicul”, didactice“Floarea darurilor” [i “Fiziologul”, romanelepopulare – “Alexandria”, “Esopia”, “Archirie[i Anadan” [i “Varlaam [i Ioasaf” precum[i c#r]ile de cult ortodox.

De[i sintagma “Con[tiin]# na]ional#”a fost formulat# t@rziu la noi ca [i lacelelalte popoare europene, \n spa]iulCarpato-pontico-dun#rean apartenen]ala unicul [i acela[i neam rom@nescvorbitor al unei limbi \n]eleas# \n toateprovinciile rom@ne[ti n-a putut fi \nvins#[i a rezistat tuturor \ncerc#rilor de dezna-]ionalizare [i segment#rii prin grani]eimpuse; folosirea limbii rom@ne n-a pututfi oprit# nici la Prut, nici pe Carpa]i; re-zisten]a genera]iilor a fost v#dit# [iafirmat# dealungul veacurilor, chiar dac#[i azi ni[te rusofoni [i renega]i au inventatsintagma “Limba... Moldoveneasc#”.

Valentin TURCU

“Pentru un B#ile[ti mai curat!”Salubrizarea zonelor afectate de de[eurile aruncate de cet#]enii certa]i cu

legea, a fost una din priorit#]ile \ncepute \n 2008 de c#tre Costel Pistri]u, primarullocalit#]ii noastre. S-au plantat puie]i de salc@m \n zonele de periferie, ca exemplustr#zile Ana Ip#tescu, Meseria[i, Viilor, pe terenurile cur#]ite de gunoi, iar cevedem ast#zi? puie]ii au fost distru[i iar gunoaiele s-au aruncat din nou peaceste terenuri.

Proiectul “Un B#ile[]i curat” ini]iat \n toamna anului 2008, a ajuns ast#zi la ceade a-X-a edi]ie, iar prin acest proiect s-a dorit a se transmite cet#]enilor, faptulc# numai \mpreun# se poate men]ine un grad ridicat de cur#]enie \n ora[.

O alt# prioritate a reprezentat-o rezolvarea problemei apei potabile, \n sensulc# s-a reu[it s# se treac# de la un program de furnizare de la 3-4 ore pe zi (a[acum ne aducem aminte din 1992) la un program de furnizare a apei continuula \nceputul anului 2009. Realizarea societ#]ii de salubritate la nivelul localit#]ii,a reprezentat o alt# prioritate. C@nd, anterior am mai avut, \n B#ile[]i, ap# \nmod continuu [i ridicarea s#pt#m@nal# a gunoiului menajer?!

{i totu[i, sunt unii concent#]eni, care nu doresc s# se comporte normal ca to]iceilal]i, ci spun c# situa]ia de fapt nu le d# satisfac]ie... Ar vrea, nu se []ie dece, condi]ii excep]ionale, dar f#r# s#-[i aduc# \n vreun fel contribu]ia... De ce s#-[i fac# ordine [i cur#]enie la poart# sau pe l@ng# blocul de locuin]e?! De ce s#-[i pl#teasc# impozitele la timp?!, dar au preten]ii berechet!

Am v#zut \n ora[, cu c@teva zile \nainte, cet#]eni, oameni ai prim#riei [isociet#]ii de salubritate ie[i]i la treab#...., \n aproape toate zonele cuprinse degunoaie. Era \nc# o ac]iune a proiectului “Un B#ile[ti curat”.

Din partea Redac]iei G.d.B. ne-am interesat la dl. Viceprimar Irinel-Codru] Mu[uroicare ne-a reamintit c#, \nc# de la primul mandat, dl. primar Costel Pistri]u aac]ionat \n spiritul responsabiliz#rii cet#]enilor privind cur#]enia locali]#]ii. Cu mijloacemodeste se face periodic salubrizarea zonelor \n care aglomerarea de gunoaie,produs# de nep#sarea [i indolen]a unor concet#]eni, ar putea pune \n pericolstarea de s#n#tate a comunit#]ii, realiz@ndu-se, astfel, evitarea pericolelor de infec]ie.

La momentul actual, se \ncearc# implicarea [i resaponsabilizarea elevilor din[coli dar [i a celor din institu]iile locale, societ#]i comerciale, tocmai pentru aavea o educa]ie s#n#toas# cu privire la de[euri. _n ziua de s@mb#t#, au fostimplica]i \n ac]iunile de salubrizare, foarte mul]i cet#]eni, care au dorit s# fiesolidari cu cei care se ocup# de cur#]enie, la fel cum vedem c# se procedeaz#\n multe a[ez#ri urbane de la noi [i din ]#rile U.E. De asemenea se \ncearc#o ac]iune permanent# de con[tientizare a popula]iei, cu privire la cum trebuies# proced#m cu de[eurile, deoarece foarte cur@nd se va trece la colectareaselectiv# a gunoiului menajer, adic# s# se pun# \n tomberoanele de salubrizare,pe categorii [i nu toate b#l#riile din gr#dini, pe care le pot procesa ca [i compost,s# evite s# mai depoziteze pe trotuar lemne, c#rbuni, nisip, pietri[i dar [i altemateriale, s# particip#m responsabil la \ntre]inerea cur#]eniei ora[ului nostru.

Pl#tim impozite \n calitate de cet#]eni ai ora[ului, dar nu suntem scuti]i de\ndatorirea de a participa la ac]iunea de cur#]enie [i mai ales atunci c@nd exist#de zece ani un asemenea proiect care prin numele “Un B#ile[ti curat” arat#ceea ce noi ne dorim .

Sunt a[tepta]i s# sus]in# acest proiect [i acei cet#]eni posesori de mijloacede transport (remorci cu tractor [i autovevicule cu platform#), pentru c# a ficet#]ean al comunit#]ii \nseamn# a nu fi indiferent f#]# de starea acesteia.

_ncheiem prin a transmite c# “Un B#ile[ti curat” se poate realiza numai cucet#]eni responsabili. Redac]ia

Ceea ce nu se [tie...Spre exemplu, eu nu auzisem c# distinsul pro-

fesor de litere Constantin Surcel din B#ile[ti scrisesec@teva c#r]i, printre care “Fa]a neagr# a Rom@niei”.Acest pamflet tragicomic ap#ruse \nc# din 2004 [imi-a c#zut \n m@n# \n anul 2017. La \nceput l-amr#sfoit [i tot r#sfoindu-l mi-am dat seama c# autorulromanului dore[te ceva, [i anume dezmeticireapentru ca politicienii s# \n]eleag# c# ]ara trebuie

scoas# din mocirl# [i s# fie adus# spre limanul visat dup# decembrie 1989.Publicat la Editura “M. Du]escu” din Craiova cu pseudonimul Dorin Buldur

(prenumele – fiu, numele – so]ie), autorul [i-a ales o arhitectur# a prezenteifilipice, adopt@nd tehnica dificil# a prezent#rii informa]iilor \n func]ie de fluxulmemoriei involuntare, proustianismul fiind cel mai apropiat de scenariul uneimont#ri colocviale, dar [i de realitatea unor comentarii aleatorii sau imprevizibile,cu digresiuni, cu accentu#ri sau cu obsesive reveniri: ”Dar mai era posibil# [i olovitur# de stat?” – scrie autorul; “Nu! acoli]ii lui Ceau[escu s-au dovedit \ntotdeaunala[i. Se temeau unii de al]ii. Suspiciunea \i domina complet. Orice spuneau puteafi interpretat. _i paralizase frica. _n fiecare clip# \i supravegheau cel pu]in doisecuri[ti”... “Atunci, urm#rind cu sufletul la gur# transmisiunile directe, am v#zutdoar partea solemn# [i tragic# a evenimentelor, iar cei care s-au perindat prinfa]a camerelor de luat vederi sau pe la microfoane mi s-au p#rut ni[te semizei(inclusiv Brucan, Lupoi [i al]ii!). _naintea ochilor no[tri holba]i de uimire [i deadmira]ie totul a ap#rut extraordinar!”... “Dup# plecarea lui Ceau[escu, atuncic@nd s-au r@nduit la postul de televiziune Mircea Dinescu, Ion Caramitru [i al]ii,deruta]i, emo]iona]i, lipsi]i de experien]# [i aproape ridicoli, am \ntrebat pe cei dinfamilie: Unde se afl# Iliescu? De ce nu-l cheam# cineva ca s# pun# ordine \nRom@nia?! ”.

{i multe, multe alte pasaje pe parcursul romanului cu tr#s#turi distincte [icontradictorii din care ne d#m seama c# nu ne afl#m \n fa]a unui jurnal propriu-zis, ci mai degrab# \ntr-o societate alienat# de \ndelungata democratur#.

A[ putea conchide c# romanul domnului Constantin Surcel este o retrospectiv#[i, \n acela[i timp, o introspectiv#, carte ce se constituie ca o dram# a vie]ii pecare am tr#it-o [i o tr#im. A[a nutresc convingerea... Ion FLORICEL

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Centenarul Marii Uniri –\ntre nep#sare [i controverse (III)

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456


Premiul al III-lea se acord# localit#]iiAfuma]i, ce au avut ca prezentare oexcep]ional# m@ncare de gutui. Loculal II-lea a fost ocupat de localitateaGiurgi]a iar premiul cel mare, premiulI a fost acordat localit#]ii Calafat.

Primarul Municipiului B#ile[ti, domnulCostel Pistri]u a spus c# zaib#rul ajut#la bunul mers al omului [i metabolismulpe care \l regleaz# acest vin este ne-maipomenit. Acest brand, a[a cum neplace s#-i spunem, a fost creat de ma-rele nostru Amza, prin promovareaacestui soi de vin, Zaib#r, a[a cumspunea dumnealui, valuta forte auten-tic#. _n momentul \n care am reu[it s#

g@ndim acest festival \mpreun# cu fiicaactorului, Oana Pellea, am consideratc# trebuie s# ducem mai departe acestvin, deoarece are destule calit#]i pentrua deveni un brand. Totodat# cu acestFestival al Zaib#rului [i al Prazului areloc [i S#rb#toarea Recoltei, undeT@rgul Micilor Precupe]i, t@rgul micilorcopii d# posibilitatea de a promovaprodusele toamnei c@t [i conservelerealizate acas# cu ajutorul mamelorsau bunicelor lor. Zaib#rul pentru noieste special pentru c# este frate cuBeaujolais. Beaujolais nouveau (pro-nun]ia francez#) este un vin ro[u dinstruguri Gamay produs \n regiuneaBeaujolais din Fran]a . Este cel maipopular vin de primur, fermentat al

francezilor. Noi p@n# acum nu am [tiuts# promov#m zaib#rul nostru, s#promov#m aceste calit#]i ale acestuia.El are trei calit#]i: o prim# calitate estec# iarna nu ai nevoie de \nc#lzire dup#ce consume zaib#r, a doua calitateeste c# nicio boal# nu se atinge detine dac#-l consumi iar cea de-a treia[i cea de luat \n seam#, neao[# estec# acest vin \]i face numai bine, teadun# [i te socializeaz# cu cei del@ng# tine.

Pentru c# a fost s#rb#toarea licoriiro[ii, oltenii veni]i la petrecere dup#ce au degustat c@t i-au ]inut puterile,la final au \ncins o hor# [i o b#tut#a[a ca la B#ile[ti.

Marian MILOVAN

Continuare din pag. 4-5

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVANCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

Nr. 10octombrie 2017

Vara \nc# se mai aga]# de zile \nsorite,cu dup#-amieze bl\nde sau bilete cureducere pe litoral! Doar e septembrie!Copii! Se deschid [colile! Maturi! Se des-chid must#riile! Tulburel [i pastram# decapr# despre care ai zice mai degrab#c#-i de cat\r... _n pie]e au ap#rut primiistruguri cu arome suave de fructep\rguite. Au ap#rut [i primii t#m\io[i laexamene, corigen]e... La meteo se d#prognoza \n a[a fel, \nc\t s# derutezestarea atmosferic#.

Culesul viilor. Nevestele \[i culeg deprin bufete, must#rii [i bodegi tot felul de“vii”: t#m\ia]i, aghezmui]i sau parfuma]i...

Elevii trag tare \n ultima s#pt#m\n# avacan]ei [i se joac#. P#rin]ii mai slabpreg#ti]i au \nceput s# se mediteze lamatematic#, rom\n#, limbi str#ine...

11 Septembrie! Se vor deschide[colile! Cei mici vor dezlega primelebuchii: o... i... oi; c... a... cea-cea...

Copacii \ncep s# se dezgoleasc#. A[-teapt# linia modei \n sezonul autumnal...

Prin [coli directorii nu se mai numescdirectori, acuma s\nt manageri! Mana-gementul prin defini]ie este sistemul caretrebuie s# aduc# profit, indiferent denivelul la care este practicat!

Cele ce urmeaz#, mi-au fost relatatenu de mult de c#tre un paznic sau portar,cum vre]i, ce-[i f#cea veacul \ntr-o [coal#general# nou# aflat# \ntr-un cartier selectal unui or#[el de provincie. Ei bine, neaCalistrat Ureche, paznicul, poreclit de elevi“Timpanul”, se preumbla pe culoarelepustii ale [colii fac\ndu-[i rondul zilnic, veri-fic\nd robine]ii, luminile, geamurile etc.Trec\nd pe l\ng# Cabinetul de geografie,auzi din spatele u[ii ni[te voci ce p#reau

a discuta aprins despre niscaiva \mp#r]eliprofitabile, m# rog, management! NeaUreche \[i lu# un scaun dintr-o clas# [i setrase l\ng# u[# s# asculte. Nu degeaba ise spunea “Timpanul”! _n#untru, trei pe-dagogi – Aristotel T\njal#, Sebastian Ciufu[i Posmeag Teofil – adev#ra]i “st\lpi didac-tici” se retr#seser# \ntr-un col] al cabinetuluila o plan[et# ce servea la \ntindereah#r]ilor ca o adev#rat# mas# a tratativelor.

“_]i dau un chirurg, d#-mi mie ginecolo-gul. Mata, tot nu mai ai ce s# faci cu el”,zise r\njind Ciufu, adres\ndu-se lui Pos-meag, care evident era mai \n v\rst# [ilogic dotat cu ceva mai mult# \n]elepciu-ne. “Bine, de acord s#-]i cedez gineco-logul, dar nu accept chirurg la schimb,am aversiune fa]# de m#celari.” “P#i,colega, cu toat# dragostea, de unde s#-]i dau, nene, un oculist? Ia s# vedem,poate are d\nsul. Domnu’ T\njal#, ai‘mneata vreo unul? Uite \]i pot oferichirurgul [i ca bonus renun] [i la uninternist!” “Oculist nu am, dar schimb cuun ortoped.” “Dac#-i pe-a[a, \n acestcaz renun], dau ginecologul [i iauchirurgul. Prin el sau colegii lui ajung eula un oculist.” “{i eu ce fac, darg#, cuoculistul? Vorba aia, speram s# primescpentru el m#car un director, m# rog,manager cum \i zice acum, pe undevape sus!” “Un manager? Cu pl#ceredomnu’ T\njal#, eu am vreo trei, unul lao banc#, altul la o fabric# de lenjerie dedam#... [i altul la CFR; care crezi c# te-ar interesa?” “Ei nu, a[a nu m# mai joc!Nu bre, s# fi fost la o firm# de turisminterna]ional sau la o fabric# de bere,atunci da, mai treac#-mearg#, poateacceptam!” “Drag# colega, dumneata

crezi c# totul merge cum vrem noi saucum am vrea s# fie, ca noi? ~[tia s\nt,cu #[tia defil#m. Hai, las#-i naibi pedirectori.” “_ntru totul de acord”, zise [iPosmeag. “Dup# p#rerea mea, spuseT\njal#, eu cred c# ne-am cam gr#bit.Am neglijat esen]ialul. Trebuia s# \nce-pem cu #[tia, cu SRL-uri mici sau mijlocii.Apropo, eu nu am niciunul [i cred c# mis-ar cuveni [i mie dac# s\nt oarecedisponibilit#]i”. “A[ putea s#-]i dau euunul, interveni Ciufu, dar s-ar putea s#nu fie ce-]i dore[ti, colega. ~sta are unmagazin de feronerie [i electrocasnice._n afar# de #sta nu mai am dec\t unul,dar la care nu pot renun]a cu niciun chip!”Bine, bine, dar unde lucreaz#? Poatec# \mi convine [i m# intereseaz#!” “Ceimportan]# are, de vreme ce nu pot s#]i-l dau? Cred c# este la o Cram#.”“Oho, a[a ceva mi-ar trebui [i mie,solicit# T\njal#, dar m-a[ mul]umi [i cuunul cu magazin alimentar, \ns# s# filucrat \n bran[# [i \n timpurile celelalte.”“Te cred, spuse Posmeag, dar de unde?Nici eu nu am a[a ceva! Vei fi \ns#r#spl#tit [i dumneata. _]i ofer un contabil,lucreaz# la un en-gros de legume-fructe.Nu renun] la el fiindc# mi-ar prisosi, dare chestie de etic# profesional# [i, nu \nultimul r\nd, colegial#. Prin el po]i rezolvamulte spe]e, vorba aia, omul are omul]ime de rela]ii. Ce mai, euroscart,conexiuni multiple!” “Altceva, ce-ar maifi?”, \ntreb# Ciufu. “Ar mai fi la mine unvice, zise cu emfaz# T\njal#. Dar s# fim\n]ele[i, pe acesta nu-l dau nici dac#m# supune]i la cazne! M#car cu at\tas# m# aleg [i eu... Nu-i cine [tie ce,dar oricum \ntr-o comun# bogat#. Ce,

crede]i c# lucreaz# la abator? Acolonu au \n [tat func]ia asta!” “Nu teimpacienta, colega, r#spunse cumali]iozitate Ciufu. Noi credeam c#-i lavreo asocia]ie de locatari [i ne [ig\ndeam cum s# ]i-l lu#m, h#, h#, h#!”“Glume[ti degeaba, punct# T\njal#, decele mai multe ori s\nt mai folositori ceicu func]ii mai mici. Uite, colega, de pild#ai putea s# m# rogi oric\t, instalatorultot nu ]i l-a[ da!” “Ei da, instalatorul maitreac#-mearg#, dar ce mai faci azi cuun inginer, cu un strungar sau unsudor? La ce ]i-ar folosi? Este adev#ratc# prin for]a \mprejur#rilor, trebuie s#-iaccept#m [i pe #[tia, de[i nu prea ne]in de cald, [ti]i la ce m# refer. Dar dac#vom cugeta mai bine, \i vom putea folosi[i pe ei la ceva.” “Pe ei sau pe prieteniilor, filozof# semidoctul Posmeag. Apropo,era s# uit! Nu se g#se[te din \nt\mplarepe la voi, colega, un zugrav? Trebuieneap#rat s# zugr#vesc casa [i am auzitc# cer cam mult pe metru p#trat...” “Dinp#cate nu am a[a ceva, replic# T\njal#.Mi-ar fi fost de folos [i mie, dac# aveam]i-l \mprumutam...” “Zugrav zici c# n-ai,T\njal#, pe c\nd croitor, da, [i te faci c#plou#, \l interpel# Posmeag, [i \nc# la ofirm# de mod# de lux. Desigur, nu pretinds# mi-l cedezi, este prea valoros pentrumata [i nici nu a[ avea ce s#-]i dau \nschimb, dar mi-ai putea m#car \nlesni o\ntrevedere cu el.” “C# bine zici, neaPosmeag, se b#g# \n vorb# [i Ciufu.Aspectul #sta cu croitorii \mi sc#pasecomplet. E clar c# nu poate p#stra

croitorul numai pentru el. Data viitoareva trebui s# mi-l cedezi [i mie!” “_nordine, ne-am \nvoit, spuse T\njal#. C\tprive[te \mp#r]eala de data viitoare,problema r#m\ne deschis#!” “Ei, acumce facem? Conchise Ciufu. Toat# lumeamul]umit# sau ar mai fi c\te ceva? Dac#nu mai ave]i nicio preten]ie, consider#mdiscu]ia \ncheiat#, repartizarea fiindechitabil#, profitabil#.” Ceilal]i \ncuviin]ar#afirmativ.

Dinspre scara profesorilor se aud pa[i.Este directorul. Nea Ureche recunoa[tec#lc#tura. Se pite[te discret dup# un col]s# nu fie v#zut, p\n# c\nd directorul intr#\n \nc#perea unde se aflau cei trei.

“Domnule director, lu# cuv\ntul Ciufu,noi, ca profesori dirigin]i am terminatac]iunea de omogenizare a valorilor:p#rin]ii elevilor... scuza]i, elevii p#rin]ilor,nu a[a! Adic# elevii din seriile careformeaz# clasa a VII-a au fost repartiza]i\n clase conform rubricii: fiul lui... [i al...de profesie...”

A[a cum spuneam [coal# nou#,vremuri noi! Oameni?? Al]ii, nu ca noi!

Un t\n#r intelectual adev#rat, dac# arciti aceste r\nduri, poate c# ar spune:“pro[tii sunt mul]i ne-au invadat!” “Eronat,tinere, eronat, i-a[ r#spunde, pro[tii nu-s mul]i, dar s-au infiltrat!”

Cu prostia te po]i lupta, dar nu po]isc#pa de ea!

HYPOCRIT

Not#: Respect#nd dorin]a autorului,am ortografiat peste tot cu “\”.

Pedagogi din [coala nou#

Cum a ajuns genera]ia de ieris# ucid# genera]ia de azi

Ast#zi sunt p#rin]i. Cu litere mici.Absen]i. Pleca]i de acas# de diminea]ap@n# noaptea, sau acas#, pe canapea,folosind telefoanele pe post de socializare...

Ast#zi sunt copii. Cu litere mici. Depri-ma]i. Nu mai [tiu s# r@d#, nu mai autimp, pentru c# trebuie s# ucid# te mirice mon[tri din jocurile electronice...

Ast#zi sunt [coli. Cu litere mici. Pustii.Nu se mai aud clinchete de clopo]ei, cisunete de jocuri pe tablete [i telefoane.

Am fost odat# COPIL. Cu litere mari.Mergeam la [coal# pe jos (ce-i drept,tr#iam \ntr-un or#[el de provincie, undedrumul p@n# la [coal# ]inea vreo 40 deminute, f#r# ma[in#) [i povesteam p@n#la [coal# tot ce ne durea, ce ne bucura,ce ne speria...

Ne d#deam \nt@lnire dup# ceas, s#ne vedem \n col], diminea]a, spre amerge \mpreun#. N-aveam telefoane,s# le buton#m non stop [i c@nd nureu[eam s# ne sincroniz#m, nu neplictiseam p@n# la [coal#, merg@nd cunoi de m@n# [i povestind cu g@ndurilenoastre...

Ne b#team cu bulg#ri, f#ceamoameni de z#pad#, ne d#deam cusania, ne aruncam \n n#me]i, mergeams# vopsim pomii de Pa[te, [tergeamgeamurile de prim#var#, s#deam pomi.{i p#rin]ii no[tri erau m@ndri de noi.Feti]ele \nv#]au s# coase [i s# lucrezela r#zboi, s# \mpleteasc# haine cuandrele [i b#ie]ii s# confec]ioneze

obiecte din lemn...Ast#zi p#rin]ii nu \[i mai las# copiii la

s#niu[, pentru c# r#cesc, fac febr#,ajung la spital.

Nu le mai pun sare pe piept, nu lemai dau s# bea ceai de ceap#, nici nule mai pun picioarele \n [osete pline cuo]et (eu \nc# folosesc toate acesteobiceiuri \nv#]ate de la bunica [i reu[escs# bat r#ceala mai repede dec@t cutonele de medicamente)... pentru c#miroase ur@t \n cas#... Azi le dauantibiotice pentru fiecare str#nut [i doze-[oc de NUROFEN dup# fiecare ploaiecare i-a udat ni]el...

Azi, p#rin]ii nu le mai dau voie copiilors# ia de pe jos bucata de p@ine... _ncopil#ria noastr# se m@nca din aceea[ifarfurie cu pui[orii de curc# sau dinceaunul cu m#lai pentru porci. _ncopil#ria mea s-a crescut cu corcodu[eadunate de pe jos dup# vreo furtun#cu ploaie, dup# care d#deam fuga to]icopiii \n gr#dini s# culegem de pe josce-a dobor@t v@ntul [i le m@ncam a[anesp#late, cu noroi pe ele, [terse numaide tricourile murdare de pe noi, \n carest#tusem de diminea]a... Tricourile aleasp#late cu s#pun de cas#. S#punul #lape care-l f#ceam cu mamaie dinresturile de untur# de la porc...

_n cazul genera]iei din zilele noastre,copiii nu mai au voie s# sar#, ori s# se\nv@rt#, pentru c# sunt HIPERCHINE-TICI. _n copil#ria mea se s#rea de dimi-nea]a p@n# seara, se alerga p@n# ve-

neau p#rin]ii cu schimburile dup# noi,ori cu sandvish-urile \n fa]a blocului,pentru c# refuzam s# mai plec#m lamas#. {i ne puneam pe m@ncat unulde la altul, ne s#turam [i ne luam laalergat imediat dup# ce ne umpleamstomacul...

Pe vremea aia erai bolnav dac# NUalergai [i nu s#reai, acum e[ti bolnavdac# le faci pe oricare dintre ele...

Acum trebuie s#-i punem pe copii s#stea la mas# sp#la]i pe m@ini de 3 oridac# se poate [i s# se ridice la fel decura]i. {i dac# nu se poate, li se d# \ngur#, pentru c# ”nu suntem porci”. Orimurd#rim canapeaua de 3000 euro, oriparchetul de 5000...

C@nd eram copil m@ncam pe scaunde lemn, f#r# 3 perne puse sub [ezut,la mas# de lemn pe care mamaie osp#la cu ap# F~R~ DETERGENT. _nfarfurii sp#late cu NISIP. _n buc#t#ria\n care exista p#m@nt. Nu ciment, nuparchet, nu covor... P~M^NT. D#deamamaie cu m#tura, stropea mai \nt@icu ap# s# nu se fac# praf [i de maif#cea c@te o dat# [i-mi intra \n ochi,m# [tergeam cu m@inile murdare de]#r@n# [i c@nd m# puneam pe pl@nsc# m# ustur#, arunca repede cu canacu ap# dup# mine [i trecea p@n#terminam de m@ncat...

Genera]ia alpha m#n@nc# numaibr@nz# de la firma X, \mpachetat# \nplastic de calitate... Noi m@ncam dintifon, sau nu mai [tiu cum se numea

un alt material din care confec]ionaubunicii no[tri ”desaga de f#cut br@nz#”,c@nd nici nu era gata \nchegat#.Sc#pau bunicii niscaiva fire de p#r,niscaiva paie... le d#deam la o parte [ine umpleam stom#celele p@n# la refuz.

Pe vremea aia, la 5-6 ani scoteamap# din f@nt@n# [i mergeam cu bunicas# ud ro[iile \n gr#din#, cu g#letu]a meade 5 litri, pe care o sc#pam de c@tevaori [i p@n# s# ajung la biloanele dero[ii, mai r#m@nea un sfert...

Ast#zi copiii de aceea[i v@rst# nu suntl#sa]i s#-[i duc# nici ghiozdanele \nspate, nici scaunul la mas#, pe motivc# NU POT.

Iar b#ie]eii (asta a fost cea mai [ocant#explica]ie care mi-a fost dat s# o audp@n# acum!) ”nu au voie s# care nimic,pentru c# greutatea creaz# IMPOTEN-}~, nu trebuie s# \i lase p#rin]ii nici ojum#tate de kg de fructe s# care, pentruc# nu vor mai avea copii...”.

M# \ntrebam cum de-am ap#rut eupe lume, la c@t a muncit tata cu sapa,cu sacii, cu lopata, etc...?!

Ast#zi noi umplem spitalele depsihiatrie pentru c# suntem depresivi, pevremea aia n-aveai timp de a[a ceva...da, a]i citit bine, n-aveam timp dedepresii.

Aveai mereu c@te ceva de f#cut, care-]i umplea ziua, dar mai ales sufletul...

{i ne mai \ntreb#m apoi de ce copiiino[tri iau pumni de pastile, [i ne maisup#r#m pe psihiatri c# le prescriu...c@nd ei n-au voie dec@t s# STEA,pentru c# altfel se \mboln#vesc ”[i nute duci tu cu ei la spital, Monica! Eu m#chinui cu penumonia lor!”.

{i ne mai \ntreb#m apoi de ce copiiino[tri nu [tiu s# fac# nimic, sau de ceau ajuns \n spitale de psihiatrie, c@ndAU AVUT TOT CE {I-AU DORIT?!

Pentru c# prea au tot ce \[i doresc,f#r# s# depun# vreun minim de efort [ipentru c# prea sunt obliga]i s# STEAtoat# ziua, c#ci altfel noi, adul]ii, avemde chinuit din cauza lor!

UNDE E{TI COPIL~RIE, CU LI-BERTATEA TA CU TOT?

Monica BERCEANU

Continuare din pag. 2

pag. 2-8pag. 2-8pag. 2-8pag. 2-8pag. 2-8 pag. 5pag....

Documents