osho rajneesh - meditatia calea perfecta

8/11/2019 Osho Rajneesh - Meditatia Calea Perfecta

http://slidepdf.com/reader/full/osho-rajneesh-meditatia-calea-perfecta 1/69

Osho Rajneesh

MEDITAŢIA CALEA PERFECTĂ

Fiinţa umană bâjbâie în întuneric. Ea este asemenea unei case în carenu mai străluceşte nici cea mai mică facără, asemenea unei case pierdute înceaţă. Ceva s-a stins din interiorul ei. Cu toate acestea, ocul se poateaprinde din nou din cenuşă. Ca o corabie afată în derivă, omul şi-a uitat destinaţia, nu mai ştie cesă acă. otuşi, cunoaşterea ! acum moartă ! poate " reînviată din nou însufetul său. #u trebuie să ne lăsăm copleşiţi de disperare. Cu cât noaptea este mai proundă, cu atât $orii sunt mai aproape. %umea va cunoaşte o renaştere spirituală, un nou tip de "inţă umană seva naşte, iar noi suntem martorii durerii acestei veniri la viaţă. Căci această cunoaştere spirituală nu se va produce decât prinintermediul nostru. #imeni nu se poate limita la un rol de &ură-cască,deoarece trebuie să ne năştem din noi înşine' renaşterea trebuie să aibă loc în "ecare din noi. (oarele inimii nu se va ridica decât dacă ne umplem de

lumină, această responsabilitate ne revine. #oi suntem cu toţii elementeleedi"ciului de mâine, noi suntem ra$ele astrului care se va maniesta. Fiecarebărbat, "ecare emeie este un creator, o creatoare. )nsă a vorbi despre viitor înseamnă a &reşi. *re$entul este cel pe care trebuie să-l reanimăm şi proprianoastră "inţă este cea pe care trebuie să o creăm. Cum să creăm oumanitate dacă noi nu ieşim mai întâi din starea noastră incertă+ ndividuleste ba$a societăţii, şi prin intermediul lui are loc orice evoluţie şi oricerevoluţie. ată de ce vă adrese$ o cemare. re$iţi-vă, vă ro&. e ce nu îndră$niţisă recunoaşteţi că viaţa voastră este sumbră, obscură plictisitoare+ Ea nu arenici o savoare, şi ea nu poate " altel. /rice bucurie este inter$isă unei inimi

tulburate, neliniştite. e unde vine acest sentiment de inutilitate şi de descurajare, când înrealitatea viaţa voastră este o sursă in"nită de plenitudine+ 0oi sunteţi pierduţi, de$orientaţi. 1 ve&eta, a e2ista "$ic ără nimic înplus, nu înseamnă a trăi, ci a aştepta moartea. Cum să ne simţim în lar&ulnostru+ Cum să ne bucurăm de aptul de a e2ista+ 3epet4 este imposibil săscăpaţi de coşmarul pe care îl luaţi drept realitate. Calea 5



este aici, în aţa voastră, ea nu a dispărut niciodată. Ea duce de la întunericla lumină, ea este eternă. 0oi sunteţi cei care îi întoarceţi spatele. Ea senumeşte darma, reli&ia autentică. Ea este ocul care arde în mijloculcăminului, arul bărcii afate în mijlocul urtunii. 6aavira, maestrul jainist, a spus că reli&ia adevărată este ancora,

destinul, reu&iul, sin&urul port al omului prins în vâltoarea lumii, al bolii şi almorţii. ânjiţi după o viaţă debordând de bucurie şi de iubire+ 1spiraţi laadevărul care aduce nemurirea+ )n acest ca$, veniţi, acceptaţi invitaţia mea.#u este un secret prea mare4 ajun&e să descideţi ocii. 0eţi descoperi ununivers nebănuit. escideţi ocii mari7 re$iţi-vă7 *riviţi, nimic altceva7 #imic nu este cu adevărat distrus în om şi el nu şi-a pierdut în realitatedirecţia. ar pentru că reu$ă să 8vadă9, el se crede înconjurat de umbreameninţătoare. 1scun$ându-şi cipul, el pierde totul şi devine un sărăntoc.acă ar descide ocii, s-ar descoperi re&e. Credeţi că sunteţi decă$uţi+ 0ăsătuiesc să redescoperiţi nobleţea voastră, să ieşiţi din visul vostru urât.)nrân&erea voastră se poate transorma în victorie, căderea voastră în

salvare, moartea voastră în viaţă eternă. %ăsaţi-mă să vă ajut. )nainte de orice, acceptaţi iubirea mea. Este tot ce am să vă oer înacest loc înconjurat de dealuri liniştite. oresc să vă împart ceea ce divinul arevărsat în mine. 0reau să vă dau totul. Cu cât pot să vă dau mai mult, cuatât primesc mai mult7 #u este minunat+ 1devărata bo&ăţie creşte odată cu împărţirea ei. 1ceea care scadeatunci când o răspândim, nu este deel o comoară. ubirea ceamă iubire şiura ridică ură. 3eţineţi că trebuie să daţi ceea ce doriţi să primiţi. #u speraţisă obţineţi iasomie în scimbul ur$icilor voastre. 0ăd forile iubirii şi ale păcii înforind în privirile voastre, şi sunt e2tremde mişcat. 0oi sunteţi cu toţii atât de dieriţi şi iată că vocea sufetului vă ace

unul. Corpurile sunt şi vor " separate, dar ceva le transcede şi uneşte "inţeleumane4 iubirea. Fără această unire, nimic nu poate " spus, nimic nu poate "au$it. Comunicarea este imposibilă dacă aceasta nu se ace în iubire. #u văpot vorbi şi voi nu mă puteţi asculta decât cu această condiţie. nima voastrătrebuie să se descidă. rebuie să ştiţi că mintea voastră nu înţele&eniciodată nimic, numai inima este capabilă de acest lucru. Creierul vostrueste obtu$. ot astel, numai cuvintele ieşite din inimă au un sens, un parumviu. Cele dictate de intelect sunt la el de insipide ca forile arti"ciale. 0ă oer inima mea, lăsaţi-mă să intru în inima voastră astel încât întâlnirea şi contopirea să aibă loc. 1tunci ceea ce depăşeşte cu multcuvintele va deveni un drum între noi. 6ulte lucruri de neau$it se ac astel

au$ite şi tot ceea ce este scris printre rânduri poate " perceput în acest el.Cuvintele sunt din păcate insu"ciente, dar dacă ascultaţi în tăcere, cu mintealiniştită, ele vă vor vorbi cu multă orţă. 1ceasta înseamnă a asculta cu inima. e obicei, voi vă preaceţi că ascultaţi în timp ce creierul vostru este într-un continuu monolo&. 1ltel spus, voi nu ascultaţi absolut deloc. *entru a" receptivă, mintea voastră trebuie să "e perect tăcută şi atentă. otaldescisă şi nimic altceva. 1tunci veţi înţele&e, veţi avea revelaţia luminoasă



care vă va transorma. Fără aceasta veţi rămâne distraşi şi veţi monolo&a. ensiunile minţii voastre vor continua să vă preocupe şi nimic nu vă va putea" transmis. 0oi credeţi că vedeţi, şi de apt nu vedeţi. *retindeţi că au$iţi, şide apt nu au$iţi nimic. Cristos a spus4 8Cei care au oci de vă$ut, să vadă.Cei care au ureci de au$it, să audă.9 Era oare înconjurat de orbi şi de sur$i+

:ineînţeles că nu. *rin aceste cuvinte, maestrul din ;alileea subliniainsu"cienţa ocilor şi urecilor trupeşti. Fără tăcere interioară, ără conştiinţăpură şi vi&ilentă, omul sueră de cea mai &ravă dintre boli, de orbirea şisur$enia spirituală. (piritul său este încis, nimic nu îi poate " dăruit, el nu poate priminimic. 0ă cer să petreceţi aceste $ile de disciplină spirituală <sadana= într-ostare de proundă receptivitate. 1rta 8ascultării corecte9 va deveni un "del însoţitor al tuturor momentelor. Ea vă va elibera de nenumărate preocupăricare risipesc $ilele şi nopţile voastre. Ea vă va descide drumul spre universulmisterios în care vă scăldaţi şi vă va permite să $ăriţi lumina eternă a

conştiinţei. 1ceea de care vă separă neliniştea voastră mentală. 0ederea corectă şi ascultarea corectă nu sunt particularităţi re$ervateacestei 8tabere de meditaţie9. Ele repre$intă condiţiile oricărei vieţi corecte.3ealitatea sau 8umne$eu9, dacă preeraţi acest termen, se va refecta în voiatunci când mintea voastră va redeveni o o&lindă ără pete, liniştită ca un lacnemişcat. (imt tăcerea şi pacea coborând asupra acestei adunări. ată-văpre&ătiţi să primiţi adevărul care a tulburat sufetul meu. nima voastră însetată şi liniştita rumuseţe a naturii care ne înconjoară mă umplu desperanţă. 0oi putea vorbi. *entru că nu totdeauna este posibil. 6i se întâmplădeseori să "u nevoit să tac, deoarece în aţa mea nu &ăsesc decât minţi

aro&ante. #ici soarele cel mai strălucitor nu poate intra într-o locuinţă în careuşile sunt erecate iar erestrele acoperite. 0oi aţi depus armele, este un început oarte bun. 0om începe să lucrăm de mâine dimineaţă. )nainte de aceasta trebuiesă vă dau câteva indicaţii. acă doriţi să începeţi o sadana şi aspiraţi laadevăr, puneţi-vă în starea de spirit a &rădinarului care pre&ăteşte cu &rijăsolul pentru plantarea seminţelor. 3eţineţi bine următoarele aspecte. )n primul rând4 trăiţi în pre$ent. 3e$istaţi obiceiului de a vă &ândi latrecut sau la viitor. )n ca$ul în care cedaţi, unica trăire care este importantăse va risipi şi va trece ără să vă " adus nimic. recutul nu e2istă, el este doar un eect al memoriei voastre. 0iitorul

este la el de inconsistent, el este doar ima&inaţie. #umai pre$entul este real,viu. 1devărul nu poate " cunoscut decât în clipă. Ca urmare, în timpul $ilelorcare vor urma, nu vă complăceţi nici în amintiri, nici în proiecţii. 1dmiteţiodată pentru totdeauna că trecutul şi viitorul sunt simple ilu$ii. #imic nu esteadevărat în aară de clipa pe care sunteţi pe cale să o cunoaşteţi. răiţi-o înmod complet, ără nici o reţinere. )n această seară, înainte de culcare, aruncaţi mantia lucrurilor trecute,lăsaţi-le să moară şi adormiţi uşori, inocenţi. Când vă veţi tre$i mâine



dimineaţă, veţi putea " reînnoiţi în între&ime. :ărbatul sau emeia care s-auculcat cu o seară înainte nu trebuie să se mai tre$ească' lăsaţi-i să seodinească pentru totdeauna. Fiţi de acum pentru totdeauna tineri, noi,vir&ini. *entru a nu relua obişnuitul rume&at al minţii voastre despre ceea ce

nu mai e2istă sau despre ceea ce nu este încă decât virtual, trebuie să "ţie2trem de atenţi două$eci şi patru de ore din două$eci şi patru. Este su"cientsă "ţi atenţi. acă vă observaţi mintea, aceasta va rămâne liniştită. *rivireaclară şi neutră, conştiinţa ascuţită şi ermă vor distru&e obişnuinţele voastrecerebrale. )n al doilea rând4 "ţi naturali. (ub eectul condiţionărilor amiliale şisociale, comportamentul vostru a devenit o panoplie de > măşti. )n toate circumstanţele vă îmbrăcaţi cu o mantie de ipocri$ie, "inţavoastră reală v-a devenit încetul cu încetul, străină. %epădaţi măştile, nu ne afăm aici pentru a interpreta o piesă de teatru,

ci pentru a afa cine suntem cu adevărat. 1semenea actorului sau actriţeicare ies din scenă, demaciaţi-vă, scoateţi-vă masca pentru câteva $ile,aruncaţi toate aceste lucruri. %ăsaţi să ţâşnească în mod spontan ceea cee2istă în mod undamental în voi. Calea, sadana se va de$volta pe măsură ce modul vostru de viaţădevine simplu şi natural. )n aceste momente propice, daţi-vă seama că voi nuaveţi nici o calitate, nici o proesie, nici un statut. Eliberaţi-vă de toatede"niţiile sociale care v-au ost lipite pe spate şi care v-au ri&idi$at. 0oisunteţi ceea ce sunteţi, pur şi simplu. / "inţă umană obişnuită, ără nume,ără amilie, ără prero&ative, ără măreţie sau josnicie deosebită. )nvăţaţi sătrăiţi ca un bărbat sau ca o emeie oarecare, căci în realitate sunteţi aşa cum

sunteţi. )n al treilea rând4 în timpul acestei perioade de meditaţie, rămâneţidetaşaţi. #aşterea voastră este un eveniment solitar. )n &eneral "inţa umanăse teme de i$olare. acă nu este înconjurată de alte "inţe, se reu&ia$ă înmulţimea adăpostită în mintea sa. Feriţi-vă de toate acestea. #u permiteţinici unui lucru sau unei persoane să se încruste$e în voi. )n e2terior, deasemenea, "ţi sin&uri în timpul acestor câteva $ile. 3eu$aţi orice contact. )nvârtejul relaţiilor voastre $ilnice, voi vă simţiţi pierduţi. *rietenii voştri,duşmanii voştri, tatăl, soţia, copiii voştri sunt ca o oardă care vă calcă înpicioare propria identitate, nelăsându-vă nici o şansă să cunoaşteţi ceea cesunteţi în realitate.

1ţi încercat vreodată să cunoaşteţi cine sunteţi în aara acestei reţelecare vă lea&ă de alţii+ 0i s-a întâmplat vreodată să desaceţi nodurile şi să vădescoperiţi oarte dieriţi de rolul pe care îl jucaţi în scenariul colectiv+$olându-vă, veţi afa că de apt nu sunteţi nici "u, nici tată, nici mamă, nicisoţ sau soţie, după cum nu sunteţi nici prietenul sau duşmanul nu ştiu cui.Ceea ce rămâne în acest ca$ este "inţa voastră reală. Ceea ce rămâne este(inele vostru. Fiţi 1cela, într-o sin&urătate desăvârşită. acă puneţi înpractică aceste trei saturi, veţi obţine starea de spirit indispensabilă pentru



sadana şi pentru reali$area păcii, a adevărului. Corelat cu cele trei saturi demai sus, doresc să vă e2plic două tenici de meditaţie ce vor " aplicatedierit. *rima este potrivită pentru a " aplicată dimineaţa. 1şe$aţi-vă cucoloana vertebrală şi ceaa în po$iţie perect verticală, cu ocii încişi. ;ura

trebuie să "e încisă, iar limba lipită de cerul &urii. 3espiraţi lent, pround. Concentraţi-vă asupra ombilicului. Fiţi atenţi lauşorul tremur pe care respiraţia abdominală îl va provoca în re&iuneaombilicală. Este tot ce aveţi de ăcut. 1cest apt linişteşte mintea, domoleşte&ândurile. *lecând de la această stare de calm, puteţi mer&e mai departe învoi înşivă. Cealaltă meditaţie se practică seara. )ntindeţi-vă pe podea. )ncideţi ocii şi lăsaţi-vă cuprinşi de rela2are. (puneţi-vă timp de douăminute că respiraţia voastră devine lentă şi re&ulată. Ea se va supune. 1poispuneţi-vă că mişcarea &ândurilor voastre devine mai lentă, că se opreşte.1ceastă autosu&estie va provoca o rela2are totală a or&anismului vostru.

Când mintea voastră va " perect calmă, deveniţi martorul atent al "inţeivoastre lăuntrice, observaţi totul cu o conştiinţă vi&ilentă. 1ceastă 8privire9neutră şi tăcută vă va revela pe voi, vouă înşivă. 6editaţi astel dimineaţa şi seara, însă nu vă ataşaţi prea mult deaceste tenici, acestea nu sunt decât strata&eme. Ele vă vor ajuta să văliniştiţi mintea, însă va trebui să le abandonaţi într-o bună $i, la el cumpărăsim scara pe care am urcat. 6editaţia este împlinită atunci când nu maiai nevoie de ea. 1cest stadiu este acela de samadi, stadiul conştiinţei totale.1 venit noaptea, cerul este plin de stele. *lantele şi animalele s-au culcat.0om ace şi noi la el. (omnul pround, ără vise ne duce la porţile paradisului.Este starea de samadi spontan, inconştient, pe care natura l-a prevă$ut

pentru noi. 6editaţia vă poate aduce aceeaşi beatitudine, însă de această datăconştient. ierenţa este enormă. )n starea de samadi inconştient, sunteţiadormiţi. )n starea de samadi conştient, sunteţi complet treji. (ă mer&em la culcare sperând că vom obţine plenitudinea. (peranţa însoţită de o otărâre ermă şi de eorturi conştiente este întotdeaunareali$ată. Fie ca divinul să ve&e$e în voi. C#E (?# E?+ (unt încântat să vă re&ăsesc. ată-ne adunaţi pentru a mer&e spredivin, pentru a cunoaşte adevărul, într-un cuvânt pentru a descoperi ceea ce

suntem. 0ă pun o întrebare4 lucrul pe care îl căutaţi, este oare separat devoi+ *uteţi să plecaţi în căutarea a ceea ce se &ăseşte altundeva, dar acestlucru este oare posibil atunci când e vorba de identitatea voastră proundă+#icidecum, pentru că acela care caută şi acela care este căutat sunt una şiaceeaşi "inţă. *uteţi scotoci între&ul univers ără să vă &ăsiţi nicicând pe voi înşivă. 0ă veţi îndepărta tot mai mult de scopul vostru. acă doriţi obiectemateriale, trebuie să vă adresaţi la ceea ce vă înconjoară, însă dacă doriţi săştiţi ceea ce sunteţi, trebuie să "ţi calmi, imperturbabili şi să renunţaţi la



orice căutare. Fiinţa voastră reală nu se va revela decât în calmul total, învidul perect al spiritului. #u uitaţi că orice e2plorare implică un stimulent, o tensiune şi că eaeste transormată de interes. orinţa e&ocentrică arată că vreţi să deveniţi8cineva9 sau să cuceriţi ceva. (ufetul este inaccesibil acestor demersuri

pasionale. Cum să-l capturăm+ El este aici dintotdeauna. El este ceea ce voisunteţi, el este 8eul9 vostru pround, (inele oricărui bărbat sau al oricăreiemei. orinţa şi sufetul sunt orientate în direcţii diametral opuse. Faptul dea vă cunoaşte identitatea divină este cu putinţă, însă nu aceţi din aceasta unobiect al dorinţei. /rice dorinţă este proană şi 8creea$ă9 lumea. (piritualitatea înseamnă absenţa dorinţei. Faptul că u&iţi după bani,după s"nţenie, după putere sau după ;rădina Edenului, după plăceriletrupului sau după eliberarea "nală, este acelaşi lucru. 0oinţa de a poseda, înmod invariabil, i&noranţă şi sclavie. #u vă cer să aspiraţi la divin, ci să observaţi corect natura dorinţei,deoarece cunoaşterea eliberea$ă. *rivind cu luciditate ce este pasiunea, veţi

vedea caracterul ei dureros şi uci&ător. Cine s-ar e2pune aşadar în moddeliberat la ceea ce îl ace să suere+ 1tunci când emoţiile şi ambiţiile nu nemai tulbură, o mare pace ne invadea$ă, şi putem ace e2perienţa a ceea cesuntem în realitate. (ufetul vorbeşte atunci când patima tace. nsist să nu tânjiţi dupăabsolut, ci să înţele&eţi ce este dorinţa pentru a scăpa de ea. 1tman, sufetul,va apare în mod spontan. Ce este reli&ia+ 3eli&ia, darma, nu are nici o le&ătură cu &ândirea, cuintelectul. 3eli&ia este 8non-mental9, este o 8ne-ăptuire9. 1 refecta este oocupaţie "lo$o"că care &enerea$ă re$ultate, conclu$ii, însă niciodată osatisacţie durabilă. arma este mulţumire. %o&ica este procesul de

elaborare a &ândurilor. :eatitudinea sau samadi vă ace să ajun&eţi la bucuria şi la paceaadevărată. Ea este ructul vidului ! sun@a ! şi al conştiinţei ! citan@a !. rebuie ca mintea să "e în acelaşi timp &olită de &ânduri şi e2trem devi&ilentă pentru ca adevărul să se manieste. 0iaţa este atunci totaltrans"&urată. (tarea de samadi se atin&e prin meditaţie. otuşi, nu conundaţimeditaţia despre care vorbesc eu cu ceea ce acest termen desemnea$ă înlimbajul curent. 1 &ândi, "e că vă &ândiţi la umne$eu, "e că vă &ândiţi laaltceva, nu înseamnă a medita. )n realitate, &ândurile nu vă aparţin, ele nusunt 8voi9. Ele sunt, toate, produse de ceva ce nu este (inele, eul vostru

pround, esenţa voastră divină. Ele traduc o interacţiune între voi şi lumeamaterială. 1 te &ândi la sine este imposibil, deoarece orice refecţie introduceo dualitate, o ra&mentare a realităţii în obiecte observate şi observator. *entru a ajun&e să e2perimentaţi realul nedivi$at, pentru a " conştienţide ceea ce sunteţi în mod etern, e2istă un mijloc4 meditaţia. /bservaţi deci cu claritate în ce măsură &ândirea şi meditaţia suntopuse. ?na se îndreaptă spre ceea ce este e2terior şi străin celui ce&ândeşte. Cealaltă se îndreaptă spre interior. 3aţiunea este o unealtă bună



pentru a percepe tot ceea ce este 8altceva9 decât voi înşivă. 6editaţia estecalea cunoaşterii de sine. Conu$ia dintre aceste două noţiuni este recventă. Ain să vă atra& atenţia, deoarece este o eroare oarte &ravă. 6editaţia estestarea de ne-ăptuire, starea de 8a "9 şi nu starea de 8a ace9, repausulluminos în ecilibru inalterabil care constituie inima "inţei voastre.

1cţionând <şi a &ândi este tot o acţiune=, voi intraţi în contact cu lumeaenomenelor ilu$orii, muritoare, lumea non-Eului. )n non-acţiune, văreîntoarceţi la centru vostru, la adevăratul vostru Eu. 0oi nu vă cunoaşteţiesenţa proprie, pentru că sunteţi în permanenţă ocupaţi, a&itaţi. #ici măcarnu o mai presimţiţi, şi această amne$ie &enerea$ă şi întreţine teama voastră.Corpul reclamă o rela2are pe care şi-o procură dormind, însă mentalul vostrunu abdică niciodată. )n starea de ve&e, &ândiţi' în somn, visaţi. (unteţi abruti$aţi şi aţi uitatcu desăvârşire ceea ce sunteţi. Este de necre$ut, însă aceasta este realitatea.0-aţi rătăcit nu în mulţimea oamenilor şi a lucrurilor, ci în rotiţele intelectuluivostru. 1ţi pierdut contactul cu pământul.

6editaţia vă va salva de acest deect, de sin&urul inern care poatee2ista. 3eţineţi aptul că ea este ne-ăptuire, non-acţiune, non-mental saualtel spus, pace totală şi vid al minţii. Faptul că mă străduiesc să vă învăţnon-acţiunea, poate părea straniu. 1 vă invita să practicaţi absenţa acţiuniieste, de apt, ciudat. Cuvintele sunt nepotrivite, ele sunt concepute pentru ae2prima acţiunea şi nimic altceva, nici un limbaj nu poate să refecte sufetul.*oate oare instrumentul $&omotului mental să descrie bucuria ineabilă,tăcerea divină+ Cu toate că termenul 8meditaţie9 su&erea$ă un el de iniţiativă,meditaţia nu are nimic în comun cu acţiunea. 1r " &reşit să spun că am8practicat9 meditaţia' corect ar " să spun că am ost 8în9 meditaţie. Este la

el ca iubirea. Ea nu poate " provocată, însă pot spune că sunt îndră&ostit.Este vorba de un el de a i şi nu de o acţiune. *rin urmare, noi nu vom 8ace9ceva speci"c. 0om încerca să atin&em sun@a, vidul, starea în care omule2istă în sine, puri"cat de umul şi $&ura acţiunilor, starea în care nu mairămâne decât facăra pură a "inţei, în care orice urmă a 8eului9 s-a şterspentru a ceda între&ul spaţiu e2istenţei. )n acest stadiu noi nu mai vedemlumea, ci percepem adevărul. Bidurile care ne separă de noi înşine seprăbuşesc, aosul mental ia sârşit, &ândurile încetea$ă să ne para$ite$emintea şi înţelepciunea se poate maniesta. #oi nu mai refectăm, noicunoaştem. (unt $orii vi$iunii, ai reali$ării. )nsă termenii 8vi$iune9 şi 8reali$are9, nu sunt tocmai e2acţi, deoarece în

acest vid, în această prospeţime a sufetului, nu mai e2istă o ruptură între celcare cunoaşte şi cel care este cunoscut, nu mai e2istă dierenţă între subiectşi obiect. Ceea ce e2istă în acest ca$ este 8cunoaştere9 şi nimic altceva. #iciun limbaj nu poate e2prima acest lucru. Când sunt întrebat despre sun@a<vidul=, păstre$ tăcerea, pentru că nici un răspuns, în aara tăcerii, nu poateavea un sens. *uteţi să împliniţi un act sau să vă abţineţi, după cum doriţi, însăactivitatea voastră nu este esenţa voastră. Firea voastră este non-acţiunea,



nici acţiune nici reu$ al acţiunii. impotrivă, a înţele&e şi a vedea ac partedin realitatea voastră, nu aveţi nevoie să acţionaţi pentru aceasta. 1ceasta este întotdeauna pre$entă. *utem spune că tot ceeace este constant şi continuu este adevărat. #atura nu este o invenţie umană,

ea este undamentul nostru, este "inţa noastră. #oi nu o mai elaborăm, esteo coe$iune esenţială. Ceea ce noi numim darma sau reli&ie este "reanoastră şi aceasta este e2istenţa pură. #oi pierdem din vedere propria noastră realitate din cau$a vârtejurilorprovocate de orota activităţilor noastre. 1cestea ne tulbură conştiinţaasemenea valului care deormea$ă supraaţa oceanului sau a norilor careascund soarele. 6işcările super"ciale disimulea$ă ceea ce e2istă înproun$ime. Ceea ce este neînsemnat ascunde ceea ce este puternic, vălulde pe oci ace muntele invi$ibil. #u este acest lucru de necre$ut+ )n acelaşi timp, oceanul nu estetulburat de eervescenţa supraeţei. El este sufetul valurilor şi este pre$ent în

ele. Cei care ştiu văd acest lucru şi nici un dute-vino aparent nu-i poate înşela. %ăsaţi-vă purtaţi spre acest ocean, departe de tumultul ilu$oriu. 1bandonaţi-vă proun$imilor "rii voastre unde nu se mai pune problemade a deveni indierent ce, ci doar de a " ceea ce sunteţi. 1cest univers de cunoaştere absolută şi stabilă nu s-a sârşit niciodată,numai că noi l-am uitat pur şi simplu. #e-am întors aţa către ceea ce esteeemer, către lucrurile e2terioare. Ceea ce noi percepem este lumea. nstanţacare percepe nu este lumea, ci (inele, 1cela, Eul real. *rivirea care se îndreaptă spre un obiect, adică spre un enomen oarecare perceput în voi sau în aara voastră, este un &ând. 0i$iunea lipsită de un obiect, îndreptată spre

cel care vede, este mediaţia. )nţele&eţi bine ce vreau să spun. Conştiinţa este pre$entă atât în refecţie cât şi în meditaţie. )n primulca$ percepţia este 8obiectivă9, în al doilea este 8subiectivă9. Fie că &ândiţi, "e că meditaţi, "e că acţionaţi sau rămâneţi imobili,elementul constant este aptul de a vedea, conştiinţa. )n starea de ve&e, voipercepeţi lumea. )n somn, deveniţi conştienţi de visurile voastre. )n samadi,descoperiţi "inţa voastră. )n aceste trei condiţii, conştiinţa este invariabilpre$entă. Faptul de 8a vedea9 este constant, este permanent. Este elulvostru de a ". Conştiinţa este întotdeauna pre$entă, ciar şi atunci cândsunteţi leşinaţi. Când vă veniţi în "re, spuneţi4 8#u îmi aduc aminte de nimic9.(ă nu credeţi că acest lucru înseamnă i&noranţă. 1 şti că nu mai şti înseamnă

încă a şti. )n ca$ul în care conştiinţa ar " dispărut cu adevărat, nu aţi putut ştiniciodată aptul că în trăirea voastră ar " intervenit o ruptură. *erioada care s-a scurs

în timpul leşinului vostru nu ar " e2istat absolut deloc pentru voi. #u aţi "avut nici cea mai mică e2perienţă, nu aţi " lăsat nici cea mai mică urmă înmemoria voastră. 0oi însă ştiţi că ieşiţi dintr-un episod de inconştienţă.1ceasta înseamnă de asemenea a cunoaşte şi a vedea. 6emoria voastră nu a



înre&istrat nici un eveniment intern sau e2tern, însă conştiinţa voastră a8vă$ut9 această întrerupere. E2perienţa acestei rupturi, a acestei alii în înre&istrarea evenimentelor,este apoi memorată la rândul ei. %a el se întâmplă în timpul stării de somnpround ără vise. 0i$iunea lucrea$ă.

imineaţa, desci$ând ocii, sunteţi capabili să spuneţi că aţi dormitoarte bine, ără să visaţi. Conştiinţa voastră a observat situaţia. (cenele se succed, conte2tul se modi"că, conţinutul conştiinţei sescimbă, însă instanţa care 8vede9 rămâne identică. otul este proces,scimbare permanentă, în aară de conştiinţă. 0i$iunea şi numai ea esteomnipre$entă. Cel care vede este martorul impasibil şi etern al tuturormetamoro$elor. Cunoscându-l, cunoaşteţi identitatea voastră reală. ot restulvă este străin, este separat de voi. )n aara martorului, totul este samsara,lumea ormelor trecătoare. Cel care vede nu este atins sau cunoscut nici prin acţiune, nici prinritualuri, nici prin cult, nici prin tenici speciale cum ar " recitarea de litanii

<mantra=. Căci martorul percepe de asemenea toate acestea. El rămânedierit, separat. Ceea ce poate " perceput sau ăcut este întotdeauna detaşatde martor. 1cesta nu este descoperit prin acţiune, ci prin ne-ăptuire. El nueste revelat prin eort, ci prin calm. El devine accesibil atunci când oricemişcare încetea$ă, când nu mai e2istă nici un obiect, când numai conştiinţae2istă. Când voi vedeţi ără să "e ceva de vă$ut, când ştiţi ără să "e cevaspeci"c de cunoscut, când conştiinţa nu mai are cunoscut, voi îl cunoaşteţi pecel care cunoaşte totul. Dter&erea ormelor destramă într-un anumit elţesăturile care înconjurau martorul. Cunoaşterea, eliberată de orice obiect,devine conştientă de ea însăşi. omolirea valurilor lasă să apară oceanulCerul albastru se înăţişea$ă privirilor noastre atunci când norii au plecat

departe. /ceanul şi cerul se &ăsesc în voi, calea de acces de asemenea. Ea este descisă şi voi ştiţi cu toţii cum să o parcur&eţi. ar voi sunteţiobişnuiţi să mer&eţi doar într-o sin&ură direcţie. )nsă drumul mer&e întotdeauna în două direcţii, în două sensuri. *uteţi să vă întoarceţi, să ajun&eţi din nou la punctul vostru de plecare. Calea esteaceeaşi. #u însă şi destinaţia. rumul care duce spre samsara poate să vă ducă spre "inţa voastrăreală dacă aceţi cale întoarsă. Ceea ce se &ăsea în aţa voastră, se va &ăsiatunci în urmă şi veţi vedea universul căruia îi întoarceţi spatele. )ntoarceţi-

vă, nu vi se cere nimic altceva. Către ce este orientată atenţia voastră în această clipă+ /bservaţi-vă cu atenţie. 0eţi constata că 8privirea9 voastră tinde spree2terior. ;ândurile voastre se învârtesc ără încetare în jurul lucrurilor dinlume. Ciar dacă încideţi ocii, acest apt nu vă va elibera. Formele şiima&inile sunt imprimate în mintea voastră şi vă obsedea$ă ciar şi atuncicând dormiţi. ;ândurile voastre reproduc obiectele, ele sunt ecoul lor. Cutoate că pare interioară, lumea &ândurilor este la rândul ei e2terioară,



deoarece 8eul9 sau alsa voastră identitate este un el de corp străin în voi.6artorul percepe 8e&oul9 în acelaşi el în care percepe alte 8obiecte9. #umaicel care percepe este interior. )ncercaţi să înţele&eţi că inva$ia obiectelor nu este un obstacol încunoaşterea de sine. :arajul este constituit de &ândurile voastre.

/are un obiect poate să aibă sufet+ #u, el nu poate absorbi decât unalt obiect. (ufetul este înconjurat de idei. Ener&ia voastră, arul conştiinţeivoastre se disipea$ă, se reractă în &ânduri. 3efecţiile şi numai ele vă acpri$onieri şi vă îndepărtea$ă de (ine, de 1cela, de condiţia voastră ori&inară. (copul urmărit este acela de a re&ăsi starea de vacuitate, puritateavoastră naturală4 acesta este un eveniment revoluţionar7 Cum putem oare să-l reali$ăm+ (ă e2aminăm mai întâi &ene$a&ândurilor. 0eţi învăţa astel să le opriţi de la bun început. 6ulţi căutători spirituali se luptă cu &ândurile lor înainte de a lecunoaşte provenienţa. 6intea nu va putea " controlată niciodată în acestmod. (in&urul re$ultat posibil este nebunia. Faptul de a suprima ideile este

e2clus deoarece ele se reac în mod constant. Ele seamănă cu balaurulmitolo&ic, cu idra din %erna. 1cest monstru avea şapte capete care creşteaula loc îndată ce erau tăiate. Eu nu vă cer să vă combateţi &ândurile, deoarece ele dispar sin&ure în"ecare clipă. Ele nu durea$ă niciodată prea mult. impotrivă, înlănţuirea lor, ideaţia, continuă ără încetare. ;ândul careabia s-a stins este înlocuit este înlocuit de un altul. 1cest proces 5 este e2trem de rapid, şi el repre$intă nodul problemei. rama nu provine dinmoartea unui &ând, ci din reapariţia sa imediată. #u încercaţi să vă opuneţiideilor voastre, încercaţi să înţele&eţi mecanismul care le debitea$ă, acesta

este cel care trebuie ţinut sub control. 1cest apt va " simplu dacă înţele&eţi cu adevărat despre ce estevorba. Di reţineţi că aptul de a vă opune ormaţiunilor mentale este ărăieşire, mintea va continua ine2orabil să vă torture$e. 0eţi " învinşi, voi sunteţiaceia care veţi " distruşi. 3epet4 &ândurile nu sunt duşmani, demonul este cel care le &enerea$ăşi le revarsă ără încetare. mpunându-vă un el de re&lare a naşterii lor, leveţi putea vâna imediat ce scot capul ără a " invitate. acă nu urcaţi până lasursă, curentul ideilor vă va subju&a ără milă, oricare ar " eorturile voastre. )n consecinţă, nu vă ocupaţi de ormulările voastre mentale. )mpiedicaţi mintea voastră să le producă. Cunoaşteţi aptul că

intelectul este instabil. 1stel spus, ideea abia născută trece şi dispare.nter$icându-i să vă deranje$e, veţi scăpa şi de violenţa pe care o implicădistru&erea ei. e unde provine o idee+ Concepţia şi naşterea ei re$ultă din reacţiavoastră la ceea ce nu este noi înşine. )ntrea&a responsabilitate a ideaţiei nerevine, deoarece noi ripostăm maşinal şi mental la evenimentele şi lalucrurile din lumea e2terioară. (ă luăm un e2emplu. *rivesc o foare. 1 privi



nu înseamnă a &ândi. )n ca$ul în care continui să o privesc, ără nimicaltceva, mintea va rămâne pură. ar dacă reacţione$ spunând4 8Ce foare rumoasă79, un &ând seinterpune între mine şi foare. impotrivă, dacă vibre$ şi răspund ără să8reacţione$9, dacă mă pierd în contemplare, trăiesc rumuseţea forii şi mă

bucur de ea păstrând un spirit imaculat, vid. ar vai9 #oi suntem incapabili să trăim ără să conceptuali$ăm. *rocesul care constă în a încide o e2perienţă vie în simboluri, încuvinte, este sursa &ândurilor. 1ceastă reacţie devenită mecanică, acest obicei de a reduce o trăire încuvinte, suocă realul şi ucide u$iunea, vi$iunea, sub o avalanşă deinterpretări. 3ealul este eliminat, minunea este reulată, nu ne mai rămândecât cuvinte, epave afate în derivă în mintea noastră. ;ândurile noastre nusunt decât ra$e şi acestea au o viaţă scurtă. *entru a simpli"ca, noitranspunem imediat orice nouă

e2perienţă în &ânduri, în cuvinte, de-a lun&ul între&ii noastre vieţi. (ub acest potop de cuvinte, în acest vacarm mental, noi pierdemconştiinţa propriei noastre realităţi. Cum să renunţăm la acest dro&, laaceastă manie de a sclero$a viaţa datorită aportului mărit de cuvinte+ rebuiesă controlăm &ene$a &ândurilor. Fiţi atenţi, încercaţi să înţele&eţi, vă ro&. 0ă privesc. Ce s-ar întâmpla dacă aş continua să vă contemplu ără atranspune ceva în cuvinte+ 1cest lucru depăşeşte tot ceea ce vă puteţiima&ina mai e2traordinar la nivelul vostru de conştiinţă. 6utaţia este de nedescris, în sensul pround al termenului4 ea seblocea$ă imediat ce îi atribuiţi o eticetă, imediat ce încercaţi să o 8&ândiţi9.Când vă privesc ără cuvinte, deci ără cea mai mică refecţie relativ la ceea

ce tocmai sunt pe cale să trăiesc, constat că o &raţie divină, ineabilă serevarsă asupra mea şi că acest vid imaculat se propa&ă în toate direcţiile.1tunci când cuvântul încearcă să o limite$e şi să o des"&ure$e, conştiinţa îşiscimbă orientarea şi distin& încetul cu încetul, în plus aţă de bărbaţii şiemeile care sunteţi, lumina care este sursa noastră, a tuturor. Este ca şi cumm-aş tre$i dintr-un vis, ca şi cum spiritul meu s-ar desăşura într-o claritate şio pace in"nită. 1ş vrea ca voi să aceţi e2perienţa acestei 8atenţi corecte9. Feriţi-vă de ideaţie, nu ormulaţi nici un comentariu. #u vă descurajaţi,este întru totul posibil să ne lipsim de limbaj, recur&erea la cuvinte nu este, laurma urmei, decât un obicei. #ou născutul contemplă lumea şi îi răspunde

ără intermediul cuvântului şi al &ândului. El dispune de o vi$iune pură şidirectă. 6ai târ$iu, copilul oloseşte din ce în ce mai mult modalitatea verbalădeoarece aceasta este utilă şi e"cientă în contactele sale cu viaţa şi lumeae2terioară. )nsă ceea ce este convenabil pe acest plan repre$intă o rână absolută în cunoaşterea de sine. ată de ce trebuie să &ăsiţi cu toţii privirea inocentă acopilului, vi$iunea pură care vă va arăta ceea ce sunteţi în realitate. Cuvinteleşi &ândurile v-au ajutat să descoperiţi lumea.



0idul, puritatea spiritului vă vor descide poarta (inelui, a 1celuia, aesenţei voastre, a identităţii voastre reale. ată ceea ce vă cer. 1şe$aţi-vă liniştiţi, corpul rela2at, coloana vertebrală dreaptă. #u aceţi nici un el de mişcare. 3espiraţi calm, ără cea mai micătensiune. ?rmăriţi-vă în tăcere respiraţia şi ascultaţi calmi sunetele care vin

din e2terior ără a reacţiona, adică ără replică mentală, ără a vă opri la nimic. Fiţi martor, nimic mai mult, lăsaţi-vă să alunecaţi într-ostare de conştiinţă lipsită de cuvinte. Aineţi-vă la distanţă de evenimente,captaţi totul însă de departe. #u vă concentraţi deloc. /rice se întâmplă, nu vă implicaţi, rămâneţi calmi. )ncideţi ocii şi, cuo atenţie ermă şi blândă, ascultaţi în tăcere ciripitul păsărilor, oşnetulcopacilor, plânsul unui copil, murmurul unui jet de apă, 1scultaţi, nimic maimult. 0eţi percepe mai întâi orja plămânilor voştri şi pulsaţia inimii voastre.1poi, o linişte aparte vă va inunda. 0eţi constata că în ciuda $&omotelor

înconjurătoare, în voi va domni liniştea. 0eţi ajun&e la o pace neaşteptată.1poi vă veţi da seama de o completă rare"ere a &ândurilor, vă veţi apropiade starea de conştiinţă pură. )n această seră &oală de orme, atenţia voastrăse va îndrepta spre locul real al ori&inii voastre, spre adevăratul vostru cămin.0eţi părăsi perieria şi vă veţi întoarce acasă, în voi. *rivirea voastră, părăsind supraaţa, vă va revela pro&resivtabernacolul în care se &ăseşte identitatea voastră proundă. Continuaţi pur şi simplu să vă observaţi &ândurile, respiraţia, mişcărileabdomenului. #u reacţionaţi. 0eţi obţine un re$ultat ce nu va " o invenţiementală, ceva ce nu v-aţi ima&inat absolut deloc. 1ceasta va " "inţa voastră, e2istenţa voastră. 1ceasta este coe$iunea

care ne animă şi ne susţine pe toţi. Ea se revelea$ă de la sine şi atuncirealitatea noastră iese în sârşit la lumina $ilei. 0a " o surpri$ă tulburătoare. ată o poveste. ?n sadu, un călu&ăr, se &ăsea într-una din $ile pecoasta unui deal. Era dimineaţa devreme, şi soarele începuse să se ridice. ?nmic &rup afat la plimbare vă$u omul sin&uratic stând în picioare, acolo sus.?nul din ei su&eră4 8acă scrutea$ă împrejurimile, înseamnă că a pierdut ovacă9. 8#u, obiectă un altul, nu are aerul să caute ceva. (-ar spune maide&rabă că aşteaptă pe cineva, un prieten care a urcat coasta mai încetdecât el9. ?n al treilea spuse4 8#u caută nimic şi nu aşteaptă pe nimeni. Estecuundat în contemplarea divinului9. )ntrucât nu ajunseseră să se pună deacord, cei din &rup se apropiară de sadu. 81i pierdut o vacă+9, întrebă

primul. 8#u9, răspunse călu&ărul. 81tunci aştepţi pe cineva+9 îşi dădu cupărerea al doilea. 8#icidecum9, replică ascetul. 8*oate îl contempli pe umne$eu+9 ăcu al treilea. 3ăspunsul u deasemenea ne&ativ. 81tunci ce aci+9, stri&ară toţi trei deodată. 8#u 5 ac nimic9, răspunse călu&ărul. 8(tau în picioare, nimic mai mult. E2ist.9 E2istaţi şi voi cu aceeaşi simplitate. #u aceţi nimic special.



1tunci, tot ceea ce scapă limbajului va surveni, sinte$a tuturore2perienţelor, încununarea adevărului, reali$area Eului vostru real, apariţiadivinului. F1CEA C1%E )#/13(G 5. (e afă oare reli&ia în confict cu ştiinţa+

1bsolut deloc. Dtiinţa este incompletă. )ntr-un anumit el a-i montatlămpi peste tot în lume menţinând propria voastră casă cuundată în be$nă.1semenea cunoştinţe parţiale, o asemenea ştiinţă limitată care i&noră "inţaumană &enerea$ă obli&atoriu mi$erie, duce la de$astru. *entru ca viaţa să înforească în pace, în înţele&ere, în plenitudine, nu este su"cient să "esondată materia. acă obiectele asi&ură eectiv o anumită prosperitate şi procură ărănici o îndoială satisacţie, ele nu aduc niciodată pro&resul. Ele ac din voiproprietari şi intelectuali, dar nu nişte oameni iluminaţi. /r, dacă voi nu ştiţicine sunteţi, bunurile e2terioare vor deveni mai devreme sau mai târ$iu osoară de capătul căreia veţi atârna ca un spân$urat.

Faptul de a nu cunoaşte decât lumea este insu"cient şi aceastăimperecţiune este un puţ ără und de ilu$ii şi suerinţe. Dtiinţa conerăputere, obiectivul ei este acela de a domina. #u i-a permis oare omului sămanipule$e orţe redutabile+ Fără a " adus, cu toate acestea, ceva cuadevărat preţios omenirii. /mul este desi&ur puternic, însă el este mai alestemător, de$armat în aţa bolii şi a morţii, deoarece pacea nu vine dindominarea materiei, ci din accesul la divin, la reli&ia autentică. *uterea ără liniştea inimii este sinuci&aşă, autodistru&ătoare. Dtiinţa lipsită de cunoaşterea divină este ca o armă uci&aşă încredinţată unui idiot. Ce poate ieşi de aici+ 3uptura care s-a menţinut până în pre$ent între ştiinţă şi spiritualitate nu a ăcut decât să atra&ă catastroe

asupra acestei biete lumi. /amenii ascinaţi doar 5H de perormanţele materiale au monopoli$at râiele puterii şi au răspânditneliniştea şi disperarea în cele patru colţuri ale lumii. %a rândul lor, înţelepţii,care au reali$at cunoaşterea de sine, au &ăsit cu si&uranţă pacea interioară,dar nu au avut nici un el de infuenţă. )nvăţătura lor spirituală, sadana, a ost deci, la rândul ei, incompletă.)n nici un moment căutarea adevărului nu a ost perectă. rebuie ca puterea şi pacea să "e alături şi să "e totale. /mul arenevoie de o vastă sinte$ă, de o u$iune între ştiinţă şi spiritualitate. e aicipoate ieşi un individ cu adevărat uman, o cultură demnă de acest nume, un

popor bo&at în interior şi e"cient în e2terior. ndividul nu este nici corp, nicisufet, el este ambele. Este inutil să "e avori$at un sin&ur aspect, eşecul va "si&ur. . Ce părere aveţi despre renunţarea la lume+ #u se poate deveni undiscipol, un sann@asin, decât renunţând la tot+ #imic nu opune lumea unui sann@asin. (in&urul lucru la care trebuierenunţat este i&noranţa, e&o-ul, identi"carea cu alsul 8eu9. 1 " sann@asin nu înseamnă a te priva de toate, ci a reali$a cunoaşterea de sine. 1ceastă tre$ire



ajun&e în mod "resc la abandonarea ataşamentului e&ocentric aţă de lucrurişi persoane. %umea rămâne ceea ce este, noi suntem cei care ne scimbăm,privirea noastră este inversată. Fiinţa tre$ită nu are nevoie să renunţe lanimic. ot ceea ce este van şi nesemni"cativ îl părăseşte ca run$a moartă acopacului toamna, aşa cum noaptea se retra&e în aţa soarelui. Cunoaşterea

de sine curăţă impurităţile. Ceea ce rămâne este sann@as. Căutarea spiritualănu este nici pentru nici contra lumii, ea se reeră la identitatea reală a "inţeiumane, ea este puri"carea de sine, este o operaţie alcimică care transormăplumbul în aur. 1 percepe viaţa prin intermediul lentilelor deormate ale i&noranţei desine, ale e&o-ului este atitudinea proană, samsara. 1 contempla viaţaba$ându-ne pe cunoaşterea de sine, pe cunoaşterea 1celuia, undamentuldivin al omului, este sann@as. ată de ce nu-mi place e2presia 8a deveni unsann@as9. 1cest lucru are ceva a&resiv, ostil aţă de lume. Di apoi, se poate8deveni9 sann@as+ *utem 8deveni9 conştiinţa de sine, conştiinţa totală+ acă8deveniţi9 sann@as este als, este un el de mască, nimic altceva. 1devărul nu

este luat, el se descoperă. (ann@as este o renaştere, este sin&ura voastră naştere reală, &ene$a"inţei voastre reale sub eectul cunoaşterii prounde. 1ceastă trans"&urarenu se înceie niciodată. Ea remodelea$ă în mod automat aspectul vostrue2terior, comportamentul vostru. %umea nu are nimic de a ace cu toateacestea. (ann@as creşte pro&resiv în voi, voi ştiţi din ce în ce mai clar că nusunteţi un corp, ci o conştiinţă. &noranţa şi ataşamentul se retra& pe măsură ce ocii voştri sedescid. ?niversul e2terior este acolo şi îşi urmea$ă e2istenţa, însă în voitotul este răsturnat, obsesiile au dispărut. 1ltel spus, nu mai este lume învoi, nu mai este samsara în interior.

1 vă ataşa de ceea ce este eemer este o atitudine de i&noranţă4 a încerca să îl i&noraţi este de asemenea o acţiune de orb. Di într-un ca$ şi încelălalt, lucrurile care vă sunt străine, care nu sunt realitatea voastră, văinvadea$ă şi vă ţin în captivitate. *ota şi de$&ustul sunt cele două aţete aleunei sin&ure monede, lanţuri &emene. Eliberarea constă în absenţale&ăturilor. 1tunci când veţi " curăţaţi de atracţie ca şi de repulsie, veţi "liberi, veţi " un adevărat sann@asin. e unde vine eliberarea+ 3obia înseamnă i&noranţă. 1spiraţi la lumedin stupiditate, şi pentru că aceasta vă ace să sueriţi mereu şi mereu, vă îndepărtaţi de ea. Este la el de prostesc şi de limitat. 0oi u&iţi mai întâi într-un sens şi apoi în celălalt. 1ceasta nu scimbă nimic, sunteţi încă pradă

ilu$iilor, samsara este încă pe urmele voastre. #ici într-un ca$ nici în celălalt,nu veţi ajun&e la pacea re$ervată celui care rămâne erm în inima lumiiinterioare, a sursei divine universale. #u urmăriţi nimic, nu ocoliţi nimic, întoarceţi-vă acasă, în conştiinţa nera&mentată, eternă şi ără de pată. )ntoarcerea la realitatea intan&ibilă este imposibilă pe calea ataşării saurenunţării la lucrurile trecătoare. /bservaţi confictul care opune aceste douăatitudini, "ţi martori. )n voi e2istă o instanţă neutră şi lucidă, conştientăsimultan de dorinţele voastre şi de decepţiile voastre. 1cest martor este cel



care trebuie cunoscut, care trebuie să deveniţi pentru a " eliberaţi pe loc atâtde patimă cât şi de ascetism. ar calea este cunoaşterea de sine. I. Consideraţi că este inutil să renunţăm la relaţiile aective şi să nepăstrăm căminul+ :ineînţeles. 6aavira spunea4 81taşamentul este posesivitate9. Di nu

invers. e ce+ eoarece seducţia pe care o e2ercită obiectele asupra voastrărepre$intă un eect al propriei voastre stupidităţi. )n voi domneşte vidul.*entru a uita aceasta, pentru a vă da importanţă, voi încercaţi să umpleţiacest spaţiu pur în&esuind în el orice. Credeţi că sunteţi eliberaţi deataşament renunţând la obiectele care olosesc drept supapă, drept prete2tpentru lăcomia voastră. 0eţi respin&e oamenii şi veţi arunca obiectele, darveţi rămâne posesivi. )n astel de condiţii, asramul sau mănăstirea vor înlocui căminul pecare l-aţi părăsit, aservirea aţă de o sectă sau aţă de un &rup va urma înlănţuirii aţă de amilia voastră. #evoia de a vă ataşa va rămâne identică,ea va lua doar o altă ormă. e aceea, maeştrii care ştiu ce vorbesc vă

poruncesc să sacri"caţi i&noranţa, e&o-ul, dorinţa şi nu ceea ce aţi luat dreptţintă dorinţei voastre. /dată cu cunoaşterea de sine, ceea ce este als şi inutilva cădea de la sine, nu va mai " nimic de 8abandonat9. >. 6intea pură, lipsită de &ânduri, este oare re$ultatul concentrării+ #u. #u vă concentraţi, acest el de constrân&ere nu va ace decât să seadau&e tensiunii care deja vă întunecă atât de mult. Constrân&ându-vă mintea să se menţină la o sin&ură idee, la o sin&urăormă sau la o sin&ură litanie, nu veţi putea obţine puritatea intelectuluinera&mentat, tre$irea conştiinţei totale, ci doar o stare de amorţire, un el denarco$ă, altel spus veţi avori$a inconştientul. Concentrarea este autoipno$ă, ea vă răneşte i&noranţa, iar tenebrele

de care speraţi să scăpaţi se liniştesc. Căutaţi mai ales să nu comiteţi &ravaeroare care constă în a conunda starea de întunecare cu samadi. 1ceastadin urmă este tre$ire, conştiinţa clară şi absolută şi în nici un ca$ inconştienţăsau abruti$are. (tarea de samadi înseamnă în acelaşi timp absenţă a împrăştierii mentale sau a &ândirii şi cunoaştere ără umbră. . )n ce el trebuie să ne urmărim respiraţia atunci când medităm+ 1şe$aţi-vă cu coloana vertebrală în po$iţie verticală. )n această po$iţie,corpul îşi re&ăseşte ecilibrul său natural. ;reutatea se distribuie într-omanieră uniormă şi devine uşor să ne eliberăm de ea. 1tunci cândreparti$area &reutăţii este ma2imală, corpul nu mai reclamă atenţia voastrăşi nu se mai opune calmării minţii. *rin urmare, menţineţi-vă în po$iţie

verticală, însă ără cea mai mică tensiune, ără blocaj "$ic. Corpul vostrutrebuie să "e rela2at şi într-un anumit el suspendat de coloana verticală ca oaină pe cuier. nstalaţi în acest el, observaţi-vă respiraţia, care trebuie să "e lentă şiproundă. Centrul vostru ombilical se umfă şi se desumfă ritmic. Fiţiconştienţi, ără să vă concentraţi, 8priviţi9 ca un spectator neutru, nimic maimult. Eu nu plede$ pentru nici un el de eort, reţineţi acest lucru. 0ă cer să"ţi atenţi într-un mod calm, să înre&istraţi ceea ce se întâmplă ără să aceţi



comentarii sau să interveniţi. 3espiraţi ca un nou născut, sau ca un animal. oracele lor este imobil, ei inspiră ridicându-şi abdomenul şi e2pirăcoborându-l. 3espiraţia abdominală este sin&ura naturală. evenind din ce în ce maiproundă, ea va aduce cu sine o sen$aţie din ce în ce mai mare de pace.

)ncetul cu încetul aţi uitat cum să respiraţi din cau$a tumultului mentalcu care anturajul vostru v-a obişnuit, din cau$a tensiunilor care v-au inectatmintea. /bservaţi adolescentul4 respiraţia sa a devenit săracă, arti"cială,limitată la partea superioară a plămânilor. 1bdomenul este blocat. 1ţiconstatat voi înşivă că respiraţia vi se blocea$ă cu atât mai mult în $ona&âtului cu cât sunteţi mai tulburaţi. #u-i mai rămâne nimic din cadenţa amplăa corpului care trăieşte spontan. 0e&eaţi la restabilirea respiraţieiabdominale suplă şi lejeră. 1ceasta vă va ajuta să soluţionaţi spasmelementale. H. e ce cereţi să contemplăm procesul respirator+ eoarece acest dute-vino al respiraţiei ţese un pod între corp şi sufet.

1cesta din urmă animă corpul datorită respiraţiei. evenind conştienţi derespiraţia voastră, dobândind cunoaşterea directă a aerului care intră şi iesedin plămânii voştri, veţi descoperi pro&resiv că voi nu sunteţi corpul vostru7 Eu am un corp, însă eu sunt cu mult mai mult decât acesta. /r&anismul este ca un an, el nu este nici ori&inea nici destinaţia mea.*e măsură ce percepţia sufului se ascute, omul presimte instanţa care nueste "$icul său. (trăul&erări de luciditate îl învaţă că membrele, or&anele,celulele nu sunt 8el9. El vede ceea ce am putea numi cele trei substraturi alepersonalităţii sale4 corpul "$ic, respiraţia, sufetul. Corpul este veşmântul,cocilia, învelişul. 3espiraţia este le&ătura, podul. (ufetul este 1cela, (inele real,

undamentul. 3olul jucat de respiraţie pe calea cunoaşterii de sine este primordial,central. *e un mal se &ăseşte corpul, pe celălalt sufetul. *e plan "$ic, voi e2istaţi, acesta este un apt evident. (unteţi însă plinide nelinişte şi un dor de nestins vă cuprinde, pentru că simţiţi nevoia săe2istaţi de asemenea şi mai ales în împărăţia sufetului. #u veţi reuşi săajun&eţi acolo decât olosind placa turnantă a respiraţiei, trecerea pranei. Eavă va conduce spre "inţă. *lasându-vă la nivelul ombilicului, al respiraţiei naturale, veţi puteaprivi în două direcţii. ?na duce la corp, cealaltă la sufet. #u e2istă decât unsin&ur drum, însă voi veţi putea să-l parcur&eţi în ambele sensuri. ată de ce

observarea respiraţiei este e2trem de importantă. Ea vă oeră oca$ia să vă îndreptaţi spre esenţa voastră. J. e ce spuneţi că meditaţia, d@ana, este non-acţiune+ #u este şi ea,la rândul ei, o acţiune+ *riviţi. (trân& pumnul. 1ceasta este o iniţiativă, un act voluntar. *entrua-mi descide mâna ce trebuie să ac+ #imic deosebit. Este su"cient să numă străduiesc să o ţin încisă. Ea îşi va relua în mod spontan po$iţia "rească.1şadar, nu putem spune că a descide mâna este o acţiune. Este o ne-



intervenţie a minţii, o non-acţiune sau, dacă vreţi, o absenţă a acţiunii. Ceimportanţă are, este acelaşi lucru şi reu$ să ac polemică în jurul acestortermeni. 0ă ro&, încercaţi să înţele&eţi ceea ce încerc să vă comunic, încercaţi să sesi$aţi sensul cuvintelor mele. #umind meditaţia 8ne-ăptuire9, 8non-acţiune9, vreau să sublinie$

aptul că ea nu trebuie să "e considerată un sport, o activitate. Ea nu esteaşa ceva. 6editaţia este starea voastră naturală care nu poate în nici un ca$ să "e o constrân&ere sau o iniţiativă cerebrală. 6editaţia devenită tensiune nu vă va aduce niciodată pacea interioarăşi nici nu vă va aduce îndărăt la căminul vostru, la puritatea voastrăori&inară. Eortul, concentrarea, acţiunea implică inevitabil o a&itaţiementală. )nsă pentru a restabili pacea care caracteri$ea$ă identitatea voastrăproundă, va trebui înainte de toate să vă calmaţi. *unctul "nal este apo&eula ceea ce e2ista de la început. acă sunteţi contractaţi la începutulmeditaţiei, nu speraţi să "ţi liniştit la "nal.

/bservaţi bărbaţii sau emeile care mer& să îşi adore $eii în biserici sautemple. *riviţi aceşti oameni care pretind că meditea$ă. (unt a&itaţi, ocupaţi, au un pro&ram în minte. ?n el de tensiune, de încordare emană din ei. 1 dori să se obţină în acest el plenitudine a inimii,de$voltarea conştiinţei este, într-adevăr, o prostie. acă vreţi să descoperiţipacea sufetului, calmaţi-vă imediat. Ain să mai adau& un lucru4 nu căutaţi adevărul. )n orice căutare e&o-ul îşi ia partea leului. /ri, el şi numai el este acela care vă rupe de realitateavoastră, de esenţa voastră. *ierdeţi, abandonaţi 8eul9 vostru, încetaţi să maicredeţi în personalitatea voastră, nu vă mai identi"caţi cu ceea ce estesuper"cial, als şi trecător. 3enunţaţi să mai visaţi la ceea ce vă încipuiţi că

ar trebui să "ţi, aruncaţi masca pe care societatea v-a lipit-o pe aţă. Cândilu$ia e&o-ului se va risipi, când 8eul9 va dispărea, veţi percepeţi ceea cesunteţi în realitate. 1ceasta este o condiţie absolută. 6oartea 8eului9 permite(inelui, 1celuia, să se manieste. %a el cum naşterea &ermenului coincide cudistru&erea &răuntelui, lotusul sufetului nu îşi descide petalele decât dupăruperea învelişului 8eului9. 3eţineţi acest lucru, nu-l uitaţi nici un momentpentru a " ceea ce sunteţi, 8voi9 trebuie să încetaţi să e2istaţi. )n scimbul morţii a ceea este deri$oriu vă va " revelată nemurirea.*icătura de apă devine oceanul pier$ându-se în el. 0oi sunteţi sufetul, însăcăutându-l nu veţi întâlni decât dorinţa. Ea impre&nea$ă şi dictea$ă totul înviaţa voastră. 0oi aspiraţi în permanenţă să deveniţi cineva, să dobândiţi

ceva, este o cursă care nu se sârşeşte niciodată. #ici unul din voi nu acceptăsă rămână liniştit, nimeni nu este mulţumit cu ceea ce este, cu ceea cedispune. 1ceasta arată că sunteţi roşi de o nemulţumire va&ă dar permanentă, urmăriţi de o nostal&ie căreia îi i&noraţi adevăratul obiect. /rice aţi ace,insatisacţia persistă, setea abia potolită se ace din nou simţită deoarece



dorinţa, în sine, tinde întotdeauna spre ceea ce vă scapă. Ea este la el caori$ontul care se retra&e pe măsură ce avansaţi, pentru simplul motiv că nue2istă. Este o alucinaţie. acă nu ar " aşa, aţi putea atin&e ori$ontul. El nueste nici real, nici ireal, el este aparenţă, ilu$ie optică, vis sau eect alima&inaţiei voastre. Este inutil să păşiţi sau să u&iţi, nu îl veţi atin&e

niciodată. Ceea ce este als este opusul a ceea ce este real. otuşi lumea ilu$orie,ma@a, nu este contrariul universului real, ea nu este decât vălul. orinţa nueste inversul (inelui, 1tman, ci este ceaţa care îl disimulea$ă şi îl sustra&eprivirii noastre. 0oi suspinaţi după ceea ce nu sunteţi şi, din această cau$ă,sunteţi orbi aţă de ceea ce sunteţi. orinţa a că$ut ca o cortină &rea peste sufet şi v-a lovit de amne$ie. 0oinţa de a " altceva decât ceea ce suntem ne împiedică să cunoaştempropria noastră realitate. acă &oana după ilu$ii s-ar opri, "e şi pentru o sin&ură clipă, "inţavoastră proundă s-ar maniesta imediat, asemenea soarelui o cărui

splendoare străluceşte de îndată ce norii se destramă. 1 ace dorinţa să tacă,a înceta să se urmărească o identitate de împrumut, este ceea ce senumeşte meditaţie, d@ana. Ce încântare atunci când descoperim ceea cesuntem cu adevărat7 #u mai rămâne nimic de dorit, sunteţi plini până lareu$. 3evelaţia sufetului este o satisacţie deplină, o mulţumire perectă,deoarece nu mai lipseşte nimic. ;ândirea este o cârjă, semn al i&noranţei. Cunoaşterea autentică estelipsită de orice refecţie, ea este vi$iune directă. 3aţionamentul nu vă va duce niciodată la real. #umai conştiinţa pură şităcută, &oală de &ânduri, oeră acces către cel ?nic. Cunoaşterea nu este operormanţă, un proces, ci o descoperire. #u este nevoie să o dobândiţi,

trebuie să o vedeţi, să o re&ăsiţi, să o scoateţi din uitare. Ea nu v-a lipsit niciodată, ea este întotdeauna aici, ca un i$vor astupatce trebuie de&ajat. (ăpaţi în voi înşivă şi apa vie va ţâşni din proun$ime. Cunoaşterea ori&inară, care este "rea voastră proundă, este în&ropatăsub pietrele şi nisipul &ândurilor voastre. Eliberaţi-vă şi lăsaţi fuviulscânteietor al conştiinţei să cur&ă în voi. #u căutaţi în e2terior pentru a afaceea ce sunteţi, priviţi în voi, adică meditaţi. 1tenţia corectă şi vi&ilenţa asiduă vor risipi ceaţa, vor stin&e I &ândurile. Curăţaţi-vă mintea, şi ceea ce veţi &ăsi în acest ca$ va "cunoaşterea. 0eţi &ăsi adevărul în spatele perdelei de um întreţinută de

ideaţie. #u vă recomand nici o retra&ere, instauraţi numai solitudinea în voi. 1scimba locul sau a vă i$ola, nu serveşte la nimic. 1titudinea voastră este cea care trebuie modi"cată. *unctul esenţial se&ăseşte în mintea voastră. (iastrul continuă să trăiască în mijlocul uneimulţimi dacă solitudinea nu domneşte în el. Căci lumea nu este ceva e2terior,ea este în voi, în capul vostru. #u aveţi nici o şansă să scăpaţi de ea luând-ola u&ă. #u mai căutaţi. #u vă mai mişcaţi, demolaţi urnul :abel care vă



umple mintea, pentru a vă re&ăsi solitudinea binecuvântată, vir&initateavoastră naturală. #u vă claustraţi, evacuaţi dorinţele din minte şi paceadivină se va revărsa asupra voastră. 0eţi înţele&e dintr-o dată că mulţimea nua e2istat niciodată, că lumea e2terioară era o antasmă. otul era în voi7 Creatorul şi creatura sunt una şi aceeaşi entitate. (entimentul acestei

unităţi este ără îndoială acela care l-a ăcut pe misticul din ?panisade săe2clame4 81am :ramasmi9, 8Eu sunt El, sunt creatorul, sunt umne$eu9. Cenuşa milenară s-a adunat în mintea noastră. /biceiurile, tradiţiile,credinţele de tot elul ne-au invadat aşa cum insectele, animalele şi ierburilecoloni$ea$ă o casă afată în ruină. #oi sunteţi îndopaţi cu idei concepute dealţii. Elucubraţiile transmise din &eneraţie în &eneraţie reeritoare la adevăr şila divin au devenit $idul care ne ascund realul şi care ne-au alun&at amintireaconştiinţei pure care e2istă în noi. *rimul pas care duce la cunoaşterea de sine constă în a şter&e toatecunoştinţele acumulate. 1ceasta nu este cunoaştere, ci un maldăr deinormaţii. Curăţaţi-vă, puri"caţi-vă, scuturaţi aceste straturi de pra

ancestrale de pe umerii voştri. 1tunci când nici o do&ma, nici o tradiţie nu văva mai acoperi ocii, veţi putea vedea cu adevărat. Când mulţimea compactăa ideilor va " dispersată, mintea voastră &oală şi pură va percepe adevărul. ierenţa între a " inormat asupra realităţii şi a o cunoaşte esteincomensurabilă. Dtiinţa 8reeritoare la9 este o supunere aţă de ideileprimite. Cunoaşterea divinului descide spaţiul in"nit al reali$ării vii.)ndoctrinarea vă ace pri$onieri. escoperirea personală vă dă aripi. ată de ce vorbesc despre vid, despre non-acţiune, despre non-mental.1semenea omului care îşi leapădă povara înainte de a urca pe munte,uşuraţi-vă şi voi şi reu$aţi tot ceea ce aţi &ândit înainte de a întreprindecălătoria interioară. Cel care este cel mai puţin împovărat va urca cel mai

sus. Culmea este re$ervată celor care au &ăsit vidul ultim, în care "inţadevine ne-"inţă. Culmea perecţiunii este atinsă în abisurile vacuităţii, iarmu$ica e2istenţei se ridică din tăcerea non-e2istenţei, din non-e&o. 1tunci,veţi şti că nirvana înseamnă a-l reali$a pe :rama, divinul. 1devărul rămâne necunoscut, el este de nepătruns pentru &ândireacare se îndreaptă întotdeauna spre lucrurile accesibile mentalului e2travertit.)n consecinţă, a ace eorturi pentru a pro&resa spiritual este absurd. #imicnu lea&ă lumea cunoscutului, domeniul &ândirii, de universul necunoscutului.Este imposibil să se mear&ă de la unul la celălalt. *uteţi să vă &ândiţi, sărefectaţi şi să raţionaţi mult şi bine, nu veţi ajun&e niciodată să ieşiţi dincircumvoluţiunile voastre cerebrale. 3aţiunea nu se poate transcede pe sine

însăşi, drumul ei este circular. Cei care au atins conştiinţa perectă au ajunsaici printr-o altă modalitate. 6aavira, %ao su, :udda, Cristos nu erau&ânditori. #imic din ceea ce au întreprins ei nu era ructul unei refecţii. Ei nuau parcurs drumurile bătătorite ale învăţăturilor reli&ioase, ci au trecutdincolo de toate limitările. #ecunoscutul se descide doar în aţa celor careac saltul. )ncercaţi să înţele&eţi, vă ro&, căci voi trebuie să săriţi. *entru moment,voi rămâneţi pe malul &ândirii, al abordării mentale a oricărui lucru. *entru a



şti cine sunteţi cu adevărat, trebuie să intraţi în mister, în inco&noscibil, săpărăsiţi dintr-o sin&ură mişcare reamătul ideilor pentru imensitatea tăcerii. 1vă &ândi la transcendenţă nu vă va ace să vă clintiţi nici măcar un milimetru. *uteţi să refectaţi până în ultima clipă a vieţii voastre, nimic nu se vascimba.

)ncetaţi să &ândiţi, tre$iţi-vă, observaţi cercul refecţiilor voastre,manejul lor interminabil. *riviţi-vă &ândurile cu o atenţie crescândă, neutră şimută. :rusc, miracolul se va produce. Fără cel mai mic eort, veţi plonja înproun$imile insondabile ale vidului. in clipa în care veţi părăsi peisajele cunoscute, veţi simţi barcavoastră plutind calm pe oceanul necunoscutului. Cum ar putea " descrisă această ericire+ 0oi sunteţi prea tensionaţipentru a vedea acest lucru. (unteţi orbiţi de lacrimi, iar aptul că ele e2primăplăcerea sau durerea nu are importanţă. *rivirea trebuie să "e clară, &oală şiinocentă ca o o&lindă pentru a putea percepe ?nul care este otul. )ntr-o $i, cineva m-a întrebat cum ar putea să-l &ăsească pe umne$eu.

-am răspuns printr-o întrebare4 8e-ai &ăsit oare pe tine însuţi, pentru a te&ândi acum să-l cauţi pe umne$eu+9 #oi vrem să cunoaştem sublimul şii&norăm ceea ce suntem. #imic nu este atât de aproape de noi ca noi înşine,de aici trebuie început. Cel care nu ştie ceea ce este el însuşi nu trebuie săspere să cunoască indierent ce altceva. Focul cunoaşterii trebuie aprins mai întâi în voi, de aici trebuie sărăsară soarele. )ntunericul interior vă va împiedica să vedeţi claritateaoriunde altundeva, "ţi convinşi de acest lucru. Cunoaşteţi-vă mai întâi pe voi înşivă, nu visaţi la umne$eu. *rimele străul&erări ce vor apare în voi, vor creşte treptat. Cunoaşterea de sine revelea$ă pre$enţa "inţei, conştiinţei şi

beatitudinii <(at ! Cit ! 1nanda=, precum şi absenţa oricărui 8eu9. 8Eul9 vostru, e&o-ul vostru nu sunt decât simple "cţiuni, nu au nici unel de substanţă. 1ceasta înseamnă a descoperi divinul, aceasta înseamnă a-lreali$a pe 8umne$eu9. /mul este un sufet învelit în e&o, acoperit de vălurile i&noranţei.(ufetul eliberat de e&o, conştiinţa de$văluită este umne$eu. #u e2istă altăcunoaştere. ?nde credeţi că puteţi &ăsi esenţa voastră, în ce direcţie+ 1scultaţi-mă, încetaţi să căutaţi în toate sensurile, sin&ura direcţie bunănu este o direcţie. Este ne-direcţia, ne&area tuturor direcţiilor. Ea vă vaconduce spre ceea ce nu aţi părăsit niciodată4 spre ceea ce sunteţi, sprestarea voastră naturală, spre "inţa voastră ori&inară.

Căutările spiritului mer& spre e2terior, lumea este creaţia lor, ele impuno distanţă. Cel care cunoaşte, cel care o ia în această direcţie este separat,este dierit de ele, altel nu le-ar putea percepe şi nici nu s-ar putea mişcaprintre ele. )n aparenţă, omul se deplasea$ă, în realitate el este ca împietrit,el se repetă necontenit şi nu se maturi$ea$ă. Cât timp nu este erm "2at înpropriul său adevăr, H



el este incapabil să se mişte cu adevărat. El este ca o roată4 pentru cacircumerinţa să se poată mişca, ea are nevoie de o a2ă "2ă. 0iaţa este trecătoare şi scimbătoare, sufetul este stabil şi permanent.El este direcţia autentică, ne-direcţia care nu se &ăseşte nicăieri altundevadecât în voi. re$iţi-vă şi luaţi aminte7 Cum să procedaţi+ )ncetaţi să u&iţi, să

căutaţi, să vă a&itaţi. /priţi-vă şi priviţi7 1ceşti doi termeni sunt ceia atitudinii reli&ioase,călău$ele oricărei sadana, undamentul oricărei @o&a. /priţi-vă şi priviţi7 *oarta se va descide în aţa voastră, veţi intra înpalatul interior, sufetul. oate celelalte căutări sunt sortite eşecului. 1cţiunile omeneşti nu sunt oare implacabil destinate mormântului+ Cel care cunoaşte adevărul scapă pentru totdeauna de naura&iulcorpului. 1scultaţi-mă, vă cem7 /priţi-vă şi priviţi7 )ncetaţi să doriţi, săsuspinaţi, să visaţi şi observaţi-l pe cel care alear&ă. #u căutaţi, contemplaţi-lpe cel care caută, el este 1cela, (inele. oate căile se vor şter&e, nu va mai

rămâne decât ne-direcţia, ne-distanţa. 0eţi descoperi sursa, cunoaştereasupremă. ?n călu&ăr avea obiceiul să-i întrebe pe oameni cu ce semănau înaintede naştere. (unteţi în stare să răspundeţi la această întrebare+ Dtiţi cum arăta cipul vostru ori&inar+ (au cum veţi " după moarte+ /priţi-vă, priviţi şi veţi cunoaşte ceea ce era înainte de concepereacorpului vostru, ceea ce va " după sârşitul său, precum şi ceea ce e2istă învoi în această clipă. #u vă cer mare lucru. /priţi-vă. )ntoarceţi-vă. *riviţi. /:(E301A, #6C 61 6?%. *rieteni, nu este necesar să luptaţi împotriva voastră, ci să afaţi cine

sunteţi. ncoerenţele, parado2urile care vă caracteri$ea$ă se datorea$ă orbiriivoastre. Cunoaşterea de sine o va ace să dispară, la el cum $ăpada setopeşte la căldura soarelui. Curio$itatea voastră, nerăbdarea voastră sunt de înţeles. 0ă este setede adevăr. (uspinaţi după plenitudine şi doriţi cu ardoare să sondaţi misterelevieţii. rebuie să ştiţi că tot ceea ce voi numiţi 8viaţă9 nu este deloc 8viaţă9.1r " mult mai e2act să vorbim despre o lun&ă a&onie. 1 te naşte, a veni pelume şi a întreţine corpul aşteptând ca el să "e distrus este oarte, oartedeparte de celebrarea naturală a e2istenţei. ierenţa este le el de mare caaceea dintre moarte şi nemurire. 6oartea este sârşitul inevitabil al vieţii, întimp ce tre$irea, naşterea conştiinţei, duce la viaţa divină.

1cela care doreşte să ducă o viaţă divină, care vrea să cunoascăadevărul şi pe umne$eu, o poate ace pe două căi4 morala şi reli&ia. eobicei morala este pre$entată ca o etapă premer&ătoare, pre&ătitoare, ca ocondiţie prealabilă, prima treaptă a unei scări ale cărei stadii superioare suntre$ervate reli&iei. e obicei credem că omul lipsit de morală nu poate ajun&ela spiritualitate. #u împărtăşesc deloc acest punct de vedere. Conorm propriei mele e2perienţe, omul moral nu are neapărat un spiritreli&ios. impotrivă, omul reli&ios nu este niciodată imoral.



Etica nu duce la spiritualitate, ea nu este nici măcar prima treaptă aacesteia. impotrivă, tocmai spiritualitatea autentică este cea care îl ace peom cu adevărat just şi drept. *entru mine, morala şi reli&ia sunt deci două căidistincte şi ciar opuse. isciplinându-vă, supunându-vă normelor şi convenţiilor locului şi

epocii, voi vă modelaţi comportamentul, îl adaptaţi. 1titudinile voastre sociale, 8conştiinţa morală9 sunt re$ultatulinteracţiunilor cu mediul vostru, ecoul relaţiilor pe care le întreţineţi cu alţii. 0oi nu sunteţi sin&uri pe pământ, voi trăiţi în &rupuri, iar contactele cualţii sunt recvente şi inevitabile. 3elaţiile vă ţin loc de identitate şi 8calitatea9voastră este judecată în uncţie de ele. 1titudinea voastră trebuie să "e conormă cu aceea impusă decolectivitate. )nsă ce le&ătură are această colectivitate cu K personalitatea voastră simplă şi naturală+ #ici una. (ocietatea nu ar pierdenimic pier$ându-vă. 6inimul de importanţă pe care voi îl aveţi pentru ea

depinde de uncţiile pe care le îndepliniţi. 0oi nu contaţi, numai relaţiilevoastre pot avea o anumită &reutate. 0oi nu pre$entaţi nici un interes, numaipersonajul vostru public reţine atenţia. Faptul că obiectivul educaţiei selimitea$ă la a ace din voi nişte rotiţe amiliale şi sociale care să uncţione$ecorect nu are nimic surprin$ător. *entru &rupul de care 8aparţine9, omul nueste altceva decât un simplu mecanism. 1ceastă condiţionare, această re&lementare a vieţii în comun aeşaodat marele cult al onorabilităţii, al bunelor moravuri, al virtuţii' aceastăeducaţie a creat o mare ilu$ie. e aceea, este cât se poate de "resc căpersoana care este însetată să-l reali$e$e pe umne$eu acţionea$ă potrivitcondiţionărilor la care a ost supusă şi îşi încipuie că trebuie să se

conorme$e unui anumit model de căinţă. oată lumea a sârşit prin a crede că întrea&a spiritualitate esteconţinută în principiile morale de serio$itate, de ru&alitate, de ruşinese2uală, de remuşcare şi aşa mai departe. #e&area naturii ar " o pepinieră as"nţeniei. e la bunul cetăţean la omul caritabil şi la sântul martir, secvenţapare lo&ică. *ermiteţi-mi să vă spun că aceasta este o minciună, o ilu$ie, omascaradă, o capcană pentru netoţi. Faptele sunt de altel elocvente. )nvăţătura morală nu ace omul nici virtuos nici reli&ios şi, cu si&uranţă,nici uman. 1ceasta vă poate ace cel mult să "ţi acceptabili din punct devedere social, însă a " admis de către un &rup nu înseamnă deloc că aţidobândit o proun$ime reală. Feţele amabile, vorbirea mieroasă, manierele

ele&ante nu vă transormă. 6orala autentică <şi ea e2istă= este re$ultatul unei puri"cări personaletotale, a unei eliberări de orice aci$iţie. %a ce vă oloseşte aptul de a ace săstrălucească propria voastră carapace+ 1 modi"ca supraaţa în timp cecentrul rămâne nescimbat este mai mult decât inutil, este periculos. 0eţiplăti acest lucru oarte scump, şi societatea de asemenea. Condiţionarea, reprimarea şi reularea vor satisace în aparenţă lumea, însă individul este strivit, ne&at. El este rupt în două, opus lui însuşi, în



permanent confict cu propriul său adevăr şi aceasta ără nici o şansă de acâşti&a. 1ceastă jert"re a "inţei umane în pro"tul a ceea ce este mai als însocietate este pur şi simplu o violenţă. /rice ar e2prima omul prin atitudinea sa, este lipsit de importanţă.Ceea ce contea$ă sunt pâr&iile, motivaţiile acţiunilor sale, deoarece acestea

arată starea lui de spirit. 1 te ataşa de re$ultat ără a ajun&e până la cau$ăeste o prostie. Faptul de a a"şa virtutea nu oloseşte la nimic, nu încercaţi săaceţi din aceasta o sadana. ăind cren&ile afate în partea superioară a copacului, nu veţi acedecât să-i stimulaţi creşterea. El nu-şi tra&e vitalitatea din cren&i, ci dinrădăcina în&ropată în pământ. *entru a reali$a o adevărată scimbare înviaţa voastră, trebuie să vă întoarceţi deci la rădăcinile voastre, la "inţavoastră interioară. Comportarea voastră va urma, la rândul ei, acelaşi drum4nu invers. 1dică aptul de a corecta doar uncţionarea voastră socială nu va "niciodată decât reprimare. #ici o transormare nu este posibilă în acest mod. Ce este reprimarea+ iscreditarea aruncată asupra sentimentelor

voastre spontane, interdicţia de a le e2prima liber, obli&aţia de a arbora uncip care nu este al vostru şi de a etala trăsături de caracter pe care nu leaveţi. ?nde se duc sentimentele reprimate+ 1u dispărut oare+ )n nici un ca$.Ele îşi urmea$ă drumul în voi pe planuri mai secrete, mai subterane, maioculte. (entimentele urmea$ă căi afate departe de 8conştiinţa morală9 şicontinuă să proliere$e şi să se întindă. ?n ră$boi ără milă se an&ajea$ă întreproun$imile inconştientului vostru şi spiritul vostru raţional. 1ceastăconfa&raţie obscură vă macină, vă epui$ea$ă ener&ia şi are drept re$ultatboala psiică. #ebunia este preţul pe care trebuie să-l plătească o civili$aţie ba$ată

pe ipocri$ie, pe impostură, pe morala caricaturală. *sio$a însoţeşte ca oepidemie e2pansiunea civili$aţiei. #u este departe clipa în care lumea va " oimensă casă de nebuni. Cele două mari ră$boaie ale erei moderne suntrevelatoare. ?n al treilea ră$boi va însemna ără îndoială sârşitul acesteiplanete rumoase. E2plo$iile care se produc în viaţa privată ! violenţe de totelul, sinucideri, crime, violuri şi înruntările sân&eroase care ridică &rupurile împotriva altora, sau le destramă din interior, sunt re$ultatul reprimării. (ubpresiunea constrân&erilor, "inţa umană este din ce în ce mai incapabilă săducă o viaţă cu adevărat morală, adică naturală. )ntr-o $i sau alta, ea nu mai re$istă tensiunii, minciunii devenite &reu deasumat. pocri$ia conştientă apare atunci drept cea mai acceptabilă soluţie.

Ea vă eliberea$ă de confictul intern. Este IL su"cient să simulaţi, să jucaţi rolul. (ocietatea este satisăcută şi voi salvaţiun minim de sinceritate personală. uplicitatea, ipocri$ia sunt de asemenea produsul alsei morale, alvirtuţii impuse din e2terior. 0iaţa comunitară aşa cum a devenit ea, adică unreu$ masiv al realităţii, duce la două lucruri4 reprimarea spontaneităţiivoastre şi o simulare a trăsăturilor aprobate de ordinea în vi&oare. *rimul



proces duce la nebunie. 1l doilea, la ipocri$ie. (unt două calamităţi. #ici unadin aceste două ormule detestabile nu sunt demne de voi. E2istă o a treia,pe care societatea evident că nu o recomandă4 să vă comportaţi ca o brută,să "ţi bestiali. acă această variantă nu vă tentea$ă, vă rămâne să ale&eţi între nebunie şi ipocri$ie.

/mul decade în sălbăticie atunci când îşi coboară neputincios braţele şise abandonea$ă instinctelor sale inconştiente. El încearcă cu disperare să&ăsească un el de coerenţă, o stare aparte, de e2emplu dro&ându-se sau îmbătându-se. )nsă încercând să distru&ă luciditatea care l-a îndepărtat deanimalitate, el se sinucide, deoarece omul nu poate reu$a ceea ce el este înmod pround ! o "inţă conştientă. Faptul că omul devine un animal denaturat atunci când se into2icăarată cu claritate cp re&nul materiei nu are nimic în comun cu conştiinţa.Conştiinţa este divină, este o acultate a sufetului, o virtualitate pe care omulnu o poate ocoli, de care îi este imposibil să u&ă. *e care trebuie deci să ocultive. Eliberarea depinde de înforirea ei totală, şi nimic altceva nu îl va

putea îndepărta de inernul pe care îl traversea$ă. 0oi nu sunteţi condamnaţi să "ţi un bolnav mintal, un impostor sau unanimal. / altă cale vi se oeră ! aceea a reli&iei autentice, a inteli&enţeiluminoase, a intuiţiei. 1fată în partea opusă a descompunerii, a reulării saua comediei sociale, ea vă conduce la viaţa reală, la cunoaştere. Ea &enerea$ăun comportament uman autentic şi reprimă barbaria omului orbit de e&o. Eanu reprimă şi nu reulea$ă nimic, ea sărâmă lanţurile voastre. /biectivul einu este acela de a vă croi o mască sau un comportament e2terior, ci de aace să renască identitatea voastră reală. )n loc să acă din voi travestiuri, eavă revelea$ă conştiinţa voastră divină. 3elaţiile voastre sociale nu ointeresea$ă. 1ceste relaţii se vor transorma pe măsură ce inima voastră

proundă îşi va re&ăsi locul cuvenit. 6orala este o convenţie. (piritualitatea este individuală. 6orala este o atitudine, reli&ia este realitate interioară. Etica este oconstrucţie perierică, spiritualitatea emană din sufet. )ntrucât bunelemoravuri nu sunt capabile nici măcar să acă omul 8moral9, cum i-ar putea daele acces la propria sa esenţă+ 6orala începe prin a încorseta "inţa umană,limitând-o, în timp ce reli&ia începe cu cunoaşterea de sine. )n această lume multiplele aspecte ale răului produs de om suntevidente. Ce ace ca majoritatea acţiunilor umane să "e atât de male"ce+Ciar şi omul de bună credinţă constată că &ândurile şi acţiunile sale suntdes"&urate în mod re&ulat de pasiuni neaşteptate.

%uaţi aminte şi cercetaţi prin voi înşivă. #u acceptaţi nici o e2plicaţiede-a &ata. Contemplându-vă pe voi înşivă, precum şi aptul de a medita vorpune în mişcare ener&ia care vă va ajuta să recunoaşteţi şi să depăşiţi8diavolul9. /bservarea constantă, neutră şi pătrun$ătoare a propriei voastre"inţe este o sadana, o disciplină spirituală, căci ea vă permite să identi"caţişi, în acelaşi timp, să eliminaţi răul din voi. *ro&resiv, alun&area 8eului9 valumina colţurile cele mai întunecate ale personalităţii voastre şi va lipsi astelcomportările voastre aberante de orţa lor motrice.



3eţineţi că privirea interioară, tăcută şi calmă, va aduce simultanrevelaţia şi eliberarea. Cunoaşterea eliberea$ă, ea transormă viaţa noastră în între&ime. e$&ropând rădăcinile veţi vedea din ce sunt ăcute, iare2punerea lor la lumina $ilei va sârşi prin a le distru&e. *ulsiunile oarbe nu re$istă la ra$ele conştiinţei, acel 8cunoaşte-te9 al

înţelepţilor din toate timpurile, o dovedeşte ără tă&adă. Cunoaşterea de sine este sin&ura virtute, i&noranţa de sine estesin&urul păcat. Conştiinţa este unica morală care poate e2ista, iarimoralitatea este opera inconştientului. 1cesta îşi e2ercită puterea nocivăprin intermediul prostiei, ipocri$iei, alienării mintale şi into2icărilor şisârşeşte prin a învin&e ceea ce mai rămâne din inteli&enţă. nconştientul văace temători şi posesivi, a&resivi şi obsceni, vă ace să inventaţi şi să olosiţimijloace care acilitea$ă alunecarea spre bestialitate. (in&ura vindecare posibilă constă în restaurarea conştiinţei care esteapanajul "inţei umane. Cultivaţi-vă luciditatea, privirea interioară, şiobservarea detaşată a ceea ce va pune în mişcare I

mentalul. reptat, urtunile emoţionale, e2i&enţele e&oiste, ura şi disperareavă vor părăsi. 1ceste rele nu pot aecta decât omul adormit, abruti$at,insensibil, omul inconştient. rebuie să ştiţi că niciodată nimeni nu a ăcut rău în cunoştinţă decau$ă. oate 8păcatele9 sunt variantele ale unui sin&ur fa&el4 ataşarea dee&o. 1cesta "ind o alsă identitate, o ilu$ie, cunoaşterea de sine îl va ace săse spar&ă ca un balon de săpun. 0-am spus cum trebuie să procedaţi. 3ămâneţi liniştiţi, instalaţi-vă înaşa el încât corpul vostru să "e cât mai uşor şi să încete$e să vă distra&ă./bservaţi ceea ce traversea$ă mintea ca şi cum aţi privi nişte valuri care se

rosto&olesc pe plajă. Mrisnamurti numea această conştiinţă neutră sauimpasibilă <coiceless aNareness=4 "ţi complet detaşaţi de ceea ce veţidescoperi în voi. Ce înseamnă de apt a " 8detaşat9+ etaşarea înseamnă neutralitate,absenţa identi"cării, a judecăţii, a ale&erii, a comparaţiei, a intervenţiei.#imic nu este decretat bun sau rău, nimic nu este considerat virtuos sauvicios, lăudabil sau condamnabil. /bservaţi, nimic mai mult. 6ulţumiţi-vă să priviţi, să vedeţi, ca şi cumaţi " spectatorul unei piese de teatru. mediat ce luaţi parte, imediat ce judecaţi, nu mai observaţi ! &ândiţi. )nţele&eţi bine distincţia dintre &ândire şi observaţie. ;ândirea este o

mişcare a intelectului spre ceea ce este cunoscut, deja conştient. /bservaţiaeste intelectul care se îndreaptă spre inconştient şi pătrunde în el. ;ândireaeste dualistă, ea uncţionea$ă prin pereci de contrarii, ea nu poate, dee2emplu, să conceapă binele decât în uncţie de rău. Ea divi$ea$ă, separă,aprecia$ă şi introduce o represiune subtilă care încide porţile inconştientuluişi ne inter$ice accesul la misterele sale. #ecunoscutul îşi de$vălui propriilesecrete nu &ândirii ci observaţiei. e apt, când nici o interdicţie nu le este



impusă, pulsiunile şi trăirile uitate se ridică spontan în &oliciunea lor lipsită dealduri. 1cesta este un moment de intensă teroare. )nruntându-şi cipul ascuns, umbra sa, realitatea afată dincolo demasca sa $ilnică, omul este cuprins de panică. -ar plăcea să încidă ocii şisă în&roape imediat lumea care colcăie în proun$imile sale.

Este nevoie de un curaj ieşit din comun pentru a trece de aceastăprobă majoră. Este un calvar, este marea suerinţă a morţii. Cel care rămâne calm şi otărât în acest cuptor încins devine unmaestru al cunoaşterii şi vede în sârşit minunile înforind înaintea II sa. El îşi cuundă privirea în sursa abisală a pasiunilor, el ajun&e în inimainconştientului. 1cest apt îi coneră a libertate supranaturală. Calea începe cu meditaţia, continuă cu observaţia. 1jun&e lacunoaştere şi se înceie cu eliberarea. 0reau să vă ajut să parcur&eţi acestdrum, care este acela al disciplinei @o&a, al reli&iei autentice. 0reau ca voi să cunoaşteţi această alcimie, această scimbare a

comportamentului vostru prin trans"&urare interioară. 0eţi înţele&e atunci căetica este o consecinţă, ea nu va " niciodată un început. %ăsaţi deci preocupările voastre morale, alun&aţi-vă scrupulele,consacraţi-vă mai bine sadanei spirituale, meditaţiei. 0irtuţile vor înfori înurma voastră ca urmele lăsate de trecerea unui car. (trăduiţi-vă să vedeţi realitatea. Focul cunoaşterii va consuma ilu$iilevoastre, slăbiciunile voastre şi viciile voastre. Cucerirea inconştientului de către conştiinţă este sin&ura revoluţiereală, sin&urul pro&res demn de acest nume pe care îl poate spera omenirea. #imic altceva nu va putea crea un om nou, o "inţă mai conştientă depropria sa natură divină şi, din această cau$ă, morală în mod spontan.

Calitatea sa proundă nu va " ceva care se poate deduce din acţiunile sale,din comportamentul său. *lenitudinea sa interioară va străluci ca o stea,toate acţiunile sale vor " pline de bucuria care îl animă, de unitatea care îieste proprie. ?n astel de om este cu adevărat o "inţă inte&rată, liberă derupturi interioare şi de duplicitate. 6u$ica siderală care se ridică în cel care a transcens dualitatea şiconfictele, nu aparţine nici timpului, nici spaţiului. 1ceasta este o simonieeternă, care cântă în noi în momentul în care se instalea$ă pacea proundă,puritatea, inocenţa, libertatea. )n ritmul acestei melodii binecuvântate, noiintrăm în re$onanţă cu in"nitul, intrăm în re$onanţă cu ceea ce numim8umne$eu9.

FA 0;%E#A 5. Consideraţi oare că a " moral este un lucru rău+ #icidecum. Evident că nu este rău să "i moral. 1 te ima&ina moral estepericulos, deoarece acest apt repre$intă un obstacol în calea virtuţilorautentice. 8:unele moravuri9, atunci când acestea sunt convenţionale, nu au altscop decât să pre$erve e&o-ul prin intermediul ipocri$iei. Di acest apt estee2trem de ne&ativ. 0ă întreţineţi e&oismul simulând aptul contrar. *riviţi aşa-



$işii credincioşi, oameni de bine, asceţi sau s"nţi. #u vedeţi comedia pe careo joacă+ 1parenţele sunt înşelătoare şi ceea ce apare la lumina $ilei acoperăun adevăr intim situat e2act la polul opus. Florile arti"ciale ascund spinioarte reali. Ciocnirea permanentă între atitudinea socială şi adevărul interior

divi$ea$ă omul, îi de$inte&rea$ă personalitatea şi adânceşte şi mai multprăpastia care devine de netrecut. 1rmonia este imposibilă şi, în consecinţă,şi bucuria, care după părerea mea e2primă viaţa cu adevărat morală. :una dispo$iţie este ructul căii drepte, a înţelepciunii, a bunăstăriireale. *arumul pe care îl emană "inţa împlinită este adevărata aromă avieţii. ;ăsiţi armonia, nu mai întreţineţi conficte în voi. 0ă ro&, nu ascultaţiceea ce spun, trăiţi ceea ce vă învăţ. 0eţi " surprinşi să descoperiţi că voi înşivă sunteţi cei care v-aţi tulburat e2istenţa, că v-aţi e2clus sin&uri pe voi înşivă de la o sărbătoare superbă şi neîntreruptă. 6editaţi. 6odul de viaţă se va instala de la sine, asemenea mu&urilorcare plesnesc la venirea primăverii. 1 încerca să vă conormaţi preceptelor

morale nu oloseşte la nimic, nu veţi cule&e nici pacea, nici armonia, nicirumuseţea. Di dacă spiritul vostru nu este liniştit, nu veţi putea decât sătulburaţi anturajul, să a&ravaţi tensiunea care e2istă în jurul vostru. nimacare debordea$ă de sunete melodioase tre$eşte ecoul pretutindeni, sufetulrumos atenuea$ă urâţenia din jurul lui. #u aceasta este moralitatea+

. upă cum spuneţi, morala este o convenţie socială4 nu are deci nicio utilitate pentru individ+ *entru societate, moralitatea publică este pur practică, este uninstrument. *entru individ, şi atunci când ea emană din inima sa proundă,etica nu este un mijloc, ea este o bucurie. /rdinea e2terioară se mulţumeşte

cu un simulacru de virtute' pentru individ aceasta nu înseamnă mare lucru.Este atât de clar încât oricine poate să-şi dea seama. 1nturajul nu seinteresea$ă decât de personajul vostru e2terior. 3ealitatea voastră estei&norată. *entru voi, dimpotrivă, ceea ce a"şaţi nu este decât un costum,ştiuţi bine că 8voi9 e2istaţi sub aceste straturi iar conduita voastră nu poateavea alt sens decât la acest nivel. ;rupurile menţinute prin convenţii morale elaborea$ă o civili$aţie. Celecare rănesc o plenitudine ondea$ă o cultură. 3eţineţi această distincţie. Civili$aţia este eventual utilă. Cultura aduceericire şi armonie. /mul este, de oarte mult timp, lipsit de cultură, dar este8civili$at9. Comportamentul său este mai mult sau mai puţin suportabil. Este

o problemă de coe2istenţă "$ică, de circulaţie a corpurilor. Cultura refectăsufetul, puritatea interioară a oamenilor. I. 3eli&ia nu este şi ea un enomen social+ Este ea total individuală+ 3eli&ia este absolut personală. (ocietatea nu are sufet ca individul, nuare centru conştient. Ea este produsul tuturor relaţiilor noastre. 3eli&iaautentică nu are nimic de a ace cu contactele pe care voi le întreţineţi cualţii, ea este esenţa voastră. Ea e2primă descoperirea adevăratei voastrenaturi.



arma, reli&ia este cunoaştere de sine. Cum aceasta nu este în nici unca$ aacere publică, sadana voastră, punerea în practică a reli&iei este înaara oricărui enomen de &rup. Celălalt aspect este că e2perienţa voastrăspirituală împrăştie din lumina ei şi asupra anturajului vostru. Cel tre$itpropa&ă lumina care este în el şi, în IH

acest sens, el îi infuenţea$ă pe ceilalţi. (ufetul este strict individual, însăcomportamentul este social. (adana nu poate " colectivă, voi nu veţi percepe identitatea voastrăreală decât în solitudinea cea mai totală. 1ceasta este, cum spunea *lotin,$borul a ceea ce este sin&ur către ceea ce este sin&ur. Este e2act' în această călătorie nu puteţi avea tovarăşi. )nsă bucuria$borului este atât de mare încât stimulea$ă şi alte persoane. Ceea ce veţidescoperi în tărâmul interior se răspândeşte ca parumul unei fori, purtat devânt. >. Ce este umne$eu+

umne$eu nu este o persoană, ci o trăire. 0i$iunea universului pe carev-o aduce di$olvarea e&o-ului, este ceea ce numesc eu divinitate. #imic nu vaputea revela divinul în mod particular, deoarece 8umne$eu9 este e2perienţaiubirii perecte şi universale. 1ceasta nu are centru, este e2istenţa nelimitată. Centrul este decipretutindeni. 1 vorbi de e2perienţa lui umne$eu este o eroare, însă voiputeţi spune că a ajun&e la iubirea perectă este 8umne$eu9. ubirea este contopirea a două persoane. Când miracolul are loc întreindivid şi tot, numesc aceasta umne$eu. *lenitudinea, e2ta$ul mistic, înforirea iubirii este umne$eu. Cristos spunea4 8umne$eu este iubire9. upă dispariţia 8eului9, ceea ce rămâne este iubire. Când $idurile cad

în jurul a ceea ce voi numiţi drept 8eu9, ceea ce apare este iubirea şi iubireaeste 8umne$eu9. ată de ce este imposibil să îl cunoaştem. )nsă voi puteţi sădeveniţi El. . 1ţi spus că viaţa, aşa cum o înţele&em noi, nu este viaţă ci o a&onielentă. Ce înseamnă aceasta+ Este oare cu putinţă ca viaţa să moară+ Cum ar putea oare 8viaţa9 să îşi &ăsească sârşitul în mormânt+ Este absurd. 6oartea nu rupe "rule2istenţei noastre, ea este punctul "nal al ormării unui corp. 0oi nu vă daţisârşitul odată cu ultima sufare. 6oartea începe IJ să lucre$e încă de la venirea voastră pe lume. Corpul este distrus în "ecare

clipă. Când acest proces s-a terminat, voi vorbiţi despre moarte, însă aceastanu este decât ultimul stadiu al procesului care a început încă de la concepţiavoastră. in această cau$ă nimic nu este si&ur, în aară de scadenţaor&anică. Ea este inevitabilă pentru că ace parte dintr-o evoluţie în timp şispaţiu. 1 te naşte este sinonim cu a muri, cele două verbe nu olosesc decâtpentru a distin&e începutul şi sârşitul aceluiaşi proces. 1ltel spus, ceea cevoi numiţi 8a trăi9 nu este decât o moarte lentă.



atorită aptului că se obişnuieşte cu de&radarea or&anismului cu carese identi"că şi, pe de altă parte, pentru că i&noră totul reeritor la e2istenţă,omul crede că trăieşte' de apt, se amă&eşte. oate activităţile sale, toate proiectele sale se re$umă la un el deautoapărare, de e2orcism, de ne&are a inevitabilului. El aderă la o instituţie

reli&ioasă din acelaşi motiv. *uţini oameni reu$ă 8consolarea9 :isericii atuncicând moartea îşi începe numărătoarea inversă. Ce altceva înseamnă acestlucru dacă nu teama de distru&erea personală+ 1si&urarea ultimăO(piritualitatea adevărată nu refectă teama de moarte, ea mărturiseştee2perienţa vieţii. )ncercaţi să înţele&eţi că toată ştiinţa voastră ţine e2clusiv de ceea ceeste mort. 1ceastă cunoaştere revelea$ă nemurirea. Corpul este tran$itoriu,el se de$inte&rea$ă în "ecare clipă. /bservaţi-l. Fiind pe deplin conştienţi de precaritatea acestui veicul, veţi percepeşi ceea ce nu este el. a cunoaşte ceea ce nu este corpul, a re&ăsi sufetulrestaurea$ă viaţa reală, deoarece sufetul nu a ost niciodată născut şi nu va

muri niciodată. 1devărul e2ista mai înainte de naşterea corpului vostru, el vae2ista şi după de$inte&rarea lui. 1ceasta este viaţa. Ea nu este un interval de timp care se scur&e întrelea&ăn şi cimitir. impotrivă, naşterile şi morţile sunt incidente pe parcursulei. )n timpul meditaţiei, atunci când mintea este calmă şi &oală de &ânduri,se poate percepe 8ceva9 care este oarte dierit de corp. 1cest 8ceva9 nu este accesibil atunci când mentalul vostru esteinstabil, aşa cum undul lacului nu este vi$ibil când supraaţa sa estetulburată de valuri. ;ândurile care, ca nişte valuri, bântuie spiritul vă ascundrealitate şi vă ac să consideraţi supraaţa drept tot ceea ce e2istă.

Fenomenele vă par reale şi credeţi că sunteţi corpul vostru. 1ceastă identi"care cu or&anismul vă orbeşte într-atât încât IK consideraţi drept 8viaţă9 ceea ce nu este decât o pro&resie a morţii. #u v-aţi înşela mai mult dacă aţi crede că procesul de construcţie alcasei voastre este naşterea voastră, iar demolarea ei propriul sârşit. &noranţa este risipită prin liniştirea mentalului, ilu$ia creată dementalul în"erbântat se evaporă sub eectul calmului. 6area liniştită şiimobilă scoate la iveală ceea ce ascundeau valurile. *entru prima dată,stăpânul corpului se arată. :rusc, percepeţi aptul că moartea nu este decâtabandonarea unui veşmânt u$at, iar naşterea îmbrăcarea unui veşmânt nou.

#umai cei care au perceput acest lucru sunt cu adevărat vii. oţi cei care îşiima&inea$ă că 8sunt9 or&anismul lor "$ic nu sunt decât umbre în noapte. Eivisea$ă, cuundaţi într-un somn &reu ca o comă. Ei sunt în continuare morţi,viaţa lor nici măcar nu a început. *ână când nu se va tre$i, omul nu va şti niciodată că propriul său corpnu este el, şi va continua să i&nore identitatea sa reală, esenţa sa, viaţa sa.*laneta este populată de somnambuli şi cea mai mare parte a oamenilor îşidau ultima sufare înainte de a se naşte cu adevărat, epui$aţi de o $adarnică



luptă împotriva morţii, orbiţi aţă de lumina de neînvins care este adevăratullor Eu. H. )nţele& din cuvintele dumneavoastră că eu sunt mort. Ce trebuie să ac pentru a " viu+ 1 admite aptul că sunteţi morţi, adău&ând credinţa în cuvintele mele,

este complet inutil. ?itaţi tot ceea ce aţi învăţat de la mine sau de la alţii şidescideţi ocii. *riviţi voi înşivă direct. 1ceastă vi$iune va " su"cientă pentru a vă conduce la viaţă, şi nu văva mai trece prin minte să întrebaţi4 8Cum să "m vii+9. Cel care înţele&e că este mort, că nu a e2istat niciodată şi căpersonalitatea sa este o ilu$ie, va putea să vadă ceea ce este viu. *entru aceasta, însă, el trebuie să îşi liniştească spiritul. 0i$iunea,darsan, nu este posibilă decât dacă mentalul este calm, vid, liber de dorinţe.*ână în pre$ent voi nu sunteţi decât un carusel de &ânduri, voi nu distin&eţinimic, voi nu aveţi o vi$iune. 1probarea cuvintelor mele repre$intă la rândulei o refecţie. #ici un &ând, nici acesta, nici altul, nu vă va " de vreun ajutor.

1ctivitatea intelectuală este neputincioasă să descopere adevărul,deoarece tot ceea ce puteţi voi să concepeţi este împrumutat. ;ândurilevoastre vin, ără e2cepţie, de la alţii şi vă ţin la distanţă de realitate. #u aţiobservat niciodată că nici un &ând nu vă aparţine+ 1ţi adunat o &rămadă devecituri, încetaţi să vă mai ataşaţi de ele, pentru că nu au nici o valoare, nuau nici măcar consistenţa unui castel din cărţi de joc. Eu nu vreau să rănesc intelectul vostru, reu$ să vă îndop cuinormaţii. #u caut să vă ac să refectaţi, ci să vă tre$esc, să vă iau vălul depe oci. #u mai &ândiţi, priviţi7 1tunci veţi descoperi realitatea, adevăratabo&ăţie care vă aparţine dintotdeauna. #u veţi cunoaşte niciodată în ce elde$văluie misterul vi$iunea directă ără &ânduri ! doar dacă aceţi voi înşivă

e2perienţa. 3eţineţi că nimic preţios nu vă este dat, niciodată. Ceea ce vi se poateda nu are nici o valoare. /biectele materiale trec din mână în mână, însă nuşi e2perienţa vie. #ici 6aavira, nici :udda, nici Mrisna, nici Cristos nu văpot ace să trăiţi ceea ce au trăit ei. acă vă ataşaţi de ideile voastre şi leluaţi drept realitate, nu veţi ajun&e niciodată la real. /mul este eliberatatunci când ia cunoştinţă de realitate, şi nu atunci când se raportea$ă laaltcineva. 1 învăţa :iblia, Coranul sau :a&avad ;ita pe de rost nu vă va îmbo&ăţi cu nimic. impotrivă, acest lucru va diminua acultatea voastră de aşti cine sunteţi' nu veţi putea niciodată să vedeţi adevărul în aţă. ("ntele

(cripturi se vor interpune întotdeauna ca un nor de pra, ca o ceaţă. rebuiealun&at tot ceea ce se ridică între voi şi real. *entru a-l percepe, &ândireaeste necorespun$ătoare, inoportună. 1runcaţi tot ceea ce vă încide. 1tunci,vă veţi descide şi adevărul vă va putea pătrunde, vă va putea transorma.0ă ro& calmaţi-vă şi observaţi. escideţi uşa şi priviţi. Este tot ceea ce amsă vă spun. J. *rin urmare, studierea s"ntelor scripturi, sastrele, este un lucruinutil+



)n ce scop studiaţi sastrele sau alte s"nte scripturi+ acă o aceţipentru a cunoaşte adevărul, vă pierdeţi timpul. 0ă veţi de$volta >L doar memoria, nimic mai mult. 1 învăţa lucrurile este oarte dierit de a lecunoaşte. 1cumulând reerinţe despre umne$eu, despre adevăr, despre

sufet şi devenind capabili să daţi răspunsuri &ata ăcute, veţi ajun&e săsemănaţi din ce în ce mai mult cu un robot. 1devărul nu se &ăseşte în nici o carte. El este în voi, el este în voi. )nvăţăturile cele mai rumoase rămân literă moartă pentru cel care nu a&ăsit lumina în el însuşi. Cunoaşterea livrescă este ciar to2ică pentru uni&norant. (astrele nu vor avea sens şi nu vor " ecunde decât dacă luaţicontact mai întâi cu realitatea din voi înşivă. )mi este oarte limpede ceea ce aceţi. 0oi studiaţi şi vă delectaţi cuceea ce scoateţi din cărţi, ără să aceţi nici cel mai mic eort în direcţia ceabună. Cât de &oală şi arti"cială poate " satisacţia voastră7 (e pare că dorinţavoastră nu este aceea de a cunoaşte cu adevărat, ci de a trece drept

înţelepţi. Cel care aspiră sincer la divin nu se mulţumeşte niciodată cucuvinte. *oate " setea voastră potolită de cuvântul 8apă9+ Di dacă a pronunţacuvântul 8apă9 vă este su"cient, nu înseamnă oare că nu vă era deloc sete+ Di eu, la rândul meu rostesc cuvinte. e altel aceasta este modalitateaprin care sastrele au ost alcătuite. )nsă eorturile mele vor rămâne steriledacă voi vă ataşaţi de vorbele mele. 0ă puteţi umple mintea până la reu$ cura$e pronunţate de mine' nu vă veţi clinti nici măcar cu un milimetru. Ele vor întări încisoarea mentală în care veţi continua să vă învârtiţi. /mul este încis într-o celulă pe care a construit-o cu propriile sale mâini şi pe carecontinuă să o susţină $i de $i. acă doriţi într-adevăr să cunoaşteţi adevărul,dărâmaţi $idurile de cuvinte care delimitea$ă lumea voastră în&ustă şi ardeţi

soclul pe care aţi înălţat inormaţia. Cunoaşterea va renaşte din cenuşă şi oveţi contempla cu o conştiinţă liberă. Ea este aici, aceţi-i loc. ebarasaţi-văde cuvinte şi ea va intra. K. Fiinţa umană se poate cuceri pe sine însăşi reprimânduse, luptând împotriva sa+ Ce înseamnă 8a reprima9 şi 8a lupta împotriva ei însăşi9+ #u înseamnăoare a se divi$a în interior+ )n această luptă contra lui însuşi, omul se atacă şise apără simultan. El este simultan aliat şi inamic şi urni$ea$ă ener&ieambelor părţi. 0ictoria este imposibilă, nu va re$ulta decât epui$are şislăbiciune. Faceţi ca mâinile voastre >5

să se bată una împotriva celeilalte, şi veţi vedea ce vreau să spun. Este o prostie. #u luptaţi împotriva voastră, descoperiţi cine sunteţi. Contradicţiile care vă torturea$ă, luptele interioare care vă slăbescprovin din i&noranţă şi vor dispare odată cu ridicarea conştiinţei de sine, ca oceaţă matinală dispersată de ra$ele soarelui care se ridică.



0ictoria asupra propriei "inţe nu este câşti&area unei lupte, ci ructulcunoaşterii. )mpotriva cui veţi lupta+ #u este nimeni care să trebuiască să "e învins. #u este nimeni 8altul9 în voi, ci numai orbire, întuneric. Cum se poate pune capăt întunericului+ )nscăunând conştiinţa, scoţândlumina de sub obroc. &noranţa nu este nimic în sine, ea este absenţa

conştiinţei, a cunoaşterii. *lecând la ră$boi împotriva ei, vă rătăciţi de la început, vă străduiţi să luptaţi cu morile de vânt. 1ceastă idee marţială de ostilitate aţă de sine nu repre$intă altcevadecât ecoul a ceea ce se întâmplă în lumea e2terioară. Ea refectă violenţavoastră perierică, ea transpune a&resivitatea voastră intimă. Ce lucrunebunesc7 )n lumea care vă înconjoară, nimic nu a ost cucerit, niciodată, prinintermediul orţei violente. 1 învin&e nu este acelaşi lucru cu a cuceri. ar înuniversul interior, ciar şi violenţa este neputincioasă în distru&ereaduşmanului. Căci nu e2istă duşman. Cucerirea de sine nu este re$ultatul confictului, ea este rodulcunoaşterii. )n consecinţă, vă spun4 nu luptaţi, căutaţi să afaţi. aţi uitării

ră$boiul, ale&eţi cunoaşterea. (in&urul vostru principiu să "e4 8Cunoaşte-tepe tine însuţi, ve$i cine eşti9 #imic să nu mai "e ascuns în voi, nici cel maimic colţişor să nu rămâne obscur. E2ploraţi adânc în interiorul vostru. 1ceastă descoperire va " oadevărată 8cucerire9 de sine. Când anumite părţi din casă sunt încise mai mult timp şi rămânnelocuite, acestea sunt coloni$ată de o aună şi foră distru&ătoare. 0oisunteţi o asemenea locuinţă, iar camerele cărora le-aţi uitat până şie2istenţa, sunt numeroase. 1ici se &ăsesc 8duşmanii voştri9.

. (puneţi că tendinţa de a ne reprima pasiunile este periculoasă. (ă

înţele& că trebuie să ne complăcem în ele+ Eu nu propovăduiesc nimic, nici reprimarea, nici acceptarea. 0ă cer să )nţele&eţi ce repre$intă aceste atitudini. Ele sunt, atât una câtşi cealaltă, eectul i&noranţei şi sunt la el de nocive. 3epresiunea este oripostă aţă de concesie şi invers. Este acelaşi lucru răsturnat. 6i s-a povestit despre un călu&ăr care-şi întorcea privirea de la bani.Era el oarte dierit de omul care, afat într-o situaţi similară, are privireacuprinsă de potă+ #u încercaţi să priviţi de lăcomie, ea se va ţine scai de voi,dar sub o altă ormă. (ub un nou aspect, ea va " la el de puternică şi multmai în si&uranţă, deoarece nu o veţi mai identi"ca. *e acest plan nu aţicâşti&at nimic. impotrivă, situaţia se va a&rava datorită aptului că de acum

înainte veţi " atinşi de încă o ilu$ie4 aceea de a " o "inţă umană eliberată delăcomie. )ncercând să înlăturaţi un rău, aţi cultivat altele două. 0reau ca voi să cunoaşteţi uria, lubricitateaO dar nu pentru a lecombate sau deda lor. Eu vă cer să "ţi vi&ilenţi, să observaţi aceste emoţii cuo atenţie totală pentru a vă amiliari$a cu demersurile lor, cu subtilităţile lor,cu măştile lor, cu orţa lor. 1ţi remarcat că uria se stin&e atunci când o descoperim+ 0oi aveţiobiceiul să o reulaţi, mai de&rabă decât să o lăsaţi să e2plode$e. )n oricare



din cele două ca$uri, voi nu o priviţi, iar lucrurile se petrec ără ştirea voastră.)n această i&noranţă se &ăseşte toată neericirea voastră, iar violenţa, la elca şi indolenţa, vă orbeşte din ce în ce mai mult. 0ă propun o a treia soluţie, sin&ura care repre$intă o soluţie reală. Eaconstă din scoaterea din bârlo& şi observarea tuturor tendinţelor voastre, ără

să interveniţi nici într-un sens, nici în celălalt. #u le justi"caţi, nu lecondamnaţi, nu le ridicaţi în slăvi. (ub lumina constantă a lucidităţii voastre, ele vor păli apoi se vorşter&e. Ele nu suportă privirea directă. Ele nu trăiesc şi nu supravieţuiescdecât sub acoperişul ilu$iilor. Ele se rănesc din neatenţia voastră, dininconştienţa voastră. (ub luminile conştiinţei ele se o"lesc şi dispar. *ărereacelorlalţi să "e ultima voastră &rijă. (in&urul lucru care contea$ă este elul în care vă percepeţi pe voi înşivă. 0oi vă aceţi o părere despre voi înşivă pe ba$a judecăţilor emise decei care vă înconjoară, şi uitaţi aptul că puteţi avea o vi$iune directă a ceeace sunteţi. Este sin&urul mod de a privi4 direct.

0oi vă creaţi un personaj, circulaţi mascaţi pentru a-i înşela pe ceilalţi,iar apoi vă înclinaţi în aţa a ceea ce cred ei despre voi7 1ceastă comedie care se repetă în viaţă repre$intă unul din obstacolelemajore pe calea cunoaşterii de sine. rebuie să terminaţi cu impostura încăde la începutul călătoriei voastre interioare şi să vă vedeţi aşa cum sunteţi, într-o &oliciune totală. )n ca$ contrar, nu speraţi să puteţi avansa sprereali$area adevăratei voastre naturi. #u vă puteţi apropia de adevăr atâta timp cât vă veţi păstra ideile&reşite despre voi înşivă, atâta timp cât vă încăpăţânaţi să credeţi căpersonajul vostru social este 8eul9 vostru de"nitiv. E&o-ul vostru, identitateaima&inară pe care aţi îmbrăcat-o trebuie să "e aneanti$ată înainte de a putea

descide poarta divinului, a atotputernicului, a adevărului. 1ltel spus, poartaEului vostru real. ?riaşa înşelătorie la care luaţi parte vă inter$ice să trăiţi. re$iţi-vă,ridicaţi-vă, încetaţi să dormiţi. Dtiţi oarte bine că jucaţi un rol. e ce nurecunoaşteţi că tot ceea ce se petrece în adâncul inimii voastre nu seamănădeloc cu piesa care se produce pe scena amiliară şi socială+ 1ceste minciuni nu vă tulbură niciodată+ acă vi se întâmplă să "ţicopleşiţi, puteţi părăsi teatrul, puteţi re&ăsi pământul sub picioare şi cerulalbastru deasupra capului. *uteţi deveni ceea ce nu aţi încetat niciodată să"ţi. *uneţi-vă următoarea întrebare4 8(unt oare cu adevărat ceea ce cred

că sunt+9 %ăsaţi această întrebare să îşi e2tinde ecoul oarte departe în voi,să pro&rese$e din strat în strat până în străundurile inimii voastre şi sălumine$e colţurile cele mai secrete, pentru ca nici o ilu$ie să nu mai poatăe2ista. 1ceastă introspecţie lipsită de indul&enţă şi de duritate vă va aduce osen$aţie de prospeţime, o vi$iune atât de nouă încât veţi avea impresia de a" ieşit din letar&ie. 0eţi vedea cu claritate că toate castelele voastre erauăcute din nisip şi toate bărcile voastre din ârtie. oate elementele vieţii



voastre vi se vor părea ireale, le veţi contempla cu mirare, ca şi cum aţi priviun "lm. e apt, aceea nu era viaţa voastră, ci o melodramă în care voi aţiacceptat până în acea >> clipă să jucaţi un rol predeterminat de educaţie, de condiţionări, de tradiţiile

proprii &rupului în care v-aţi născut. /mul nu este încă uman. El este o sperietoare, un amal&am ărărădăcini şi ără sevă, ceva care doarme în picioare. 0ă văd ca pierduţi într-opoveste, orbi, sur$i, into2icaţi. )nsă voi puteţi ieşi din acest vis. 1ceasta estemarea dierenţă dintre somn şi moarte. /ricât de mare ar " i&noranţavoastră, vă puteţi tre$i. lu$iile voastre îşi vor lua $borul atunci când vă veţivedea în sârşit în aţă4 veţi cunoaşte rica "inţei care s-a cre$ut întotdeaunarumoasă şi care se descoperă urâtă într-o o&lindă. 0eţi " supuşi conruntăriicu Eul într-o o&lindă care nu este materială4 o&linda conştiinţei. (puneţi că adevărul vă atra&e+ 0reţi să ştiţi într-adevăr cine sunteţi+ #uvă este rică să înruntaţi realitatea+ e apt, vă este rică. in acest motiv

"inţa umană inventea$ă orice4 pentru a ocoli adevărul. ar vai7 1cest apt nu îi este niciodată de vreun olos. /mul îşi risipeşte viaţa şi nimic nu îl mai poate mulţumi' dacă nu secentrea$ă în el însuşi, el nu se poate simţi acasă niciunde. 0ă întrebaţi de ce insist atât de mult să renunţaţi la alsa strălucire şi săpriviţi urâţenia voastră, &oliciunea voastră4 de ce să nu ascundem cu pudoareacest spectacol înspăimântător+ #u este mai bine să ascundem urâţenia cupodoabe, să drapăm în&ro$itoarea &oliciune cu mătăsuri strălucitoare+ Estee2act ceea ce aceţi. %a ce oloseşte+ 3ana ascunsă încetea$ă oare săsân&ere$e+ (e inectea$ă. ar putreacţia se întinde pro&resiv asupra între&ii voastre personalităţi.

(unt necesare din ce în ce mai multe parumuri pentru a acoperi mirosurile.6ai devreme sau mai târ$iu, nimic nu mai ajută, nici parumul, nici bijuteriilenu mai pot ascunde cadavrul. Eu nu propun nici un deodorant. 0reau ca duoarea să încete$e. Eu nuvând nici bijuterii, nici mătăsuri4 vă cer să lăsaţi să se descidă rumuseţeavoastră, splendoarea voastră, mu$ica voastră interioară. 1ceasta este sin&urasoluţie. ot restul este van şi inutil. Credeţi că puteţi obţine vreodată ulei presând pietre+ 0ă ro& deci să de$&ropaţi şi să e2aminaţi tot ceea ce este ascuns în voi.#u încercaţi să u&iţi. ?nde veţi mer&e+ 0oi veţi " întotdeauna pre$enţi. Esteimposibil să vă transormaţi, însă nu şi să vă separaţi de voi înşivă.

/bservarea de sine este prima a$ă a acestui proces. 0eţi asista la unenomen miraculos. Când veţi cunoaşte urâţenia, teroarea, ura, > vă veţi elibera de ele. acă nu veţi mai u&i, ele nu se vor mai mişca, la elcum umbra voastră încetea$ă să vă mai urmărească atunci când vă opriţi. :rusc, veţi înţele&e că demonii înspăimântători erau o ilu$ie, căantomele vă ameninţau numai în măsura în care încercaţi să u&iţi de ele.*entru atenua rica voastră, aţi adoptat atitudini înşelătoare, aţi simulat



demnitatea şi onorabilitatea. oate acestea vor putea " abandonate deoarecenu va mai e2ista nimic de ascuns. upă ce aţi alun&at umbrele, veţi ajun&e lao vi$iune de o rumuseţe ine2primabilă. 1cest lucru mi s-a întâmplat. 1m înrunta monştrii din mine, le-amperceput inconsistenţa şi acest apt mi-a dat curajul de a privi dincolo de

mine. Ceea ce am vă$ut mi-a scimbat e2istenţa. 1devărul trans"&urea$ă absolut tot. #u vă temeţi de nimic, vă implor,părăsiţi-vă coliba ăcută din paie, ieşiţi din visele voastre şi mer&eţi spre deal,acesta vă va oeri cea mai bună protecţie. 6-aţi întrebat în ce constă cunoaşterea directă de sine. 1ceasta constă în a nu accepta părerea altuia despre voi, a vă încrede în propria voastrăinteli&enţă pentru a cerceta ce ascund &ândurile voastre, pasiunile voastre,acţiunile voastre, dorinţele voastre, speranţele voastre. *riviţi-le ca şi când aţiobserva un străin. 1cest apt vă va ace oarte bine la început, deoareceaceastă privire pătrun$ătoare şi neutră va demola oarte repede ima&inea pecare v-aţi ăcut-o despre voi înşivă. 1 răsturna acest idol este un apt

indispensabil, deoarece el vă împiedică să ajun&eţi la real. )nainte de a deveni buni şi sinceri, trebuie aneanti$ate ilu$iile debunătate şi sinceritate pe care le-aţi construit pentru a vă ascunde răutateaşi viclenia, pentru a nu vă pierde întrea&a încredere şi întrea&a valoare înproprii voştri oci. (imţind animalul din el, omul este torturat, umilit. Ce soluţii i se oeră+ 1nimalitatea poate " depăşită sau i&norată. ranscendenţa cere o sadana, o disciplină. 1 arunca problema în uitare estemult mai uşor. Este su"cientă puţină ima&inaţie. 0ă construiţi o paiaţă pecare o bote$aţi 8eu9 şi reulaţi animalul din inconştientul vostru. Evident că elnu moare. 1scuns în voi, el rămâne stăpân, dincolo de aţadă. #u constataţi în mod re&ulat că aceasta crapă şi vă trădea$ă+ rebuie să o reparaţi în

"ecare $i, cu un mare adaos de bunăvoinţă. lu$ia este trădată $ilnic de realitate. 0oi căutaţi să dovediţi înpermanenţă altora şi vouă înşivă că sunteţi un om de bine, arătându-văamabil în mod ostentativ, săritor, devotat, cinstitO ce speraţi să obţineţi+ma&inea voastră va rămâne ceea ce este4 ceva als şi palid. 0iaţa nu va circula niciodată în venele ei. 3enunţaţi la această de&i$are, ea vă strică viaţa. Eliberaţi-vă de e&o şirestabiliţi contactul cu animalul pe care l-aţi rănit, pe care l-aţi ţinut încis, pecare l-aţi ăcut eroce. Calea de aici începe. 0oi nu sunteţi deloc dieriţi de roboţi. #ici ei nu sunt oameni decât înaparenţă. #ici ei nu au din omenesc decât aparenţa. otul este als4 viaţa

voastră, actele voastre, râsurile voastre, lacrimile voastre. 1cestea văepui$ea$ă şi vă de&radea$ă. otuşi, voi preeraţi mai de&rabă aceastămascaradă decât misterul interior care vă în&eaţă de rică. 0ă ameţiţi la&ândul că în voi nu e2istă nimic din ceea ce vă ima&inaţi să "e, nimic din8monstrul9 pe care cu atâta plăcere îl arătaţi cu de&etul în altul. *rima condiţie, dacă doriţi să începeţi această sadana, este aceea dea " neclintiţi. 0eţi avea nevoie de un curaj nemăr&init pentru a putea suportaspectacolul care vă aşteaptă. #imic nu va substitui calităţile pe care le-aţi



u$urpat. impotrivă, vă veţi descoperi tendinţe mai sordide, mai atroce decâtv-aţi " putut încipui. acă nu se lasă pradă descurajării, pelerinul va sueri un îndelun&calvar. 1ceastă coborâre în inern va lua sârşit într-o bună $i, soarele căutatde atâta amar de ani va străluci în cele din urmă.

1semenea cenuşii care treptat înăbuşă ocul, întunericul a suocatlumina. /mul care se teme de întuneric nu va $ări nicicând lumina. rumulspre lumină trece prin be$nă. ocmai această îndră$neală vă va lumina, vă vatre$i la capătul nenumăratelor vieţi pe care le-aţi risipit ipnoti$ându-vă. Eu simt, însă, că voi, vreţi cu adevărat să afaţi cine sunteţi, că vă înspăimântă ideea de a vă descide cavernele din interior. 0ă place săascultaţi vorbe rumoase precum (at-cit-ananda <e2istenţăconştiinţă-beatitudine=, 8puritate9 sau 8eternitate9, pentru că ele vă mân&âie şi vă ajutăsă uitaţi că voi sunteţi opusul lor absolut. 0oi doriţi numai să vă în&răşaţi e&oul4 ştiţi oare de ce păcătoşii îipreţuiesc atât de mult pe călu&ări, pe s"nţi+ *entru că se delectea$ă cu

vorbele care ac ca$ de puritatea sufetului şi de natura divină a >J omului. Ei încearcă uşoare re&rete atunci când aud predicile, se curăţă desentimentele lor nedemne, pentru ca mai apoi să-şi umfe pieptul cusatisacţie. %a urma urmei, imperecţiunile lor sunt &reşeli neînsemnate,nimic nu tulbură vir&initatea sufetului lor. 1 acea credinţa că esenţa voastrăeste imaculată nu pune capăt obiceiurilor voastre. ată-vă vă$uţi în cea maipericuloasă dintre capcane, iată-vă victima celei mai mari ilu$ii, ultimaşmecerie a mentalului vostru. 0ă &ândiţi oare să descoperiţi lumina ne&ând întunericul+ )nvăţătura care susţine că răul nu e2istă şi că sufetul nu este implicat

în relele purtări ale oamenilor, este oarte periculoasă. Este un truc care văpermite să vă urmăriţi micile voastre aaceri în deplină seninătate. 1cestlucru nu vă eliberea$ă de bestia din voi, ci vă ace să o daţi uitării, ceea ceeste cea mai &ravă dintre toate situaţiile. Conştiinţa vă îndeamnă să vădepăşiţi înjosirea, iar conştiinţa totală vă transormă instantaneu. e aceea, căutaţi să evitaţi orice discuţie cu privire la puritateasufetului, la iluminare şi aşa mai departe. (ufetul nu este un act de credinţă.(ufetul este un act pe care îl e2perimentaţi direct atunci când părăsiţiperieria personajului vostru, atunci când traversaţi labirintul înspăimântătoral tenebrelor voastre interioare şi ajun&eţi în cele din urmă la templul secretal "inţei voastre, în centrul luminos care este cu adevărat 8voi9.

deile reeritoare la acest subiect riscă să vă acă mult rău. acă sunteţi convinşi că nu e2istă nici o prăpastie în voi, nu veţi acenimic pentru a ieşi din ea. acă sufetul este lipsit de virtuţi şi de păcate, esteabsurd să "m neliniştiţi, nu-i aşa+ )ntrebările şi răspunsurile delirante ale"lo$o"lor şi preoţilor au îndreptat &eneraţii de oameni spre o viaţă ilu$orie.*riviţi la "inţele care se cred deja umne$eu4 nu e2istă altele mai rătăcite caele7



#u uitaţi că lauda de sine are drept unic scop acela de a şter&ee2istenţa răului. lu$ia purităţii inviolabile a sufetului este o ilu$ie de careoarte puţini oameni ajun& să se elibere$e. Faptul că sufetul este etern şi pur de orice murdărie, nu este nici oteorie, nici un principiu, este o reali$are, o e2perienţă.

1bţineţi-vă să discutaţi acest lucru sau să vă &ândiţi la el. dacă îispuneţi bolnavului că boala sa nu e2istă, îl condamnaţi la moarte. Cei care ştiu, nu vorbesc despre tre$ire, ci despre sadana ! calea careduce la reali$are. Ea este sin&ura care contea$ă, reali$area >K vine de la sine. *retenţia că iluminarea va cădea din cer, nu ace decât să vă

îndepărte$e de disciplina spirituală indispensabilă. entaţia este mare, "ţi cu bă&are de seamă7 0oi sunteţi cerşetori şisăriţi în sus de bucurie când un om sânt sau altul vă declară re&e. 0oi îl veneraţi, bineînţeles. Este mult mai uşor să în&iţi &o&oşi umfatedecât să aci un eort titanic pentru sadana. )n toate timpurile şi ciar şi în

pre$ent, anumite persoane ac ca$ de lumina spirituală pentru a-şi satisaceambiţiile lor nemăsurate. (e poate abu$a, de asemenea, şi de adevăr. 1stellaşitatea poate " pre$entată ca non-violenţă, decăderea se poate justi"caprin teoria purităţii ori&inare şi lenea poate lua înăţişarea de sann@as. ată-vă acum puşi în &ardă. Fiţi vi&ilenţi, nu vă mulţumiţi cu nici oormulă &ata ăcută. E2ploraţi lumea voastră lăuntrică, ea conţine orme în&ro$itoare care, oricât de antomatice ar ", nu vor rămâne, din aceastăpricină, mai puţin puternice. ;ândurile voastre, visele voastre, pulsiunilevoastre inconştiente vă infuenţea$ă în oarte mare măsură. (in&uramodalitate de a vă elibera de ele este aceea de a vă tre$i, de a deveniconştienţi de realitate. #u începeţi să visaţi că v-aţi tre$it7 1cest lucru se

întâmplă, de asemenea, "ţi prudenţi7 (per că nu aţi venit aici pentru a vă linişti, pentru a " consolaţi. Eu nuvreau să vă oer vise, vreau să vă ajut, să vă scot din lânce$eală, să sărâmilu$iile voastre astel încât să nu mai rămână nici una. 1cest apt va "dureros, nu vă amă&iţi, iar calvarul vostru va începe cu e2plorarea lucidă aurâţeniei voastre, a mutilării interioare pe care vă străduiţi să o ascundeţi.*re&ătiţi-vă pentru o uriaşă decepţie, pentru descoperiri aproape de ne-suportat. 1ceastă tortură este inevitabilă pentru a renaşte din voi înşivă.upă ce aţi vă$ut bestia din voi, îl veţi întâlni pe 1cela. )nruntând animalul,veţi distru&e identi"carea. /bservaţia separă observatorul de lucrul observat.Fu&a de păcatul şi de tenebrele animalului nu are nimic comun cu sadana,

este doar un reu$ de a privi realitatea în aţă. 1 ne&a pre$enţa duşmanului,nu îl împiedică pe acesta să rămână acolo. impotrivă, îi aceţi misiunea mult mai uşoară. &noranţa este întotdeauna un de$astru. #u mai tânjiţi după (at-cit-ananda, nu mai aspiraţi la umne$eu, înămaţi-vă la munca de introspecţie,şi toate celelalte vi se vor da pe deasupra. *entru moment, lucraţi laşter&erea ilu$iilor voastre, a e&o-ului vostru.



Cineva m-a întrebat ce este satsan&. -am răspuns că satsan& însemnăa rămâne în propria noastră "inţă, a rămâne în adevărul (inelui. #ici un &uru,nici o sântă scriptură nu vă poate aduce aceasta. 1devărul este în voi,re&ăsiţi în consecinţă propria voastră tovărăşie. #u vă risipiţi, evitaţicontactele super"ciale, "ţi sin&uri cu voi înşivă.

6eister EcPart era într-o $i aşe$at sub un copac. ?n prieten se apropie48e-am vă$ut atât de sin&ur, am venit să-ţi ţin companie.9 8Eram cu mine însumi, răspunde maestru renan. ată că pre$enţa ta îmi aducesin&urătatea.9 1 te odini în tine însuţi, ără nimeni în apropiere şi ără &ânduri, estesatsan&, ru&ăciune, meditaţie. )n această sin&urătate binecuvântată vă esterevelat adevărul, pentru că voi sunteţi adevărul. )ncetaţi să mai adoptaţi atitudini avantajoase. Fiţi reli&ioşi. 3eli&ia este o sadana, un proces de cunoaştere de sine. 3eli&io$itatea este o comedie socială. oate semnele e2terioare alevirtuţii sunt pra în oci. 1 părea este menit să-i impresione$e pe ceilalţi. 1 "

este strict personal. 1cest apt nu a servit niciodată în lupta împotrivare$ultatelor precum e&oismul, violenţa, lăcomia, ipocri$ia, desrâul şi aşa maideparte. ratamentul trebuie să vi$e$e boala şi nu simptomele. ar boala estei&noranţa voastră. %ipa voastră de cunoaştere de sine. #u vă arătaţi virtuoşi,căutaţi să eliminaţi ceea ce vă împiedică să "ţi. #u vă lăsaţi duşi de nas şirenunţaţi de acum înainte să-i înşelaţi pe ceilalţi în privinţa voastră. 3eţineţică sin&ura voastră datorie este de a descoperi ceea ce sunteţi. Cunoaştereade sine vă va ace în mod "resc şi spontan smeriţi, sinceri, liberi de urie, dea&resiune, de posesivitate. 1ceste 8calităţi9 nu sunt, nici ele, decâtsimptome. (emne ale cunoaşterii de sine. (1%?%.

(unt incapabil să vă dăruiesc adevărul, înţelepciunea. Cel care pretindecă o poate ace, vă minte, "ţi si&uri de acest lucru. 1devărul esteincomunicabil şi acest apt nu ţine de incompetenţa maestrului, ci de aptulcă adevărul este viu. /biectele neînsufeţite pot " L vândute, dăruite, se poate ace troc cu ele, pot " urate, abricate,reproduse. Ceea ce este viu trebuie să "e trăit. /biectele pot " vă$ute, arătate, ele sunt bunuri publice. E2perienţa este unică, personală. *ot să vă ac să încercaţi iubirea pecare eu o simt+ *ot să vă ac să savuraţi rumuseţea mu$icii pe care o aud+6i-ar plăcea oarte mult să împărtăşesc cu voi evenimentele e2traordinare

survenite în acest corp banal care este al meu. in păcate, nu este posibil.6ă rământ mult în le&ătură cu acest subiect, însă nu e2istă nici un mijloc. Ceneputinţă7 ?nul din prietenii mei s-a născut orb. oream oarte mult să îi dau ociimei, însă stadiul actual al medicinii nu permite acest lucru. 0i$iunea 1celuia, a realului, nu va putea " niciodată transmisă sau&reată, deoarece ea aparţine sufetului şi nu corpului.



oate reali$ările din sera (inelui sunt rodul eorturilor reali$ate de (ine.%a acest nivel, nimic nu poate " împrumutat, dependenţa este e2clusă. )nlumea sufetului nimeni nu se poate lăsa dus, nimeni nu poate mer&e olosindcârje. (in&urul ajutor vine numai din voi înşivă. Este o condiţie de netrecut. ată de ce, repet, sunt incapabil să vă revele$ adevărul. 0ă pot vorbi

despre el, însă cuvintele sunt &oale şi inerte, realitatea rămâne ascunsă înspatele ecranului. 1 vorbi nu înseamnă a comunica. (ensul cuvintelor, e2perienţa vie pe care încearcă să o e2prime nutrece. Cuvintele sunt cocilii &oale, ele nu vă vor elibera niciodată. )n plus, ele sunt un adevăr îmbălsămat, nimic viu nu palpită în ele. Eu nu pot să vă dăruiesc adevărul, însă vă pot ajuta uşurându-vă&reutatea care vă împiedică să avansaţi pe drum. 1ţi ost împovărat vieţi între&i. *raul conceptelor s-a acumulat complet. ată-vă în&ropaţi de vii sub un munte de cuvinte şi &ânduri. Cuvintele sunt lucruri moarte' ele nu sunt niciodată adevărul, oricare ar" bu$ele care le pronunţă. #u le înre&istraţi în memoria voastră, nu le păstraţi

în minte. Eliberaţi-vă de ele asemenea călătorului care se leapădă de ba&ajepentru a întreprinde ascensiunea pe creastă. Eu propovăduiesc un sin&ur el de ne-posesivitate4 ne-ataşarea decuvinte, de idei. 8#ăvodul, spunea Quan& seu, oloseşte pentru prindereapeştilor. *rindeţi peştii şi daţi năvodul la o parte9. Ce pescar nepriceput esteomul7 El s-a încurcat în ociurile propriului năvod şi nu mai ştie deloc ce voiasă prindă la început. / întrea&ă fotilă îi $boară prin minte şi a uitat aptul că navele servesc pentru a-ltransporta. Cuvintele sunt simboluri. Cuvintele nu sunt adevărul, ele desemnea$ă

ceva care sunt în aara lui. (trăduiţi-vă să înţele&eţi sensul cuvintelor, apoiaruncaţi-le. 1 colecţiona cuvinte, ra$e, citate, este e2trem de inutil. Cuvintele sunt de&etele care arată spre lună. acă vă concentraţiasupra de&etelor, nu mai vedeţi luminatorul celest. e&etele îşi îndeplinesc menirea numai dacă vă ţin departe de ele. acă, dimpotrivă, vă atra& atenţia asuprăle, atunci nu numai că suntneolositoare, ci devin ciar dăunătoare. #u aţi intuit niciodată că adevărurile în care aţi ost ăcuţi să credeţisunt o sursă de neericire în viaţa voastră+ #u v-au ridicat îndoctrinările împotriva naturii, nu v-au distrus până în străundurile "inţei voastre, nu au împărţit omenirea în tabere duşmane+ Câtă stupiditate, câte atrocităţi

aprobate de instituţiile aşa-$is reli&ioase7 1cestea nu sunt decât or&ani$aţii, &rupuri ondate pe cuvinte. 6ulte persoane pot arăta luna cu de&etul, însă nu e2istă decât osin&ură lună. 6ulţi termeni desemnea$ă 8adevărul9, însă acesta este unic şiindivi$ibile. oate intoleranţele sunt ba$ate pe cuvinte, pe idei. incolo dedeclaraţii, de do&me şi de porunci, nu e2istă decât o sin&ură reli&ieadevărată.



#u vreau să adau& la povara voastră de cuvinte şi vorbele mele. 0oisunteţi deja striviţi sub această &reutate' ajun&e. Cel care cunoaşte adevărul,tace' acesta este suprema elocvenţă. rebuie să înţele&eţi că adevărul estetăcere, linişte mentală. ar câţi dintre voi puteţi înţele&e acest lucru+ (unteţiatât de subju&aţi de cuvinte încât trebuie să "ţi contactaţi pe această cale

oarte ocolită 6aeştrii au vorbit din compasiune, au încercat imposibilul, iarvoi, în orbirea voastră, v-aţi ataşat de cuvintele lor şi aţi creat secte.deolo&iile sunt, toate, amestecuri ăcute din cuvinte şi din i&noranţă. /mulnu a acceptat niciodată reli&ia autentică ci a ucis-o întotdeauna în aşă prininstituţionali$are, transormând-o într-un sistem intelectual. 3enunţaţi la cuvinte7 #u mai atunci veţi afa ce se ascunde în spatelelor. Conceptele nu ac decât să ne umple memoria, nimic mai mult. Evitaţiconu$ia dintre cunoaştere şi memorare. )nţele&eţi odată pentru totdeauna cămemoria nu este decât un morman de vecituri, povestea a ceea ce este deja împlinit, trecut. Ea evidenţia$ă o bună

înţele&ere şi învăţare, dar nu este cunoaşterea. )ntr-o $i, 3amana 6aarisi a ost întrebat cum se poate descoperiadevărul. 8?itaţi tot ce ştiţi9, a răspuns el. ?itaţi7 3e&ăsindu-vă inocenţa, simplitatea voastră ori&inară, veţi cunoaşteadevărul, veţi şti cine sunteţi. %umina apare în conştiinţa eliberată de limbaj şi de &ândire. ărâmaţi $idurile care vă ţin în captivitate, permiteţi condiţiei voastrenaturale să se manieste. *entru a atin&e cerul, voi trebuie să deveniţiasemenea lui4 &oi, liberi, ără limite. ;ândurile vă întunecă, ele sunt ca oceaţă, ca un nor de pra, ca o coloană de um. #u vreau să ac întunericulvostru şi mai mare. #u vă învăţ nici un cateism.

1ş " ăcut-o mai demult dacă ar " ost aşa de simplu. #u vă povestescnici o epopee, aceasta ar " ost de asemenea uşor. )ncerc să vă ac săpercepeţi ceea ce nici un univers nu poate refecta4 o e2perienţă vie, totală,descoperirea 1celuia, a 8instanţei care cunoaşte9, a conştiinţei care vede.i"cultatea este de netrecut. )n cunoaşterea comună, împrumutată, învăţată,cel care cunoaşte şi lucrul cunoscut sunt separate, distincte. Ei nu mai sunt însă astel după reali$area (inelui suprem. Cel care cunoaşte, lucrul cunoscutşi cunoaşterea u$ionea$ă şi sunt una. ată de ce cuvintele nu mai au rost. Elenu sunt concepute pentru aceasta. Cuvintele se aplică lumii "$ice, ormelore2terioare ale adevărului. nima nu este domeniul lor, centrul este cunoscutatunci când mintea tace.

Ceea ce se petrece în universul tăcerii, dincolo de aparenţa materială,nu poate trece prin canalul în&ust al cuvântului. *uteţi aduce cerul oare pepământ+ Di dacă aţi putea, ar " într-adevăr cerul+ 1devărul este cu mult mai vast decât toate cerurile adunate. 0oi credeţică puteţi dobândi adevărul. 0i se vinde de mult timp divinul, eliberarea,moPsa, deoarece voi sunteţi cumpărători. 0ân$ătorii din templu nu sunt decondamnat. (unt ne&ustori, vă dau ceea ce cereţi.



1tâta timp cât vor e2ista amatori de adevăruri predi&erate, comerţulreli&ios va " înforitor. Eu nu vă propun nici adevăr la cutie, nici spiritualitate&ata ăcută. 1dresaţi-vă în alte parte pentru acestea. )ntr-o $i, un maestru îl întreabă pe discipol despre natura adevărului.8a, oarte bine9, ăcu el după ce au$i răspunsul. 1 doua $i, îi puse aceeaşi

întrebare. iscipolul spuse că a răspuns deja, dar cum maestrul insista,repetă cuvintele de deună$i. 8#u7 #u7 ţipă maestrul. 8e ce, se plânse discipolul, ieri aţi spus da şi astă$i răspundeţinu.9 8Ciar aşa, spuse maestrul, ieri era da. 1$i este nu.9 Dtiţi ce înseamnăaceasta+ 3ăspunsul discipolului devenise stereotip, repetitiv, ri&id, mecanic.0i$iunea era moartă, nu era decât amintire. Cunoaşterea dispăruse. Creierulvostru este plin de răspunsuri în acest el, cadavrele se în&rămădesc şi împiedică adevărul să iasă la lumină. #u vă mai adoraţi memoria, prieteni, tre$iţi-vă7 )nviaţi din morţi,eliberaţi-vă #u anticipaţi nimic, adevărul este imposibil de ima&inat, de

de"nit sau de codi"cat. #u speraţi să-l vedeţi conormându-vă la ceea ce vă învaţă "lo$o"i, teolo&ii, ideolo&ii. 0ă pierdeţi timpul. #u este vorba sub nici un motiv de înciderea adevărului în ormule, cide a ieşi din vârtejul lor. #u studiaţi reli&iile, afaţi cine sunteţi voi înşivă,reali$aţi e2perienţa. #umai trăind veţi afa viaţa adevărată dacă vreţi săcunoaşteţi &ustul apei, mer&eţi la ântână şi beţi. 1devărul nu este niciodată o cucerire a intelectului vostru, nici unprodus al in&enio$ităţii voastre. El este aici, el e2istă, el este perceput de celcare descide ocii, dar dispare pentru cel care îşi ascunde aţa. 3idicaţi-văprivirea şi contemplaţi lumina în orbitoarea ei puritate, în plenitudinea eiunică. Ea vă va transporta, ea vă va trans"&ura.

espre ce aş putea să vorbesc, dat "ind aptul că a vă învăţa adevăruleste e2clus+ 0ă voi vorbi despre modul de a vă descide ocii. 0oi păstratăcere asupra "nalului, însă vă voi indica drumul care duce până acolo. #u văvoi povesti ceea ce văd, ci vă voi spune cum văd. 1ceasta, din ericire, sepoate e2prima ără eecte dăunătoare. 3eli&ia autentică nu se în&rijeşte denici o doctrină, nici de adevăr, ci de metoda care asi&ură accesul. 6ă voilimita să vă duc spre locul incandescent în care i&noranţa voastră se vaevapora ca apa pusă la "ert. rebuie să vedeţi voi înşivă ocul care esteidentitatea voastră eternă. (ă revenim la subiect. 0i se oeră două căi. ?na este cea a refecţiei.1lta este aceea a disciplinei spirituale, sadana. *rima, lo&ica, vă conduce la

anali$a aptelor. 1 doua, @o&a, vă învaţă o metodă capabilă să vă acă sătrăiţi adevărul. *rima nu este decât o ilu$ie. #umai @o&a poate repre$enta ocale. 3aţionamentul vă duce direct într-un impas teribil. 0eţi străbate o calelun&ă înainte de a vă da seama că nu aţi ăcut altceva decât să bateţi pasulpe loc. 0eţi repeta neîncetat acelaşi pas, ără să înaintaţi un milimetru. #ueste aceasta o scenă tipic onirică+



1ceasta vă ace plăcere4 să speculaţi asupra adevărului. Cum îl veţireali$a însă+ *uteţi să refectaţi asupra ceea ce nu cunoaşteţi+ *uteţi să vă &ândiţi la inco&noscibil+ Câmpul de acţiune al minţiivoastre este lumea sensibilă, deja cunoscută sau care va " cunoscută într-o$i. )nsă raţiunii or&olioase îi place să anali$e$e probleme ima&inare, pe care

este incapabilă să le re$olve. acă vă duceţi raţionamentele su"cient dedeparte, veţi constata că vă veţi cuunda într-un aos din ce în ce mai mare.Faptul că atât de mulţi &ânditori au că$ut în nebunie nu are nimicsurprin$ător. reapta cea mai înaltă a &ândirii este delirul, ea culminea$ă şi îşi&ăseşte apo&eul în paranoia. )ntr-o $i, un om luă otărârea de a mer&e până la capătul lumii. upă o lun&ă călătorie e2tenuantă, ajunse în aţa unui templu pe carese &ăsea următoarea inscripţie4 81ici este capătul lumii9. /mului nu îi venisă-şi creadă ocilor. ar nu avu ce ace şi se încină în aţa evidenţei4 eraciar capătul. #u departe de templu se descidea o prăpastie adâncă. /mulse aplecă şi scrută pantele abrupte. Ce vă$u+

#imic. %a capătul lumii nu era absolut nimic. Cu răsufarea tăiată, ucuprins de &roa$ă. 1dunându-şi ultimele puteri, ăcu stân&a-mprejur şi orupse la u&ă. #u se mai întoarse niciodată în acel loc blestemat. 1ceastă poveste este o ale&orie a ideaţiei. acă vă încăpăţânaţi sărefectaţi, dacă &ândirea a devenit dro&ul vostru şi alibiul vieţii voastre, veţiatin&e mai devreme sau mai târ$iu punctul de oprire, parali$ia. 1 &ândi vadeveni deodată imposibil. 0ă veţi &ăsi pe mar&inea unei prăpăstii ără und, aunui vis imens, şi mintea voastră va reu$a să acă un pas mai departe. istru&erea raţiunii este inevitabilă. Cât timp veţi mai avea un subiectde refecţie, nu aţi atins stadiul ultim. )n $iua în care nu veţi mai putea anali$animic, în care nu veţi mai putea e2plora nimic mintal, în care nu veţi mai

putea a"rma sau e2prima nimic, să ştiţi că aţi ajuns la 8capătul lumii9. Ce aş " ăcut eu dacă l-aş " vă$ut pe acel om în&ro$it în spateletemplului+ -aş " spus că după o pere&rinare atât de lun&ă ar " păcat să dea înapoi, să nu mai acă un ultim eort. %-aş " încurajat să acă saltul în &ol, ără re&ret şi ără e$itare, acest ultim pas "ind sin&urulcare merita truda. 1colo unde se termină lumea, începe împărăţia divină. Capătul lumii este locul cel mai important pe care îl poate atin&e omul,deoarece dincolo de el domneşte eternitatea. 0i$iunea 1celuia, a realului, începe atunci când mentalul încetea$ă să uncţione$e. 1devărul se de$lănţuie în tăcerea spiritului. /mul trebuie deci să renunţe la &ândire, la cunoscut şi

să acă saltul în &ol dacă vrea să &ăsească realitatea. 1ceasta este calea,sadana. / astel de disciplină nu este ăcută pentru cei laşi. acă, pe parcursul drumului vostru, aveţi vi$iuni ale lui :rama, ale lui0isnu sau ale oricui personaj ilustru, înseamnă că sunteţi încă pe cale de a&ândi, de a visa. 80i$iunile9 voastre sunt alucinaţii, accidente aleparcursului. %a capătul lumii nu veţi putea vedea nimic. e apt, şi voi veţidispărea. #umai vidul absolut va rămâne. #umai 8nimicul9 e2istă.



)nainte de a ajun&e acolo, veţi " încercat de o e2traordinară dorinţă dea ace cale întoarsă. 6entalul vostru se va bate cu ener&ia pe care o dădisperarea. #u vă înşelaţi, vă va trebui un curaj ieşit din comun pentru a acepasul. ?n sin&ur pas în plusO şi miracolul are loc, transmutarea. (pirituldevine o&linda perectă, eliberată de cel mai mic &ând, se desăşoară într-o

minunată claritate. 0oi ştiţi atunci când orice ştiinţă a luat sârşit. 0oi vedeţi atunci când numai căutaţi să vedeţi. 0oi e2istaţi pentru prima dată atunci când e&o-ulvostru nu mai e2istă. (adana este coborârea în valea morţii. 1cesta este preţul nemuririi. )ncetaţi să mai &ândiţi, ieşiţi din a&itaţiamentală7 1ceasta înseamnă a medita. 0-o repet ără încetare în "ecare $i. ;ândurile sunt valuri, nimic altceva decât spumă, bule care se spar&imediat ce se ormea$ă. #ici una nu poate " proundă sau consistentă. )nproun$imile mării nu e2istă valuri. 6işcările apei sau ale mentalului sunt jocuri de supraaţă. /ceanul, conştiinţa nu sunt valurile, ca$ul invers este însă adevărat. /ceanul nu are nevoie de vârtejuri super"ciale pentru a e2ista,

valurile dimpotrivă sunt ine2istente ără ocean. ot astel, conştiinţa estenecesară &ândirii, însă ea nu este alterată de tăcerea spiritului. Conştiinţa este ori&inea, sursa a tot ceea ce e2istă. acă vreţi să vedeţiaceasta, plonjaţi sub valuri, transcedeţi &ândurile. #u vă întindeţi pe plajă. Mabir cânta4 81m plecat în căutarea *rea-ubituluirămânând aşe$at prosteşte pe plajă9. #u e$itaţi, aceţi saltul. *laja nu estedecât o trambulină. (e întâmplă ca un om să intre în apă şi să se mulţumească să înoate. Elnu este absolut dierit de cel care rămâne pe mal. ot ceea ce vă împiedică săplonjaţi şi să vă pierdeţi ecivalea$ă cu plaja.

*riviţi-i pe cei care înoată în lumea &ândurilor. (e visea$ă deja plecaţi,se ima&inea$ă deja a " departe de malurile obişnuite. Ce ilu$ie7 Ei încă maii&noră întrea&a proun$ime care susţine supraaţa. )n clipa morţii, 6aavira a dictat următorul mesaj pentru ;autama, undiscipol pe care îl iubea oarte mult4 8(puneţi-i lui ;autama că a traversat cubine râul, însă de ce se a&aţă acum de mal+ (puneţi-i să renunţe79 espre ce mal era vorba+ espre malul ideaţiei,de care nu ajun& să se depărte$e cei care se bălăcesc în propriul lor mintal. 1devărul se atin&e cuundându-ne, şi ni înotând sau ţinând capul aarădin apă. *ărăsiţi malul &ândurilor, cuundaţi-vă în proun$imea vidului. )n:iar e2istă un cântec care sună astel4 8Cei care se îneacă pe jumătate, se

îneacă în între&ime. Cei care se îneacă în între&ime, traversea$ă oceanul. Fiţi curajoşi. )necaţi-vă şi descoperiţi-l pe 1cela. Este tot ceea ce vă cer. 613E1 6/13E 5. Conorm celor ce ne spuneţi, nimeni nu poate să ne transmităadevărul. Cuvintele pe care le rostiţi sunt deci mincinoase+ Cuvintele mele nu sunt decât o indicaţie, nu le conundaţi cu adevărul,care este cu totul altceva. #u vă ataşaţi de cel care vă arată, vedeţi maide&rabă ce indică el. *riviţi şi veţi percepe adevărul. El nu poate " în nici un



ca$ conţinut în cuvinte. mediat ce îl e2primăm, el devine o minciună. rebuiesă-l trăim, trebuie să-l e2perimentăm.

. #e sătuiţi să ne înecăm. Cum să înţele&em acest lucru+ 6ărturisesc că nimic nu este mai uşor decât aptul de a te topi în

propria ta natură. (in&ura condiţie este de a nu mai cere ajutor mentalului.Colacul de salvare al &ândurilor vă va menţine la supraaţă, vă va împiedicasă vă înecaţi, să atin&eţi din nou proun$imea "inţei voastre. #oi ne-am obişnuit să olosim &ândurile ca suport al "ecărei clipe.mediat ce un &ând ne părăseşte, percepem un altul, ără a " conştienţivreodată de intervalul care le separă, de vidul în care ele capătă ormă şi încare dispar. 1ceste spaţii pure dintre nori sunt tocmai trecerea prin careputeţi să ajun&eţi din nou la in"nit. #u vă limitaţi viaţa la undele care văstrăbat mentalul. (trecuraţi-vă printre idei, treceţi prin spaţiile care separămişcarea lor. Cum putem să reuşim+ Fiind conştienţi. Fiţi ca un &ură-cască care

priveşte mulţimea de pe stradă. /bservaţi şirul &ândurilor care traversea$ămintea, acestea nu sunt decât umbre anonime. Contemplaţi-le ără să aceţi nici cel mai mic comentariu. acă le puteţie2amina calm, cu detaşare, pumnul care le strân&ea se va rela2a automat şiveţi " proiectaţi în aara circulaţiei, în marele repaus imuabil şi luminos pecare nici un refu2 trecător nu îl poate aecta. ntervalele dintre &ânduri "indvide, ele nu au nici o ba$ă. #u mai puteţi deci să rămâneţi în picioare, apăstra 8eul9 nu mai este posibil. El va " absorbit' va muri. 1cest înec este sin&urul reu&iu. El vă va propulsa spre ceea ce sunteţi în realitate. )ncre$ându-vă în idei, voi sunteţi ca suspendaţi în aer, departe depământul vostru natal. ăiaţi "rele4 veţi " purtaţi în mod miraculos de 1cela,

adică de natura voastră proundă. I. 6ă străduiesc $adarnic să îmi controle$ mentalul, iar dumneavoastrăspuneţi că vă este uşor. e unde provin aceste eşecuri repetate+ deea de control mintal ace controlul acestuia imposibil. e aceeaomul nu cucereşte niciodată nimic. *uteţi să luptaţi oare împotriva umbreivoastre+ 1 vedea că este o umbră este su"cient K pentru a obţine o 8victorie9. #u trebuie să luptaţi, ci să cunoaşteţi. 1faţi ce este mentalul vostru, nu vă cer nimic altceva. )ntr-o $i, o persoană îi ceru ajutor lui :udda4 8(piritul meu esteneliniştit. *oţi să mă înveţi cum să-l liniştesc+9 :udda îi răspunsese4 8?nde

este+ 1du-l, şi îl voi linişti.9 8ocmai aici este di"cultatea, $ise omul, îmi scapătot timpul.9 *ersonal nu aş " spus aşa, ci altel4 8#u încerca să lupţi, lasă-l înpace. 1&itaţia provine tocmai din această dorinţă de a-l imobili$a. Cine poate să pună mâna pe o umbră+9 :udda a mai adău&at4 8?ită-te la mine. %-am liniştit nu-i aşa+9 acă vă mulţumiţi să vă observaţi mentalul ără a interveni, ără a încerca să-l prindeţi sau să-l supuneţi, veţi constata că dispare.



)n trecut, se punea întrebarea care era cea mai bună metodă de astăpâni un cal4 a-l epui$a sau a-l ţine în râu+ ar metoda a ost transpusăpentru a vindeca turbulenţa mentalului. Eu nu recomand nici una din acesteormule. 0ă invit mai de&rabă să priviţi în voi. E2istă oare un cal îndărătnic în

capul vostru+ )ncercaţi să-l obosiţi, să stăpâniţi sau să disciplinaţi un lucrucare nu e2istă. #u e2istă nimic în creierul vostru decât o antomă, umbrapropriei voastre i&noranţe. re$iţi-vă, veţi vedea că în voi nu e2istă nici un calde stăpânit şi nici un mintal de învins. >. #e cereţi să renunţăm la idei. (ă înţele&em că trebuie să renunţăm şila &ândurile bune+ Cel care vrea să cunoască identitatea sa reală trebuie să abandone$ebinele ca şi răul şi să renunţe la orice conţinut mintal. (piritul trebuie să "e vid pentru a percepe lumina interioară. ;ândurile, "e că sunt sublime, "e că sunt sordide, sunt, toate,dobândite, adău&ate. Ele vin de la perierie, ele vă sunt străine în esenţă. Ele

nu sunt voi, ele intră în voi şi pun în lanţuri adevărata voastră natură.(ărâmaţi-le. Că bilele ideilor pe care le târâţi după voi sunt din "er sau dinaur, este acelaşi lucru. ot ceea ce nu este inima voastră proundă este împrumutat. 0oi sunteţi conştiinţa pură, inaccesibilă impresiilor şi stimulentelor lumiie2terioare. (ufetul nu se maniestă decât atunci când este eliberat de infuenţe şi de condiţionări. #u îl veţi descoperi decât după ce aţicurăţat, depoluat şi asanat mentalul vostru. 0oi sunteţi plini de &ânduri şi cucât deveniţi mai erudiţi, mai savanţi, mai inormaţi asupra problemelorreli&ioase, cu atât vă veţi îndepărta mai mult de vi$iunea divină. 1 considera

că omul este e2cepţional doar pentru că este în stare să recite s"ntelescripturi de la început şi până la sârşit, este de necre$ut. )ntr-o $i, un maestru i se adresă unui dintre discipolii care era oarte învăţat. 8otul mer&e bine, însă mai ai un sin&ur deect.9 iscipolul refectă îndelun& ără a reuşi să &ăsească o &reşeală în comportamentul său.6aestrul îi spuse într-un târ$iu4 8E2istă prea multă reli&ie în tine. Estesin&urul tău deect, însă este mare.9 Cum este posibil să avem prea multăreli&ie în noi+ Foarte simplu. Când cunoaşteţi prea multe doctrine reli&ioase,când intelectul vostru este prea absorbit în &ânduri spirituale, mintea voastrăse în&reunea$ă iar sufetul vostru nu se poate ridica, nu îşi poate întindearipile pe cerul adevărului.

Fiţi &oi. ebarasaţi-vă de toate &ândurile, de toate impresiile, de toatesentimentele, şi observaţi ce se întâmplă. #ici o minune nu o depăşeşte peaceea care se naşte din vid. umne$eu înaintea$ă în deşert, 8nimicul9 văarată adevăratul vostru cip. . Eu venere$ o statuie. )nsă, din câte spuneţi, nu este necesară nici oima&ine divină. 6ă sătuiţi să renunţ la această practică+ #u vă recomand nici o renunţare, şi nici o ade$iune. Când veţi înceta săvisaţi, va începe o altă viaţă. Comportamentul se scimbă ori de câte ori



conştiinţa atin&e un alt nivel. Crescând, copilul se de$interesea$ă în modspontan de ursuleţul său de plus. 3enunţă la jucării ără ca acest lucru să-lcoste nici cel mai mic eort. 1 ost odată un sadu care trăia într-o colibă e2pusă la toateintemperiile. Cum nu e2ista nimic care să poată " urat, uşile erau de prisos.

)ntr-o $i, trecură pe acolo nişte soldaţi şi cerură apă. ?nul din ei se mira că nue2istă nici o ima&ine pioasă în locuinţa omului sânt. 8Coliba este oarte mică, e2plică ermitul. Credeţi că este loc pentrudoi+9 (oldaţii se distrară copios. 1 doua $i reveniră cu un dar, statuia unui$eu. 8#u am nevoie, umne$eu trăieşte sin&ur aici de oarte HL mult timp. Eu am dispărut, căci această locuinţă, spuse sadu-ul arătândspre inima sa, este neîncăpătoare pentru doi.9 ivinul este invi$ibil, el nu arelimite. Conştiinţa nu are ormă. Ea este nede"nibilă. Ea nu are nici început, nici sârşit, deoarece ceeace e2istă ără atribute nu poate să înceapă nici să aibă un sârşit.

dolii sunt ceva pueril. 0oi adoraţi ceea ce aţi abricat voi înşivă dupăcipul şi asemănarea voastră. )n de"nitiv ce altceva aceţi decât să vă onoraţipe voi înşivă+ Este culmea ilu$iei, a e&olatriei şi a prostiei. umne$eu nu trebuie adorat. El trebuie trăit. %ăsaţi templele, instalaţidivinul în voi, în inima voastră, în respiraţia voastră. Cum este cu putinţăacest lucru+ 1bandonând credo-ul vostru, acel 8eu cred în mine9. 1tâta timpcât propria voastră persoană va " cea mai scumpă preocupare a voastră, nuva e2ista loc pentru cel ultim în voi. Mabir cânta4 cărarea iubirii este atât de strâmtă încât nu putem mer&epe ea unul lân&ă altul. )ntr-o seară în care am rămas trea$ până la o oră târ$ie pentru a citi,

am avut o surpri$ă. (tin&ând lampa, mi-am dat seama că luna plină îşirevărsa strălucirea prin ereastră şi inunda camera mea cu nectarul ei. /minusculă facără mă împiedica să văd acest lucru mai devreme. )n aceaclipă, am înţeles că lumina divină nu se poate revela atâta timp cât candela8eului9 arde în mine. E2presii precum 8stin&erea eului9, 8nirvana9, 8samadi9 înseamnă,toate, a atin&e divinul. Ele sunt sinonime. #u vă delectaţi elaborând ima&inicare să înăţişe$e divinitatea7 Consacraţi-vă mai bine toate eorturiledistru&erii ima&inii mentale care este 8eul9. 1bsenţa sa va inau&ura pre$enţa lui umne$eu. Cât de uşor va " atunci să percepem adevărul7 Ceea ce este simplu şi

uşor pare întotdeauna di"cil, deoarece este şi oarte simplu de uitat. #oi neocupăm de ceea ce este îndepărtat şi &reu şi pierdem din vedere ceea ce neeste la îndemână. #e în&rijim de alţii şi rămânem noi înşine săraci, nedepărtăm de propria noastră "re. ?neori, publicul se identi"că atât de mult cu actorii unei piese de teatrusau a unui "lm încât nu îşi mai dă seama de starea sa de spectator. 1cestlucru vi se întâmplă în mod constant în viaţa de $i cu $i. 1ceasta este o vastăscenă. Evenimentele e2terioare vă ascinea$ă şi uitaţi că voi sunteţi instanţa



care vede, conştiinţa. *entru a cunoaşte adevărul, pentru a vă descoperipropria esenţă, este necesar H5 un sin&ur lucru4 să vă tre$iţi şi să vă daţi seama că sunteţi într-o sală despectacol, nimic mai mult.

Comportamentul vostru refectă oarte bine tulburarea voastră. #u simţiţi că mentalul vostru nu este niciodată ecilibrat, niciodată înrepaus+ )n picioare, aşe$aţi sau culcaţi, inactivi, plictisiţi sau adormiţi, voirăspândiţi în jurul vostru tensiune, a&itaţie. Calmaţi-vă, vă ro&7 *entru a semaniesta, bucuria inalterabilă şi mu$ica interioară care aparţin esenţeivoastre divine au nevoie de un ecran de ond alcătuit din tăcere. 1&itaţia,&ălă&ia, este în voi, $&omotul e2terior este nesemni"cativ. *entru inimamulţumită, vacarmul lumii este ine2istent. (in&ura problemă reală estepropria voastră nervo$itate, propria voastră arababură mentală. #iciunde înnatură nu se poate întâlni o trepidaţie e&ală cu aceea a mentalului. e ce sunteţi lipsiţi de &raţie, de fuiditate, de inocenţa plantelor, a

animalelor, a râurilor+ *entru că atribuindu-vă o identitate speci"că. 1cel8eu9 de carnaval, vă consideraţi ca separaţi, dieriţi de restul. #elinişteavoastră, a&resivitatea voastră, tensiunile şi disperarea voastră poartă, toate,aceeaşi denumire4 e&o-ul. )n consecinţă, înainte de a întreprinde orice lucru,"e că este mare "e că este mic, e2pul$aţi u$urpatorul, re&ele 8eu9. / pacedivină se va răspândi în voi. 1scultând vântul, "ţi vântul. (ub ploaie, "ţi ploaia. Fiţi cerul împreunăcu cerul, întunericul împreună cu noaptea, lumina împreună cu ra$elesoarelui. #u vă i$olaţi. 0oi sunteţi o picătură de apă. %ăsaţi-vă să cădeţi înoceanul e2istenţei şi &ustaţi rumuseţea, armonia, realitatea acesteia. 0e&eaţi să "ţi luci$i în tot ceea ce aceţi. Fiţi conştienţi de "ecare &est

al vostru, de cel mai neînsemnat &ând, de cea mai "nă emoţie. )ncetaţi să "ţica nişte somnambuli. 1tenţia va ace din spiritul vostru o o&lindă pură. 6editaţia sârşeşte prin a cuprinde întrea&a viaţă a celui care începe săe2iste total, al cărui comportament devine în între&ime conştient. )n curând,starea meditativă nu vă va mai părăsi nici $iua nici noaptea. Ea vă va puri"caacţiunile, deoarece "inţa cu adevărat conştientă, total tre$ită, este incapabilăsă acă rău semenului ei. 3ăul nu poate continua decât în i&noranţă, în orbire.El îşi e2tra&e orţa din ilu$iile voastre. Culmea meditaţiei sau a stării de samadi este ceea ce eu numesc8marea moarte9 Corpul vostru va muri, este evident, însă vă veţi lua un altulşi veţi renaşte, deoarece moartea "$ică nu târăşte şi partea psiică, e&o-ul, în

mormânt. 6orţile şi reîncarnările se vor succede până în $iua obţinerii stăriide samadi, a eliberării, (amadi este marea moarte deoarece risipeşte 8eul9şi opreşte roata naşterii şi a morţii. Ceea ce rămâne după aceea estee2istenţa pură, eternă. 1cestei mari morţi i se mai spune şi moPsa, eliberare, :rama,umne$eu. 0ă cer să consideraţi meditaţia, d@ana, ca un repaus şi nu ca oactivitate. ermenul de non-acţiune, desemnea$ă tocmai acest lucru, calmul



absolut, încetarea 8acţiunii9. 1tunci când nu mai aceţi nimic şi spiritul vostrua devenit imobil, iese la iveală un lucru despre care învăţăturile reli&ioase nuvă vor putea învăţa niciodată. 0eţi vedea de o manieră directă şi imediată, ceea ce se &ăseşte îninima vieţii, ceea ce se &ăseşte în centrul tuturor acţiunilor. 0eţi vedea sursa,

8creatorul9 a tot ceea ce este. (araapada a spus4 8/, mintal, du-te şi te odineşte în locul pe caresoarele şi luna nu îl pot atin&e, în care nici măcar aerul nu îndră$neşte săintre79 1cest loc se &ăseşte în voi, numai voi puteţi intra în el. 1cesta este1tman, sufetul. Corpul vostru este accesibil altora. %umea poate intra în or&anismulvostru pentru că aceasta ace parte din ea. Corpul este o ormă a lumii<samsara=, iar simţurile repre$intă porţile lui. 6entalul vostru este unamestec de impresii venite din aară pe căi sen$oriale. 1tman, sufetul, e2istă mai presus şi dincolo de corp, de &ândurile sale,de sentimentele sale. Cel care nu îşi &ăseşte centrul său vid şi pur, cel care

i&noră identitatea sa, sufetul său, trăieşte de&eaba. eoarece nimic nu arevaloare atunci când conştiinţa este absentă. (amsara, lume a tran$itoriului, a eemerului, şi nirvana, eliberarea, încununarea (inelui etern, nu sunt două lucruri dierite. Faptul de a le distin&e nu se reeră la natura lor interioară. ierenţele nu sunt obiective. (amsara nu este altceva decât nirvana, însă voi le percepeţi ca "ind dierite. #eînţele&erea voastră este cea careintroduce distincţia. 3ealitatea este una, voi sunteţi cei care disecaţi, careintroduceţi o dualitate. in punctul de vedere al cunoaşterii, e2istă unire,e2istă u$iune. in punctul de vedere al HI

i&noranţei, e2istă dierenţă şi ciar opo$iţie. Ceea ce pentru omul adormiteste samsara, pentru cel tre$it este nirvana. Ceea ce pentru lume estei&noranţă, pentru sufet este cunoaştere. *roblema principală, sin&uraproblemă constă aşadar în a inversa lumea voastră interioară, privireavoastră, şi nu în a modi"ca lumea e2terioară. acă voi vă scimbaţi totul se scimbă. 0oi sunteţi simultan samsara şinirvana. 1devărul nu poate " cumpărat, oricare ar " preţul pe care sunteţidispus să-l plătiţi. #imeni nu vi-l poate da sau vinde. El este ructul de$voltăriiconştiinţei voastre. )ntr-o $i, re&ele :imbasara se duse să-l întâlnească pe 6aavira4 8Cautadevărul, îi spuse. )ţi voi da tot ce-ţi doreşti, însă am nevoie de această

cunoaştere care pune capăt suerinţelor şi durerilor.9 El îşi ima&ina că vaputea să pună mâna pe ceea ce dorea în acelaşi el în care cucerise lumea.0ă$ând e&o-ul lui :imbasara în acţiune, 6aavira spuse4 86aiestatea voastrătrebuie mai întâi să mear&ă să-l vadă pe *un@a (ravaP, un cetăţean alacestei ţări, şi să obţină ructul meditaţiei sale. 1cesta va ace ca drumul spreeliberare să "e mai puţin anevoios iar accesul la adevăr mai uşor. :imbasarase duse la acesta şi îi spuse4 81m ceva să-ţi cer. 0inde-mi ructul meditaţieitale' cere-mi oricât poteşti.9 86aiestate, răspunse *un@a (ravaP, meditaţie



înseamnă seninătate, înseamnă a avea spiritul liber de tentaţie şi ură, înseamnă a rămâne netulburat în lăuntrul "inţei tale. Cum ar putea opersoană să dea un astel de lucru alteia+ Este cu neputinţă ca un astel de lucru să poată " cumpărat sauvândut. rebuie să-l &ăsiţi sin&ur.9

#u e2istă altă modalitate. 1devărul nu vă poate " dăruit, nici oeritdrept pomană şi nu îl puteţi lua cu orţa. /rice violenţă este o mişcare o e&o-ului şi aceasta nu poate coe2ista cu adevărul. rebuie să dispăreţi până înpunctul în care deveniţi un $ero. ivinul nu poate intra decât pe poartavidului. #u încercaţi să îl luaţi cu asalt, el nu răspunde decât sensibilităţii şireceptivităţii 8nimicului9 din om. Ce devine apa de ploaie+ Ea nu rămâne pe dealuri, ea coboară versanţiişi mer&e să umple &ăurile. 1devărul are o esenţă similară cu cea a apei. )nconsecinţă, "ţi în între&ime liberi, disponibili, şi el vă va umple. 1devărul este în voi, el este în mine. #u îl căutaţi altundeva, săpaţi înpuţul sufetului cu unealta meditaţiei, îndepărtaţi tot ceea ce H>

aparţine lumii e2terioare, eliberaţi "rea voastră. Cel la care aspiraţi esteacolo, oarte aproape. )n voi înşivă. (G*R#?% C1(E. (unt ericit să vă revăd. 1rdoarea dorinţei voastre, setea voastră deadevăr sunt perceptibile. nimile voastre şi inima mea bat în acelaşi ritm. Esteminunat' nimic nu este mai rumos decât nostal&ia divinului. )n această clipă de ericire ce ar trebui să vă spun+ Ce ar trebui să văspun în această clipă în care aşteptaţi cuvintele mele+ )n asemeneamomente, ne putem oarte bine da seama de neputinţa cuvintelor. Ele suntbune atunci când nu avem nimic deosebit de spus. )nsă când trebuie să

e2primăm ceva vital, ele eşuea$ă lamentabil. #u poate " altel. E2perienţabeatitudinii, vi$iunea rumuseţii sunt atât de subtile încât ele nu seamănă cunimic cunoscut. )ncercând să le descriem, putem constata imediat lipsa desens a cuvintelor, care ucid în mod constant realitatea vie pe care încearcă săo cuprindă. (piritul a dispărut, nu mai rămâne decât litera. *rin urmare, ce ar trebui să vă spun+ #u ar " bine să tac+ Ce plăcere,dacă am putea rămâne aşe$aţi în tăcere, calmi, dacă aţi putea să văapropiaţi de real ără intermedierea mentalului. 1ş putea să tac, voi nu aţi "obli&aţi să ascultaţi şi totuşi adevărul s-ar de$vălui, deoarece el este în"ecare din noi. 6u$ica pe care vreţi să o au$iţi se ridică în "ecare clipă îninima voastră şi căutarea voastră spre 1cela este o continuă ru&ăciune. 1

aspira la cel ultim şi a aştepta în tăcere sunt ru&ăciuni. Ceea ce "inţa umană doreşte să &ăsească, se afă deja în ea. 0oi veniţi aici pentru a mă asculta, în timp ce totul se &ăseştedintotdeauna în proun$imile voastre. #u vă puteţi pierde condiţia voastrăori&inară, e2istenţa, "inţa' sin&urul bun care este de preţ nu vă poate " luat.)nsă ce aceţi voi+ :âjbâiţi în toate direcţiile şi plân&eţi după ceea ce nu v-apărăsit niciodată. Ce aberaţie7



)mi aduc aminte de o predică rumoasă, nu mai ştiu e2act cine esteautorul ei. )ntr-o $i, o mulţime de călu&ări se adunaseră într-un H templu, ca să asculte predica unui învăţător. ?n călu&ăr îi puse încă de la

început o întrebare4 8Ce este adevărul+9. (ala remăta într-o atenţie

încordată. 0i$itatorul era considerat un iluminat, răspunsul său era aşteptatcu nerăbdare. ată ce răspunse4 8/, călu&ări79 Ecoul acestei e2clamaţiirăsună încă mult timp în tăcerea sălii. 1poi maestrul părăsi acele locuri ără amai adău&a nici un cuvânt. )nţele&eţi acest lucru+ Ce a spus+ otul, sunt convins de acest lucru. 1ormulat tot ceea ce merita să "e e2primat. Este acelaşi lucru cu ceea cevreau să vă comunic, cel mai preţios lucru care e2istă şi care nu poate "discutat. ată ce înseamnă4 8/, călu&ări79. #u căutaţi adevărul în lume. #u întrebaţi pe nimeni pentru a afa ceva în le&ătură cu acest subiect. acă el e2istă, el nu poate e2ista decât în voi. ată de ce acest om nu a

vorbit. El a adresat doar o cemare a con&re&aţiei la el cum stri&ăm pecineva pentru a-l tre$i. Era sin&urul răspuns posibil. 1 distru&e i&noranţa înseamnă a &ăsi adevărul. 1 vă tre$i este sin&ura cale. 0oi dormiţi, voi nusunteţi ceea ce este evident, voi nu vedeţi ceea ce sunteţi. ;ândurile voastre vă duc oarte departe în derivă, cu mâinile întindespre ceea ce deja posedaţi, asemenea cerbului moscat care, în nebunia lui,urmăreşte cu disperare mirosul pe care îl răspândeşte el însuşi. %umea e2terioară nu vă va aduce niciodată ceea ce este etern în voi,oricât de mult veţi mer&e pe urmele ei. emersurile care vă pot pune încontact cu enomenele perierice nu sunt deloc potrivite cu călătoriainterioară, călătoria spre centrul "inţei voastre. *entru aceasta orice acţiune

este inutilă. #u trebuie să căutaţi, trebuie să vă tre$iţi. /mul care s-a adresatcălu&ărilor nu a predicat, ci a cemat. 6aavira, :udda, Mrisna, Cristos au cemat, la rândul lor. )nvăţătura lor nu era o predică, era un semnal de alarmă. Di eu stri&, la rândul meu. 6ă au$iţi+ )mi permiteţi să vă tulbur somnul,să vă distru& visele+ 1 visa vi se pare liniştitorO Fiţi atenţi, vă into2icaţi dince în ce mai mult, iar pacea, calmul, beatitudinea, se îndepărtea$ă în modimplacabil. (cu$aţi-mă, însă nu voi înceta să vă sâcâi. Ce altceva aş putea să ac+Faptul de a vă comunica adevărul este e2clus, însă pot să mă înam la a văscoate din letar&ie şi la a vă împin&e să descoperiţi natura voastră reală.

1tâta timp cât veţi dormi, nimic din ceea ce HH puteţi ace nu vă va " de vreun olos. Ceea ce percepe acela care doarme nueste decât o ilu$ie. #u vă ocupaţi decât de acest lucru4 de a vă tre$i, de a " din nouconştienţi. 3estul va urma ără eorturi. #u daţi vreo importanţă &ândurilor,emoţiilor, acţiunilor pe care le credeţi 8ale voastre9. (unt alucinaţii. 1mintiţi-vă în "ecare clipă că nu trăiţi ci că visaţi.



1tâta timp cât i&noraţi ceea ce sunteţi, nu puteţi ace nimic corect,nimic rumos sau nimic bun în sensul pround al acestor termeni.Cunoaşterea voastră, comportamentul vostru, totul este obli&atoriu als.Credinţele voastre, opiniile voastre, deci$iile voastre sunt toate oarbe. *uteţivoi oare să ajun&eţi cu adevărat undeva+

0isaţi doar că înaintaţi, nimic mai mult. (omnul la care mă reer este absenţa cunoaşterii de sine. Ce este deăcut+ 6ai întâi, a percepe cu claritate elementele care vă împiedică să văridicaţi din patul vostru. )nainte de a aspira la spiritualitate, afaţi ce este8reli&ia9 şi de asemenea în ce constă ceea ce vi se serveşte drept reli&ie.Ceea ce vă propun bisericile sunt colecţii de somniere. 83eli&ia este opium pentru popor9, declara Marl 6ar2. 1"rmaţia este alsă în ceea ce priveşte reli&ia autentică, dar valabilădacă luăm drept 8reli&ioase9 doctrinele aşa-$is spirituale. 1semenea lui Marl6ar2, voi conundaţi reli&ia cu manipulările care nu sunt altceva decât oadministrare de dro&uri, de narcotice.

Ce este reli&ia+ ;ândirea poate demonstra numai ceea ce ea nu este,nimic mai mult. *entru a şti ce este, trebuie reali$ată e2perienţa, trebuiemeditat, trebuie traversată o sadana. Fiţi atenţi, iată un punct important dacă doriţi să vedeţi problema maiclar, nu credeţi nimic de la început, nu acceptaţi nici o idee ca "ind de la sineadevărată, nici o do&mă ca "ind intan&ibilă. *ărăsiţi tot ceea ce aţi cre$ut, tot ceea ce credeţi că ştiţi, nu păstraţinici cel mai mic 8adevăr de la sine înţeles9. )n ceea ce priveşte spiritualitatea,orice credo nu este decât un morman de şabloane. 1bordaţi adevărul într-o stare de calm total, cu spiritul perect vid,atent şi receptiv. #u &ândiţi nimic, acest lucru nu va ace decât să tulbure şi

să deorme$e vi$iunea voastră. 1ceasta nu vă va arăta decât o proiecţie pecare deja o &ândiţi, altel spus veţi construi o imeră. *ăstraţi-vă deci mentalul liber, nu presupuneţi nimic speci"c. #ici cea mai neînsemnată ipote$ă nu trebuie să rămână. ?tili$aţipropria voastră inteli&enţă, altel nu veţi sâşia niciodată pân$a de păianjencare vă înconjoară creierul. Dtiinţa voastră nu va " cunoaştere, ci memorie şiantasmă. ma&inaţia voastră este e2traordinar de ecundă, construcţiile voastrementale învăluie adevărul cu o ceaţă &rea. acă voi decideţi că umne$eu,sufetul sau adevărul sunt într-un anumit el, veţi " sclavul credinţelorvoastre. Ele vă vor aduce convin&erea liniştitoare că ştiţi o mulţime de

lucruri, în realitate ne-ştiind absolut nimic. 1veţi doar o idee despre orma pe care o au construcţiile voastrementale, nimic mai mult. 0oi nu le i&noraţi, mintea voastră este neobosită atunci când e vorbade a visa. orinţele voastre creea$ă tot elul de situaţii, de enomene care nue2istă. 3omanele vă ţin loc de realitate. 0isele pe care le aveţi atunci când dormiţi ni sunt sin&urele.



Dtiţi oarte bine că visaţi ciar de-alun&ul între&ii $ile. 0oi interpretaţitotul, şi nu vedeţi nimic. acă adoraţi o anumită ima&ine a divinităţii, dacă îire$ervaţi un loc deosebit în lumea voastră onirică şi vă înclinaţi în aţa ei cu osu"cientă ardoare, veţi sârşi prin a avea emoţii intense şi vi$iuni puternice.1ltel spus, vide care duc direct spre delir. Formele mentale devin atât de

puternice încât voi le percepeţi ca tan&ibile, e2terioare vouă. Creştinul va vedea un cruci"cat, adoratorul lui Mrisna îşi va vedeaiubitul în nuanţe albastre, şi aşa mai departe. 3eţineţi bine că aceste "lme nuau nimic de-a ace cu realitatea, deoarece nu e2istă trei$eci şi şase derealităţi. Eu nu vă cer să rene&aţi un umne$eu pentru a în&enuncea în aţaaltuia. #ici să scimbaţi un concept cu altul. 0ă cer să renunţaţi la idei, căciele sunt, toate, preconcepute. Credinţele ac inteli&enţa voastră să scadă în mod automat. o&meleau provocat o separare lipsită de sens, o înmulţire e2a&erată a sectelor.1ceasta nu are de-a ace nimic cu reli&ia. *entru a cunoaşte adevărul, abţineţi-vă de la orice teorie care se reeră

la el. Fiţi inocenţi, imparţiali, independenţi. 1devărul se revarsă ca o manăcerească celui care nu are nici o noţiune reeritoare la el, care nu se aşteaptăla nimic preconceput. rebuie să ştiţi că nu este necesar să vă străduiţi să înţele&eţi adevărul, ci să ieşiţi din visele voastre, din antasmele voastre, dincateismele voastre. Ce înseamnă de apt 8a reali$a adevărul9+ (ârşitul alucinaţiilor,eliberarea care vă arată realitatea. 0oi visaţi. 0oi nu vedeţi ceea ce este aici. 1devărul e2istă pentru că el nu poate ace altel. Fie că îl cunoaşteţi, "ecă nu, el este. 0oi sunteţi cei care nu e2istaţi, voi sunteţi propria voastrăelucubraţie. #u căutaţi deci adevărul, deveniţi voi înşivă autentici. #u speraţică veţi obţine ceva ascultând poveşti, le&ănându-vă în timp ce ascultaţi

basme cu $âne. re$iţi-vă7 #ici o pre&ătire nu este necesară, ci doar vi$iunea, e2perienţa directă.(piritul eliberat de aburii somnului vede în sârşit realitatea. 0oi percepeţi lumea atunci când conştiinţa voastră se ra&mentea$ă, întorcându-se spre ceea ce nu este ea şi se &ăseşte în stare de dualitate, de8mintal9. 0oi percepeţi adevărul în momentul în care conştiinţa voastră nu maieste divi$ată şi se odineşte în unitatea ei ori&inară. oate opiniile, toatecredinţele sunt presupuneri, bariere, râne. #iciodată adevărul nu va "descoperit pe această cale. 0ă ro& oarte mult, nu &ândiţi nimic în domeniul adevărului.

0eţi înnebuni, convinşi "ind că delirul vostru este realitate. ?n spiriti&norant nu poate concepe nimic adevărat. #u încercaţi să &ândiţi la ceea cear putea " adevărul, nu o veţi şti niciodată. (unteţi orbi, nu uitaţi acest lucru.(unteţi incapabili să vedeţi şi tot ceea ce &ândiţi va " întotdeauna als. #u vădaţi seama nici măcar de noaptea în care vă afaţi. Cum aţi putea percepeatunci $iua+ 0indecaţi-vă7



Faptul de a refecta nu vă va însănătoşi, aptul de a vorbi despre luminadivină nu vă va reda vederea. )nsă este e2act ceea ce aceţi' voi &ândiţi, voivorbiţi ără a aplica tratamentul salvator. Este uimitor7 Cei care comentea$ă cel mai mult adevărul sunt cel maipuţin pre&ătiţi să-l descopere. acă ei l-ar cunoaşte, ar păstra tăcerea. (au ar

vorbi de vindecarea vederii. *entru că imediat ce aveţi oci de vă$ut, vedeţi. ermenii de 8vi$iune9 şi de 8lumină9 pot să vă inducă în eroare. acă văac să raţionaţi, veţi parcur&e distanţe mari ără a ajun&e la nici o destinaţie,veţi tra&e nenumărate conclu$ii ără ca vreuna dintre ele să vă re$olveproblemele. *ropo$iţiile reeritoare la apă, oricât ar " de savante sau depoetice, nu vă vor potoli setea. Calea, sadana nu este ceva care ţine de erudiţie, ci de vindecare. 1 te&ândi la lumină este o abordare "lo$o"că sau H teolo&ică. 1 vedea lumina este reli&ie. 3aţiunea vă dă un ba&aj intelectual.(adana vă dă vi$iunea spirituală, vă permite să trăiţi divinul. *rima descrie

apa. 1 doua vă potoleşte setea. *rima ridică întrebări. 1 doua aducerăspunsurile. 0reţi să vă "e comunicată ormula apei sau vreţi să beţi apă+ (unteţi atraşi de cunoştinţe sau aspiraţi la cunoaştere+ ntelectul vă ace din ce în ce mai complicaţi şi dilată în mod continuu8eul9 vostru. 1cesta este motivul pentru care sunteţi avi$i de inormaţii, deştiinţă. (adana vă ace din ce în ce mai simpli, mai inocenţi. Di cunoaştereaultimă de sine desumfă în între&ime balonul e&o-ului, vă 8ucide9. *osesiunilede toate elurile, inclusiv mentale, alimentea$ă personajul vostru social, ceeace e2plică de ce aceasta cere întotdeauna mai mult. ;ândurile sunt la rândul lor aci$iţii e2trem de per"de. Ele întreţin şi

rănesc e&o-ul într-un mod oarte subtil ără să "e deranjate de nimic, deunde şi orţa lor. pocri$ia aro&antă a &ândurilor, la el ca şi aceea a oamenilorde bine, nu este accidentală, este consecinţa naturală a &ândirii <8Eu&ândesc, deci eu sunt9=. %a început, mentalul vostru nu este nu este contaminat. 0ă naşteţi puri.1poi, &ândurile care bântuie prin lume se introduc şi se înre&istrea$ă în creier.(ufetul nu &ândeşte, el este. deile îl înconjoară şi dacă voi vă ataşaţi de ele,acestea ormea$ă în cele din urmă un $id care vă jenea$ă conştiinţa. /rbulpoate primi din e2terior indicaţii despre lumină, însă percepţia luminii,sen$aţia de a vedea nu poate veni decât din interior. 1 învăţa înseamnăaci$iţie. 1 trăi înseamnă ener&ie. normaţia este e2trasă de la perierie.

Elanul vital provine din adâncul inimii. )nsă obţinerea unui lucru coneră un impuls, o e2citaţie care aduce dedeparte cu un el de injecţie de vitalitate. 1ceasta este o ilu$ie oarteputernică şi oarte seducătoare pentru cel i&norant, iar 8eul9 se răneşte dinea. ar acest 8eu9 este plin de viaţă doar în aparenţă. )n realitate, el esteinconsistent. Cea mai mică ra$ă de lumină îl ace să e2plode$e ca un balonde săpun. 1cesta este motivul pentru care ener&ia voastră reală este totallipsită de e&o.



Fiţi atenţi, este e2trem de important să vedeţi care este dierenţa întrecunoştinţe şi înţelepciune. )n călătoria interioară, cunoaşterea alsă, ilu$ia lui8eu ştiu9 repre$intă un pericol mult mai JL &rav decât abruti$area. 1ceastă impresie că 8voi9 puteţi şti, vă ace

vulnerabili la &ândurile celor din jur şi vă transormă în &urman$i intelectuali.)n loc să ajun&eţi la cunoaşterea condiţiei voastre primordiale, voi vă ascuţiţilimba şi vă umpleţi mintea cu reerinţe livreşti. 6ai devreme sau mai târ$iu,veţi ima&ina că adevărul nu mai are secrete pentru voi. Cuvintele se înscriu în memoria voastră. Ele se dispun sub ormă de întrebări, şi întrebările produc în mod automat răspunsuri. 1ceastă de&radare vă diminuea$ă puterea de discriminare, şi iată-văpuşi în mişcare de mecanisme e2terne, străine sufetului vostru. *entru a ajun&e la cunoaşterea de sine, trebuie deci început prin acurăţa intelectul, prin a şter&e ideile primite, prin a vă debarasa de tot ceeace nu este (inele. *roblema voastră nu poate primi decât o soluţie4 a voastră.

#imeni nu vă poate ajuta. #imeni nu poate trăi în locul vostru. (oluţia nu vine niciodată din altă parte, ea este conţinută în problemă.acă întrebarea este interioară, cum ar " posibil ca răspunsul să "e îne2terior+ )nseamnă că adevărul nu poate " învăţat' repet acest lucru. Eltrebuie să "e descoperit, de$văluit. 1ceasta este dierenţa undamentală întrecel care a studiat s"ntele scripturi şi cel care si-a redobândit centrul vid.*entru lume, aptul de a " educat este arisu"cient. )n sera divinului, acestlucru nu are nici o importanţă. impotrivă, spiritul vanitos este că$ut ciarmai jos de punctul său de plecare. Ce vă pot aduce aceste inormaţii+ #oţiuni despre ceea ce nu estenatura voastră luminoasă4 despre lume. 0oi nu 8cunoaşteţi9 niciodată lumea

impermanenţei. Ceea ce se &ăseşte în aara voastră este perceput dine2terior, şi vă puteţi apropia oricât de mult ! distanţa va rămâne. 0ă esteuşor să stabiliţi un contact cu ceea ce nu este în voi, să recoltaţi inormaţiimai mult sau mai puţin apro2imative şi să le combinaţi în mintea voastră, însă nu veţi avea niciodată cunoaşterea, e2perienţa vie interioară. *uteţi ştimulte lucruri despre cutare sau cutare enomen, însă enomenul în sine varămâne inaccesibil pentru totdeauna. /ri, pentru a cunoaşte, prima condiţie o repre$intă dispariţia oricăreidistanţe. *uteţi aşadar să cunoaşteţi ceea ce sunteţi, dar nu şi ceea ce esteseparat de propria voastră "inţă. istanţa poate " J5

eliminată dacă ea este ima&inară. Ceea ce nu este posibil în ca$ul în caredistanţa este reală. ?n sin&ur lucru este perect apropiat de mine4 eu însumi. 1ceastă "inţă care sunt nu se poate îndepărta de mine, ea este Eu,adevăratul meu centru. Di nu pot cunoaşte nimic dacă lucrul respectiv nueste 1cela. )n ca$ul în care cred că m-am îndepărtat, mă înşel.



Cum aş putea să mă părăsesc pe mine însumi+ oar eu sin&ur mă&ăsesc în proun$imea "inţei mele, aici se &ăseşte portul meu, căminul meu,tronul perecţiunii mele. Di acesta este sin&urul lucru pe care îl pot cunoaşte. 3eţineţi aptul că noi nu putem cunoaşte lumea. 1vem anumite noţiunidespre ea şi prin urmare putem să o aranjăm, sau ciar să o distru&em. #imic

mai mult. impotrivă, ne putem cunoaşte propria realitate. normaţiiledespre atman, despre sufet, sunt imposibile. ată de ce sastrele, cărţile, cuvintele, ideile sunt insu"ciente pentru aintra în relaţie cu lumea, cu universul non-Eului şi sunt total inadecvatepentru ceea ce este Eul. Dtiinţa este o 8scriptură9, o sastra, un amal&am de inormaţii şi deteorii reeritoare la obiecte, la enomene. 3eli&ia este o sadana, oe2perienţă vie, calea care duce la cunoaşterea de sine. Eu nu predic4 orice predică este verbală. 1veţi nevoie de un tratamentpentru a vă vindeca. #u mă voi ba$a pe nici o doctrină spirituală, ele nu ducla nimic. 0ă voi vorbi despre metoda care vă va permite să vedeţi prin voi

înşivă. 0oi repeta întotdeauna, şi niciodată su"cient4 &ândirea este necesară în domenii în care nu puteţi avea o vi$iune, în lume. Ea nu trebuie să seamestece cu universul în care domneşte vi$iunea directă. /rbul are nevoie săi se e2plice drumul. /mul care vede, vede ără indicaţii. (uccesiunea ideilor nu repre$intă un semn de inteli&enţă, ci de carenţă.Ea este o prote$ă. Cunoaşterea adevărată este ără &ânduri, ea esteconştiinţă in"nită, e2perienţă imediată, contopire. #imic nu o poate învăţa,crea sau provoca. Cunoştinţele nu vor " niciodată cunoaştere. E2plorarea lumii nu vă transormă. Ea scimbă aspectul vostru e2terior,am putea spune că vă scimbaţi ainele. E&o-ul vostru este încă pre$ent şi

înţelepciunea absentă. )n asemenea condiţii, ipocri$ia voastră se va a&ravape măsură ce vă veţi împodobi cu culori rumoase şi veţi mări distanţa. )ntre ceea ce este omul şi ceea ce crede el că este, e2istă o prăpastie.Confictul care se produce în el, între centrul vibrant al "inţei sale şicarapacea sa socială îi minea$ă nu numai propria viaţă, ci şi pe cea a altora.)nvăţătura aşa-$is spirituală şi reli&ioasă vă poate scimba doar masca.(cimbarea la aţă necesită cu totul altceva4 abandonarea a tot ceea ce nueste atman, avansând pe calea sadanei, pe calea care este absolut intimă,personală şi incomunicabilă. #imeni nu deţine 8adevărul9, el este al vostru, el este voi, realitateavoastră. Cel care pretinde că vi-l dă, vă înşeală, vă propune o ilu$ie.

Ceea ce poate " transmis este întotdeauna un obiect, niciodatărealitatea. 1ceasta este eminamente subiectivă şi nu se revelea$ă decât"inţei care o trăieşte. *entru a cunoaşte realitatea, îndepărtaţi straturile care vă ţin loc deidentitate, aruncaţi tot ceea ce vă încurcă. e$văţaţi-vă. Când vi$itatorii vor "părăsit casa voastră, veţi recunoaşte &a$da, stăpânul casei. 0i se vorbeşte despre toate şi despre nimic, şi de asemenea despreceea ce este real, adevărat. ar nicidecum despre modul de a descoperi



propria voastră realitate. #imeni nu vă învaţă însă metoda, sadana careduce la cunoaşterea de sine. Este o catastroă. 1ceste omisiuni reprobabilereduc omul la corpul său. denti"cându-vă cu el, voi încetaţi să trăiţi, vă în&ropaţi de vii. 3eli&iile or&ani$ate nu au nimic reli&ios. (unt secte, sunt mascarade.

3eli&ia este una sin&ură, nu poate e2ista decât una. arma este darma. 3eli&ia va continua să "e alun&ată de cuvinteatâta timp cât vă veţi mulţumi cu cuvinte, cu porunci, cu do&me, cu toateaceste lucruri care vă opun unii altora. Este stupe"ant. 1utorităţile aşa-$is morale îndră$nesc să declare că discursurile lor,răspun$ătoare de ura semănată între oameni, îi vor apropia de oameni dedivin. Ceea ce creea$ă discordia între om şi printre oameni nu va conduce"inţa umană niciodată spre lumină. #u este posibil să cule&em pacesemănând urtună. )nmulţirea bisericilor este o maniestare a inconştientului. Fiinţa care ajun&e la cunoaşterea de sine, care redevine ceea ce nu a

încetat niciodată să "e, nu poate " un indus, un creştin, un musulman. Eaeste reli&ioasă, ea încetea$ă să "e sectară. Ce element spiritual poate săe2iste într-o instituţie+ oate or&ani$aţiile sunt proane, sociale. :a$a lor estei&noranţa care secretă ura, iar aceasta JI &enerea$ă violenţa. (copul lor nu este adevărul, ci si&uranţa. #aţiunile, &rupurile, asociaţiile de tot elul au un sin&ur motiv4 teama.ar principala dorinţă a omului căruia îi este rică este aceea de a-i speria pealţii. 1cesta este motivul pentru care numărul repre$intă o &rijă permanentăa oricărei instituţii. 6ai multe persoane încise într-o aceeaşi &alerărepre$intă sinonimul puterii iar aceasta dă o sen$aţie de si&uranţă. 1părarea

şi atacul sunt cu atât mai uşoare. Este e2act ceea ce ac sectele, încă din noaptea timpurilor. Di acestlucru va continua. nstituţiile aşa-$is reli&ioase nu conduc omul spre divin,uncţia lor nu este de acest &en. 3eli&ia demnă de acest nume, darma, nu este un eveniment social. Earepre$intă răsturnarea completă, şi în între&ime intimă, a "inţei umane. Eaare loc în absoluta solitudine a sufetului şi nu are nici un el de le&ătură cuceea ce le aceţi altora' este ceea ce aceţi mai pround în voi înşivă. arma însemnă topirea inimii voastre în inima voastră, re&ăsirea sufetului vostru. #u puneţi decât o sin&ură întrebare4 8Cine sunt eu atunci când suntsin&ur, ără companie, ără activitate "$ică sau mentală+9 *ot răspunde la

această întrebare bisericile, mosceele, templele+ Ele repre$intă maniestăriale samsarei, ale lumii e2terioare. #ici un pelerinaj în spaţiu sau timp nu văduce niciodată spre interiorul vostru, spre templul bucuriei, al rumuseţii, aliubirii şi al misterului vital care străluceşte în orice bărbat, în orice emeie.1tâta timp cât nu va " restabilită în ea însăşi, "inţa umană se va strădui în$adar, nimic nu va ajuta suerinţelor ei, de&radării sale.



(imţurile voastre corporale vă atra& spre e2terior. /cii, urecile, nasul,&ura, pielea sunt descise spre perierie. 6entalul vostru de asemenea. Elcaptea$ă ecoul a ceea ce se întâmplă în aară. e aceea el îşi proiectea$ă idolii în depărtare4 pentru a-i vedea, pentrua putea sta alături de ei. Fiecare om abrică otrava care îl smul&e din viaţă.

Fiecare om îşi creea$ă antasmele care îi distru& inteli&enţa şi bea în moddeliberat din cupa care îl into2ică. *ărăsiţi scena, mer&eţi să vedeţi ce este în culise. 0oi percepeţi lumeaprin poarta simţurilor. Cel care percepe este în voi şi nu poate " perceput prinaceste căi. oate di"cultăţile îşi au rădăcinile în neputinţa voastră de a înţele&e acest lucru4 că simţurile voastre şi mentalul vostru sunt mici erestredescise spre e2terior şi că nu vă vor arăta niciodată ce este în interior.*entru a &ăsi natura voastră divină, trebuie să aceţi cale întoarsă, să renunţaţi la obişnuinţele voastresen$oriale şi mentale, să uitaţi supraaţa şi să plonjaţi în adânc. #u veţi avea

niciodată certitudinea imediată şi vie că lucrurile percepute de mintal sau desimţurile voastre sunt ciar aşa cum le vedeţi. 0oi interpretaţi, umpleţilacunele inventând teorii. Cine îmi poate spune cu si&uranţă că voi sunteţiaici, în aţa mea+ *oate că mă &ăsesc într-un vis. )nsă instanţa care vede,conştiinţa care luminea$ă nu poate " un vis. *ersonajul unui vis nu ştie căeste un personaj de vis. Cel care este als nu poate denunţa propria saalsitate. #umai o privire clară poate vedea adevărul cât şi alsul. easemenea, vă spun că "inţa umană este adevăr, este natura sa, "inţa sa.(ăpaţi în voi înşivă, aruncaţi tot ceea ce vă tulbură vederea, reinstalaţi-vă însârşit în acest loc ineabil a cărui pierdere v-a ăcut să plân&eţi atâta amarde vieţi.

0oi rătăciţi pentru că vă înşelaţi asupra direcţiei. Ceea ce urmăriţi nueste departe, nu este în aară. 6editaţi şi vă veţi întoarce acasă. 0ă veţiaminti de ceea ce nu aţi încetat niciodată să "ţi. avid Qume spunea4 8e "ecare dată când am ost absorbit în mine însumi, nu am întâlnit decât idei79 El nu a perceput decât straturilesuper"ciale şi a rămas acolo. acă vreţi să ştiţi ce este în cocilie, spar&eţi-o.0oi nu părăsiţi nici un moment învelişul "inţei voastre şi deduceţi de aici, larândul vostru, că supraaţa eemeră repre$intă totul. Cel care trăieşte pe planul corpului şi al intelectului duce o e2istenţăproană, 8lumească9. mediat ce presimte o pre$enţă dincolo de corp şi depsiic, omul devine reli&ios.

1 vă &ândi la umne$eu repre$intă tot un &ând. nsist pentru ca să nu întreţineţi nici o ilu$ie în această privinţă. oate &ândurile acoperă realul cuun el de poj&iţă. Ele sunt, toate, impre&nate de dorinţe, de pasiuni'deoarece &ândurile sunt e2trovertite, ele aspiră la ceea ce este altceva decâtvoi înşivă. Este imposibil să aveţi o ideea oarecare despre (ine, deoarece eleste interior, el este voi. 0oi puteţi să "ţi sinele, să-l cunoaşteţi, însă nu să-lconcepeţi. 6editaţi, alun&aţi norii şi cerul vi se va înăţişa în rumuseţea saimaculată.



#ou-născutul priveşte, el vede şi dăruieşte ără a transpune nimic încuvinte, în &ânduri. 1ici este ceia. Este atât de simplu şi de natural7 )nsăpentru voi, acesta a devenit lucrul cel mai di"cil care e2istă. Fiţi atenţi. 0ăvăd, vă privesc, nimic altceva. ?n calm de J

nespus mă cuprinde, o tăcere vibrantă, vie. 1ud totul, nimic nu îmi scapă şitotuşi mentalul meu nu ace nici cel mai mic val. (unt în pace, ără nici oreacţie, ără &ândire. ată ce este darsan, percepţia imediată şi pură. 1ceastă 8atenţie corectă9 este meditaţie. *riviţi atât obiectelee2terioare cât şi pe cele interioare ără nici un scop. /bservaţi, "ţi martorineutrii şi detaşaţi. *ro&resiv, pacea, vidul, absenţa ideaţiei se vor instala.Conştiinţa voastră se va tre$i. Faceţi aceasta oriunde, oricând. (ub privireamartorului, e&o-ul se o"leşte. 6icşorându-se, 8eul9 ace loc Eu-lui. (adana martorului va urni$a cu uşurinţă momente ale conştiinţei careobservă. )ntr-o bună $i, observatorul se va ridica în imensa lui maiestate şi&loria sa va risipi toate nenorocirile voastre.

1ceastă sadana trebuie să devină continuă. #u vă descurajaţi, va venişi timpul în care contemplarea se va stabili$a. 0eţi " în această stare $i şinoapte. 1tunci când veţi rămâne conştienţi în somn, veţi şti că aţi pătrunsdeparte în voi înşivă. 1stă$i sunteţi inconştienţi ciar şi în stare de ve&e.6âine veţi " conştienţi în orice împrejurare, nimic nu vă va mai ace săe$itaţi, intelectul vostru va " ca o mare întinsă, ca o facără pe care nici oadiere nu o mai poate ace să tremure. )n această stare, veţi cunoaştedivinul, natura voastră ori&inară, adevărul. *orţile palatului ceresc vă vor "lar& descise4 în voi7 1tmosera calmă care domneşte aici îmi spune că înţele&eţi cuvintelemele. 1cest lucru nu este su"cient. 0iaţa trebuie să "e trăită, nu înţeleasă.

1n&ajaţi-vă pe cale, reali$aţi sadana. 0eţi avea o surpri$ă. %a început vatrebui să aceţi eorturi, însă în curând adevărul vă va absorbi. #ici un pasăcut în direcţia divinului nu este pierdut, aveţi încredere. 17 Cât de multăplăcere mi-ar ace să-l percepeţi pe 1cela şi să-l răspândiţi în jurul vostru73ealitatea este atât de aproape, atât de aproape. (oarele străluceştedeasupra voastră iar voi ţineţi ocii încişi. /CE1#?% E 1E0G3

5. #u acordaţi nici o importanţă "lo$o"ei+ #u trebuie să "m inormaţidespre adevăr pentru a-l descoperi+ 1devărul vă va " cunoscut atunci când îl veţi trăi. ot ceea ce ştiţi

despre el este obli&atoriu als. Fără e2perienţă personală, nu îl veţi înţele&eniciodată. Di nu pentru că instructorii voştri sunt mincinoşi' urecile voastresunt înundate. Cum înţele&eţi voi cuvintele mele+ 1u ele aceleaşi înţeles pentru voi şipentru mine+ #icidecum. *entru că voi nu aţi trăit ceea ce am trăit eu. 0oiinterpretaţi pe loc, voi daţi o semni"caţie speci"că cuvintelor pe care le spun. ermenii sunt ai mei, traducerea este a voastră.



/r, e2plicaţiile voastre pot oare să depăşească nivelul la care vă &ăsiţi în acest moment+ Credeţi că îl ascultaţi pe Mrisna atunci când citiţi:a&avad-;ita+ Evident că nu. 0oi vă ascultaţi pe voi înşivă. Dtiţi bine cănenumărate comentarii despre :a&avad-;ita umplu biblioteci între&i. Ceeace abordaţi în mod intelectual, inclusiv sastrele, scrierile s"nte, repre$intă în

mod invariabil o o&lindă narcisistă. /mul care nu are cunoaşterea de (ine nu poate aborda decât concepte.1devărul îi rămâne necunoscut. Di ce sunt în realitate conceptele voastre+ %e-aţi spicuit din cărţile scrise de câteva autorităţi oarecare şi le-aţi asortat cusosul vostru propriu. Ele au culoarea e&o-ului vostru. 1cest apt e2plică toatecontradicţiile nere$olvabile care e2istă între secte, între instituţiile aşa-$isreli&ioase. *uteţi să vă ima&inaţi că, "e şi pentru un sin&ur moment, între:udda şi Cristos ar " putut e2ista ostilitate+ 1depţii unei doctrine îi detestăpe oamenii de altă credinţă. 1&resivitatea le aparţine, maestrul nu este decâtun prete2t. :isericile sunt or&ani$ate în jurul unei doctrine, în jurul unui adevăr

prestabilit în care adepţii cred. 3eli&ia este reali$area acelora care cunoscadevărul, pentru ei nu se mai pune problema de a crede. E2perienţa mistică este unică, identică pentru toţi, în timp ce numărulcredinţelor depăşeşte orice încipuire şi "ecare i&norant îi adau&ă mica sapărere personală. 3eli&ia este e2presia lui darsan, a percepţiei directe, a vi$iuniiadevărului. 3eli&iile sunt ructul orbirii. Ciar şi cea mai perectă bună-credinţă din lume nu poate împiedica reli&iile să devină antireli&ioase. in noaptea timpurilor, omul este victima acesteidamnări, victima acestui parado2 diabolic.

. #u ne putem &ândi la adevăr ără a ormula un concept în le&ăturăcu el+ Eu nu vă cer să nu refectaţi absolut deloc. *uteţi oare să vă &ândiţi laceea ce i&noraţi+ #u. Ceea ce veţi &ăsi va ţine întotdeauna de domeniulcunoscutului. ntelectul se repetă, el nu este niciodată creator. acă vreţi săajun&eţi la ceea ce nu cunoaşteţi, trebuie să părăsiţi tărâmul necunoscutului. 3enunţaţi deci la raţionamente dacă vreţi să ştiţi cine sunteţi. 1cestea nu sunt decât cuvinte, nimic altceva decât cuvinte. Ele suntpoate revelate, păstrate cu &rijă în cărţile s"nte. )nsă pentru voi ele nu înseamnă nimic. Cuvântul vă oeră un ra&ment minuscul şi palid al ima&iniipe care v-o aceţi despre adevăr. Cuvântul nu seamănă deloc cu adevărul

total, strălucitor şi viu. oate ideile, ără nici o e2cepţie, sunt construcţiiomeneşti. 3enunţaţi la ele7 1tunci veţi cunoaşte ceea ce nu este creaţianimănui, veţi cunoaşte sursa eternă a între&ii creaţii. I. Cum este posibil să cunoaştem adevărul ără ajutorul cărţilor sacre+#u trebuie să trecem obli&atoriu prin ele pentru a ajun&e la adevăr+ Credeţi că dacă toate scripturile, toate cărţile ar dispărea de pe aceastăplanetă, adevărul ar " distrus odată cu ele+ Cine depinde de cine+ Cărţile de



adevăr sau adevărul de cărţi+ #u, niciodată sastrele nu au luminat omul. Eleau ost dictate de cel care a &ăsit lumina. acă doctrinele ar " ost capabile să tre$ească omenirea, acest lucru s-ar " reali$at de mult. (astrele vă îndoapă memoria, vă ac oarte pricepuţi şi, în acelaşi

timp, oarte inconştienţi, lăsând e&o-ul vostru nescimbat. Faptul de a atin&e adevărul este o aventură antastică, o transormaretotală a "inţei. #imic din veciul om nu va rămâne în picioare. Cuvintele atra& alte cuvinte, materia produce materie, şi întotdeaunaaşa va ". Cunoaşterea este altceva, ea aparţine conştiinţei. 6ă întrebaţi4 cum este posibil să "e cunoscut adevărul ără ajutorulcărţilor sacre+ Eu răstorn întrebarea4 cum veţi cunoaşte adevărul rămânândaplecaţi asupra cărţilor voastre+ Este o alsă idee aceea că adevărul poate "obţinut din e2terior, de la un &uru, sau de la o sastra' nimeni şi nimic nu vi-lva putea transmite vreodată. 1ceastă idee este tot o căutare în samsara, în lume, este un obstacol

pentru călătoria interioară. 3eţineţi că şi scripturile s"nte ac parte din lume. ot ceea ce se afă înaara voastră este lumea. 1devărul este înăuntrul vostru. (in&ura sastra reală este (inele' (inele este sin&urul vostru maestruadevărat. escoperiţi "rea voastră ori&inară şi veţi cunoaşte simultanadevărul. >. )nseamnă că ceea ce intelectul pre$intă ca adevărat este als+ ntelectul &ândeşte. Funcţia sa este aceea de a &ândi. El nu cunoaşte.El bâjbâie în be$nă, nu vede. 1devărul este obţinut prin percepţie directă, else revelea$ă atunci când spiritul este tăcut, calm şi vid. Cunoaşterea estedirectă, spontană, nu discursivă. Ea este conştiinţă, nu raţionament.

ntelectul este somnul vostru, intuiţia este tre$irea voastră. 3aţiunea nu văconduce niciunde, drumul ei este circular. #u e2istă nici o le&ătură întrebâjbâiala orbului şi lumină, nu mai mult decât între refecţie şi realitate.1cestea sunt planuri total dierite. . 1pariţiile lui Mrisna sau lui Cristos repre$intă e2perienţe mistice+ #u. #ici o apariţie nu este o e2perienţă spirituală. oate acestea suntde ordin psiic. Cât timp veţi vedea pe altcineva, nu veţi vedea (inele. 0eţi " întotdeauna oarte depărtaţi de natura voastră proundă. 0ă veţi odini în eadoar atunci când nu veţi mai percepe nimic ca "ind în aara voastră. Cândconştiinţa nu mai este ra&mentată, ea se va întoarce în mod spontan spre ea însăşi. )n inima sa divină, în vid.

E2istă două lumi care învăluie Eul vostru4 cea a materiei şi cea amentalului. 1mândouă se &ăsesc în aara voastră. 1cest apt vă surprinde poate, însă mentalul nu este identic cu voi, el nu este "inţavoastră reală. 0oi presupuneţi că intelectul ace parte din esenţa voastrăpentru că se &ăseşte în corpul vostru. Este o ilu$ie printre multe altele.Condiţia voastră ori&inară nu este nici corpul, nici creierul, ea aparţine uneisere cu totul dierite.



0oi nu consideraţi niciodată vreun eveniment "$ic ca "ind mistic. e ceaceţi aceasta pentru anumite enomene psiice, emoţionale, sau mentale+*entru că ima&inile voastre mentale sunt dierite de ima&inile pe care vi leormaţi în contact cu lumea "$ică4 le vedeţi cu ocii încişi. 1tunci de ce nuvă reeriţi şi la visele voastre ca la nişte e2perienţe mistice, căci şi ele se

petrec atunci când simţurile voastre se odinesc+ *entru că visul pre$intăparticularitatea de a se dovedi vis imediat ce ieşiţi din somn. impotrivă, anumite scene mentale &enerea$ă o impresie oarteputernică de realitate şi ciar de spiritualitate, deoarece ele se pre$intă înaţa ocilor voştri descişi. 1cestea sunt proiecţii, vise în stare de ve&e. )nuncţie de persoana în cau$ă, umne$eu va " vă$ut sub orma lui Mrisna, allui Cristos, sau a altcuiva. (e poate spune că vă concreti$aţi dorinţele. 1cestlucru nu are nimic mistic sau divin. 1cestea sunt enomene "$ice provocateprintr-o intensă ipno$ă. H. 1tunci, cum îl putem vedea pe umne$eu+ ermenul 8a vedea9 este înşelător. El vă poate aceţi să presupuneţi că

e2istă ceva de vă$ut, după cum cuvântul 8umne$eu9 vă induce ideeapre$enţei unei persoane sau a unei personalităţi supreme. #u e2istă opersoană numită 8umne$eu9. Ceea ce e2istă este divinul care este o orţă,un ocean nelimitat de ener&ie, de conştiinţă. 1ceastă ener&ie se maniestăsub nenumărate orme. *utem spune că 8umne$eu9 este creaţia, realitatea creatoare, viaţa. denti"carea cu corpul şi mentalul dau impresia de a " cineva, un 8eu9dierit de restul e2istenţei, un e&o, o identitate. 1cest 8eu9 ilu$oriu vă separăde divin. istanţa pe care o creea$ă este de asemenea un miraj. )n realitate,nici o separare, nici o distanţă nu este posibilă. 0oi credeţi că sunteţi 8voi9pentru că sunteţi i&noranţi, amne$ici. 1ţi uitat elul vostru de a ", condiţia

voastră ori&inară şi imuabilă. Forţa vitală creatoare in"nită, nelimitată, pe care o veţi redescoperirenunţând la 8e&o9, este 8umne$eu9. E2perienţa pe care o aceţi dupăstin&erea 8eului9 este adevărata vi$iune divină. Di ce vedem atunci+ #imiccare să amintească o identitate creatoare. #u mai e2istă nici 8eu9 nici 8non-eu9. 8Celălalt9 nu e2istă. Ceea ce este în valurile mării, în mu&uri sau înrun$ele moarte este, de asemenea, în mine. #iciunde nu rămâne o linie dedemarcaţie între mine şi "inţa cosmică. Eu sunt El' eu sunt El. #umai Ele2istă. 1ceasta este adevărata vi$iune, e2ta$ul mistic. ?n iluminat s-ae2primat în aceşti termeni4 8at vam 1si9, adică 8u eşti 1cela9. )n $iua încare îl veţi simţi, în $iua în care îl veţi vedea pe 1cela, în $iua aceea îl veţi

8vedea pe umne$eu9 3estul este pură ima&inaţie. Ce altceva înseamnă 8vederea lui umne$eu9 dacă nu absorbirea "inţeivoastre în "inţa (a+ Cum ar putea picătura de apă să aibă o percepţiedirectă, imediată şi reală a oceanului+ *ier$ându-se în el. Contopindu-se cu el. acă vreţi cu adevărat să îl &ăsiţi pe umne$eu, aceţi al el capicătura de apă. opiţi-vă în divin, e&o-ul vostru să dispară în El. J. Eu cred în umne$eu şi vă aud spunând despre credinţă că estenocivă. Consideraţi că trebuie să renunţ la ea+



#u vedeţi că această întrebare conţine propriul ei răspuns+ Câtvalorea$ă o credinţă pe care o păstraţi sau la care renunţaţi conorm proprieidorinţe+ #u este decât o dorinţă oarbă, o idee lipsită de orice interes. (in&uraproblemă este orbirea. #u vă cer deci nici să credeţi, nici să încetaţi să credeţi, ca$ul ultim

"ind tot o credinţă. 0ă recomand să cunoaşteţi. Conştiinţa este sin&ura starede spirit care are o valoare. ?nii numesc aceasta adevărata credinţă. Este oormulare neericită deoarece cunoaşterea nu este o credinţă. Căutaţi adevărul ără nici o idee preconcepută, într-o perectă stare deinocenţă. octrinele v-au împuţinat inteli&enţa, care a devenit apatică. 0ăcomplăceţi în această situaţie din lene, ea vă autori$ea$ă să nu aceţi uneort personal. 1doptând un credo oarecare, voi vă depărtaţi mult de sadana. )ntr-un anumit el vă sinucideţi. 3eu$aţi astel viaţa, adevărul viu. 1crede este atât de uşor7 0oi vă mulţumiţi să aprobaţi din cap, în timp K5

ce cunoaşterea de sine este o încercare considerabilă. 3eli&ia nu este oautoritate. in neericire, nu sunt decât teorii. Marl 6ar2 avea dreptatereerindu-se la opiu. )nsă ar " trebuit să preci$e$e că stupe"antul poporului se&ăseşte în reli&ii şi nu în reli&ie. 1ţi ost condiţionaţi să credeţi în sastre, în scrierile s"nte, înautorităţile aşa-$ic reli&ioase. Eu vă cer insistent să credeţi în voi înşivă.escoperind adevărata voastră identitate, veţi înţele&e ceea ce e2primăsastrele. Fiţi stabili pe propriile voastre picioare, ba$aţi-vă pe voi înşivă. %ace oloseşte adevărul altora+ 8Fii propria ta lumină, spunea :udda. Fiipropriul tău adăpost. #u e2istă nici un alt mijloc decât acela de a te reu&ia întine însuţi9. 0ă spun acelaşi lucru.

)ntr-o noapte, un sadu rătăcitor îşi luă rămas bun de la &a$da sa, uncălu&ăr. 8Este întuneric be$nă, nu văd nimic9, spuse călătorul. *rimi o lampă şi tocmai se pre&ătea să plece în momentul în care&a$da sufă în ea, ăcând să se aştearnă be$na cea mai deplină. 8%umina mea nu-ţi va " de olos, spuse călu&ărul, &ăseşte propria talampă.9 Călătorul înţelese imediat. Claritatea interioară îl însoţi de-a lun&ul între&ii sale e2istenţe. (adana nu trebuie să "e un aspect sau un detaliu al vieţii voastre. Eatrebuie să o pătrundă în între&ime şi să vă însoţească peste tot, în oricemoment, în orice împrejurare. 1bia atunci va " spontană. (piritualitatea nuconstă într-un ritual sau altul, într-un act special, într-o devoţiune învăţată.

(piritualitatea este un mod de a ", un mod de viaţă în care totul devinedevoţiune, ru&ăciune. 1cţiunile sau comportamentul vostru nu sunt niciodatăreli&ioase. 0oi puteţi " reli&ioşi. 0iaţa este reli&ie. epăşirea i$olării individuale, eliberarea de e&o vă plasea$ă dintr-odată în ot. *eretele vasului separă apa conţinută în el de apa înconjurătoare.)nvelişul 8eului9 vă ţine îndepărtaţi de oceanul adevărului. Ce este acest aimos 8eu9 pe care toate lumea îl are în permanenţă pebu$e+ (-a întâmplat să e2aminaţi problema în voi înşivă+ El e2istă pentru că



l-aţi primit niciodată în aţă. )ntr-o $i, demult, am vrut să-l cunosc. #u am&ăsit pe nimeni. Cu prima oca$ie, când vă afaţi într-un moment de marelinişte, priviţi în voi înşivă. #u veţi &ăsi nici un 8eu9. #u e2istă. 8Eul9 este oilu$ie care s-a instalat din cau$a unei necesităţi sociale4 atribuirea de numelucrurilor şi oamenilor. #umele şi identitatea voastră au o anumită

utilitate practică în lume, dar nimic mai mult. )n proun$ime, "rea voastră nuare nici un nume, nici e&o. #imic real nu corespunde unor e2presii ca 8a atin&e #irvana9, 8a seelibera9, 8a ajun&e la beatitudine9, 8a-şi &ăsi sufetul9, 8a deveni atman9.Cum aţi putea atin&e ceea ce nu aţi părăsit niciodată, cum aţi putea deveniceea ce aţi ost întotdeauna+ (e întâmplă de apt următorul lucru4 ilu$ia pecare o aveţi despre lume, mai e2act conceptele pe care le aveţi despre lume,se şter& ca un vis şi vă descoperiţi centraţi în voi înşivă. 1 compara acestlucru cu o călătorie sau cu o căutare este oarte parţial. 1cest lucru seamănămai de&rabă cu persoana care în somn visea$ă la o mie şi una de întâmplări,

iar atunci când se tre$eşte îşi dă seama cu stupoare că nu şi-a părăsit patul.#u vă veţi întoarce niciunde, pentru că nu aţi plecat niciodată. #u veţi re&ăsinimic, pentru că nu aţi pierdut nimic. 0oi dormiţi. (in&urul lucru de care aveţinevoie este să vă tre$iţi. escoperirea adevărului este întotdeauna perectă, este o e2perienţătotală, imediată. #u un proces, nu o evoluţie, ci un salt, o răsturnare, oe2plo$ie, o transormare. 0ă puteţi tre$i oare încetul cu încetul+ #u. ormiţisau nu. 0isaţi sau nu. #u e2istă nimic intermediar. (adana poate " oarte lun&ă, este adevărat. )nsă adevărul semaniestă spontan, ca un ul&er. El nu aparţine timpului. ot ceea ce se înscrie în timp este &radual, pro&resiv. (adana se desăşoară în timp şi

spaţiu. luminarea se petrece în aara timpului. *entru a reali$a adevărul, o sadana a bunătăţii şi a renunţării nu estesu"cientă. 1ceasta este doar sadana parţială, o simplă transormare pe plansocial. / sadana autentică vă cere să depăşiţi noţiunile de bine şi de rău, deiubire şi ură, de milă şi cru$ime, de samsara <lume= şi moPsa <eliberare=.1ceastă transcendenţă a dualităţii se numeşte veetara&ata, starea de dincolode ataşare şi de detaşare. 0eetara&a citan@a, conştiinţă pură curăţată deorice dorinţă, este starea în care nu mai rămâne nici o idee de bine sau rău,de virtute sau păcat. Este starea în care e2istă numai citan@a pură,conştiinţa imaculată şi inalterabilă a (inelui. 1devărul se de$văluie numaiomului afat în această stare.

0e&eaţi ca mentalul vostru să "e alert şi neutru, $i şi noapte, orice s-ar întâmpla, ca un actor care îşi joacă rolul ără să piardă din KI vedere aptul că el nu este personajul piesei şi că nu se identi"că deci cuericirile şi neericirile acestuia din urmă. /mul activ care rămâne conştient nu este aectat de evenimente.1ceastă stare este o consecinţă "rească a atenţiei. )n momentul când păşeşti în mod conştient, simt că mer& şi, în acelaşi timp, că nu mer&. Corpul meu se



mişcă. Conştiinţa mea rămâne stabilă. 1celaşi lucru se întâmplă atunci cândmănânc, vorbesc, lucre$ şi aşa mai departe. E2istă un punct în voi care nu iaparte, care rămâne martor. El este mai presus de orice amestec, estenetulburat. El nu acţionea$ă, nu se alătură, nu sueră.

Cu cât această e2perienţă de martor devine mai proundă, cu atâtsentimentele care vă ac să oscilaţi între o emoţie şi opusul ei se vor di$olva.Fluctuaţiile ne&ative vor sârşi prin a dispărea complet, şi atunci veţi înţele&ecă sunteţi atman, conştiinţa absolută şi pură. Ce este mentalul+ ?n mecanism care adună, păstrea$ă şi clasi"că înconcepte ceea ce percep simţurile. acă voi credeţi că sunteţi creierul vostru,atunci conundaţi stăpânul cu servitorul. acă vreţi să reali$aţi (inele vostrureal, trebuie să uitaţi tot ceea ce aţi adunat, şi să-l urmaţi pe cel carecunoaşte. 6intea este doar ceea ce ştim 8reeritor la9' (inele este mijloculprin care ştiţi totul. (inele, martorul, cunoscătorul este identitatea voastră reală.

(inele nu este implicat nici în naştere şi nici în moarte, el nu este nicima@a <ilu$ie=, nici moPsa <eliberare=. El este doar martor, martor al luminii şial întunericului, martor al suerinţei şi al beatitudinii. (inele, cunoscătorul, este dincolo de orice dualitate. Cel ce ajun&e să descopere acest martor este ca un lotus înforit, cutotul separat de noroiul din care s-a născut şi de apa în care trăieşte. ?nastel de om rămâne netulburat în aţa durerii şi a plăcerii, netulburat înbo&ăţie sau în umilinţă. El rămâne martor la tot ceea ce se petrece.Evenimentele sunt ceea ce sunt, dar acum ele se desăşoară 8în aţa lui9.6artorul nu se amestecă în ele. El le refectă doar, ca o o&lindă în care seormea$ă şi dispar mii de ima&ini şi care rămâne imaculată.

?n sadu în vârstă şi un băieţandru ajunseseră odată pe malul unuirâu. 8Cum vom traversa+9, întrebă băiatul. 8Fără să ne udăm picioarele9,răspunse bătrânul. ânărul îl au$i şi, ca lumina ul&erului, ceva deveni oartelimpede în el. Cuvintele misterioase se K> înre&istrară adânc în inima sa şi îl călău$iră în tot cursul vieţii. )ntr-o bună $i,u în stare să traverse$e râul ără să se ude la picioare. (trăduiţi-vă să deveniţi ca acel băieţandru, sau ca omul care posteştemâncând, sau ca acela care ve&ea$ă dormind. #umai unui astel de om îi va" acordată eliberarea pe pământ, iar umne$eu îi va surâde în "ecare piatră. Cineva spunea că mintea nu trebuie să conţină lumea şi că lumea nu

trebuie să ocupe mintea. )mplinirea primei părţi a acestei ra$e atra&e dupăsine reali$area celeilalte. *rima este cau$a, a doua este eectul. #u începeţi invers, va " o mare &reşeală. 0ă recomand ciar să nupăstraţi decât începutul4 mintea nu trebuie să conţină lumea. 1cest apt este su"cient, deoarece ceea ce nu se instalea$ă în spiritulvostru nu va putea să-l ărţuiască niciodată. )n starea de samadi nu mai e2istă obiect de cunoscut pentru cel carecunoaşte. eci nu putem spune că e2istă cunoaştere. 1ceasta nu este o



cunoaştere în sensul obişnuit al cuvântului, dar nu este evident nicii&noranţă. #u mai este nimic de cunoscut. (tarea de samadi este dierită deştiinţă şi de ne-ştiinţă, deoarece ea nu mai are un obiect care ar putea "cunoscut sau i&norat. Este o stare de subiectivitate pură. #u mai e2istă decâtcel care cunoaşte, conştiinţa pură ără conţinut, 1cela.

)ntr-o $i, un sadu u întrebat4 8Ce este meditaţia, d@ana+9 3ăspunse481 " în ceea ce este oarte aproape, este d@ana, meditaţia.9 Ce este oarteaproape de voi+ Cu e2cepţia sinelui vostru, nu este oare totul oarte îndepărtat+ 0oi sunteţi oarte aproape de sinele vostru, dar vă întoarceţimereu spre ceea ce este străin şi părăsiţi ceea ce este al vostru. 0oi nusunteţi niciodată 8la voi9. 1 rămâne în sine este meditaţie. Când corpul şi spiritul vostru încetea$ăsă tindă spre e2terior şi să se risipească la perierie, vă &ăsiţi în sin&urul loc în care puteţi e2ista cu adevărat4 în voi4 1cest loc este starea meditativă. 1tunci când nu sunt niciunde, eu sunt în mine, în intimitatea "inţeimele, în centru inimii mele. 1ici şi nu altundeva, pot să văd adevărul.

*ier$ându-mi timpul prin împrejurimi, pierd totul deoarece părăsesc sin&uracomoară care este a mea4 "inţa mea. *ot să o re&ăsesc numai întorcându-mă8la mine9. Eu nu vă cer să renunţaţi la lume, eu vă cer să vă transormaţi. )ntoarceţi-vă, re&ăsiţi centrul vostru ori&inar. Faptul de a ne&a lumeasensibilă nu vă va scimba. acă voi vă transormaţi, ea îşi pierde oriceconsistenţă pentru voi. 3eli&ia autentică nu îi este ostilă, ea estetransormarea interioară, cunoaşterea de sine. #u vă mai &ândiţi la lume, anali$aţi mai de&rabă modul în care opercepeţi. %a acest nivel trebuie să aibă loc revoluţia 1titudine a voastră estecea care creea$ă atât lumea cât şi sclavia. / privire nouă trans"&urea$ă

totul, întrea&a creaţie apară într-o altă lumină. #u e2istă nimic rău înuniversul vi$ibil, în samsara. ;reşeala este elul vostru de a privi, în ale&ereavoastră. So&a este mult mai importantă decât ştiinţa, deoarece nimic nudepăşeşte în univers, ca importanţă, (inele. /mul este de$ecilibrat şineericit pentru că ştie din ce în ce mai multe lucruri despre materie şi din ce în ce mai puţin despre el însuşi. El călătoreşte în spaţiu şi i&noră cine este cuadevărat. El coboară în străundurile oceanului şi nu ajun&e să se cuunde înel însuşi' se bălăceşte la supraaţă. 1ceastă situaţie este total sinuci&aşă. atăde ce, pentru a restabili ecilibrul, este ur&ent şi imperios necesar să "e învăţată @o&a.

#umai această învăţătură şi această practică vor putea da naştere unuiom nou şi vor pune ba$ele unei umanităţi dierite. /mul s-a amestecat atâtde mult în materie încât o contrapondere ! cunoaşterea de sine ! a devenite2trem de necesară pentru a restabili ecilibrul. &norantul care manipulea$ăorţe puternice, inclusiv ener&ia atomică, sârşeşte întotdeauna prinautodistru&ere. ?n amestec de ştiinţă şi de i&noranţă este întotdeaunadistructiv.



impotrivă, ştiinţa adău&ată înţelepciunii poate transorma aceastălume într-un paradis. 0iitorul omului se &ăseşte în @o&a. 1ceasta este ştiinţa viitorului, ştiinţaomului. EE36#13E1.

?n moment de sanPalpa, de determinare totală, ajun&e. in contră, oviaţă întrea&ă nu valorea$ă nimic dacă poartă şeaua aservirii. urata este cutotul secundară. Cunoaşterea de sine şi voinţa de a şti cine sunteţi suntcapitale. 3eali$ările lumii se ac în sera timpului, cele ale adevărului în seracurajului. (adana voastră trebuie să vibre$e de sanPalpa, de determinareabsolută. ată scurse cele cinci $ile de 8câmp de meditaţie9. 6omentul despărţiriia sosit şi eu văd că aveţi inimile &rele. Ceea ce se adună trebuie să se împrăştie, este inevitabil. )ntâlnirea poartă în sine ruptura, ericireapre&ăteşte nenorocirea şi naşterea este primul pas către moarte. /ricepro&res în această lume are un început şi un sârşit. mposibil de ocolit. ar

procesul, el însuşi, poate " depăşit. acă timpul care v-a ost acordat între venirea voastră în lume şiieşirea voastră din ea este olosit pentru cunoaşterea de sine, el deodatăţâşneşte către Eternitate. 0iaţa care devine sadana vă aduce în "nemoartea mistică, dispariţia e&o-ului care este eliberare, moPsa. raiectulcorpului între concepţia sa şi de$a&re&area sa este scurt, dar spaţiul întremoPsa, moartea i&noranţei şi moartea "$ică este de nemăsurat, atât devast cât spaţiul care separă corpul de sufet, visul de realitate. oatedistanţele cunoscute adunate, nu sunt nimic în comparaţie cu acest in"nit şiima&inaţia cea mai năstruşnică nu poate nici măcar să presimtă imesitateacare dierenţia$ă moPsa, ul&erarea e&o-ului şi de$a&re&area "$ică. deea că

voi sunteţi corpul vostru vă omoară, vă desparte de viaţă. E2perienţa care văarată că voi sunteţi sufetul vă eliberea$ă, ea este salvatoare, moPsa. e"ecare când vă naşteţi, vi se oeră o nouă şansă să descoperiţi aceasta, să&ăsiţi in"nitul. e "ecare dată când vă apropiaţi de meditaţie, această şansăbate la poarta voastră cu bătăi întărite. / clipă de atenţie vă poate salva. 0oiveniţi să petreceţi aici cinci $ile. (unt oare câteva $ile, câteva vieţi+ #imic. Contea$ă doar acel momentde determinare absolută. 3eţineţi că dacă lumea se construieşte în timp, adevărul, el, este ructuldeterminării, sanPalpa. e intensitatea sa depinde e2pansiunea nelimitată aclipei, e2pansiunea timpului, venirea eternităţii, a naşterii sale. Ceea ce veţi

considera ca 8viaţă9 este o a&onie. e îndată ce se constituie, corpul se&răbeşte către moarte. 1cest proces în nici un ca$ nu poate " numit viaţă. El este moarte de laun capăt la celălalt capăt. 1devărata viaţă este 8viaţă9 de asemeni de la un capăt la altul. Ea nuare sârşit. 0ă naşteţi cu adevărat când setea voastră de adevăr va deveni deneşters şi voinţa voastră de a-l &ăsi totală. Ea este aici, în voi, dar ără curaj



nu veţi ace nici un pas în întâmpinarea ei. (etea de nestins devine sadanala omul valoros. Ce este această 8determinare9+ ?n om a înrebat într-o $i un acirdespre modul de a-l atin&e pe umne$eu. 1scetul sondă privireainterlocutorului şi vă$u în ea o dorinţă ar$ătoare de ivin. El i-a promis să-l

instruiască dacă acceptă să mear&ă la apa care cur&e aproape, pentru a sescălda. 1bia coborâţi la râu, ascetul sări pe acel care-l însoţea şi-i bă&ăotărât capul sub apă. /mul se $bătu din toate puterile sale şi reuşi în "ne săiasă la supraaţă, abia tră&ându-şi răsufarea. Facirul râdea cu &ura până laureci. upă ce victima îşi reveni în "re după şocul suerit, el îl întrebă4 8Ce-ţidoreai tu cel mai mult pe când erai &ata să te as"2ie$i+9 8?n sin&ur lucru !e2clamă omul ! ?nul sin&ur7 1er79 81cesta este secretul ca să-% atin&i peumne$eu ! spuse acirul. / voinţă, o determinare absolută. Căci eamobili$ea$ă toate orţele care sunt latente la tine9. 0oi trebuie să puneţi totul în operă dacă vreţi să reuşiţi, să aruncaţitotul în balanţă. Ain să v-o amintesc înaintea plecării.

Di mai ce încă+ *erseverenţa este sadana voastră. (ă "e ca o cascadăa cărei ape cad încontinuu şi sarmă $idurile i&noranţei voastre. Calea e2istă, dar evitaţi să mer&eţi pe cărări bătute. *ropriile voastreeorturi vor trasa pro&resiv calea care este a voastră. Este ceea ce 6aaviravoia să spună vorbind de adevărul obţinut prin muncă. #u speraţi la nici opomană. 1devărul este o împlinire personală atinsă cu orţa curajului şi cueorturi continui. Di cu răbdare. ivinul nu este pentru cei slabi, cei leneşi, cei&răbiţi. )ntr-o $i un sadu întâlni un în&er. 8e ro& du-te şi-% întreabă peumne$eu cât timp îmi mai trebuie pentru a atin&e moPsa, eliberarea9 ! îispuse călu&ărul. #u departe de ei, un tânăr san@asin medita liniştit, aşe$at

sub un arbore ban@an. El nu-i răspunse în&erului care a vrut să ştie dacă şi eldoreşte să-şi cunoască de asemeni viitorul. Câtva timp mai târ$iu, în&erul se întoarse. 8umne$eu mi-a $is că-ţimai trebuie trei naşteri9 ! spuse el adresându-se lui sadu. :ătrânul u cuprins de urie. El îşi aruncă şapca în pământ şi ţipătremurând4 81sta este atroce, insuportabil, încă trei naşteri79 1poi în&erul se întoarse către tânărul discipol4 8*entru tine vor mai " atâtea naşteri câterun$e poartă acest copac9. /cii san@asin-ului se umplură de lacrimi. El seridică şi începu să danse$e e2tatic4 8#u mai mult decât atât+ 1tunci totul esteca şi ăcut7 E2istă atâţia arbori pe acest pământ şi iată că numărul naşterilormele viitoare nu vor depăşi numărul run$elor acestui sin&ur ban@an. Ce

minune79 (an@asin-ul dansă atâta şi cu aşa dăruire, încât a ost eliberat. ?n sin&ur moment de pace, de dra&oste in"nită şi de răbdare ericităsunt în stare să opere$e tot. Căci această atitudine este deşteptare în sine. 3e&ăsiţi între&ul ocean de adevăr, este în acelaşi timp dorinţa inimiimele şi ru&ăciunea sufetului meu. E(*3E 1?/3



T 55 decembrie, /so <:a&Nan (ree 3ajnees= se naşte într-oamilie modestă jaină, la MucNada în 6ad@a *rades <ndia=. El îşi petreceprimii J ani din viaţă la bunici, care-i acordă o mare libertate şi aprobă totalinteresul intens pe care copilul îl maniestă pentru problemele undamentaleprivind viaţa, moartea, adevărul. :unica sa i-a rămas cea mai mare prietenă

şi de altel va deveni o discipolă a nepotului. T 5 martie, /so atin&e iluminarea. El a urmat studii strălucitoare la?niversitatea din (an&ar <primirea în "lo$o"e obţinută cu cea mai maredistincţie şi medalia de aur în concursuri naţionale de elocinţă=. 1poi va "proesor de "lo$o"e. T El decide să se consacre în între&ime tre$irii conştiinţei umane. Elparcur&e ţări sub numele de acar@a <învăţător= 3ajnees şi învaţă arta de amedita. )n timp ce mii de persoane se îndreaptă către el, ostilitatea crescu înmediile politice, reli&ioase şi altele pe care el le denunţa drept ipocrite şiavând o infenţă rea. T El se instalea$ă la :omba@ şi inau&urea$ă tenici de meditaţie

revoluţionare. El instaurea$ă în special meditaţia $isă 8Mundalini9 şi meditaţiadinamică, tenică prin care mentalul este K pre&ătit pentru tăcere printr-o a$ă iniţială de catarsis. 1 început să i sespună 8:a&Nan9 ! 8Cel binecuvântat9. T /ccidentalii se alătură discipolilor lui /so, al cărui nume ajunsese înEuropa, (tatele ?nite, 1ustralia, Uaponia. T nau&urarea asramului *oona. ?n centru oarte important depsioterapie, de de$voltare personală şi de meditaţie, crescu rapid. /so, dince în ce mai des se retră&ea în camera sa pe care o părăsea de două ori pe $ipentru a se adresa auditoriului său.

1ceste discuţii de dimineaţă şi de seară sunt e2e&e$e strălucitoare dintoate marile tradiţii spirituale ale lumii, încrustate cu noţiuni ştiinţi"ce absolutmoderne. T /so pleacă în (tatele ?nite. (e creea$ă o comună în /re&on !3ajneespuram ! oraş cu LLL de locuitori. 1lte centre autonome se descidaproape peste tot în lume. T octombrie, /so este arestat pentru nerespectarea le&islaţieiprivind imi&rarea. El este e2pul$at în termenul unei persecuţii, a căreiinsti&atori şi prota&onişti vor sârşi prin a " cunoscuţi într-o $i. )ncepe unperiplu stupe"ant în căutarea unei ţări în care să se stabilească. in raţiunineântemeiate sau neadevărate, sau ciar ără nici o e2plicaţie <dar

întotdeauna la presiunea e2ercitată de (tatele ?nite=, el este declaratinde$irabil în 5 de ţări. T iulie, /so revine în ndia. Dase luni mai târ$iu asramul *oona,/so Commune nternational, îşi redescide porţile şi cunoaşte cu adevărat onouă de$voltare. T *entru prima dată, după 5> ani, /so conduce din nou, personal,meditaţia la începutul şi sârşitul "ecărei convorbiri. El instaurea$ă deasemenea o tenică meditativă nouă, 86editaţia 6istică 3o$9, unde două din



cele mai reulate e2presii ale timpului nostru ! râsul şi plânsul ! sunt dusepână la paro2ism <J $ile de râs, J $ile de plâns= pentru a ace net loc la J $ilede tăcere interioară. T /so decide să nu i se mai spună 8:a&Nan9. iscipolii săi încă mai demult &ăsiră a-l numi /so 3ajnees. El îşi

continuă munca în asramul *oona. )n "ecare seară, mii de persoane dinlumea întrea&ă, discipoli şi prieteni, se adună în auditoriu pentru a-l aculta şia comunica în tăcere cu el. T 5 ianuarie, /so îşi părăseşte corpul pe deplin conştient.

(FR3D

osho rajneesh - meditatia calea perfecta

Documents