Ordin Familie SpecieS

ub

clas

a A

pter

ygot

a

CollembolaCuprinde insecte de talie mică (0,3 – 10 mm), cu corpul alungit sau globulos. Capul este prognat sau ortognat. Aparatul bucal este adaptat pentru rupt şi masticat sau înţepat şi supt, cu piesele bucale închise complet în cap (endotrofe). Ochii sunt alcătuiţi din omatidii simple, grupate cel mult 8 sau uneori pot lipsi. Antenele sunt formate din 4 – 6 articole. Abdomenul este format din 6 segmente, cu apendice speciale pe segmentele I, III şi IV (tub ventral, retinaculum şi furcă).În general, respiraţia este cutanee; sistemul trahean lipseşte sau este redus.Trăiesc în răsadniţe, sere, ciupercării, frunzarul pădurilor, sub scoarţa copacilor, muşchi, materiale vegetale şi animale în descompunere, în sol etc. Se mai pot dezvolta pe suprafaţa apelor stătătoare şi chiar pe zăpadă în cursul iernii. Sunt insecte iubitoare de căldură si umiditate.

Sminthuridae

Sminthurus viridis

Hypogastruridae

Hypogastrura manubrialis

ProturaCuprinde insecte microscopice, cu corp până la 2 mm lungime, cilindric şi subţire, iar segmentele distincte sunt acoperite cu peri a căror dispoziţie este caracteristică pentru diferite specii. Nu au

antene, iar aparatul bucal este prevăzut cu piese alungite şi ascuţite. Prima pereche de picioare este

mai lungă şi orientată înainte îndeplinind rol de organ tactil. Pe primele segmente abdominale se observă 3 perechi de apendice ventrale, foarte

scurte şi nefuncţionale. Traiesc sub muschi, sub scoarta si in pamant.

Acerentomidae

Acerentomon spp.

DipluraInsecte mici, cu antene lungi, multiarticulate, fara

ochi, cu cerci lungi. Traiesc in pamant, lemn putred, sub pietre, in pesteri, se hranesc cu materii

organice in descompunere.

Japygidae

Japyx solifugus

Thysanura Cuprinde insecte al căror corp este acoperit cu

solzi sau peri. Aparatul bucal este de tip masticator, iar abdomenul se termină posterior cu un apendice caudal median şi doi cerci articulaţi. Ventral, primele şapte segmente au câte o pereche

de apendice stiliforme şi câte două perechi de vezicule. Sistemul traheal este dezvoltat. Corpul atinge lungimea de 2 cm. Sunt insecte cu mers

foarte rapid. Traiesc in locuri umede, sub pietre, in muschi, in litiera sau chiar in locuinte.

Su

bcl

asa

Pte

rygo

taEphemeroptera

Adultii au antene scurte, setiforme, piese bucale rudimentare, nefunctionale, aripi membranoase

strabatute de numeroase nervuri, abdomenul cu 2 cerci lungi si un filament caudal median. Au o

viata scurta de 1 – 14 zile, dupa imperechere de pun oua in apa. Larvele sunt acvatice, traiesc 1- 4

ani, sunt pradatoare sau acvatice.

Ephemeridae

Hexagenia limbata

Plecoptera Formează un grup de insecte cu aripi

membranoase, cele anterioare înguste iar cele posterioare mai lăţite. În repaus stau îndoite în

falduri longitudinale sub cele anterioare acoperind întreg abdomenul. Acesta se termină cu doi cerci

iar aparatul bucal este redus. Larvele sunt acvatice, cu aparat bucal masticator, abdomenul lipsit de branhii pe părţile laterale (unele posedă

traheobranhii fixate pepartea ventrală a toracelui).

Perlidae

Perla abdominalis - adult

larva

Odonata Cuprinde insecte mari, cu viaţă larvară acvatică şi adulţi zburători cu aripi puternice şi membranoase. Capul este emisferic şi foarte mobil cu antene foarte mici, dar cu ochi deosebit de dezvoltaţi. Pe vertex prezintă trei oceli. La nivelul toracelui seremarcă apendicii locomotori, picioarele şi aripile deobicei transparente dar cu câte o patăcolorată în apropierea vârfului - pterostigma. Abdomenul este alcătuit din 11 segmente cuapendici anali şi genitali. La masculi, pe segmentul 2 şi 3 se află aparatul copulator, iar la femelă pe segmentele 8 şi 9 se află ovipozitorul.

Calopterygidae Calopteryx virgoLa aceasta specie masculii au corpul colorat în albastru metalic, femelele în arămiu. Aripile sunt în întregime colorate (în albastru-verzui brun), spre deosebire de C. splendens, la care doar două treimi din aripă este colorată. Specia este caracteristică mai ales zonelor de deal sau montane inferioare, de-a lungul apelor curgătoare.

C. splendens

Div

iziu

nea

Exo

pter

ygot

a

Libellulidae

Leucorrhinia dubiaCorul este de culoare cenuşiu-închisă, lucioasă, cu pete roşii pe abdomen şi torace. Pterostigmele sunt negricioase. Specia are distribuţie punctiformă în România, fiind întâlnită în turbării.

Libellula depressa

Blattaria Cuprinde insecte cu corpul turtit dorso-

ventral, cap hipognat şi pronot în formă de disc. Antenele sunt lungi, setiforme. Aparatul bucal este adaptat pentru rupt şi masticat. Aripile anterioare sunt tegmine, iar cele posterioare membranoase. Unele specii pot prezenta dimorfism sexual (mascul aripat, iar femela cu rudimente de aripi). Picioarele sunt adaptate pentru mers şi alergat. Abdomenul este format dintr-un număr mare de segmente şi prezintă o pereche de cerci pluriarticulaţi. Ouăle sunt depuse în ooteci, pe care femela le poartă o perioadă de timp. Metamorfoza este incompletă.

Blatta orientalis

Blatella germanica

Dermaptera Cuprinde insecte de mărimi mici şi mijlocii, caracterizate prin cap prognat, antene moniliforme sau filiforme şi aparat bucal de rupt şi masticat. Protoracele este relativ mare, iar mezo şi metatoracele sunt sudate. Aripile anterioare sunt scurte, uşor chitinizate (tegmine), iar cele posterioare sunt dezvoltate, membranoase, de formă semicirculară; în repaus se pliază sub tegmine.Tarsele sunt formate din 3 articole. Abdomenul este puternic chitinizat, alungit şi se termină cu cerci mobili, în formă de cleşte. Dezvoltarea este heterometabolă. Au o viaţă nocturnă şi un regim de hrană omnivor. Unele specii atacă florile şi fructele diferitelor plante.

Forficula auricularia

Mantodea Cuprinde insecte de aspect asemănător ortopterelor, care nu sar deşi au picioarele posterioare mai lungi. Capul triunghiular, este foarte mobil dotat cu doi ochi mari şi trei oceli. Aparatul bucal este de tip masticator. Toracele are aspect alungit şi este prevăzut cupicioare lungi, cele anterioare adaptate la prins, au pe femur un şanţ în care tibia se poate aşeza ca lama într-un briceag. Aripile sunt, asemănător ortopterelor, de timp heteronom, prima pereche pergamentoasă – tegmine, cea de-a doua membranoasă. Abdomenul estelung, alcătuit din 11 segmente terminat cu doi cerci scurţi. Sunt specii termofile, majoritatea trăiesc în regiunea mediteraneana.

Mantidae

Mantis religiosa

Isoptera Cuprinde insecte cu capul prognat, antene moniliforme şi aparat bucal adaptat pentru rupt şi masticat. Sunt insecte sociale şi prezintă polimorfism colonial. Formele aripate au aripi membranoase, înguste, egale ca mărime şi formă, de unde şi denumirea de “Isoptera”. Au nervaţia simplă şi sunt lipsite de nervuri transversale. Există şi forme aptere (lucrătoare, soldaţi). Abdomenul este alungit, prevăzut adesea cu doi cerci articulaţi. Metamorfoza este paurometabolă. Trăiesc în grupuri mari, în galerii construite în lemn sau pământ, numite termitiere şi sunt împărţite pe caste (matcă, lucrătoare, masculi, soldaţi). Sunt cunoscute sub denumirea de furnici albe sau termite.În zonele calde sunt mari consumatoare de lemn (specii xilofage), datorită faptului că au în tubul lor digestiv microorganisme choanoflagelate, care au în echipamentul lor enzimatic celulaze (trăiesc în simbioză).

Reticulitermes lucifugus

MallophagaCuprinde paduchi de pasari. Sunt insecte mici, 1 – 7 mm, cu capul mai lat decat toracele, aparat bucal masticator, antene scurte, la mascul transformate in organe de prins, aripile lipsesc. Se hranesc cu resturile epidermei, peri, puf, fulgi, sange uscat.

Philopteridae

Philopterus passerinus

Anoplura Cuprinde paduchi adevarati, ectoparaziti. Aparat

bucal de intepat si supt, aripi lipsa, depun oua izolat, cate unul pe firul de par.

Pediculus humanus

Pediculus humanus var capitis

Thysanoptera Sunt insecte cunoscute popular sub denumirea de tripşi. Au corpul alungit şi bine segmentat, de culori foarte diferite: brune, brune-gălbui, cafenii, brune-cenuşii, uneori negre. Lungimea corpului variază între 0,5-5 mm. Capul este hipognat şi prezintă un aparat bucal asimetric (mandibula dreaptă este mai redusă), adaptat pentru înţepat şi supt. Antenele sunt filiforme, formate din 6-9 articole, mai mult sau mai puţin heteronome. Ocelii sunt prezenţi la marea majoritate a formelor şi lipsesc la formele aptere. Aripile sunt caracteristice. Acestea sunt înguste, lungi, cu nervaţie redusă, prevăzute pe margini cu peri lungi, de unde şi denumirea de “Thysanoptera” (thysanos = păr). Perii măresc suprafaţa de zbor. La unele forme aripile lipsesc (forme aptere) sau sunt rudimentare (forme brahiptere). Picioarele sunt scurte, cu tarsele formate din 1-2 articole. Ghearele sunt rudimentare, în schimb arolium este dezvoltat.Abdomenul este format din 11 segmente, ultimul segment fiind redus. La unele specii segmentele 8 şi 9 alcătuiesc o terebră formată din 2 gonapofize. Alte specii au ultimul segment al abdomenului în formă de tub (tubuliform). Metamorfoza este hemimetabolă. Se reproduc sexuat, în cazuri izolate parthenogenetic. Depun ouă pe suprafaţa sau în ţesuturile plantelor. Larvele seamănă cu adulţii şi au o mobilitate mai redusă în ultima vârstă. Sunt specii fitofage, trăiesc pe diferite plante cultivate şi spontane, hrănindu-se cu seva lor. Speciile zoofage sunt rare.

Orthoptera Cuprinde insecte cunoscute popular sub denumirea de lăcuste, cosaşi, greieri, coropişniţe etc. Sunt insecte de mărimi diferite (mijlocii şi mari). Capul este ortognat, mai rar hipognat. Aparatul bucal este adaptat pentru rupt şi masticat. Ochii compuşi sunt mari şi adesea există şi 1 – 3 oceli, dispuşi pe vertex. Antenele sunt setiforme sau filiforme, de diferite lungimi. Aripile anterioare sunt uşor chitinizate, pergamentoase (tegmine) şi sunt mai înguste decât aripile posterioare, care sunt membranoase, mai late şi strânse în falduri longitudinale în lungul corpului. Picioarele sunt lungi, în special cele posterioare, care sunt adaptate pentu sărit. La unele specii picioarele anterioare sunt adaptate pentru săpat (Gryllotalpa). Prezintă organe timpanale dispuse la baza tibiilor anterioare sau lateral pe primul segment abdominal şi organe de stridulaţie. Abdomenul este format dintr-un număr mare de segmente (10 segmente), iar ultimul segment poartă cerci. Larva este postoligopodă

Heteroptera Cuprinde insecte de mărimi variabile, cu corpul mai mult sau mai puţin turtit. Capul este hipognat. Aparatul bucal este adaptat pentru înţepat şi supt, cu cioc de tip labial (rostru). Ciocul în stare de repaus este aşezat în partea ventrală a toracelui. Pronotul este puternic dezvoltat. Au două perechi de aripi; cele anterioare chitinizate în partea lor proximală şi membranoase în partea lor distală, numite “hemielitre”; cele posterioare membranoase. Există şi specii lipsite de aripi (Cimicidae). Picioarele sunt dezvoltate, adaptate pentru mers, uneori conformate pentru sărit, apucat sau vâslit. Abdomenul prezintă pe partea ventrală 6 segmente bine vizibile, cu marginile laterale foatre subţiate, de forma unei lame marginale. Multe heteroptere răspândesc un miros neplăcut, produs de o glandă mirositoare (odoriferă), care se deschide pe metatorace, aproape de baza picioarelor posterioare, la adulţi, iar la larve pe marginea anterioară şi dorsală a tergitelor 4 – 6. Metamorfoza este incompletă de tip paurometabolă. Au regim de hrană fitofag şi zoofag.

Homoptera Cuprinde aproximativ 25000 de specii, răspândite în toate regiunile globului. Majoritatea sunt dăunătoare plantelor cultivate, puţine fiind specii folositoare.Corpul lor are mărimi diferite, de la 0,50 cm până la 2 cm. Au capul hipognat, imobil, obişnuit intodus în protorace, sprijinindu-se pe coxele anterioare. Aparatul bucal este adaptat pentru înţepat şi supt (rostru). Toracele la unele specii este vizibil segmentat, la altele însă este sudat cu abdomenul. În funcţie de specie, picioarele pot fi bine dezvoltate, reduse, rudimentare sau pot lipsi. Tarsele sunt formate din 1 – 3 articole. Indivizii aripaţi prezintă două perechi de aripi de aceeaşi consistenţă, membranoase sau pergamentoase, şi cu nervaţie rară. Uneori există o singură pereche de aripi (♂♂ coccidelor), iar alteori pot lipsi (♀♀ coccidelor şi ♂♂ unor specii de coccide). În poziţie de repaus aripile anterioare sunt dispuse sub formă de acoperiş. Abdomenul este normal conformat, uneori prezentând formaţii caracteristice: cornicule, coadă, lobi, etc.Metamorfoza este incompletă de tipurile heterometabolă (paurometabolă) şi neometabolă (homometabolă şi parametabolă).Speciile din acest ordin sunt grupate în 3 subordine: Coleorrhyncha, Auchenorrhyncha şi Sternorrhyncha; ultimele două subordine cuprinzând specii cu importanţă pentru agricultură.

Mecoptera Cuprinde insecte care au corpul prevăzut cu un rostru pe care sunt piesele bucale pentru rupt şi masticat. Au ochi bine dezvoltaţi şi trei oceli. Segmentele toracelui sunt bine individualizate prin şanţuri transversale. Aripile sunt membranoase. Abdomenul aminteşte de cel de la scorpion. Larva este oligopodă cu mandibule puternice.

Neuroptera Cuprinde insecte cu talii cuprinse între 4,5 – 21,5 mm, colorate de la verde până la brun-gălbui. Capul este hipognat, cu aparat bucal de rupt şi masticat bine dezvoltat. Ochii bine dezvoltaţi şi puternic bombaţi. Adulţii nu au oceli. Antene setiforme lungi, formate din 80 – 90 articole. Toracele cu articulaţii mobile între segmente. Aripile sunt membranoase, transparente, inegal dezvoltate şi cu un sistem bogat de nervuri. Larvele sunt oligopode, cu mandibule şi maxile puternice.

Trichoptera Insecte aripate, asemanatoare cu fluturii, ale caror

aripi sunt membranoase, in repaus stranse ca un acoperis pe casa si revazute cu peri lungi,

matasosi. Larvele se intanlesc adesea in numar mare in balti si mlastini.

Diptera Cuprinde insecte cunoscute popular sub denumirea de muşte, ţânţari; de talie mică sau mijlocie, cu capul ortognat, mai rar prognat sau hipognat. Aparatul bucal este adaptat pentru lins, înţepat şi supt sau înţepat şi lins. Antenele sunt de diferite forme (aristate, moniliforme, filiforme). Aripile anterioare sunt membranoase, bine dezvoltate, iar cele posterioare sunt reduse la nişte balansiere (haltere), de unde şi denumirea de “diptere”. Tarsele sunt alcătuite din 5 articole şi prevăzute pe ultimul articol cu două gheare şi cu formaţiuni adezive (arolium, pulvillum).Larvele sunt apode, cu regim de hrană zoofag sau fitofag. Pupa este liberă sau coarctată. Dezvoltarea este holometabolă.Speciile acestui ordin (aproximativ 60000 de specii) sunt grupate în două subordine: Nematocera şi Brachycera.

Hymenoptera Cuprinde insecte cunoscute popular sub denumirile de viespi, albine şi furnici, de dimensiuni variabile, caracterizate prin cap ortognat, ochi compuşi bine dezvoltaţi şi prezenţa ocelilor. Antenele sunt adesea filiforme sau genunchiate. Aparatul bucal este adaptat pentru rupt şi supt sau pentru rupt şi lins. Aripile sunt membranoase, uneori sunt reduse sau pot lipsi. Aripile posterioare sunt adesea mai mici decât cele anterioare şi se prind de acestea cu ajutorul unor dispozitive speciale. Abdomenul este mobil, cu primul segment contopit cu metatoracele. Femelele prezintă ovipozitor, iar la unele specii acesta s-a transformat în ac cu venin.Dezvoltarea este holometabolă. Larvele sunt frecvent polipode (Tenthredinidae) sau apode (Clistogastra). Pupa este liberă, adesea închisă intr-un cocon mătăsos.Speciile din cadrul acestui ordin sunt grupate în două subordine: Chalastogastra şi Clistogastra.

Coleoptera Cuprinde insecte cunoscute popular sub denumirea de gândaci, cărăbuşi, gărgăriţe, purici de pământ, etc. Sunt insecte de diferite dimensiuni (0,1 – 0,2 mm până la 150 mm). Au două perechi de aripi; cele anterioare transformate în elitre, iar cele posterioare membranoase. Uneori elitrele sunt reduse; alteori aripile posterioare sunt reduse sau chiar lipsesc. Elitrele sunt apropiate totdeauna, intim, pe linia medio-dorsală, fără a se acoperi, iar la baza lor se găseşte scutelul vizibil, de formă triunghiulară.Capul este liber, prognat, ortognat sau hipognat, puternic chitinizat. Aparatul bucal este adaptat pentru rupt şi masticat sau pentru ros şi masticat. Antenele sunt bine dezvoltate, pluriarticulate, alcătuite în general din 10 – 11 articole, putând fi: filiforme, moniliforme, pectinate, lamelete, măciucate, etc.Protoracele este bine dezvoltat, mezotoracele şi metatoracele sunt unite. Picioarele sunt adaptate pentru alergat, sărit, săpat, înot, etc. Tarsul este format din din 2 – 5 articole, terminat cu 2 gheare.Abdomenul, cel mai adesea este alungit şi se leagă de torace printr-o bază largă.Sunt specii ovipare. Ouăle sunt depuse pe sol sau în pământ, la suprafaţă sau în interiorul plantelor. Metamorfoza este holometabolă şi numai excepţional hipermetabolă (Meloidae). Larvele sunt oligopode sau apode, iar pupa este liberă.Regimul de hrană este foarte variat. Există specii fitofage, zoofage, necrofage, etc.Numărul speciilor de coleoptere, cunoscute pe glob, depăşeşte 300000 şi sunt grupate în două subordine: Adephaga şi Polyphaga.

Lepidoptera Cuprinde insecte cunoscute popular sub denumirea de fluturii şi molii. Au corpul de diferite mărimi, de la mici până la mari (1 – 60 mm), acoperit cu peri şi solzi de diferite culori. Capul este liber, hipognat. Prezintă 2 ochi compuşi şi oceli. Antenele sunt bine dezvoltate şi de diferite forme. Aparatul bucal transformat într-o trompă (spiritrompă) adaptat pentru supt. Au în general 2 perechi de aripi membranoase şi acoperite cu solzi, de unde şi denumirea de “lepidoptere”. La unele specii femelele sunt aptere sau numai cu rudimente de aripi. Larvele sunt în general polipode, cunoscute popular sub denumirea de “omizi”, pupele obtecte. Insecte fitofage. Există numeroase specii cu importanţă economică în agricultură şi silvicultură. Se cunosc şi specii folositoare (Bombyx mori, Antherea spp.etc.). Acest ordin cuprinde peste 100.000 specii şi se împarte în 2 subordine.

Subord. Jugata ( Homoneura ) Cuprinde fluturi care reprezintă la aripile anterioare şi posterioare o nervaţie aproape identică (homonomă). Se caracterizează prin prezenţa unui jugum, un mic lob cu forma de deget situat la baza aripii anterioare, care intră într-o scobitură de la baza aripii posterioare, alcătuind astfel un sistem de frânare al aripilor. Trompa este dezvoltată (Hepialus humuli, Hepialus lupulinus).Subord. Frenata ( Heteroneura ) Cuprinde fluturi la care aripile anterioare diferă ca formă şi nervaţie de cele posterioare. Jugum lipseşte. Trompa este în general dezvoltată.