Cyan Magenta YellowBlack

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

Problem#”delicat#”,dar nu f#r#rezolvare

DespreUniuneaEuropean#

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

_nscrierea pe otraiectorieascendent#

Sport

Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3 Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5

NrNrNrNrNr. 2. 2. 2. 2. 2februarie 2010

Seria a IX-a

f a a

APELC#tre cititorii

Bibliotecii Municipale din B#ile[tiAst#zi cartea a devenit un obiect de lux. Pre]urile mari ne \mpiedic#

pe cei mai mul]i dintre noi s# ne procur#m c#r]i din libr#rie.De aceea, singura surs# accesibil# pentru cei care doresc s# se

informeze sau s#-[i \mbog#]easc# sufletul prin lectur# este bibliotecapublic#.

Din p#cate, fondurile destinate ahizi]iei de c#r]i noi sunt insuficiente.De asemenea, unele titluri valoroase din literature rom@n# [i universal#se afl# \n biblioteca noastr# \ntr-un num#r insuficient de exemplare.Nici c#r]ile pentru copii sau cele indicate \n bibliografia [colar# nuajung pentru cei care doresc s# le citeasc#.

Facem deci, pe aceast# cale, un apel c#tre cei care posed# c#r]ivechi din literature rom@n# [i universal# (fie c# le au \n dubluexemplar, fie c# doresc s# fac# un act de generozitate) s# donezebibliotecii c@teva din aceste c#r]i.

Cu speran]a c# acest apel va fi \n]eles a[a cum se cuvine [i cumeste \n inten]ia noastr# de c@t mai mul]i b#ile[teni, adres#m mul]umirilenoastre celor care vor contribui la \mbog#]irea fondului de carte alBibliotecii Municipale B#ile[ti.

Prof. Drago[ CO{EREANU{coala cu clasele I-VII Nr. 3 B#ile[ti

SingurCe trist [i amarR#t#cit# printre stele,O, suflet hoinarAl viselor mele,O doin# te c@nt# cu jale{i numele-]i roste[te mereu,Aievea [i-n visele sale{i lipsa ]i-o duce din greu...Departe-n izvor de lumine,Departe de zadarnice vise,_n jocuri de umbre senine,Veghezi din lumi paradise...Chiar de e[ti singur [i ]i-e greu{i n-are cine s#-]i aline,E[ti pururi \n sufletul meu{i-n vise mereu l@ng# mine...

Doina }ENEA

De 1 Martie, un m#r]i[or [i un ghiocel, simbol alprim#verii [i al ging#[iei, iar pentru 8 Martie unz@mbet senin [i un g@nd curat, sentimente de \nalt#pre]uire [i recuno[tin]# Doamnelor [i Domni-[oarelor, acelora care dau via]# [i \ntre]in flac#ravie]ii, ne aduc bucuria \n suflete, ne marcheaz# [ine coloreaz# existen]a.

La mul]i ani!Redac]ia

F#r# a ne victimiza [i, mai cuseam#, f#r# a avea inten]ia de a jignipe cineva, pentru c# pe mul]i dintreparticipan]ii la [edin]ele ConsiliuluiLocal, indiferent de calitatea pe careo au, \i pre]uim [i chiar \i respect#m,parafraz@ndu-l, ca [i cu alt# ocaziepe Caragiale, vom spune ”grea misiemisia de jurnalist”, c@nd \[i propunes# ”radiagrafieze” o [edin]# a ”parla-mentului” local \n care respectul reci-proc este neglijat, apostrof#rile [i jig-nirile, de multe ori f#r# temei, curg[ir, ajung@ndu-se la ]ipete [i la eti-chet#ri care dep#[esc limitele de-cen]ei, mai ales atunci c@nd estevorba de oameni politici, de oamenic#rora b#ile[tenii le-au \ncredin]at,prin votul lor, destinele urbei. {i esteregretabil, fiind \ndeob[te cunoscutc# pe unde iese vorba rea, poate ie[ila fel cea bun# [i, potrivit \n]elepciuniipopulare, ”vorba dulce mult aduce”.A nu se \n]elege de aici c# trebuieabdicat de la principii [i de laexigen]# [i fermitate \n sus]inereapunctelor proprii de vedere, dar s#se fac# totul \ntr-un climat civilizat,de decen]#, abord#ndu-se o exprimareelegant#, reveren]ioas#, chiar [i atuncic@nd se ”demonteaz#” cu argumenteopinii opuse. Sfid@nd logica, pun@ndconcluzia \naintea demonstra]iei, vomspune c#, din p#cate, [edin]a CL dinprima lun# a anului 2010 s-a consti-

tuit pentru noi \ntr-o ap#s#toare dezi-luzie, apostrof#rile \ncep@nd chiar\nainte de a se intra \n dezbatereaproiectelor de hot#r@re de pe ordineade zi, semnalul d@ndu-l propunereapre[edintelui de [edin]#, d-na GildaGheorghiu, de a se reformula proiec-tul de la punctul 8.

Referindu-se la situa]ia de la Clu-bul Sportiv ”Progresul” B#ilesti, dl.Dorin Manciu a f#cut precizarea c#demisia pre[edintelui nu este sufi-cient# [i nu poate \mpiedica veri-ficarea situa]iei financiare [i a propuss# se fac# un control riguros, pentruc# nu este normal ca cineva, indi-ferent ce hram poart#, s# se joacedup# bunul plac cu banii comunit#]ii,iar dl. Ioan Negre] i-a imputat edi-lului-[ef c#, de[i a promis c# va punela dispozitie celor interesa]i raportultrimis de pre[edinte, nu [i-a respectatcuv@ntul dat \n [edin]a anterioar#.

Dup# acest preambul, l-a invita]iapre[edintelui de [edin]#, dl. primarCostel Pistri]u a prezentat ordineade zi, iar \nainte de a se supune lavot, d-na Gilda Gheorghiu a propusca proiectul de hot#r@re de lapunctul 8 – ”Proiect de hot#r@reprivind garantarea prevederii \nbugetul anului 2010 a pl#]ii sumeide 250 de mii de lei, reprezent@ndobliga]ii de plat# restante aleSPAAC c#tre CEZ Electrica V@nzare

Dup# at@tea ninsori, geruri [i ploi, \n pragul uneinoi prim#veri, at@t de mult a[teptate, v# urez, peaceast# cale, doamnelor [i domni[oarelor, dinB#ile[ti, aflate acas# sau pe meleaguri str#ine, de1 [i 8 Martie, sincerele mele ur#ri de bine, des#n#tate [i prosperitate, \mplinirea \ntr-un viitorapropiat a tuturor dorin]elor Domniilor Voastre,s# r#m@ne]i mereu z@mbitoare [i la fel de grijulicu cei apropia]i [i cu to]i semenii no[tri [i, ca [ip@n# acum, prim#verile noastre!

O floare simbolic# pentru stima [i respectulce v# port

”La mul]i [i ferici]i ani”!La mul]i [i ferici]i ani”!La mul]i [i ferici]i ani”!La mul]i [i ferici]i ani”!La mul]i [i ferici]i ani”!Costel PISTRI}U

Primarul municipiului B#ile[ti

SA pentru perioada c@t serviciul afost \n subordinea CL” s# fiereformulat astfel: ”Proiect dehot#r@re privind aprobarea des-fiin]#rii SPAAC B#ile[ti \n vedereademar#rii procedurilor de preluarea datoriilor serviciului de c#tre CL”.

Propunerea a generat discu]iiaprinse. Dl. I. Negre] s-a declaratferm \mpotriva modificarii, pe carea considerat-o ilegal#, [i a sus]inuts# se respecte ordinea de zi prezen-tat# de edilul-[ef, mai ales c# aceast#modificare nu s-a discutat nici lacomisii, interven]ie \n urma c#reiadl. primar a men]ionat ca nu esteilegal s# se aduc# unele modific#rila ordinea de zi, asigur@nd asisten]ac# problema se va clarifica \n mo-mentul c@nd se va ajunge la acestpunct [i a f#cut apel s# se deadovad# de \n]elepciune [i maturitatec@nd se dezbat probleme vitale aleurbei. Dl. Sabin Gaciu [i-a exprimatnemul]umirea generat# de faptul c#,de[i convocarea [edin]ei trebuief#cut# cu 10 zile \nainte, abia \nziua premerg#toare acesteia a primit\n[tiin]area [i a fost de p#rere c#ordinea de zi expus# de domnulprimar trebuie respectat#, iar, dac#se impunea o modificare, aceastatrebuia s# fie prezentat# la [edin]elecomisiilor de specialitate, care dauavizul dezbaterii \n plenul CL,opinie la care a subscris [i domnulVasile Duinea.

O mare decep]ie!O mare decep]ie!O mare decep]ie!

Continuare \n pag. 4

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2010

Numai c# pe la primele ore deReligie descopeream [i \n]elegeamc# omul apar]ine (trebuie s# apar-]in#) lui Dumnezeu [i Lumii luiDumnezeu, dar acum observ#m c#omul a devenit prizonierul unei lumi\n care sunt apreciate [i promovatepl#cerea, pierderea timpului [i p#-catul. Prin ofertele [i darurile sale”frumoase la chip [i pl#cute la ve-dere”, cum p#rea [i m#rul din careau mu[cat Adam [i Eva, televizorulse impune \n via]a noastr# ca un”fruct divin”, de la care nu ne opre[-te nimeni s# gust#m [i care ne pro-mite” petrecerea unui timp de gra]ie\n fa]a unui mic ”dumnezeu fa-milial”, cu diagonala de 56 cm, ceface concuren]# adev#ratului Dum-nezeu. Acest mic idol modern, caun adev#rat uzurpator, ia loculicoanei, timpului de rug#ciune [ipreocup#rilor duhovnice[ti, arunc@n-du-l pe omul zilelor noastre \n pus-tiul necru]#tor al stresului, al \nde-p#rt#rii de sine \nstr#in#rii de Crea-torul tuturor. Dar nu v# impacienta]i!Dumnezeu nu-i singurul Care esteamenin]at de prezen]a televizorului\n casele noastre; televizorul faceconcuren]# [i p#rin]ilor, so]ului sauprietenilor. Cum?... Simplu:

*de exemplu – so]ului: “C@nd ammai mult# nevoie de prezen]aiubitului meu so] l@ng# mine,descop#r de multe ori c# nu se poate[i atunci ce, oare, altceva pot face,dec@t s# m# refugiez \n fa]atelevizorului?!...El nu vine niciodat#indispus de la serviciu, nu te ceart#,nu st# la meci c@nd tu vrei la plim-bare, n-are preten]ii, nu pune con-di]ii, mereu prezent [i \n]eleg#tor,\]i accept# totul, nu se sup#r#, \]iofer# tot ce-]i dore[ti; este un par-tener ideal [i perfect pentru tine,indiferent cine ai fi”.

Cum este posibil a[a ceva? Desi-gur c# noi nu ne propunem s# renun-]#m la cei dragi sau s#-i iubim maipu]in, \n favoarea televizorului –aceast# ”cutie goal# [i f#r# inim#”ce ne r#pe[te at@ta timp [i energie.Dar acest lucru devine posibil,

deoarece chipul persoanelor de l@ng#noi p#le[te \n fa]a ecranului ce ned# ”[ansa” de a tr#i momente deexcep]ie printre super-eroi [i top-modele: Robert de Niro, JeniferLopez, Bruce Willis, Julia Roberts._nt@lnirile cu aceste staruri, la caresuntem invita]i pe ecrane, ne \nc@nt#,dar ne aduc [i ne las# deseori \nsuflet sentimente de dezam#gire saunemul]umire c@nd privim \n jurulnostru, ca s# nu mai vorbim [i dedurerile de cap aferente, rezultate \nurma concentr#rii \ndelungate [i ira-dierii de la tubul cinescop. De aceea,va trebui ca, pe l@ng# celelalte ”bine-faceri”, s# mai inventariem [i dez-gustul pentru realitatea imediat#, fiec# este vorba de persoane sau desitua]ii, [i s# dezv#luim \nc# o latur#a identit#]ii ascunse a televizorului:izolatorul de iubiri. Va p#rea,poate, pu]in cam exagerat# aceast#nou# identitate a ”cutiei magice”,dar s# nu ne pripim cu concluziile!S# vedem cum are s#-]i se mai par#prietena ta – numele r#m@ne la ale-gerea fiec#ruia – feti]a cu pistrui pefa]#, nu prea cochet#, cu picioarelepu]in str@mbe [i care nu prea areimagina]ie s# te m@ng@ie prin cuvintede roman, \n fa]a satisfac]iilor [i ur-cu[ului p@n# la al nou#lea cer \ncare ai fost aruncat timp de c@tevamomente, dup# tr#irea unei aventuri,pe ecran, al#turi de Pamela Ander-son?... Sau cum am s# mai iau \nseam# ajutorul pe care bunul meuamic mi l-a cerut, dac# el vrea s# i-l ofer tocmai \n timpul meciului debox pentru centura cu diamante,pentru care se bate Lucian Bute?

De aceea, putem spune c# televi-zorul, prin simpla urm#rire a emi-siunilor sale, ne \ndeamn# la pasivi-tate fa]# de nevoile aproapelui; ne\ndep#rteaz# de cei apropia]i, ne\nsingureaz#; ne \nmul]e[te [i nem#re[te preten]iile pe care le avemfa]# de cei apropia]i; ucide comu-niunea... Ce se \nt@mpl# la petreceri,atunci c@nd deschidem televizorul,[tie toat# lumea!... Nu mai vorbe[tenimeni, nu mai r@de nimeni, nu nemai intereseaz# nimeni, nu mai ve-

dem pe nimeni..., dec@t pe ”domniasa televizorul” [i marile lui staruride televiziune.

Despre TV am putea spune c#,de multe ori, este [i: hulitorul decele sfinte: \n filmul ”Iisus din Na-zareth”, Maica Domnului na[te \ndureri, iar \n alt film, ”Ultimele ispiteale lui Iisus”, Domnul Hristos esteprezentat ca un om oarecare, cu g@n-duri p#c#toase. Prin aceasta, cre[tiniiau fost r#ni]i exact \n ceea ce aveauei mai sf@nt – FECIORIA MAICIIDOMNULUI [i SFIN}ENIADOMNULUI HRISTOS; calomnia-torul de personalit#]i: pe ecran,ca de altfel \n aproape \ntreaga mass-media, sunt vehiculate minciuni de-nigratoare la adresa unor persona-lit#]i [i exist# emisiuni ce \]i ocup#o mare parte din timp cu acest ”tenisde mas#” prin care insultele [i mo-tivele de ceart# sunt purtate de la opersoan# la alta; sperietoarea mul-]imilor: au trecut c@]iva ani, \ns# n-am uitat c@nd omul ”de [tiin]#” V.H@ncu a f#cut preziceri privind imi-nen]a unor cutremure devastatoare,cutremure ce s-au sim]it mai multprin frica, stresul [i tulburarea iscate\n sufletele telespectatorilor; hr#ni-torul cu iluzii: de \mbog#]ire (”Pa-riu c# [tiu”); de cultur# (”Te pui cublondele”); de [ans# \n via]# (”Dindragoste” sau ”Nor# pentru mama”);de informare (dac# am judeca eve-nimentele care se petrec \n ]ar# dup#jurnalul de la ora 17.00 de la PROTV, am ajunge la concluzia c# ro-m@nii sunt un popor de criminali,de violatori, de adulteri, de [p#garisau alte asemenea ”preocup#ri” deo-sebite). Ca s# nu mai spunem c# [icelelalte emisiuni de [tiri, de pe alteposturi de televiziune, cuprind infor-ma]ii despre Azorel, c#]elul ce afost operat de albea]# la ochi saudespre nu [tiu ce groap# din Craiova,care nu a fost astupat# p@n# acum[.a.

Exist# \ns# [i emisiuni ce pot con-tribui pozitiv la educarea tinerilor,[i nu numai: ”Universul credin]ei”(TVR 1), precum [i posturi deteleviziune ca: TRINITAS TV,

DISCOVERY, ANIMAL PLANET,ETNO [.a.

_n concluzie, putem spune c# tele-vizorul este doar un instrument alomului, o extensie tehnic#, cultural#[i moral# a acestuia, care, \n con-di]iile societ#]ii actuale din ce \n cemai lipsit# de scrupule [i \nstr#inat#de valorile ei perene, \i poate fi defolos mai mult teoretic; practic, eleste o adev#rat# ”cutie a Pandorei”care \i cauzeaz# multe [i feluritenecazuri: \l educ# spre p#cat prinemisiuni imorale; \l sechestreaz# \ntr-o lume ireal#, ”construit#” dup# min-tea produc#torilor [i a regizorilorde emisiuni, [i care, chiar dac# eplin# de senza]ii tari [i de sentimentecople[itoare, induce telespectatoruluio stare de dependen]#, cu efecte hip-notice; \i manipuleaz# convingeri,credin]e [i idealuri \n favoarea unorinterese ascunse cu grij#, ce vizeaz#,de cele mai multe ori, ob]inerea ba-nilor din buzunarul telespectatoruluiprin reclame [i spoturi publicitare,ob]inerea capitalului electoral dec#tre politicieni, distragerea aten]ieide la lucrurile cu adev#rat im-portante prin promovarea unorpolitici de dezvoltare a uneiadev#rate industrii de divertisment,at@t de necesar# pentru captareaaten]iei [i \n lipsa c#reia publicitateasau ”politichia” vizat# ar r#m@ne f#r#ecou; \l izoleaz# [i \i minimalizeaz#,cel pu]in pe timpul vizion#rii,rela]iile cu cei apropia]i [i \i reduceinteresul pentru implicarea concret#\n realitatea imediat#; \l obose[te,\mb#tr@nindu-i mintea [i sufletul,f#r# mare folos; \i risipe[te timpul,acest pre]ios dar f#cut lui de c#treDumnezeu, pentru m@ntuire.

M#sura \n care televizorul estepentru telespectator un factor devia]# negativ sau pozitiv o stabile[tesubiectul \nsu[i, prin genul deemisiuni urm#rite [i timpul pe care\l acord# petrecerii \n fa]a ecranului.Dar toate tr#s#turile [i ”efectele spe-ciale” negative rezultate \n urmafolosirii ne\n]elepte a televizorului,duc la apari]ia unei boli foarte peri-culoase prin faptul c# simptomele

ei nu prea sunt luate \n seam# denimeni. Aceast# boal# este telede-penden]a. Ea poate fi carecterizat#prin urm#toarele tr#s#turi: este dat#de ac]iunea hipnotic# a informa]iiloroferite de ecranul televizorului, prininteresul [i senza]iile pl#cute pe carele suscit# [i le determin# la teles-pectatori; este un du[man al copil#-riei: fascina]ia ecranului \mb#tr@ne[temintea f#r# s# o maturizeze; psiho-logii [i psihiatrii japonezi apreciaz#c# o mare parte dintre bolile copiilordin secolul al XXI-lea vor fi cauzatede televizor [i de computer; cines-copul produce: iradierea sistemuluinervos (care peste un prag duce lascindarea leucocitelor din s@ngesc#z@nd imunitatea organismului),sedentarism, tulbur#ri psiho-emo]io-nale, sl#be[te memoria, duce la oasimilare greoaie a cuno[tin]elorcreeaz# neputin]a concentr#rii,insomnii, agita]ii, irascibilitate [inervozitate.

{tiind c#, niciodat#, \n fa]a vreuneiboli, omul nu a capitulat, ci a totc#utat leacuri izb#vitoare, nici \n fa]ateledependen]ei omul nu a depusarmele, ci a reu[it, inspir@ndu-se dinsfaturile \n]elep]ilor sau ale sfin]ilor,s# afle terapii de \ns#n#to[ire duhov-niceasc# pentru aceast# boal# spiri-tual#.

”Genele sunt f#cute spre a \nchideochii \nl#untru ca pe ni[te fecioare\n c#m#ri, veghind s#-[i p#strezecur#]ia [i ru[inea atunci c@nd iesafar# din c#m#rile lor”, ne spuneSf@ntul Nicodim Aghioritul.

A[a c# leacul pentru ”otrava”ochilor [i a urechilor noastre \l pu-tem g#si \n scrierile orc#rui sf@ntsau scriitor bisericesc. Este vorba,desigur, despre \nfr@nare, bine\n]elesnu folosit# singur#, ci ajutat# de lu-crarea celorlalte virtu]i: fecioria,bl@nde]ea, r#bdarea, pacea, bucuria[i dragostea. _n esen]#, solu]iile suntacelea prin care: limit#m sau exclu-dem privirea [i auzul de la mesajemurdare ce ne invit# la p#cat;punem \n locul lor preocupareade a g#si [i de a ne \mbog#]i cualtele: curate, frumoase care s#ne \nal]e sufletul.

Preot Costel GAVRIL~Prof. Elena GAVRIL~

Studiu: Efectele televizorului asupra min]ii umaneContinuare din num#rul anterior

De ce vitamina B este vital# pentru s#n#tateVitamina B este elemental cheie care ajut# la reac]iile chimice, acestea aduc@nd

energie din alimentele pe care le consum#m. O cea[c# de iaurt ne ofer#: 31% dinvaloarea zilnic# necesar# de vitamina B. _n acela[i timp, o can# de lapte ofer#organismului uman 27% din necesarul zilnic. _n completare, majoritatea alimentelor,at@t cele vegetale, c@t [i cele de origine animal#, con]in m#car \n mic# m#sur#vitamina B. S-a stabilit c# pentru b#rbat este recomandat# o cantitate de 1,3 gramepe zi, iar pentru femei o cantitate de 1,1 grame pe zi.

Tocmai de aceea, deficitul de vitamina B, care se manifest# prin umflarea limbii[i cr#p#turi la col]urile gurii, se \nt@lne[te foarte rar. Se [tie c# \n cazul migreneloro doz# mare de vitamina B (400 mg/zi) ajut# la calmarea durerilor foarte puternicede cap. De[i studiile preliminarii confirm# eficien]a vitaminei B \mpotriva durerilorde cap, p@n# nu se va face testul placebo, acest lucru nu va fi confirmat oficial.

Conversa]iile cu ceilal]i ne fac mai de[tep]iCei care au darul de a vorbi mult [i de a comunica cu cei din jur, nu \[i dau seama

c#, de fapt, astfel ei devin mai inteligen]i [i \[i m#resc puterea de concentrare. O echip#de cercet#tori americani a descoperit c# vorbitul cu oalt# persoan#, timp de 10 minute pe zi ajut# la \mbun#-t#]irea memoriei [i a inteligen]ei. S-a observat c#socializarea este la fel de eficient# \n \mbun#t#]ireacapacit#]ilor creierului, ca [i exerci]iile mentaletradi]ionale. De-a lungul studiului au fost analizate dateleprovenind de la mai mult de 3.500 de persoane cuv@rste cuprinse \ntre 20 [i 90 de ani.

Cercet#torii au observat c# func]iile cognitive sunt cu at@t mai dezvoltate cu c@tnivelul de socializare este mai ridicat. S-a considerat ca fiind socializare, ie[irilecu prietenii sau vorbitul la telefon cu familia sau vecinii. _n cadrul aceluia[i studiu,cercet#torii au f#cut teste de laborator pe c@teva zeci de studen]i. Studen]ii au fost\mp#r]i]i \n dou# grupuri. Un grup trebuia s# interac]ionize, \n timp ce studen]ii dinal doilea grup nu trebuiau s# vorbeasc#. Dup# aceea, studen]ii au dat anumite testede inteligen]#. Cei care au socializat au \nregistrat scoruri mai bune dec@t cei carenu au vorbit deloc.

Cafeaua protejeaz# \mpotriva guteiCu toate c# se cunosc multe beneficii pe care le aduce cafeaua, se pare c# a mai

fost descoperit \nc# unul. Cafeaua reduce nivelul acizilor urici din s@nge, reduc@nd,astfel, num#rul atacurilor de gut# de care sufer# anumi]i oameni. Cel pu]in asta sus]incercet#torii de la {coala de S#n#tate Public# Harvard.

Concluzia cercet#torilor a fost c# un consum de patruce[ti de cafea pe zi reduce dramatic riscul apari]iei guteila barba]i. Studiul s-a bazat pe analizarea a 757 de pacien]icare sufereau de gut#.

S-a observat c# persoanele care beau patru c#ni de cafeape zi aveau cu 40% mai pu]ine crize de gut# dec@t cei carenu beau deloc. De asemenea, cei care beau 6 c#ni de cafeape zi aveau cu aproape 60% mai pu]ine atacuri de gut#.

Glaucomul ––––– o afec]iune care duce la pierderea ”luminii”Glaucomul este o afe]iune a globului ocular, care apare, de obicei, spre b#tr@ne]e.

Este o afec]iune grav#, care, dac# nu se descoper# la timp, duce la pierderea vederii.Medicul primar oftalmolog Mircea Cristian Moraru, [ef al unei clinici de specialitatedin Bucure[ti, spune c# “glaucomul survine \n urma cre[terii tensiunii intraocularepeste limitele normale.” Aceast# tensiune se afl# \ntre limite normale atunci c@nd este\ntre valorile de 12-22 mm/coloan# de mercur. Tensiunea ocular# cre[te din diferitecauze. Cel mai \nt@lnit glaucom este glaucomul cronic simplu, \n cazul c#ruiatensiunea cre[te din cauze necunoscute, \ns#, \n cele mai multe cazuri, acesta semo[tene[te de la p#rin]i. Cre[terea tensiunii intraoculare nu d# simptome. Foarte rar,apar dureri la nivelul ochiului, l#crim#ri sau un mic discomfort. Dar, de cele maimulte ori, el se instaleaz# f#r# simptome. Dac# aceast# tensiune nu se scade, aparrepercusiuni prin presarea nervului optic [i al fibrelor lui. Neglijat#, aceast# afec]iuneduce la pierderea nervului optic [i chiar la orbire. Fiind o boal# cronic#, glaucomulare o evolu]ie lent# \n timp. V@rsta la care se manifest# de obicei, este cea de 40-45 de ani. Dup# aceast# v@rst#, orice pacient este bine, ca o dat# pe an, s#-[i fac#un examen oftalmologic complet.

Acest examen const# \n m#surarea tensiunii intraoculare, examinarea funduluide ochi, efectuarea unor m#sur#tori ale c@mpului vizual [i o tomografie optic#

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2010

Iulian POPAContinuare \n num#rul viitor

Principalele institu]ii sunt: ComisiaEuropean#, Consiliul Uniunii Euro-pene (Consiliul de Mini[tri), Parla-mentul European, Curtea European#de Justi]ie [i Consiliul European.

Comisia european# este organulexecutiv al Uniunii Europene, av@ndrolul de a \ntocmi proiecte de legi[i de a monitoriza aplicarea acestora.Aceasta este condus# de un Colegiude Comisari cu 27 de membri (c@teunul din fiecare stat membru), care\[i desf#[oar# activitatea pe o durat#de 5 ani [i func]ioneaz# asem#n#torunui cabinet european. Comisariisunt numi]i de guvernele lor na]io-nale, dar ei nu sunt reprezentan]ina]ionali [i trebuie s# depun# unjur#m@nt de serviciu, \n care afirm#c# renun]# la ap#rarea intereselorna]ionale. Nu exist# reguli formale\n privin]a numirilor, dar propunereaunui candidat de c#tre un guverntrebuie s# fie satisf#c#toare at@t pen-tru celelalte guverne c@t [i pentruParlamentul European.

Unul dintre cei 27 de membri estedesemnat Pre[edinte al Comisiei [ifiec#rui comisar \i este repartizat undomeniu particular de politici. Pre-[edintele Comisiei , pesoana carese g#se[te cel mai aproape de pozi]iade lider al Uniunii Europene, estenumit de Consiuliul European, [ivalidat de c#tre Parlamentul Euro-pean, pentru un mandat de cinci anicu posibilitatea re\nnoirii. _n acestmoment, func]ia este de]inut# din2004 de c#tre fostul prim-ministrual Portugaliei, Jose Manuel Barroso,care se afla la cel de al doilea man-dat, ”Comisiei Barroso II” fiindinvestit# mar]i, 9 februarie 2010. _ncadrul actualei Comisii, al c#reimandat va expira la 23 octombrie2014, Rom@nia de]ine prin Dacian

Despre Uniunea European#Ciolo[ portofoliu de ”Agricultur# [idezvoltare rural#”.

Consiului de mini[tri, denumit[i Consiliul Uniunii Europene, esteprincipalul factor de decizie alUniunii, sus]in#tor de baz# al inte-reselor na]ionale [i \n mod real ceamai puternic# dintre institu]iile UE._n multe cazuri, datorit# puterilorcare-i iau fost conferite, acesta este\ntr-o mai mare m#sur# consideratlegislatorul UE dec@t ParlamentulEuropean, de[i, noile puteri acordateParlamentului \n ultimii ani fac cacele dou# institu]ii s#-[i \mpart# pu-terea legislativ#.

Odat# ce Comisia a propus o legesau politic#, ea este dezb#tut# [iamendat# de c#tre Consiliul deMini[tri [i de c#tre ParlamentulEuropean.

Consiliul se compune din mini[triidin cadrul guvernelor na]ionale, carese \nt@lnesc \n unul din acele nou#a[a-numite Consilii Specializate(Tehnice). Cel mai important dintreacestea este Consiliul AfacerilorGenerale [i al Rela]iilor Externe(CAGRE), care reune[te mini[trii deexterne din ]#rile UE pentru a sepune de acord \n linii mari \n ceeace prive[te rela]iile interne [i externe[i s# discute aspecte de politici maidelicate. Mini[trii economiei [i fi-nan]elor se \nt@lnesc \n cadrul Ecofin(Consiliul Economiei [i Fina]elor),mini[trii agriculturii \n cadrul Con-siliului pentru Agricultur# [i Pescuit[i a[a mai departe.

Frecven]a \nt@lnirilor fiec#rui Con-siliu este condi]ionat# de importan]adomeniului s#u, astfel mini[trii dincadrul CAGRE, Ecofin [i Consiliuluipentru agricultur# [i Pescuit se \n-t@lnesc lunar datorit# volumului deactivit#]i de pe ordinea de zi, darconsiliile care trateaz# alte probleme

se \nt@lnesc probabil numai de ladou# p@n# la patru ori pe an.

_ntre \nt@lnirile mini[trilor, intere-sele na]ionale sunt protejate [i pro-movate \n Consiliu prin reprezen-tan]e permanente, sau delega]ii na]io-nale de aproximativ 30-40 de diplo-ma]i profesioni[ti, care seam#n# maidegrab# cu ni[te ambasadori la UE.{efii de delega]ii na]ionale se \nt@l-nesc s#pt#m@nal \n cadrul puterni-cului Comitet al Reprezentan]ilorPermanen]i ai statelor membre(COREPER), al c#rui rol critic \nelaborarea Politicii UE este \n modobi[nuit ignorat. COREPER preg#-te[te agenda consiliului, hot#r@nd caredintre propunerile Comisiei avanseaz#spre a fi dezb#tute de mini[tri. Deasmenea, ac]ioneaz# ca o conexiune\ntre Bruxelles [i statele membre,exprim# opiniile guvernelor na]ionale[i ]ine capitalele na]ionale la curentcu evenimentele din Bruxelles.

Pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri,care este de]inut# de un stat membru[i nu de c#tre o persoan#, direc]io-neaz# deliber#rile Consiliului [i aleCOREPER. Fiec#rui stat membru \ivine r@ndul la pre[edin]ie pentru uninterval de [ase luni, [tafeta fiindpredat# \n lunile ianuarie [i iulie alefiec#rui an.

Parlamentul european (PE) estecea mai democratic# dintre institu-]iile Uniunii europene, pentru c# estesingura care este direct aleas# decet#]enii statelor membre. Consideratmult timp un membru ”junior” \nsistemul de elaborare de decizie \nUE, \n special pentru c#, spre deo-sebire de legislaturile na]ionale, elnu poate prezenta legi sau colectavenituri (care intr# \n atribu]iile Co-misiei), PE a devenit \n prezent multmai activ, c@[tig@ndu-[i dreptul dea \mp#r]i puterile de amendare [i

decizie cu Consiliul de Ministri. Areo singur# camer#, iar cei 736 demembri sunt ale[i \n mod diretc dec#tre aleg#torii elegibili din UEpentru un termen fix de cinci ani,care poate fi re\nnoit. Num#rul delocuri este divizat \ntre statele mem-bre aproximativ \n func]ie de po-pula]ie, ]#rile mari fiind u[or sub-reprezentate iar cele mai mici supra-reprezentate. De exemplu, Germaniei\i revin 96 de locuri (aproximativun membru la 800.000 de cet#]eni),Rom@niei 33 iar Maltei 6 (1:67.000).

Curtea European# de Justi]ieeste autoritatea judec#toreasc# supre-m# a UE, av@nd rolul de a se asigurac# legile na]ionale [i europenerespect# condi]iile [i spiritul tratatelor[i c# dreptul UE este \n mod identic,impar]ial [i constant aplicat pestetot \n statele membre.

Dreptul UE are prioritate fa]# delegile na]ionale ale statelor membrec@nd cele dou# vin \n conflict, darnumai \n domenii de ”competen]#”ale UE: acolo unde UE este activ#[i acolo unde statele membre aucedat puterea \n favoarea UniuniiEuropene (\n special agricultur#,concuren]#, protec]ia consumatorului[i politici de mediu). Curtea nu arecompeten]e asupra dreptului penalsau dreptului familiei [i a fost foartepu]in activ# \n probleme \n domediiprecum educa]ia sau s#n#tatea.

Consiliul European este alcãtuitdin [efii de stat [i de guvern,pre[edintele [i un alt membru al

Continuare din num#rul anterior

Comisiei Europene [i mini[trii deexterne. Mini[trii de externe [imembrul Comisiei Europene nu au\nsã dec@t un rol consultativ. Maimult un process sau un for dec@t oinstitu]ie formal#, acesta este cevaasem#n#tor unui comitet de direc]iesau unui consiliu al directorilor: eldezbate problemele principale [iobiectivele UE, l#s@nd celorlalteinstitu]ii s# resolve detaliile. Reu-niunile la nivel \nalt ale consiliuluiau loc \n lunile iunie [i decembrieale fiec#rui an [i sunt g#zduite de]ara care de]ine presedin]ia Consi-liului Uniunii Europene (Consiliu deMini[tri).

Acceptarea Rom@niei ca membrual Uniunii Europene este cu sigu-ran]# cea mai mare reu[it# a socie-t#]ii [i clasei politice rom#ne[ti \ncei 20 de ani de la recuperarea drep-turilor [i libert#]ilor democratice.Poate a[tept#rile rom@nilor de laacest pas nu au fost satisf#cute \ntotalitate, entuziasmul fa]# de UEsc#z@nt \n cei trei ani de dup# ade-rare, lucru care, personal, cred c#este cauzat de faptul c# s-au f#cutmult prea pu]ine eforturi din parteaautorit#]ilor [i mediilor de informaredin Rom@nia de a prezenta ceea ce\nseamn# [i cum func]ioneaz# Uniu-nea European#, care competen]e aufost transferate acestei noi autorit#]i[i care au r#mas \n continuare \ngrija guvernan]ilor locali.

E-urile: cancerigene, taxice periculoase, suspecte [i buneAditivii alimentari au fost clasifica]i \n func]ie de efectele pe care le au asupra

organismului uman. Cei mai periculo[i sunt aditivii cancerigeni, cu efecte ireparabileasupra s#n#t#]ii, urma]i de cei tozici, care, ingera]i pe termen lung, pot avea acelea[iefecte. Urmeaz# E-urile periculoase, care pot duce la diferite tumori sau alergii, apoicele suspecte, care \nc# se testeaz# pe animale pentru a li se vedea efectele. De[icei mai mul]i aditivi sunt trecu]i pe ”lista neagr#”, exist# unii naturali [i inofensivipentru organimul uman. _n aceast# categorie intr# E140 – Clorofila, E306 – vitaminaE, antioxidant, E300 – vitamina C, E322 – lecitina, E440 – pectina [i E407 –extract de alg#. F#c@nd raportul cu cei peste o sut# de aditivi cu probleme, este de\n]eles de ce balan]a \nclin# \n defavoarea E-urilor.

Produsele cu E-uri, cele mai ieftineDin p#cate, consumatorii nu [tiu s# fac# distinc]ia \ntre aditivii buni [i cei nocivi,

\n plus, cu c@t alimentele au mai mul]i aditivi, cu at@t sunt mai ieftine. Pia]a esteinvadat# de produse care abund# \n E-uri, doar cele biologice fiind sut# la sut#sigure. Un studiu recent a ar#tat c#, de cele mai multe ori, consumatorii alegalimentele \n func]ie de aspect, culoare [i miros, f#r# a citi eticheta, iar roluladitivilor este tocmai acela de a accentua aceste calit#]i.

La nivel european se discut# pe marginea adopt#rii unor reguli clare de etichete.Confuzia consumatorilor este de \n]eles, din moment ce pe etichet# se trece doarnum#rul aditivilor, nicidecum denumirea acestuia.

Aditivi interzi[i \n UE, \nc# folosi]i \n Rom@nia:„ E123 – azorubina, provoac# astm [i hiperaciditate;„ E132 – indigotina, provoac# alergii;„ E210 – acid benzoic, duce la alergii;„ E211 – benzoat de sodiu, provoac# astm [i cancer;„ E952 – ciclamat, duce la cancer.

Prof. Elisabeta B~L}OI

Aditivii alimentari – un r#u necesarAditivii alimentari ajut# la \mbun#t#]irea gustului sau mirosului produselor alimentare,

pentru a le conserva sau prelungi termenul de valabilitate. Chiar dac# se folosesc \nmod inten]ionat, \n diferite etape ale procesului tehnologic, aditivii au intrat pe listaneagr# a substan]elor d#un#toare s#n#t#]ii. Industria alimentar# nu poate supravie]uif#r# E-uri, \ns# studiile din ultimii ani au scos la iveal# c# unele dintre aceste adausurisunt deosebit de periculoase pentru s#n#tate, altele sunt \ngrijor#toare, iar foarte pu]inesunt inofensive.

Din p#cate, cele mai multe dintre E-urile periculoase sunt folosite \ntr-o categorie

(se face cu aparate HRT-Heidelberg, care depisteaz# glaucomul \n fazele incipiente)._n cazul constat#rii glaucomului, pacientul va fi supus unui tratament medicamentos.

_n policlinici acest tratament este gratuit.Exist# trei medicamente care pot trata glaucomul, prin reducerea tensiunii intraoculare.

Tratamentul se \ncepe cu folosirea unui singur medicament (se aplic# pic#turi o dat#sau de dou# ori pe zi). Dac# tratamentul d# rezultate, el se continu#. Dac# nu, atuncise vor combina dou# sau trei medicamente \ntre ele.

”Este foarte important# urm#rirea evolu]iei bolii. Dup# \nceperea tratamentului, pacientultrebuie s# vin# la control dou# luni pentru a se vedea dac# pic#turile \[i fac efectul. Dac#medicamentele nu \[i mai fac efectul, atunci se ajunge la opera]ie. Scopul opera]iei estede a mic[ora tensiunea prin efectuarea unei fistule intraoculare”, a ad#ugat mediculMoraru.

Atacul de glaucom \i \ndreapt# pe pacien]i spre chirurgieOftalmologul a mai precizat c# ”exist# [i alte tipuri de glaucom. El poate ap#rea

[i la nou-n#scu]i [i se nume[te glaucom congenital. _n acest caz, globul ocular [icorneea se m#resc foarte mult [i se apeleaz# la tratamentul chirurgical. Din fericire,acest tip de glaucom este foarte rar \nt@lnit, la fel ca [i cel juvenil. Glaucomul juvenilapare la tineri cu v@rste cuprinse \ntre 15 [i 30 de ani [i are cauze necunoscute.

Cea mai grav# form# de glaucom este cel acut sau atacul de glaucom. _n cazulacestuia, are loc o cre[tere brusc# a tensiunii intraoculare. Se manifest# prin durerimari de ochi, dureri abdominale, grea]# [i v#rs#turi. Acest glaucom este foarte gravpentru c#, dac# prezentare la medicul oftalmolog nu se face repede, atunci se ajungela orbire, \n doar c@teva zile. Singura solu]ie este tratamentul chirurgical de urgen]#.Nu se [tie \n mod cert, dar acesta este cauzat de o form# special# a globului ocular.Se asociaz# la cei care au dioptrii pozitive mari.

Exist# [i glaucoame secundare. Acestea se manifest# \n urma loviturilor, inflama]iiloroculare sau dup# o opera]ie la ochi. Se trateaz# de obicei cu medicamente [i numai\n cazuri rare se ajunge la opera]ie.

Trebuie re]inut c# glaucomul este o boal# grav#, care duce la orbire.

larg# de alimente, lucru care a crescut \ngrijorarea cercet#torilor. _n Rom@nia, otreime dintre subiec]ii supu[i unui sondaj de opinie au spus c# to]i aditivii alimentarisunt periculo[i, iar o alt# treime nu a prezentat nicio p#rere pe marginea acestuisubiect. La nivel mondial, aditivii alimentari sunt subiect de controvers# \n ultimiiani. _n state din SUA, [i chiar din UE, o parte dintre aditivi au fost interzi[i cudes#v@r[ire, mai ales dup# ce s-a constatat c# ar putea fi a treia cauz# a mortalit#]ii.Alimentele cu cele mai multe [i mai nocive adausuri de acest gen sunt margarinavegetal#, mezelurile [i b#uturile r#coritoare. Consumul acestor produse pe perioademari de timp distruge sistemul imunitar [i favorizeaz# apari]ia unor boli grave.

4

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2010

Dolj. A precizat c# s-au f#cutdecolmat#ri manuale pe p@r@ulBalasan, apreciind c# acesta arataacum destul de bine. De asemenea,a informat c# activitatea celor anga-ja]i la Legea 76 a fost destul debun# [i a considerat c# nu s-a cheltuitprea mult, preciz@nd c# \n 2006-2007s-au pl#tit sume mult mai mari dela bugetul local. _n replic#, dl. V.Duinea a fost de p#rere c# nici muncadepus# \n 2009 n-a fost prea eficient#,chiar dac# a fost superioar# fa]# deanii anteriori, ”a[a cum spuneadomnul primar.” Trebuie s# urm#rimo mai mare eficien]# a muncii, pentrua se justifica de c#tre fiecare baniiprimi]i. Dl. Amza Dumitra[cu apropus s# se aib# \n vedere ecolo-gizarea zonei de la pia]#, dincolo destrada Independen]ei spre est [i p@n#la str. Amza Pellea, o zon# populat#.

Proiectul de hot#r@re a ob]inutsufragiile tututror ale[ilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# Progra-mul de ocupare temporar# a for]eide munc# pentru anul 2010, semen]ioneaz# c#, \n baza motivelorexpuse la proiectul anterior, execu-tivul a propus angajarea a 150 depersoane [i \mputernicirea d-luiprimar, Costel Pistri]u, pentru repar-tizarea locurilor de munc# subven-]ionate, pe lucr#ri [i activit#]i.

La \ntrebarea d-lui S. Gaciu refe-ritoare la perioada pe care se anga-jeaz# cele 150 de persoane, primulgospodar al municipiului a informatc# exist# dou# perioade distincte –perioada rece (de iarn#), \n care con-tribu]ia celor de la [omaj este inte-gral#, [i cea de var#, cu contribu]ie30% de la bugetul local [i 70% dela [omaj – dar, dac# s-ar adaugaviramentele [i alte pl#]i, se ajunge lao contribu]ie egal#. Dl. S. Gaciu s-a interesat dac# sunt angajate acelea[ipersoane \n cele dou# perioade, iaredilul-[ef a precizat c# totul este \nfunc]ie de bugetul celor de la [omaj,\ns#, dac# cineva are nevoie de olun# sau dou# pentru a putea intra \n[omaj, av@nd \n vedere laturaumanitar#, este men]inut. Dl. SabinGaciu l-a rugat pe domnul primar s#se fereasca de gre[eala de a faceangaj#ri pe criterii politice.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

Referitor la proiectul de hot#r@reprivind aprobarea prelungirii contrac-tului de concesionare 23141/2004,cabinete medicale, se men]ioneaz# c#,]in@nd seama ca dl. dr. }alea Emil,din B#ile[ti, str. Mihai Viteazul, nr.123 a solicitat prelungirea contractuluide concesionare care face obiectulcabinetului medical din str. GeneralI. Ghenescu, nr. 2, \n suprafa]# de36 mp, [i c# acest contract poate fiprelungit o singur# dat# cu acordulambelor p#r]i pe o perioada de celmult o jum#tate din perioada ini]ial#,executivul a propus prelungirea con-tractului, urm@nd ca redeven]a anual#s# se stabileasc# ulterior.

La interven]ia d-lui A. Dumitra[cu,care a propus s# se dea dovad# demare aten]ie la stabilirea perioadeide prelungire, respect@ndu-se actelenormative \n viguare, dl. V. Bonci af#cut preciz#ri, men]ion@nd c# nutrebuie s# se depa[easc# perioada depensionare, iar dl. S. Gaciu, dup# cea precizat c# este vorba de dou# as-pecte – prelungirea contractului [idurata prelungirii – a propus caperioad# de prelungire doi ani sijumatate. Dl. primar a rugat s# se ia\n calcul [i faptul c# ”s-ar putea s#avem nevoie de acest imobil”. Dl.A. Dumitra[cu a propus prelungirea

cu un an, iar dl. V. Duinea, cu doiani. Dl . Mugurel M@nz@n# a f#cutpropunerea de a se prelungi p@n# lapensionarea medicului, cu dreptul dea-l \nchiria \n continuare, ”dac# nuavem nevoie de imobilul respectiv.”Dl. primar a insistat pe faptul de ase lua \n considera]ie situa]ia pe carene-o poate rezerva viitorul cu privirela necesitatea de imobile, a c#ror lips#este acut#, [i a propus prelungireacu un an, cu posibilitatea de prelun-gire pentru \nc# unul, pe baza unuialt contract. Dl. I. Negre] a men-]ionat c#, ”dac# dr. }alea vrea s# ne\ncurce, ne d# \n judecat# [i c@stig#”,motiv pentru care ar fi bine s# i seaprobe prelungirea pe doi ani [ijum#tate.

Supus# la vot, propunerea deprelungire pe un an a fost aprobat#cu 11 voturi ”pentru”, neob]in@ndsufragiile consilierilor S. Gaciu, I.Negre], M. M@nz@n#, Cristina S#l-ceanu [i C#t#lin Ne]a.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re privind aprobarea \n-chirierii de teren intravilan, proprietatepublic#, amplasat \n Pia]a agroa-limentar# [i stabilirea pre]ului pe mp,se stipuleaz# c#, av@nd \n vedereexisten]a \n Pia]a agroalimentara aunor suprafete de teren care nu suntutilizate, executivul a propus apro-barea \nchirierii acestora prin licita]iepublic# pe o perioada de cinci anicu posibilitate de prelungire, pre]ulminim de \nchiriere fiind de 5,18ron/mp, echivalentul a 1,25 euro/mp,la cursul valutar de la data de 22ianuarie 2010 (1 euro = 4,1440 lei).Dl. I. Negre] a propus ca, \n ideamoderniz#rii pie]ei, s# se \nchiriezepe o perioada de un an, propuneresus]inut# [i \ntarit# de edilul-[ef, carea precizat c# a[a s-a [i discutat ini]ial,fiind surprins c# \n expunerea demotive a ap#rut \n mod nefericitperioada de cinci ani.

To]i consilierii locali au fost deacord cu propunerea executivului de\nchiriere pe o perioada de un an.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re av@nd ca obiect aprobarea\nchirierii imobilului din str. Carpa]i,nr. 32A, se men]ioneaz# c#, d@nd curscererii 3097/2010 a AJOFM Dolj, careare \n subordine Punctul de lucruB#ile[ti, prin care solicit# prelungireacontractului de \nchiriere nr. 18/2004la care s-a anexat Actul adi]ional nr.24311/2009, cu termen p@n# la31.12.2009, executivul a propusprelungirea contractului de \nchirierepe o perioad# de un an, pre]ul minimde \nchiriere fiind de 358 lei/lun#.

S-au purtat discu]ii privind statutulacestui imobil, dl. V. Duinea afir-m@nd c# este proprietatea consiliului.Dl. Mihai Barbu, secretarul unit#]iiadministrativ-teritoriale, a precizat c#este proprietate privat# a prim#riei,exist@nd referate de legalitate [i aenumerat c@teva decizii [i hot#r@ricare demonstreaza c#, legal, este pro-prietate privat# a prim#riei. Dl. D.Manciu, dup# ce a \ntrebat cine stabi-le[te cuantumul chiriei, [i-a exprimatp#rerea c# suma propus# este extremde mic#, mai ales c# cei de la [omajn-au f#cut niciun fel de \mbun#t#]irila imobil [i a propus s# fie m#rit#chiria. Dl. primar Costel Pistri]u ainformat c# aceast# construc]ie a fostrevendicat#, c# ”noi avem acte, darnu o avem \n proprietate, ea neap#-r@nd \n documentele contabile.” Ceide la agen]ia de [omaj doresc uncontract cu noi p@n# g#sesc alt spa]iu.Trebuia ca demersurile privindproprietatea s# fi fost f#cute \n 1999,acum venind momentul ”s# ne \ndre-pt#m gre[elile [i s# fim aten]i la cehot#r@m.” Dl. M. M@nz@n# a f#cutprecizarea c# cei de la [omaj nu potda mai mult [i nici nu pot faceinvesti]ii, consider@nd c#, dac# lem#rim chiria, se mut# la Calafat. Dl.

I. Negre] a insistat pe faptul c# trebuies# evit#m mutarea punctului de lucrual agen]iei la Segarcea sau la Calafat,consider@nd c# este foarte bine s#avem aceast# unitate la B#ile[ti [i ainformat c# ei nu pot face investi]ii,dac# perioada este prea scurt#.Contrazic@ndu-l, dl. D. Manciu aprecizat c# nu se poate invoca duratacontractului pentru a face o igenizare,concluzion@nd c# ”este vorba de in-dolen]# [i de rea-voin]#.” Dl. S. Gaciua dat citire unei adrese de la Prefec-tur# \n care se stipuleaz# c# bunurilefostelor CAP-uri, care nu s-au v@ndut\ntr-un an, trec \n proprietatea privat#a prim#riei [i a fost de p#rere c# estebine s# se fac# tot ce este posibil caagen]ia s# r#m@n# la B#ile[ti, afir-ma]ie care l-a determinat pe edilul-[ef s# precizeze ca este de acord s#-i sprijinim [i s# pun# problemaclarific#rii statutului juridic al acestuiimobil. Dl. I. Negre] a adresat d-luiSabin Gaciu rug#mintea de a punela dispozi]ia prim#riei documentele,pe care sustine c# le de]ine, spre aputea contracara solicitarea derevendicare a imobilului de c#tre ceicare pretind c# ar fi proprietari.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobatcu 13 voturi ”pentru”, \mpotriv# fiindconsilierii Gabriel Tica, D. Manciu[i M.M@nz@n#.

Referitor la proiectul de hot#r@reprivind acordul de constituire [i \ns-crierea ipotecii \n favoarea ING BankNV Amsterdam, sucursala Bucure[tiasupra construc]iilor av@nd numarulcadastral 847s, \nscris# \n CF 1147a municipiului B#ile[ti, proprietate alui SC Aluc Prodcom SRL c#treeventualul adjudecator, comformlegii, se stipuleaz# c#, lu@nd act deadresa 2990/2010, prin care SC AlucProdcom SRL din B#ile[ti solicit#eliberarea unei adrese care s# con]in#acordul CL cu privire la \nscriereaipotecii cerute de banca INGAmsterdam, Agen]ia Craiova, sucur-sala Bucure[ti, asupra construc]iilorproprietate a SC Aluc Prodcom SRL[i c# aceste construc]ii se afl# peterenul care face obiectul contractuluide concesiune nr. 12458/2005,\ncheiat \ntre CL B#ile[ti [i SC AlucProdcom SRL, societate care dore[tes# angajeze o linie de creditare laBanca ING Amsterdam, executivula propus emiterea unei hot#r@ri deCL prin care s# se aprobe acordul lacare se face referire. Dl. A. Dumi-tra[cu a atras aten]ia asupra ultimeifraze din acord, solicit@nd o modi-ficare care s# evite ambiguitatea.

Proiectul executivului a ob]inutsufragiile tuturor ale[ilor urbei.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re privind aprobarea taxeipentru serviciile de reclam# [ipublicitate, prezentat de d-na directorexecutiv Violeta Mo]#]#eanu, se sti-puleaz# c#, deoarece, \n conformitatecu prevederile Codului Fiscal, trebuiestabilit# aceast# tax#, executivul apropus ca ea, pentru anul 2010, s#fie de 2% asupra valorii serviciilorde reclam# [i publicitate.

La \ntrebarea d-lui M. M@nz@n#dac# este precizat [i obiectul publi-cit#]ii la \nchiriere, d-na Violeta Mo-]#]#eanu a precizat c# nu este vorbade publicitratea electorala ci de celedou# panouri mari de publicitate decare dispunem.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re al c#rui con]inut s-a propusa fi moficat, a[a cum men]ionam la\nceputul articolului, dl. primar CostelPistri]u a informat c# ideea ini]ial# afost ca suma de 250 de mii de lei s#fie prev#zut# \n bugetul pe 2010. Se[tie c# \ntr-o [edint# a CL s-a votatca bunurile SPAAC s# fie date \nadministrare Companiei de Ap#”Oltenia” Craiova [i, a[a cum preciza

edilul-[ef, \n 2003 acest serviciu ”s-a n#scut mort”, av@nd o datorie depeste 2,6 miliarde de lei vechi, \nfebruarie 2009, debitul era de 1,5miliarde, iar la 31.12.2009 ”suntemsub valoarea datoriei de la data\nfiin]#rii. Acest serviciu ne intere-seaza pe to]i, CL este proprietarul,primarul fiind doar executant. Nu sepot l#sa debitele nepl#tite de c#trebeneficiari. Serviciul poate fidesfiin]at [i preluat de CL, \n acestfel av@nd posibilitatea s# recuper#mdebitele de la persoanele fizice [i dela cele juridice”.

Dezbaterea s-a constituit \ntr-undialog \ntre consilieri [i edilul-[ef,fiecare intervenind c@nd a socotit decuvin]#. Dl. M. M@nz@n# a \ntrebatdac# exist# o evaluare a debitelorne\ncasate [i dac#, juridic, ”avemposibilitatea s# le recuper#m”. Dl.ing. Florin Cojocaru a precizat c# \nceea ce prive[te crean]ele, acestea secifreaz# la 2,6 miliarde, \ns# datoriiletotale se ridic# la cca. 9 miliarde delei vechi, iar dl. primar a precizat c#,prin desfiin]area serviciului, debituleste transferat la Prim#rie. D-naVioleta Mo]#]#eanu a informat c#raportul pe care l-a \ntocmit, anexatla expunerea de motive, se referea lasuma propus# \n buget, nu avea \nvedere desfiin]area serviciului.Oricum, ”consiliul a \nfiin]at serviciul[i tot el \l poate desfiin]a”. Edilul-[efa adus la cuno[tin]a consilierilor c#\n luna noiembrie a mers la Guvern[i a \ncercat s# ob]in# bani pentrulichidarea datoriei, dar n-a reu[it, \ns#,dac# serviciul trece la CL, exist#posibilit#]i reale de a primi sumanecesar#. Dl. D. Manciu, dup# ce a\ntrebat de cine apar]ine acumSPAAC [i cu cine au contract aso-cia]iile de proprietari, a precizat c#este de acord s# se fac# ce sepropune, dar s# se fac# cu aten]ie [if#r# cusur. D-na Gilda Gheorghiu,seziz@nd atmosfera ”\nc#rcat#”, af#cut apel la calm [i a lansat invita]iade a participa cu to]ii \n modconstructiv la rezolvarea acesteisitua]ii. Dl. G. Tica a \ntrebat careva fi formularea final# a proiectului[i a insistat pe faptul c# trebuie g@nditfoarte bine, pentru c# apa, al#turi delocurile de munc#, se constitue \ncea mai important# problem# amunicipiului. ”Se desfiin]eaz#, deci,SPAAC, o face CL care trebuie s#se ocupe de recuperarea debitelor”[i de aceea s-a ar#tat surprins defaptul c#, de[i se cunoa[te importan]aapei, ”c@nd avem posibilitatea s#rezolv#m aceast# problem# stringent#,nu vorbim to]i aceea[i limb#.” Edilul-[ef a informat c# s-au depus eforturifoarte mari pentru citirea contoarelorla peste 7000 de familii, opera]iunepentru care dl. ing. Fl. Cojocarumerit# felicit#ri [i a insistat asuprafaptului c# veniturile acestui serviciusunt insuficiente [i cu ele nu se potachita debitele, motiv pentru caretrebuie \ntreprinse m#suri urgente,pentru c# altfel penalit#]ile devin\mpov#r#toare. La interven]ia d-luiD. Manciu care a remarcat c#proiectul de la ordinea de zi \[i pierdevaloarea, el trebuie reformulat, dom-nul primar a replicat, spun@nd c# ”ofacem acum, \n echip#”. Dl. S. Gaciua pus accent pe faptul c#, de[i pro-blema apei este foarte important#,nu este u[or s# se preia la bugetullocal o datorie de peste 9 miliardede lei. C@nd s-a aderat la Companiade Ap# ”Oltenia”, s-a spus c# aceastapreia serviciul, iar acum se afirm#ca ac]ionarul este CL, ceea ce nueste corect. Se impune ca serviciuls# fie desfiin]at [i apoi s# fie preluat._n replic#, dl. primar a precizat c# \nHot#r@rea CL se vorbea de darea \nadministrare a SPAAC, iar ”deciziape care vrem s-o lu#m nu estetardiv# [i se \ncadreaz# at@t \n

Dl. D. Manciu a precizat c# nueste de acord cu afirma]ia c# la acestproiect apare ”un punct de vederepersonal al directorului executiveconomic”, a men]ionat c# estenecesar s# se exprime un punct devedere legal, dl. primar inform@ndc# este \n interesul urbei ca proiectuls# fie reformulat [i discutat cu calm[i \n]elepciune \n aceast# [edin]#.

Supun@ndu-se la vot, ordinea dezi propus# ini]ial de executiv a ob]inut7 voturi ”pentru” [i 9 ”\mpotriv#”,urm@nd s# se dezbat# proiectul cumodific#rile la care a f#cut referirepre[edintele de [edin]# la \nceputullucr#rilor.

Primele 6 proiecte de hot#r@re aufost supuse aten]iei asisten]ei de dl.Victor Bonci.

_n expunerea de motive la Proiec-tul de hot#r@re prin care se aprob#lucr#rile [i serviciile de interes publicpentru anul 2010, se precizeaz# c#,av@nd \n vedere posibilitatea angaj#riia 150 de persoane pentru executareaunor lucr#ri edilitare, de infrastructur#[i ecologice \n cadrul programuluide creare de locuri de munc# [i demic[orare a ratei [omajului, execu-tivul a propus aprobarea execut#riiunor lucr#ri care vor fi subven]ionatecu cheltuielile for]ei de munc# dinbugetul asigur#rilor pentru [omaj:

ƒ InfrastructuraExecutat lucr#ri de sistematizare

pe vertical# pentru amplasament salade sport; repara]ii \mprejmuire me-talic# [i plantare gard viu pentru pro-tec]ie \n Parcul Balasan; repara]ii \m-prejmuire [i alei pietonale la cimitire;lucr#ri de infrastructur# la unit#]i[colare; repara]ii instala]ie radioficare;repara]ii [i \ntre]inere mobilier stradal,semne [i indicatoare de circula]ie;marcaje rutiere; lucr#ri de infra-structur# la trotuare [i alei pietonale;lucr#ri de infrastructur# utilit#]i salade sport.

ƒ EcologizareEcologizare spa]ii verzi \n Parcul

Balasan, amenaj#ri florale, plant#ride gard viu [i pomi ornamentali; sa-lubrizare str#zi [i trotuare; selectareade[eurilor nedegradabile din zonelede depozitare; amenaj#ri spa]ii verzi\n cvartale de blocuri de locuin]#,zona g#rii [i zona [trandului; coronatarbori; cur#]irea de vegeta]ie [i peturia lacului Balasan din incinta ParculuiBalasan; cur#]irea [i decolmatareamanual# a p@r@ului Balasan \n zoneledalate; plantat flori, arbori [i arbu[ti.

ƒ EdilitareLucr#ri de repara]ii la edificii [i

anexe la unit#]i [colare; repara]ii laSatul de Vacan]#; lucr#ri de reabi-litare la Gradina de var#; lucr#ri derepara]ii baze sportive.

Dl. I. Negre] [i-a exprimat bucuriac# se ”merge” pe angajarea a 150 depersoane [i a fost de p#rere c# n-arfi r#u s# se fac# eforturi pentru a seajunge la 200, asingur@ndu-se astfellocuri de munc# [i ajut@ndu-i peoameni s# poat# intra \n [omaj. Aconsiderat c# decolmatarea nu sepoate face manual [i a propus s# seaib# \n vedere [i executarea de lucr#rila Biserica ”Izvorul T#m#duirii”. Dl.S. Gaciu a apreciat faptul c# sereduce rata [omajului prin angajareacelor 150 de persoane [i a insistat pefaptul c# lucr#rile trebuie urm#ritecu aten]ie, s# se pl#teasc# bani pem#sura muncii depuse de beneficiariiLegii 76, consider@nd c# se cheltuiescprea mul]i bani de la bugetul localcu aceste persoane. Dl. primar a men-]ionat c# a propus [i \n acest an 150de locuri, dar nu noi decidem, decisivfiind ce aproba cei de la AJFOM

O mare decep]ie!O mare decep]ie!O mare decep]ie!Continuare din pag. 1

5

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2010

Duminic#, 31.01.2010, s-au des-f#[urat lucr#rile [edin]ei extraordi-nare a Consiliului Local, pentru dez-baterea proiectului de hot#r@ream@nat la [edin]a ordinar# din27.01.2010. Neput@nd fi prezen]i la[edin]# din motive obiective, vomfolosi ca surs# de informa]ie pro-cesul verbal \ncheiat cu acest prilej.

La lucr#rile [edin]ei au luat parte14 consilieri, absent@nd f#r# a secunoa[te cauzele, d-nii Ioan Negre][i C#t#lin Ne]a, [i, motivat, d-naElena Jianu, aflat# \n concediu me-dical \n urma unui stupid accidentcu urm#ri nepl#cute (alunecare peghea]#), pe care o asigur#m, peaceast# cale, c# suntem al#turi deDomnia Sa \n aceste momente grele[i-i dorim grabnic# \ns#n#to[ire.

Pre[edintele de [edin]#, d-na GildaGheorghiu, a informat c# au mai ap#-rut [i alte probleme incluse pe ordineade zi, pe care a prezentat-o dl. vice-primar Paul Mitroi:

1. Proiect de hot#r@re privindaprobarea desfiin]#rii SPAAC [i lua-rea unor m#suri cu privire la debitele[i crean]ele serviciului (proiectul carea fost am@nat) – prezentat de dl.primar Costel Pistri]u.

2. Proiect de hot#r@re prin care seaprob# participaerea CL la licita]iade atribuire a custodiei pentru zoneleprotejate ”Balta Cilieni” [i ”P@r@ulBalasan”, amonte de B#ile[ti – pre-zentat de dl. Firu Must#]a.

3. Proiect de hot#r@re prin care seaprob# \ntocmirea proiectului \ncadrul opera]iunii ”Sprijinirea inves-ti]iilor \n modernizarea [i realizareade noi capacit#]i de producere aenergiei”, din cadrul DMI 4.2

Supus# la vot, ordinea de zi afost aprobat# \n unanimitate, ca [ipropunerea d-lui Paul Mitroi caproiectul de la primul punct s# fiedezb#tut ultimul.

Dup# ce dl. Firu Must#]a a prezen-tat expunerea de motive la proiectulde la punctul al II-lea, dl. primar adat l#muriri privitoare la ariile protejate[i la \nscrierea localit#]ii noastre \ncircuitul turistic, prezent@nd [i situa]iajuridic# a celor dou# zone protejate.A fost de p#rere c# ar fi p#cat caB#ile[tiul s# nu beneficieze de uneleproiecte care urmeaz# a fi \ntocmite,men]ion@nd c# este normal ca la orice\nceput s# fie unele greut#]i [iexprim@ndu-[i convingerea c# acesteavor fi dep#[ite. ”Este benefic c#municipiul nostru este prins \n zonaturistic# a Doljului, iar \n primii 5 aninu se va pl#ti nimic de la CL.” Dl.Mugurel M@nz@n# a men]ionat c#AJVPS va fi \nlocuit# de la asmi-nistrarea B#l]ii Cilieni, iar dl. DorinManciu a informat c# mai este osocietate – ”Zargan” – care dore[teadministrarea Cilieniului.

Proiectul de hot#r@re a ob]inut su-fragiile tuturor ale[ilor locali.

Problem# ”delicat#”,dar nu f#r# rezolvare

cre[terea penalit#]ilor, men]ion@nd c#sper# \n promovarea unui proiect dehot#r@re de guvern, \n scopul stingeriidatoriilor. Dl. D Manciu s-a declaratde acord cu afirma]ia c# \nfiin]area[i organizarea serviciilor constitueatributul CL, c# penalit#]ile nu pot fioprite, dar sa ar#tat sceptic \n ceeace prive[te promovarea proiectuluide hot#r@re de guvern, la care f#cea

c# nu este vina CL sau a salari]ilorserviciului de ap#. Dl. Sabin Gaciua opinat c#, fiind o problem# spi-noas#, trebuie luate m#suri legale [ia propus s# se preia numai patrimo-niul, nu [i datoriile serviciului, opiniela care dl primar a precizat c# ”dato-riile nu sunt ale serviciului de ap#, ciale CL.” _n urma acestei preciz#ri,dl S. Gaciu a avansat propunerea de

Referitor la proiectul de la punctulal III-lea, care se refer# cu predilec]iela surse alternative, dl. primar [i dl.viceprimar au f#cut preciz#ri, au fur-nizat informa]ii, complet@ndu-se re-ciproc [i au eviden]iat importan]aacestei probleme, precum [i necesita-tea \ntocmirii ne\nt@rziate a proiec-tului la care se face referire. Preciz#riles-au dovedit clare, conving#toare [i

regularitate la servicii de c#trecompartimentul de specialitate cares# \ntocmeasc# o not# de propuneri,dar c# acest lucru nu se poate realizaa[a de repede, serviciile respectiveav@nd un regim juridic special. Dlprimar Costel Pistri]u a fost de p#rerec#, \n cele din urm#, debitele vor fitot la bugetul local, Curtea de Conturi”ne va \ntreba ce am f#cut cu debiteleserviciului de ap#” [i c# la acestserviciu eviden]a nu s-a f#cut corect,conform legisla]iei \n vigoare._ntrebarea d-nei Gilda Gheorghiudac# exist# posibilitatea s# se preiajum#tate din datorii a primit r#spunsnegativ. Men]ion@nd c# la Calafat s-a procedat \n alt mod, dl primar apropus desfiin]area serviciului,contabilizarea debitelor [i aprobareaprin consiliu a prelu#rii datoriilor [ia dat explica]ii referitoare lamodalitatea prelu#rii datoriilor [i lace trebuie f#cut ulterior. Dl. AmzaDumitra[cu [i-a exprimat p#rerea c#datoriile nu pot fi preluate de CL,a[a cum men]iona d-na Mo]#]#eanula [edin]a ordinar#, [i a consideratabsolut necesar s# se apeleze la ofirm# de specialitate audit. Dl. PetrePelea a fost de p#rere c#, dac# seluau m#surile corespunz#toare latimpul potrivit, nu se ajungea \n acestimpas. Dup# ce a dat citire hot#r@riide constituire a SPAAC [i Raportuluila Hot#r@rea CL 113/2003, edilul-[efa insistat pe necesitatea lu#rii uneihot#r@ri, afirma]ie care l-a determinatpe dl. Ionel Mu[uroi s# propun# ca,pentru elucidarea situa]iei, s# sepronun]e compartimentul de specia-litate. Dl primar Costel Pistri]u aconcluzionat c# se impune adoptareahot#r@rii de desfiin]are [i a propusurm#toarea variant# de formularea ahot#r@rii:

Art. 1. ”Se aprob# desfiin]areaSPAAC, \nfiin]at prin HCL 12/19.03.2003, CIF RO 15316410, dup#ce se efectuaz# controlul de c#tre ofirm# cu specialitatea audit, care vastabili situa]ia economic# a debitelor[i crean]elor [i va propune m#surilelegale cu privire la predarea-preluareacrean]elor [i debitelor de c#tre CL”.

Art. 2. ”Se propune prevederea\n bugetul CL pe anul 2010 a sumeide 250 de mii de lei ce constituiedebite ale SPAAC c#tre CEZ, re-prezent@nd consum energie electric#,\n baza propunerii [i a avizului favo-rabil al firmei de specialitate audit,prev#zut la art. 1”.

Hot#r@rea \n formularea men]io-nat# anterior a ob]inut sufragiiletuturor ”parlamentarilor” locali.

_n ceea ce ne prive[te, consider#mc# dezbaterea proiectului respectiv\n dou# [edin]e, cu calm, responsa-bilitate [i \n]elepciune a fost justi-ficat#, problema fiind, cu adev#rat,”delicat#”, dar nu f#r# rezolvare.

Gh. GHEORGHI{AN

termen, c@t [i \n normalitate.”Dl. D. Manciu a \ntrebat ce se

\nt@mpl# cu acest serviciu care nupoate intra \n faliment [i care ar firiscul dac# nu-l desfiin]#m, d-naVioleta Mo]#]#eanu preciz@nd c# intr#\n faliment unitatea administrativ-teritorial#, afirma]ie \n urma c#rei s-au declan[at, \n mod regretabil, apos-trof#ri, jigniri [i ridicarea nepermisaa tonului. Dl. primar Costel Pistri]ua reiterat c# serviciul fiind \nfiin]atde CL, tot acest organism \l desfiin-]eaz#, pentru c# m#rirea penalit#]ilorse va r#sfr@nge tot asupra CL, ajun-g@ndu-se la situa]ia nedorit# ca or-ganele abilitate s# treac# la executareaCL pentru toate datoriile [i penalit#]ilede la SPAAC. Dl. Ionel Mu[uroi apropus ca formularea final# a proiec-tului s-o dea d-na director executiveconomic, care s# precizeze [i legeape baza c#rei se poate face modifi-carea. Edilul-[ef [i-a exprimat p#rerea

c# la baza rezolv#rii acestei problemetrebuie s# stea voin]a [i c# este ne-cesar ”s# ne g@ndim, s# ne consult#mpentru a putea reformula proiectulpropus initial”, [i a men]ionat c# \nmomentul de fa]# SPAAC nu maieste func]ional, pentru c# a fost pre-luat \n administrare de Compania deApa ”Oltenia”, datoriile cresc mereu,iar CEZ nu face contracte cu com-pania de apa. ”Tot ce se propune a seface este legal.” Dl. I. Negre] a propusam@narea pentru c@teva zile a dezba-terii acestui proiect, ”pentru a ne puteadocumenta”, dl. M. M@nz@n# l-a rugatpe dl. primar s#-i ajute pe consiliericu aparatul de specialitate al Prim#riei,iar dl. A. Dumitra[cu a avansat propu-nerea de a se convoca o [edin]#extraordinara, \n acest sens, duminic#31.01., ora 16, propunere aprobat# \nunanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind propunerea de c#tre CL a

calificativului acordat secretaruluipentru activitatea pe anul 2009 [i\ntocmirea \n acest sens a Raportuluide evaluare final de c#tre primar, dlPaul Mitroi a men]ionat c# \nainte dea propune calificativul, se impune s#fie cunoscute concluziile raportului\ntocmit de Institu]ia Prefectului, pecare dl. primar a \nceput s#-l lectu-reze, dar s-a oprit, pentru c# s-a ajunsla controverse [i adres#ri mai pu]inortodoxe. Dl. I. Negre] a consideratcel pu]in ciudat faptul c# o echip# dela Prefectur# a venit cu c@teva zile \nurm# s# analizeze activitatea d-luisecretar M. Barbu [i a \ntrebat dac#cineva a solicitat acest control,\ntrebare la care dl. primar a informatc# obiectivul corpului de control avizat atribu]iile secretarului ”vizavi deCL [i de Prim#rie”, preciz@nd c#Domnia Sa a solicitat controlul, printr-o sezizare. Dl. S. Gaciu a pedalat pefaptul c# secretarul este func]ionar

public de conducere, numit de pre-fect, \n urma unui concurs. A sus]inutc# raportul de evaluare trebuie f#cutde CL, care \l deleag# pe dl. primars#-l \ntocmeasc# \n forma definitiv#,evaluatorul fiind CL, interven]ie \nurma c#reia edilul-[ef a replicat c#secretarul este subordonat primarului[i CL. Dl. I. Negre] a informat c# alucrat cu dl. secretar din 1992 – din1997 ca secretar – [i l-a cunoscutdestul de bine, mai ales \n cei opt anic@t a fost primar. Hot#r@rile CL auprimit avizul de legalitate [i de aceea,personal, crede c# este o pornire \m-potriva secretarului care ”se vede cuochiul liber.” A propus s# i se acordecalificativul ”Foarte bine”, p#r@ndu-i-se nedrept c# pentru anul 2008 i s-a acordat doar ”Bine”, deoarece \lconsider# ca ”cel mai bine preg#tit [imai con[tiincios secretar din jude].”_n replic#, dl. primar a men]ionat c#,potrivit func]iei pe care o de]ine, are

a se prelua bunurile serviciului [iapoi de a le da Companiei de Ap#,propunere \n urma c#reia primul gos-podar al minicipiului a fost de p#rerec# trebuie f#cut un contract cu Com-pania de Ap#, \n vederea prelu#riidatoriilor. Dl. S. Gaciu a men]ionatc# a ajuns la concluzia c# situa]iaactual# a serviciului este identic# celeidin 2003, iar D Manciu a avansatideea c# cele dou# servicii au fost\nfiin]ate \n scopuri electorale [i apropus s#-[i spun# cuv@ntul com-partimentul de specialitate al Insti-tu]iei Primarului. Insist@nd pe faptulc# nu dore[te s# creeze niciun fel deprobleme domnilor consilieri, edilul-[ef a propus s# se \nainteze adresec#tre Ministerul Finan]elor, Curtea deConturi [i Direc]ia Finan]elor Publice\n care s# fie prezentat# detaliatproblema pus# \n discu]ie [i a invitat-o pe d-na Violeta Mo]#]#eanu s#-[iexprime punctul de vedere. D-naMo]#]#eanu a informat c# serviciulde ap# poate fi desfiin]at, dar \naintede aceasta, se impune un control de

referire dl primar. A propus desfiin-]area Serviciului de Ap#, dar [i-a ex-primat dezacordul cu privire la pre-luarea datoriilor. R#spunz@nd \ntre-b#rii d-lui viceprimar Paul Mitroidac# se poate desfiin]a SPAAC, dl.secretar Mihai Barbu a r#spunsafirmativ, iar \ntrebarea edilului-[efreferitoare la cine are atribu]ii privind\nfiin]area, organizarea [i desfiin]areaserviciului a primit r#spunsul c# acestatribut \l are CL. Dl primar a men-]ionat c# cele mai multe debite aleserviciului de ap# provin de la asocia-]iile de proprietari, c# problema esteaceea[i la Serviciul Public deAdministrare a Domeniului Public [iPrivat (SPADPP), situa]ia fiind deo-sebit de delicat#. Deoarece dl. M.M@nz@n# a men]ionat c# \n aceast#situa]ie a fost vorba [i de un vidlegislativ, c# s-a \ncercat debran[areadatornicilor, dar Direc]ia de S#n#tateaPublic# a impus furnizarea apei celpu]in dou#- trei ore pe zi, edilul-[efa sus]inut c# nu este vorba de un vidlegislativ, ci de o problem# social# [i

la obiect, motiv pentru care to]i ale[iiurbei au fost de acord cu proiectul dehot#r@re avansat de executiv.

Pun@ndu-se \n dezbatere proiectulde hot#r@re am@nat la [edin]a ordi-nar#, dl primar Costel Pistri]u a re-venit asupra unor explica]ii privindnecesitatea desfiin]#rii SPAAC [i af#cut referire la crean]ele [i debiteleserviciului, preciz@nd c# urmeaz# s#se stabileasc# ”pa[ii” care trebuieurma]i pentru rezolvareaacestei pro-bleme deosebit de importante pentruurbea noastr#, adic# furnizarea apei.A insistat pe faptul c# cei de laCompania de Ap# ”Oltenia” Craiovanu pot prelua datoriile serviciului, \nspecial pe cele de la CEZ SA. Pentruo mai bun# informare a consilierilor,a f#cut preciz#ri asupra situa]ieijuridice a altor sevicii de ap#, \nmod special asupra celui de la Filia[i[i a pedalat pe faptul c# trebuie luat#o m#sur# legal#, cea mai bun#posibil, a[a \nc@t s# nu se creezenepl#ceri CL. S# se \ncerce preluareadatoriile la consiliu, pentru a stopa

obliga]ia s# respecte legea, s# aduc#la cuno[tin]# neregurile constatate [il-a \ntrebat, la r@ndu-i, pe domnulNegre] de ce l-a schimbat pe fostulsecretar Iovan. Dup# ce a precizat c#ale[ii locali trebuie s# dea uncalificativ, care este consultativ, dl. P.Mitroi a sus]inut propunerea domnuluiA. Dumitra[cu de a se vota secretcalificativul. Supus la vot, calificativulacordat de consiliul local s-a prezentatastfel: opt voturi pentru ”Foarte bine”;un vot, ”Bine”; un vot ”Satisf#c#tor”[i [ase voturi ”Nesatisf#c#tor”.

Pentru noi, pe orice fa]# am\ntoarce lucrurile, prima [edin]# dinacest an a CL s-a \nscris pe liniaultimei din 2009 [i s-a constituit \ntr-o mare decep]ie. Fereasc# Dumnezeuca ce \ncepe r#u ... s# se termine...[i mai r#u! Cum suntem optimi[tidin fire dorim ca aceast# cugetare,destul de uzitat#, s# fie mincinoas#.

Gh. GHEORGHI{AN

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2010

Ni[te c#soaie pe roate,Desprinse din basme, parc#,Duc pretutindeni de toate –Ce \n ele se \ncarc#...

Le trage o ar#tareGrea, puternic#, masiv#{i [tiut#-n lumea mareDe to]i de... locomotiv#...

Ea alearg# mult [i bine{i cu viteze diverse,Tot alunec@nd pe [ineA[ezate pe traverse...

Drumului ”cale ferat#”,Iar c#soaielor – vagoaneLe zice suflarea toat#Pe orice meridiane,...

Vagoane, locomotiv#,Adunate \ntr-un ”plen”,_n sintez# efectiv#,_ntr-un cuv@nt devin...”TREN”...

El a preluat [tafeta_n transport, pornind din England,{i-apoi a-mp@nzit PlanetaP@n# la Cape Horn [i Auckland...

Li s-a zis ”feroviari”Celor din ”Calea Ferata”,Ori civili, ori militari –Breasl# omnirespectat#:

{efi de sta]ii, controlori,Impiega]i, func]ionari,{efi de tren [i conductori,Casiere [i acari...,

Mecanici, fochi[ti, picheri,Magazioneri, hamali,Pompagii [i cantoneri{i telegrafi[ti manuali...

Din g#ri, halte [i depouriSe aud mereu pe TerraAle trenului ecouriCare umplu atmosfera...

_nc# din veacul trecutTrenul Globul \l str#bate{i din v#zduh s-a v#zutPaianjen de ”cai ferate”...

Zilnic, prin mun]i [i c@mpii,Viaducte [i tuneluri,Face kilometri-mii{i e de mai multe feluri:

Foarte multe ”de persoane”{i grele ”trenuri marfare”,Cu fel [i fel de vagoane,Destina]ii [i ”orare”...

Erau \n g#ri afi[atePentru c#l#tori la ”CASE”,Liste de pre]uri fixateLa cele trei-patru ”Clase”.

Din feroviarul flux,La noi mai sunt dou#, doar:Clasa I – ”clasa de lux”,Clasa a II-a – de...co[mar...

Trenul, timp de dou# veacuri,S-a tot perfec]ionat;Locomotiva cu aburiMisiunea [i-a-ncheiat...

_n B#ile[ti, aici, la noi,Era pompã s#-o adape,Ca s#-i ]in#, mai apoi,P@n-la...Calafat – aproape...

Tren foarte aglomerat{i cu mers de ”personal”,Era-n Golen]i a[teptat,Mai t@rziu de-un ”Tren local”

Care, apoi, parcurgeaC@]iva kilometri-n goan#{i cu zgomot ajungea”Catari]a” la Poian#...

Pe linii mai importante,Corespunzator dotate,Sunt trenuri mai performanteNumite ”Accelerate”...

_n g#rile mari, se spune,C# se suie \n ”Rapid”Oricine de bani dispune{i e de confort avid...

Fiindc# poart#, fiecare,Nume exceptional –”Traian” sau ”Stefan cel Mare”,”Ovidiu” sau ”Decebal”...

Dar, c#, tot din interes,{i pentru distan]e mari,Se folosesc de ”Expres”Bogata[i [i demnitari...

”Biletele” – la pre] mare,Con]in, \ntr-o parantez#,”Tichetul de rezervare”Plus ”Supliment de vitez#”...

C#l#toru-i nevoitLa ”Vagon-restaurant”Ca [i la cel ”De dormit”S# fie mereu...culant...

C#ci e-n a omului fire,De-i e r#u sau de-i e bine,C#, orice obraz subtireCu cheltuial# se ]ine...

_n Austria s-a scrisCum se bucura tot Burgul,C@nd venea de la Paris,Seara, ”Wienerwalzerul” ...

C@te enigme nu are,Cu crim#, furt sau deces,Comentate prin ziare,Trenul ”Orient express”?!...

Pe bagaje, cu toptanul,A[teapt#, c@nt@nd cu foc,Ru[ii Transsiberianul –Moskova -Vladivostok...

C@te trenuri n-au mai fost_n trecutu-apropiat,Toate cu-n anume rostLa care s-a renun]at ?!...

Da, ”trenuri forestiere”,Pentru ”sectoare alpine”,”Trenuri cu cremaliere”{i trenule]e ”de mine”...

Numai cine n-a urcat_n ”Moc#ni]a mo]easc#”,Nu [tie cu-adev#ratCe-i o zon# pitoreasc#...

C#ci suie parc# pe-o scar#,Prin paduri [i prin poieni{i a doua zi coboar#Trenul de Turda-C@mpeni...

”Trenuri mixte” \nc#rcatePe platforme [i-n vagoane,Cu multe [i cu de toate –Lemne, vite [i...persoane...

Au fost ”trenuri militare”,Special-amenajate,Pe timp de r#zboi s# careTunuri, solda]i [i blindate...

Trenurile de pogrom,Sau cele de prizonieriCe \ngrozesc orice omDe ce a fost parc#...ieri...

Dar [i trenuri sanitare,Cu muribunzi [i r#ni]i,Cu speran]e de salvare{i cu mor]i \n]epeni]i........................................Trenu-a fost loc de iubiri{i-n fum de locomotive,Gara-loc de \nt@lniriSau desp#r]iri efective...,

Sinucideri, accidente,Crime, cu sau f#r# arm#,B#t#i [i furturi frecvente{i semnale de alarm#...

_n muzica popular#,Trenu-a fost tot blestemat,Fiindc# peste tot \n ]ar#Pe mul]i a \nstr#inat...

_ntr-un c@ntec antrenant,”Cu [uruburile toate”El nu mai era gigantNici ”cu [ina de sub roate”!!!

C#ci \n Oltenia toat#,Fiindc# l-a luat pe Ionic#,S# \l duc# \n armat#,S-a f#cut...”ma[in# mic#”!!!

_n muzica noastr# u[oar#,O floare dat# cuiva,E, l@ng# tren, \ntr-o gar#,Simbol de ”Nu m# uita!”...

C@]i tineri n-au fredonat,C#l#torind, un refrenUn c@ntec prin g#ri ascultat”Glasul ro]ilor de tren”?!...

_n fotbal, la ”Podul Grant”,_n cartierul Giule[ti,E un centru important –Clubul ”Rapid” Bucure[ti –...

Echip# feroviar#{i la Cluj, \n Ardeal, eBa, \nc# [i centenar#{i numit# C.F.R.

_nchinareDomnule parlamentar,Senator sau deputat,Cu jeep [i cu girofar,_n tren de c@nd n-ai urcat?

F#-o-acum, m#car o dat#,Doar pentru documentare,Ca s# vezi Calea Ferat#Cam de ce mai e \n stare...

Ia trenul de Calafat,Din Craiova \ntr-o sear#,S# vezi cum e luminatCu c@te-o lantern# chioar#...

C@nd trece vreun conductorSpre locomotiva, careAre ”Pan# de motor”,Cu lunga ”Sta]ionare”...

{i s# vezi cu ce fervoareTrag semnalul naveti[tii{i te calc# pe picioare{i te [i-njur#...blati[tii...

Iar, la B#ile[ti, pe peron,S#-]i dai seama, bulversat,C# ai fost chiar \n vagonDe portofel... u[urat...

Valentin TURCU

Sincere mul]umiri domnilor Petre C@rciumaru [i Ilarion Anghel (Iulic# Fotograful) pentru aprecierile f#cute publica]iei noastre cuocazia \mplinirii celor cinci ani de apari]ie!

Cuvintele Domniilor Lor au \nsemnat pentru noi foarte mult [i au avut darul s# compenseze cumva am#r#ciunea c# demnitariilocali ... au uitat s# ne spun# o vorb# bun#, fie [i de complezen]#, dac# nu, poate, ”Gazeta ...” e at@t de proast# \nc@t s-au jenat [i,atunci, e cazul s# ne g@ndim serios [i autocritic dac#-[i mai are rostul ...

Redac]ia

(Domnului Stelian Neicu ceferist)

Numai c# nici rapidi[tiiN-au c#lcat demult prin g#ri{i, ca ei, nici ceferi[tii,C@nd se duc \n deplas#ri...

Mai [tie vreunul?! cine?!De confortul din vagoane,C#ci to]i au ma[ini str#ine{i umbl# cu...avioane...

Dar ast#zi cine mai [tieCe rost avea pat-vagonul{i zbura pe linieCa o furtun# ”Symplonul”?!...

Dar de ”automotoare”Ce la noi au circulat,Chiar [i pe distan]# mare{i cu mers de-accelerat?!...

Turi[ti str#ini, cu alai,Ame]im \n vremea noastr#Cu ”Tren InterCity” numai{i cu ”S#geata albastr#”...

_n rest trenu-i aventur#{i scump#, [i asumat#,Cu-o biata infrastructur#Veche [i d#r#p#nat#...

Trenuri parc# de ascez#Cu exces de-nt@rzieri{i ”restric]ii de vitez#”{i, mai nou, cu...deraieri...

Cu vagoane devastateCare vara sunt cuptoare,Cu toalete stricate{i iarna – congelatoare...

C#ci de la Calea Ferat#{i structuri metaliceSe fur# ca niciodat#{i linii...electrice...

{i este adev#rat,C# –ntr-o halt#, un acarNi[te [ine-a demontat{i apoi le-a v@ndut, chiar...

BALADA TRENULUIBALADA TRENULUIBALADA TRENULUI

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2010

Ap#rut# la Bucure[ti \n 2009, “_nlumea albastr# a timpului” e oculegere de poezii scurte \nchinateexisten]ei [i grupate \n cinci cicluri.

Ele sunt precedate de poezia“Timpul” – un fel de “credo poetic”,iar, la final, se afl# poezia “Ziua” –crea]ie cu caracter de epilog alpledoariei lirice care este culegerea\ns#[i.

_n poezia cu caracter programaticamintit# autoarea imagineaz# timpulca o “form# a existen]ei noastre”,care se materializeaz# \n “ani lumin#”[i “duce greul p#m@ntului/Str#lucireasoarelui/Galaxia stelelor...”/ – fapt cepoten]eaz# crea]ia artistic# dinvremuri str#vechi, iar, din parteaautoarei, ecou al cititorilor s#i, unprinos de recuno[tin]# – “Te-om sl#vidin inim#/ Te-om iubi cu patim#”.

Timpul e abordat din perspectivatr#itorului de azi, angajat con[tient\ntr-o dezbatere liric#-meditativ# cupredecesori pretutindeni.

Cel dint@i ciclu “Noaptea” \ncepecu poezia cu acela[i titlu, de fapt,un distih prin care autoarea \l intro-duce pe cititor \n misterele evocate\n poeziile care \l alc#tuiesc: “Se-ascunde soarele sub orizont \ncet/S# vin# noaptea s#-i ia loc discret”/

Destinul uman se raporteaz# ex-plicabil [i firesc la noapte ca o com-ponent# obiectiv# a timpului \n “Ne-dumerire”, iar astrul ei-luna-ca laromantici – simbolul ve[niciei, \nantitez# cu destinul uman, cu ca-racter efemer, dar permanent obiectal contempla]iei privind misterelenop]ii. (”Ascuns#”): “Sc#pat# lunadin abis/ _njum#t#]it# \n calea ei/Mai scap# raze/ _n drumul \nt@rzia-tului c#l#tor/ Speran]# de pov#]uire/Ascuns# \n sutana _ncetului.../” Maimult, el poart# [i pecetea implaca-bilului (”Destin I”): “Un lan] de stelec#z#toare/ destine or@nduite acoloSUS... “/, dar compensat# existen]ialde bucurii trec#toare ca \ns#[i via]aindividual# \n “Destin II”: A maic#zut o stea/ Lumina [i-a c#utat loc/Ca un z#log s# triumfe “Pe drumulpres#rat de flori...”/.

_n poezia “Fugit# luna” se relev#mirajul diversit#]ii cosmice univer-sale \n raport cu destinul uman; dac#noaptea, \n viziunea autoarei, e“temni]a universului” ea \[i dezv#-luie par]ial misterele inaccesibile

“_n lumea albastr# a timpului”– o noua carte de versuri a D-nei Valentina Ristea

ziua: Carul Mare, Clo[ca cu pui,Venus, Luceaf#rul etc...

Poezia “A[ vrea” e o confesiuneliric# [i evoc# noaptea ca obiect alartei poetice, adic# generatoare [ipoten]atoare a medita]iei, sau ca ostimulare a estomp#rii orgoliilorumane \n stabilirea echilibrului \nexisten]a uman# agitat# de egoism.

_n viziunea d-nei Valentina Risteanoaptea e o component# a timpului,un infinit izvor de frumuse]i, cudeosebire \n universul floral care \[ietaleaz# splendorile \n detaliu: “Cuputerea ei Divin#/ Noaptea florile-[ideschid/ Nimbul sacrei nenfloriri/Ea, regina nop]ii [tie/ S#-]i desc@nterugi o mie/ S# dea din a ei putere/Parfum cald [i m@ng@iere...”/.

Panorama farmecului nocturn se\ntrege[te cu evocarea microcosmo-sului lumii insectelor \n “G@ze \nnoapte” – poezie care relev# \nc# odat# apeten]a autoarei pentru detaliilepe l@ng# care cei mai mul]i trec cuindiferen]# [i total# deta[are. Obser-vatoare delicat#, autoarea distinge ovarietate de ipostaze ale nop]ii: cre-pusculul nocturn e stimulator dereverie \n “Soarta nop]ii”, dar [i devise prin care fiin]a uman# evadeaz#firesc din cotidian [i platitudinea lui– “{tie visele” – “Ea, noaptea le[tie/ Destr#marea celor multe/ Ap#-rute, [tiute [i ne[tiute/ Negura leascunde taina/...”

“Doamna \ntunericului”, cum o nu-me[te, e d#t#toare de speran]e \n“Sfatul ei” sau, personificat#, se uma-nizeaz# prin discre]ie [i delicate]e \n“Nev#zut#”: “...poart# negrul ascun-zi[/ Voalul ce-i alunge[te z@mbetul/Nev#zut de nimeni/ Strivit de triste]i/melancolia unei vie]i/ Uitat# undeva-n tenebre/ Se poate transforma/ Ca oprin]es# de basm/ _ntr-o lumin#/ D#-ruit# din galaxia \n#l]imilor./”

Panorama astral# din “Fugit# luna”se \ntrege[te, apoi, \n “Dac# vrea”din contemplativ#, autoarea devinemeditativ# [i vede \n noapte ocroti-toarea \mplinirii iubirii [i crea]iei [isurprinde tr#iri umane profunde,specifice nop]ii pe care le raporteaz#

la fenomene ale naturii – “Ascuns#\n unghere” [i “Se \ntreab#”.

_ntr-o viziune original# autoareaatribue nop]ii \nsu]iri omene[ti:generozitate \n “Ea poate schimba”sau capricioas# \n “Neobosit# \nrepetare”: “Fur# v@nt, ploi ninsori/Bate norii/ _i alung#/ Se prefacesfetnic bun/ Farmece \mprumutate/_]i ofer#/ {i ia parte/ Noapte/ Noapte/Repetat#!/”

Autoarea, ca erou liric, \ncearc#dezlegarea misterelor nop]ii printr-oapropiere iscoditoare, tipic feminin#,\n poezia “Curiozitate”; noaptea epersonificat# [i implorat# printr-orug#minte cald# s#-i permit# al#tu-rarea motivat# de dorin]a nest#p@nit#de cunoa[tere: “Deschide-]i poarta laintrare/ Doar un pic/ S# trag cuochiul/ Ce faci tu/ De ai norocul/ S#te ascunzi/ {tiut#-n toate/ De te piz-muiesc/ dimine]ile/ amiezile/ crepus-culul [i/ zorile/ Vreau s# te cunosc,s# [tiu/ Noapte cu tine s# fiu!”.

_n \ncheierea ciclului \n “Ea poatefi”, printr-o sugestiv# alegorie sur-prinde alte ipostaze ale nop]ii [i,astfel, acesta devine un sugestivc@ntec \n galeria poemelor nop]iidin lirica de pretudindeni.

Al doilea ciclu are, ca [i primul, la\nceput, un distih intitulat, de aceast#dat#, “Diminea]a”, prin care facetrecerea la alt moment al zilei [i careare caracter de motto: “Soarele str#bateglia/ Preludiu c#-ncepe ziua”.

Dac# \n poeziile din ciclu ante-

rior predomin# \ntunericul [i crepus-culul incitant, cu misterele lor, \ncel de al doilea, soarele este izvorulluminii, dup# cum sugereaz# [i titlulprimei poezii – “Izvor de lumin#”:“R#s#rit de soare bl@nd/ Peste ochiuldeschis/ S# \nfrunte zorii...”/

Biruin]a luminii asupra \ntuneri-cului nop]ii se face sub “semnulochiului de sus” \n “{tie clipa”; na-tura se treze[te la via]# – momentsugerat printr-o imagine inspirat# \npastelul intitulat “S-a trezit”: “Ca osuli]#/ A str#puns zarea/ _ncet caprin cea]#/ A p#truns diminea]a...”/

O scurt# medita]ie cu elementevizuale [i dinamice e “Cascad# deraze”. Autoarea trece de la contem-plarea admirativ# a acestui momental zilei la reflec]ii privind imensitatea[i diversitatea frumosului natural. _nacest sens “vestea \nceputului” e ointeroga]ie retoric# echilibrat# asupra\nceputului zilei, printr-o imagine \n-c#rcat# de delicate]e [i rafinamentpoetic: “_n ce mare/ C@t de mare/}i-ai sc#ldat coama g#lbuie/ Nucumva ai furat z#rii/ Primele semnede zi/ Sau ai vrut/ Ca tu s# fii/Vestea \nceputului/ Ce alung# nop]iiv#lul/ Ce ascunde-acolo golul?/”

Autoarea se extaziaz# \ntr-un mo-ment de contemplarea armoniei uni-versale, acela al succesiunii noapte-zi, iar curcubeul \i apare ca o expre-sie a diversit#]ii superbiei frumosuluilumii: “ Bucuria [i-a g#sit/ G#zduire\n cer/ A f#cut pact cu stelele/ S#r#stoarne/ misterele/ nop]ii.../”(”Cerul s-a deschis”)

_noirea \i apare ca o expresie aechilibrului \n natur# (”A plecat soa-rele”) – fapt ce \i prilejuie[te expri-marea multor dorin]i legitime sinte-tizate \n “Ruga dimine]ii” prin repe-tarea obsesiv# a formei imperative“ia”, urmat# de dativul complementindirect “mi” – sintagm# prin care\[i exprim# renun]area la lini[tea l#un-tric# \n favoarea p#trunderii f#r# echi-vocuri a tainelor dimine]ii. Autoareaprefer# exprimarea dorin]elor nest#-vilite de cunoa[tere nu prin formecondi]ional-optative, care ar putea

Prin]ul s-a mai codit oleac#, dar, p@n#la urm#, a zis cu un aer modest, adopt@ndparc# formula unui basm modern:

- _n prim#vara anului 1990, a ap#rut\n Bucure[ti o nou# categorie ”etnic#” –”golanii” (termen folosit, \nt@ia oar#, de\nsu[i Ion Iliescu, un fel de _mparatulRo[u!) [i s-a auzit despre o ]ar# prosp#t\ntemeiat# – ”Golania”, al c#rei ”voievoddesc#lec#tor” a fost Maria Sa MarianMunteanu!... Prin ”golani”, ”boborul”\ndobitocit al lui Iliescu \ntelegea”lichelele care st#teau cu mintea numaila demonstra]ii”, adic# mitingi[tii perpetuidin Pia]a Universit#]ii.

- Dar cine au fost protestatarii? a vruts# [tie Babacul - Dup# oficialit#]i, ni[te”vagabonzi” perver[i, destr#b#la]i [i dro-ga]i! a explicat Prin]ul, adopt@nd un tonparodic... B#ie]ii, pleto[i [i isterici, scandautoat# ziua lozinci antipreziden]iale [iantiguvernamentale... C@nd oboseau, fetele,pe post de vivandiere, le preg#teau cafele[i sandvi[uri, ca \n final s# se retrag# \ncorturi, unde f#ceau amor liber...

- {i cum se comportau? a insistatBabacul.

- Ac]ionau cu agresivitate! i-a replicatPrin]ul. De pild#, huliganii au s#rit s#-ismulg# domnului Voican frumoasa luibarb#, c#nd a trecut pe strad# ca un ompa[nic [i civilizat. Unii, organiza]i \ncomandouri, se mai deplasau [i prin\mprejurimi, ca s# ”destabilizeze” situa]ia]#rii... _ntr-o astfel de ”escapad#”,”derbedeii” l-au \nt@mpinat pe domulGheorghe Dumitra[cu cu huiduieli atuncic@nd el a ie[it de la Senat [i l-au etichetat:”tr#d#torul”, iar v@nz#torul de neam,”profesorul comunist” sau ”m@na dreaptaa lui Ceau[escu”!...

- ”Golanii” se ]ineau de politic#?... Ceorientare aveau?!

continuare din numerele anterioare

Fa]a neagr# a Rom@niei

r#m@ne la stadiul de ideal \ndep#rtat,ci apeleaz# la imperative ultimative,exprim@ndu-[i astfel nelini[tea fr#-m@nt#rilor interioare: “Ia-mi din str#-lucire/ Ia-mi din a mea fire/ Ia-midin tot ce am/ Ia-mi din c#ldura ce-o dau/ Ia-mi din focul ce-l am/ Ia-mi din lumina-mi arz@nd/ Ia-mi dinculoarea unic#/ Numai las#-mi clipamic#/ S# privesc lumea de-o fi/ Tu,p#m@nt, prea multe [tii,/ Ai putericare te duc/ {i te-aduc, te-aduc, te-aduc...”/

”Parfumul dimine]ii”, “Semnalula[teptat” [i “Surpriz#” sunt pasteluriale segmentului zilei care este di-minea]a. Componentele lor suntelemente vizuale [i olfactive dinuniversul floral, apoi \n “Poate vorbicu sfin]ii”, dimine]ii autoarea \iatribue \nsu[iri omene[ti.

Unui partener imaginar – evidentcititorul – \i cere s#-i fie al#turi \np#trunderea tainelor dimine]ii:“_ngenunche l@ng# mine/ S# ascul-t#m slujba/ Doar ea, diminea]a/ Ecea care vorbe[te/ Cu sfin]ii Bise-ricii/ Ce str#juiesc p#catele “Cu voie”/Sau f#r# voie/ G@ndurile se furi[eaz#/{i-]i duc m@na/ Spre \nchinare .../”.

Urm#toarele poezii – “_nving#toa-re”, “Puterea z@nelor” [i “Gr#be[te-tes# \n]elegi” relev# o trezire din visarea eroinei lirice [i \ntoarcerea \ncotidianul comun, un fel de izgoniredin paradisul fanteziei [i idealului, \ns#f#r# a se \ndep#rta de frumosuldomestic ambiental evocat \n poezia“_nceput”: “P#s#rile din p#dure/Solfegiul [i-au \nceput/ {i daudimine]ii semne/ {i-o s#rut# cu unc@nt/ C@te glasuri/ C@te p#s#ri/ C@tecrengi au r#s#rit/ Toate au umplutchemarea/ Unei zile de-nceput./”

_ntr-o lume a repet#rii automatis-melor existen]ei umane autoarea nuse \ndep#rteaz# definitiv de frumu-se]ea dimine]ilor – evident c# e vor-ba de frumos, \n general – pentruc# sensibilitatea poetic# i se \ndreap-t# c#tre splendorile din imediataapropiere – impulsurile meditativeo incit# din nou (”Aveam un vis”),astfel c# poeziile care \ncheie ciclul– “Zori scap#r fulgere”, “Bun venit”[i “Portret” sunt imnuri \nchinatebucuriei de a tr#i, via]a ap#r@nd,indirect, ca un miracol al firii.

(Va urma) Valentin TURCU

- Nihilist#, anarhic#, anticomunist# saucosmopolit#!... Dup# Iliescu, mi[carea afost [i antina]ional#, fiindc# str#inii \ipl#teau ca s# provoace haosul. Dar princi-piile lor etice sau filozofice sufereau deeclectism: \i anima parc# acel ”suflu vital”(sau ”aura vitalis”) a lui von Helmount;amestecau preceptele ontologice, idealistecu elementele practice ale economieie depia]#... De aceea, Iliescu ne-a avertizat, caun bun patriot: ”Aten]ie, capitali[tii staula p@nd# s# ne fure \ntreprinderile [ip#m@nturile!... Golanii vor s# ne v@nd#]ara!”...

- A fost un pic de veselie \n fantastica]ar# ”Golania”, un fel de Vatican laic [imizer implantat \n inima capitalei! aexclamat Babacul , \nc# derutat.

- Da, dar p@n# la evenimentele din13-15 iunie 1990! a spus Prin]ul, de-venind dintr-o dat# serios... Tragedia, carea adus na]iunea \n pragul unei catastrofedemen]iale, a \nceput miercuri, pe 13iunie, la ora 4 diminea]a, c@nd poli]ia aac]ionat \n for]# \n Pia]a Universit#]ii,spre a-i evacua pe contestatari!... Pia]aUniversit#]ii s-a transformat \n ”Piata TienAn Men a Rom@niei”!... For]ele deordine, bine utilate [i instruite, au distrustab#ra de corturi, instalat# \n fa]a TeatruluiNa]ional. Ac]unea a avut violen]a uneitornade, m#tur@nd tot ce \nt@lnea \n cale.

- Cum au reac]ionat protestatarii? l-achestionat pe Prin], de asta dat#, Famenul.

- Slab!... lundu-i din somn, c#l#ii i-aulovit, iar pe fugari i-au urm#rit cu o furieoarb#, p@n# \n holul hotelului ”Interconti-nental”, unde ei au \ncercat s# se refugieze.Cunosc concret situa]ia din pres#, dar [i

de la un participant direct care a trecutprin toate fazele calvarului... {i lui, ca [icelor ridica]i de poli]ie li s-au luatamprentele, au fost fotografia]i, iar ca s#afle dac# se g#seau sub influen]a narcoti-celor, i-au dus la spital pentru analize. S-au comportat brutal cu ei, ca [i cum aveaude-a face cu ni[te delincven]i ordinari, nucu elevi, studen]i sau intelectuali.

- Reprimarea a r#mas f#r# ecou \nBucure[ti?

- Nu!... Spre centru a venit o mul]imede oameni. Au r#sturnat ma[inile, auincendiat autobuzele, au spart vitrinele..._n dup#-amiaza zilei de 13 iunie, focula mistuit chiar [i impozantul edificiu alMili]iei Municipale. Au utilizat coctei-

lurile Molotov, s-a tras cu arme automate.Acolo au existat r#ni]i [i mor]i...

- Care a fost replica lui Ion Iliescu?- P#i, c@nd a sim]it pericolul, a chemat

minerii din Valea Jiului, spre a schilodipopula]ia! A uitat de ”consens”, de”coabitare” sau de ”conciliere” [i [i-aamintit de zilele bune de alt#dat#, c@ndnimeni nu cr@cnea \n fa]a lui!

- {i?!- {i ”triburile din subteran” ale lui

Miron Cozma, magistral manevrate deSecuritatea lui Virgil M#gureanu, au intrat\n Cetatea lui Bucur ca vandalii!

- {i au avut loc \nt@mpl#ri chiar at@tde grave?

- Da!... Joi, pe 14 iunie, la 5 diminea]a,au venit minerii cu r#ngi, topoare, b@te,bastoane, lan]uri, cabluri [i cu alteasemenea ”arme albe”... Au ocupatcentrul capitalei, strig@nd cu voio[ie:”Soarele rasare, /Iliecu- apare!”... Au fost\ns# nedumeri]i c# pretutindeni domnealini[tea, lipsind ”trupele legionare”,”for]ele reac]ionare” sau ”mercenariicapitali[tilor”, cu care s# se r#fuiasc#!...Se uitau \n toate par]ile [i urlau: ”undes-au ascuns golanii?”... Prima victima adevenit un b#rbat cu un aparat de filmat,pe care l-au b#tut groaznic [i l-au aruncat\ntr-o dub# verde. Prinz@nd gustul caftelii,deoarece afar# nu mai exista nimeni,minerii au hot#r@t s# caute ”elementeledestabilizatoare” chiar \n cl#direaUniversit#]ii... P@n# a intra, ca o repeti]ie,au mai bumb#cit c@]iva ziaristi impru-den]i. Drumul fiind eliberat, vreo optzeci-nou#zeci de ”locuitori ai cuvintelor”,condu[i de un ”civil”, au for]at intrarea

de sub balconul Faculta]ii de Geologie...- Te rog s# men]ionezi c# este vorba

despre ”istoricul’ balcon pus la dispozi]ia”golanilor” de Emil Constantinescu, gest\ns# prin care anonimul geolog [i-ac@[tigat at@t reputa]ia glorioas# de”dizident” a lui Ion Iliescu [i care i-a datposibilitatea s#-[i taie calea, voinice[te,spre \naltul fotoliu preziden]ial! l-a\ntrerupt, Inginerul pe Prin].

- A[a este! a adeverit acesta [i, dup#ce a chicotit u[or, [i-a reluat ”povestirea”:_n#untru se aflau port#reasa, [aisprezecestuden]i, cinci fete [i un elev, fratele luiMarian Munteanu, care r#m#seser# s#apere institu]ia [i valorile pe care leg#zduia... _njur@nd cumplit, amenint@ndcu moartea, pocnind pe cei \nt@lni]i \ncale, bravii mineri sp#rgeua mobilierul\n c#utarea drogurilor, scotoceau dup#dolari, i-au jefuit pe ”infractori” de ceasuri[i alte bunuri primite de la ”occidentaliiinfami”, care inten]ionau s# provoacedebandad# \n ]ar#... L-au v@nat pe MarianMunteanu (un nou Coriolan Dr#g#nescudin schi]a ”Tempora” a lui Caragiale?) [ic#ruia un miner schizofrenic a vrut s#-itaie capul; i-au str@ns [i pe ceilal]i tovar#[ide-ai s#i, i-au cotonogit ca la carte, i-aut@r@t afar# [i i-au aruncat le[ina]i \n f@nt@naartezian# din fa]a hotelului ”Dun#rea”...

- Un lucru nu \nteleg eu: de ce audevastat Universitatea? l-a \ntrebat totFamenul.

- De ce?... pentru c# ace[ti dinozauriai epocii noastre, care au distrus valoriculturale uria[e, se g#seau \n incapacitateade a pricepe rostul \nv#]#m@ntului \ntr-o societate civilizat#!...

(Va urma)din Fa]a neagr# a Rom@niei sau Fals

tratat pentru uzul chibi]ilor politicide Dorin BULDUR

Cyan Magenta YellowBlack

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU

Nr. 2februarie 2010

Evenimente [ahistice [i dezleg#ri probleme de [ahR#sp@ndirea [i practicarea [ahului

de mas# [i de performan]# \n ora[ulnostru se bucur# de vechi tradi]ii.

Exist# pe plan local numero[isimpatizan]i [i practican]i ai “sportului min]ii”.

Referindu-m# la [ahul de per-forman]#, merit# amintite rezul-tatele foarte bune ale echipei deseniori (multipl# campioan# jude-]ean#, adjudecarea Cupei Indepen-den]a, participarea la barajul deaccedere \n Liga divizionar# B).

Prima echip# [colar# a fostconstituit# \n anul 2003 \n cadrulCasei de Cultur# “Amza Pellea”,respectiv \n cadrul Bibliotecii Mu-nicipale B#ile[ti.

De mai mul]i ani, performan]eleechipei “{ahul {colar B#ile[ti” suntunele meritorii [i promi]#toare, faptdemonstrat de bunele rezultateob]inute \n confrunt#rile cu echipede valoare:

„ mai multe victorii cu echipelede elevi din Craiova, Calafat;

„c@[tigarea Cupei Doljului,desf#[urat# la Craiova;

„c@[tigarea titlului de campioan#a Craiovei [i a jude]ului de c#tresportiva Issabela Iure[ [i repre-zentarea onorabil# la finala pe ]ar#,desf#[urat# la Giurgiu;

„ realizarea unei colabor#ri cuClubul bulgar de [ah “NaidenVoinov” din Vidin [i participarea\n comun la mai multe compete]ii.

{ahul \nva]# [i presupune anumite

abilit#]i de g@ndire comune oame-nilor, indiferent de ras#, cultur# sautimp, pune mintea la o munc# rigu-roas# care poate \mbog#]i logica,g@ndirea critic#, imagina]ia, arecalitatea de a ajuta dezvoltareamemoriei [i cre[terea capacit#]ilorde concentrare.

_n vederea particip#rii cu rezultatetot mai bune \n compete]iile orga-nizate de c#tre Asocia]ia Jude]ean#de {ah [i de c#tre Federa]ia Ro-m@n#, \n special la nivelul elevilor,consider c# este absolut necesar# osus]inere deosebit# [i perseverant#din partea organelor locale.

Acest deziderat ar putea fi \ndepli-nit prin includerea sec]iei de [ah \ncadrul Clubului Sportiv Municipal,al#turi de celelalte discipline (fotbal,handball, lupte, gimnastic#).

Alb: Rd2, Nd7, e4, f3, g2, h2.Negrul: Rg7, Nd3, c4, e5, f6,

g6, h7.Negrul mut# [i c@[tig#!

Constantin MICU

Dup# cum se [tie, \n num#rul ante-rior al gazetei noastre am f#cut oanaliz# a etapelor disputate \n edi]iaactual# a Campionatul Diviziei D,prezent@nd o serie de statistici, ne-am permis s# tragem unele concluzii,exprim@ndu-ne c@teva p#reri referi-toare la cauzele care au dus la situa]iadeloc pl#cut# \n care se afl# echipanoastr#, cea mai slab# din cei peste80 de ani de istorie a fotbaluluib#ile[tean. Direct sau oarecum voalatl#sam s# se \n]eleag# de to]i cei careiubesc sportul rege c# nu mai estecazul s# ne lament#m, opinie pe careo reiter#m, pentru c# oricum locul\n clasament nu se mai poateschimba p@n# la reluarea competi]iei[i, a[a cum se [tie din \n]elepciuneapopular#, ”mortul de la groap# nuse mai \ntoarce”. Evident c# l#sams# se \n]eleag# c# nu avem altcevade f#cut dec@t ”s# ne lingem r#nile”[i s# g@ndim matur asupra a ceea cetrebuie \ntreprins pentru a ne salvablazonul [ifonat, pentru c#, dup# cumeste bine cunoscut, speran]a moareultima, iar blazarea nu poate aducenimic bun. Scriam \n \ncheiereaarticolului respectiv c# ”este imperiosnecesar# o interven]ie rapid# [i ener-gic#, o analiz# responsabil#, numireane\nt@rziat# la conducerea clubuluia unor oameni de calitate, a c#rorinim# s# bat# pentru echip# [i, prinaceasta, pentru urbea noastr#, av@ndconvingerea c#, \n acest fel, <corabiaaflat# \n deriv#> s# fie redresat#”.

Consider#m c# nu mai este cazuls# vorbim de imensa bucurie care ne\ncearc# acum, c@nd am constatat cudeosebit# pl#cere c# dolean]a noastr#a avut ecou, cei abilita]i au dat dovad#de receptivitate [i au hot#r@t s#\ncredin]eze destinele clubului [i,implicit ale echipei de fotbal, pentruc# aceasta era \n mare suferin]#, unoroameni de \ncredere [i de valoare,a[a \nc@t dup# mai mul]i ani pre-[edintele clubului [i antrenorul prin-cipal sunt b#ile[teni get-beget, oamenide fotbal entuzia[ti [i \ntreprinz#tori.

Astfel, la conducerea clubului afost numit dl. Costantin (Costic#)Ciuc#, inginer mecanic, specializareauto, un om la care exist# o deplin#concordan]# \ntre vorb# [i fapt#, carea cochetat cu fotbalul [i, a[a cumspune distinsul profesor ValentinTurcu, dac# ar intra \n teren, ”arputea da lec]ii [i randament” superiormultora dintre juc#torii care activeaz#\n Divizia D, chiar dac# nu mai estela prima tinere]e.

De preg#tirea echipei, \n calitatede antrenor principal, se ocup# dl.Mircea Gaciu, antrenor calificat,Categoria I, Licen]a B, UEFA, carepe data de 22 februarie a.c. se vaprezenta la interviu pentru ob]inerea

Licen]ei A, UEFA. P@n# pe 25februarie, c@nd se va desf#[uraconcursul pentru ocuparea postului deantrenor principal, domnul M. Gaciuconduce preg#tirile \n mod voluntar,dup# concurs intr@ndu-[i deplin \ndrepturi, deoarece, cunosc@ndu-iprofesionalismul, n-avem nicio \ndoia-l# c# va trece cu succes de acesta.

O discu]ie purtat# cu pre[edinteleC. Ciuc# ne-a confirmat, dac# maiera cazul, buna impresie pe care oaveam despre Domnia Sa, ne-a de-monstrat c# nu ne-am \n[elat c@ndam afirmat \n diferite ocazii c# esteomul faptelor, exigent cu sine \nsu[i,om cu idei \ndr#zne]e, dar realiste,realizabile, animat de cele mai buneinten]ii. Am apreciat realismul obiec-tivelor pe care [i le propune, grijapentru stabilirea unui buget care s#permit# desf#[urarea \n condi]ii supe-rioare a activit#]ii sportive, grija de anu \nc#lca legisla]ia \n viguare. Fiind[i specialist \n mecanic#, dore[te s#fie repus \n circuit pentru activit#]isportive autobuzul ora[ului, cu carese pot aduce [i venituri prin \nchirierealui pentru excursii sau alte activit#]iorganizate de [coli sau diverseinstitu]ii, preciz@nd c# dintr-un calculpe care l-a f#cut rezult# c# se potreduce aproape la jum#tate cheltuielilede transport, care s-ar face prin taxareaaltor mijloace de transport. O aten]iespecial# acord# sponsorilor. _n acestsens, a [i transmis un email d-luiJean P#dureanu, pre[edintele Clubului”Gloria” Bistri]a, solicit@ndu-i sprijinulpe care este aproape sigur c#-l vaprimi [i a luat leg#tura cu fostul nostrujuc#tor, economistul Jane Laz#r,stabilit \n Germania, care i-a promisc# va trimite un TIR cu materialesportive (echipament), aparatur# spor-tiv# [i calculatoare sau alte obiecte.{i-a propus s# studieze posibilitatea[i legalitatea deschiderii unui magazinnonprofit, pentru desfacerea unoradintre obiectele primite. De asemenea,pentru atragerea sponsorilor dinB#ile[ti, inten]ioneaz# ca, av@ndacordul d-lui primar Costel Pistri]u [ial d-lui viceprimar Paul Mitroi, s#trimit# adrese la \ntreprinz#tori, princare s#-i invite la Prim#rie pentru adiscuta [i a stabili cu ce poate spon-soriza fiecare activitatea sportiv#,exprim@ndu-[i convingerea c# va g#si\n]elegere la cei poten]i financiar.Pentru desf#[urarea \n condi]ii

superioare a activit#]ii [i pentrucre[terea eficien]ei managementului, vaface propuneri pentru alegereaComitetului director, din care s# fac#parte oameni cu experien]#, iubitori aifotbalului, oameni care se bucur# deprestigiu la nivelul comunit#]ii [i cucare s# se consulte \n luarea deciziilor.

Dup# o consultare cu antrenorulM. Gaciu, a luat hot#r@rea ca, odat#cu \mbun#t#]irea vremii, imediat dupa1 martie, s# se organizeze selec]iepentru copii, propun@ndu-[i s# fiepreg#ti]i pentru a cre[te \n valoarecel pu]in 40 de copii.

Ceea ce ne-a surprins pl#cut cuadev#rat a fost colaborarea perfect#\ntre pre[edinte [i antrenor, existen]aunei unit#]i de vederi, cei doi f#c@ndo echip# omogen#, ceea ce ne d#garan]ia realiz#rii obiectivelor pe care[i le propun. _n acest# ordine de idei,am apreciat faptul c# cei doi factoride decizie [i-au propus un sistemstimulativ de retribuire a juc#torilor– salarii [i prime de joc – condi]ionatde rezultatele ob]inute.

_n ceea ce \l prive[te pe antrenorulM. Gaciu, f#r# a face referiri la as-pectul tehnic al muncii sale, pentru c#nu avem noi c#derea s-o facem, [imerg@nd pe principiul c# trebuie l#sats#-[i fac# ”meseria” [i s# lucreze \nlini[te, nu sub imperiul stresului, amfost pl#cut impresiona]i de faptul c#pune mare accent pe disciplin#, pecrearea unei atmosfere destinse, a uneicomport#ri civilizate, a[a \nc@t echipas# fie o adev#rat# familie. Sigur c# nuputem trece cu vederea c# totul seface cu profesionalism, \nainte de\nceperea antrenamentelor se explic#ce se urm#re[te, se folose[te [i tabla,iar dup# antrenamente se trag concluziide ordin general, pentru c# erorileap#rute \n timpul preg#tirii suntdiscutate [i corectate pe loc.

{i pentru c# a venit vorba de disci-plin#, vom spune c# multe dintre

rezultatele nesatisf#c#toare au avutdrept cauz# lipsa acesteia, \n toateformele ei – nereceptivitate la indi-ca]iile antrenorilor, atitudine ireveren-]ioas# fa]# de arbitrii, vocifer#ri, gesturinesportive. Nu de pu]ine ori, uniijuc#tori au dovedit o mentalitategre[it# \n ceea ce prive[te jocul, pen-tru c# una e s# practici un joc tare,b#rb#tesc, dar la minge, care poateaduce numai sanc]iuni tehnice, [i altee s# practici un joc dur, periculos,periclit@nd integritatea corporal# a ad-versarului, joc care, pe l@ng# m#suratehnic# – lovitur# liber# \mpotrivapropriei forma]ii – aduce [i sanc]iunedisciplinar# – cartona[ galben sau ro[u.

Acest aspect, coroborat cu stareade nervozitate, cu vociferarile [i adre-s#rile necuviincioase la adresaarbitrilor, de multe ori [i din cauzalipsei de preg#tire, a f#cut ca \nmeciurile disputate p@n# acum ju-c#torii no[tri s# fie penaliza]i cu numai pu]in de 39 de cartona[e galbene[i 3 ro[ii. Fiind absolut obiectivi, vomspune c#, \n timp ce cartona[ul ro[uprimit de Mogoi a avut justificare,cele acordate lui B#l[eanu [i Marghi-dan s-au datorat unor decizii pripite[i, bine\n]eles, gre[ite ale arbitrilor.Cartona[ele galbene au fost ”ob]i-nute” de: Marghidan – 6, }epu[i [iFir# – 4 (ambii efectu@ndu-[i pe-deapsa de o etap#), Bentaru, Jidovu,Mogoi, Pascu – 3, B#l[eanu, Florea,Popa C., Stanciu – 2, c@te un cartona[galben primind Iure[, V@rban,Vi]elaru, Niculescu, Paraschivu.

_n ciuda condi]iilor meteorologicevitrege, startul preg#tirilor s-a dat pe16 ianuarie, f#c@ndu-se c@te treiantrenamente pe s#pt#m@n#: mar]ea,joia [i s@mb#ta, \ns# din cauza z#peziiabundente, p@n# pe data de 18februarie nu s-a desf#[urat niciun jocde verificare. Antrenorul M. Gaciu \[idore[te c@t mai multe jocuri depreg#tire, pentru a putea pune la punctideea de joc, a reu[i omogenizareaform]iei [i a-[i da seama de randa-mentul fiec#rui component al lotului,\n scopul stabilirii celei mai buneformule de echip#, merg@nd pe ideeac# nimeni nu este tittular sau, cum sespune ”senator de drept”, fiind deciss# introduc# \n forma]ia de baz# pecei mai \n form# juc#tori, nefavoriz@ndsau nedrept#]ind pe cineva.

_n perspectiva apropiat#, se are \nvedere un joc de verificare cu ”Dun#-rea Calafat”, la invita]ia acestei for-ma]ii, urmat de alte jocuri, antrenorulpropun@ndu-[i ca ultimul joc deverificare s# se dispute pe terenpropriu, av@nd \n vedere c# \n primaetap# se va deplasa la B#ile[ti ”Ener-gia” Craiova.

Afl@ndu-se pe aceea[i lungime deund# cu pre[edintele, tehnicianul ne-a m#rturisit c# obiectivul apropiat esteevitarea turneului play-out, adicaevitare aretrograd#rii \n Elit#, iarpentru viitor, crearea unei echipecompetitive care, \n campionatul2010-2011, s# se claseze \n primele4 locuri, \nt#rirea echipei de juniori\n perspectiva promov#rii c@t maimultor juniori \n prima forma]ie,exprim@ndu-[i regretul c# vremea maimult dec@t capricioas# i-a pus mari

piedici \n tentativa de aplicare a unorproiecte care s# contribuie la cre[tereacalit#]ii jocului.

Av@nd \n vedere situa]ia ru[inoas#c# \n prima parte a campionatului s-a jucat mai mult pe viz# medical#provizorie, pe data de 25 ianuariea.c. s-a mers la Craiova, Policlinicapentru sportivi, la vizita medical#,aplic@ndu-se viza pe carnetele a 12juc#tori, dup# care s-a mai ob]inutviz# medical# definitiv# pentru al]i 8juc#tori, ajung@ndu-se \n acest fel lao stare de normalitate. Pe linia m#su-rilor organizatorice \n vederea relu#riicampionatului, prev#zut# pentru datade 6 martie, o alt# ac]iune este vizacarnetelor pentru acordarea dreptuluide joc \n anul calendaristic 2010,motiv pentru care se vor trimite ne\n-t@rziat la AJF Dolj, tabelul cu juc#torii[i licen]ele (carnetele) de joc [i sevor lua m#suri de achitare c@t maicur@nd a sumelor datorate AJF Dolj– contravaloarea vizelor [i a noilorlegitima]ii, achitarea celor dou# ba-reme de arbritaj restante, a baremelorpentru jocurile care se vor disputa \nprim#var# (pentru noi 7 jocuri oficia-le) [i a celor dou# amenzi de c@te 5milioane lei vechi, aplicate antre-norului Ionel Dunav#]u [i delegatuluiCostel Ristea, care au fost [i suspen-da]i pe c@te 6 etape.

Problema stringent# a antrenoruluieste aducerea rapid# a unui portar devaloare, pe care, personal, suntemsiguri c# \l vom avea \n lot, dat fiindfaptul c# avem o promisiune de ladl. vicepre[edinte al AJF Dolj, SorinP#tra[cu, omul care, \mpreun# cu dl.pre[edinte Nicu Neagoe au f#cutadev#rate minuni \n fotbalul doljean,[i care \ntotdeauna \[i respect# cu-v@ntul dat, conform devizei ”opromisiune dat# este datorie curat#.”

Cu trei s#pt#m@ni \nainte de relua-rea campionatului, antrenorul MirceaGaciu conteaz# pe un lot de 24 dejuc#tori, o \mbinare de experien]#(Pascu, Marghidan, Popa M., Mogoi,V@rban) [i de tinere]e, av@nd \n vizor6-7 juniori, lotul av@nd configura]ia:Popa M., V@rban, Marghidan, Mogoi,Fir#, Florea, Popa C., Balica, Iure[,Pascu, Vi]elaru, Ghera, Ilie Ionu](venit de la Boureni), Sp#imu[,Becheru, Cioroianu, Bentaru (portarulcare dup# dou# antrenamente adisp#rut pentru a face un tratamentstomatologic), Bobolocu, B#l[eanu,Jidovu, }epu[i (cei trei revenind laechip# dup# o ”r#t#cire”), Stanciu,Brezoi, la care s-ar putea ad#uga \nc#doi juniori (nenominaliza]i) [i,probabil, Turcitu, fost juc#tor la”Av@ntul” Piele[ti, aflat \n probe [ia[tept@nd decizia antrenorului pentrua evolua sub culorile echipei noastre.

Din acest col] de pagin#, noi dorimechipei s# urce c@t mai multe locuri\n clasament, pentru c#, dac# \nprimele 8 etape din retur a \nregistrattot at@tea \nfr@ngeri, de ce nu s-arputea ca \n cele 7 care mai sunt dedisputat s# ob]in# tot at@tea victorii.

Chiar dac# suntem optimi[ti dinfire, de data aceasta optimismulnostru cap#t# dimensiuni maipronun]ate, generat de faptul c#oamenii cu putere de decizie(conduc#torii ora[ului) sunt al#turi deechip#, situa]ie care-i onoreaz# [i leatrage pre]uirea [i respectul tuturor,iar gra]ie acestei mentalit#]i, avemcertitudinea c# sportul b#ile[tean, \ngeneral, [i echipa de fotbal, \nspecial, se vor \nscrie pe o traiectorieascendent#.

Gh. GHEORGHI{AN

_nscrierea pe otraiectorie ascendent#