Norme de securitate a muncii privind activităţile de tratamente termice şi termochimice

 

Cuprins

  Preambul

1. Prevederi generale

2. Prevederi comune pentru activităţile de tratamente termice şi termochimice

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

2.2. Instruirea personalului

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie

2.4. Repartizarea sarcinii de muncă.

3. Prevederi specifice pentru activităţile de tratamente termice şi termochimice

3.1. Deservirea utilajelor la călirea în ulei

3.2. Deservirea utilajelor la călirea în medii topite

4. Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate în activităţile de tratamente termice şi termochimice

4.1. Ateliere de tratamente termice

4.2. Utilaje pentru tratamente termice şi termochimice

Anexa 1 Norme conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice

Anexa 2 Ghid de terminologie de securitate a muncii

Anexa 3 Standarde conexe

Preambul

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementări cu aplicabilitate naţională, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfăşurarea principalelor activităţi din economia naţională în condiţii de securitate a muncii.

Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă agenţii economici de răspundere pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate a muncii, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective, prin instrucţiuni proprii.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementări privind asigurarea sănătăţii şi securităţii în muncă, sistem compus din:

- Normele generale de protecţie a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii şi medicină a muncii, general valabile pentru orice activitate;

- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii, specifice unor anumite activităţi sau grupe de activităţi, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a muncii se aplică cumulativ şi au valabilitate naţională indiferent de forma de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează.

Structura sistemului naţional de norme specifice de securitate a muncii urmăreşte corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate a muncii pentru activităţi caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecărei norme specifice de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii, practicată în cadrul Normelor generale de protecţie a muncii. Conform acestor abordări, procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc:

- Executantul : omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă;

- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă;

- Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizează în procesul muncii;

- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă.

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii în cadrul Normelor specifice de securitate a muncii, vizând global desfăşurarea uneia sau mai multor activităţi în condiţii de securitate a muncii, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element al sistemului executant-sarcină de muncă-mijloace de producţie-mediu de muncă propriu proceselor de muncă din cadrul activităţilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului naţional de reglementări în domeniul securităţii muncii constituie, alături de celelalte reglementări juridice referitoate la sănătatea şi securitatea în muncă, bază pentru:

- activitatea de concepţie a ehipamentelor tehnice şi a tehnologiilor;

- autorizarea funcţionării unităţilor;

- instruirea salariaţilor cu privire la securitatea muncii;

- cercetarea accidentelor de muncă şi stabilirea cauzelor şi a responsabilităţilor;

- controlul realizării măsurilor de securitate a muncii;

- fundamentarea programului de protecţie a muncii.

În contextul general pe care l-am prezentat, "Normele specifice de securitate a muncii pentru activităţile de tratamente termice şi termochimice" au fost elaborare ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii riscurilor specifice, astfel încât, pentru fiecare risc, să existe cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă.

Structurarea acestor prevederi este făcută astfel încât prevederile urmăresc o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de muncă.

Pe lângă prevederile specifice privind tratamentele termice şi termochimice, structurate pe elementele sistemului de muncă, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de producţie, prevederi care rămân valabile până la acoperirea problematicii tratate, prin standarde în domeniu.

În acelaşi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizată la elaborare, normele mai cuprind o anexă în care sunt definiţi o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice să răspundă cerinţelor actuale nu numai în ceea ce priveşte conţinutul, dar şi forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizează conţinutul articolelor care se referă la aceeaşi problematică, facilitând astfel, pentru utilizatori, înţelegerea şi găsirea rapidă a textelor necesare.

1. Prevederi generale

Conţinut. Scop

Art.1

Normele specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi bolilor profesionale specifice activităţilor de tratamente termice şi termochimice.

Art.2

Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă).

Domeniu de aplicare

Art.3

Prezentele norme se aplică la toate persoanele fizice sau juridice care desfăşoară activităţi de tratamente termice sau termochimice, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social şi de modul de organizare a acestora.

Relaţii cu alte acte normative

Art.4

Prevederile prezentelor norme se aplică cumulativ cu prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.5

Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţilor de tratamente termice şi termochimice, desfăşurate de persoanele juridice, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate În anexa 1.

Revizuirea normelor

Art.6

Prezentele norme se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, la nivelul persoanelor juridice sau la modificarea proceselor de muncă.

2. Prevederi comune pentru activităţile de tratamente termice şi termochimice

2.1. Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă

Art.7

Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă se va face conform prevederilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.8

Este interzisă repartizarea lucrătorilor cu plăgi sau răni deschise, la băile de săruri pe bază de cianuri.

Art.9

Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor pentru tratamente termice şi a echipamentelor aferente se vor efectua numai de personal specializat numit prin decizia conducerii persoanei juridice.

Art.10

Exploatarea utilajelor cu atmosferă controlată se face numai de personal calificat şi instruit asupra modului de exploatare şi intervenţie pe utilaje.

2.2. Instruirea personalului

Art.11

Instruirea personalului din activităţile de tratamente termice şi termochimice, în domeniul protecţiei muncii, se va face conform prescripţiilor Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.12

Personalul de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor care produc "atmosferă controlată" cu componente combustibile, cât şi a instalaţiilor în care acestea se folosesc, va fi instruit În mod special asupra :

-pericolelor pe care le prezintă utilizarea necorespunzătoare a atmosferei controlate;

-modului de punere în funcţiune şi exploatare a instalaţiei de producere a atmosferei controlate şi de introducere în instalaţiile de utilizare;

-metodelor de evacuare a atmosferei controlate din instalaţii;

-sistemelor şi modului de purjare a instalaţiilor;

-modului de intervenţie la întreruperea curentului electric sau a gazului din care se prepară atmosfera controlată;

-modului de intervenţie în cazul apariţiei unei defecţiuni posibile.

Personalul de deservire trebuie să fie instruit lucrând efectiv pentru a-şi însuşi modul de exploatare a instalaţiiilor, în deplină siguranţă.

Art.13

Personalul de exploatare a instalaţiilor care produc atmosferă controlată cu componente combustibile, cât şi a instalaţiilor în care acestea se folosesc, va fi testat lunar asupra instrucţiunilor de exploatare, cu referire specială la problemele enumerate la art.12.

Art.14

Personalul de exploatare, întreţinere şi reparare a instalaţiilor de călire în ulei şi a echipamentelor aferente, va fi instruit periodic asupra pericolelor ce le reprezintă aceste băi şi asupra procedurilor de testare a instalaţiilor în funcţiune.

Art.15

Personalul care deserveşte instalaţiiile de tratament termic trebuie să fie instruit cu privire la modul de intervenţie în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică, gaz metan, apă sau în cazul declanşării unui incendiu.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.16

Acordarea echipamentului individual de protecţie se va face conform prevederilor Normativului - cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie aprobat prin Ordinul MMPS nr.225 din 27 iulie 1995.

2.4. Repartizarea sarcinii de muncă

Art.17

Aprinderea arzătoarelor pilot şi reglajul combustiei se va face de fochişti autorizaţi, respectându-se instrucţiunile de exploatare întocmite de persoana juridică beneficiară, pe baza prescripţiilor furnizorului şi proiectantului, afişate la loc vizibil, lângă cuptor.

Art.18

Punerea în funcţiune, exploatarea şi întreţinerea echipamentelor din staţiile de producere şi utilizare a energiei electrice vor fi asigurate pe toată gama tehnologiilor şi utilajelor de personal calificat şi autorizat care va fi instruit în ceea ce priveşte cunoaşterea instalaţiilor respective.

3. Prevederi specifice pentru activităţile de tratamente termice şi termochimice

Art.19

Deservirea şi supravegherea instalaţiilor şi utilajelor de tratament termic şi termochimic se vor face numai de lucrători instruiţi special atât teoretic cât şi practic.

3.1. Deservirea utilajelor la călirea în ulei

A. Băi de călire în ulei

Art.20

Instalaţiile de călire în ulei, precum şi instalaţiile aferente acestora (de golire rapidă, de alimentare şi evacuare a apei de răcire, de agitare mecanică) vor fi supuse controlului periodic, control executat de persoane special desemnate de conducere. Rezultatul controlului va fi consemnat într-un registru prevăzut în acest scop.

Art.21

Se interzice funcţionarea instalaţiilor de călire în ulei fără controlul menţionat la art.20.

Art.22

La instalaţiile de călire în ulei se va controla zilnic nivelul uleiului prescris. Completarea nivelului de ulei se va face, după caz, manual sau mecanizat, consemnându-se operaţia în registrul secţiei şi în "fişa de urmărire tip".

Art.23

Repunerea în funcţiune a instalaţiei de ventilare se face după terminarea cursei de cufundare a şarjei.

Art.24

Pentru eliminarea vaporilor inflamabili din proces şi pentru a preveni formarea de condens inflamabil pe structura acoperişului, la interiorul acestuia, ventilaţia mecanică va fi menţinută în funcţiune toată perioada cât temperatura uleiului din baie depăşeşte 550 C, oprindu-se imediat la apariţia unui incendiu.

Art.25

Introducerea pieselor calde în instalaţiile de călire în ulei se va face rapid şi complet, numai după ce instalaţia de agitare mecanică a uleiului a fost pornită iar instalaţia locală de absorbţie gaze a fost oprită.

Art.26

Pentru evitarea formării unei cantităţi excesive de vapori şi pentru evitarea aprinderii, temperatura maximă a uleiului din bazin va fi, în timpul răcirii şarjei, cu minimum 1000 C sub punctul de inflamabilitate al uleiului folosit.

Art.27

Pentru evitarea spumării uleiului se va face determinarea conţinutului de apă în ulei. Acest conţinut nu trebuie să fie mai mare de 0,5% apă în ulei, gravimetric, în baia de călire.

Art.28

Determinările menţionate la art.27 se vor efectua zilnic, sau ori de câte ori se observă tendinţa de spumare a uleiului în instalaţiile de călire care folosesc apa ca agent de răcire şi săptămânal la instalaţiile de călire care folosesc alţi agenţi de răcire.

Art.29

În funcţie de termenul de garanţie al uleiului de călire, prevăzut în standardele sau norma internă şi în funcţie de condiţiile de exploatare a produsului, uleiul va fi supus verificărilor menţionate în standarde. În cazul în care uleiul nu mai corespunde condiţiilor tehnice prevăzute de standarde, va fi înlocuit.

Art.30

La călirea În ulei se interzic:

- folosirea aerului comprimat pentru agitarea uleiului la umplerea cu ulei a băilor;

- încălzirea băilor de ulei prin contactul direct al flăcării deschise cu suprafaţa uleiului.

Art.31

Exploatarea instalaţiilor de călire în baie de ulei este interzisă în următoarele cazuri:

-dacă temperatura uleiului creşte, apropiindu-se la mai puţin de 800C de limita de inflamabilitate, dacă depăşeşte valoarea maximă prescrisă în fişa tehnologică sau dacă depăşeşte valoarea prescrisă în notiţa tehnică a băii;

-dacă dispozitivul pentru reglarea temperaturii şi aparatele de semnalizare acustică şi optică a atingerii temperaturii maxime de lucru nu sunt în funcţiune;

-dacă sistemul de răcire nu funcţionează normal;

-dacă nivelul de ulei este sub valoarea minimă admisă;

-dacă vâscozitatea uleiului este mai mare decât cea prevăzută prin procesul tehnologic.

Art.32

Pentru a nu depăşi temperatura maximă admisă a uleiului se va ţine seama de creşterea de temperatură cauzată de introducerea şarjei. Coordonarea introducerii şarjei în baia de ulei se va face de către beneficiar în baza datelor din fişa tehnologică tip.

Art.33

În cazul în care, la introducerea sau scoaterea şarjei din ulei s-a produs aprinderea întregii suprafeţe libere a uleiului din bazin se iau următoarele măsuri:

- se imersează complet şarja în ulei;

- se închid capacele băii de călire;

- se opreşte instalaţia de ventilaţie a băii de călire;

- se închide şubărul dintre instalaţia de ventilaţie şi baia de călire, pentru a preîntâmpina captarea către ventilator a flăcărilor şi a agentului de stingere;

- se porneşte instalaţia de stingere şi se va menţine în funcţiune până la răcirea piesei;

- se va utiliza instalaţia de răcire cu apă dacă nu este posibilă imersarea completă a şarjei în ulei.

Art.34

În cazul în care măsurile menţionate la art.33 nu au condus la stingerea începutului de incendiu, se porneşte instalaţia de golire rapidă a uleiului, iar pentru băile cu peste 100 m3 de ulei se porneşte instalaţia de golire a noroiului. Nu se consideră incendiu aprinderea momentană a vaporilor de ulei, aprindere care apare în perioada cufundării şarjei calde în ulei, dacă flacăra s-a stins după cufundarea completă.

Art.35

Capacele cu care sunt prevăzute instalaţiile de călire în ulei se deschid numai în timpul introducerii şi scoaterii şarjei din ulei. În restul timpului ele se menţin obligatoriu închise şi atunci când instalaţia nu funcţionează. Închiderea se va face imediat şi după imersarea completă a şarjei.

Art.36

La scoaterea pieselor din baia de ulei, scurgerea de ulei se va face deasupra bazinului sau în cutii speciale. Uleiul scurs pe pardoseala halei va fi imediat curăţat.

Art.37

Băile de ulei se vor goli lunar şi se va elimina noroiul de pe pereţii bazinului, de pe ţevile schimbătorului de căldură şi de pe orificiile de golire rapidă. Cu această ocazie se va verifica integritatea pereţilor ţevilor schimbătoarelor de căldură / răcire sau încălzire existente în instalaţie.

B. Linii continue de tratamente termice şi termochimice

Prevederi comune

Art.38

Înainte de începerea lucrului la liniile continue de tratamente termice se va verifica starea sculelor şi dispozitivelor care urmează a fi utilizate, aranjarea pieselor, sculelor, platourilor, dispozitivelor şi containerelor în ordinea utilizării acestora.

Art.39

La preluarea schimbului se vor lua informaţii de la schimbul anterior privind starea şi funcţionarea mecanismelor şi instalaţiilor. În cazul existenţei unor defecţiuni, acestea vor fi semnalate persoanelor cu atribuţii în acest scop.

Art.40

Este interzis să se schimbe destinaţia sau să se deterioreze apărătorile, balustradele, grilajele şi echipamentele de protecţie sau să se schimbe destinaţia plăcuţelor sau panourilor avertizoare.

Art.41

În timpul lucrului containerele cu piese vor fi aranjate astfel încât să nu blocheze căile de acces, piesele să nu alunece, să nu se răstoarne sau să se rostogolească.

Art.42

Este interzisă manipularea pieselor cu mâinile neprotejate.

Art.43

Este interzisă încărcarea sau descărcarea pieselor pe şi de pe platouri în timpul deplasării platformelor, cărucioarelor, cupelor schip şi a cărucioarelor care le transportă. Încărcarea sau descărcarea pieselor trebuie să se facă numai când toate mecanismele staţionează.

Art.44

Încărcarea pieselor mari şi grele se va executa numai cu ridicătorul pneumatic cu braţ pivotant sau un alt dispozitiv de ridicat prevăzut în acest scop.

Art.45

La utilizarea ridicătorului pneumatic se vor respecta următoarele condiţii:

-dispozitivul de ridicat cu lanţ şi cârlig trebuie să fie în bună stare şi corespunzător formei şi dimensiunilor sarcinilor de ridicat;

-înainte de ridicare se va verifica prinderea corectă a acestora;

-sunt interzise smulgerea pieselor din stivă, manevrarea bruscă a dispozitivului şi pivotarea braţului;

-manevrarea dispozitivului de ridicat se va face cu atenţie pentru a nu fi agăţate platourile sau mecanismele liniei.

Art.46

La descărcarea pieselor de pe cărucioare sau a cupelor schipurilor pe mesele basculante este interzisă manevrarea acestora prin tragere cu mÂinile sau Împingerea cu picioarele.

Art.47

La descărcarea pieselor de pe cărucioarele de călire se vor folosi cârlige cu tijă lungă.

Art.48

Se interzice introducerea cÂrligelor sau a altor scule Între mecanismele liniei de tratament termic.

Art.49

Este interzisă intervenţia operatorului prin introducerea mâinilor sau altei părţi a corpului între mecanismele liniei în timpul funcţionării acesteia sau în spaţiul de deplasare a acestora.

Art.50

În cazul blocării, deplasării platourilor sau căderii pieselor între mecanismele liniilor, scoaterea pieselor se va face numai după ce s-au oprit mecanismele şi s-au luat măsuri de siguranţă împotriva pornirii întâmplătoare.

Art.51

Piesele vor fi aranjate pe platouri astfel încât să fie evitate căderea, rostogolirea sau alunecarea acestora.

Art.52

Înainte de aprinderea arzătoarelor pilot şi a arzătoarelor este obligatorie închiderea vanelor de alimentare cu gaz metan, închiderea uşilor cuptoarelor şi ventilarea interiorului cuptorului pentru eliminarea eventualelor urme de gaz combustibil.

Art.53

Se va aprinde fiecare arzător pilot în parte apoi arzătoarele. Se interzice aprinderea unui arzător pilot de la un alt arzător pilot sau a unui arzător de la alt arzător.

Art.54

Este interzisă staţionarea în dreptul uşilor cuptorului sau a orificiului acestuia în timpul executării aprinderii.

Art.55

Se interzice deschiderea bruscă a alimentării cu gaz metan, arderea fiind reglată încet şi progresiv.

Art.56

În cazul stingerii unor arzătoare se vor închide imediat vanele şi după ce s-au constatat cauzele stingerii, se reiau operaţiile aprinderii, numai după eliminarea prin ventilare a gazelor combustibile din interiorul cuptorului.

Art.57

Controlul aprinderii şi funcţionării arzătoarelor pilot se va face prin găurile vizor plasate în partea exterioară a arzătoarelor.

Art.58

După oprirea de lungă durată a cuptorului , reîncălzirea trebuie să se facă lent, conform prevederilor instrucţiunilor de exploatare. Se interzice ridicarea bruscă a temperaturii în interiorul cuptoarelor.

Art.59

Se interzice circulaţia deasupra cuptoarelor şi a mecanismelor sau platourilor care vehiculează sau basculează şarja.

Art.60

Lucrările de reparaţii, modificări, completări, încercări sau experimentări la instalaţiile electrice, gaz metan, apă, aer comprimat, instalaţiile de ventilaţie, instalaţiile hidraulice precum şi la celelalte părţi componente ale liniilor vor fi efectuate numai de personal instruit şi autorizat în acest scop şi numai cu aprobarea proiectantului şi respectiv a constructorului.

Art.61

În cazul apariţiei unei defecţiuni sau avarii, operatorul va anunţa imediat conducătorul procesului de muncă şi persoanele autorizate pentru efectuarea remedierilor.

Art.62

Curăţarea sau deblocarea interioarelor bazinelor de călire şi spălare se va face numai după ce au fost evacuate în întregime lichidele de călire şi leşia de spălare şi au fost luate măsurile de blocare, eliminându-se posibilităţile de pornire a benzilor transportoare, a cupelor schip şi a altor mecanisme.

Art.63

Se interzice controlul cu mâna a temperaturii lichidului de răcire.

Art.64

Se intezice staţionarea oricărei persoane în locurile în care se descarcă prin basculare piese de pe platouri în containere.

Instalaţii cu atmosferă controlată

Art.65

Pentru punerea în funcţiune a cuptorului la rece este obligatorie respectarea succesivă a următoarelor operaţii:

a) verificarea funcţionării la rece a cuptorului pe ciclu manual şi automat;

b) încălzirea cuptorului şi introducerea atmosferei controlate;

c) punerea cuptorului În exploatare.

Art.66

Verificarea funcţionării la rece a cuptoarelor se face pe ciclu manual sau automat cu respectarea strictă a succesiunii manevrelor prevăzute în cartea tehnică, urmărindu-se permanent semnalizarea mişcărilor pe ecranul panoului de lângă cuptor.

Art.67

Comanda unei manevre, la punerea în funcţiune a cuptorului, se va face numai după ce manevra comandată anterior s-a efectuat complet.

Art.68

Pentru călirea în ulei şi pentru răcirea pieselor în camera de răcire pe ciclu automat este obligatorie urmărirea pe panoul de lângă cuptor a poziţiilor părţilor componente ale cuptorului, poziţii stabilite prin tehnologie.

Art.69

Orice defecţiune în funcţionarea cuptorului pe ciclu manual sau automat va fi anunţată personalului de întreţinere, pentru remediere.

Art.70

Încălzirea cuptorului se realizează prin aprinderea arzătoarelor pilot ale cuptorului şi ale bazinului de ulei, prin respectarea strictă a succesiunii operaţiilor şi urmărirea permanentă a temperaturii cuptorului.

Art.71

Introducerea atmosferei controlate se va face numai dacă funcţionarea cuptorului este bună, prin respectarea strictă a succesiunii manevrelor şi urmărirea debitului de atmosferă controlată în funcţie de temperatura cuptorului.

Art.72

La cuptoarele şi liniile continue cu atmosferă controlată se interzice admisia atmosferei controlate combustibile dacă temperatura în cuptor este mai mică de 7500C (În cazul atmosferelor ENDO).

Art.73

Admisia atmosferei controlate combustibile în cuptoare şi camere reci cu temperatură de funcţionare mai mică de 7500C, se poate face dacă în prealabil utilajul a fost purjat cu gaz inerent sau incombustibil iar conţinutul de oxigen după purjare este sub 1% volumetric.

Art.74

Se interzice exploatarea utilajelor cu atmosferă controlată dacă:

a) debitul de atmosferă controlată nu asigură o suprapresiune în incintă;

b) utilajele nu sunt racordate la instalaţia de alimentare cu gaz incombustibil, care să asigure şi volumul stocat pentru purjarea sigură şi simultană a tuturor utilajelor racordate la instalaţie. Purjarea se consideră terminată dacă volumul de oxigen existent în incinta purjată este sub 1%.

Art.75

Se excepteză de la prevederile art. 74 pct. b cuptoarele cu configuraţie geometrică simplă la care se poate efectua umplerea incintei cu gaze arse rezultate din arderea atmosferei controlate combustibile, precum şi evacuarea atmosferei prin ardere, fără pericol de explozie.

Art.76

Este obligatoriu controlul periodic cu flacără întreţinută a neetanşeităţilor la treceri de axe, termocuple, borne, capace etc.

Art.77

Se interzice funcţionarea instalaţiilor care prezintă pierderi de atmosferă controlată.

Art.78

În timpul funcţionării instalaţiei cu atmosferă controlată tronsonul demontabil de pe conducta de aer trebuie să fie demontat iar ştuţul de legătură cu incinta să fie obturat cu flanşă oarbă

Art.79

Funcţionarea instalaţiilor cu atmosferă controlată este interzisă dacă există elemente defecte, arzătoarele pilot sunt stinse iar perdeaua de flacără nu se aprinde.

Art.80

Perdeaua de flacără trebuie să se aprindă automat la deschiderea uşii cuptorului, să acopere tot golul uşii şi să se stingă numai la închiderea completă a uşii.

Art.81

Se interzice deschiderea uşii cuptorului dacă atmosfera controlată combustibilă nu arde la ştuţurile de evacuare.

Art.82

Purjarea cu atmosferă incombustibilă prin acţionarea manuală a robinetului de golire este permisă în cazul defectării elementului automat de închidere - deschidere în următoarele situaţii:

-cÂnd lipseşte atmosfera controlată combustibilă sau energia de încălzire şi temperatura tind să scadă sub 7500C;

-cÂnd temperatura scade sub 7500C iar debitul atmosferei controlate combustibile nu asigură suprapresiune în incintă sau există pericolul avarierii utilajului din cauza unor situaţii neprevăzute.

Art.83

La cuptoarele cu atmosferă controlată combustibilă, fără uşi de separare a incintei în care atmosfera arde continuu se interzice:

-funcţionarea utilajului fără perdea de flacără care să acopere suprafaţa fantei de ieşire a atmosferei;

-schimbarea aerului cu atmosferă controlată combustibilă sau schimbarea atmosferei controlate combustibile cu aer, dacă temperatura în incintă este mai mică de 7500C sau dacă nu au fost purjate gazele moarte cu gaz incombustibil.

Art.84

Închiderea admisiei atmosferei controlate şi arderea celei din incintă se face la scăderea debitului atmosferei sub cel prescris, la întreruperea alimentării cu atmosferă controlată şi la apariţia tendinţei de scădere a temperaturii sub 7500C.

Art.85

La bazinele de ulei ale cuptoarelor cu cameră cu atmosferă controlată combustibilă cu bazin integrat se interzice introducerea pieselor calde, la călirea în ulei dacă:

-camera bazinului nu este plină cu atmosferă controlată combustibilă şi nu este racordată la instalaţia de gaz incombustibil;

-instalaţia mecanică de transport şarjă din cuptor în camera bazinului şi instalaţia coborârii şarjei în ulei nu funcţionează.

Art.86

Este intezisă deschiderea uşilor bazinului de ulei din cuptoarele cu atmosferă controlată combustibilă cu bazinul integrat dacă:

-şarja nu a fost complet acoperită cu ulei;

-arzătoarele pilot nu sunt aprinse;

-şarja se blochează într-o semiimersare în ulei.

Art.87

În situaţiile menţionate la art. 86, deschiderea uşii bazinului pentru intervenţii sau remedieri se va face numai când temperatura şarjei a scăzut sub punctul de inflamabilitate a uleiului.

Art.88

În cazul unor situaţii de avarii sau incendii în apropierea bazinelor integrate, când există riscul aprinderii uleiului În bazin se va proceda astfel:

-la utilajele care nu sunt în funcţiune sau lucrează fără atmosferă controlată combustibilă, se face golirea rapidă a uleiului din bazin;

-la utilajele care nu sunt în funcţiune cu atmosferă controlată combustibilă în camera caldă şi rece, se va înlocui atmosfera controlată combustibilă din camera rece şi caldă prin purjarea sau arderea acesteia apoi se va goli rapid bazinul.

Art.89

La efectuarea lucrărilor de reparaţii la instalaţiile cu atmosferă controlată se vor lua măsuri pentru evitarea pătrunderii gazelor în interiorul cuptorului şi se va sufla aer curat pentru a realiza condiţii de lucru.

Art.90

În timpul reparaţiilor se va avea grijă să nu fie demontate în prealabil conductele cu gaz inert sau incombustibil.

Art.91

Este interzisă funcţionarea generatoarelor de atmosferă controlată care eşapează gaze nearse.

Art.92

Pentru intervenţiile în cazul în care are loc o întrerupere de curent se vor întocmi instrucţiuni proprii privind modul de intervenţie, cu stabilirea strictă a succesiunii manevrelor, în funcţie de temperatura cuptorului.

Art.93

În cazul în care se opreşte apa de răcire, se opresc generatoarele iar modul de intervenţie se va stabili prin instrucţiuni proprii.

Art.94

În situaţia în care se opreşte alimentarea cu gaz metan se vor închide robinetele de admisie a gazului metan de la toate arzătoarele, se va face admisia de azot în cuptor şi se anunţă dispeceratul unităţii.

Art.95

În cazul opririi admisiei de aer comprimat se va anunţa dispeceratul unităţii.

Art.96

Întreţinerea cuptoarelor cu atmosferă controlată se va face conform prevederilor din cartea tehnică.

Art.97

Revizia şi reparaţiile se fac în baza unui grafic stabilit, în cadrul căruia se vor face toate verificările necesare unei funcţionări corecte.

Băi de spălare

Art.98

Pentru aprinderea focului la baia de spălare se va respecta succesiunea operaţiilor stabilită prin instrucţiuni proprii.

Art.99

Toate băile de spălare se vor dota cu instalaţii de aprindere şi supraveghere automată a flăcării.

Art.100

Aprinderea se va face numai de către personal instruit special în acest scop.

Art.101

Verificarea şi întreţinerea băii de spălare se va face conform instrucţiunilor proprii.

Cuptoare cu vid şi atmosferă de hidrogen

Art.102

Admisia atmosferei de hidrogen este permisă numai dacă incinta ce urmează a fi inundată cu hidrogen a fost vidată la cel puţin 100 Pa (1 mbar) , iar presiunea gazului neutru (azot sau argon) este cea prescrisă în documentaţie.

Art.103

Este interzisă funcţionarea cuptoarelor cu vid cu atmosferă de hidrogen dacă sesizorul de hidrogen este defect, instalaţia de ventilaţie locală nu funcţionează sau dacă utilajul prezintă neetanşeităţi peste limitele admise.

Art.104

Neetanşeităţile se vor controla cu detectorul de hidrogen cel puţin odată pe ciclu.

Art.105

Este interzisă funcţionarea cuptoarelor cu vid şi atmosferă de hidrogen dacă rezerva de gaz neutru (azot sau argon) nu asigură spălarea sigură a întregii cantităţi de hidrogen din incintă. În condiţii de întrerupere a alimentării cu energie electrică, întreruperea generatorului de producere a azotului, argonului etc. spălarea se consideră terminată dacă concentraţia de hidrogen din incintă este mai mică de 4 %.

Art.106

Deservirea cuptoarelor cu vid şi atmosferă de hidrogen este interzisă în condiţiile în care utilajul prezintă defecte sau nu au fost efectuate lucrările de întrţinere şi reparaţii periodice.

Cuptoarele de încălzire şi tratament termic cu combustibil gazos,fără atmosferă controlată

Art.107

Înainte de aprinderea cuptoarelor cu combustibil gazos, pentru evacuarea eventualelor acumulări de gaze, se va ventila camera de lucru a cuptorului conform documentaţiei tehnice şi se va verifica etanşeitatea instalaţiei.

Art.108

Operaţia de aprindere a cuptorului se va face cu uşa cuptorului deschisă, aprinderea arzătoarelor făcându-se în ordinea menţionată în instrucţiunile de exploatare.

Art.109

Dacă aprinderea nu se produce imediat, se opreşte admisia combustibilului, se aeriseşte din nou camera cuptorului, după care operaţia de aprindere se repetă.

Art.110

Aprinderea cuptorului se realizează prin gurile de aprindere cu ajutorul unei torţe cu tijă metalică sau alt mijloc experimentat şi omologat (rezistenţă electrică aprinzător cu scântei, arzător pilot etc.).

Art.111

În cazul În care dispozitivul de aprindere nu este permanent, gura de aprindere respectivă se va închide după efectuarea operaţiei de aprindere.

Art.112

În timpul funcţionării cuptoarelor este obligatorie urmărirea arderii în condiţii normale, cu ajutorul aparatelor pentru controlul acesteia.

Art.113

În cazul în care cuptorul nu este dotat cu aparatură pentru controlul arderii în timpul exploatării, supravegherea arderii va fi asigurată de personal calificat.

Art.114

La întreruperea accidentală a circuitului aerului de combustie se va întrerupe imediat şi circuitul de combustibil.

Art.115

Oprirea cuptorului şi închiderea robinetelor se fac în ordine inversă celei de pornire.

Art.116

Pentru asigurarea accesului la cuptoare, în special la arzătoarele cuptoarelor, este interzisă depozitarea oricăror materiale, semifabricate etc. în spaţiul din jurul cuptorului.

Art.117

Spaţiul pentru scoaterea vetrei mobile a cuptorului, pentru încărcarea - descărcarea acesteia, trebuie menţinut liber, fiind interzise depozitarea diverselor materiale precum şi accesul persoanelor.

Art.118

Deservirea cuptoarelor cu vatră mobilă se va face numai când aceasta se găseşte afară din cuptor.

Art.119

Se interzice lucrul la cuptoare dacă acestea, cât şi instalaţiile auxiliare, nu sunt în perfectă stare de funcţionare şi dacă nu s-au efectuat verificările şi întreţinerile periodice, conform instrucţiunilor unităţii constructoare.

Art.120

Se interzice repararea cuptoarelor neaerisite şi a căror temperatură depăşeşte 300C.

Art.121

Înainte de efectuarea oricăror reparaţii cuptorul trebuie oprit şi răcit, conductele de combustibil şi aer vor fi închise şi izolate cu flanşe metalice oarbe iar pentru îndepărtarea gazelor rămase se va efectua ventilarea cuptorului.

Art.122

În cazuri cu totul speciale, care reclamă intervenţii în timpul funcţionării, acestea se vor efectua numai după ce au fost luate toate măsurile menite să prevină un eventual incendiu, asigurându-se toate materialele de intervenţie şi dispozitivele de siguranţă adecvate,şi după ce s-au stabilit ordinea şi modul de intervenţie iar personalul de intervenţie a fost instruit corespunzător.

3.2. Deservirea utilajelor la călirea în medii topite

Băi de călire în medii topite

Art.123

Sărurile utilizate pentru formarea băilor se păstrează în ambalaje speciale asigurate împotriva deschiderii, închise în magazii uscate care vor fi ventilate în timpul manipulării sărurilor.

Art.124

La formarea şi reîmprospătarea băilor se vor utiliza numai săruri uscate; creuzetul băii se va umple cu săruri topite la un nivel care se va stabili prin instrucţiuni de lucru.

Art.125

Compunerea băilor de sodiu şi domeniile de temperatură, în care pot fi folosite, vor fi stabilite prin procesul tehnologic întocmit de unitate, cu respectarea condiţiilor de igienă şi securitate a muncii.

Art.126

Conducerea secţiei de tratament termic are obligaţia să instruiască lucrătorii în acest sens şi să controleze respectarea cu stricteţe a acestor prevederi.

Art.127

Prin instrucţiuni tehnice se va stabili modul de lucru la băile de săruri, precizându-se compoziţia şi temperatura sărurilor folosite, temperatura de introducere a pieselor şi curăţare a băilor.

Art.128

La încălzirea în medii topite, piesele şi dispozitivele care se introduc în baie vor avea suprafaţa curată şi uscată şi vor fi preîncălzite în mod obligatoriu în alte medii, până la temperaturi mai mari de 1000 C, în conformitate cu instrucţiunile tehnice ale băii respective.

Art.129

La folosirea băilor de săruri cu cianuri se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.

Băi de plumb

Art.130

Băile de plumb se vor utiliza numai în cazuri justificate tehnologic, atunci când alte metode (băile de săruri topite) nu dau rezultate corespunzătoare.

Art.131

În cazul folosirii băilor de plumb, prin instrucţiuni tehnice, se vor stabili condiţiile de lucru pentru a se evita îmbolnăvirile de saturnism.

Art.132

Praful de plumb, depus în încăperile de lucru, va fi colectat cu grijă şi îndepărtat, fără a se împrăştia. Se va evita contactul lui cu părţile descoperite ale corpului.

Nitrurarea ionică

Art.133

Înaintea operaţiei de nitrurare piesele vor fi curăţate de impurităţi prin spălare într-un bazin cu sodă degresantă, apoi într-un bazin cu apă curată. Temperatura apei în ambele bazine va fi cuprinsă între 80 - 1000 C.

Art.134

Operatorii au obligaţia de a controla permanent nivelul apei în bazine pentru a nu se defecta pompele şi a nu se arde rezistenţele electrice, atunci când nivelul apei este scăzut.

Art.135

La aşezarea pieselor în coşul maşinii de spălat acestea vor fi manevrate cu grijă pentru a nu fi lovite şi deteriorate.

Art.136

Pulberile metalice depuse pe tecile ceramice în care se fixează termocuplul, vor fi curăţate după fiecare şarjă.

Art.137

La imersarea tecilor în "apă regală" (acid azotic + acid sulfuric) se va purta echipamentul de protecţie adecvat iar operaţia de imersare se va executa cu mare atenţie.

Art.138

Soluţia de "apă regală" se va păstra în locuri speciale în recipienţi de sticlă prevăzuţi cu dopuri de sticlă.

Art.139

Introducerea tecilor în soluţia de curăţat se va face cu ajutorul pensetelor iar timpul de menţinere în soluţie va fi de cel puţin 5 minute.

Art.140

După scoaterea tecilor din soluţia de curăţare, acestea vor fi spălate în apă curată şi vor fi uscate.

Art.141

(1) După fiecare şarjă este obligatoriu a se verifica teaca din metal a termocuplului pentru a constata că nu au apărut corodări sau perforări.

(2) În cazul constatării acestor defecte se înlocuieşte termocuplul şi se elimină cauzele care au dus la apariţia defectelor.

Art.142

Termocuplele de rezervă vor fi păstrate în locuri special amenejate încât să nu se deterioreze sudurile precum şi restul firului împreună cu mufa.

Art.143

(1) Fiecare operator este obligat să verifice zilnic în schimbul său nivelul uleiului la pompele de vid şi să se completeze cu ulei ori de câte ori este necesar.

(2) După o funcţionare de 2 - 3 luni uleiul va fi schimbat cu altul curat şi va fi curăţat corpul pompei.

Art.144

Este obligatoriu controlul permanent a presiunii din butelia de amoniac, astfel încât pe timpul unei şarje aceasta să nu se golească. Se recomandă înlocuirea tuburilor cu amoniac când presiunea lor scade sub 2 atm.

Art.145

Este obligatorie urmărirea permanentă a temperaturii apei de răcire care circulă prin pereţii recipienţilor, pentru a se evita încălzirea parţială sau totală a recipienţilor sau capacelor acestora.

Art.146

Operatorii sunt obligaţi să cureţe cămaşa de protecţie a recipienţilor şi capacelor de impurităţile depuse în timpul degajării (curăţirii) pieselor, o dată pe lună sau ori de câte ori este necesar.

Art.147

Este interzisă intervenţia operatorilor la partea electrică şi electronică a instalaţiilor. Intervenţiile, în caz de defecţiune a părţilor electrice şi electronice, vor fi făcute de personal special instruit şi calificat.

Art.148

(1) Operatorii sunt obligaţi să urmărească buna funcţionare a instalaţiei . Orice defecţiune depistată va fi semnalată persoanelor cu atribuţii în domeniu.

(2) Orice scurgere de amoniac va fi sesizată şi se vor lua măsuri pentru înlocuirea ei.

Art.149

În timpul transportului capacului recipientului cu ajutorul macaralei şi tot timpul cât pe macara se găseşte sarcina suspendată este interzisă staţionarea sub sarcină sau introducerea mâinilor între capac şi recipient, la aşezarea acestuia.

Art.150

În timpul funcţionării instalaţiei de nitrurare se interzice accesul persoanelor străine în perimetrul de lucru.

Art.151

AvÂnd În vedere valoarea tensiunii de alimentare ( 1000 V) a instalaţiei de nitrurare, se impun următoarele măsuri de protecţie :

- se vor folosi covoare de cauciuc în jurul recipienţilor şi dulapurilor electrice;

- deschiderea uşilor echipamentului electric este permisă numai după deconectarea instalaţiei de la reţea;

- la fiecare şarjare se va verifica legătura la masă a capacelor recipienţilor;

- mufele de conectare a termocuplelor se vor poziţiona astfel încât să nu facă contact cu recipientul şi nu vor fi atinse în timpul funcţionării instalaţiei în regim de descărcare.

Art.152

Se interzice cuplarea şi decuplarea mufei de forţă la recipienţi cu variatorul pornit (butonul "comandă forţă" apăsat) şi de asemenea pornirea variatorului când mufa de forţă nu este cuplată la unul din recipeinţi.

Art.153

Buteliile de amoniac şi hidrogen vor fi amplasate în exteriorul halei de lucru într-o boxă special amenajată în care temperatura să nu fie mai mică de 5 0 C.

Art.154

Se va verifica permanet etanşeitatea circuitului atât la disociator cât şi la racordul de la butelii la instalaţie.

Art.155

În timpul funcţionării instalaţiei este interzis a se introduce sârme sau obiecte ascuţite în găurile de aerisire din capacele tiranţilor de susţinere a şarjei şi se va evita pătrunderea apei în aceste orificii.

Art.156

În timpul funcţionării instalaţiei în regim de descărcare electrică nu se vor obtura vizoarele.

Art.157

Este interzisă pătrunderea apei peste vizoarele fierbinţi.

Art.158

La degresarea manuală a pieselor cu solvenţi organici (tricloretilenă, percloretilenă etc.) spaţiul în care se desfăşoară va fi ventilat iar operatorul va purta mănuşi de protecţie.

4. Prevederi de proiectare privind mijloacele de producţie utilizate în activităţile de tratamente termice şi termochimice

4.1. Ateliere de tratamente termice

Art.159

La proiectarea, executarea, amplasarea utilajelor şi atelierelor de tratamente termice se vor respecta prevederile Normelor generale de protecţie a muncii.

Art.160

La atelierele de tratement termic, căile de acces trebuie să fie marcate vizibil cu linii de culoare deschisă, executate din materiale nealunecoase şi termorezistente.

Art.161

Pardoselile, gropile utilajelor şi canalele instalaţiilor vor fi prevăzute cu evacuare la canalizare respectând prevederile Normelor generale de protecţie a muncii privind proiectarea, amplasarea şi executarea construcţiilor şi încăperilor de lucru.

Art.162

Gropile tehnologice în care vor fi amplasate bazine, cuptoare verticale sau băi de săruri se vor acoperi cu grătare În jurul utilajului.

Art.163

Gropile tehnologice în care se pot aduna gaze explozive sau toxice se vor prevedea cu sisteme de ventilaţie locală.

Art.164

Se interzice amplasarea conductelor care transportă fluide inflamabile sau toxice în subsolul atelierelor de tratamente termice.

Art.165

Laboratoarele aferente atelierelor de tratamente termice vor fi amenajate în încăperi separate.

Art.166

Băile de săruri, în compoziţia cărora intră cianuri, se vor instala în încăperi separate de restul atelierului. Aceste încăperi vor fi prevăzute cu pardoseală din gresie antiacidă iar pereţii acoperiţi cu faianţă până la înălţimea de 2 m, prevăzându-se ventilaţia (absorbţie locală şi generală).

Art.167

În secţiile în care sunt amplasate utilaje care produc sau folosesc atmosfere controlate cu componente combustibile se prevăd instalaţii fixe sau mobile cu detectare şi semnalizare a scăpărilor de gaze şi vapori combustibili şi

aparate de gaz - analiză echipate cu avertizoare acustice şi optice omologate.

Art.168

Atelierele de tratamente termice trebuie să fie prevăzute cu instalaţii de semnalizare a incendiilor în conformitate cu prevederile normativului I 18 şi normativelor de dotare PSI.

Art.169

Atelierele de tratamente termice şi termochimice, precum şi utilajele aferente vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilare şi exhaustare locală sau generală după caz.

4.2. Utilaje pentru tratamente termice şi termochimice

Art.170

Toate proiectele de utilaje vor fi însoţite de instrucţiuni de protecţie a muncii referitoare la montaj şi exploatare precum şi de lista de propuneri de echipament de protecţie şi de lucru cu care trebuie să fie dotat personalul de deservire.

Art.171

La amplasarea utilajelor în hală se va ţine cont de cotele de gabarit ale utilajelor şi se vor respecta distanţele minime tehnologice de amplasare care sunt:

-Între cuptoare - 0,8 m;

- între cuptor şi peretele clădirii - 1 m.

Art.172

Amplasarea utilajelor tehnologice se va face astefel ÎncÂt:

- să nu blocheze uşile şi căile de acces şi circulaţia din atelier sau accesul la mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor;

- să se asigure căi de acces şi trecere pentru mijloacele de transport în hale şi încăperi de lucru;

- să se asigure spaţiul minim de 0,8 m faţă de căile de acces şi circulaţie;

- să fie posibile montarea şi demontarea lor pentru reparaţii şi întreţinere.

Art.173

Tablourile de comandă şi automatizare (când sunt montate pe utilaje) se amplasează de regulă, lângă utilajele pe care le deservesc, la loc vizibil şi uşor accesibil, dar în afara zonei de influenţă termică; se protejează cu balustrade sau parapete de protecţie dacă tehnologic circulă mijloace de transport pe lângă ele.

Art.174

Înălţimea de lucru la utilajele de tratament termic va fi de 0,75 - 0,80 m. În cazuri justificate tehnologic sau constructiv, se admit înălţimi de lucru mai mari sau mai mici, cu luarea unor măsuri speciale de protecţie. În situaţia în care înălţimea de lucru este diferită de cea normală, locurile de muncă vor fi marcate prin tăblii avertizoare, şi se va face un instructaj special al personalului de deservire.

Art.175

Utilajele cu atmosferă controlată combustibilă se prevăd cu:

a) aparate de închidere - deschidere automată şi robinet manual pe conducta de alimentare cu atmosferă controlată combustibilă care se va deschide condiţionat;

b) aparat pentru măsurarea debitului şi presiunii atmosferei controlate combustibile;

c) aparat pentru măsurarea debitului şi presiunii atmosferei necombustibile;

d) element de Închidere - deschidere automat ( electroventil etc.) şi robinet manual de ocolire a acestuia, montat pe conducta de alimentare necombustibilă;

e) robinet de izolare pe conducta de admisie a atmosferei controlate combustibile, indifernt de numărul racordurilor de pe utilaj;

f) semnalizare optică şi acustică la scăderea presiunii atmosferei controlate combustibile şi a atmosferei incombustibile sub valoarea prescrisă;

g) arzător pilot, amplasat la locul de evacuare şi de ardere a atmosferei controlate combustibile;

h) perdea de flacără prin care poate pătrunde aerul în interiorul cuptorului;

i) hotă de aspiraţie amplasată în zonele unde se evacuează gazele provenite prin arderea atmosferei şi de la perdeaua de flacără;

j) vas tampon pentru stocarea gazului necombustibil pentru purjare, cu un volum corespunzător care să asigure debitul şi presiunea necesară în condiţii de lipsă de energie electrică, de lipsă de energie pentru încălzire, defectarea instalaţiei de producere a gazului de combustie etc.

Art.176

La cuptoarele cu configuraţia geometrică simplă la care se poate realiza umplerea incintei cu gaze arse, rezultate din arderea atmosferei combustibile precum şi evacuarea atmosferei prin ardere, fără pericol de explozie, nu este obligatorie echiparea instalaţiei cu atmosferă incombustibilă.

Art.177

Cuptoarele cu atmosferă controlată cu bazin de ulei integrat trebuie să aibă în plus faţă de prevederile art.175 un dispozitiv de siguranţă la explozie (clapetă, echipat cu arzător pilot, montat pe camera rece.

Art.178

Bazinele de ulei integrate vor fi astfel proiectate şi realizate încât după introducerea şarjei, temperatura uleiului din baie să fie în mod obligatoriu cu minimum 1000 C sub punctul de inflamabilitate a uleiului utilizat.

Art.179

Băile de călire în ulei cu peste 2 m3 de ulei se prevăd cu instalaţii de golire rapidă în caz de incendiu.

Art.180

(1) În situaţia în care în aceeaşi cuvă se montează mai multe utilaje, sub cota pardoselii, se iau măsuri pentru izolarea băii de călire în ulei de restul utilajelor.

(2) În jurul bazinului de călire integrat se creează spaţii speciale, astfel ca, în caz de deversare a uleiului, acesta să fie colectat şi ulterior îndepărtat.

Art.181

Băile de călire în ulei se prevăd cu sisteme de preluare a deversărilor (preaplin).

Art.182

Băile de călire în ulei se prevăd cu sisteme mecanice de agitare în vederea uniformizării temperaturii uleiului şi spargerii păturii de vapori.

Art.183

Băile de călire vor fi prevăzute cu sisteme de măsurare a temperaturii uleiului iar pentru volume de peste 2 m 3 de ulei, acestea vor fi completate cu sisteme de înregistrare a temperaturii uleiului din bazin în funcţie de timp.

Art.184

Băile de călire se dotează cu un sistem care să permită urmărirea duratei de călire şi semnalizarea temperaturii acestei durate, montat la loc vizibil în apropierea utilajului de călire în ulei.

Art.185

În proiect se vor stabili şi evidenţia caracteristicile principale care condiţionează funcţionarea în siguranţă a băii de călire în vederea afişării lor de către beneficiar la locul de montaj.

Art.186

Băile de ulei se prevăd cu sisteme de evacuare a apei acumulate la partea inferioară a bazinului printr-o conductă de scurgere liberă sau printr-o conductă şi pompă de evacuare.

Art.187

Toate băile de călire în medii topite (săruri) vor fi prevăzute cu instalaţii mecanice corespunzătoare pentru absorbţia gazelor degajate.

Art.188

Liniile continue cu atmosferă controlată cu uşi de închidere cu sau fără camere reci vor fi prevăzute în plus faţă de cele menţionate la art.175 cu :

a) sistem de introducere a atmosferei controlate numai după încălzirea cuptorului la temperatura de regim şi purjarea cu gaz incombustibil inclusiv a spaţiilor reci şi moarte;

b) sistem de purjare a incintei cu atmosferă incombustibilă la pornirea şi oprirea liniei.

Art.189

Liniile şi cuptoarele continue fără uşi de închidere for fi prevăzute cu :

a) perdele cu flacără cu ardere continuă care să acopere toată suprafaţa de ieşire a atmosferei controlate;

b) arzătoare pilot la locul de evacuare a atmosferei controlate combustibile;

c) ştuţuri de alimentare cu atmosferă controlată combustibilă a incintei;

d) sistem de schimbare a atmosferei controlate combustibile cu aer prin arderea acesteia cÂnd temperatura incintei este mai mare de 750 0 C;

e) sistem de alimentare cu atmosferă controlată pentru obţinerea unei temperaturi în incintă în zona perdelei de flăcări.

Art.190

Liniile şi cuptoarele continue fără uşi de închidere şi bazin de călire în ulei vor fi prevăzute în plus faţă de prevederile art.189 cu sistem de etanşare în zona de cădere a pieselor în ulei.

Art.191

Cuptoarele cu vid şi atmosferă de lucru cu hidrogen vor fi prevăzute cu:

a) incinte de etanşare la care rata de scurgere trebuie să fie mai mică de 5 x 10-5 torr litru / s;

b) rezervor de gaz de protecţie (argon sau azot) pentru purjarea incintei în caz de accidente. Rezerva minimă de gaz de protecţie va fi minim 5 volume de incintă şi va fi specificată în proiectul de utilaj;

c) dispozitiv de închidere care să înlăture posibilitatea pătrunderii aerului în incinta cu hidrogen în timpul inundării cu hidrogen în timpul lucrului la presiuni mai mici decât presiunea atmosferică;

d) element de închidere-deschidere pe conducta de admisie a hidrogenului, respectiv a aerului, în vederea schimbării atmosferei, a cărei deschidere este condiţionată de existenţa, în cuptor a unei presiuni de maxim 100 Pa (1 mbar ). Se exceptează de la această prevedere cuptoarele la care schimbarea atmosferei se face prin purjarea incintei cu un gaz inert (argon sau azot).

Art.192

Tablourile de comandă ale cuptoarelor de tratamente termice cu atmosferă controlată vor fi prevăzute cu semnalizare acustică şi optică pentru semnalarea existenţei oricărei defecţiuni .

Art.193

Cuptoarele electrice la care în timpul deservirii există pericolul atingerii unor elemente aflate sub tensiune din camera de lucru, vor fi prevăzute cu dispozitive pentru întreruperea alimentării cu curent electric a cuptorului în momentul deschiderii uşii.

Art.194

Părţile metalice ale cuptoarelor electrice vor fi legate la pământ.

Art.195

Protecţia împotriva electrocutării a cuptoarelor de tratamente termice şi termochimice se face conform prevederilor standardelor în vigoare (Anexa 3).

Art.196

Pentru captarea vaporilor formaţi în timpul lucrului, bazinele de răcire în ulei sau apă, precum şi cel de spălare vor fi prevăzute cu ventilaţie mecanică pentru absorbţie.

Art.197

Băile de plumb topit vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu ventilaţie locală.

Art.198

La proiectarea, construirea, exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor de încălzire prin curenţi de înaltă frecvenţă (CIF) se vor respecta prevederile Normei generale de protecţie a muncii privind echipamentele şi instalaţiile electrice.

Art.199

Instalaţiile pentru încălzire prin curenţi de înaltă frecvenţă se vor amplasa în încăperi separate de alte procese tehnologice sau lucrări . În cadrul amplasării acestora în încăperi, se va urmări aşezarea lor în zone diferite, pe frecvenţe.

Art.200

Distanţele de amplasare a instalaţiilor CIF trebuie să fie suficint de mari pentru a se evita suprapunerea

cÂmpurilor electromagnetice pe care acestea le-ar putea determina.

Art.201

Generatoarele, transformatorele, cablurile de alimentare şi toate etajele instalaţiilor CIF vor fi bine ecranate pentru a împiedica iradierea undelor electromagnetice îm mediul înconjurător.

Art.202

Staţia de producere a energiei electrice la înaltă frecvenţă (IF), medie frecvenţă (MF) sau joasă frecvenţă (JF), cu racord direct sau indirect la reţeaua industrială formată din generatoare rotative sau statice, electronice, ionice, cu tiristoare sau scântei, inclusiv dulapurile de comandă, de reglaj şi instalaţiile aferente pentru răcirea cu apă şi aer a circuitelor oscilante, amplasate în incinta sau în afara atelierelor de tratamente termice vor fi transportate, montate, puse în funcţiune pentru probe sau cercetări tehnologice şi date în exploatare - întreţinere numai pe baza documentaţiei tehnice: caiet de sarcini sau normă internă, inclusiv instrucţiuni de securitate a muncii pentru instalaţia respectivă, livrate de firma furnizoare.

Art.203

(1) Staţia de utilizare sau utilajele individuale vor fi amplasate şi apoi alimentate potrivit frecvenţei de lucru a generatoarelor din staţia de producere. Acestea vor fi construite, transportate, montate şi date în funcţiune sau puse în exploatare pe baza documentaţiei tehnice elaborate de proiectant.

(2) Este strict interzis accesul persoanelor străine în încăperile unde se află instalaţiile CIF.

Art.204

Furtunurile prin care circulă apa sau lichidele necesare răcirii elementelor sub tensiune de înaltă, medie sau joasă frecvenţă, în staţia de generatoare sau din instalaţia de tratament termic prin inducţie, vor fi realizate din materiale izolante şi vor fi prevăzute la capete cu inele, cu racorduri metalice legate la pământ.

Art.205

Dispozitivele de încărcare a pieselor pentru tratament termic şi termochimic vor fi astfel concepute încât să fie evitată atingerea spirei inductoare aflată sub tensiune.

Art.206

Se vor prevedea sisteme de răcire a mediilor de călire potrivit complexităţii maşinii sau agregatului de tratament termic prin CIF şi a gradului de automatizare.

Art.207

Butoanele de comandă a maşinilor şi a agregatelor de călire superficială şi revenire, vor fi poziţionate aproape de operator.

Art.208

La cuptoarele cu vatră mobilă se prevăd spaţii corespunzătoare scoaterii vetrei pentru operaţiunile de încărcare - descărcare. Aceste spaţii nu vor afecta căile de acces din secţiile respective, pe ele fiind interzisă circulaţia sau depozitarea materialelor.

Art.209

Cuptoarele pentru tratament termic cu combustibil lichid sau gazos vor fi dotate cu dispozitive automate de siguranţă care să împiedice întreruperile accidentale ale circuitelor de combustibil sau aer de combustie.

Art.210

Instalaţiile care folosesc amestecuri combustibile gaz - aer, trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de siguranţă contra întoarcerii flăcării.

Art.211

Tubulatura aeriană pentru evacuarea gazelor arse va fi confecţionată din metal sau materiale termoizolante incombustibile iar pe porţiunile de lângă cuptor şi la trecerea prin acoperişul halei va fi izolată.

Art.212

Amplasarea tubulaturii aeriene pentru evacuarea gazelor arse trebuie astfel făcută încât să se asigure accesul uşor pentru curăţirea şi întreţinerea lor.

Art.213

Cuptoarele fără conducte de evacuare a gazelor arse, deasupra uşilor vor fi prevăzute cu hote de aspiraţie care vor dirija gazele în exteriorul halei.

Art.214

Podurile rulante care deservesc bazinele de răcire în ulei trebuie prevăzute cu sistem manual de deblocare a sarcinii în cazul blocării sistemului automat de acţionare.

Anexa 1

Norme conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice şi termochimice

Prezentele norme specifice vor fi completate cu alte norme specifice de securitate a muncii, după cum urmează:

1. Norme care reglementează lucrul cu foc deschis şi norme PSI în general.

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru distribuţia şi utilizarea gazelor naturale.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului.

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului.

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică la cald prin forjare.

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrări neconvenţionale.

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul intern.

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor.

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de captare, epurare, distribuţia şi evacuarea apelor uzate rezultate de la populaţie şi procesele tehnologice.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

Nota: Până la apariţia normelor specifice prezentate în această anexă rămân valabile actualele norme departamentale în domeniu.

Prezentele norme vor fi completate şi cu Prescripţiile ISCIR privind instalaţiile de ridicat şi instalaţiile sub presiune.

 

Anexa II

Ghid de terminologie de securitate a muncii

Noţiuni de bază

1. Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile, invaliditate sau deces.

2. Boală profesională: afecţiune care se produce, ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzată de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul muncii.

3. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.

4. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui salariat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în timpul procesului de muncă.

5. Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

6. Echipamente tehnice: maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.

7. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire în domeniul securităţii muncii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau urmează a o realiza.

8. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi: elaborarea lor de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale de securitate a muncii şi normele specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntară, atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.

9. Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi pentru asigurarea securităţii muncii.

10. Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.

11. Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.

12. Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

13. Risc: probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii, într-o situaţie periculoasă.

14. Risc profesional: risc în procesul de muncă.

15. Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unui sau mai multor pericole.

16. Zonă periculoasă a unui echipament tehnic: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională.

 

Anexa III

Standarde conexe

1. STAS 297 / 1 - 88 -Culori şi indicatoare de securitate. Condiţii tehnice generale.

2. STAS 297 / 2 - 92 -Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări.

3. STAS 12216 - 84 -Protecţia împotriva electrocutării la echipamentele electrice portabile. Prescripţii.

4. STAS 12604 - 87 -Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.

5. STAS 2612 - 87 -Protecţia împotriva electrocutărilor. Limite admise.

6. STAS 12217 - 88 -Protecţia împotriva electrocutării la utilajele şi echipamentele electrice mobile. Prescripţii.

7. STAS 12604 / 4 - 89 -Protecţia împotriva electrocutărilpr. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii

8. STAS 12604 / 5 - 90 -Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

9. STAS CEI 598-2-22-92 -Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranţă.

10.STAS CEI 598-2-8-92 -Corpuri de iluminat. Partea 2: Condiţii tehnice speciale. Secţiunea 8: Lămpi portabile de mână.

11. STAS 9779 - 82 -Acustica psihofiziologică. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Indicaţii generale.

12. STAS 11336 / 1 - 80 -Acustica psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului.

13. STAS 11336 / 2 - 80 -Acustica psihofiziologică. Evaluarea încadrării în limita admisibilă a nivelului de zgomot pentru activităţi cu diferite grade de solicitare a asistenţei.

14. STAS 9877 - 89 -Transportoare vibrante şi transportoare oscilante. Prescripţii speciale de securitate.

15. STAS 9878 - 74 -Transportoare la sol pentru antrenarea cărucioarelor. Prescripţii speciale de securitate.

16. STAS 9879 - 74 -Transportoare mobile cu bandă. Prescripţii speciale de securitate.

17. STAS 10627 - 76 -Ventilatoare. Prescipţii de securitate.