anul 1 nr. 2 – 2008

RichterapiaRevistă dedicată medicilor şi farmaciştilor

�

Cuvânt înainte 3

IstoricGedeon Richter 4

MedicalAntihistami 6

Prezentare de ZeplanMeguanTams

Gedeon Richter România S.A.540306 Târgu Mureş,str. Cuza Vodă, nr. 99-105,Tel.: 0265-268.297,Fax: 0265-226.832,E-mail: marketing@gedeon-richter.roColectivul de redacţie: Dr. Finta Hajnal Ch. Fülöp Doina Dr. Kelemen László Dr. Negreanu Anca Farm. Zayzon A. Zsuzsanna Design, pre-press şi tipărit: MasterDruck SRL2008© Gedeon Richter România S.A.Richterapia se distribuie lunar gratuit şi se adresează farmaciştilor şi medicilor. Editorul îşi rezervă dreptul de a determina categoriile de cititori care primesc revista gratuit. Nici o parte a revistei nu poate fi reprodusă sau transmisă în nici o formă fără acordul scris al firmei Gedeon Richter România S.A.

CUPRINS

Cuvânt înainte 3Istoric 10 ani de producţie în România, sub marca Gedeon Richter 4

Medical Prevenţia bolilor cardiovasculare - focus pe simvastatină 5

Strategii de cercetare în domeniul medicamentului – entităţi chimice noi vs. forme farmaceutice moderne 8

DEPRESIA – să o înţelegem, pentru a o putea trata 10

De ce Farmacovigilenţă? 12

Gynofort - Tratamentul de primă intenţie al vulvo-vaginitei candidozice 15

Prezentare de produseMilligest, Karissa, Novynette 16Desorelle, Tri-Regol, Rigevidon 17Postinor-2, Escapelle, Klion D 18Valzer, Sporilin 19

InterviuDr. Dénes Barabás 20

Umor 22

cu

vâ

nt

î

na

in

te

Dragi Colegi,

Prima ediţie a unei reviste se presupune a fi etapa cea mai grea din tot parcursul vieţii publicaţiei respec-tive. Am ajuns la concluzia că e doar o sintagmă care nu s-a dovedit a fi relevantă în cazul numărului doi al Richterapiei, datorită numeroaselor solicitări venite din partea cititorilor noştri. Pe această cale doresc să vă mulţumesc pentru observaţiile făcute şi să vă in-vit în continuare să vă exprimaţi părerea obiectivă şi doleanţele, fiind singura cale de a menţine vie misi-unea acestei reviste: Suport informaţional pentru lu-mea farmaceutică şi medicală.Am convingerea fermă că atât informaţiile de ultimă oră cât şi dialogul deschis la care se pretează această revistă converge permanent spre ideea comună a specialiştilor din domeniul sănătăţii, aceea de a efi-cientiza metodele şi căile de abordare a pacienţilor şi nevoilor lor.Permiteţi-mi să nu mă rezum numai la o dorinţă în ceea ce priveşte acest an, dar şi la o urare pe care o adresez în numele companiei Gedeon Richter Româ-nia tuturor cititorilor noştri: să aveţi un an fructuos, plin de realizări şi împliniri atât pe plan profesional cât şi personal.

Farm. Dr. Kelemen LászlóDirector Marketing şi Vânzări

�

is

to

ri

c

Grupul ungar Gedeon Richter, unul dintre cei mai importanţi producători de medicamente din Europa Centrală şi de Est, a sărbătorit la sfârşitul anului 10 ani de producţie în România, sub marca proprie.

În 1998 compania a preluat fabrica de medica-mente Armedica din Târgu-Mureş, iar în 2003 şi-a schimbat numele în Gedeon Richter România.

În baza politicii de dezvoltare a firmei, în faci-lităţile din Târgu-Mureş s-au investit până în pre-zent 47 milioane USD. Investiţiile au vizat toate sectoarele firmei, începând cu secţiile de producţie, laboratoarele de control şi terminând cu utilităţile şi infrastructura. Aceste modificări au transformat firma producătoare din Târgu-Mureş într-o fabrică modernă ce produce medicamente de uz uman la standarde internaţionale.

Nivelul de calitate al proceselor a fost certificat atât de autorităţile din România cât şi de cele din Ungaria fiind o dovadă evidentă de profesionalism şi pricepere în producerea , dezvoltarea şi menţinerea calităţii produselor la standarde ridicate.

Un aport important pentru grup îl constituie înfiinţarea centrului de dezvoltare de noi produse, în cadrul companiei. În primii ani, acest centru a redezvoltat toate produsele firmei, prezente pe piaţă, adoptând tehnologii moderne, astfel că azi, din cele 62 de produse vândute pe piaţa din România, 47 sunt produse introduse în fabricaţie după 1998, iar un număr de 15 produse din vechiul portofoliu au trecut prin faza de redezvoltare.

În 2008 au fost lansate 4 noi produse destinate tratamentului diabetului zaharat - Tineril, afecţiunilor dermatologice – Sporilin, dar şi segmentului de vârf al companiei, segmentul cardiovascular. Cele două produse destinate afecţiunilor cardiovasculare – Impamid SR şi Moduxin MR – sunt medicamente cu formulări cu eliberare prelungită, care impun utilizarea unei tehnologii avansate dar şi a unei echipe de înaltă calificare în acest domeniu, de care Gedeon Richter România dispune datorită investiţiei continue în resursele umane. Aceste două produse sunt exportate în Ungaria şi Polonia, fiind în curs de înregistrare şi în alte ţări membre UE.

În cursul ultimilor doi ani, grupul Gedeon Richter a început o puternică politică de achiziţie, în vederea realizării unei integrări verticale pe linie comercială, însemnând pătrunderea atât pe segmentul de distribuţie a medicamentelor cât şi pe segmentul de farmacii. Astfel, azi, grupul deţine în România două firme distribuitoare de medicamente, Dita Import- Export respectiv Pharmafarm, în prima dintre ele fiind integrate încă doi distribuitori achiziţionaţi în cursul anilor 2006-2007.

Pe segmentul de farmacii, firma Gedeon Richter Farmacia deţine peste 150 de unităţi, având o acope-rire naţională. Toate aceste unităţi prestează un ser-viciu specific pentru pacienţi la cel mai înalt nivel de calitate.

Un alt pas important a însemnat construirea şi predarea în cursul anului 2007 a unui Centru Logis-tic modern situat în comuna Corunca (în imediata apropiere de Tg. Mureş), constituit dintr-un depozit ridicat pe o suprafaţă de 5200 mp (desfăşurat pe 6500mp) şi o clădire administrativă de 360mp (des-făşurat pe 1180mp).

Cea mai importantă sursă de beneficii a oricărei companii faţă de competitori o reprezintă angajaţii săi. Pe lângă specialiştii cu experienţă, care au fost alături de firma din Tg. Mureş încă de la ”primii paşi”, după 1998 au fost angajaţi tineri absolvenţi ai unor facultăţi de prestigiu din ţară, colectivul astfel format îmbinând experienţa cu entuziasmul tineresc. Firma Gedeon Richter România are 580 angajaţi, din care 47% cu studii superioare, iar tot grupul Gedeon Richter din România are aproape 2000 de angajaţi la nivel naţional.

Ca şi angajator, GRRo semnifică locul în care oameni remarcabili îşi folosesc energia şi pasiunea pentru a face zi de zi ceea ce ştiu cel mai bine, promovând schimbarea în mai bine şi îndeplinind misiunea globală a companiei.

10 ani de producţie

în România, sub marca

GEDEON RICHTER

�

dividual nu conferă un risc crescut pentru BCV, dar a căror combinaţie poate încadra bolnavul într-o grupă de risc crescut.

Tabelele SCORE au apărut în anul 2003 ele bazându-se pe date colectate de la 205.178 subiecţi din 12 ţări europene, examinaţi între anii 1970-1988, ceea ce echivalează cu 2,7 milioane de ani de urmărire şi 7.934 de decese de cauză cardiovasculară.

Sistemul SCORE estimează riscul apariţie în 10 ani a unui eveniment fatal de origine aterosclerotică. Acest sistem SCORE este uşor de utilizat, subliniază natura multifactorială a bolii cardiovasculare, arată ţintele diferite asupra cărora se poate interveni pentru scăde-rea riscului cardiovascular, permite urmărirea în timp a evoluţiei riscului cardiovascular al pacienţilor şi stabileşte un limbaj comun pen-tru clinicieni în ceea ce priveşte cuantificarea riscului cardiovascular.

Printre componentele principale ale acestui sistem SCORE sunt nivelul colesterolului total (CT) precum şi raportul CT/HDL colesterol.

Se ştie că între nivelele colesterolului seric şi procesul aterosclerotic există o relaţie cauzală directă. O scădere de 10% a CT duce la o scădere cu 25% a incidenţei bolii coronariene la 5 ani şi o reducedere de 1 mmol/l a LDL colesterolului duce la o scădere cu 20% a incidenţei evenimen-telor cardiace.

Pentru parametrii lipidici Ghidul European de Prevenţie al BCV (2007) stabileşte următoarele valori de referinţă :

Pentru subiecţii cu risc scăzut :- CT <5mmol/L (aprox. 190mg%)- LDL colesterol <3mmol/L (aprox. 115mg%)Pentru subiecţii cu risc crescut:- CT < 4,5mmol/L (aprox 175mg%) cu opţiunea de scădere la <4mmol/L (aprox. 155mg%)- LDL colesterol ,2,5mmol/L (aprox. 100mg%) cu opţiunea de scădere sub 2mmol /L (aprox. 80mg%)Este de subliniat că aceste ţinte sunt uşor de

atins dacă nivelele iniţiale ale CT şi LDL coleste-rolului nu sunt mult crescute şi sunt mai greu de

Dr. Iosif Alexandru SamuMedic primar medicină internă

Ambulatorul de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă Tg.Mureş

Bolile cardiovasculare (BCV) au cauzat peste 4 milioane de decese în Europa anului 2000. Dintre acestea 1,9 milioane de decese sunt din Comuni-tatea Europeană. Aceste cifre reprezintă 43% din mortalitatea generală a bărbaţilor şi 55% din cea a femeilor. De asemenea, BCV au fost principala cauză de spitalizare (2557/100.000 de locuitori în anul 2002). Statisticile intraspitaliceşti nu repre-zintă însă decât o mică parte a problemei deoarece moartea subită cardiacă extraspitalicească este principalul determinant al mortalităţii cardiovas-culare. Costurile estimate ale bolii cardiovascula-re în Comunitatea Europeană se ridicau la 168757 milioane euro la nivelul anului 2003.

Deşi mortalitatea prin BCV a scăzut constant începând cu anii ’70 în Europa de Vest, această tendinţă este observată doar în ultimii ani în ţările Europei Centrale şi de Est.

Îmbătrânirea populaţiei, creşterea alarmantă a prevalenţei unora dintre factorii de risc ai BCV, cum ar fi obezitatea şi diabetul zaharat tip 2, fac ca măsurile de prevenţie a BCV să devină prio-ritare.

Prevenţia BCV este importantă şi pentru că procesul de bază, ateroscleroza, este unul care se dezvoltă în timp îndelungat până la faza manifestărilor clinice, permiţând astfel intervenţia asupra factorilor de risc prin modificarea stilului de viaţă şi prin intervenţie medicamentoasă (prevenţie primară).

De asemenea este dovedit faptul că modifica-rea factorilor de risc cardiovascular reduce morbi-ditatea şi mortalitatea cardiovasculară , în special la grupele populaţionale cu risc crescut, făcând din prevenţie una din principalele arme din arse-nalul de luptă împotriva BCV.

Strategiile de prevenţie se structurează pe trei nivele : populaţional, grupe de risc crescut, fără boală manifestă, adică prevenţia primară şi prevenţia secundară.

Pentru determinarea gradului de risc cardio-vascular Societatea Europeană de Cardiologie recomandă utilizarea tabelelor SCORE. Utilizarea acestor tabele este importantă mai ales în cazul bolnavilor cu factori de risc multipli care luaţi in-

Prevenţia bolilor cardiovasculare – focus pe simvastatină

me

di

ca

l

P

re

ve

nţ

ia

bo

lilo

r

ca

rd

iov

as

cu

lar

e

�

atins dacă valorile iniţiale sunt mari. Se recunoaşte de asemenea că beneficiile clinice cele mai mari se obţin la reducerile de la valorile foarte mari. De asemenea este important de remarcat faptul că nu există o valoare limită sub care scăderea CT şi a LDL colesterolului să nu aducă beneficii supli-mentare de reducere a riscului cardiovascular.

Nu există ţinte terapeutice definite pentru HDL colesterol şi trigliceridele serice (TG), dar nivele mai mici de mmol/L (40mg%) la bărbaţi şi 1,2mmol/L la femei (45mg%) pentru LDL cole-sterol şi mai mari de 1,7mmol/L (aprox 150mg%) pentru TG sunt markeri de risc cardiovascular crescut.

Pentru a ameliora profilul lipidic al pacienţilor cu BCV, reducându-le astfel riscul cardiovascular, avem la dispoziţie un număr de mijloace terapeu-tice. În primul rând modificarea stilului de viaţă incluzând o alimentaţie sănătoasă, renunţarea la fumat, scăderea ponderală, exerciţiul fizic re-gulat, sunt măsuri obligatorii şi care se continuă în paralel cu celelalte mijloace terapeutice. Dacă această intervenţie asupra stilului de viaţă nu a dat rezultate, avem la dispoziţie o serie de medi-camente hipolipemiante pe care le putem utiliza în ameliorarea profilului lipidic. E important de amintit aici căutarea unor cauze de dislipidemii secundare tratabile, cum ar fi hipotiroidia sau dia-betul zaharat a căror ameliorare duce la ameliora-rea profilului lipidic.

Dintre medicamentele hipolipemiante care ne stau la dispoziţie, cele mai potente şi cele mai extensiv studiate sunt statinele, ele fiind medicaţia de elecţie în tratamentul majorităţii dislipidemiilor.

Tratamentul cu statine trebuie iniţiat la toţi pacienţii cu risc cardiovascular crescut (BCV diagnosticată, diabet zaharat tip 2 sau tip 1 cu mi-croalbuminurie, nivele foarte crescute ale lipidelor serice) precum şi la pacientii cu risc SCORE mai mare sau egal cu 5% (dupa 3 luni de modificare a stilului de viaţă ) dacă valorile ţintă indicate mai sus pentru lipidele serice nu sunt atinse. Majo-ritatea specialiştilor consideră că în cazul BCV diagnosticate precum şi la majoritatea bolnavilor diabetici tratamentul cu statine trebuie iniţiat in-diferent de valorile iniţiale ale profilului lipidic.

Tratamentul cu statine duce la ameliorarea tu-turor componentelor profilului lipidic. În studiul 4S efectuat cu simvastatină s-au obţinut reduceri ale CT cu 25% a LDL-c cu 35% şi al TG cu 10% şi o creştere a HDL-c cu 8%.

Simvastatina este una din primele statine apărute în practica clinică şi una din cele mai ex-tensiv studiate. De la studiul 4S până la studiul HPS s-a acumulat o experienţă bogată, pe un număr mare de pacienţi documentând atât efica-citatea terapeutică a simvastatinei, cât şi excelen-tul ei profil de siguranţă.

Studiul 4S, efectuat pe 4444 subiecţi cu boală coronariană şi nivele de CT între 212-309mg%, trataţi cu simvastatină 20-40mg şi urmăriţi timp de 5,4 ani a cuantificat următoarele rezulta-te: scăderea mortalităţii de orice cauză cu 30%, scăderea mortalităţii cardiovasculare cu 42% şi scăderea incidenţei evenimentelor cardiovascu-lare cu 34%.

Studiul HPS, cu durată de 5 ani, incluzând 20536 de subiecţi cu nivele normale sau moderat crescute ale LDL-c şi risc cardiovascular crescut (boală coronariană, diabet zaharat, hipertensiune arterială la vârstnic, alte manifestări ale ateroscle-rozei) a fost facut utilizând simvastatină 40mg, iar rezultatele au arătat o scădere de 13% pen-tru mortalitatea de orice cauză, o scădere de 18% pentru mortalitate prin boală cardiovasculară. Incidenţa infarctului miocardic non fatal a scăzut cu 38% şi cea a accidentului vascular cerebral a scăzut cu 25%.

Efectele adverse nedorite ale tratamentului cu statine, în general, şi cu simvastatină, în spe-cial, sunt rare. Cele mai importante sunt creşterile enzimelor hepatice (semnificative clinic doar la creşteri de peste 3 ori valorile normale), dar care a apărut în cazul simvastatinei doar la 0,4-0,5% din subiecţi (4S). Un alt efect advers important este miopatia, care poate merge până la rabdomioliză. Acesta este însă extrem de rar, apărând la 0,08% din pacienţii incluşi în studiul HPS. Creşterea dozelor de statine precum şi anumite asocieri medicamentoase determină creşterea riscului de apariţie al acestor efecte adverse.

Simvastatina este un foarte bun hipolipemiant. Scăderea LDL-c este dată de toate dozele din li-mitele terapeutice de administrare (10-80mg) şi cu cât doza este mai mare, cu atât efectul hipoli-pemiant este mai accentuat. La nivel mondial se consideră că dozele uzuale de simvastatină sunt cele de 20 mg si 40 mg. Scăderile aşteptate ale LDL-c în funcţie de doză sunt :

- 10mg simvastatină 26-30% scădere LDL-c- 20mg simvastatină 31-35% scădere LDL-c- 40mg simvastatină 36-40% scădere a LDL-cAdministrarea de doze mari este importantă

pentru că valorile ţintă din ghiduri sunt greu de

me

di

ca

l

P

re

ve

nţ

ia

bo

lilo

r

ca

rd

iov

as

cu

lar

e

�

me

di

ca

l

P

re

ve

nţ

ia

bo

lilo

r

ca

rd

iov

as

cu

lar

e

Bibliografieatins utilizând doze mici şi pentru că orice scădere a colesterolului seric aduce beneficii suplimenta-re din punct de vedere al riscului cardiovascular (“lower is better”). Datorită profilului de siguranţă excelent, creşterea dozelor de simvastatină în li-mite terapeutice (10-80mg) determină creşteri mi-nime ale efectelor adverse.

În concluzie, evaluarea riscului cardiovascular al pacientului trebuie să facă parte din practica de zi cu zi a medicului. Utilizarea sistemului SCO-RE şi a algoritmilor decizionali uşurează mult adoptarea unei strategii terapeutice şi abordarea multifactorială a riscului cardiovascular al pacien-tului. Tratamentul cu simvastatină permite atin-gerea ţintelor terapeutice ale lipidelor serice la un număr mare de pacienţi fără a avea efecte adver-se frecvente chiar la doze mari, reducând astfel semnificativ riscul cardiovascular.

1. European Guidelines on cardiovascular prevention in clinical practice: executive sum-mary - European Heart Journal 2007 28, 2375-2414

2. ACC/AHA/NHLBI Clinical Advisory on the use and safety of statins Journal of Ameri-can College of gardiology 2002, 40 no 3

3. Goodman and Gilmans’s The pharmaco-logical Basis of therapeutics 11th edition 2006

4. NCEP report: Implications of recent clini-cal trials for the National Cholesterol education Program Adult treatment Panel III Guidelines Circulation 2004: 110: 227-239

�

a proteinelor (o modificare a expresiei unei gene sau proteine într-un ţesut în care ea este în mod normal exprimată).

Efectele adverse potenţiale ale unei structuri chimice noi trebuie prevăzute (în cazul celor pre-dictibile) prin studii „in vitro” (de exemplu efect aritmogen prin studii pe fibre Purkinje de iepure, utilizarea canalelor ionice recombinate), inclusiv potenţialul genotoxic şi carcinogenetic.

O alternativă la proiectele de cercetare – dez-voltare deosebit de costisitoare ale descoperirii unor compuşi chimici noi o reprezintă concepe-rea unor noi forme farmaceutice (de la produse retard sau cu eliberare „controlată” la medica-mente vectorizate).

Dezavantajul formelor farmaceutice clasi-ce cu administrare orală este faptul că procesul de absorbţie decurge după o cinetică de ordinul I (exponenţială), adică cantitatea absorbită este direct proporţională cu cantitatea totală de me-dicament disponibil pentru absorbţie (în cazul administrării orale, cu cantitatea totală de me-dicament dizolvată la nivel intestinal), ceea ce favorizează o absorbţie rapidă şi fluctuaţii mari ale concentraţiilor plasmatice în cazul administrării de doze repetate. Cinetica de ordinul 0 presupu-ne o cedare controlată, în sensul că o cantitate constantă de medicament este absorbită în unita-tea de timp (viteza de absorbţie este constantă). În cazul formelor farmaceutice clasice, cedarea şi absorbţia după o cinetică de ordinul 0 sunt posi-bile doar în cazul perfuzării i.v. sau administrării inhalatorii pe mască cu debit constant.

Primele încercări de modificare a procesului de absorbţie au urmărit realizarea unei acţiuni prelungite (retard) prin tehnici de manipulare farmaceutică relativ simple:

• folosirea unor vehicule macromoleculare sau uleioase care cedează lent substanţa activă;

• folosirea unor pro-droguri care eliberează lent substanţa activă (de exemplu, esteri);

Au apărut apoi primele forme farmaceutice modificate care au vizat modularea cedării: fie o cedare întârziată (sustained release – cu scopul de a realiza cedare de ordinul 0), fie o modificare a pro-filului de cedare (o cedare imediată a unei fracţiuni

Studiile de dezvoltare în domeniul medica-mentului sunt condiţionate, pe de o parte, de aportul cercetării fundamentale (descoperirea de entităţi chimice noi sau de produse ale ingineriei genetice), precum şi de costurile deosebit de mari pe care le presupune studiul fizico-chimic, far-maceutic, farmacologic şi toxicologic preclinic şi trialurile clinice (de fază I, II, III, în cazul fericit în care noile molecule studiate ajung în acest stadiu al cercetării).

Scopul cercetării farmaceutice vizează 2 direcţii importante:

• eficacitate terapeutică crescută (descoperirea de molecule noi, mai active şi mai puţin toxice);

• creşterea aderenţei la tratament prin amelio-rarea indexului terapeutic a medicamentului deja existent pe piaţă (administrarea ţintită a medi-camentului, modificarea formei farmaceutice, ameliorarea toleranţei).

Medicamentele noi supuse cercetării preclini-ce sunt atent selectate prin studii „in silico” (eva-luarea computerizată a proprietăţilor fizico-chi-mice şi a relevanţei lor în interacţiunea posibilă cu structurile biologice ale materiei vii). Astfel, noii compuşi sunt supuşi unor teste precum:

• studii de modelare moleculară (care ţin cont de interacţiunea medicament-ţintă biologică – de pildă evaluarea fitării („potrivirii”) dintre structu-ra tridimensională nouă şi conformaţia structurală a situsului activ al unui receptor, al unei enzime etc.);

• selectarea unor substanţe de origine biologică (anticorpi monoclonali, enzime, structuri protei-ce) care să prezinte o înaltă specificitate şi selec-tivitate.

Cercetarea entităţilor chimice noi nu se face la întâmplare, iar tehnicile de selecţie a ţintelor (re-ceptori, enzime, structuri subcelulare sau mole-culare) asupra cărora să acţioneze medicamentele noi se bazează pe:

• analiza expresiei diferenţiale a genelor sau a proteinelor în ţesutul sănătos comparativ cu cel afectat de boală;

• studiul variaţiilor genetice în relaţie cu boala (polimorfismul genetic)

• determinarea expresiei tisulare a genelor sau

me

di

ca

l

S

tr

at

eg

ii

d

e

ce

rc

et

ar

e

Strategii de cercetare în domeniul medicamentului – entităţi chimice noi vs. forme farmaceutice moderne

Conferenţiar Dr. Pharm. Camil VariCatedra de Farmacologie Clinică, UMF TG Mureş

�

me

di

ca

l

S

tr

at

eg

ii

d

e

ce

rc

et

ar

e

Bibliografie

de substanţă activă, urmată de cedare lentă a res-tului subtanţei). S-au creat astfel comprimate cu matriţă inertă sau biodegradabilă, comprimate care conţin substanţa activă în 2-3 straturi cu învelişuri protectoare de rezistenţă diferită, sisteme terapeu-tice transdermice (TTS) etc.

Noul pas în dezvoltarea tehnologică constă în obţinerea unor forme farmaceutice cu caracte-ristici foarte diferite de cele clasice (medicamen-te „inteligente”).

În acest scop s-au elaborat sisteme de elibera-re la ţintă („drug delivery systems”). Scopul acestor sisteme este modificarea profundă a farmacoci-neticii substanţei active, fie în faza absorbţiei, fie în ceea ce priveşte distribuţia şi eliminarea, toate pentru a creşte aderenţa la tratament prin optimi-zarea modului de administrare, a tolerabilităţii şi în final a indexului terapeutic.

Noile forme farmaceutice urmăresc modifica-rea proprietăţilor farmacocinetice ale substanţei active prin modificarea a 2 parametri:

• timpul (medicamente cu eliberare controlată – „controlled drug delivery”);

• locul sau ţinta administrării (medicamente vectorizate – „drug targeting/site-specific drug de-livery”) – prin încapsulare în lipozomi, peptide, nanoparticule sau folosirea unor vehicule foarte selective şi specifice (anticorpi).

Deşi cercetările privind astfel de medicamen-te sunt în stadiu incipient, există deja studii clini-ce încurajatoare. Viitorul va dovedi în ce măsură modularea prin modificarea formei farmaceutice este o alternativă la obţinerea unor entităţi chimi-ce noi.

1. Caulin Ch., De l’entité chimique a l’autori-sation de mise sur le marché d’un médicaments, La revue du praticien, 2002, 52 (5): 486-490

2. Le Corre P., Formes galéniques colloïda-les et optimisation de l’index thérapeutique des principes actives, Lettre du pharmacologue, 2000, 14 (4):85-89

3. Maffrand JP, Lehner JP, Le Fur G, Concep-tion et naissance des médicaments, La revue du praticien, 2002, 52 (5): 482-485

4. Shapiro CL, Ervin T, Welles L et al., Phase II trial of high dose of liposomee-encapsulated doxorubicin with G-CSF in meastatic breast can-cer, J Clin Oncol 1999; 17: 1241-52

5. Vallero V., Buzdar A.U., Theriault R.L. et al., Phase II clinical trial of liposome-encapsula-ted doxorubicin, cyclophosfamide and fluorou-racil as first-line therapy in patiets with metastic breast cancer, J Clin Oncol 1999; 17: 1235-41

10

me

di

ca

l

D

ep

re

si

a

Unul dintre aspectele cele mai importante în clinica depresiei îl constituie diferenţierea acesteia de stările dispoziţionale nepatologice ca tristeţea, deznădejdea, doliul fiziologic. În Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM III şi DSM IV) depre-sia este definită ca o tulburare de dispoziţie, re-flectând o schimbare în viaţa individului faţă de funcţionarea anterioară, fie în sensul dispoziţiei depresive, fie al pierderii interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activităţile, aspecte ale vieţii care anterior îl interesau ori îi dădeau satisfacţii. Dispoziţia este descrisă de pacient ca fiind depresivă, tristă, descurajată, dispărută. Cu toate că dispoziţia depresivă este unul din elementele principale ale depresiei, unii pacienţi relatează doar acuze somatice, cum ar fi: inapetenţa, in-somnia, fatigabilitatea, scăderea elanului vital şi al randamentului în muncă, artralgii, constipaţie, diaree, vertij, disconfort precordial , tulburări de ritm cardiac, cefalee, epigastralgii, dureri difuze în regiunea tractului urogenital, etc. Aceşti pacienţi se adresează în general altor specialităţi medi-cale (interne, cardiologie, neurologie, chirurgie, gastroenterologie) şi nu psihiatriei. În asemenea situaţii ne aflăm în faţa unor sindroame depresive mascate. Pierderea interesului sau a plăcerii constituie cea de-a doua caracteristică a episodului depre-siv. Pacienţii nu se mai pot bucura de lucruri, activităţi care anterior le făceau plăcere, evitând contactele sociale. În tabloul psihopatologic al episodului de-presiv există şi un grup de simptome biologice: tulburări ale somnului, inapetenţa, scădere în greutate, disfuncţii sexuale.

Apetitul este în general redus, dar există cazuri în care perturbările privid aportul alimentar şi greutatea sunt în exces. Perturbarea somnului în tulburările depre-sive prezintă mai multe aspecte: treziri precoce, dificultăţi în adormire, treziri frecvente în cursul nopţii. Mai rar pacienţii depresivi prezintă hiper-somnie.

Modificările psihomotorii includ agitaţia şi neliniştea/ inhibiţia psihomotorie. Inhibiţia psihomotorie apare ca o reducere a elanului vital, pacientul prezentând asociaţii ideative lente, len-toare în vorbire şi mişcare. Agitaţia psihomotorie este de obicei consecinţa anxietăţii care însoţeşte adeseori depresia. Energia redusă este caracteristică tulburărilor depresive. Depresivul priveşte totul ca pe o po-vară, neputând să-şi îndeplinească sarcinile co-tidiene. Pacientul depresiv prezintă sentimente de inutilitate, de devalorizare, de vinovăţie, stimă de sine scazută. El interpretează eronat evenimente-le cotidiene banale, întrevede eşecuri în muncă, nenorociri familiale, se simte responsabil pentru manifestări neînsemnate de incorectitudine sau de a fi făcut rău cuiva.Aceste sentimente de inutilitate, de vinovăţie, pot atinge proporţii delirante, putând progresa spre idei, preocupări şi planuri de suicid.

Suicidul fiind un act autodistructiv de autosu-primare, reprezintă una din complicaţiile de te-mut ale depresiei, imprimând acesteia caracterul de urgenţă psihiatrică. Tratamentul tulburărilor depresive se va face în funcţie de etiologia acestora, formele clinice, complianţa bolnavului, condiţiilor medicale aso-ciate. KIELHOLZ clasifică tulburările depresive după cauza lor în: somatogene (organice - deter-minate de leziuni ale SNC; simptomatice – de-terminate de leziuni extracerebrale), endogene (tardive; tulburări bipolare; tulburări schizoafec-tive; depresii rezistente la tratament) şi psihogene (de epuizare; nevrotice; reactive-situaţionale; de adaptabilitate; de doliu). O altă clasificare a tulburărilor depresive este în funcţie de formele clinice. - Depresia majoră – se poate manifesta ca epi-sod unic sau poate fi recurentă. - Depresia de intensitate psihotică - unde pe lângă simptomatologia depresivă apar elemente psihotice ce cresc riscul suicidar. - Depresia endogenă (“melancolia”) – în care

DEPRESIA – să o înţelegem, pentru a o putea trata

DR. RUXANDRA BLOJMedic specialist psihiatru

11

dispoziţia depresivă este marcată dimineaţa, tre-zirile sunt matinale, pacientul prezentând inape-tenţă marcată, sentimente de vinovăţie excesivă. - Depresia majoră atipică – se asociază cu hipersomnie semnificativă şi creştere conside-rabilă în greutate. - Depresia post-partum – este definită ca apariţia episodului depresiv în primele patru săptămâni după naştere. - Depresia sezonieră – caracteristic acesteia fiind asocierea tulburărilor depresive cu o anumită perioadă a anului în general toamnă sau primăvară. Prevalenţa pe durata vieţii a tulburărilor depresive este de 10-25% pentru femei şi 5-12% pentru bărbaţi.

Un episod netratat durează de regulă 6 luni sau mai mult. În majoritatea cazurilor se obţine remisie completă, dar există şi un procent impor-tant de cazuri în care unele simptome depresive pot persista luni sau ani, obţinându-se “remi-sa parţială”. La unii pacienţi criteriile comple-te pentru episodul depresiv major persistă mai mulţi ani, folosindu-se denumirea de “cronic”.

Riscul recăderii după un episod depresiv este de 50%, iar după trei episoade de 80%. Abordarea terapeutică a tulburărilor de-presive este complexă şi variază în funcţie de formele clinice şi particularităţile cazului, in-cluzând una sau mai multe mijloace terapeuti-ce: medicaţie antidepresivă, combinaţii medica-mentoase în depresiile de intensitate psihotică şi rezistenţe la tratament (antidepresive plus antipsihotice; antidepresive plus stabilizatori ai dispoziţiei; antidepresive plus hormoni ti-roidieni), stimularea magnetică transcraniană, psihoterapia cognitiv – comportamentală şi interpersonală. Diagnosticarea condiţiilor medicale genera-le asociate depresiei este importantă, deoarece comorbiditatea este frecventă la pacienţii de-presivi, aceasta influenţând răspunsul la tra-tament.

Recunoaşterea precoce a simptomelor depre-siei, diagnosticarea şi tratarea corectă a acesteia redă pacientului depresiv dorinţa de a trăi, de a munci, de a fi alături de cei dragi, de a ieşi din lumea cenuşie şi tristă în care se află.

me

di

ca

l

D

ep

re

si

a

12

me

di

ca

l

D

e

ce

F

ar

ma

co

vi

gi

le

nţ

ă?

Un răspuns direct şi fără echivoc la această întrebare ni-l dă Hippocrate – “primum non nocere”. Farmacovigilenţa aşa cum este ea definită de către Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA) – definiţie preluată şi de către Agenţia Naţională a Medicamentului - constituie totali-tatea activităţilor de detectare, evaluare, valida-re şi prevenire a reacţiilor adverse la produsele medicamentoasea.

Din punct de vedere istoric este greu de pre-cizat o dată a începuturilor farmacovigilenţei. În 1998 revista britanică The Lancet, amintea faptul că se împlinesc “150 de ani de farmacovigilenţă”, începutul fiind considerat de către profesorul Phi-lip Routledge anul 1848, când în urmă utilizării unui nou anestezic pentru acea vreme-cloroform- o pacientă în vârstă de doar 15 ani moare, ulterior revista The Lancet stabilind o comisie căreia să i se raporteze decesele cauzate de anestezice.b Primele eforturi concertate la nivel internaţi-onal pentru stabilirea unor ghiduri de practică în farmacovigilenţă, aveau să fie făcute însă mult mai târziu în anul 1961, când administrarea tali-domidei la femeile însărcinate a dus la apariţia a mii de nou-născuţi cu malformaţiic. Devenise evi-dentă şi imperios necesară centralizarea efectelor adverse şi mai ales diseminarea cât mai rapidă a acestor informaţii în lumea medicală. Alt răspuns la întrebarea „De ce farmacovi-gilenţă?” este dat de incidenţa crescută şi mereu în creştere a efectelor adverse întâlnite în practi-ca medicală. Astfel că în spitalele din SUA 3-7% din spitalizări sunt cauzate de efectele adverse ale diverselor medicamente. 10-20% din efectele adverse apar la bolnavii spitalizaţi, iar 10-20% din aceste reacţii sunt severe.d O întrebare firească, pe care probabil mulţi şi-o pun este: de ce se raportează tot mai multe efecte adverse, acum când se cer tot mai multe teste pre-marketing, deci înaintea lansării unui nou medicament, de către organismele abilitate să dea aprobarea de punere pe piaţă? Am putea crede că majoritatea efectelor adver-se pot fi identificate în studiile preclinice şi în cele clinice pre-marketing. În realitate însă multe din efectele observate la animale nu apar la om sau unele efecte adverse apar dimpotrivă doar la om.

În plus numărul de pacienţi incluşi în studiile cli-nice pre-marketing este destul de mic. În vederea identificării a cel puţin un efect advers în cazul me-dicamentelor administrate o perioadă îndelungată pentru bolile cronice se recomandă atât de către EMEA cât şi de FDA (Food and Drug Aadmini-stration) înrolarea a 1500 de pacienţi în studiile pre-marketing.e Unele dintre efectele adverse (to-xicitatea cronică, teratogenitatea) necesită perioa-de mai lungi de expunere la medicament decât cea de monitorizare din cadrul studiilor pentru a deveni manifeste. Un alt aspect deloc de neglijat este cel al efecte-lor adverse generate de interacţiunile medicamen-toase. Studiile pre-marketing furnizează puţine astfel de informaţii întrucât pacienţii înrolaţi sunt trataţi doar cu medicamentul care face obiectul studiului, aceste informaţii fiind de cele mai mul-te ori aprecieri pur teoretice pornind de la profilul farmacocinetic şi farmacodinamic al medicamen-tului sau uneori pornind de la datele cunoscute referitoare la alte medicamente din aceeaşi clasă. Pacienţii din practica curentă sunt deseori trataţi cu asocieri medicamentoase şi de cele mai multe ori nu au o dietă restrictivă, fiind primii la care acest tip de reacţii adverse se vor observa. Să nu omitem însă că şi polimorfismul genetic al populaţie în generalf şi cel al diferitelor rase în particularg, sexulh, extremele de vârstă, obiceiu-rile culinare, dar şi diveşi excipienţi utilizanţi în fabricarea unui medicament pot fi tot atâtea cauze de efecte adverse şi interacţiuni. O altă explicaţie a creşterii numărului de reacţii adverse, devine lesne de înţeles dacă ne gândim la creşterea importantă a arsenalului terapeutic de la an la an. În plus farmaciile din lumea virtuală a internetului oferă printr-un simplu „click” acce-sul la medicamente oricui dispus să le cumpere. Automedicaţia constituie şi ea una din cauzele ge-neratoare de efecte adverse. Să nu uităm însă că farmacovigilenţa se ocupă şi de înregistrarea şi monitorizarea efectelor fa-vorabile altele decât cel terapeutic iniţial pentru care medicamentul a obţinut aprobarea de pu-nere pe piaţă.

Un astfel de exemplu sunt statinele, care pe lângă efectul hipocolesterolemiant s-au dovedit a avea efect antiinflamator, antiagregant, stabilizator al

De ce Farmacovigilenţă?Dr. Anca Negreanu

Manager Medical, Gedeon Richter România

1�

me

di

ca

l

D

e

ce

F

ar

ma

co

vi

gi

le

nţ

ă?

plăcii de ateromi. Un alt exemplu în acest sens este metformina, care pe lângă faptul că este o moleculă hipoglicemiantă eficientă aflată de mult timp în arsenalul terapiei diabetului zaharat tip 2, prin utilizarea îndelungată şi-a demonstrat şi efec-tul vasculoprotector la pacienţii trataţi, devenind medicaţie de prima intenţie, recomandată de ghi-duri în tratarea acestei afecţiunij. Adăugarea atât de efecte adverse cât şi de be-neficii la profilul unui medicament poate duce la schimbarea raportului risc/beneficiu a acestuia.

În funcţie de aceste modificări indicaţiile medi-camentului pot fi restrânse sau dimpotrivă lărgite sau pot determina chiar retragerea acestuia de pe piaţă. O parte din efectele adverse, cum sunt cele doza-dependente sau cele generate de interacţiuni medicamentoase pot fi evitate sau reduse ca inte-sitate. Pentru a le evita sau a le combate trebuie în primul rând cunoscute, pentru ca apoi pe cât posibil să se stabilească mecanismul apariţiei lor. Astfel devine evidentă necesitatea raportării evenimentelor adverse observate în practica medicală de zi cu zi, pentru a putea beneficia în final de un profil de siguranţă al medicamentelor cât mai corect şi mai complet.

a Agenţia Natională a Medicamentului Reglementări privind practica în farmacovigilenţă b P Routledge 150 years of pharmacovigilance Lan-cet 1998; 351: 1200–01c World Health Organization 2002 The Importance of Pharmacovigilance. d Joan B. Tarloff, PhD The Merck Manual Last full re-view/revision August 2007 e E1A The Extent of Population Exposure to Assess Clinical Safety: For Drugs Intended for Long-term Treatment of Non-Life-Threatening Conditions EMEAf D Tomalik-Scharte, et al The clinical role of genetic polymorphisms in drug-metabolizing enzymes The Pharmacogenomics Journal (2008) 8, 4–15 g P. W. Schenk et al Effect of gender, race and geno-type on interpatient variability in the pharmacokinetics of efavirenz Clinical Pharmacology & Therapeutics (2005) 77h Maureen D. Donovan Sex and Racial Differences in Pharmacological Response: Effect of Route of Adminis-tration and Drug Delivery System on Pharmacokinetics Journal of Women’s Health. January 1, 2005, 14(1): 30-37i Lahera, Vicente et al Endothelial Dysfunction, Oxi-dative Stress and Inflammation in Atherosclerosis: Beneficial Effects of Statins. Preview Current Medicinal Chemistry, 2007, Vol. 14 Issue 2, p243-248j International Diabetes Federation Global Guideline for Type 2 Diabetes 2005

Bibliografie / (Endnotes)

1�

Gynofort - Tratamentul de primă intenţie al vulvo-vaginitei candidozice

Adriana ToaderProduct Manager, Gedeon Richter România

Gynofort 2% crema vaginală este un antifungic local, indicat pentru tratamentul infecţiilor micotice vulvo-vaginale determinate de Candida albicans.

Există diferenţe majore între Gynofort şi celelalte tratamente existente pe piaţa românească, şi anume:

- substanţa activă nouă : nitrat de butoconazol.- tehnologia VagiSite TM (patent al companiei

KV Pharmaceutical), care asigură bioadeziunea cremei vaginale şi eliberarea controlată şi cotinuă a substanţei active.

- spectru de acţiune foarte larg cuprinzând cele mai întâlnite specii de candida;

- forma de prezentare: aplicator preumplut cu o unidoză.

Tehnologia VagiSite TM:

Crema Gynofort este o emulsie de apă în ulei cu un raport crescut al fazelor componente, care atribuie proprietăţi bioaderente vehiculului.

Faza externă, insolubilă în apă, asigură reţinerea substanţei active în interior şi controlează eliberarea acesteia.Faza internă este purtătoare a substanţei active, 70-90% din volum conţinând nitrat de butoconazol.

Globulele din amestecul dispers, care poartă substanţa activă, dezvoltă o afinitate deosebită pentru mucoase, astfel încât, în momentul introducerii în vagin, formează un strat bioadeziv subţire care aderă la mucoasa vaginală.

Acest strat bioadeziv devine o platformă de transport permanent al substanţei active la locul infecţiei.

Studiile în vivo1 au indicat prezenţa cremei bioaderente pe mucoasa vaginală timp de aproximativ 4,2 zile.

Studiile în vitro2 au demonstrat că această formă farmaceutică eliberează butoconazol activ timp

de aproape 7 zile, în timp ce, în cazul formelor farmaceutice convenţionale, eliberarea substanţei active este rapidă şi completă după numai 4 - 6 ore de la administrare.

Datorită bioadeziunii şi eliberării controlate şi constante a substanţei active, Gynofort permite realizarea unui tratament complet şi eficient în doză unică şi poate fi aplicat în orice moment al zilei.

Spectru de acţiune superior asupra celor mai întâlnite specii de candida.

Conform studiului lui Lynch and Sobel3, buto-conazolul la cea mai mică concentraţie minimă inhibitorie (CMI-0.01) realizează eradicarea a 90% din coloniile de candida la 48 de ore. Miconazo-lul necesită o CMI de 10 ori mai mare decât a bu-toconazolului (0,10) pentru eradicarea a 90% din coloniile de candida albicans şi glabrata, iar clotri-mazolul necesită o CMI de 78 ori mai mare decât a butoconazolului (0,10) pentru eradicarea a 90% din coloniile de candida glabrata.

Autorii au făcut următoarele observaţii:“Dintre toţi azolii studiaţi, am fost impresionaţi de nivelul considerabil mai mare de activitate al BUTO (butoconazol) împotriva tuturor tulpinilor testate. BUTO a fost activ la CIM mici la 24 şi 48 h, împotriva tuturor tulpinilor testate. Candida glabrata şi Saccharomyces cerevisiae au necesitat CMI mult crescute ale tuturor azolilor pentru a răspunde cu excepţia însă a butoconazolului. ”Forma de prezentare: aplicator unidoză preum-plut

Gynofort se găseşte în farmacii sub forma unui aplicator preumplut cu o unidoză: 5g cremă, care conţin 100mg nitrat de butoconazol. Doza recomandată pentru un tratament complet este de o singură aplicare intravaginală (aproximativ 5g cremă) în orice moment al zilei. Pacienta elimină astfel riscul contaminării şi al unei dozări imprecise.

me

di

ca

l

G

yn

of

or

t

1�

me

di

ca

l

G

yn

of

or

t

Gynofort este tratamentul de primă intenţie al vulvovaginitei candidozice. Începând cu iulie 2008 el se găseşte pe lista medicamentelor compensate cu 50%.

1 Weinstein et al. Vaginal retention of 2% butoconazole nitrate cream: Comparison of a standard and a sustained-release preparation. Clin Therap. 1994;16 930-934.2 Data on file - KV Pharmaceutical (n=28)3 Lynch ME, Sobel JD.: Comparative in vitro activity of antimycotic agents against pathogenic vaginal yeast isolates. J Med & Vet Mycology 1994;32:267-274.4 Data on file - KV Pharmaceutical

Bibliografie

Beneficiile Gynofort pentru paciente:

Într-un studiu4 efectuat pe 25,000 de paciente care au utilizat Gynofort, 97% au declarat ca ar folosi din nou acest tratament dacă s-ar mai confrunta cu vulvo-vaginită candidozică. Principalele motive enumerate au fost:Gynofort■ Ameliorează semnificativ simptomele severe în

primele 24 de ore de la aplicare■ Este eficient pe termen lung■ Nu interacţionează cu medicaţia sistemică■ Asigură un tratament complet cu o singură

aplicare ■ Se poate administra în orice moment al zilei■ Fără disconfort datorat scurgerii de cremă■ Aplicatorul predozat este uşor de folosit şi

igienic

1�

Primul ciclu de tratamentAdministrarea drajeurilor Miligest trebuie începută în prima zi a ciclului menstrual.

Natura şi conţinutul ambalajululuiMilligest, drajeuri.Cutie cu un blister Al-PVC/ PVDC a câte 6 drajeuri faza I, 5 drajeuri faza a-II-a, 10 drajeuri faza a-III-aCutie cu 3 blistere Al-PVC/ PVDC a câte 6 drajeuri faza 1, 5 drajeuri faza a-II-a, 10 drajeuri faza a-III-a

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă GEDEON RICHTER, Gyomroi ut 19-21, H-I 103 Budapesta, Ungaria

Numărul din registrul produselor medicamentoasemilligest, drajeuri: 7559/2006/01-02

Data autorizării sau a ultimei reautorizări Autorizare: Decembrie 2006

Data revizuirii textului: decembrie 2006.

KARISSACompoziţie: Un drajeu conţine gestoden 0,075 mg şi etinilestradiol 0,020 mg şi excipienţi:Nucleu: edetat de sodiu şi calciu, stearat de magneziu, dioxid de siliciu anhidru coloidal, amidon de porumb, polividonă K 30, lactoză monohidrat,Excipienţii stratului de drajefiere: galben de chinolină (E 104), polividonă K-90F, dioxid de titan C.I. 77891 (E 171), macrogol 6000, talc, carbonat de calciu, zahăr.

Indicaţii terapeutice: Contracepţie orală.

Doze şi mod de administrare: Doza zilnică recomandată este de un drajeu (preferabil de fiecare dată la aceeaşi oră din zi) timp de 21 de zile consecutive. Tratamentul se va relua după a 7-a zi de întrerupere a tratamentului (după 4 săptămâni de la primul drajeu luat în aceeaşi zi a săptămânii). În intervalul de 7 zile, apare ciclul menstrual.Prima serie de drajeuri Karissa. Primul drajeu Karissa trebuie luat în prima zi a ciclului menstrual.

Ambalaj: cutie cu un blister din PVC-PVdC/aluminiu a 21 drajeuri, introdus în pungă de aluminiu.Cutie cu 3 blistere din PVC-PVdC/aluminiu a câte 21 drajeuri, introduse în pungă de aluminiu.

Producător: Gedeon Richter Plc., Ungaria

Deţinătorul Autorizaţiei de punere de piaţăGedeon Richter Plc., Gyomroi Ut 19-21, H-1103 Budapest, Ungaria

Data ultimei verificări a prospectului: Mai, 2008.

MILLIGESTCompoziţia calitativă şi cantitativăMilligest, drajeuri, faza IUn drajeu conţine 0,03 mg etinilestradiol şi 0,05 mg gestoden.Milligest, drajeuri, faza a-II-aUn drajeu conţine 0,04 mg etinilestradiol şi 0,07 mg gestoden.Milligest, drajeuri, faza a-III-aUn drajeu conţine 0,03 mg etinilestradiol şi 0,10 mg gestoden.Pentru excipienţi: conţine lactoză monohidrat şi zahăr.vezi secţ. 6.1

Forma farmaceuticăMilligest, drajeuri, faza IDrajeu de formă rotundă, de culoare portocaliu deschis.Milligest, drajeuri, faza a-II-a Drajeu de formă rotundă, de culoare albă.Milligest, drajeuri, faza a-III-a Drajeu de formă rotundă, de culoare verde deschis.

Indicaţii terapeutice: Contracepţie orală.

Doze şi mod de administrare: Se va administra zilnic, câte un drajeu, timp de 21 de zile (preferabil la acelaşi moment al zilei). Administrarea următoarelor 21 de drajeuri trebuie începută după un interval de 7 zile de pauză de administrare (adică după 4 săptămâni de la administrarea primului drajeu), în aceaşi zi a săptămânii. Pe parcursul intervalului de 7 zile în care administrarea drajeurilor este întreruptă, va apărea sângerarea menstruală.

NOVYNETTECompozitie: Un comprimat filmat conţine etinilestradiol 0,02 mg şi desogestrel 0,15 mg.

Indicaţii terapeutice: Contracepţie orală.

Doze şi mod de administrare: Se recomandă administrarea fără întrerupere, timp de 21 zile, a unui comprimat filmat Novynette pe zi, Începând cu prima zi a menstruaţiei, de preferat la aceeaşi oră. După administrarea ultimului comprimat filmat urmează o perioadă de 7 zile de pauză, în care apare sângerarea de întrerupere. În a opta zi, după terminarea perioadei de 7 zile de pauză (după 4 săptămâni de la administrarea primului comprimat filmat în aceeaşi zi a săptămânii) se începe un nou ciclu de administrare, chiar dacă sângerarea nu a încetat. Administrarea trebuie continuată atâta timp cât este necesară contracepţia. Dacă administrarea este făcută conform recomandărilor medicului, efectul contraceptiv este menţinut şi în perioada de pauză.

Administrarea Novynette pentru prima datăPrimul comprimat filmat Novynette trebuie administrat în prima zi a menstruaţiei, nefiind necesare măsuri contraceptive suplimentare.Administrarea comprimatelor filmate poate fi, de asemenea, începută

şi din a două până în a cincea zi a menstruaţiei, dar sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare în primele 7 zile ale primului ciclu de administrare. Dacă menstruaţia a debutat de mai mult de 5 zile, trebuie aşteptată prima zi a următoarei menstruaţii pentru a începe administrarea Novynette.

Prezentare: Cutie cu un blister tip calendar din Al-PVC/PVDC a 21 comprimate filmate.

Producătorul şi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc.Gyömröy út. 19-21, 1103 Budapesta, Ungaria

Data ultimei verificări a prospectului: Mai 2008.

pr

ez

en

ta

re

p

ro

du

s

Medicaţie ginecologică din portofoliul Gedeon Richter

1�

DESORELLECompozitie: un comprimat filmat conţine etinilestradiol 0,03 mg şi desogestrel 0,15 mg.

Indicaţii terapeutice: Contracepţie orală.

Doze şi mod de administrare: Se recomandă administrarea fără întrerupere, timp de 21 zile, a unui comprimat filmat Desorelle pe zi. Începând cu prima zi a menstruaţiei, de preferat la aceeaşi oră. După administrarea ultimului comprimat filmat urmează o perioadă de 7 zile de pauză, în care apare sângerarea de întrerupere. În a opta zi, după terminarea perioadei de 7 zile de pauză (dupa 4 săptămâni de la administrarea primului comprimat filmat în aceeaşi zi a săptămânii) se începe un nou ciclu de administrare, chiar dacă sângerarea nu a încetat. Administrarea trebuie continuată atâta timp cât este necesară contracepţia. Dacă administrarea este făcută conform recomandărilor medicului, efectul contraceptiv este menţinut şi în perioada de pauză.Administrarea Desorelle pentru prima dată. Primul comprimat filmat Desorelle trebuie administrat în prima zi a menstruaţiei, nefiind necesare

TRI-REGOL Compoziţie cantitativă şi calitativă Un drajeu de culoare roz conţine etinilestradiol 0,03 mg şi levonorgestrel 0,05 mg.Un drajeu de culoare albă conţine etinilestradiol 0,04 mg şi levonor-gestrel 0,075 mg.Un drajeu de culoare galben-ocru conţine etinilestradiol 0,03 mg şi levonorgestrel0,125 mg.

Forma farmaceutică: Drajeuri.

Indicaţii terapeutice: Contracepţie orală.

Doze şi mod de administrare: Primul ciclu de tratament: Doza recomandată este de un drajeu Tri-Regol zilnic (de preferinţă la aceeaşi oră a zilei), timp de 21 de zile consecutive, începând cu prima zi a ciclului menstrual. Urmează o pauză de 7 zile în care se instalează o sângerare asemănătoare menstruaţiei. Atât începerea tratamentului, cât şi secvenţa corectă de administrare a primelor drajeuri (6 roz, apoi 5 albe, apoi 10 galben-ocru), sunt indicate prin cifre şi săgeţi care sunt imprimate pe ambalaj. Nu sunt necesare metode contraceptive suplimentare.Ciclurile ulterioare: Administrarea următoarelor 21 drajeuri Tri-Regol trebuie începută din a 8 zi, după cele 7 zile de pauză, chiar dacă

măsuri contraceptive suplimentare. Administrarea comprimatelor filmate poate fi, de asemenea, începută şi din a două până în a cincea zi a menstruaţiei, dar sunt necesare măsuri contraceptive suplimentare în primele 7 zile ale primului ciclu de administrare. Dacă menstruaţia a debutat de mai mult de 5 zile, trebuie aşteptată prima zi a următoarei menstruaţii pentru a începe administrarea Desorelle.

Prezentare: Cutie cu un blister tip calendar din Al-PVC/PVDC a 21 comprimate filmate.

Producator si deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc., Gyömröy út. 19-21, 1103 Budapesta, UngariaData ultimii verificari a prospectului: Mai 2008

sângerarea nu s-a oprit (adică la exact 4 săptămâni de la administrarea primului drajeu, în aceeaşi zi a săptămânii).

Natura şi conţinutul ambalajului Cutie cu un blister tip calendar din PVC-PVDC//Al a 6 drajeuri roz + 5 drajeuri albe + 10 drajeuri galben-ocru.Cutie cu 3 blistere tip calendar din PVC-PVDC//Al a 6 drajeuri roz + 5 drajeuri albe + 10 drajeuri galben-ocru.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc., Gyömrői út 19-21, H-1103 Budapesta, Ungaria

Numărul din registrul produselor medicamentoase 3350/2005/01-02

Data autorizării sau a ultimei reautorizăriReautorizare – Iulie 2005

Data revizuirii textului:Mai 2008

Cum se iniţiază tratamentul cu Rigevidon 21+7?Dacă nu au fost utilizate contraceptive hormonale în ultima lunăUtilizarea drajeurilor trebuie începută în ziua 1 a ciclului menstrual (adică prima zi în care femeia are sângerări menstruale). Este acceptată şi iniţierea administrării drajeurilor începând cu ziua 2-5, dar în cursul primului ciclu terapeutic este recomandată utilizarea concomitentă a unei metode contraceptive tip barieră, în primele 7 zile de administrare a drajeurilor.

Natura şi conţinutul ambalajului: Cutie cu un plic care conţine un bli-ster din PVC-PVdC/Al a 28 drajeuri. Cutie cu un plic care conţine 3 bli-stere din PVC-PVdC/Al a câte 28 drajeuri

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc., Gyömröi út 19-21, 1103 Budapesta, Ungaria

Numărul autorizaţiei de punere pe piaţă: 556/2007/01-02

Data primei autorizări sau a reînnoirii autorizaţiei Reînnoirea autorizaţiei - Februarie 2008

Data revizuirii textului Iunie 2008

RIGEVIDON Compoziţia calitativă şi cantitativăFiecare drajeu alb conţine etinilestradiol 0,030 mg şi levonorgestrel 0,150 mg. Excipienţi: lactoză monohidrat 33 mg şi zahăr 22,459 mg per drajeu. Drajeu maro: Excipienţi: lactoză monohidrat 24,55 mg şi zahăr 38,295 mg per drajeu.

Forma farmaceutică: DrajeuDrajeu alb: drajeuri circulare, biconvexe, de culoare albă, cu diametrul de 6 mm. Drajeu maro: drajeuri circulare, biconvexe, de culoare maro, lucioase, cu diametrul de aproximativ 6,8 mm

Indicaţii terapeutice: Contracepţie

Doze şi mod de administrare. Cum se administrează Rigevidon 21+7? În timpul primului ciclu terapeutic: un drajeu alb administrat pe cale orală, o dată pe zi (preferabil la aceeaşi oră, în fiecare zi) timp de 21 de zile consecutive, începând cu prima zi a ciclului menstrual (prima zi de menstruaţie este considerată ziua 1). În următoarele 7 zile (zilele 22-28), se administrează un drajeu maro o dată pe zi. În acest interval apare o sân-gerare asemănătoare celei menstruale. Nu sunt necesare măsuri contra-ceptive suplimentare (metode contraceptive de barieră sau spermicide). În timpul următoarelor cicluri terapeutice: administrarea următoarelor 21 de drajeuri albe trebuie să înceapă după administrarea drajeurilor maro (adică exact după 4 săptămâni de la administrarea primului drajeu alb, în aceeaşi zi a săptămânii). Ulterior, tratamentul trebuie continuat cu cele 7 drajeuri maro.

pr

ez

en

ta

re

p

ro

du

s

Medicaţie ginecologică din portofoliul Gedeon Richter

1�

Utilizarea Postinor-2 nu constituie o contraindicaţie în ceea ce priveşte continuarea contracepţiei hormonale regulate.Acest medicament se eliberează fără prescripţie medicală numai pentru pacientele cu vârsta peste 18 ani.

Copii. Utilizarea Postinor-2 nu este recomandată tinerelor cu vârsta sub 16 ani decât sub supraveghere medicală.

Natura şi conţinutul ambalajuluiCutie cu un blister din PVC/Al. Blisterul a câte 2 comprimate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc.Gyömröi út 19-21, 1103 Budapesta, Ungaria

Numărul(ele) autorizaţiei de punere pe piaţă: 7714/2006/01

Data primei autorizări sau a reînnoirii autorizaţieiDecembrie 2006

Data revizuirii textuluiIunie, 2007

Acest medicament se eliberează fără prescripţie medicală numai pentru pacientele cu vârsta peste 18 ani.

Copii: Nu se recomandă utilizarea Escapelle la copii. Datele disponibile referitoare la utilizarea medicamentului de către femei cu vârstă sub 16 ani sunt foarte limitate.

Natura şi conţinutul ambalajuluiCutie cu un blister din PVC/Al a un comprimat

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc.Gyömröi út 19-21, 1103 Budapesta, Ungaria

Numărul(ele) autorizaţiei de punere pe piaţă: 6983/2006/01

Data primei autorizări sau a reînnoirii autorizaţieiAutorizare, Noiembrie 2006

Data revizuirii textului: Mai, 2007

de 10 zile se poate repeta.Infecţii fungice genitale. Doza recomandată este de un comprimat vaginal Klion-D 100. Comprimatul vaginal se umezeşte cu puţină apă şi trebuie introdus adânc în vagin, o dată pe zi (seara, înainte de culcare), timp de 10 zile consecutiv.

Prezentare: Cutie cu o folie termosudată din Al/PEJD a 10 comprimate vaginale.

Producător si deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăGedeon Richter Plc.,Gyömrői út 19-21, H-1103 Budapesta, Ungaria

Data revizuirii textului: Mai 2008

pr

ez

en

ta

re

p

ro

du

s

POSTINOR-2Compoziţia calitativă şi cantitativă: Fiecare comprimat conţine levonorgestrel 0,75 mg. Excipient: lactoză monohidrat

Forma farmaceutică: Comprimate rotunde, de culoare aproape albă, cu margini conturate, inscripţionate pe una din feţe cu ,,INOR”, cu diametrul de aproximativ 6 mm.

Indicaţii terapeutice: Contracepţie de urgenţă în primele 72 ore după un contact sexual neprotejat sau ineficacitatea unei metode contraceptive. Postinor-2 nu este recomandat femeilor cu vârsta sub 16 ani, decât sub supraveghere medicală.

4.2 Doze şi mod de administrare: Se administrează pe cale orală. Tratamentul necesită administrarea a două comprimate.Cea mai mare eficacitate se obţine când primul comprimat este luat cât mai curând posibil (dar nu mai târziu de 72 ore) după contactul sexual neprotejat. Cel de al doilea comprimat trebuie luat la 12 ore (dar nu mai târziu de 16 ore), după primul comprimat (pentru informaţii despre eficacitate, vezi pct. 5.1). Dacă pacienta varsă în primele 3 ore după ce a înghiţit unul dintre comprimate, trebuie administrat imediat un alt comprimat. Postinor-2 poate fi utilizat în orice moment al ciclului menstrual cu excepţia cazului în care a întârziat sângerarea menstruală. După utilizarea metodei contraceptive de urgenţă se recomandă utilizarea unei metode de barieră locală (prezervativ, diafragmă) până la începerea următorului ciclu menstrual.

ESCAPELLECompoziţia calitativă şi cantitativă: Fiecare comprimat conţine levonorgestrel 1,5 mg. Excipient: lactoză monohidrat.

Forma farmaceuticăComprimateComprimate rotunde, plate, de culoare aproape albă, cu diametrul de aproximativ 8 mm, inscripţionate cu ,,G00” pe una din feţe.

Indicaţii terapeutice: Contracepţia de urgenţă în primele 72 ore după un contact sexual neprotejat sau ineficacitatea unei metode contraceptive.

Doze şi mod de administrare: Se administrează pe cale orală.Comprimatul trebuie administrat nu mai târziu de 72 ore după un contact sexual neprotejat.Dacă pacienta varsă în primele 3 ore după ce a înghiţit comprimatul, trebuie administrat imediat un alt comprimat. Escapelle poate fi utilizat în orice moment al ciclului menstrual cu excepţia cazului în care a intârziat sângerarea menstruală. După utilizarea metodei contraceptive de urgenţă se recomandă utilizarea unei metode de barieră locală (de exemplu: prezervativ) până la începerea următorului ciclu menstrual. Utilizarea Escapelle nu constituie o contraindicaţie în ceea ce priveşte continuarea contracepţiei hormonale regulate.

KLION DCompozitie: Un comprimat vaginal conţine metronidazol 100 mg şi nitrat de miconazol 100 mg.

Indicaţii terapeutice: Tratamentul local al tricomoniazelor şi infecţiilor fungice genitale (mai ales a celor determinate de fungi din genul Candida), la femei. Profilaxia infecţiilor fungice genitale, la femei.

Doze şi mod de administrare: Tricomoniază genitală. Tratamentul constă în asocierea administrării vaginale de Klion-D 100 cu administrarea orală de metronidazol. Doza recomandată este de un comprimat vaginal Klion-D 100. Comprimatul vaginal se umezeşte cu puţină apă şi trebuie introdus adânc în vagin, o dată pe zi (seara, înainte de culcare), timp de 10 zile consecutiv. În timpul aceleiaşi perioade de 10 zile se administrează oral 2 comprimate de metronidazol a câte 29 mg (500 mg pe zi), zilnic (în două prize, dimineaţa şi seara), în timpul sau după masă. Comprimatele trebuie înghiţite nemestecate. Se poate obţine o vindecare pe termen lung numai în cazul în care şi partenerul se tratează cu metronidazol comprimate orale în acelaşi timp. În cazul unui tratament ineficace, cura

Medicaţie ginecologică din portofoliul Gedeon Richter

1�

SPORILIN 100 mg, capsuleCOMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ: O capsulă conţine it-raconazol 100 mg .INDICAŢII TERAPEUTICE: Tratament de scurtă durată: Itraconazolul este indicat în vulvovaginită candidozică, pityriasis versicolor, derma-tofitoză, keratită fungică şi candidoză orală. Tratament de lungă durată: Itraconazolul este indicat în onicomicoza provocată de dermatofiţi şi

candida, în aspergiloză, can-didoză sistemică, criptococoză sistemică (incluzând meningi-ta cu criptococcus), histoplas-moză, sporotricoză, paracoc-cidioidomicoză, blastomicoză şi alte tipuri rare de micoze sistemice sau tropicale. DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRA-RE: Pentru o absorbţie maximă se recomandă administrarea itraconazolului imediat după o masă principală.

INDICAŢII TERAPEUTICE DOZĂ DURATĂIndicaţii ginecologice

• Candidoză vulvovaginală 200 mg itraconazol de 2 ori pe zi 1 zi200 mg itraconazol o dată pe zi 3 zile

Indicaţii dermatologice• Pityriasis versicolor 200 mg itraconazol o dată pe zi 7 zile

• Dermatomicoze 200 mg itraconazol o dată pe zi 7 zile100 mg itraconazol o dată pe zi 15 zile

Regiuni puternic keratinizate:• Tinea pedis plantar 200 mg itraconazol de două ori

pe zi 7 zile• Tinea manus palmar 100 mg itraconazol o dată pe zi 30 zile• Candidoză orală 100 mg itraconazol o dată pe zi 15 zile

În cazul pacienţilor cu imunitate scăzută (neutropenie, SIDA sau transplant) biodisponibilitatea itraconazolului poate fi scăzută, putând fi necesară dublarea dozelor.

Indicaţii terapeutice DOZĂ DURATĂIndicaţii oftalmologice• Keratite fungice 200 mg itraconazol o dată pe zi 21 zile

Onicomicoze:• Tratament puls 200 mg itraconazol de două

ori pe zi o săptămână• Infecţii ale unghiilor mainii Două tratamente puls• Infecţii ale unghiilor

picioarelor Trei tratamente puls

M e d i c a m e n t e n o i î n p o r t o f o l i u l G e d e o n R i c h t e r

noutati! noutati!

no

ut

ăţ

i

VALZERCOMPOZIŢIA: Valzer - un comprimat conţine meloxicam 7,5 mg.INDICAŢII TERAPEUTICE:- Tratamentul simptomatic pe termen scurt al acutizării afecţiunilor ar-

ticulare degenerative;- Tratamentul simptomatic de lungă durată al poliartritei reumatoide;- Tratamentul simptomatic de lungă durată al spondilitei anchilozante.DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE: Reacţiile adverse pot fi reduse la minimum prin utilizarea celei mai mici doze eficace pentru cea mai scurtă perioadă necesară controlării simptomelor. Doza zilnică maximă recomandată de meloxicam este de 15 mg meloxicam. Doza totală zilnică se administrează în priză unică. Comprimatele pot fi admi-nistrate cu o cantitate suficientă de lichid, în timpul mesei. La pacienţii vârstnici care urmează tratament de lungă durată pentru poliartrita reumatoidă sau spondilita anchilozantă, doza recomandată este de 7,5 mg meloxicam pe zi. La pacienţii dializaţi, cu insuficienţă renală severă, doza zilnică nu trebuie să depăşească 7,5 mg meloxicam. La pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (de exemplu, pacienţi cu clearance al creatininei mai mare de 25 ml/min), nu este necesară aju-starea dozei. Meloxicam este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă, nedializaţi. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE: Me-

loxicamul este un antiinflamator nesteroidian (AINS) din clasa oxica-milor, cu proprietăţi antiinflamatoare, analgezice şi antipiretice. Activi-tatea antiinflamatorie a meloxicamului a fost demonstrată în studii pe modele clasice de inflamaţie. Similar altor AINS, mecanismul exact de acţiune nu este cunoscut. Totuşi, există cel puţin un mecanism comun de acţiune al tuturor AINS (inclusiv meloxicam): inhibarea sintezei de pro-staglandine, cunoscute ca mediatoare ale inflamaţiei. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ: Gedeon Richter România S.A., Str. Cuza Vodă nr. 99-105, Târgu Mureş, România

Tratamentele puls sunt separate de o pauză de 3 săptămâni. Răspunsul clinic devine evident la creşterea unghiilor după terminarea tratamentu-lui. Tratamentul onicomicozelor poate fi continuu (200 mg itraconazol/zi) 3 luni.Indicaţii tera-peutice DOZĂ DURATĂ OBSERVAŢIIMicoze sistemice

Aspergiloza 200 mg itraconazol o dată pe zi 2 - 5 luni

200 mg itraco-nazol de 2 ori pe zi în bolile invaziveCandidoza 100 - 200 mg itraconazol o

dată pe zi3 săptămâni –

7 luni sau disemi-nate

Criptococoze - nonmeningeale- meningeale

200 mg itraconazol o dată pe zi200 mg itraconazol de două ori pe zi

2 luni – 1 an2 luni – 1 an

întreţinere (cazuri me-ningeale)200 mg itraco-nazol o dată pe zi

Histoplasmoze200 mg itraconazol o dată pe zi200 mg itraconazol de două ori pe zi

8 luni

Sporotricoze 100 mg itraconazol o dată pe zi 3 luni

Paracoccidioido-micoze

100 mg itraconazol o dată pe zi 6 luni

Chromomicoze 100 - 200 mg itraconazol o dată pe zi 6 luni

Blastomicoze100 mg itraconazol o dată pe zi200 mg itraconazol de două ori pe zi

6 luni

PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE: Itraconazolul face parte dintr-o nouă clasă de agenţi antifungici – derivaţi de triazol – activă împotriva infecţiilor cauzate de: - dermatofiţi (Trichophyton spp, Microsporum spp, Epidermophyton floccosum). - levuri (Cryptococcus neoformans, Pityrosporum spp, Candida spp, incluzând C. albicans, C. glabrata şi C. krusei), Aspergillus spp, Histoplasma spp, Paracoccidioides brasilensis, Sporothrix shenckii, Fonse-caea spp, Cladosporium spp, Blastomyces dermatitidis şi diverse alte levuri sau fungi. Studii in vitro au demonstrat că itraconazolul interferează cu biosinteza ergosterolului în celulele fungice. Ergosterolul este o compo-nentă esenţială a membranei celulare fungice, inhibarea sintezei aces-tuia ducând în final la efectul antifungic al itraconazolului. Conţinutul ambalajului: Cutie cu 1 blister a 4 capsule. Cutie cu 3 blistere a câte 5 capsule. Cutie cu 7 blistere a câte 4 capsule. DEŢINĂTORUL AUTO-RIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ: Gedeon Richter România S.A., Str. Cuza Vodă nr. 99 -105, Tg. Mures, România.

20

Care este povestea artistului Dr. Dénes Barabás?

În copilărie desenele mele erau apreciate de părinţi, învăţătoare, profesori, prieteni, artişti, care au subliniat faptul că am un ta-lent orientat spre artă. Pictorul Márton Árpád, îndrumătorul meu din copilărie, mi-a sugerat că ar trebui să lucrez şi să mă dezvolt în acest domeniu. Aşa-dar, totul a pornit de la a dese-na, de la a face grafică. Totuşi, cred că este vorba şi de o moşte-nire, bunicul şi tatăl meu având talent la desen. Părinţii mei erau mari amatori de artă, iubitori de formă şi culoare şi de aici a por-nit şi pasiunea mea, în special pentru linogravură.Pe măsură ce treceau anii am început să realizez un adevăr care nu se rezuma la nivel de vorbă: Poţi avea talent nativ, dar fără să dezvolţi acest lucru şi fără să îl fundamentezi prin cunoştinte teoretice vei ajunge în mod cert să îţi descoperi rapid limitele. Am ţinut cont de toate acestea şi nu consider că presupunea un efort suplimentar, deoarece

era un mod de a-mi canaliza energia spre ceva ce îmi dădea o senzaţie de eliberare, de confort psihic. De altfel, student fiind am realizat că mulţi medici au o pasiune sau hobby în domeniul artei, sub diferitele ei forme de manifestare – desen, muzică, pictură, cum ar fi Prof. Dr. Kiss Ervin - pictură, sau profesorul de urologie - Nicolescu Dorin – muzică şi aş mai putea continua. În anul trei fiind, la Facultatea de medicină, împreună cu câţiva colegi am realizat o expoziţie comună, de artă studenţească. După aceasta a urmat o altă expoziţie în cadrul Grupu-lui Communitas. Aici au fost expuse pentru prima dată lucră-rile mele de linogravură.

În timp însă, mai exact după 10 ani de grafică, desen, linogravură, am simţit că aş dori să fac ceva mai mult. Soţia fiind originară din Corund – am avut posibili-tatea să fac cunoştinţă cu lutul şi astfel am trecut de la exprima-rea bidimensională, la cea tridi-mensională, materializându-se

în primele mele figurine din lut. Primul obiect care a prins viaţă a pornit sub forma unei surprize de Crăciun pentru familie. Am încercat să surprind scena naşte-rii lui Iisus şi pentru prima dată simţeam cum lutul prinde viaţă în mâinile mele. Bucuria, împli-nirea m-au determinat să fina-lizez cu succes figurinele magi-lor, pastorilor, a Sfintei Fecioare Maria şi a Sf. Iosif care veghează pruncul nou născut.

Încurajarea venită din partea celor apropiaţi m-a determinat să exprim şi alte stări sau aspec-te din viaţă, cum ar fi momen-tele de cumpănă dintr-o familie, momentele de bucurie, diferite forme de exprimare ale umoru-lui tradiţional şi a prieteniei, a relaţiilor interumane, relaţia fe-meie-bărbat. Sursa de inspiraţie este în special umorul secuiesc, fiind locul de provenienţă al familiei mele.Fiecare piesă realizată reprezin-tă o stare sufletească, o anumită trăire. De multe ori pe parcur-sul realizării unei idei, actul de creaţie dezlănţuie o avalanşă de sentimente, gânduri, care duc la modificări ale proiectului iniţial. Aşa se pot naşte şi piese multip-le pornind de la aceeaşi idee sau piese care formează o familie, care redau o anumită ipostază în relaţionarea interumană sub diferitele ei forme.Dacă îţi simţi limitele şi le con-ştientizezi, ai şansa să evoluezi,

Interviu

Dr. Dénes Barabás

in

te

rv

iu

21

să aduci completări, pentru a nu merge pe un drum care nu duce nicăieri, pentru a nu te plafona. De ce spun acest lucru? Mă consi-der a fi un om foarte norocos, având şansa de a mă ocupa şi de a împleti profesia şi pasiunea chiar în cadrul instituţiei în care lucrez. Ca medic care lucrează cu persoane cu dizabilităţi, prin intermediul art-terapiei reuşesc să înţeleg starea unui asistat, a unui pacient care nu comuni-că din diferite motive, depen-dente sau independente de el. Astfel lucrările pacienţilor îmi permit să iniţiez o comunicare non-verbală care de multe ori se dovedeşte mai eficientă, mai elocventă decât comunicarea activă. Evoluţia pacientului sub tratamentul aplicat sau efici-enţa acestuia îmi este transmisă prin transpunerea stării bol-navului în expresia figurinelor executate chiar de către acesta. Spre exemplu, o pacientă cu schizofrenie, se izolase complet şi refuza total comunicarea cu cei din jur. Am implicat-o în şedinţele de art-terapie. Prima ei lucrare a fost o statuetă, care îşi acoperea faţa şi ochii cu mâi-nile. Mesajul transmis era unul

mai mult decât evident: nu do-rea să intre în contact cu lumea reală. În următoarele 3-4 luni, nu mică mi-a fost satisfacţia să constat apariţia unei figurine în care zâmbetul era cel evidenţiat- în mod clar starea ei sufletească s-a îmbunătăţit. Art-terapia este un mod de a avea un feed-back asupra tratamentului, un bun adjuvant în procesul de îngrijire şi supervizare al asistaţilor din cadrul instituţiei noastre. Părintele medicinii, Hippocra-te, a făcut o afirmaţie în urmă cu peste 2000 de ani care - eu cred - îşi găseşte confirmarea

în art-terapia practicată în zilele noastre: Sufletul e acelaşi în toate fiinţe-le vii, deşi corpul fiecăreia e di-ferit.

În concluzie, mi-aş permite să spun că în tratarea persoanelor cu dizabilităţi mintale sau boli psihice nu putem vindeca abor-dând doar corpul uman, fără a pătrunde în labirintul tainelor sufleteşti. Pasiunea pentru artă s-a arătat a fi deschizătoare de drumuri, oferindu-mi un instru-ment care rezonează cu meseria practicată de mine.

in

te

rv

iu

22

La spitalul de psihiatrieRobotul telefonic la spitalul de psihiatrie: Dacă su-feri de tulburare obsesivo-compulsivă apasă repetat tasta 1. Dacă eşti co-dependent , roagă pe cineva să apese tasta 2. Dacă ai personalităţi multiple apasă 3, 4, 5 şi 6. Dacă eşti paranoic, nu e nevoie să apeşi vreo tastă. Deja stim cine eşti; ramâi pe fi r, să îţi detectăm telefonul. Dacă eşti schizofrenic, ascultă cu atenţie, şi o voce îţi va spune ce tastă să apeşi. Dacă eşti de-primat, nu contează ce tastă apeşi. Oricum nu îţi va răspunde nimeni. Dacă suferi de halucinaţii, fi i atent că obiectul acela pe care îl ţii la ureche este viu şi o să te muşte de ureche.

După program, doctorul intră într-un restaurantşi se aşează la o masă.Vine chelnerul şi îi spune pe un ton politicos:- Am picioare afumate, fi cat în sânge, rinichimuraţi...La care doctorul foarte nervos îi replică:- Măi omule, eu am venit aici să mănânc, nu să-ţiascult necazurile!

De ce trece un nebun prin faţa cabinetuluimedical pe vârfuri?- Să nu trezească somniferele...

umorumorumorumorumorumorumorumorumor

umorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumorumor

Un bătrân de 90 de ani îi spune doctorului său:- Nu m-am simţit niciodată atât de bine. Am o mireasă de 18 ani cu care voi avea un copil. Ce ziceţi de asta? Doctorul se gândeşte un minut la întrebarea lui şi apoi spune:- Am un prieten mai în vârstă care este vânător şi nu lipseşte de la nici un sezon. Într-o zi când se cam grăbea a luat umbrela în loc să ia puşca. Când a ajuns la locul de vânătoare, a văzut un iepure care stătea lângă un râu. Şi-a ridicat umbrela, a făcut - bang, bang - şi iepurele a căzut mort la pământ. Ce zici de asta?Bătrânul răspunde:- Eu aş zice că altcineva i-a omorât iepurele.Doctorul:- Exact.

Apel primit la 911 (voce disperată):- Alo, vă rog, e o urgenţă.- Domnule, calmaţi-vă şi spuneţi-mi ce s-a întâm-

plat.- Eram cu prietenul meu la vânătoare şi deodată s-a

împuşcat din greşeală. Cred că e mort, vai e mort, nu mai respiră, ce mă fac?

- Domnule, respiraţi adânc şi haideţi să ne asigurăm că într-adevăr a murit.

(Se aude un zgomot de armă)- Gata, acum sunt sigur că e mort. Cum procedăm

mai departe?