CURS DE GEOGRAFIEPENTRU

UZUL INVATAMENTULUI PRIMAR DE AMBE-SEXE

NOTIUNIDE

GEOGRAFIA GENERALAA

CINCI CONTINENTEPENTRU ELEVII DIN

11V PRIMARA URBANA SI RURALADE

G. T. BUZOIANTJPROFESOR DE GEOGRAFIE LA LIGEUL VITEAZIJ,

-0le

]b_IDIT'IA. VIIIupruciara de Ministerul instructiunel pub /ice 91 intocmitd conform

actualul. pogrom.

EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG, STR. ELA511 iS.

1894.

Pretul 70 haul.

S.

4

A

4..

:6;-- ,

.

r

t.

CELOR

!AMMO

, ost..tork-041

14:e-Co-

810 popuuno*

BUCURESCI

rt t.17 ,VAZ:

s- --life i it?'e,

0

CURS DE GEOGRAFIEPENTRU

UZUL INVATAMMULIJI PRIMAR DE AMBE-SEXE

1\01'1U NIDE

GEOGRAFIA GENERALAA

CELOR CINCI CONTINENTEPENTRU ELEVII DIN

CLASA IV PRIMARA URBANA SI RLIRALADE

G. T. BUZOTA_NUeROFESOR DE GEOGRAFIE LA LICEUL M1HAIU VITEAZU.

lECIDITI A. VIIIaprobatd de Ministerul instructiunel publics si intocmitcl conform

actualulut program.

BUCURESCI

EDITURA LIBRARIEI H. STEINBERG, STR. ELARI 48.

1894.

.11.11.11.

BUCURESCI

TIPOGRAFIA MODERNA GR. LUIS, STR. ACADEMIEI, 24

TRIMESTRUL I

FORMA PAMENTULUI

Imprejurul Romaniei se mai afla i alte tari. Unelesunt mai marl, iar altele mai mici. Toate

sunt locuite ca i tara noastra.Mai multe tad, una langa alta, alcatuesc un con-

tinent. Exista in total cinci continente. Ele sunt des-partite de marl intinderi de apa, care se chiama o-ceane si marl.

Continentele, dimpreuna, cu oceanele, formeaza, su-prafata globului pamentesc.

Acest glob pamentesc. pe a carul suprafata locuWe-toata omenirea, are o forma sferica, putin turtita lala poll aproape intocmai ca o portocala.

Iata cate-va probe care ne poate incredinO, despreaceasta:

1). SA privini o sferii sa ne inchipuim ca o furnica plea-ca dintr'un punt oare carei ca merge tot inainte. Se in-telege de la sine ca., mergand tot in aceia§i directiune, fur-nica va ajunge, dupa, cate-va minute, la locul de unde ple-case

Pe pament s'ati facut multe calatorii de felul acesteia,s'a intemplat tot d'auna acelat lucru. Cel d'antaT om, carea facut o as.menea calAtorie, a fost portugezul Magelan,

idinteinsele

4

care a ocolit pamesntui in timp de peste 1000 de zile. Da-ca pamentul ar avea forma unei sfere, nu s'ar intemplaaka ceva.

2). Daca, ne aflam pe t6rmul unel marl observant ocorabie, care se apropie de term, nu o putem vedea toate.de o data, ci mai intai virful, apoi virful dimpreuna cu mij-locul Vii, tocmai cand se apropie, o vedem In Intregul el.

Daca xtiprafata pame-ntului ar fi 'Jiang, am vedea cora-bia mica mai intal i s'ar mari pe mesura, ce s'ar apropiade noi; dar in tot cazul, cand s'ar vedea, s'ar vedea toatade o data.

3). Sa putem in fata noastra, o sfera i sa apropiem o-chiul nostru de densa. Cand ochiul nostru va fi foarte aproa-pe, vom putea vedea numal o parte din sfera i ceea ce-vom vedea va avea forma unei circomferinte.

Departand putin ochiul, vom observa numal dent ca.aceasta, circomferinte se marete, i dual vom mai departaInca, vom prin a vedea sfera in intregul ei.

Daca in loc de o sfera am avea o alts forma geometri-ca, un cub de esemplu, atunci raza vedereI noastre nu va.mai vedea forma unel circomferinte, ci va vedea un pa-trat, adica una din suprafetele cubulul.

Dad, pam6ntul ar fi avut o alts, forma cat cea sferi-ca, negrelit ce s'ar fi gasit pe unde-va vre un colt oars.care ; dar, dupe toate calatoriile %cute, mai pe toate pun-tele dupe glob, nu s'a gasit ceva.

SA ne inchipuim ca ne aflam pe o campie foarte mare.Daca ne uitam in toate partile, vom vedea ca imprejurulnostru se tormeaza un cerc mare, in mijlocul caruia pareca, ne aflam tocmai noi, cars observam aceasta.

larall mai bagam de seamy ca acest cerc pare a fi mar-ginit de bolta cereasca de toate partile.

Din cele ce vedem, am avea dreptul sa. ne inchipuimforma pamentului s'ar asemana cu suprafa(a tine mese ro-tunda. A§a ar fi, dace nu am fi siguri ca masa, rotunda.

asa

5

dar pland, are o margine, pe care o vedem ti putem pipdi ;pe cats vreme, pe pdment, nu s'a observat ceva penici unul din puntele suprafetei sale. Apoi, afar de i

6

Nord cercuri dusepe aceastasuprafaVa. Celmai mare dirtaceste cercu-ri este Ecua-torul. Acest;

We.st sco cere, inconju-radrept pe la,mijloc. Toa-te puntele luIsunt egal de-partate de cetdol poll.

Ecuatorul imparte pgmentul In do'a jumatAi egale,.earl se numesc Emisfere. Unul este emisferul de Norasau boreal, §i cel alt emisferul de Sud sau austral.

La Nordul §ila Sudul ecua-torului se aria.alte cercuri mal

duse in a-cela§ sens ca §idensul. Acestea.se flumes° cer-curl paralelePrintre aceste,

paralele se 0-sesc patru, carttrebuesc deose-bite de cele alte.Do5, din aceste,cercuri sunt a-

1) Se voi/ face eiercitil repetatella globul de inductiune. Se va ex-plica cuvintele paralel ej perpendicular.

Slut

Fig. 6.

paMentul

7

sezate de o parte si de alta a ecuatorului, odic& laNord si la Sud de densul. Ele se numesc tropice. Celde la Nord de ecuator se numeste tropicul Cancerului ;iar cel de la Sud tropicul Capricornultd.

Cele alte do&se numesc cer-curl polare, sisunt asezate Inprejurul fie ca-rui pol al sfe-rel. Cel care in-conjura polulNord, se numes-te cercul polarde Nord ; iar celcare inconjurapolul Sud, se nu-meste cercul po

?clic *4 lar de Sud.Zone. Caldura nu este tot una pe supra-f4a glo-

bului pamOntesc. Prin mijloo, adica pe la ecuator,caldura este foarte mare, qi cu cat ne departam sprecel alt, cu atat se face mai frig. Ast -fe,1, pe can.d laecuator caldura dine mereu, la poli apele sunt tot-d'auna inghetate.

Pentru a se determina deci modul cum este Im-parVta caldura pe supraf4a globului, s'a impanit a-ceast& suprafaVa in cinci zone :

1). Zona colduroasa, care se afla coprinsa intre ce-le doa cercuri paralele numite tropice.

2). Zonele fri,guroase sunt do&: una la Nord, coprinsaintre polul Nord si, cercul polar de Nord, si alta laSud, coprinsa intre cercul polar de Sud qi polul Sud.

3). Zonele temperate sunt, iarasi do& : una in emis-ferul boreal si alta in cel austral. Cea din emisferul

polgt Nord.

8

boreal se afla coprinsa intre cercul polar de Nord sitropicul Cancerului, si cea din .emisferul austral intrecercul polar de Sud si tropicul Capricornului.

Polut Nord90°

so-.Polui SudFig. W.

Meridiane

Longitudine 0 latitudine geograflett.

Meridianele sunt alte cercuri cart inconjura pamOn-tul, trecand prin cei dos' poll'. Ele taie perpendicularatat ecuatorul; cat si toate cele alte paralele.

9

Toate meridianele sunt egale.Primal meridian taie (ca si

POL cele alte in genere) Oaten-tul in doa paqi egale, earlse numesc emisfere ; Emisf erul Oriental (eel despresarit) si Occidental (eel despre apus).==--=

P01. SUDFig.9.

Baca voim a mesura o a.-ra. de la un meridian la altul,se zice ca o mast ram in

lung ; iar data o meSuram de la o paralela la alta,se zice atunci ca o mesuram in lat. Asa dar avemdoa feluri de mesuratori Longitudine si latitudine.

Longitudi-nea se mesoa-

11 1.,ra, plecandde la primulmeridian sise imparte inOrient al

Est (spre dreap-ta) si Occi-dentald (sprestanga).

se meSoaraplecand de la

Latitudinea

ecuator catreeel doi poli

si este iar de doa feluri: boreald sau de Nord, adicade la ecuator pana la polul Nord, si australa saude Sud, adica de la ecuator pana la polul Sud.

Nord

NORD-.-._._.-7

5c=sr--

1-- ---.tii 1 n AI. ra-

-z .=.1.1. eft 1 _....==_..-- ---_-_-----.--7-__...

:

wart - .Zz

10

igtcArile pamentulni

Atimirea de rotafiune. Ziva noaptea. Pamentulse inverteste imprejurul axei sale. Timpul ce intrebuin-teaza pamentul ca sa se inverteasca odata impreju-rul acestei axe, este de 24 ore. Aceasta miscare senumesce miscarea de rotcqiune.

Jumatate din acest timp formeaza ziva ; iar cea.Yalta jumatate formeaza noaptea.

Cand ne sculam dimineata observam ca soarele resaradintr'o parte a cerulul, ca i cand ar qi din parnent .11 carincetul cu incetul se ridica. in sus pe bolta cereasca. Dala mijlocul zilel el incepe a scobori iaraV putin cate putin;iar spre sears, II vedem disparand p9 la partea opusa.

Aceasta mikcare a soarelul este numal o parere, cad inrealitate pamtntul se invertelte imprejurul axei sale, pacand soarele sta pe loc ; iar ceea ce ne face sa credem casoarele umbla pe cer, este tocmal aceasta mitcare de rota-tiune a pamentulul.

Ca sa dovedim aceasta e destul sa ne uitam pe feroastrauntil vagon, cand calatorim cu drumul de her i vom observaca toate obiectele (case, arbori, etc.), ce vom intalni In ca-lea noastra, vor 'Area ca se milca in partea opusa aceleiace urmeaza trenul. Aceasta este iarali o parere, cacl, datatrenul ar sta pe loc, am vedea ca i arboril reman pe loc.Parerea deci este ca arboril fug inapol, dar data judecamputin, vedem ca in realitate nol fugim inainte.

lucru se petrece i. cu inchipuita milcare a soa-relui. Ni se pare ca el alear0 pe bolta cereasca, numaipentru ca pamentul se miica imprejurul axei sale.

AcelasT

pi

11

Migcarea de revolutiune

An. Ano-timpari. Lungimea zilelor.

Pe cand pamentul se Inverte0e imprejurul axe' sale,.el face in acela0 timp §i un mare ocol imprejurulsoarelui. Timpul ce intrebuinteaza pamentul, spre a.face acest mare ocol este de 365 zile qi aproape 6 ore.

Acest timp formeaza anul, ceea ce insemneaza cami§carea parnentului imprejurul soarelui, adica mi§-carea de revolutiune, dupa cum se mai nume0e,face in timp de un an.

Anul se imparte in doua-spre-zece luni, care inum6rafie care Cate 30 sau 31 de zile, afara de Februarie,care este de 28 zile. 1)

Dupa gradul de caldura ce suferim, anul se impartein patru anotimpuri, fie-care cate trel lunl. Acestea sunt

Primli-vara: Martie, Aprilie Maiu;Vara: Iunie, Iulie §i August;Toamna: Septembrie, Octombrie §i Noembrie;

Decembrie, Ianuarie i Februarie.Dintr'o cauza, pe care o vom cunoate ma' tarziu,

iarna zilele sunt foarte scurte i noptile foartepe cand vara din contra noptile sunt foarte scurte§i zilele foarte lungi.

Numal primavara §i toamna, cand incep fie-caredin aceste anotimpuri, zilele sunt egale cu noptile.

Corpurl ceregti

Bolta albastra. care ne inconjoara, de toate partile-§i care este luminata ziva de soare §i noaptea deluna §i de stele, se numete cer.

i) La fie-care patru ani se intampla, cate un an bisextil. Atunciluna Februarie are 29 zile.

se.

ysi

larva:

lungi,

12

Stele fixe. In timpul noMei se ved pe cer o mul--time de punte luminoase earl se numesc stele. Acestestele nu sunt alt-ceva, de cat niste corpuri ceresti.Aceste stele sunt unele cu mult mai marl de cat pa-maatul nostru si an lumina for proprie, pe Gaud pa-mantul nostru o primeste pe a sa de la soare. Oride ale on vom privi pe bolta cereasca aceste stele,ele se vor vedea in acelasl loc. De aceea se numescstele fixe $i sunt foarte departate de nol.

Planet). Printre acestea se obseeva pe cer alte stele,care nu swat fixe, pentru ca be vedem luminand, candintr'un loc cand intr'altul. Acestea din urma se nu-mese planet,: Planetii sunt in numer de opt. Pamentulpe care locuim este si el un planet.

Acesti opt planed se invirtesc imprejurul soarelui,iar ocolurile ce fac imprejurul seti, sunt cu atat maimarl, cu cat sunt mai departate.

Planeta cea mai apropiata de soare se chiamaMercur. Dupa el vine Venera; apol Pamentul, pe care

pe urma, din ce in ce mai departate, Joe,Saturn, Uran si Neptun.

Toate aceste planete prides° lumina de la soare.Sate litil. Imprejurul unora din cele opt planete se in-

vertesc cate una, doa sau mai multe stele midi, carise numesc sateliti.

Pamentul are un singur satelit, care este Luna.Marte are doi sateliti, sau doul luni ; Joe are patru;Saturn opt; Uran patru si Neptun unul. Mercur siVenera n'au sateliti.

Soarele. Soarele, care ne lumineaza si ne trimetecaldura in timpul zilei, este cu mult mai mare de.cat cel opt, planed, care se invirtesc imprejurul seu

Dimpreuna cu cel opt planqi si cu sateli01 for

locuim si

13

soarele formeaze, aceia ce se numeste sistemul solar.(sau sistemul planetar).

Cometii. Se observe, une-ori pe cer cate o stea. caretrage dupe, dansa o coada ]uminoasa. Aceste stelese numesc comqi. Cometii se ved numai catva timesi pe urma dispar, spre a nu mai apare de cat dupacati-va ani. UniT cometi nu se intorc de cat dupe, osuta si mai bine de ani. (Vezi plansa No. 1 din A-tlasul manual).

Luna. Satelitul pamentului, este luna. Ca si cel l'altisateliti si planeti, ea primeste lumina de la soare.

Luna este mult mai mica de cat pamentul. Ea seinvirteste imprejurul pamentului in timp de 27 zile.

Dintre toate corpurile ceresti luna este cea mai a-propiata de pament.

Dupe, diferitele pozitiuni ce luna ocupa intro pa-ment si soare, ea ni se prezinta sub diferite forme,pe care le numim faze.

Ast-fel, une on II vedem toata suprafata luminata ;atunci se zice lunch alte ori numai jumetate-fata luminata si alto on partea luminata are formaunel seceri.

Cand e luminata numai pe jumetate se chiama pri-mal si ultimul patrar.

EclipseIn miscarile for imprejurul soarelui, atat luna cat si pa-

mentul ajung cate o aata, de se pun in linie dreapta.Cand, fiind in linie dreapt, se intimpla ca pamentul

se, fie intre soare si luna, atunci luna se intuneca, pen-tru ca pamentul impiedica lumina, soarelui ca se, a-junga la lune..

In acest cas avem o eclipse, de fund.Dace, se intampla din contra ca luna se, fie intro pa-

merit si soare, atunci luna intuneca soarele, pentru ca

plind;

15

Impiedica lumina soareluI, de a ajunge pana la pament.In acest cas avem o ecipsa de soare.Eclipse le de luna sunt totale sau partiale. Sunt to -

tale, atunci cand se intuneca intreaga suprafata a lu-nei si partiale, cand se intuneca numal o parte din luna.

Eclipsele de soare sunt iarasi totale sau, cum lemai zice, inelare, atunci cand luna, aflandu-se tocmaiin dreptul soarelui, fi acopera centrul, lasand lumi-nata numal marginea, intocmal ca un inel luminos;iar partiale, atunci cand numal o parte din soare esteintunecata.

SUPRAFATA PAMENTULUI

Imparfirea suprafalel pamentului

Suprafata pamentului este formata din doua parti-diferite : Uscat si apa.

Partea uscatului este mai mica de cat aceea a apei,pentru ca oceanele si marile ocupa aproape trei sferturidin intreaga suprafata, iar pamentul numai un sfert.

Uscatul. Suprafata uscatului nu este aceiasi pre-tutindeni. Ea prezinta munti. val. campii, etc.

Cand un loc este neted, fara dealuri si vai, atuncise numeste o Cdmpie.

Unele campiisunt acoperitecu nisipuri ; a-celea se numescpustii.

0 ridicaturade pament pie-tros se chiamaMunte. Mai mul-ti munti for-meaza un hintde munti.

16

Sunt unilmunti carlnu se sfar-esc nici prin

o coama niciprin virfuri,dar printr'unses intins.

cest ses saucampie inal-ta se chiamaplatou.

Vu/canil sunt niste crapaturi ale coajel parnente§ti,pe uncle ese foc, lava (minerale topite), stabilind ast-o comunicAie intfe mineralele care and in interiorulpamentului, §i atmosfera.

Din cauza gramadirei mate-rielor ce es prin gura vulcanului,ei au forma unor munti.

Se gasesc vulcani si prin munti.Unil vulcani arunca apa fiarta.Acestia se numeste Geiser.Ridicaturile de pament mai mid

se numesc dealurl.dealurile cat §i muntil se despart prin vai

pe unde curg de ordinar apele.Cand o tara este brazdata de

munti se numeste Cara muntoasa.In interiorul oceanelor se ga-

sesc de asemenea intinderl marlde uscat ; acestea, find inconjuratede toate partile cu apa, se numesc

Atatadencl,

I nsuFig 17. Peninsula se numeste o bucata

de pament uscat, care inainteaza in mare. Adese on

......, r, -it '$.-.,.

,- -; st a v soz... ,'-- -- "-:

AA eill --,--- , 1../

,

1

. a

.t

insole.la

17

vedem peninsule, cart sfarcesc in mare printr'un virf.Acest virf se numete cap sau promonotoriu.

Unele peninsule se leaga cu restul uscatuluT printr'olimba subtdre de pam'ent, care se chiama istmu.

Intreaga suprafata a uscatului, adica scea formatadin munti, campil, dealuri si vai, etc., coprindc trelmarl continente;

1). Continentul vechiu, care coprinde Europa, Asia §iAfrica.

2). Continentul american, care coprinde America deNord Si cea de Sud.

3). Continentul numit Oceania, compusa din Australiai toate insulele din Pacific.

Impartirea a pel

Suprafata ape!, care coprinde cea mal mare partedin supra-fata globulul, se imparte in cinci marl divi-ziunl, numite oceane.

Acestea sunt :1). Oceanul Atlant c, intre Europa §i Africa, de o

parte §i cele doul Americl de alta.2). Oceanul PCIC f c, care este cel mai mare, se afla

coprins intre cele doua, Americl, de o parte, Asia siOceania de alta.

3). Oceanul Indian, coprins intre Africa, Asia siOceania.

4). Oceanul Ingltetat de Nord, aezat Imprejurul polu-lu! Nord.

5). Oceanu. Inghecat de Sud, aezat imprejurul polu-lu! Sud.

2

is

rilemare,

Oceanulformeaza ,ilia i e, ca-re uda deordinarmarginile-arilor. A-ceste marlformeazala randul

Fig.18. for Golfu-cari sunt niste intinderi mai mid de apa din

inaintate in uscat.Marne se leaga intre ele prin

niste scurgere de apa, intre doll&uscaturi, care se chiama Stramtorisau Canaluri.

Toate marile si oceanele consti-tuesc aceea ce numeste apa, sta.-tatoare a globului.

Fig.19. Pe continente se gasesc alt-felprezinta sub forma de t/uvii $i riuri.

Acesteasunt apecurgatoaresau mer-gatoare.

Fluviilesunt nistecursuri deapa, carip'eaca mayde ordinardin munte

Ftg 20. i se scurg

de ape. care se

_

I

19

printr'o vale, care desparte doua ciruri de munti.Basinul unui fluviu se numecte tot locul ce ocupa

fluviul dimpreuna cu afluentiiIn calea sa fluviul se imbina cu alte cursuri de apa,i toate impreuna, unite apol intr'o singura albie, merg

(le se varsa intr'o mare sau intr'un ocean.Locul de unde pleaca, un curs de apa se numecte

izvor, sorginte, sau origine. Locul unde se varsa inmare sau in ocean, se chiama guru sau delta; iarlocurile pe unde se imbina cu cele alte riuri se nu-mesc confluente.

Riurile mat mitt, cart se varsa intr'un fluviu, se nu-mese afluentii acestuia.

Lacurhe sunt nicte gramadiri de apa, inconjuratede uscat. Ele se formeaza, fiedin apele unui fluviu sau riu,fie din ploae.

A pa de mare *este sarata ciamara.

Apa de fluviu sau riu estedulce.

Unele lacuri contine apa dulceiar altele apa saran, si amara.

LOCUITORII PAMENTULUI

RASELE UMANE

Parnentul este acoperit cu o multime de creature(le tot felul. Cea mat inteligenta ci. cea mai perfec-tionata din toate este omul.

Oamenil sunt respanditi pe toata suprafata globulutin numer de poste un miliard patru sute milioane su-flete. Et se impart in cinci marl rase :

20

1). Rasa alba caucasiana.Oamenil cart tin de aceasta..rasa locuesc prin Europa,Westul Asiel, Nordul Afri-cel prin America i Austra-lia. Sunt cei mal frumo0si cel mai deOepti din toate,rasele.

2). Rasa galbena (mongoli-ca) locue0e prin centrulEstul Asiei. Oamenil din a,-ceasta rasa au culoarea feegalbena, parul rar, nasul tur-tit si ochil departati o-

3). _Rasa roie (americana).Qamenii, din aceasta rasa au,culoarea pielei aramie, parul,stufos, nasul european. El tra-esc prin America.

4). _Rasa neagra. Oamenirearl tin de aceasta rasa sunt.negril la fata ; el au parul.cret si lams, buzele marl. Lo-cuesc prin Africa si Oceania..

ysi

pi

21

Sunt eel mai uriti §i cei maisalbateci. El se numesc 0Negri&

5) Rasa brim& Ac.easta rasaeste formata din amesteculraselor alba si galbena cu rasa

neagrd,.. Oamenii dinaceasta rasa locuescprin Nord-Estul Afri-cei, Sudul Asiei §i Nor-.dul Oceaniei. (Malae-sia).

Religiuni

Oamenii se mai deosibesc §i dupa credintele for re-ligioase. 0 parte dintriansii cred intr'un singur Dum-nezeil. Acestia 'sunt monotei0i si se inpart in trei ca--tegoril.

1) Creqtinif, impartiti si el in ortodoxi, catolici 0protestanti.

2) Mahomedanii, cari cred in profetul Mahoraed.3) Mosaicil, adica Ebreil, cari cred in Moise.Altii cred in mai multe zeitati, cum sunt Brahma-

nii, Budhi0ii (Indic, Chinezii etc). Acestia se chiamapolitei0i.

Altii Inca 0 mai inapoiati in cultura se inching la:scare, stele 0 chiar la diferite obiecte.

22

Din puntul de vedere al cunotintelor, omenirea saimparte in tree: categorii :

1) Oamenil civilizalt, aceia can au format state, anfac industrie §i come4.

2) Oamenif nomazf, aceia can traesc prin stepe,pazind turme de animale si ratacesc dintr'un be in-tr'altul, cautand paqiuni si adapost.

3) Oamenif selbatici, sunt aceia can traesc pin pa-duri, luptandu-se cu animalele selbatice si nutrindu-se cu ierburi. In aceasta categorie intra si cea matmare parte din popoarele negre din interiorul Africei,can, de si nu traesc pretutindeni prin paduri, nu sapot considera totusi de cat tot ca s6lbatici.

Oamenii eivilizati s'au format in state sail pl.Statele sat tarile sunt niqte intinderi de 'Anent,.

mai mare sat mai mid, unde locueste un num& oarscare de nameni, can vorbesc aceiasi limba (cu oare-can esceptii) si au un singur guvern.

Statele sunt de doa feluri; Monarchice si Republicane.Cele monarchice sunt guvernate de un singur om, carepoarta titlul de imparat, rege sau principe.

Monarchii at dreptul la domnie toata viata for ;car urmasii for II inlocuesc dupa moarte.

Republicele sunt guvernate de ate un preedinte.ales de popor pe un timp de mai multi ani.

NotA. Acest din urma capitol nu figureaza in progra-mul oficial, cu toate astea subscrisul este incredintat de u-tilitatea lui ca o prima notiune etnografica, notiune menitka se desvolta mai tarziu. Dc alt-fel domnil institutors sauinvatatorI vor uza de densul, data vor gasi ca e nevoie.

scoli,

EUROPA

Situafie. Imprejurul tare! Rominesti se afla maimulte alte tall mai marl si ma! mici, car! poarta di-ferite numiri.

Toate aceste t,ari alcatuesc un continent ce se chiamaEuropa.

Acest continent se intinde spre Nord pan& la oceanulinghetat ; spre West pana la oceanul Atlantic; spre Sudpana la marea Mediterana ; iar spre Est pana la mareaCaspica, fluviul Ural §i muntii Urali.

Mart Oceanul inghetat impinge apele sale la NordulRusiel §i formeaza marea Alba. Oceanul Atlantic for-meaza pe toate cele alte marl, care uda tarmii Europe!.

La Nord el formeaza mai intal marea Baffled, apo!marea Nordulul, canalul la Manq (Manche) §i mareaHandel. In partea de West a continentutul el formeazape marele golf al Gasconiei; iar la Sud pe Mediterana,cu care se leaga prin strimtoarea Gibraltar.

Aceasta mare uda toate tarildi din Sudul Europe!,§i formeaza la randul el marea Tireniand, Adriatica,

Archipelagul, marea de Marmara, marea heagra§i marea de Azof Spre Est de marea de Azof, la li-mita despre Asia, se afla marea Caspica, care nu seleaga cu nici uu ocean.

Go /furl. Ma! fie-care din aceste marl formeaza malmulte golfuri. Ast-fel sunt golfurile Botnic, Finlandic

Ionia,

i

24

_Riga, formate de marea Baltica; golfurile Ta-misa, formatd de marea Nordului; golfurile Valenta,Lion si Genua, de marea Mediterana; golful de Lepantede marea Ionic& ; golfurile lgauplia, Egina si Salonic,de Archipelag, precum si altele mai mid.

Srtimtor/. Marile se leaga iarasi intre ele prin ur-matparele strimtori : Scager -rah, Categat si Sundul dim-preuna cu Beltul mare si mic, care leaga marea Bal-tica cu marea Nordului; pasul de Cale (Calais), careleaga marea Nordului cu canalul la Mans ; strimtoareaGibraltar, care leaga marea Mediterana cu oceanulAtlantic ; strimtoarea Bonifac o dintre Corsica si Sar-dinia; Messina, care leap, marea Tireniana cu mareaIonica; canalul Otranto, care leaga marea Ionic& cuAdriatica ; Dardanelele, care leaga, Archipelagul cu mareade Marmara ; Bosforul, care leaga marea de Marmaracu marea Neagra si in fine strimtoarea Kerciu, careleaga marea Neagra cu marea de Azof

Prin aceste marl se afla insulele Daneze intremarea Baltic& si marea Nordului ; insulele Britanice,intre marea Nordului si oceanul Atlantic ; marea insulaislanda in oceanul inghetat ; Balearele, Corsica si Siciliain marea Mediterana; insulele Janice, in marea Ionica ;Cioladele si Negroponte, in Archipelag

Peninsuie. Europa presinta apelor oceanului penin-sulele Scandinavia': si Daneza la Nord, apoi pe ceaIberia, Railed si Balcanica spre Sud.

Capuri. Peninsula Scandinavic'a trimite spre Nord,in oceanul inghetat capul Nord, (format de insulaMagero) si capul Lindesnes, spre Sud. Afara de acestease mai gasesc capurile St. _Hata la Franta ; FinisterSt. VIcent si Tarifa, la peninsula Iberica ; Spartiventola Italia si 11Iatapan, la Grecia.

Muntl. Din acest punt de vedere Europa se poateimpa4i in doa : Partea de Nord Est, care este o

Vast

Insole.

pi

25

campie intinsa ci partea opus., adica cea de Sud-'West, care este mai pretutindeni muntoasa.

LarOrile de munti cele mai marl sunt cele urma-toare :

Pirinei, in Spania ; Geveni, in Planta ; Alpii, cari sunteel mai inalti la Nordul Italiei ; Apenini, in Italia :Vosgi §i Pddurea Neagrci in Germania; Pdtratu/ Boem,

in Austria ; Carpfil intre Austria si Romania ; Dotrinii inScandinavia ; Grampian/ in Anglia; Belcanii si Pindul, inpeninsula balcanica.

La marginele Rusiei despre Asia se afla muntii UralCaucas I)

Fluvii De pirn acesti munti isvorasc mai multeearl duc apele for prin diferitele marl ce inconjura Eu-ropa.

Peciora, care merge in oceanul inghetat, Mezen, Dwinai Onega, earl merg in marea Alba ; Newa, Wistula si O-

der, car"' merg in marea Balticd ; Elba, Wesser, Rinul, Me-usa si Tamisa, cari merg in marea M ordului.

Sena, care uda Parisul ci merge in canalul la Mang.Loar §I Garon cari merg in golful Gasconiel ; Duro,

Taho, Guadiana, si Guadalchivir, cari merg in oceanulAtlantic.

Ebrul, Ronul. si Tibcu, care merg inm area Mediteran'a ;Padul sail Po, care merge in Adriatica.Struma Vardarul si Maria in Archipelag ; Dunarea

care vine din Germania, trece prin Austria ci Roma-nia ci care dimpreuna cu Nistrul §i Niprul, merg inmarea Neagra.

1) I stitutorul va face charia EuropeT la tabla neagra si in ea vanota pe rand, marile, golfurile, strimtorile, insulele, peninsulele sicapurile indicate in text ;iar elevil vor face exercitil suficiente acasaspre a spune lectia, fiacand din memori acela§i lucru.Min interiorul conturulul Europel institutorul sau inv6tatorul va

. aduce cu creta la tabla muntil cu linil groase, iara fluviile cu liniisubtirl §i cotite.

sifluvil,

26

Donul, care merge in marea de Azof. Volga si Uralulfcare face o parte din marginea Rusiei despre Asia,care merg in marea Caspica.

Lacuri. In Rusia se gasesc intre allele multe, patrulacurT marl: Onega, Ladoga, Ilmen §i Peypus.

In Scandinavia; se afia lacurile Wenern, Wettern §1Melar

In Elvetia: Constanta, Geneva, Zurich si altele maimidi.

Lacurile Como, Garda Maggiore etc. se afla in muntiiiAipil la Nordul Italie!.

Lacul Balaton se afla in Ungaria.Lacurile Ochrida §i Scutari se gasesc in Turcia.

CL1MA 1)

In partea de Nord a Europe! este tin frig asade mare, in cat apele oceanului reman inghetatemai tot timpul anuluf. Prin centru clima Europei esteceva mai temperate ; iar la Sud este calda. Climadupe termii Mediteranel este una din cele mai placute-dupe Glob.

Productele noturaie

In partea de Nord, din cauza frigului aproape ves-nic, Europa nu produce mai nimic. Mai spre Sudincepe sä se produca padurile, mai cu seamy prinScandinavia si Rusia, unde sunt foarte intinse.

In restul Europe! se produc cerealele, mai cu seam&prin Romania si Rusia, pe unde pamentul este foartebun. Vita se cultiva prin toata Europa, afar de tarile de la Nord:

1) Institutorul va explica elevilor ce insemneaza cuventul Clirna...

27

Ca vegetale se mai produce rap4a si harneiul, apOitutu/lilt- si tot felul de legume si arbor!.

Pe la Sud se produce putin orez, foarte multilama! si portocall.

Dintre animale se produc bol, cal, or, vacl, capre,port!, asini, catarl si bivoli.

Cei buni cat si boi sunt cel din Anglia, Fran0si Rusia.

Se deosebesc de asemenea vacile de Olanda si desi oile merinos din Spania si Portugalia. Se

cultiva albinele si gandacii de Matase.Catirii nu se gasesc de cat prin regiunile muntoase-

din sudul Europe!.Europa este foarte bogata in minerale. Se scoate

din pament foarte mult fier si carbuni, apol aroma,mercuriu, si zinc. Aurul se gaseste prin Rusia siTransilvania.

Prin c'ate-va din tia'xile europene industria este foarteintinsa. Tara cea mar industrioasa din toate esteAnglia, care produce tot felul de tesaturi, fierarii, ma-sini si altele. Dup.& Anglia vine numal de cat Franta

Elvetia ; apo! Belgia si Germania; apol Austria,Rusia si in urma Italia, Romania si altele. Tarile undomai nu se afla industrie sunt tole afiatoare in pe-ninsula Balcanica.

Not& Cu sfillirea lectiunilor din acest trimestru, seva repeta Exercitiul la tabla neagrA a cbartel fisice a Eu-ropel. Elevii vor trebui sä o deseneze din memorie. Numatand un elev va putea executa harta cu toate aocidentele-fisice, se va considera c a priceput lectiunea.

maslinf,_

mai,

Elvetia,

TRIMESTRUL II

IMPARTIREA EUROPEI IN STATE

Popoarele statele Europel.

Popoarele earl locuesc in Europa in toate de rasaalba. Ele se imparte In :

Latin!, Teuton!, Slay!, Elen! §i Fine zLPopoarele latine sunt : Francezii, Spaniolil, Portugezil,

Italienil, Romanii, parte din Belgieni (Valonil) §i El-vetienii despre West si Sud.

Popoarele teutone sunt : Germani! §i Austriacil,Englezii, Danezii, Scandinavil, Olandezil, o parte dinBelgieni (Flamanzii) §i Elvetienii de la Nord §i Est.

Popoarele slave sunt; Serbii, Ru§ii, Polonezii, Bulgaril§i toate semintiile slave din Austro-Ungaria.

Elenil sunt reprezentati prin Greci ; iar popoarelefineze sunt Finezif propriti ziV din Rusia, UnguriTurcii.

Pe MO, aceste ginti se mai adaoga §i cea semi-tica' , de care in Ebreii, respanditi mai pretutindeni.

Toate aceste popoare practica trei religiuni : Cres-tianismul, impartit in ortodoxi, catb!ici §i protestanti ;Mahometanismul practicat de Turd §i Mozaismul deEbrei.

Statele Europei sunt compuse din :

si

§i

30

a) Patru imperil

`Germania cu cap. Berlin Turcia cu cap. Constantinopol-Rusia , St. Petersburg Austria Viena

b) lloug.spre.zece regate

Anglia cu cap. Londra Romania cu cap BucurestlBelgia . Bruxel Serbia BelgradOlanda 7, Haga Spania MadridDanemarca Copenhaga Portugalia Lisabona

.Suediw : Stokholm Italia RomaNorvegia I1 If Christiania Grecia Atena

c) dead republic!

Tranta cu cap. Paris Elvetia cu cap. Bernad) Doui prIncipate

.Bulgaria cu cap. Sofia Muntenegru cu cap. Cetinie

TARILE EUROPE'

AUSTRO- UNGARIAanveriu 1

Se margine0e la Nord cu Germania ; la Est cuRusia §i Romania; la Sud cu Serbia, Turcia, Munte-Negru §i Adriatica: la West cu Italia §i Elve0a panala lacul Constanta.

In partea de West Austria este acoperite de multiAlpil orientali; in partea de Nord de Quadrilaterul boe-mian; in cea Est de lantul Carpatilor; iar la Sud-Westde Alpii Dinarici ysi de ramurile occidentale ale Balca-nilor.

Un singur fluviu important uda Austro-Uugaria de-a lungul seu. Acesta este Dunarea, care vine din

n ,

,

,

31

Germania, intra in Austria pe la Passau, trece pe lan-ga Viena si ese din Cara pe la Portile de fier. El pri-Trieste mai multi afluenti, printre care se deosebescSava si Drava pe dreapta si Tisa pe stanga.

Popoare e care locuesc Austro Angaria apartin lamat multe familii ale rase! albe.

Ast-fel, la Nord sunt Slavic (Boemil, Cehil, Moravili Polonezii). In ceniru sunt Germanil (Austricii), Fi-

nezii (IVIaghiaril sau Ungurit) si Latinit, (Romani!). LaSud-West Latinit (Italienii) si la Sud tot Slavic (Bos-nia cii, Croat!, Esclavoni, Serb! etc.),

Toate aceste popoaro alcatuesc doe state; imperiulAustriac in partea de West si Begatul Ungariel in ceade Est. Ambele sunt guvernate de un singur monarch,care este in acelasi timp imperatul Austriei si regeleUngariel.

Populatiunea totals este de 42 milioane dintre carepeste 25,000,000 catolici; jar restul protestanti si obuns parte oitodoxl si alte religiuni.

Bogatille Austro-Ungariei sunt make' si variate. Cere-ale de tot feint se produc mai cu seama prin campiaUngariel, prin Galitia, Boemia si Austria de jos. Seexploateaza bogate mine de fier prin Stiria si Boemia.

Anima le se crest pretutindeni, se deosibesc insa oiledin Moravia.

Industria este intinsa. Se fabrics tesaturi prin ora-ele marl; postavuri, mai cu seama la BrUnn

rite stofe de matase la Viena si prin alte orase mart.Fierul se fabrics mai cu seama prin Stiria. Bo-

emia si Austria. Se mai deosibeste industria zaharu-lui, a beret si a conservelor de came

Viena (1.100,000 loc). Este capitala Imperiulul. Si-tuat pe Dunare. Renumit pentru fabricele si pentru sta-bilimentele sale.

Buda-Pesta (450,000 lot) Tot pe Dunare si anu-

si dife--

32

me Buda pe dreapta si Pesta pe stanga. Este capitals:Ungariei.

Praga (190.000 loc. Capita la Boemieb. Oras indus-trios.

Lemberg (120.000 loc.) Capita la Galitsiei.Triest (160.000 loc.) Primul si cel mai mare port

al Austro-Ungariei pe Adriatica.Comertul Austro-Ungariei se face mai cu osebire

cu tarile din peninsula Balcanica si cu Levantul. Ca-ile ferate pleaca din Viena si din Buda-Pesta. Elebrazdeaza mai toata tara si ocupa o retea de 25.000.chilometri.

RUSIA(Imperitt)

Imperiul rus ocupa el singur jumatate din Europa...La Nord se margineste cu Oceanul Glacial, la Est cumuntii si fluviul Ural si marea Caspica; la Sud cu,muntii Caucas si Marea Neagra; iar la West cu Ro-mania, Austria, Germania, Marea Baltic& si Suedia,de care se desparte prin fluviul Torneo.

Terenul acestui vast imperiu se prezinta sub formaunei campii intinsa, fara nici un munte, afara de cata-va coline mid si intrerupte, cari o strabat cam prin.mijloc de la Est spre West. Acestea sunt colinele Po-

platoul Tra ldaf, §i altele. Nu sunt munti de catla margini: Uralii spre Est si Caucasul spre Sud. Maitoate fluviile izvora'sc din micile coline. Ele se indrep--teaza, o parte spre Nord, cea Yalta spre Sud.

Cele cari se Indrepteaza spre Nord sunt:Peciora, care merge in Oceanul Glacial: Mezen, Dvi

na §i .0nega, cad merg in marea Alba. Neva, fluviuscurt dar navigabil, se arunca in golful Finlandic

loniet,

20 10 0 10 2Q 30 40 50 60

50

I .... --i

60

50

ito

....

0 t°

IP C7

0

o

?'''C9

0

I

'I

)

t

,

io

o

,\ .,^. 2)....

1

...-" .---\ k

1

.....,----

..-

\\\k,

e

00111 It %

0

.

.s...-'...\

ss%

%

,)

o

(14 08 ,---

t0

%

00

A,^ 1,, , .--

ei

,"-

c ---.,

rs% o

N

I..

,--' ...

o

*. 1,,

.

_."""."%#""Nmr.N...........4,....%smi_

.

.

._____,... -,___

---) (1EU RO PA

Soara 123.000000

I OTo 10 20 30 0

it ..

Elevil vor nota rfurile, muntil, ori le, judetele ete, dupa itlasal manualPawn 11116

60

,.;

,, 0

6)

r

..i

s,

1-

,

0

\,

(

I

%,,-

'

,

/

i

(.

.

'

11111 r

,

cA......,)

:,....0 -

I

I

,

.._.

.

yl

...

,

.

....

.

ar.i

.

Ii0

,..%

ir

33

dupa ce trece prin Petersburg. Dvina occidentals siIsliemenul, car! se vars& tot in Baltica.

Cele care se indrepteaza spre Sud sunt:Nistrul, care vine din Carpal si Isliprul din Wa ldaf,

se varsa in marea Neagra; Donut, in marea de Azov;Wo lga care ese din Waldai, este cel mai mare fluviudin Europa si se arunca In marea Caspica, langa As-trahan. Apo! Uralul, care vine din muntdi Ural', sevars& tot in Caspica ceva mai la Est.

Rusil sunt tot' de origin& slava. 0 parte Ins dinpopulatia Rusiel are diferite alte origin!.

Ast-fel, spre Est si spre Nord-West sunt Finezi!, spreSud-West Romani!; apoi Kalmuci, Tatar' etc ; iar spreNord, Laponii si Samoezil, car' sunt aproape selbateci.Religiunea dominant& este cea ortodoxa. Polonezilsunt catolici. Finlandezil protestant!.

Locuitoril de prin Sud-Est sunt mai tql musulmani;iar Samoezi! idolatri.

Guvernul este monarhic absolut.Populatia Rusiei din Europa atinge tifra de 92 'raj-

lioane locuitori.Terenul Rusiei, in partea de Nord este mai tot tim-

pul inghetat. Populatia este rara, prin urmare nu secultiva cereale. Mai la Sud incepe zona padurilor, careocupa intinderi marl Tocmal in centru se cultiva ce-reale, dar in cantitatil considerabile. Spre Sud se in-tind renumitele stepe cu iarba, unde past numeroaseturme de animale, mal cu seamy cal.

Rusia este bogata in minerale. Se exporteaza car-bunii si fierul, apoi marmura prin Urali.

Prin acesti munti se mai exploateaza aurul, argintulsi platina.

Industria se desvolta pe zi ce merge.St. Peterzburg (860,000 loc.) Situat pe Neva, este

3

34

capitala imperiulut Oras de construe nos, insemnatprin edificiile si industria sa.

Moscua (750 000 loc.) Situat in centrul Rusiei. Ve-chia capitala a Rusiei. Aci se incoroneaza

Astrahan (70.000 loc.) La gura Wolgel, renumit pen-tru pieile de Astrahah.

Odesa (240.000 loc.) Cel mai mare port al Rusiei ;situat pe marea-Neagra. Pe aci se exporta toate ce-realele Rusiei.

Varpvia (45,0.000 loc.) Capitala Poloniel. Oras im-portant pe Vistula.

Oremburg, punt de trecere in Siberia.Kiev (166,000 loc.) Pe Nipru, capitala Rusilor ina-

inte de Moscua.Comeru1 Rusiei is o desvoltare care se mareste pe

zi ce merge. Cerealele sale se exporta in toata Europa,iar .tesaturife de lana si de bumbac nu intampinaconcurenta in Turchestan.

Moscua este centrul tailor ferate din Rusia. De aciplead, linii de drum de fier spre Petersburg si de aciprin Finlanda ; apoi spre Baltipa, Varsovia, Brodi,Odesa, Taganrog, Vladicaucas si Orenburg Aceste liniiocupa daja o intindere de aproape 27,000 Kilometri.

Rusia stapaneste Siberia, Turanul si Transcaucasiain Asia.

TURCIAImperitt

ACest imperiu, care alts data ocupa intreaga penin-sula Balcanica, s'a injumata' tit aproape prin tracta-tul de la Berlin. Se margineste la Nord cu Munte-Negru, Austro-Ungaria, Serbia si Bulgaria ; la Est cumarea Neagra si Marmara ; la Sud cu Arhipelagul siGrecia si la West cu Adriatica.

imparaVi.

35

Turcia este brazdata la Nord de munOi Balcani, iarla West de Pindul.

Este udata de mai multe fluvii importante ca Ma--rita, Struma §i Vardarul, care se arunca, in Archipelag.

Turcii sunt de origin& turco-fineza. Popula0a total'abia trece de 4 milioane loc., dintre cart Turcii propriu.zisi, numal 3 milioane; iar restul sunt Albanezi, &reel,Bulgari, Romani (IVIacedoneni,) Armen! etc. Religiunilese deosibesc intocmal ca si natdonalitatile.

BogaVile Turciei sunt menume'rate, dar prea puVn,cautate. Se cultiv'a cereale, abia atat cat trebue pentruconsumaVune. Se deosibeste cresterea. oilor si capre-lor, precum si exploatarea carierelor de piatr& si mar-xnor.a.

Constantinopole (870,000 loc.) Capita la Turciei, estesituat pe Bosfor si neintrecut Inc& pe lume ca puntcomercial si militar. Salonic (60,000 loc.) Port impor-tant pe Archipelag. Adrianopol (62.000 loc.)- pe Mar 4a.Este singurul oral important din Turcia dupa Cons-tantinopol.

0 linie de drum de fier strobate Turcia de la fron-tiera Bulgariel, thee prin Filipopol, Andrianopol si seterming la Constantinopol. Alta plead. din Salonic simerge spre Nord prin Uschiub pan& la Mitrov4a.

GREC1ARegat

Este situata la Sudul peninsulei balcanice. Se mar-gineste la Nord cu Turcia, la Est cu Archipelagul, sila West cu Marea Ionica Se compune din Grecia pe-ninsulara §i din insulile Ionice i Cicladele.

Grecia este o Cara muntoasa, acoperita, mai petoate partite, cu ramurile munOlor Piddului.

Fluviile sale sunt mid si de mica importanta. Se

36

deosibesc printre altele Aspropotamul, care d& in mares:Ionics si Salembria, care se vars.& in Archipelag.

Grecii sunt de origin& helenied. El sunt tot! dereligie ortodoxa. Populatia apropie tifra de 2 milioanelo cuitori.

In Grecia se produc cereale mai cu seam& prinTesalia, dar foarte putine din cauz& Ca Cara e mun-toas& Se crest animale, mai cu seam& capre si oi.Din padurile Pindului se estrage valonea, care consti-tue o bogatie special& a Greciel. Se produc strugurilrenumiti de Corint, precum si arbor' fructiferi ca

portocalul si mai cu seams maslinul.Marmora din Paros si Pantelic constitue de ase-

menea o bagatie pentru Grecia.Atena (105,000 loc.). Este capitala Greciel. Port im-

portant pe golful de Egina. Patras (25,000 loc.) pegolful de Lepante; (Syra 21,000 loc ) in mijlocul Cicla-delor (insula Syra), Illisolonghi, Larisa, Sparta etc.sunt orase renumite.

Grecia face un comert intins cu toate tarile dinEuropa. Are peste 900 de kilometri de tai ferate, alecaror punte de plecare sunt Atena si portul Volo.

BULGARIAPrincipat

Este coprinsa. intre Dunare, marea Neagr& muntirBalcani si riul Timoc. De la 1878 incoace acest ti-nut a devenit principat autonom sub suzeranitateaTurciel. Bulgarii sunt slavi si de religie ortodox& Po-pulatiunea trece peste 3 milioane suflete.

Bogatia Bulgariel, consta in cereale si cresterea vi-telor.

Capitala este Sofia (30,000 loc ). Tel rnova §iorase mai importante. Plevna renumita din timpul res-

FA-

maiul,

Slumla

37

boiului din 1877. Busciuk, Vidin si Silistra porturiprincipale pe Dunare. Varna port important pe mareaNeagra.

Poseda un drum de fier de la Rusciuk la Varna,afara de linia cea mare, care strebate Bulgaria pela Sofia si care conduce la Constantinopol.

SERBIABegat

Este coprinsa intre Dunare, Sava si afluentele a-cestuia, Drina ; Balcani care o desparte de Turcia siriul Timok, care o desparte de Bulgaria

Este udata prin mijloc de riul Morava.Serbia este regat. A devenit independents dupa trac-

tatul de la Berlin 1878. Serbii fac parte si el dinmarea familie slava si profeseaza religiunea ortodoxa.Populatiunea trece de 2 milioane loc. Ca si in Bul-garia bogatia Serbiel consta in productiunea cereale-lor si in cresterea vitelor.

Bel,grad (36,000 loc.). Capitala Serbiel. Este situatla confluenta Dunarei cu Sava. Nit's oral ,important.Semendria pe Dunare. Negotin renumit pentru vinurilesale.

Drumul de fier de la Belgrad trece pe la Nis si in-tra in Bulgaria pe la Pirot.

MUNTEMEGRUPrincipat

Este marginit la Nord de Dalmatia si Bosnia ; la Esti Sud de Turcia, iar la West de marea Adriatica.

Este acoperit de munti, din care cauza cursurile deapa sunt mici.

Muntenegrenil sunt toti de origins slava si de reli-giune ortodoxa, afara de vre.o cate-va mii de catolici

38

qi musulmanI. Populatia totala este de 236.000 loc..Munte-negru este un principat independent.BogaVa sa consta in cre0erea vitelor §i in special

a albinelor. Se cultiva i vita.Bosnia 0. Herzegovina. Care ocupa partea de Nord-

West a peninsulei balcanice, suet dos provincil po-pulate de Slav!, cart au trecut sub Austria tot in urmatractatului din 1878 de la Berlin. Capita la for esteSerajevo.

GERMANIAImperial

Se margine0e la Nord cu marea Nordulul, Dane-.marca i marea Bahia; la Est cu Rusia; la Sud ctiAustro-Ungaria la West cu Franta, Bel-gia si Olanda.

In partea de Sud-West, Germania este brazdata demunVi Padurea Neagra, de unde isvora.0e DunarekJura German, Vosgii, Padurea Turingief qi altele ; restubeste o campie care se pierde In termurile mare.

Imperiul Germaniel este udat de cinci fluvii impor-tante :

1). Rinul, care plead, din Elvetia, (muntele St. Go-tard), intra In Germania pe la Basel, se strecoara printremuntiI Vosgi qi Padurea Neagra qi trece apol in Olan-da pe la Nimega.

2) Messer, care pleaca, din padurea Turingiel, uda,la Imbucatura, portul Brema si se arunca in mareaNordulul.

3) Elba, care pleaca din Boemia, strabate muntirMetalic se arunca tot in marea Nordulul, langa.portul Hamburg.

4) Oder, care plead, din Silezia austriaca,, curge

ysi ElveVa i

i

39

spre Nord si se varsa in Marea Baltica MO portulStettin.

5) Vistula, care plead, din Galitia (Carpati), stre-bate Polonia ruseasca, intra apoi in teritoriul Germa-niei si se arunca in marea Bahia; MO, portul Danzig.

Imperiul german s'a infiintat la anul 1871, in urmavictories ce a repurtat in contra Francezilor. Ast'a-ziel se compune din :

Patru regate si anume:Prusia, cu capitala Berlin; Bavaria, cu capitala

Illiinchen ; Wurten berg , cu capitala Stuttgard ; Su x o n lacu capitala Drezda.

Sase marl ducate:Baden, Hessa, Sax-Veimar, Oldenburg, Meklemburg

Schuh rin i Meklemburg-Strelitz.§apte principate :Sehvartzburg- Budolfstadt, Schwartzburg -Sonderhausen ,

Reuss (mare si mic), Lippe Detmold, Schaumburg -4Lipp ei Waldek.

Provinciele luate de la Franta: Alsacia si Lorena.Cele trei orase libere : Hamburg, Lubek §i Brema.Toate aceste regate, marl ducate, ducate si princi-

pate alcatuesc impreuna, imperiul german, a t caruicapital& este Berlin.

Toti Germanil fac parte din 'familia teutona. Ceide la Sud sunt jumatate catolici, mai cu seama prinBavaria, pe cand eel despre Nord sunt mai tots pro.testanti.

Populatia Germaniei apropie tiifra de 47 milioanelocuitori.

Pamentul Germaniei este roditor si cultivat cu in-grijire. Partea de Nord-Est insa, vecin'a cu mareaBaltica, este baltoasa, rece si neproductiva. Se cultivacereale, mai cu seam& secara, apoi in, canepa si foartemulti cartofi. Se deosibesc vinurile dupa malurile

40

Rinului. Dintre animale se deosibesc intre altele oile dinSaxonia §i Silezia §i calf de Meclemburg.

ProducOunea mineral& este bogata prin regiuneamuntoasa §i se exploateaza mai pretutindeni.

Industria german& este intinsa §i variata. Se fa-brics mai tot felul de industril, ca zahar, bere §i di-ferite industril din lemn sail metal.

Berlin (1.500.000 loc.). Este capitala imperiului.Ora§ frumos. Universit41 §i alte §coll speciale renu-mite. Re§edinta guvernulul §i a imperatului.

Breslau (300.000 loc.). Capita la Sileziel. A§ezat peOdor. Targ important.

Drezda (264.000 loc ). Capitala Saxoniei. Situatape Elba. Renumita pentru stofele de matase §i pen-tru faimoasa sa galerie de tablouri.

Illiinchen (300.000 loc.). Capitala Bavaria Situatpe Isar, un afluente al Dunarei. Poseda ca §i Drezdao frumoasa galerie de tablouri.

Hamburg (500.000 loc.). La gura Elbe. Cel maimare port al Germaniel. Face come4 intins cu toatalumea.

Brema (130 000 loc.). La gura Veserului. Al doileaport al Germaniei pe marea Nordului.

Lubeck, Stettin, Danzig, Konigsberg, i altele suntporturi importante pe marea Baltica.

Comertal Germaniei este important. Centrul tailorferate este Berlinul, de unde se desfac ramuri nenu-merate, cars brazdeaza toata Germania §i in toatedirecOunile.

Germanif au colnnii in Africa §i Oceania.Printre coloniile for se deosibesc Noua Guinea, (par-

tea de Nord), cu archipelagul Noua Britanie, Mars-chal etc., in Oceania §i Angra Pecuena, cu tinuturiledin Camerun i Zanghebar, in Africa.

41

BELGIABegat

Belgia este un mic regat marginit la Nord de Olanda,la est de Germania, la Sud de Franta si la Nord demarea Nordului.

Suprafata teritorulul belgiaa este compusa dintr'ocampie, care, spre Mare, prezinta locuri mai joasechiar de cat apele Marei. Pe aceste locuri, ca si inOlanda, terenul este aparat de Mare prin zagazuri.Partea despre Sud ins este brazdata de muntii Ardeni.

Belgia este udata de dos fluvil marl.1) Escautul, care vine din Franta, strabate partea

de West si se arunca in Mare langa orasul Anvers.2) Meusa, care vine tot din Franta, strabate Belgia

prin partea de Est si trece in Olanda pe la orasulMaestricht.

Belgianil sunt jumatate teutoni (flamanzii) si juma-tate latini (Walonii). Limba oficiala este cea franceza.

Populatiunea totala este aproape de 6 milioane loc.Cea mai mare parte sunt de religiunea catolica. Popu-latiunea Belgiei este cea mai deasa din Europa.

Terenul acestei tari este foarte roditor, afar& departea Sudica, unde este muntos. In afara de aceastael este lucrat cu multa ingrijire.

Se produce mult grail si alte cereale, apoi cartofimulti, hameiu, sfecla, tutun, rapita si altele.

Prin muntii Ardeni se exploateaza mult fier, car-buni si alte minerale, care se intrebuinteaza prinf abrici. Industia Belgiei este foarte desvoltata. Printrecele mai importante se deosibesc: fabricarea masinilorde tot felul, a bumbacului, postavurilor si mai cu seamsa ceea a dantelelor, cap e sunt renumite in toata Belgia.

Capitala Belgiei este Bruxelles (400,000 loc.) situat

42

pe micul riu Sena. Este renumi pentrudantelelor.

Anvers (230.000 loc.) Port insemnat.Liege (143.000 loc.) Renumit pentru

puctilor.Belgia n'are colonii.

Europa ci America.

fabricarea

fabricarea

Face insa convert cu toata

OLANDABegat

Olanda este situata intre Germania ci marea NordulutEste o Cara compiisa din campii. 0 parte din te-

ritoriul seu este chiar mai jos de cat apele mare'.Spre a scapa aceste locuri de inundatia mare, Olan-dezil au construit zagazuri pe toata intinderea tar-murilor.

Aceasti Cara este udata de un mare fluviu, carese chiama Rinul ci care vine din Germania. Pe datace intra in Olanda, acest fluviu se desparte in doabrate: unul merge spre Nord ci se varsa in golfulZuiderzea; al doilea trece pe langa Utrecht ci se aruncain marea Nordului, iar al treilea. cel mai mare, seconfunda cu imbucatura Meuse!, care viva din Belgia.

Olandezii On de familia germana.Vechii locuitori ai aceste' tari se numesc Flamanzi.Popul4a totala se apropie de 4.500.000 locuitori.Toti tin de religiunea protestanta.Terenul Olandei produce cereale, cicoare, tutun c'

altele. Prin locurile joase se afla livezi intinse, unclepast turme numeroase de vite. Vacile de Olanda suntrenumite. Se produc de asemenea multi cartofi.

Pescuitul constitue una din bogatiile de capetenieale acestei tar'.

Product iunea mineral& este neinsemnata'..

43

Printre industriile mart se pot deosebi : 1) Fabri-carea branzeturilor, a zaharului, taiatul diamantelor,fabricarea hartiei si contructia corabillor.

Raga (150,000 loc ) Este capitala acestul regat.Amsterdam (400.000 loc.) Este cel mai mare port

al Olandel. Situat pe golful Zuiderzea, renumit pentrutaerea diamantelor.

.Roterdam (370.000 loc.). Situat la gura Rinului esteport important.

Olanda posed& mai multe colonii in America si O-ceania. Cele mai importante sunt insulile Sondei dinMalaesia si cate-va din Antilele

FRANCIA

Republicii

La Nord se margineste cu canalul La Manche ; laEst cu Belgia, Germania, Elvetia si Italia ; la Sud eaMediterana si Spania, de care se desparte prin muntiiPirinel ; la West cu golful Gasconiei si cu OceanulAtlantic.

Terenul acestei tad este foarte accidentat.Mai toata marginea orientall este brazdat 'a cu

Ast-fel, in Nord-Est sunt mu* Ardenii; mai la Sudde acestia sunt muntii Vosgii; pre frontiera elvetiana,se afla muntele Jura, iar pe cea italiana importantulmasiv al Alpilor Occidentali. Centrul tarei este brazdatde ramurile platouluf central; spre Sud-Est se afla mun-tit iar spre Nord-West colinele Bretaniel.

Aceasta tar& este udata de patru fluvii importante.1) Sena, care curge spre Nord, uda Parisul si se

varsa in canalul La Manche langa portul Havre.2) Loara, care plead, din Ceveni, curge spre Nord

si apoi spre West si se, varsa in ocean langa portulSt. Nazaire.

munti.

Ceveni,

44

3) Garona, care pleaca din Pirinei, curge spre Nord-West, primeste pe Dordona, care vine din Ceveni, sise varsa in golful Gasconiei la orasul Bordeaux.

4) Ronul, care vine din Elvetia ; se indrepteaza spreSud, pe la Lyon, si se arunca in Mediterana, aproapede Marsilia.

Francezii sunt latini. Ei sunt mare parte de religiecatolica, iar restul protestanV. Popula0a totala se ureala tifra de 38 milioane locuitori.

Terenul republicei franceze este foarte roditor. Secultiva toate cerealele, mai cu seama grau, porumbsi secara. Se mai cultiva cartofi in mare cantitate;apoi sfecla, in, canepa si tutun. Vinurile franceze suntrenumite.

Franta nutreste si multe animale domestics; iarprin Sud-Est se cultiva cresterea gandacilor de matase.

Bogatia minerala este de asemenea importanta. Seestrage mult fier si carbuni si mai putin plumb, cu-pru, zinc si altele.

Industria franceza este una din cele mai bogate.Se fabrica tot felul de masini si arme. Se deosibesc

tesaturile de matase, de lava, de bumbac, de in si decanepa.

Matasariile din Lyon sunt renumite in lumea in-treaga.

Afara de acestea, care sunt cele mai importante, inFranta se practica tot felul si de alte industrii.

Capitala republicei franceze, este:Parisul (2.300.000 loc.) Este asezat pe Sena. Po-

sed& cele mai mail scoli din lume. Se fabrica totfelul de lucruri. Este orasul cel mai civilizat.

Lyon (400.000 loc.) Al doilea dup`a. Paris, renumitpentru matasariile sale.

Lille (200.000 loc.) Cetate de resbel intarita, renu-rnit pentru fabricatiunea lanei.

45

Marsilia (400.000 loc.) Pe Mediterana. Cel d'intalport de cereale din Europa.

Toulouse (150.000 loc.) Spre Sud. Are scoale impor-tante. Industrie variat'a.

Bordeaux (240.000 loc.) Port pe golful Gasconiei,renumit pentru vinurile sale.

.Havre (110.000 loc.) La gura Sena Port pe cana-lul la Manche.

Franta are colonii in toate continentele. Cele maiimportante sunt : Algeria, Tunis si Senagalul, in Africa;Indochina, in Asia si Antilele franceze in America. Cb-mertul sea se intinte pe toata suprafata globului. Dru-murile de fier ocupa o intindere de peste 34.000 klm..

Parisul este centrul tailor ferate.

SPANIABegat

Acest regat se marginese la Nord cu Franta, decare se desparte prin Pirinei si cu golful Gasconiei;la West cu oceanul Atlantic si cu Portugalia ; la Sudcu oceanul Atlantic si cu marea Mediterana si la Estcu marea Mediterana.

Spania este o tarn in mare parte muntoasa. LaNord este bra'zdata de muntii Pirinei. Din acestia sedesface spre Sud un lant de mun01,1bericit , pana lastramtoarea Gibraltar. Acestia trimit ramurile for panain Portugalia.

Este udata de cate-va fluvii importante.1) Lbrul, care vine din Pirinei si se varsa in Me-

diterana.2) Xucarul, care pleaca din munti Iberici si merge

tot in Mediterana.1) Guadalquivir, care iese tot din muntil Iberici, si

se varsa in oceanul Atlantic.

46

4) Guadiana, curge mai la Nord de precedentul siparalel cu acesta. Intra putin pe teritorul portugez.

Spaniolii, a caror populatiune trece de 17 milioanelocuitori, sunt tati latini si vorbesc limba spaniola.

Ei profeseaza toti religia catolica.Guvernul for este o monarchie constitutionals.Terenul acestei tari este destul de productiv, dar nu

se cultiva cu destula ingrijire. Se produce cu toateacestea grail si alte cereale. Se deosibe0e Inca culti-varea vita care da renumitele vinuri de Malaga si deAlicante. Pe tormul Mediteranel cre$e lamaiul §i por-tocalul. Printre animale se deosibesc oile merinos §icall de rasa din Andaluzia.

Madrid (400.000 loc.). Este capitala Spaniel. SituatIn tentru.

Barcelona (250.000 loc.). Cel d'intai port al Spaniel,situat pe Mediterana.

Cadiz (57.000 loc.). Cel d'intal port militar al Spaniel,situat pe oceanul Atlantic.

Murcia (92.000 loc.). Pe Mediterana, inconjurat deportocali.

Comertul Spaniel trece prin cele alte continente,unde are §i mai multe colonii. Printre cele mai im-portante se pot nota Filipinele din Oceania; doue dinAntilele marl, Cuba si Puerto-Rico, in America, siCanariele din Africa.

PaRTUGALIAHegat

Se margine§te la Nord si Est cu Spania, la Sud §iWest cu oceanul Atlantic.

Insulele .tore si Madere dupa coastele Africel inde a test regat.

Ca §i Spania terenul Portugaliel este muntos. Mai

47

rnulte ramuri de munti o brazdeaza mai pe toata in-tinderea de la Est spre West.

Printre aceste ramuri curg doue fluvii importante:1). Duro, care vine din Spania si se varsa in oceanlanga Oporto. 2). Tah1, care vine de asemenea dinSpania si se varsa langa Lisabona.

Portugezil sunt latini §i vorbesc limba portugeza.Ei sunt tot ii catolici. Populatiunea apropie tifra dei5,000,000 locuitorl.

Guvernul este monarchie constitutionall.Bogatiile Portugaliei sunt cerealele §i mai cu osebire

graul tare. Se cultiva de asemenea vita, care de, re-numitele vinuri de Oporto. Se exploateaz'a §i putinaminerale. Se gasesc §i aci of merinos §i cal de rase,.

Lisabona (250.600 loc.). Este capital Ora§ul eelmai industrios §i primul port al Portugaliel.

Oprrto (106 .0001oc.). Port important. Renumit pentruvinurilb sale.

Coloniile Portugesilor se gasesc mai cu seamy prinAfrica §i Asia. Se deosibesc Azore §i Madere afara deinsulele Capului Verde, Congo portugez, si MozambicIn Africa, si Goa, Diu §i Damaun in India (Asia).

ITALIA(Begat)

Se m'argine0e la Nord cu Elvetia, de care se des-parte prin muntii Alpi ; la Est cu Austria §i cu mareaAdriatica ; la Sud cu marea Ionics §i Mediterana cila West cu marea Tireniana §i cu Fra nta, de care sedesparte prin Alpi.

Partea de Nord este acoperita de muntii Alps, cariformeaza frumoasa vale a Lombardiei, udata de flu-viul Po ; iar restul de muntii Apenini. La Est de Nea-pole se afla vulcanul Vezuviul ; iar in Sicilia Etna §i'Stromboli.

48

Insulele Elba, Sardinia i Sicilia in de Italia.Fluviul Po strebate Italia de la West spre Est si

so varsa in Adriatica, mai la Sud de portul Venetia.Cele alte fluvii ale Italie.' sunt Arno, care se varsa inmarea Tireniana langa portul Piza, si Tibrul, care sevarsa langa orasul Roma.

Guvernul Italian este o monarchie cunstit4onala.Italienii fac parte din familia latina. Ei profeseaza

religia catolica.Bog Vile Italiei constau in cultura cerealelor, mai cu

seama acea a graului de Toscana si renumitul porumbcincuantin.

Se produce de asemenea canepa, inul si gandacide matase. Spre Sud se afia livezi intinse de porto-call si lamai. Printre minerale se deosibeste fierul,mai cu seama in insula Elba si sulful pe langa Ve-zuviu.

Industria Italiei este prospera. Se fabrica liesaturide tot felul prin orasele marl si in special m'ata-sariile.

Boma, (400.000 loc). Pe Tibru. Capita la Italiei. Ora.vechiu, plin de monumente din timpul Romanilor.

Neapole (500.000 loc) Port si orasul cel mai popu-lat din Italia.

Venetia, (160.000 loc,) Port in fundul Adriaticei,mutt mai important in veacul de mijloc.

_Milano (370.000). Orasul cel mai important al Ita-liei de Nord

Turinul (306.000 loc). Situat spie West de Milano.Genua, (190 000 loc). Pe golful de Genua Portul

cel mai insemnat al Italiei.Comertul Italiei se fa .e cu tarile vecine si cu Le-

vantul. De cati va ani Italienii au ocupat insula Ma-sauak, precum si o parte din litoralul marei Rosa.

49

Cai le ferate se intind pe o retea de 1.200 km.Centrurile for sunt Milano si Bolonia.

ELVETIARepublic& federating

Republica elvetiana se afla coprinsa Intre Germa-nia, la Nord ; Austria la Est ; Italia la Sud ; si Frantala West

Este o Cara muntoasa. Muntii eel mai inaltidin Europa, o acopera mai pretutindeni cu ramurilelor.

Din mijlocul acestor munti isvorasc, fluviile _Rinulsi Ronul, precum si alte cursuri de apa cari mergspre Austria on spre Italia.

Aceasta Cara se desparte in vre-o 22 de judeta nu-mite cantoane. Fie-care din ele se guverneaza singur.

este intreaga Cara guverneaza un presedinte ales depopor pe un timp determinat. Populatiunea se urea,la tifra de 3 milioane locuitori.

Elvetienii sunt latini in partea de West si vorbesclimba franceza; teutoni in spre Nord $i Est si vor-besc limba germana, si spre Sud iarasi latini, carivorbesc limba

0 parte dintr insil profeseaza religia catolica, ; ma-joritatea insa pe cea protestanta.

Elvetda hind o tar' muntoasa, nu poate sa produ-ca multe cereale.

Bogatia consta in cresterea vitelor si in exploatareaminelor.

Ca industrie se deosibeste fabricarea branzeturilor,masinelor, tesatura m'atasel la Zurich : iar mai pre sus detoate fabricarea ceasoarnicelor, care nu a fost intre-cuta Inca papa asta-zi.

4

italiana.

Alpir,

BO

Berna (50.000 loc.) Situata in centru, este capitalaElvetiei.

Zurich (93.000 loc.) Cel mai populat oras din Elve-tia, renumit pentru fabricarea matasel si alte industril.

Basel (74.000 loc.) Pe Rin. Oras industrial. Punt delegatura intre Franta, Elvetia si Germania.

Geneva (74.000 loc.) Pe lacul Geneva, renumit pen-tru fabricarea ceasornicelor.

Elvetia n'are colonii, comertul ski insa se intindepeste tot pamentul, pentru ca produsele sale indus-triale sunt pretutindeni cautate.

ANGLIAIi..gat

Se afla in Nord-Westul Europei.Se compune din 2 marl insule: Britania si Irlanda,

despartite prin Marea Irlandel si din mai multe altelemici : Hebridele, Orcadele si altele.

Insula Britania se compune din Scotia la Nord siEnglitera la Sud. Scotia este partea cea mai mun-toasa. Irlanda este o campie acoperita cu dealuri pecate-va parti dupa langa mare.

Cel mai mare fluviu, care uda Anglia, este /amisa,care curge pe langa Sudul Engliterel si se varsa, inMarea Nordului, langa orasul Londra. Se mai observasi alte fluvii, ca Humber, apoi Fort, Tay si altele, in Scotia,precum si Shanon, in Irlanda, care se varsa in Ocean,

Englezil fac parte din vita germana. Sangele for in-sa este amestecat cu sangele francez si celtic. Popu-latiunea totala este de 35 milioane locuitori.

Religiunea care doming este cea protestanta.Irlandezii insa sunt mai toti catolici.Terenul Angliei in genere nu este roditor, dar este

cultivat cu ingrdire. Se produc cereale de tot felul ;

51

,de asemenea in mult in Irlanda ci canepa in Scotia.Prin aceasta tiara paciunile sunt numeroase, din carecauza se gasesc in Anglia vitele cele mai multe cimai frumoase.

In ceea ce priveste minele, Anglia este Cara ceamai bogat din lume. Se produce fierul ci carbunii incantitati considerabile. Se mai produce de asemeneacupru, cositor, plumb ci. altele.

Industriile Angliel sunt de asemenea cele mai im-portante din lumea intreaga. Se deosibesc, intre altelepanzeturile de bumbac, postavuri, ci tot felul de macini.

Capitala Angliei este Londra (4.900.000 loc.) Situatpe Tamisa, este orasul cel mai mare din lume ci celmai bogat in industrii de tot felul.

Binning am (340.000 loc.). Renumit in fabricareamacinelor.

Manchester (670.000 loc.). Renumit in fabricareabumbacului.

Liverpol (600.000 loc.). Cel mai mare port al Angliei..Edimburg (260.000 loc.). Capitala Scotiel.Dublin (350.000 loc.). Capitala Mandel.Comertul Angliei se face cu toata lumea.

_Aceasta Cara are colonii prin toate continentele. Celemai importante sunt Incliile din Asia, Australia, Tasma-nia si Noua Zelanda din Oceania ci Canada din A-merica si Colbnia Capo din Africa.

DANEMARCA(Recat)

Aceasta tiara se afla situata la Nordul Germanielci este marginita la West cu marea Nordului, la Estcu marea Baltica, iar la Nord de strimtorile Skager-Rack, Categat ci Sundul, careo despart de Scandi-navia.

52

Danemarca este o tarn Suprafata sa intreag&este o campie neintrerupta de nici un munte §i ne-brazdata de nici un curs de apa important.

Aceasta Cara se compune din peninsula Jutland §idin insulele See land, Fionia, La land, Langeland, Oeroe,Samsoe, Falster, Moen §i Borhnlom. Toate aceste

numirea de archipelagul Danez.Danezii sunt tots de origin' teutona. El profeseaza.

religiunea protestant'. Populatiunea total' apropie tifrade doua milioane locuitori.

Danemarca, de si are o clima rece, este o tarn a-gricola. Din causa temperaturei sale ins& produce nu-mai orez, secar'a si putin grail

Bagotiile sale constati in cresterea vitelor si in pes-cuit, care constitue principala bogatie. Industria Da-nemarcei se desvolta multi prin orasele marl.

Copenhaga (300.000 loc.). Situat in insula Seeland,Este capitala regatului. Ora§ frumos si avut, atat primindustria sa, cat si prin stabilimentele sale

Aarhus (25.000 loc ) Situat pe tormul oriental alIutlandei. Cel mai important oral die peninsula.

Odense(21.000 loc.). Situat pe insula Fionia. Celmai important oral din insule, dupa Copenhaga.

Comertul Danezilor se face mai m'ult pe mare. E1posed& in interior aproape 2000 kilometri de di ferate.

Coloniile for sunt: Islanda Cu Feroele in Europa,insulile Santa-Cruz, San-Toma si San-Juan in Antilel&midi §i Groenlanda in America de Nord.

SCANDINAVIA

Peninsula scandinavica se margineste la Nord caOceanul Inghetat, la West cu Mama Nordului, la Sudcu strimtorile Scager-Rack, Categat si Sundul, cars

plans..

insule-iail

58

4o despart de Danemarca; la Est cu Marea Baltica.§i Rusia, de care se desparte prin fluviul Torneo.

Aceasta peninsula este strabatuta, de la Nord la Sudde un !ant de munti numiti Alpii Scandinavia satDofrinil.

In partea de Est se intinde campia Suediei, braz-data de fluviile: Torneo, Pitea, Lulea, Vindal, Umea,Angerman, Indals, Da la etc., car! merg toate paralelci se artmca in Baltica. Se poate Inca adaoga flu-viile Glomen, care se varsa in stramtoarea Scager-Rack, lAnga, Cristiania, ci Gotha, care se varsa inCategat langa Goteborg.

In aceasta peninsula se afla trel marl lacuri : Ve-nern, Vettern si Moelar, precum ci altele mai mici,formate de fluvil in cursul for prin munti.

Peninsula scandinavica, coprinde doa OA: Suedia0 Norvegia. Amendoua aceste tari se guverneaza ci-se administreaza in parte fie-care. Ail ins& unul ci a-celaci rege.

Populatia Suediei apropie tifra de 5 milioane locui-tori. Acea a Norvegiei atinge 2 milioane. ToV sunt degorigina teutona ci profeseaza religia protestanta.

Bogatiile acestor tart constail in exploatarea padu-rilor.

Cerealele se produc numai in partea de Sud a Sue-diet Industria este importanta.

Stockholm (130.000 loc.) Situat intre marea Balticasi la cul Moellar pe mai multe insule. Este capitalaSuediei.

Cristiania (130.000 loc.) Capitala Norvegiei. Marecomert de lemne ci pecte.

Goteborg 97.000 loc. Port important pe Categat.Trondjeim (34,000 loc.) Orac principal ci port la

marea Nordulul.

54

Upsala, ora§ vechit, situat la Nord de Stockholm..Aci se incoronat regii Suediei.

Comertul se face mai cu seams in ceea ce prive0e-lemnele, fierul §i pescuitul.

Calle ferate ocupa o retea de aproape 9.000 kilome-tri, dintre care peste 6.300 numai in Suedia, ear res-tul in Norvegia.

TRIMESTRUL III

ASIA

Alaturi de Europa si situat spre Est, se intinde con-tinentul Asia, cel mar mare dupa suprafAa pamen-tului.

Margini. Asia se margineste spre Nord cu Oceaniainghetat, care foieaza marea de Kara si golful Obi.Spre Est cu oceanul cel mare, sat Pacific, care for-meaza marile de Bering, Ocotsk, Japonid si China.La Sud se margineste cu Oceanul Indian, care for-meaza, golfurile de Bengal, de Oman si Persic; iar laWest cu marea Boie, Mediterana, Archipelagul, Mar-'mara si marea Neagra; apoi cu muntii Caucas, mareaCaspica fluviul si muntii Urali, pana la marea de Kara.

In oceanul Glacial se Oa insulele Franz Ioseph siLiacov sail Noua Siberie, tot d'auna inghetate. In o-ceanul Pacific gasim insulile Aleutine, peninsula Cam-Ciatca, insula Sagalin (Tarakai), CurilelP, insulele Japo-neze, peninsula Corea, insule'e Formosa si _Hainan, pre-cum si golfurile Peceli, Ion-king si Siam.

In oceanul Indian, gasim : insula Singapore, Anda-manele si Nicobare, la peninsula Malaca, Ceilan la pe-ninsula Indica si insula Perim la peninsula Arabica.In marea Mediterana gasim insulile Cipru, Bodos, Te-nedos si altele, cunoscute sub numele de Sporadele.

Js

Suprafata Asiei este de aproape 44.600.000 kilo-metri patrati.

Muntii. In centrul Asiel se afla un platou inalt siintins, care se chiama Pamir. Din acest platoil se in-tind spre Sud-Est muntii Himalaia, eel mat inaltidupa suprafata globului ; spre Est muntii Guen-Lun,Karacoram si muntii Tiancham saa ceresti ; spre Nord-Est muntii Altai si StanovoS §i spre West muntiiHindu -Ku. .

Tot tinutul coprins intre acest' munti se numesteplatoul Central.

Spre West de acesta se intinde platoul hanu/ui,brazdat de muntii Mekran §i Farsistan in Persia ;masivul Armenian §i muntii Caucas, intre marea Neagrasi Caspica ; Taurul §i Libanul pe termul Mediteranet.

In partea de Est a platoului central se intinde pustianumita Gobi. In peninsula Arabica, pustia Arabia, iarspre Nord intinsa campie a Siberia.

CursurS de apet. Mai toate fluviile marl ale Asiei,isvorasc din centru. Cele cart merg spre Nord si sevarsa in oceanul Inghetat sunt Obi, Jenisei, Lena siIndigirca, can strabat Siberia.

Cele cart merg in oceanul Pacific sunt : Amurul, tri-butar mare' de Ocotsk, Pei-ho, Boanyho §i langcekiang,tributari marei Chines.

Cele can merg in oceannl Indian sunt : Mekong si.Menam ; apot Saluenul si Iraudi, care strabat Indochina,Brahmaputra si Gangele, cari strabat India, toate tribu-tarii golfului Bengal; Indul, tributar golfului de Oman si,Yatel-Arab, format din T grul si Eufratu', tributar golfuluiPersic. Cele-alte fluvii sunt si de putina importanta.

In interiorul Asiel mai gasim fluviile Sir-daria siAmu-daria, cart se duc in lacul Aral, si Tarim, caremerge in lacul Lobnor; iar la Nordul Arabiei, fordanul,care merge in lacul Asfaltit sau marea _Marta.

midi

57

Clima. Spre Nord clima Asiel este foarte rece. Princentru doming o clima temperate, cu ierni marl sigrele si verl scurte si arzatoare Spre West si Suddoming o clime duke si calda.

Populatiune. Populatiunea Asiei atinge tifra de 800milioane locuitori. Cel de Nord in de rasa alba siputin de cea galbena. Cel din centru si Est (Mongolicsi Chinezii) de rasa galbena ; cel din West de rasaalba ; iar cel din Sud de rasa bruna.

Regiunl. Tinuturile locuite de Asiatici se impart inrnodul urmator :

Asia de West coprind9 :1) Asia Turceasca, inpartita in mai multe provincil :a) Anatolia, cu cap. Smirna, si oras principal Brusa.13) Armenia, cu capitala _Erzerum.c) Mesopotamia, cu capitala Bagdatd) Siria, cu capitala hamasc.e) Insulele R dos si Cipru, acea sta din urma data

in 1878 EngIezilor.2) Arabia, impartit'a in Arabia de West, cu capitala

Meka ; apoi Nedjedul, locuit de MohabiV, si Oman, spreSud Est cu capitala Mascata. Aceste din urma inde-pendente.

3) Iranul, care coprinde urmatoarele tari :Persia (7 milioane loc.) cu capitala Teheran (20.000

loc.) si orase principale Ispahan, Tauris ;.Afganistan, cu capitala Kabul; si Belucistan locuit denomazi cu cap Kelat.

Asia de Sud coprinde :1) India, stapanita de Englezi cu 290 milioane lo-

cuitori. Se imparte in:Colonii directe ale Englezilor, cu capitala Calcuta si

Prase principale Bo»zbai si Madras;Statele tributare Englezilor, ca Nepal, Butan, Cqemir,

etc. Apol : colonil franceze : 6andernagor, Pondiffri, Ca-rical, lanoan si Mahe;

si Siraz

58

Oolong portugeze: Goa, Diu, §i Damaun.2). Indochina, impartita in urmatoarele state : Bir-

mania, cu capitala Mandalai ; Siam cu capitala Bang-koc, ambele independente; Indochina englezei, cu ca-pitala Rangum §i Indochina Francezd compusa, dirtCochinchina francezd cu capitala Saigon, Anam cu cap.Hue, Cambodgele cu capitala Penompenh §i Tonking Cucapitala Hanoi.

Asia de Est, coprinde urmatoarele state:1). China, marginita la Nord cu muntil Altai §i cu

fluviul Amurul, la Est cu Marea Japoniei §i Chinel, laSud cu Indochina §i la West cu muntii din platoulcentral. Este strabatuta de fluviile Boang-ho siIangcelciang, cari curg de la West spre Est.

Suprafata Chine este de 11,600,000 km. p. Popu-latia totala trece peste tifra de 360 milioane locuitori..

Produce ceaiu, orez, matase §i altele. Fabrica por-telanul, tesaturi de matase, hartie etc.

In general China propriu zisa este foarte bogata siChinezil sunt oameni activi si muncitori.

Capitala Chinei este Pecking (1.600.000 loc.) situatpe un canal ce pleaca din fluviul Pei-ho.

Canton (1.600.000 loc.) Shang -hat 1.000.000 loc.) siportul Tientsin ora§e principale.

Hon-Kong este stapanit de Englezi si Nakao dePortugezi.

Mandciuria cu capitala 11Iukden; Mongolia cu capi-tala Urga, Turchestanul Chinez cu capitala Kasgar siTibetul cu capitala Lasa, sunt state tributari Chinezilor.

Corea, care coprinde peninsula intreaga d'asupra gol-fului Peceli, constitue un regat a parte cu capitalaSeul. Acest regat a fost multa vreme al Chinezilor.

Japonia. Regatul Japoniei se compune din insulileIezo, Nipon, Kiu-Siu §i Sicocu.

Japonia are mai acelea0 productduni ca si Chinezii.

Pei-ho,

59

Supraf4a Japoniei este de 382.500 kl. m. p.Populatiunea de 38.000.000 loc.

Japonezii sunt de aceiasi rasa ca si Chinezii si tot.asa de activi ca densii.

Capita la este Yedo (1.000.000 loc.) Yocohanta si Na-gasaki sunt porturi importante.

Asia de Nord este stapanita de Rusi si se imparte in1). Siberia, care este mai mare de cat Europa, dar-

aproape nelocuita, cad nu are mai mult de cat 4milioane locuitori. Capita la Tobolsk. Se gasesc minede aur, argint si blanarii.

3). Turanul sari Turchestanul, prin care se intelegetot tinutul coprins intre marea Caspica, Persia, Afga-nistanul si China. Acest tinut este locuit de Mongoll,parte nomazi part& sedentari. rinutul intreg este pussub protectoratul Rusiei si se imparte in chanatuffsau imperil mongole. Cele mai importante sunt : Bu-chara, Taschend, Kocand, etc.

3) Transcaucasia, situata intre muntil Caucas, mareaCaspica, Armenia si Persia. Populatia atinge 51/2 mi-lioane locuitori. Produce cereale si yin. Bogatia prin-cipala consta in multimea surselor de petroliu si nafta._

Capitala este Tiflis (105 000 loc.) Resedinta guver-natorulul rusesc.

AFRICASpre Sud de Europa, dincolo de marea Mediterana,

se intinde continentul african, a carui suprafata apro-pie tifra de 20 milioane k p.

Margin!. Se margineste la Nord cu marea Medite-rana; la Est cu marea Rosie si oceanul Indian; Ia.Sud cu oceanul inghetat Antartic; la West cu ocea-nul Atlantic.

60

Marea Mediterana formeaza golfurile Sirta si Gabesnu prezinta nici oIn oceanul Indian se gasesc insulile Socotora la Est

de capul Guardaful, iar mai spre Sud, insulileAmirante, Comorine, Mascarine si marea insula Mada-gascar, despartita de continent prin canalul Mozambic.

Co despre Sud trimite in Ocean capurile Acelor§i de Buna Sperar0.

Oceanul Atlantic formeaza, golful Guinei, si prezintainsulile S-ta Elena, Ascensiunea, Capul Verde, Canarii,Madere si Azore; iar in golful Guinei se gases° patruinsule marl: Fernando-Po, Anobon, Principe le si SanToma

Muntit La partea de Nord-West Africa este stra-batuta de muntil Atlas, care merg prin Maroc, Alge-ria si Tunis.

Spre Sud de acW,ia se intinde imensa pustie Sa-hara, cea mai mare dup'a glob, care incepe de la o-ceanul Atlantic §i se intinde pana in valea Nilului.Spre Sud de aceasta pustie se intinde o campie marenumita Sadanul, m'arginit'a la West de muntil Dja Ionsi acoperita la Est de cele mai marl lacuri din lume.

La Sud de campia Sudanului terenul se ridica deo data, formand un platou, numit platoill Austral, carese intinde pana, in valea fluviuldi Orange le. Acest pla-tou este su4inut la Est si West de o serie de muntinumiti Terasele orientale si Terasele oceidentale; iarla Sud de un masiv puternic, cunoscut sub numelede munta _Drakemberg, care se prelungeOe in terasepapa la tsermul

Cursurl de apei. In partea de Nord Est Africa esteudata de un mare fluviu, Ni/u/. Isvoraqte din laculNianza, curge spre Nord, lid& Egiptul si se aruncain marea Mediterana prin doa guri, Bozeta si Danieta,care formeaza delta Nilului.

insula.

101

marei.

i

Seipe le,

61

Cele alte fluvir mai importaute ale Africei sunt: Se-negalul §i Gambia, cart izvorasc din muntil Djalon,.strelat Senegambia i se varsa in Oceanul Atlantic..Nigerul, care curge prin Sudan, formand un semicerci se arunca iu golful Guinea. Congo, care izvor4te-

din platoul austral, curge mai intai spre Nord, apolspre West §i se arunca tot in oceanul Atlantic.

Orange le, care pleaca din muntil Drakemberg, curgespre West §i se arunca in Ocean.

In oceanul Indian curg fluviile Limpopo, care pleacadin muntil Drakemberg i Zambezul, care pleaca din_platoul central §i comunica cu lacul Niasa printr'unbrat.

Pe rang, ecuator se afla o intreaga regiune aco-perita de lacuri intinse, printre care notam pe celeurmatoare: Albert Nianga, kictoria Nianza, Bangueolo§i hiasa.

In Sudan se afla marele lac Clad.Clima. Africa cade cea mai mare parte in zona

dintre tropice, prin urmare ea sufera o clime arza-toare. Spre Nord insa se observa o clime dulce, iarprin Africa meridionara o clime temperate.

Populatiunea Africei tine in mare parte de rasaneagra, afara de statele din Nord, cari apartinerasei albe.

REGIUNILE AFRICEI

Din acest punt de vedere Africa se imparte in ur-matoarele regiuni:

1) Regiunea mediterana, care coprinde urmatoarelestate:

Marocul, situat in Nord-Westul Africei, se coprindeintro ocean, marea Mediterana, Sahara §i Algeria.Este locuit de Mahomedani §i independent. Popula-

62

iunea trece peste 6 milioane loc. Capita la este Fez(100.000) Maroco (60.000 loc.), oras principal, Tangerport.

Algeria, situata la Est de Maroc, intre marea Me-diterana, Tunis, Tripoli si Sahara. Este posesiune fran-ceza, Populatiunea apropie 4 milioane locuitori. Esteo Cara bogata in cereale, fructe si animale, r al cucu seam prin regiunea Tel, coprinsa intre muntl simare. Capita la este Alger Orase importante sunt :Bon si Constantina.

Tunis coprins intre Algeria si marea Mediterana, estepus sub protectoratul francez. Populatiunea 1.500.000loc. mahomedani. Capitala este Tunis (130.000 loc.)Kairuan este orasul religios al mahomedanilor din Tunis.

Tripolis, coprins intre Algeria, Sahara, Egyptul, simarea mediterana. Este dominat in mare parte denisipuri si acoperit cu oaze, numai partea despreMediterana este locuita si productiva. Este stapanit deTurd. Capitala este Tripoli (300.000 loc.) Port laMediterana.

Egiptul. Este coprins intre marea Mediterana, mareaRosie, Abisinia, Sudanul si Tripoli. In partea de Westeste acoperit de nisipuri, in cea de Est de un sir demuntr, cunoscutI sub numele de lantul Arabic. Prinmijioc este udat de riul Ni/u. Odata pe an Nilul 'sirevarsa, apele sale peste maluri, si cand se retrage,lasa un namol care fertiliseaza parnantul si face dinEgypt Cara cea mai roditoare din lume.

Produce grail in marl cantitatl, apoi bumbac. Pro-duce de asemenea animale, mal cu seamy oi.

In partea de Nord-West, se afla istmul de Suez,care leaga Egiptul cu Asia. Acest istm s'a .taiat sis'a format canalul de Suez, care pune in legaturamarea Mediterana cu marea Rosie.

63

Cairo (375.000 loc ) Este capitala Egiptului. Situat .la virful deltei Nilului.

Alexandria (240.000 loc.), port insemnat pe Medi--terana.

La Sud se gasesc statele: Nubia capitala Kartum;.Darfur si Cordofan, cunoscute sub numele de SudanulEgiptean.

Abisinia, este un mare stat ,situat la Sudul Egip-tului, dominat de un masiv de munV, care'i poartanumele. Gondar, Adua, Ankober sunt orase principale

REGIUNEA CENTRALA

Senegambia, care's1 trage numele de la cele dolfluvii care o uda, se intinde de la muntele Dj /aon panala ocean.

Este stapanita la Nord de Francezi, care ail dreptcapitala orasul S-t Louis, iar la Sud de Englezi, cucapitala S-ta Maria de Baturst.

Sahara. Este o pustie intins0 acoperita cu nisipurinaiscatoare. In mijlocul nisipurilor se afla mai multeoaze, locuri intinse acoperite cu verdeta si in mareparte locuite.

Sudanul, care se intinde de la munVi Djalon panain regiunea marilor lacuri. Este o regiune roditoare sipopulata cu negrii. Se mai numeste din asta cauzaNegritia. Centruri principale de popula0e sunt : Kano,Kasteno, Socoto si Timboctu, pe Niger, la limita Saharei,punt unde se intalnesc caravanele care yin din Saha-ra si Sudan.

Guinea. Aceasta regime se intinde pe coastele golfuluiGuinei si se imparte in Guinea de Nord si cea de Sud.

Guinea de Nord tine pana la golful de Biafra si-este marginita la Nord de Sudan. In interiorul tare):se afla cate-va state barbare, ca Dahomei cm capitala

64

Abomei; Achantis capitala Cumasia §i altele ; iar pe coas-te sunt in§irate o multime de stabilimente engleze:Monrovia. Freetovn, Harper, Elmina etc., si franceze caGrand Bassan, Asinia si Porto- Novo.

Guinea de Sud tine pans la Orange le §i se impart&In : Camerun, posesiune germana, cap. Cam*run; etc.Loango, posesiune franceza, cap. Gabon; Congo, stat,independent, cap. San-Salvator ; Angola, cap. St. Paulde Loanda si Benguela, cap. St. Filip de Benguela,ambele posesiuni portugeze. Spre Sud de Benguela seafla §i 7ara hotentotilor posesiune germana, cap. AngryPequena.

In partea de Est se afia : Zanghebarul, stapanit inmarea parte de German', cap. Zanzibar, in insula Zan-zibar ; iar la Sud de aceasta Mozambicul, cap. Mozam-bie, stapanit de Portugezi.

AFRICA DE SUD

Coprinde urmatoarele state :1). Colonia Capo, spre Sud de fluviul Orangele, §i

acoperita de muntii Drakemberg. Bogata in cereale sipa§iuni, unde past turme numeroase de oi, Capitala,acestel colonil este Capo.

Natal §i Catreria englezd, cu Port Elisabet ci PortNatal ca porturi principale.

Aceste tinuturi sunt stapanite de Englezi.Orangele, republics independents, situata intre cele

dour brate ale fluviului Orangele. Populata de Olandezi.Bogata in pasuni. Capitala Blomfontain.

lransvaalul spre Nord de Orangele, se intinde panala fluviul Limpopo. Este independent §i locuit de 0-landezi si de triburi negre. Capitala Pretoria.

65

INSULE

Insulile Africel sunt stap&nite de popoarele Europe!.Portugezii stapanesc Azorele, Maderele, Capul Verde§i Bisagos in oceanul Atlantic, St. Tomas qi Principe le,in golful Guinel.

Englezil stapanesc St. Elena §i Ascensiunea in o-ceanul Atlantic ; Mauriciu, Seifele, Amirantele si Soco-tora in Oceanul Indian.

SpanioliT stapanesc Canariele, in Oceanul Atlanticsi FernandoPo §i Anobon in golful Guile!.

Francezif stapanesc Reuniunea, Comorinele mareainsula Madagascar In Oceanul Indian.

AMERICAMargin!. Continentul american se afla coprins intro

oceanul Inghetat, care '1 margineste la Nord, oceanulAtlantic la Est, oceanul Pacific la West si oceanulAntarctic la Sud.

Se Imparte in America de Nord, America central&si America de Sutl. Aceste do& din urm& sunt legateIntre ele prin istmul de Panama.

Suprafaa total& apropie ttifra de 38,500,000 km. p.Oceanul inghetat formeaz& la Nordul continentulul

maT multe insule, numite tiara° polare, printre care sedeosibesc Groenlanda (Ora verde) si Bafin.

In oceanul Atlantic se afla insulele Terra-nova, Ber-mudele, Lucaiele qi Antilele, Impartite in Antilele marlsi

In oceanul Pacific se afla insulele Kodiac, ReginaCarlota, VanNver, etc.

5

qi

mid.

s s

70 J60 140 ItO 100 80 00 le

11.0*

111"1

erfii, i

.41.'

ch

12

aIf 3 A t,

--.....1 -1'---,4

04

IOW -0

.ara -ft: 7.307.694

A ERIC DE NORD

E uator

1 RO 180 zoo 90 80 Q

, 0

All 4 f Ps

7e

IA

A.1

'i

I1

;

)

---,-,

'..l

14.10987 -9r

67

In Sudul Americei meridionale se afla marea insula,Tara de foe, despartita de continent prin strimtoareaMagelan.

Laturea despre oceanul Pacific este brazdatade uu lant de munti neintrerupt. In America de Nordel se numesc mun0 Sta'ncosi, iar in cea de Sud AnziiCordiliert Laturea orientala prezinta cate-va siruff demunV neregulati. Cel din America de Noi d se numescAlegan2I.

Cursurl de ape. Cursurile de apa, din continentulamerican se duc in cele trei oceane

Cele care se duc in oceanul inghetat sunt : Makhenzie§i' Nilson. Acesta din urrna se varsa in golful Hudson,format de oceanul inghetat

Cele car! merg in oceanul Pacific sunt midi.Cele care merg in oceanul Atlantic sunt:St. Laurent, fluviul cel mai larg din lume, care iese

din cele cinci lacuri ale Statelor Unite, si se varsa Infata insulei Terranova.

Misisipi, este cel mai mare fluviu din lume 7900km, impreuna cu Misuri, afluentele sett Se varsa ingolful Mexic langa orasul Noul Orleans.

In America de Sud curg fluviile : Orenocul, caremerge in marea Antilelor, formate de oceanul Atlan-tic; Amazonia, care este al treilea fluviu din lumeprin lungimea sa, si se varsa in golful S to Rosa §iLa .Plata, care curge de la Nord la Sud si se varsalanga orasul Buenos-Ayres.

Clime. Continentul american se bucura de toateclimele dupe suprafata globulul, pentru ca laturilelespre Nord si Sud ating zonele glaciale, iar cam prin

mijloc este strabatut de ecuator.lopulatiunea totala a continentului depaseste tifra

de 100 milioane suflete. Afara de popoarele care au

MuntiL

68

venit din Europa i in de rasa alba., toti locuitori)originari a! AmericeI sunt de rasa roie.

REGIUNI

In America de Nord sunt urmatoarele trel state mail :1) Canada sau Noua-Britanie, marginita la Sud de

Statele-Uuite; la Est de oceanul Atlantic; la West deoceanul Pacific §i la Nord de cel Inghetat. SuprafAaeste de peste 9 milione km. p., iar populatdunea trecede 5 milioane locuitori.

Este populata cu Englezi ysi Francez1 numai in parteade Est. Resttil este ocupat de triburl indiene. Estestapanita de Englezi.

Produce cereale ATe paduri Intinse, insa bogatiaprincipal& consta in pescuitul morunulul, care se practick.maI cu deosebire in insula Terranova.

Capitala este Otawa (35.000 loc.) aproape flu