multi metru

8/18/2019 Multi Metru

1/84

Universitatea TRANSILVANIA din Braşov PROIECT DE LICENŢĂ Fac!tatea de In"inerie E!ectric# şi $tiin%a Ca!c!atoare!or &''(

S)ecia!i*area ELECTROTE+NICĂ ,ENERALĂ

CUPRINS

1. INTRODUCERE .......................................................................................................... 2

1.1. Noţiuni generale despre multimetre ............................................................. 3

1.1.1. Multimetre…………………………………………………………….... 3

1.1.2. Măsurarea tensiunii continuue................................................................. 4

1.1.3. Convertorul analog-numeric cu comparaţie…………….....………….....4

1.2. Măsurarea tensiunilor alternative ........................................................................ 13

1.3. Măsurarea rezistenţelor............................................................................................ 14

1.4. Măsurarea curenţilor continui şi altenativi.................................................... 14

1.5. Multimetru digital……………………………………………………………....….. 15

2. UTILIZAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE ÎN

REALIZAREA MULTIMETRELOR ....................................................................... 16

2.1. Noţiuni generale despre ampliicatoare operaţionale.................................. 1!

2.2. "im#olul şi terminalele unui ampliicator operaţional…………….…….. 1$

2.3. Modelul de circuit..................................................................................................... 1%

2.4. Conceptul de ampliicator operaţional şi consecinţele acestui concept...

………………….…………...…… &'

2.5. (plicaţii ale ampliicatoarelor operaţionale……………………......….......... &&

2.5.1. Conceptul general de reacţie.................................................................... &&

2.5.2. Coniguraţii de #ază realizate cu ()...................................................... &5

2.6. Circuite de sumare .................................................................................................... 3'

2.7. Cirucite de scădere.................................................................................................... 34

3. MULTIMETRU NUMERIC REALIZAT CU CI C520…............................. 39

3.1 "c*ema #loc.................................................................................................................. 3+

3.2 ,nteraţa analogică pentru voltmetru............................................................. 443.3 ,nteraţa analogică pentru o*metru................................................................ 45

3.4 ,nteraţa analogică d pentru determinarea căderii de tensiune n sens direct pe diode

semiconductoare /şi diode 0ener de pnă la +21 ............ 45

3.5 ,nteraţa analogică pentru măsurarea temperaturii….…………………... 4!

1


2/84



4.PROIECTAREA BLOCURILOR COMPONENETE..................................... 48

4.1 ,nteraţa analogică de voltmetru........................................................................... 4%

4.2 ,nteraţa analogică pentru o*metru...................................................................... 4+

4.3 ,nteraţa analogică pentru măsurarea diodelor ................................................ 51

4.4 ,nteraţa analogică pentru măsurarea temperaturii........................................ 5&

4.5 Circuitul de alimentare............................................................................................. 55

4.6 edresorul cu iltre capacitive pentru sta#ilizare.......................................... 55

5. PROIECTAREA SISTEMULUI DIGITAL....................................................... 60

5.1 6roiectarea intrării analogice n sistemul digital........................................... !3

5.2 6roiectarea intere ei ai a7ului cu $ segmenteț ș ............................................... !5

5.3 8enerarea irm9are-ului.......................................................................................... !$

5.3.1 :uncţia Main................................................................................................ !$

5.3.& Citirea valorii analogice............................................................................. !$

5.3.3 Convertirea valorii tensiunii citite n cire.................................................... !%

5.3.4 (i area valorii tensiuni pe ai a7ul cu $ segmenteș ș ..................................... !%

5.3.5 :uncţiile de aişare a cirelor ........................................................................ $1

6. ANEE............................................................................................................................. !2

7

. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................... 84

1. INTRODUCERE

2


3/84



Multimetrele digitale sunt aparate care cuprind n structura lor mai multe aparate de măsură

cum ar i voltmetrele de curent continuu şi curent alternativ2o*metre şi ampermetre de curent

continuu şi curent alternativ.

6rocesul de măsură constă n compararea a două mărimi izice. na din ele este mărimea

de măsurat2 iar cea de-a doua este mărimea etalon2 adică unitatea de măsură.

Măsurile electrice au atins n prezent o largă dezvoltare2 avnd o utilizare directă nu numai

n industria electrote*nică şi electroenergetică2 dar şi n procesele de productie din toate ramurile

industriale2 ca verigă importantă n controlul şi comanda automată a acestor procese2 cum şi n

lucrările de cercetare apartinnd unor variate domenii ale ştiinţei şi te*nicii.

;ucrarea de aţă şi propune să prezinte un multimetru digital cu toate componenetele care

alcătuiesc acest aparat de măsură2 realizat cu C, specialzat C5&'

• ,nteraţă analogică pentru o*metru>

• ,nteraţă analogică pentru măsurarea diodelor>

• ,nteraţă analogică pentru măsurarea temperaturii.

1.1 N"#$%&$ '(&()*+( ,(-)( /%+$/()(

1.1.1 M%+$/()(

Multimetrele se caracterizează prin posi#ilitatea măsurării cu acelaşi aparat2 a mai multor

mărimi. (cestea sunt n ma7oritatea cazurilor2 tensiunile şi curenţii continui şi alternativi2 precum

3


4/84



şi rezistenţele. nele multimetre permit de asemenea2 măsurarea capacităţilor2 a recvenţelor2 a

perioadelor şi a timpului.

(vanta7ul acestor multimetre constă n aptul că sunt mai economice şi mai versatile2

concentrnd uncţiile a patru aparate dierite. Ca şi celelate aparate de măsurat2 multimetrele sunt

de două tipuri =

• (nalogice>

• Numerice

1.1.2 M-%)*)(* (&-$%&$$ "&$&%%(

Măsurarea tensiunii continuue se ace utiliznd aceleaşi principii ca şi la voltmetrele de

curent continuu.

Cele mai simple multimetre analogice2 olosesc un instrument magnetoelectric asociat cu

dierite rezistenţe n serie2 pentru a avea dierite domenii de sensi#ilitatea. 6rin socierea acestui

instrument cu un ampliicator de curent continuu2 se o#ţin multimetre cu perormanţe mai #une din

punct de vedere a rezistenţei de intrare şi a sensi#ilităţii.

Multimetrele numerice utilizează att conversia tensiune-timp ct şi te*nica apro?imării

/succesive sau n trepte a tensiunii necunoscute.

Convertoarele analog numerice utilizate n realizarea multimetrelor numerice pot i=

Convertoare cu comparaţie>

Convertoare cu integrare.


5/84



6rincipiul uncţionării convertoarelor de acest tip constă n compararea tensiunii de măsurat

cu o tensiune de reerinţă2 generată de convertor. "e urmăreşte egalitatea celor două tensiunii2

evaluarea numerică ie a tensiunii de reerinţa /dacă aceasta variază n trepte2 ie a intervalului de

timp necesar realizării egalităţii /dacă tensiunea de reerinţă variază liniar n timp. @?istă deci

următoarele tipri de convertoare=

• C"&()"*)( % (&-$%&( +$&$*) )(-"*)(

:uncţionarea sa se #azează pe transormarea tensiunii continue de măsurat ntr-un interval

de timp2 mai e?act ntr-un impuls de durată propoţională cu această tensiune. 6ro#lema revine deci

la aceea a măsurării unui interval de timp> acesta se eectuează prin numărarea perioadelor unuisemnal de recvenţă etalon2 care au loc ntre nceputul şi srşitul impulsului. :uncţionarea acestui

convertor se poate urmări pe sc*ema #loc din ig.1.1.

:ig.1.1

• C"&()")%+ % (&-$%&( )(-"*)( & )((

5


6/84



Convertorul cu tensiune crescătoare n trepte este reprezentat n sc*ema #loc din ig.1.&. Ca

şi la convertorul cu tensiune liniar crescătoare2 uncţionarea sa se #azează pe compararea tensiunii

necunoscute cu o tensiune de reerinţă varia#ilă2 care de data aceasta creşte n trepte pnă la

egalarea celor două valori.

:ig.1.&

•

C"&()")%+ % *)"$/*#$$ -%(-$(

"e caracterizează printr-o precizie ridicată. An principiu ig.1.32 se compune dintr-un

comparator2 la intrarea căruia se aplică tensiunea analogică de măsurat2 precum şi o tensiune de

reerinţă2 varia#ilă2 care se o#ţine la ieşirea unui convertor numeric-analog. (ceastă tensiune este

comandată de către un #loc logic de control care sesizează indicaţiile comparatorului şi urmăreşte

egalizarea celor două tensiuni de la intrarea comparatorului. (ceastă egalizare se ace prin

apro?imaţii succesive2 adică prin varierea n trepte a tensiunii de reerinţă2 ncepnd cu rangul cel

mai semniicativ al convertorului numeric-analogic şi continund cu rangurile imediat inerioare.

6


7/84



:ig.1.3

• C"&()")%+ *&*+"'&%/()$ % $&(')*)(

6rincipiul de #ază al convertoarelor din această categorie2 constă n a integra tensiunea

analogică de intrare pe un anumit interval de timp şi de a transorma valoarea medie astel o#ţinută

ntr-o mărime numerică. n prim avanta7 care rezultă este aptul că2 lundu-se media semnalului

de intrare2 tensiunile de zgomot suprapuse acestuia sunt atenuate2 iar n unele cazuri complet

eliminate.

• C"&()")%+ % $&(')*)( % ,%7+ *&

:uncţionarea sa se poate urmări pe sc*ema #loc din ig.1.42 iar variaţia n timp a dieritelor

tensiuni n ig.1.5.

7


8/84



:ig .1.4

:ig.1.5

8


9/84



,niţial2 ntreruptorul S - este nc*is2 iar S & este desc*is. Bensiunea de intrare U . este integrată

ntr-un interval i? de timp2 t -. @vident2 panta creşterii tensiunii de ieşire a ampliicatorului şi deci

nivelul la care aceasta a7unge la srşitul intervalului t - depinde de U .. An acest interval de timp2

numărătorul numără impulsurile oscilatorului2 care trec prin poarta P care a ost desc*isă de

semnalul de la ieşirea comparatorului2 de ndată ce tensiunea de la ieşirea integratului a depăşit

potenţialul masei.

Cnd toate celulele numărătorului a7ung pe valoarea 12 acesta marc*ează srşitul timpului

t -. ,mpulsul următor care soseşte de la oscilator pune toate celule pe zero2 iar #ista#ilul B- trece n

starea 1 > acesta comandă desc*iderea lui S - şi inc*iderea lui S &.


10/84



:ig.1.! a

:ig.1.! #

10


11/84



• C"&()")%+ (&-$%&()(( $ ,%7+ *&

Com#ină te*nica conversiei tensiune-recvenţă cu aceea a integrării cu du#lă pantă n

scopul creşterii vitezei de măsurare. :uncţionarea sa se poatea urmării pe sc*ema #loc din ig.1.$.

:ig.1.$

An primele T s /de o#icei aparatul eectuează o conversie o#işnuită tensiune-

recvenţă. "emnalul de recvenţă proportională cu U . trece prin circuitul poartă P - spre decadele

numărătorului.

11


12/84



"rşitul timpului T găseşte condensatorul integratorului ncărcat la o anumită valoare

intermediară ntre ' şi U re0 2 n uncţie de raportul dintre timpul T şi perioada semnalului generat de

convertor. Ancepe al doilea timp al măsurării caracterizat prin conversia du#lă pantă.

Comutatoarele 1 - şi 1 & trec pe poziţia a doua2 ceea ce aplică integratorului o tensiune de

reerinţă U re0& de semn contrar lui U . ceea ce descarcă condensatorul C la zero. An acest timp prin

poarta P & trec impulsurile oscilatorului O& de recvenţă sta#ilă2 care sunt numărate şi completează

ultimile două decade ale numărătorului.

Cnd comparatorul C & detectează nivelul zero la ieşirea intergratorului2 poarta P & se nc*ide

şi măsurarea este terminată.

• C"&()")%+ (&-$%&()(( $ "/*)*)(

Com#ină te*nica comparării care are avanta7ul unei precizii ridicate cu aceea a conversiei

tensiune-recvenţă care duce la o #ună re7ecţie a zgomotului.

Bensiunea de măsurat U . este aplicată ntr-o primă poziţie /poziţia 1 a comutatorului 1

unui convertor tensiune-recvenţă cu integrator /ig.1.%.

12


13/84


14/84



1.3 M-%)*)(* )(:$-((+")

Măsurarea rezistenţelor se ace n multimetre pe #aza releţiei ce leagă tensiunea de #ornele

rezistenţei de curentul de rezistenţă. @?istă deci2 din acest punct de vedere2 două variante posi#ile=

ie e aplică rezistenţei o tensiune cunoscută şi se măsoară curentul ce rezultă2 ie i se aplică un

curent cunoscut şi se măsoară tensiunea ce rezultă. An am#ele cazuri2 scala aparatului se poate

etalona n o*mi.

An ceea ce priveşte precizia de măsurare2 se deose#esc două metode= cu două şi cu patru

#orne.

Multimetrele mai puţin pretenţioase utilizează aceleaşi #orne2 att pentru curent ct şi

pentru tensiune. An consecinţă2 măsurarea tensiunii va i aectată de căderile de tensiune pe irelede legătură2 ceea ce va duce la erori2 n special n cazul măsurării rezistenţelor mici. ;a acest tip de

multimetre2 erorile variază ntre '23 şi 1'.

Multimetrele mai perecţionate utilizează te*nica celor patru #orne. 6recizia măsurării n

acest caz este cuprinsă ntre '2'1 şi 1.

Multimetrele pot măsura rezistenţe cuprinse ntre cţiva o*mi şi cteva sute de megao*mi.

1.4 M-%)*)(* %)($+") "&$&%$ $ *+(&*$$

An multimetrele simple2 de tip analogic2 măsurarea curentului continuu se ace cu a7utorul

aparatului magnetoelectric2 asociat cu dierite şunturi.

) alta posi#ilitate utilizată n special n multimetrele numerice2 constă n a trece curentul

prin o rezistenţă etalon şi măsurarea căderii de tensiune continuă ce rezultă.


15/84



1.5 M%+$/()% ,$'$*+

Multimetrul digital este construit n 7urul unui voltmetru digital de curent continuu /

(r H uncţia de I(B)-(N8@I>

(mpliicator H ampliicator de curent continuu cu autocali#rare (8 /(B)-8(,N>

(

alorile rezultate ale conversiei N sunt validate de @C si se ncarcă n memorie /;


16/84



2. UTILIZAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE ÎNREALIZAREA MULTIMETRELOR

2.1 N"#$%&$ '(&()*+( ,(-)( */+$$*"*)( "()*#$"&*+(

(mpliicatorul operaţional /() este un ampliicator electronic de curent continuu2 cu

cştig mare2 realizat su# ormă de circuit integrat /C,2 cre ampliică dierenţa tensiunilor aplicate

pe cele două intrări şi este capa#il să realizeze o gamă largă de uncţii liniare2 neliniare şi de

procesare de semnal.Ma7oritatea ampliicatoarelor operaţionale se alimenteză de la o sursă du#lă de tensiune2

cu polarităţi opuse2 valorile uzuale iind de J15 şi -15. ) sursă du#lă se o#ţine prin legarea n

serie a două surse simple S - şi S & /ig.&.1.

:ig.&.1 ,lustrarea modului de conectare a susrsei du#le

de tensiune cu care se alimentează ()

16


17/84



6lusul sursei S - devine plusul alimentării du#le şi se conectează la pinul corespunzător

alimentării pozitive a ampliicatorului operaţional /notat cu J n catalog2 litera provenind de la

cuvntul vo!ta"e - tensiune. Minusul sursei S & devine minusul alimentării du#le şi se conectează la

pinul corespunzător alimentării negative a ampliicatorului operaţional /notat cu - n catalog.

6unctul de nseriere devine reerinţă de potenţial /masa monta7ului şi nu este conectat de o#icei la

ampliicatorul operaţional propriu-zis2 dar se conectează o#ligatoriu la monta7ul realizat cu

ampliicator operaţional. Boate semnalele de intrare n circuitul realizat cu ampliicator operaţional

au punctele de masă conectate la această reerinţă de potenţial. ;a ieşirea monta7ului2 rezistenţa de

sarcină se conectează ntre pinul de ieşire al ampliicatorului operaţional şi aceeaşi reerinţă de

potenţial.

Bensiunile de saturaţie reprezintă valorile ma?ime2 pozitive sau negative ale tensiunilor deieşire. Bensiunile de saturaţie depind de valoarea tensiunilor de alimenatre şi au2 n general2

valoarea cu apro?imativ & mai mică dect tensiunile de alimentare.

2.2 S$/7"+%+ $ ()/$&*+(+( %&%$ */+$$*") "()*#$"&*+

n ampliicator operaţional tre#uie să ai#ă cel puţin cinci terminale /pini2 dintre care trei

de semnal si doua terminale de alimentare/ig.&.&. nele ampliicatoare operaţionale mai sunt

prevăzute cu ncă două #orne pentru anularea tensiunii de decala7 /oset şi cu una sau două #orne

pentru compensarea n recvenţă.

17


18/84



:ig.&.& "im#olul şi terminalele ampliicatorului operaţional

zual2 pentru desenarea simpliicată a circuitelor cu ampliicator operaţional2 cone?iunile

surselor de alimentare nu se trec n sc*eme. Botuşi2 tre#uie să se reţină că2 totdeauna2 pentru ca

circuitele să lucreze2 sursele de alimentare tre#uie să ie conectate la monta7.

Berminalele de intrare sunt cele din stnga igurii şi au denumirea de intrare inversoare şi

intrare neinversoare.

,ntrarea inversoare este notată cu semnul I-I iar cea neinversoare cu semnul IJI. (ceste

semne nu au nici o legătură cu polaritatea tensiunilor individuale2 2 şi /2 care se pot aplica pe

aceste terminale2 deoarece am#ele semnale pot i2 n raport cu masa2 att pozitive ct şi negative.

(ceste semne au n sc*im# legătură cu relaţia de ază dintre semnalele de intrare şi cel de ieşire.(stel2 dacă intrarea neinversoare se leagă la masă2 iar pe intrarea inversoare se aplică un semnal

cu variaţie crescătoare2 la ieşire se o#ţine un semnal cu variaţie descrescătoare.


19/84



Modelul de circuit cel mai apropiat pentru un ampliicator operaţional este cel de

ampliicator de tensiune /ig.&.3. Conorm acestui model2 circuitul conectat la #ornele de intrare

ale ampliicatorului operaţional IvedeI o rezistenţă2 notată r 2 şi numită rezistenţă de intrare.

:ig. &.3 Modelul de circuit al ampliicatorului

operaţional

;a #orna de ieşire2 ampliicatorul operaţional se ace IcunoscutI circuitului care urmează

prin sursa de tensiune controlată n tensiune2 notată cu ad şi rezistenţa internă a acesteia2 r '2numită rezistenţă de ieşire a ampliicatorului operaţional.

Bensiunile evidenţiate pe modelul din ig.&.3 şi care sunt identice cu cele de la intrarea

ampliicatorului operaţional au următoarele semniicaţii=

• uJ H tensiunea individuală aplicată la intrarea neinversoare>

• u- H tensiunea individuală aplicată la intrarea inversoare>

• ud H tensiunea dierenţială de intrare2 care reprezintă2 prin deiniţie2 dierenţa dintre

semnalul aplicat pe intrarea neinversoare şi cel aplicat pe intrarea inversoare=

2.1

• u' H tensiunea de ieşire2 măsurată n raport cu potenţialul masei.

19


20/84



(cţiunea comple?ă a ampliicatorului operaţional rezultă din ampliicarea tensiunii de

intrare dierenţiale cu un actor de ampliicare oarte mare2 notat cu * pe modelul de circuit din

igura &.3. elaţia tensiunii de ieţire n raport cu masa2 este =

&.&

(mpliicarea a este o ampliicare n #uclă desc*isă şi se numeşte astel deoarece nu s-a

conectat nici o componentă de circuit ntre ieşirea ampliicatorului operaţional şi vreuna dintre

intrări. @a este o ampliicare utilă2 numită ampliicare dierenţială.

2.4 C"&(%+ ,( */+$$*") "()*#$"&*+ $ "&-($(+( *(-%$ "&(


21/84



:ig.&.4 Modelul de circuit al ampliicatorului

operaţional ideal

Concepul de ampliicator operaţional ideal are următoarele consecinţe2 prezentate n

ordinea presupunerilor de idealitate =

impedanţa de intrare ininită nseamnă că prin niciunul din terminalele de intrare nu

circulă curent. (tunci cnd la intrările ampliicatorului operaţional se conctează un

anumit circuit2 la aplicarea teoremelor lui Kirc**o curenţii prin cele două ieşiri seconsideră egali cu zero >

preuspunerea că impedanţa de ieşire este zero2 implică aptul că tensiunea de ieşire

nu se modiică la conectarea unei sarcini aţă de situţia ără sarcină.

consecinţa celei de a treia preuspuneri este ce mai importantă.


22/84



Concluzia oarte importantă care se desprinde din relaţia constă n aceea că

ampliicatorul operaţional lucrează astel nct2 tensiunile individuale de la cele două intrări sunt

orţate să ie egale.alorile tipice pentru o uncţionare liniară a unui ampliicator operaţional2 de

e?emplu2sunt= aL1'5 şi dL&'G2 valori pentru care rezultă u'LadL&2 o valoare rezona#ilă şi

mai mică dect tensiunea de saturaţie. (stel2 la un ampliicator operaţional real2 tensiunea

dierenţială d nu este niciodată zero2 iar ampliicarea a nu este niciodată ininită2 dar cele două

presupuneri şi sunt utile pentru analiza circuitelor realizate cu ampliicator

operaţional.

C*iar daca presupunerea că tensiunea dierenţială de intrare este zero conduce la ideea că pe cele două intrări ale ampliicatorului operaţional se aplica tensiuni de valori egale2 nu este voie

niciodată2 ca ntr-un circuit realizat cu ampliicator operaţional2 să se unească cele două intrări.

2.5 A+$*#$$ *+( */+$$*"*)(+") "()*#$"&*+(

(plicaţiile ampliicatoarelor operaţionale reprezintă circuite de ampliicare cu reacţie

negativă.

2.5.1 C"&(%+ '(&()*+ ,( )(*#$(

An realizarea ampliicatoarelor2 reacţia negativă se utilizează deoarece2 prin aplicarea sa2

rezultă cteva consecinţe avora#ile importante şi anume=

eacţia negativă sta#ilizează cştigul ampliicatorului aţă de modiicările

parametrilor dispozitivelor active determinate de variaţiile surselor de alimentare2

de variaţiile de temperatură şi de eectele de m#ătrnire>

eacţia negativă permite proiectantului să modiice impedanţele de intrare şi de

ieşire ale circuitului aşa cum doreşte>

22


23/84


24/84



Anlocuind n se o#ţine=

&.1'

&.11

"au=

@cuaţia de mai sus este ecuaţia undamentală a circuitelor cu recţie negativă2 A iind

ampliicarea n #uclă nc*isă a circuitului.

Considernd ampliicatorul operaţional ideal2 relaţia.. se scrie la limită=

2.12

(ceasta relaţie arată că pentru valori mari ale ampliicării n #uclă desc*isă2 cştigul glo#al

al ampliicatorului este determinat de uncţia de transer a circuitului de reacţie.


25/84



Oucla de reacţie operează astel nct orţează semnalul S 3 să ie aproape egal cu semnalul

S i. (ceastă situaţie se o#ţine ampliicnd dierenţa 2 #ucla de reacţie ăcnd apoi

semnalul de eroare să ie minim. "e o#ţine=

&.15

care se rescrie=

&.1!

6e măsură ce cţtigul pe #uclă devine mult mai mare ca unitate2 S e devine mult mai mic

dect S i. An plus se poate arăta că=

&.1$

sau

&.1%

coniguraţia neinversoare2 numită si ampliicator neinversor.

• Configuraţia inversoare

25


26/84



(mpliicatorul inversor reprezintă una dintre coniguraţiile utilizate cel mai des şi are

structura din igura &.5.1

:ig. &.5.1 "tructura coniguraţiei inversoare2 realizată

cu ampliicator operaţional

An monta7ele practice2 n serie cu intrarea neinversoare se conectează un rezistor care are

rolul să reducă inluenţa curenţilor de polarizare a intrărilor ampliicatorului operaţional.

Circuitul este n #uclă nc*isă2 deoarece ntre #orna de ieşire şi cea corespunzătoare intrării

ineversoare s-a conectat rezistorul R&.

6resupunnd uncţionarea liniară şi sta#ilă2 tensiunea de intrare dierenţială este orţată să ie egală

cu zero şi astel .


27/84



(plicnd presupunerea că prin terminalele de intrare ale ampliicatorului operaţional nu

circulă curent2 rezultă că n nodul corespunzător intrării inversoare nu are loc divizarea curentului

şi că rezistorul de reacţie R& va circula acelaşi curent ii. Căderea de tensiune de la #ornele

rezistorului R& va i =

&.&'


28/84



:ig.&.5.& "tructura coniguraţiei neinversoare2 realizată

cu ampliicator operaţional

An monta7ele practice2 n serie cu intrarea neinversoare se introduce un rezistor cu rolul de a

reduce inluenţa curenţilor de polarizare a intrărilor.

"emnalul se aplică direct la intrarea neinversoare. 6resupunnd uncţionarea liniară şi

sta#ilă2 tensiunea de intrare dierenţială este orţată să ie egală cu zero şi deci=

&.&4

(ceastă tensiune apare c*iar la #ornele rezistorului R- astel că e?presia curentului prin R-

se poate scrie=

&.&5


29/84



&.&%

Ca şi n cazul circuitului inversor2 ampliicarea n #uclă nc*isă a coniguraţiei neinversoare

este o uncţie numai de un raport de rezistenţe şi este independentă de ampliicarea n #uclă

nc*isă.

ezistenţa de intrare a ampliicatorului neinversor este ininită2 ceea ce nseamnă că această

coniguraţie nu a#soar#e curent de la sursa de semnal.

epetorul de tensiune reprezintă un caz particular de circuit neinversor2 la care ampliicare

este unitară /ig.&.5.3.

a "c*ema simplă de repetor

#"c*ema de repetor care utilizează rezistoare de compensare a eectului curenţilor de polarizare

a intrărilor ampliicatorului operaţional

:ig.&.5.3. "tructura repetorului de tensiune2 realizat cu ampliicator operaţional.

29


30/84



(mpliicarea n #uclă nc*isă se poate determina dacă n relaţie se ac nlocuirile &L' şi

2 rezultnd = A4-

(mpliicarea n #uclă nc*isă este egală cu unitatea şi astel ieşirea IrepetăI tensiunea de la

intrare.

epetoarele de tensiune se olosesc ca elemente de izolare ntre sursele de semnal si

sarcinile acestora2 atunci cnd se cere menţinerea nealterată a unui anumit nivel al semnalului de

intrare.

(şa cum se o#servă n ig.&.5.3 #2 n serie cu intrarea neinversoare mai apare un rezistor2

care poate i c*iar rezistenţa internă a sursei de semnal. 6entru reducerea inluenţei curenţilor de

polarizare a intrărilor2 pe calea de reacţie se conectează un rezistor2 de valoare egală cu cea a

rezistorului serie din intrarea neinversoare. Cirucitul care rezultă este tot un repetor de tensiune2 cu

A4-. An cazul ideal2nee?istnd circulaţie de curent prin intrări nu apar căderi de tensiune pe

rezistenţele notate cu şi ampliicarea n tensiune nu este aectată. C*iar dacă R& nu este egal cu

zero2 deoarece condiţia este ndeplinită2 relaţia ampliicării dă n continuare rezultatul

A4-.

2.6 C$)%$( ,( -%/*)(

Circuitele care se prezintă sunt aplicaţii ale ampliicatorului operaţional care realizează o

anumită com#inaţie liniară ntre mai multe tensiuni de intrare.

6resupunem că dorim să com#inăm mai multe tensiuni 12 &2 ...2 n astel nct la ieşirea

circuitului semnalul să ie de orma=

&.&+

unde constantele AP pot i att pozitive ct şi negative.

"e spune că tensiunea o din relaţia.. reprezintă o com#inaţie liniară a tensiunilor de

intrare 12 &2 ...2 n.

30


31/84



Sumatorul inversor

"umatorul inversor este un circuit de com#inaţii liniare la care toate constantele AP din

relaţia... sunt negative. (cestei situaţii i corespunde circuitul din ig.&.!. 1.

:ig.&.!.1. "c*ema sumatorului inversor2 realizat cu ampliicator operaţional

6resupunnd că ampliicatorul operaţional este sta#il şi că uncţionează liniar2 rezultă că

intrarea inversoare este punct virtual de masă /prin intrările ampliicatorului operaţional nu circulă

curenţi şi de aceea pe rezistorul Rc nu apare nici o cădere de tensiune. (stel căderile de tensiune

de pe rezistoarele R5 sunt egale c*iar cu tensiunile de intrare P 2 rezultnd pentru curenţii de intrareiP relaţiile=

n

n

n

R

i

R

i

R

i === 2...22

&

&

&

1

1

1 &.3'

31


32/84



(plicnd prima teoremă a lui Kirc**o n nodul corespunzător intrării inversoare se

o#ţine=

&.31

Bensiunea de ieşire are e?presia=

&.3&

&.33

"-a o#ţinut o com#inaţie liniară2 unde toate constantele AP sunt negative=

&.34

Circuitul este un sumator inversor dacă toate constantele AP sunt egale ntre ele. An caz

contrar2 circuitul reprezintă ceva mai mult dect un sumator deoarece2 n uncţie de valorile

rezistenţelor de intrare2 se poate realiza şi o ponderare a semnalelor.


33/84



Sumatorul neinversor

"c*ema unui sumator neinversor se prezintă n igura &.!.&.

:ig.&.!.& "c*ema sumatorului neinversor2 realizat cu ampliicator operaţional


34/84



&.3+

(mpliicatorul operţional se presupune ideal2 deci curentul prin intrarea neinversoare este

nul şi aplicnd prima teoremă a lui Kirc**o n nodul corespunzător intrării neinversoare se

o#ţine=

&.4'


35/84



&.4

:ig. &.$.1 "c*ema circuitului diernţial2 realizat cu ampliicator operaţional

Circuitul se poate analiza mai uşor dacă se aplică principiul superpoziţiei.

35


36/84



a) Circuitul ec*ivalent n cazul acţiunii tensiunii -

:ig. &.$.& (naliza ampliicatorului dierenţial utiliznd metoda superpoziţie

(stel2 pentru a studia numai eectul tensiunii - se consideră circuitul din igura &.$.&.a2

n care sursa & se pasivizează /se nlocuieşte cu rezistenţa sa internă conectată la masă. An acest

caz2 preuspunnd sursele ideale2 rezultă că #orna de intrare corespunzătoare tensiunii & se leagă

direct la masă. "emnalul - este mai nti atenuat de divizorul rezistiv R-2 R&2 tensiunea

aplicată la intrarea neinversoare iind=

&.45


37/84



b) Circuitel ec*ivalent n cazul acţiunii tensiunii &

:ig. &.$.& (naliza ampliicatorului dierenţial utiliznd metoda superpoziţiei

6entru a studia numai inluenţa tensiunii de intrare &2 se pasivizează sursa - şi rezultă

circuitul ec*ivalent din icura &.$.&.#. (mpliicatorul operaţional se presupune ideal2 astel că pe

cele două rezistoare R- şi R&2 conectatea n paralel2 nu apare nici o cădere de tensiune. An aceste el

se poate menţine n continuare ipoteza că intrarea inversoare este punct virtual de masă. Circuitul

care rezultă este de orma unui ampliicator inversor2 astel că pentru componenta '& a tensiunii de

ieşire2 datorată tensiunii de intrare &2 se o#ţine relaţia=

&.4%

6rin superpoziţie2 cele două componente ale tensiunii de ieşire se adună=

&.4+

&.5'

Amplificatorul difernţial echilibrat

Cazul cel mai importnt de amplicator dierenţial este cel de ampliicator diernţial

ec*ili#rat la care cei doi actori de ampliicare au valori egale dar sunt cu semne opuse2 adica=

&.51

6entru ca această egalitate să poată avea loc tre#uie să e?iste o anumită releţie ntre

rezistenţele circuitului. @galnd ntre ei cei doi coeicienţi din relaţia anterioară2 rezultă=

&.5&

ezultă mai departe relaţia dintre rezistenţe=

&.53

An cazul ampliicatorului dierential2 rezistenţele se aleg conorm relaţiilor=

&.54

37


38/84



&.55

&.5!

&.5$

Circuitul n care rezistenţele ndeplinesc condiţiile din relaţia de mai sus se prezintă in

igura &.$.3.

:ig.&.$.3 "tructura unui ampliicator dierenţial dezec*ili#rat2 realizat cu ampliicator operaţional

Bensiunea de ieşire se poate scrie=

&.5%

K H constantă pozitivă.

"e o#servă că n acest caz2 am#ele intrări QvădQ rezistenţele de valori egale spre masă2

astel nct se realizează automat compensarea eectului curenţilor de polarizare a intrărilor

ampliicatorului operaţional2 ără să ie necesară vreo intervenţie specială.

38


39/84



3. MULTIMETRU NUMERIC REALIZAT CU CI C520

3.1 S;(/* 7+"

An lucrare s-a optat pentru un multimetru cu următoarele uncţii de măsurare=

• voltmetru de curent continuu

• o*metru

• indicator cădere de tensiune n sens direct pe diodă

• indicator de temperatură

"c*ema #loc a multimetrului numeric realizat cu circuit integrat C5&' se prezintă n

ig.3.1.

39


40/84



:ig.3.1 "c*ema #loc a multimetrului numeric

(paratele de măsura digitale prezintă mărimea aişată su# orma numerică /n cire cu

a7utorul ;@


41/84



8ama temeperaturilor de lucru este cuprinsă ntre 'SC şi $5SC2 iar cea a temperaturilor de

stocare ntre -55SC şi 15'SC. @ste ncapsulat ntr-o capsulă M611$ de tip


42/84



Cele doua potenţiometre /ig.3.& au următoarele uncţii=

- reglarea valorii inale>

H reglarea puntului de zero.

Schema completă

"c*ema completă a convertorului (F

• intesitatea luminoasă /pentru 1'm( pe segment = minim '21% mcd2 ma?im '2&4 mcd>

• căderea de tensiune pentru = minim 12+2 ma?im 3.

42


43/84

R50110k

R50622k

R50522k

R5021k

R511-5177x220

R507-510 10k

R518390

R519390

D50

BZX55C4V3

+5V

R50420k 40%

C501

0.1uF

123456

8 910111213141516

7

U501

C520

C502

0.22uF

R503

10k 40%

!"#$&.

V+D'(P3

!"#$&.

V+D'(P2

!"#$&.

V+D'(P1

)503BC307B

)502BC307B

)501BC307B

*3*2*1*0

$,RB'

&$#"!

RB

U502

7447



:ig.3.3 "c*ema completă a convertorului (F<

Convertorul C5&'< are ieşirile multiple?ate şi comanadă aprinderea celor trei aişoare pe

rnd /timp de o treime de perioadă iecare şi nu toate odată2 cu o viteză oarte mare pe care oc*iul

omenesc nu o percepe2 deci aişoarele se vor vedea aprinse tot timpul. (cest lucru este necesar

pentru a putea utiliza doar un singur circuit decodiicator n loc de trei /cte unul pentru iecare

ciră.

6entru calculul rezistenţelor vom considera curentul printr-un segment de 3' m(. ;a

curentul de 3' m( căderea de tensiune pe un segment este de apro?imativ &.

Caderea de tensiune pe 7oncţiunea C@ a unui tranzistor saturat este aproape nulă2 deci o

negli7ăm =

3.1

Cele trei aişoare sunt aprinse pe rnd2 n uncţie de tranzistorul care este comandat /U12

U& sau U3.

43


44/84


45/84

V

R205

R210R211

R207R208

R206

R202

R201

-12V

+

U201

RX

-

1 2 3 4 5 6 7 (

*

/BD1

R203

+12

C201201

R204



:ig.3.&.1 ,nteraţa analogică pentru un voltmetru cu

ampliicator operaţional n monta7 inversor

3.3 I&()*#* *&*+"'$ (&)% ";/()%

,nteaţa s-a realizat cu un ampliicator operaţional n monta7 de ampliicator inversor avnd

sc*ema din ig.3.3.1.

:ig.3.3.1 ,nteraţa analogică pentru o*metru cu ampliicator operaţional n monta7 inversor

3.4 I&()*#* *&*+"'$ U, (&)% ,(()/$&*)(* ,()$$ ,( (&-$%&( & -(&-

,$)( ( ,$",( -(/$"&,%"*)(


46/84

V

R30

R30R304

R303

R301

R30

DX

D302

D301

)301

R305

12

-12V

+

U301

R302



:ig.3.4.1 ,nteraţă analogică d cu ampliicator operaţional n monta7 repetor

3.5 I&()*#* *&*+"'$ (&)% /-%)*)(* (/()*%)$$

"-a optat pentru un traductor de temperatură realizat cu circuit integrat H;M335 care are o

variaţie de 1'mFSC2 putnd lucra ntre temperaturile de -&'SC şi J1&'SC.

46


47/84


48/84



4. PROIECTAREA BLOCURILOR COMPONENETE

4.1 I&()*#* *&*+"'$ ,( "+/()%

(mpliicarea este=

4.1

"-a adoptat

ntruct ma?L+++ mv /1 şi =

•

pentru ?L1'' m =

4.&

• pentru ? L 1 =

4.3

• pentru ? L 1' =

4.4

• pentru ? L 1'm=

4.5

"-au adăugat valorile standard =

48


49/84

V

R891k

R3

9k1 R5

470k

R210k

R4910

R710k

R1

910k

D5

DZ4V7

D4DZ4V7

R6 10k

+12V

1 2 3 4 5 6 7 (

B

/BD2

-12V

+

U1

741

+

-

VX

D114007

D3147



cu toleranţa &.

Conorm datelor de catalog pentru ( $412 s-a introdus n sc*ema electrică şi

pentru compensarea tensiunii de oset la ieşire."c*ema calculată2 completă este prezentă n ig.4.1.

:ig.4.1 "c*ema electrică pentru interaţa analogică pentru voltmetru

4.2 I&()*#* *&*+"'$ (&)% ";/()%

Bensiunea la ieşirea circuitului este =

4.!

"-a optat pentru .

An consecinţă s-a adoptat sta#ilizatorul parametric realizat cu = .


50/84


51/84



:ig.4.&. "c*ema electrică pentru interaţa analogică pentru o*metru

4.3 I&()*#* *&*+"'$ (&)% /-%)*)(* ,$",(+")

,nteraţa este un generator de curent constant2 realizat cu elementele

şi .

"-a adoptat

Curentul constane este =

4.+

"-a optat pentru =


52/84

V

R308

1

R3079kR304

10k

R303

470

R3012k7

R3010

DX

D30214148

D30114148

)301BC307B

R305 10k

12V

-12V

+

U301

741

R302250



"-a adaptat () de tipul ;M $41 cu potenţiometru de pentru corecţia osetului.

"c*ema electrică completă este prezentă n ig.4.3.

:ig.4.3 "c*ema electrica pentru interaţa analogică

pentru măsurarea diodelor

4.4 I&()*#* *&*+"'$ (&)% /-%)*)(* (/()*%)$$

Antruct la &'SC2 tensiunea de ieşire este de &+3125 m2 se impune o deplasare cu &$3125

m a tensiuni de ieşire. An consecinţă s-a optat pentru un ampliicator inversor2 cu ampliicarea

2 cu deplasarea osetului cu &2$315.

Conorm datelor de catalog rezistenţa serie de limitare a curentului 2 ;M 335 s-a

adaptat valoarea standard=

6entru deplasarea osetului cu &2$315 2 corespunzător &$3215SKL'SC s-a realizat pentru

sta#olizatorul de tensiune negativă2 2 compensat te*nic cu pentru care s-au adaptat=

52


53/84



ezultă o tensiune sta#ilizată=

4.11

Bensiunea negativă de deplasare a osetului de &2$315 s-a o#ţinut prin divizorul rezistiv

adaptat=

care permite o variţie a tensiunii de apro?imativ -12% la -5.

(vnd n vedere curentul prin divizorul rezistiv şi rezistenţa

4.1&

"e adaugă valoarea standard=

6entru a avea ampliicarea -12 rezistenţa de intrare şi rezistenţa de reacţie

tre#uie să ie egale.

4.13

An consecinţă s-au adăugat valorile standard care să permită eliminarea toleranţelor

componentelor n vederea o#ţinerii unei precizii ct mai ridicate=

53


54/84


55/84

C409 C406C403

+5

-12V

+12

01

'

C

U

U401

D402

220V"

(401

40

F401

D404

401

D403

'

C

U

U402

C404

'

C

U

U403

F403F402

C402 C405C408



4.5 C$)%$%+ ,( *+$/(&*)(

Antruct sunt necesare tensiuni sta#ilizate s-a adoptat o sc*emă cu transormator avnd

secundar cu priză mediană2 redresor n punte urmat de iltre capacitive şi sta#ilizatoare.

:ig.4.5 "c*ema electrică pentru circuitul de alimentare

(ceste sta#ilizatoare de tensiune s-au montat pe radiatoare separate.

"ta#ilizatoarele se vor alimenta de la un redresor cu iltre capacitive care vor asigura minim

J1%F'243( şi -1%F'2'&(.

4.6 R(,)(-")%+ % $+)( **$$( (&)% -*7$+$:*)(

55


56/84



"e adoptă redresorul du#lă alternanţă cu priză mediană cu 2 urmat de iltrele

capacitive şi .

6entru simetrie redresorul adoptat va urniza= 2 2 cu ondulaţia=

.


57/84



4.1$

"-a adoptat puntea redresoare cu diode tip 1N4'''$ cu următoarele

caracteristici=

An concluzie=

4.1%

4.1+

aloarea eectivă a tensiunii din secundarul transormatorului n gol va i=

57


58/84



6entru calculul condensatorului de iltra72 se determină rezistenţa internă a redresorului ără

capacitatea de iltra7 este identic pentru redresorul de tensiune pozitivă şi pentru redresorul de

tensiune negativă.

4.&'

6entru calculul condensatorului de ilra72 se determină rezistenţa internă a redresorului cu

capacitatea de iltra7.

Capacitatea de iltra7=

4.&&

@ste necesar un condensator cu toleranţa negativă de 1'X cu o tensiune ce depăşeşte

valoarea /unde reprezintă tensiunea ma?imă de ieşire a redresorului=

4.&3

58


59/84



"e adoptă capacitatea de iltra7=

Bransormatorul adaptat conorm calculelor are parametrii=

6entru micşorarea impedanţei de ieşire la iecare sta#ilizator s-a adoptat cte un

condensator de 1''Y:F&5 şi unul de 1''n:F!3=

"c*ema generală a multimetrului se prezintă n ig.4.!.

59


60/84


61/84


62/84


63/84



5.1 P)"$(*)(* $&))$$ *&*+"'$( & -$-(/%+ ,$'$*+


64/84

U 8 P I C 1 6

M C L R / V P P1

R A 0 / A N 02

R A 1 / A N 13

R A 2 / A N 2 / V R E F -4

R A 3 / A N 3 / V R E F +5

R A 5 / S S / A N 47

G N D1 2

O S C 1 / C L K I N1 3

O S C 2 / C L K O U T1 4

R D 1 / P S P 12 0

R E 0 / R D / A N 58

R E 2 / C S / A N 71 0

R E 1 / W R / A N 6

R A 4 / T 0 C K I6

V D D1 1

R C 0 / T 1 O S O / T 1 C K I1 5

R C 1 / T 1 O S I / C C P 21 6

R C 2 / C C P 11 7

R C 3 / S C K / S C L1 8

R D 0 / P S P 01

R ! 7 / P G4 0

R ! 6 / P G C3

R ! 53 8

R ! 43 7

R ! 3 / P G3 6

R ! 23 5

R ! 13 4

R ! 0 / I N T3 3

V D D3 2

R D 7 / P S P 73 0

R D 6 / P S P2

G N D3 1

R C 7 / R " /2 6

R C 6 / T " / C2 5

R C 5 / S D2 4

R C 4 / S D I /2 3

R D 3 / P S P2 2

R D 2 / P S P2 1

R D 5 / P S P2 8

R D 4 / P S2 7

5 V

C 3

1 0

0

5 V

C 3 0 4

1 0 0 # F

5 V R 3

1 $ 5C 3 0 1

1 0 0 # F

0

% 3 0 1 C R % S T A L

1 0 M ' (

1

2

C 3 0 31 8 ) F

C 3 0 41 8 ) F

+C 3 0 2

1 0 0 * F / 3 5 V

0

R 3 0 2 4 $ 7V , * . , . *

U 3 0 1 !

L M 6 1 4 2 A / N S

+5

-6

V +4

V -1 1

O U T7

0

V

0

C 3 0 5

1 0 0 # F

R 3 1 41 $ 5

R 3 1 52 2 $

R 3 1 65 $ 6

0



:ig. 1.3. "c*ema electrică pentru conectarea semnalelor analogice la convertorul (F< al

microcontrollerului

64


65/84


66/84



: i g .

5 . & . & .

" c * e m a e l e c t r i c ă a c i r c u i t u l u i d e c o n t r o l a s i s t e

m u l u i d i g i t a l

66


67/84



5.3 G(&()*)(* $)/*)(%+%$

:irm9are-ul pentru microcontrollerul 6,C1!:%$$( a ost realizat şi testat n mediul de

dezvoltare 6,C C Compiler.

5.3.1 F%&#$* M*$&

ealizează iniţializarea elementelor interne microcontrollerului.

6e portul (N'2 pinul & al microcontrollerului2 a ost initializat convertorul (Fș

- realizează conversia acestei valori din cuante ale convertorului (F< n m /'-+++m>

- se converte te numărul astel o# inut n 3 cire/sute2 zeci i unită i>ș șț ț

- se realizează ai area acestor cire pe ai a7ul cu $ segmente.ș ș

5.3.2 C$$)(* *+")$$ *&*+"'$(

aloarea citită de convertorul (F< pe 1' #iţi este nmulţită cu valoarea cuantei

corespunzătoare tensiunii de alimentare de 5.

aria#ila va!oare6tensine va măsura su# orma de număr long integer/număr ntreg pe 1!

#i i2 ntre ' i !55352 deoarece o varia#ilă de orma integer este reprezentată pe % #i i/'-&552ț ș ț

această varia#lilă va lua valori ntre ' i +++2 iar ea reprezintă valoarea tensiunii la intrarea nș

sistemul digital n m.

va!oare6tensine 4 read6adc78>&>-&?@;=(&>9 @@ V !a intrarea in

icrocontro!!er @ i)artit !a a)!i0icare ;=(&>

var6de!a6a0isare 4 '9

67


68/84



i07va!oare6tensine(((8

va!oare6tensine 4 (((9

5.3.3 C"&()$)(* *+")$$ (&-$%&$$ $$( & $)(

6entru a putea ai a pe ai a7ul cu $ segmente numărul o# inut astel n varia#ilaș ș ț

va!oare6tensine2 este necesară conversia acestuia n cire.

Cu a7utorul unc ieiț !div se poate realiza mpăr irea unui număr long integer2 iar rezultatulț

o# inut să ie de ormă ct i rest. (stel se realizează mpăr irea număruluiț ș ț va!oare6tensine la

1'' pentru a ala cira sutelor2 iar apoi restul o# inut se mparte la 1' pentru a ala cira zecilor nț

ct i cira unită ilor care se va ala n restul o# inut.ș ț ț

!div6t va!oare-9

va!oare- 4 !div7va!oare6tensine -''89

ci0ra6ste 4 va!oare-=ot9 @@ca!c!are ci0ra ste

ci0ra6*eci 4 va!oare-=re9

va!oare- 4 !div7ci0ra6*eci -'89

ci0ra6*eci 4 va!oare-=ot9 @@ca!c!are ci0ra *eci

ci0ra6nitati 4 va!oare-=re9 @@ca!c!are ci0ra nitati

5.3.4 A$ *)(* *+")$$ (&-$%&$ ( *$ *%+ % ! -('/(&(ș ș

6entru ai area valorii sutelor2 zecilor i unită ilor pe ai a7ul cu $ segmente2 se desc*ideș ș șț

tranzitorul corepunzător/U4'12 U4'&2 U4'3 cirei pe care dorim să o ai ăm prin setarea n 1 logicș

a ie irii corespunzătoare de la microcontroller. "e testează valoarea cirei pe care dorim să oș

aişăm şi se apelează uncţia corespunzătoare cirei.


69/84



ot)t63it7 PIN6C -89 @@ activare ci0ra ste

i07ci0ra6ste44'8

a0isare6'789

i07ci0ra6ste44-8

a0isare6-789

i07ci0ra6ste44&8

a0isare6&789

i07ci0ra6ste44G8

a0isare6G789

i07ci0ra6ste44;8a0isare6;789

i07ci0ra6ste44?8

a0isare6?789

i07ci0ra6ste44:8

a0isare6:789

i07ci0ra6ste448

a0isare6789

i07ci0ra6ste44>8

a0isare6>789

i07ci0ra6ste44(8

a0isare6(789

de!a6s7-89

ot)t63it7 PIN6C '89 @@ de*activare ci0ra ste

ot)t63it7 PIN6D; -89 @@ activare ci0ra *eci

i07ci0ra6*eci44'8

a0isare6'789

i07ci0ra6*eci44-8

a0isare6-789

69


70/84



i07ci0ra6*eci44&8

a0isare6&789

i07ci0ra6*eci44G8

a0isare6G789

i07ci0ra6*eci44;8

a0isare6;789

i07ci0ra6*eci44?8

a0isare6?789

i07ci0ra6*eci44:8

a0isare6:789

i07ci0ra6*eci448a0isare6789

i07ci0ra6*eci44>8

a0isare6>789

i07ci0ra6*eci44(8

a0isare6(789

de!a6s7-89

ot)t63it7 PIN6D; '89 @@ de*activare ci0ra *eci

ot)t63it7 PIN6D? -89 @@ activare ci0ra nitati

i07ci0ra6nitati44'8

a0isare6'789

i07ci0ra6nitati44-8

a0isare6-789

i07ci0ra6nitati44&8

a0isare6&789

i07ci0ra6nitati44G8

a0isare6G789

i07ci0ra6nitati44;8

a0isare6;789

70


71/84



i07ci0ra6nitati44?8

a0isare6?789

i07ci0ra6nitati44:8

a0isare6:789

i07ci0ra6nitati448

a0isare6789

i07ci0ra6nitati44>8

a0isare6>789

i07ci0ra6nitati44(8

a0isare6(789

de!a6s7-89ot)t63it7 PIN6D? '89 @@ de*activare ci0ra nitati

5.3.5 F%&#$$+( ,( *$*)( * $)(+")

6entru a aişa pe aişa7ul cu $ segmente cirele ntre ' şi + am implementat 1' uncţii prin

care se sta#ilesc segmentele care se activează pentru iecare ciră care tre#uie aişată. Mai 7os s-a

e?empliicat codul pentru uncţia de aişare a cirei 1.

void a0isare6-7void8

H

ot)t63it7 PIN6D -89 @@ activare se"ent

ot)t63it7 PIN6D: '89 @@ activare se"ent

ot)t63it7 PIN6B; '89 @@ activare se"ent ot)t63it7 PIN6BG '89 @@ activare se"ent

ot)t63it7 PIN6B& '89 @@ activare se"ent

ot)t63it7 PIN6B- '89 @@ activare se"ent

ot)t63it7 PIN6B' -89 @@ activare se"ent

ot)t63it7 PIN6B? '89 @@ activare )nct

71


72/84


73/84


74/84



:ig.!.3

74


75/84


76/84



Fig.6.6

:ig.!.$ (işa72 circuit imprimat

/vedere dinspre partea plantată

76


77/84



:ig.!.% Circuitul imprimat al plăcii de #ază2 amplasarea componentelor şi stropuri


77


78/84


79/84



:ig.!.1' Circuitul impimat al plăcii de #ază cu stropuri


79


80/84



:ig. !.11 Circuitul imprimat al plăcii de #ază


80


81/84



Fig. 6.12

81


82/84



Oill o Materials or=

C=\B,;\C,B(V\C,M(K@\C,C,B"\M;B,M@B


83/84


84/84



55 1 $44$

multi metru

Documents