moroieni - 2012 - maya - part.1

8/16/2019 Moroieni - 2012 - Maya - Part.1

1/27

Conferin a de la Moroieniț-2012-

Partea I


2/27

Introducere

Pentru început a vrea să luăm o mică pauză, de două sau trei minute. Înainte să începem,ș

efectiv, discu ia despre Maya, o să încercăm, ca i data trecută, să facem o mică medita ie, o micăț ș ț

interiorizare, astfel înct să putem fi aten i la ceea ce urmează să se discute. !tăm cu spatele drept,ț

cu oc"ii înc"i i, ne rela#ăm, ne urmărim respira ia i încercăm să ne interiorizăm pre de ctevaș ț ș ț

minute.

$

Înainte să începem discu ia despre Maya, o să vă spun cam cum o să or%anizez conferin ele&ț ț

o să avem trei seri în care o să discutăm despre Maya i mine diminea ă ' discu ia despre (eo-ș ț ț

tantra.

)m or%anizat lucrurile în felul următor& în seara asta, o să discutăm despre no iunea deț

*Maya+, cum treuie în eles termenul de *Maya+, la ce ne folose te cunoa terea acestui termen iț ș ș ș

cum, studiind termenul de *Maya+ i studiind ceea ce înseamnă el i cum este el le%at de via ă, înș ș ț

%eneral, putem avansa pe o cale spirituală. om face o introducere în seara asta, urmnd ca, mine

seară, să descriem o serie de iluzii comune, pe care le avem cu to ii. să fie, mine, o discu ieț ț

interactivă, astă seară o să voresc mai mult eu, mine o să discutăm pe aza informa iilor pe care leț

ve i primi iar poimine diminea ă vom discuta, de/a, despre metode prin care putem ie i de suț ț ș

influen a iluziei.ț

eci astăzi ' introducerea, mine ' descrierea iluziilor i poimine ' metode prin careș

putem să ie im din iluzie.ș

vident că se vor pune în practică, la fiecare final de e#punere, ni te metode de medita ieș ț

specifice pentru deziluzionare, însă discu ia efectivă despre deziluzionare va fi făcută în ultima zi.ț

iscu ia despre neo-tantra, ca de oicei, nu va fi înre%istrată pentru că nu este pentru toată lumea.ț


3/27


4/27

e ce fac introducerea aceasta - fiindcă foarte mul i oameni au citit căr i venite din afară,ț ț

din orient, i acolo, fiind mai /ucău i, a a, orientalii dau ni te sentin e.ș ș ș ș ț

e e#emplu, ;udd"a spune *ia a este suferin ă+ i atunci, cineva nepre%ătit cite te i re ineț ț ș ș ș ț

drept le%e& *ia a este suferin ă+ i ce să te mai în ele%i cu el:< )m cunoscut foarte mul i oameni deț ț ș ț ț

%enul astă care au citit, au luat, cuvnt cu cuvnt, ce au citit de acolo i au zis& %ata-a func ie la un moment dat?. )ceastăț ț

aordare, de a o ine trezirea celei de-a cincea func ii, prin for e proprii, este diferită de aordareaț ț ț

de astăzi, i anume ' a vedea iluzia sau, cum spun orientalii, a identifica răul că fiind rău, inele caș

fiind ine, i a separa ne%rul de al, să vezi ne%rul că fiind ne%ru i alul ca fiind al.ș ș

(oi vedem, în %eneral, ne%rul că fiind %ri, alul ca fiind ne%ru i a a mai departe. Importantș ș

este să re ine i că& doi oameni, care văd realitatea, văd aceea i realitate.ț ț ș

)ici e diferen a ' oamenii, în mod normal, cu realită ile lor proprii, alea pe care le au, nu seț ț


5/27

pot în ele%e între ei. ) i văzut, în discu ii, oamenii caută persoane care să le semene, care să aiăț ț ț

acelea i preocupări, acelea i dorin e, acelea i aspira ii, înainte de a- i e#pune propria realitate,ș ș ț ș ț ș

tocmai pentru că, atunci cnd î i în%nă realitatea lui, azată pe păreri, caută ca părerile lui săș

coincidă cu părerile celuilalt, astfel înct să apară un fel de în ele%ere. ar ei nu se în ele%.ț ț

oi oameni tre/i văd acela i lucru. oi oameni normali treuie să depună eforturi că să parășcă văd acela i lucru i, atunci, separarea ne%rului de al i oservarea ne%rului ca fiind ne%ru i aș ș ș ș

alului că fiind al reprezintă totuna cu trezirea, dar pornind din alt punct dect cel din care am

pornit noi.

3nd am practicat 5ocul 6ealită ii, a a cum l-am descris, noi am încercat ca, prin efortț ș

personal, să a/un%em la realitate. 3um se face asta, am spus la început& nelăsnd memoria iș

ima%ina ia să se suprapună peste ceea ce noi vedem.ț

3nd am făcut descrierea asta, am făcut-o în a a fel înct să las liertate oricărui /ucător alș

5ocului 6ealită ii să pună în practică ce tip de medita ie vrea el, nu am în%rădit pe nimeni în nici unț ț

fel. !ă vezi ceea ce este, fără să la i memoria i ima%ina ia să se suprapună, este o... directivă. u,ș ș ț

practic, po i să vezi un pa"ar cu apă sau po i să vezi o stare sau orice altceva. acă nu la i memoriaț ț ș

i ima%ina ia să se suprapună, înseamnă că vezi realitatea. )sta este trezirea de fapt.ș ț


6/27


7/27

acă oservam comportamentul oamenilor, o să vedem că ei percep în mod diferit ceea ce

spuneam mai devreme. 7nii nu percep deloc visul, al ii îl percep mai pu in, al ii mai mult sau al ii îlț ț ț ț

percep att de tare, înct simt nevoia acută să facă ceva.

3um putem să oservăm treaa asta:

3u ct omul percepe mai pu in visul din timpul zilei, cu att via a lui o sa fie mai simplă. iț ț șo să considere că totul în lumea asta este o sărătoare. Pentru omul care nu oservă acest vis, totul

este o sărătoare, dar re ine i, nuț ț sărbătoare reală, nu are o frumuse e anume acea sărătoare, esteț

ca o e ie, nu este la modul frumos, meditativ, ci este la modul *"ai să em i să ne veselim+,ț ș

acă oservăm, societatea a evoluat foarte mult, în urmă cu >0-@0 de ani sau 100 de ani,

foarte pu ini oameni oservau acest vis.ț

(umai dacă ne %ndim la cntecele noastre de petrecere, astea romne ti, *"ai să em unș

pă"ărel+... dacă luăm cntecele lui Aică Petrescu, si%ur, ne place Aică Petrescu, la o petrecere e...,

dar dacă urmărim versurile, o să vedem că fericirea omului constă în consumarea de ăuturi

ame itoare, de /ocuri de noroc, de ceea ce, în %eneral, este considerat de către reli%ie a fi un păcat.ț

6eli%iile ne spun că este un păcat, dar nu ne e#plică i de ce, ne spun că este un păcat, să nu facemș

a a ceva, că nu e ine, dar nu ne spun, mai departe, i de ce.ș ș

)m stat de multe ori i m-am %ndit & atunci cnd trăia ;udd"a sau cnd trăia Iisus, a fostș

foarte complicat ca oamenii să în elea%ă la ce se refereau ei. Pentru că, vede i, la oamenii oi nui i,ț ț ș ț

care nu urmează o cale spirituală, toate lucrurile astea se petrec a a, amestecat, adică ei nu reu escș ș

să separe visul de realitate, totul este o sărătoare, o ucurie totală& em, mncăm, ne veselim,

c"iuim... dar eu o să vă pun următoarea întreare& de ce ar treui ca omul să facă asta, să ea, să

mănnce, să se veselească i să c"iuie: 3e ascunde în spate c"estia asta: are nu cumva o frică deș

ceva, o dorin ă de a uita:ț

Și acum a/un%em la prolema de fond& de a uita ce: e a uita situa ia în care se află, de aț

uita ct este de mic i de neputincios i de a uita faptul că viitorul lui nu e deloc unul roz, săș ș

spunem.

3e este acest vis: in punct de vedere psi"olo%ic, a a cum l-am descris noi i cum amș ș

vorit, el apare ca o în iruire de ima%ini, de impresii i de stări emo ionale ' cam a a putem să-lș ș ț ș

descriem, la modul în care este el văzut.

6areori ni se întmplă să ne trezim, pentru cteva clipe. otu i, oamenii mai evolua i auș ț

momente în care se trezesc& cnd ceva se întmplă i, pentru cteva clipe, memoria i ima%ina ia nuș ș ț

se mai suprapun peste ceea ce se întmplă, peste momentul prezent. Ideea aceasta o %ăsim la foarte

mul i mae tri, to i au spus-o su o formă sau alta, to i au insistat peț ș ț ț trăirea în prezent , dar ceea ce n-

au făcut ei, i unde se deosee te 5ocul 6ealită ii de ceea ce au prezentat ei, este că ei au spus doar ș ș ț

treaa asta& că treuie să trăie ti în momentul prezent, că treuie să sim i clipa. ar nu au spus de ceș ț


8/27

nu po i să o faci i nu au spus foarte clarț ș cum po i să a/un%i la asta.ț

(u folose te la nimic dacă spun& *eu trăiesc clipa prezentă, privi i-mă ce frumos trăiesc euș ț

clipa prezentă+ ' nu va a/uta la nimic, n-o să vă folosească. !au, dacă încep să scriu căr i, sauț

materiale, cu tentă reli%ioasă, despre ct de frumos văd eu realitatea. )sta s-a făcut, pnă acum.

!i%ur că sunt foarte une descrierile, i ele a/ută, dar mai une dect descrierile suntște"nicile, metodele.... i cu ct în ele%i mai mult ceea ce te încătu ează, cu att te dezle%i maiș ț ș

repede.

)m spus la început că Maya este, pe ln%ă visare, însă i via a. )sta este o e#presie %rea, esteș ț

foarte %rea i foarte profundă, ia mul i ani ca să o sim i în adevăratul sens al cuvntului, i anume căș ț ț ș

iluzia este însu i materialul din care este făcută via a.ș ț

să mă refer acum pu in la reli%ie i la nevoia de reli%ie a omului. mul se întreaăț ș

întotdeauna ce este dincolo, ce o să se întmple după ce moare, ce s-a întmplat înainte să se nască.

5ocul 6ealită ii spune că este posiil să afli ce se întmplă după moarte i ce a fost înainte săț ș

te na ti dar că primul pas este să afli ce se întmplă acum.ș

Înainte de a te întrea ce se va întmpla după ce mori, e foarte important să aflăm ce se

întmplă acum, cnd trăim în clipă asta, i asta e o motiva ie puternică. acă noi în ele%emș ț ț

necesitatea de a afla înti i înti ce se întmplă acum, i nu ce se va întmpla cndva, dacăș ș

în ele%em profund-profund că este necesar i că nu putem să aflăm ce este dincolo, pnă nu aflămț ș

ce este acum în clipa asta, dacă sim im asta cu toată fiin a, doar atunci putem să practicăm aten ia cuț ț ț

dulă direc ie, aia atunci suntemț gata să o practicăm.

Mul i se întreaă - *de ce nu pot, de ce nu-mi iese:+ Păi, vede i ce se întmplă: Înț ț

momentul în care spun& *oamenii visează, ar treui să facă ceva să se trezească


9/27

memoria i ima%ina ia? prolema nu e că le folosim, ci că, în momentul asta, memoria i ima%ina iaș ț ș ț

sunt cele care ne folosesc pe noi i nu invers.ș

(oi am putea să ne folosim memoria mai eficient, sau ima%ina ia am putea-o folosi înț

scopuri creative sau cu scopul de a în ele%e anumite lucruri mult mai ine, dacă am învă a să le dămț ț

din cnd în cnd cte o pauză, să le lăsăm să se odi"nească. asurd sa pui prolema a a, e ca i cnd ai zice că, e#ersndu- i ni te mu c"i, a/un%i să- iș ș ț ș ș ț

rupi minile i picioarele. epinde ce faci, niciodată nu treuie să for ezi, dar e#ersndu- i mu c"ii,ș ț ț ș

la un moment dat, începi să de ii controlul.ț

6eli%ia autentică, într-adevăr, î i dă informa ii, la un moment dat, despre lumea de dincolo.ț ț

acă n-ar fi a a, tot demersul ăsta ar fi inutil. ot ce am face noi nu ar avea nici un rost. acă nuș

po i sa afli asolut nimic, ce rost ar avea să te mai munce ti atta : Pentru că este o muncă i este oț ș ș

muncă intensă, tim că ne ia foarte mult din via ă să încercăm să fim con tien i. ar, la un momentș ț ș ț

dat, vom primi informa ii despre ce este via a de dincolo.ț ț


10/27

espre via a de dincoloț

să vă spun cteva lucruri, referitoare la ce spune 5ocul 6ealită ii despre via a de dincolo.ț ț

ia a asta de dincolo... e o e#presie. ) putea să zic că, de fapt, noi, oamenii, trăim...ț ș

dincolo.

(oi întotdeauna cnd spunem *via ă de dincolo+, *via ă de apoi+, ne %ndim la oț ț altă via ăț

fa ă de cum este ea, asta, de acuma. tim via a noastră i ne %ndim la via a de dincolo ca la o via ăț ș ț ș ț ț

asemănătoare cu asta de aici, cu mici diferen e& mai un drac cu cazan, mai un sfnt Petru, dar neț

%ndim că este ceva cam cum este via a pe care o avem noi aici.ț

u fac următoarea afirma ie& că via ă noastră, atta timp ct trăim su puterea ima%ina iei iț ț ț ș

a memoriei, este via a de dincolo.ț

)r fi mai corect să spunem *via ă de aici+, nu *via ă de dincolo+ i este foarte important ceț ț ș

vă spun, fiindcă, atunci cnd murim, nu a/un%em în *via a de dincolo+ ci în *via a de aici+.ț ț

să vă spun, în continuare, cum, pentru că este o surpriză, la un moment dat, să consta i căț

nu e#istă *via ă de dincolo+, sin%urul *dincolo+ este în capul nostru.ț

(oi trăim *dincolo+, în loc să trăim *aici+. Pentru că trăitul în *aici+ i nu în *dincolo+ = iș ș

repet& prin *dincolo+ în ele% *a a cum trăiesc oamenii în mod normal+?, fără memorie i ima%ina ie,ț ș ș ț

înseamnă moarte.

răitul în *aici+ înseamnă moarte.)tta timp ct trăim *dincolo+, cum trăim noi în mod normal, nu e#istă moarte. (oi n-o

con tientizam. Pătrunderea în *aici+ înseamnă moarte i, ca fenomen sutil, acest *aici+ corespundeș ș

cu zona Bunii.

Bumea de vis, pe care noi o percepem zi de zi, dacă o studiem mai ine, o să oservăm că nu

ne apar ine, este o lume de vis comună, cu mici varia iuni pe aceea i temă.ț ț ș

3eea ce este în capul meu, atunci cnd mer% cu ma ina, este, cel mai proail, în capulș

tuturor. ) putea spune că, în acel moment, noi folosim o minte la comun, nu ne folosim propriașnoastră minte, folosim o minte la comun, ca i cum am fi conecta i to i la o minte mecanică i neș ț ț ș

e#tra%em informa iile de acolo.ț

ar, pentru că informa iile sunt foarte multe i pro%ramul respectiv este foarte ine pus laț ș

punct, noi nu apucăm să ne plictisim.

;a, mai mult, omul prost nu se sătura niciodată, el se încntă de aceea i prostie în fiecare zi.ș

i se oservă c"estia asta în felul în care ac ionează, fie că pică în patima /ocurilor de noroc sau înș ț

ăutură în e#ces i nu se poate a ine, de i i se spune, de i el însu i poate să spună ct de mare esteș ț ș ș ș

mira/ul atunci cnd /oacă /ocuri de noroc i pierde, de i el e con tient că aparatele alea în care a%ăș ș ș


11/27

anii sunt făcute în a a fel înct să c ti%e cel care le de ine, cu toate astea, el a%ă în continuareș ș ț

pentru că trăie te într-un vis, el are, în mintea lui, visul de om o%at i are i visul că prin anii peș ș ș

care îi a%ă în apărat va deveni un om o%at. )re i visul cu insula, are i visul cu casa pe malulș ș

oceanului, are i visul cu el înotnd în aur i a a mai departe. l are de/a făcut totul, în mintea lui, iș ș ș ș

acest vis îl îndeamnă să facă toate lucrurile alea stupide.Mai multe despre c"estiile astea o să discutăm mine.


12/27

espre CamaloDa

-Personalitate i esen ă. isare i via ă de dincolo-ș ț ș ț

)cum a vrea să vă dau cteva informa ii, care, în principiu,ș ț nu sunt pentru cei care sunt aici

de fa ă.ț

u o să încerc, pe parcursul conferin elor, să dau informa ii pentru mai multe tipuri deț ț

oameni8 i pentru oameni afla i la început i pentru oameni afla i mai departe pe calea astaș ț ș ț

spirituală.

)m să fac următoarea afirma ie& visul ine de acea zonă pe care 6ozacrucienii au denumit-oț ț

ca fiind *CamaloDa+. CamaloDa este o zonă sutilă impre%nată cu vise, de asta vă spuneam că noi

frecăm acelea i %nduri la comun, to i, atunci cnd suntem pe sistemul ăla de *stand-y+. )cea zonăș ț

de vira ie, pe care mintea noastră o decodifică su formă de ima%ini, %nduri, stări suflete ti, deț ș

cele mai multe ori ne%ative, in de o anumită zonă fizică. oate vira iile alea au un corespondent înț ț

lumea fizică. i lumea fizică, în care zona asta de vis sălă luie te, este zona din /urul pămntului ' ș ș ș

pnă în /urul Bunii, pe undeva, pe acolo.

6epet, astea nu sunt informa ii neapărat pentru voi, dar s-ar putea să va fie, la un momentț

dat, de folos. e ce: Pentru că depă ind zonă asta, CamaloDa, a Bunii, e#pandnd con tiin a iș ș ț ș

depă ind zona Bunii, care con ine aceste vise, practic, noi ne rupem de visare.ș ț

oate lucrurile astea se întmplă de la sine, în momentul în care noi practicăm aten ia cuț

dulă direc ie, cnd noi punem func iile să se mi te. )ia acum va da i seama ct de importantă esteț ț ș ț

practica aten iei cu dulă direc ie.ț ț

ste foarte simplu a a cum o descrii, oricine poate să o pună în practică, dacă dore te, cuș ș

rezultate mai une sau mai pu in une, dar aia acum va da i seama cte sc"imări produce înț ț

or%anism această aten ie cu dulă direc ie.ț ț

ia a de pe pămnt este influen ată de Bună. 3nd spun *Bună+, nu mă refer la corpul cerescț ț

în sine, mă refer la zona de vira ie a Bunii, la partea sutilă a Bunii.țEona de vira ie a Bunii interferează cu zona de vira ie a pămntului i cu ct Buna seț ț ș

apropie mai mult de pămnt, cu att visul omului ' i nu mă refer la visul de noapte, mă refer laș

visul de zi ' este mai puternic.

#istă acele pove ti, să le spun a a, cu Buna plină, cu transformările în vrcolaci i a a maiș ș ș ș

departe, si%ur, acestea sunt cazuri e#treme, cu transformările de personalitate, dar sunt reale, unele

dintre ele, i anume că oamenii cu proleme psi"ice, de e#emplu, sunt mai a%ita i atunci cnd esteș ț

Buna plină.


13/27

(u vreau să intrăm în amănunte, pentru că este cu totul altceva, dar a putea să spun că nuș

întmplător oamenilor care sunt pu in du i, a a, li se mai spune i *lunatici+. (u întmplător.ț ș ș ș

amenii erau mult mai aten i, înainte, la astre i tiau cum ne influen ează. În zilele noastre,ț ș ș ț

nu se mai dă atta importan ă. !i%ur că, în perioadele respective, e#istau i foarte multe feluri deț ș

prostii, de lucruri ireale, dar printre ele e#istau i lucruri foarte importante. 7nul dintre ele esteșacesta& că vira ia Bunii interferează cu vira ia Pămntului i ceea ce noi sim im atunci cnd visamț ț ș ț

este rezultatul influen ei Bunii. eocamdată este ine să re ine i lucrurile a a.ț ț ț ș

-am mai spus, cnd voream despre 5ocul 6ealită ii, am încercat să vă fac diferen a dintreț ț

personalitate i esen ă, în fiin ă. iferen a asta este foarte importantă, este crucială, dar se faceș ț ț ț

foarte %reu pentru că, în mod normal, personalitatea i esen a se amestecă, în /urul vrstei de F ani,ș ț

pnă pe la G ani. Pnă atunci noi trăim în esen ă, personalitatea se formează, dar noi nu putem spuneț

că nu oservăm formarea personalită ii din perioada aceea.ț

acă încerca i să va aminti i acea perioadă din copilărie cnd se întmplau unele lucruri, săț ț

zicem, pentru care, în momentul de fa ă, vă e ru ine... să spunem, nu tiu, făcea i %iumu lucuri deț ș ș ț ș

fa ă cu invita ii familiei, le arăta i cum sta i într-un picior ' i acuma vă aminti i... vă %ndi i & ăi,ț ț ț ț ș ț ț

c"iar dacă eu tiam atunci că fac o prostie, sau că fac, mă ro%, nu neapărat o prostie, că fac cevaș

impropriu, să zicem, personalitatea mea nu mă lăsa, totu i, voia neapărat să fac acel lucru, ca să măș

admire lumea, de i esen a mea tia că acel ceva n-ar treui făcut


14/27

!puneam, mai devreme, că, la omul matur i serios, personalitatea i esen a tind să seș ș ț

omo%enizeze, să se întrepătrundă. )cest lucru are tot felul de eneficii, în societate. mul, care este

a a, este considerat inte%ru i îl admirăm, îl respectăm, îl ascultăm ' pentru că el are personalitateaș ș

i esen a foarte-foarte apropiate una de cealaltă. Însă treaa asta, din punct de vedere spiritual, nuș ț

este tocmai în re%ulă. (oi spunem că e în re%ulă cnd vedem oameni de %enul asta, pentru că îi comparăm cu cei

la care personalitatea nu mai are nici o le%ătură cu esen a i la care personalitatea tinde să acaparezeț ș

toată esen a individului, înct aproape că nu-i mai sesizezi esen a, rămne doar personalitatea ' totulț ț

la el este doar %iumu luc, este *vreau numai pentru mine+, *pot să-i calc în picioare pe ceilal i+,ș ț

*să storc tot ce prind de la via ă, acum, că-mi treuie acum, că altă via ă nu mai am i vreau totulț ț ș

acum, neapărat, dacă nu, va urăsc


15/27

cnd apare o c"estie cu două capete i patru mini, noi nu suntem foarte si%uri, în vis, că o fi sau n-oș

fi reală.

Ți se pare normal, poate, că are patru mini. e ce i se pare normal ' pentru că aceastăț

capacitate a noastră de a ra iona, în momentul în care adormim, se diminuează foarte tare pnă spreț

a nu mai rămne, deloc. Și ce se întmplă - con tiin a se e#pandează i vira ia Bunii, în timpulș ț ș țnop ii, începe să producă în noi acele vise.ț

Pentru ce este necesar asta: Înainte de a ne na te, noi ne-am restrns, de undeva, din zonaș

Bunii. (oi am venit de undeva, de departe, din zona !oarelui. )tunci cnd mori, te vei dilata pnă

undeva în zona !oarelui.

3ei care au o educa ie spirituală aprofundată se pot dilata mai mult de att i vin cuț ș

informa ii de mai departe de %ala#ia noastră, dar, în %eneral, oamenii evolua i, totu i, spiritual,ț ț ș

a/un% undeva pnă în zona !oarelui cu e#pandarea con tiin ei, atunci cnd mor.ș ț

!i%ur că le%ătura cu creierul se rupe destul de curnd, după ce mori, dar con tiin a se dilată,ș ț

rămne o perioadă în zona Bunii, În CamaloDa, apoi se dilată i mai tare, i mai tare, pnă cndș ș

cuprinde cumva !oarele. !e scur%, în mod normal, ani, zeci de ani, poate sute de ani, din momentul

în care omul moare i pnă cnd revine.ș

Pentru că, dacă lucrurile se întmplă natural, a a cum ele ar treui să se întmple, pentruș

omul oi nuit care moare, durează foarte mult e#pandarea asta, dacă e să numeri în ani pămnte ti.ș ș

Pentru individul respectiv, timpul, odată momentul mor ii, nu este foarte relevant. l poate să fieț

relevant, dar numai pnă în clipa în care depă e te zona de vira ie a Bunii.ș ș ț

)tta timp ct noi ne aflăm în zona de vira ie a Bunii, încă păstrăm cu noi tot ceea ce e#istăț

pe Pămnt. Iar via a din CamaloDa, din zona Bunii, este de fapt inversul vie ii de acuma, este via aț ț ț

de acuma, pe dos. )dică & de e#emplu, tot ceea ce este pasiune neîndeplinită aici, dincolo apare su

forma a ceva înfrico ător. 3eea ce noi ne dorim aici, în mod normal, apare dincolo su o formăș

în%rozitoare, să spunem8 ceea ce aici are o anumită formă, dincolo, în CamaloDa, este perceput că

fiind inversul formei.

Ști i, se întmplă ca, de multe ori, oamenii să prezinte iadul, sau vorirea dracilor, ca fiindț

vorirea pe invers. Într-un fel, este adevărat. Mai pu in c"estia cu dracii.ț

În CamaloDa, este pe invers fa ă de cum este acum. )ici mama ' na te copilul, acolo esteț ș

invers, copilul ' na te mama. mul mai înti moare i apoi se na te, toate sunt invers acolo.ș ș ș

Într-o primă fază, după moarte, via a începe să se rederuleze invers, din momentul mor iiț ț

către început. u pătrunzi în CamaloDa... copil, cum ar veni, a a se termină.ș

!puneam, mai devreme, că somnul oi nuit este o mică moarte. (oi repetăm procesul mor iiș ț

pentru a ne restrn%e resursele, pentru a veni, din nou, cu resurse noi. i atunci repetăm, înș

miniatură, procesul mor ii reale.ț


16/27

CamaloDa, fiind formată din vise, ac ionează asupra noastră i tot ceea ce noi vedem este, deț ș

fapt, o proiec ie, formată din ceea ce facem noi, aici, pe pămnt, i inversa lucrurilor pe care noi leț ș

facem acolo.

oate lucrurile astea se întrepătrund, a a, i dau formă visului.ș ș

!e întmplă, uneori, ca noi să dormim profund i să nu mai tim nimic. Eicem, *nu mai tiuș ș șnimic, nu mai tiu ce am visat, dar am dormit foarte ine, am dormit e#cep ional, m-am odi"nitș ț

foarte tare


17/27

3um percepem realitatea

-realitatea interioară i realitatea e#terioară, reală-ș

percepem în felul următor& apare stimulul vizual, să zicem, dau un e#emplu, poate să fie

auditiv sau de altă natură, tactilapare stimulul vizual, să spunem, noi preluăm informa ia, prinț

oc"i, a/un%e la creier, este decodificată de către creier în func ie de cum este pro%ramat creierulț

nostru. acă am un calculator cu Binu# i unul cu JindoKs el se va comporta diferit cnd a%i dateș

în el. În func ie de cum suntem noi pro%rama i, vom interpreta informa ia respectivă în forma înț ț ț

care noi suntem limita i de/a, în forma în care noi am fost formata i. )poi, acea informa ie, luată iț ț ț ș

%ndită ine, re%ndită, reor%anizată, atin%e cumva esen a.ț

9oarte pu in i foarte deformat, vă da i seama< 3ă informa ia trece printr-un proces deț ș ț ț

filtrare, cu pre/udecă i, cu idei, cu stare de spirit de moment i a a mai departe... Informa ia a/un%eț ș ș ț

la esen ă foarte deformată apoi, în urma concluziilor, noi începem să ac ionăm i să facem lucrurileț ț ș

din /urul nostru.

Pot eu să fiu si%ur că ceea ce fac este corect i folositor : !au pot eu să am încredere în mineș

că mă pot %"ida pe mine însumi, avnd în vedere procesul acesta defectuos de cunoa tere:ș

6ăspunsul e clar ' nu, pentru că tot ceea ce tim noi = i a/un%em la părerile oamenilor ș ș

oi nui i despre care voream ini ial? sunt doar ni te minciuni, ni te informa ii preluate din e#terior,ș ț ț ș ș ț

pe care noi le modificăm, în func ie de condi ionările noastre, i încercăm să descoperim adevărul,ț ț ș

prin acest sistem. u spun că acest sistem nu ne poate oferi adevărul.

)ten ia cu dulă direc ie este sin%ura care desc"ide por ile către informa ii, către impresii,ț ț ț ț

a a cum le zicea Aurd/ieff, care, astfel, prin practica aten iei cu dulă direc ie, vor pătrundeș ț ț

nestin%"erite în interior, fără ca noi să interpretăm sau fără să lăsăm ima%ina ia i memoria să seț ș

suprapună.

Mă în ele%e i acuma de ce spun că este %re it cnd un om care nu are o practică spiritualăț ț ș

sus ine că a a/uns la ni te adevăruri:ț ș!i%ur că, pentru el, alea sunt ni te adevăruri, c"iar pot fi8 poate omul ăla nu te minte, el c"iar ș

consideră că a a/uns la ni te adevăruri, dar adevărurile alea ale lui nu pot fi reale, nu sunt adevăruri-ș

adevărate, ca să spun a a, pentru că ele sunt o inute în forma pe care tocmai v-am prezentat-o.ș ț

Informa ia nu a/un%e direct. 3a să a/un%em direct la informa ie, treuie să ie im în e#terior,ț ț ș

din noi, mă în ele%e i ce spun: (oi trăim în noi, noi nu cunoa tem e#teriorul, a a cum este el, nuț ț ș ș

sim im e#teriorul, nu ie im din noi în ine pentru a lua contact cu e#teriorul, pentru că sin%urulț ș ș

moment în care se întmplă treaa asta este cnd murim8 cnd murim, asta se întmplă ' se opre teș procesul interior, moare personalitatea, iar esen a iese din corp. 3orpul, în momentul în care dă voieț


18/27

sufletului, să-i spunem, sau esen ei, să iasă din el i să cunoască realitatea, automat, moare8ț ș

putreze te.ș

3u ct corpul intră mai tare în putrefac ie, cu att esen a din noi înseamnă că s-a desprinsț ț

mai tare de trup. a se desprinde, se rupe, de corp i, prin ruperea respectivă, prin cedareaș

respectivă, corpul se întoarce în pămnt. l este format... din ce este format.-a ru%a să va înc"ipui i că e#istă o realitate e#terioară, pe care n-o cunoa tem.ș ț ș

3nd noi ne uităm la stele, nu ne uităm la stele, ne uităm la stelele din capul nostru. u văd

stelele mele, tu vezi stelele tale. Pentru că tu tii despre stele ' nuș ce sunt stelele8 tu tii despre steleș

ceea ce corpul tău a acumulat, ceea ce mintea ta, memoria ta, a acumulat despre stele. 3eea ce tu ai

ca informa ie, despre stele, este clar diferit de ceea ce am eu ca informa ie despre stele. eci, un omț ț

care trăie te su influen a min ii i a ima%ina iei nu va ti niciodată ce sunt stelele.ș ț ț ș ț ș

3a să tii ce sunt stelele, treuie să ie i din corp i să te comini cu stelele. (u tiu cum săș ș ș ș

va e#plic... noi avem ima%inea stelelor8 este ca i cnd noi am trăi o via ă întrea%ă uitndu-ne laș ț

televizor i acolo, la televizor, o să vedem tot felul de lucruri, o să vedem flori, o să vedem iară,ș

copaci i a a mai departe. răind întotdeauna cu oc"ii în televizor, vom putea spune vreodată că noiș ș

cunoa tem pe une copacii:ș

acă am sta înc"i i în casă i am vedea doar copaci, la televizor, i iară, si%ur că noi întreș ș ș

noi ne vom în ele%e spunnd & *da, copacii sunt verzi i au coa/a nu- tiu-cum i rădăcina cre te a a+ț ș ș ș ș ș

i alte un milion de lucruri despre copaci. otu i, pnă nu ai *pus mna+ pe un copac, nu cuno tiș ș ș

acel copac.

Andi i-vă pu in la treaa asta, cineva vine i spune& *ei, da, un, ai ie it din casă i ai pusț ț ș ș ș

mna pe un copac8 i acum ce tii despre un copac :+ *...Păi nu pot să spun prea multe lucruri, amș ș

ie it i tiu cum e un copac, l-am sim it+, i-a răspunde. *), ce tii tu despre copac...:< u tiu cumș ș ș ț ș ș ș

se face fotosinteza, tiu ct de mult cre te, tiu ct de repede cre te, tiu cum se înmul e te... tu spuiș ș ș ș ș ț ș

doar a a... că ai mers afară i ai pus mna pe un copac... i nu po i să descrii ce ai văzut i ce aiș ș ș ț ș

sim it... u tiu un milion de lucruri despre copaci


19/27

nu forma din capul meu. u c"iar i la c"estia asta, atunci cnd mă uit la ea, o să descopăr i o săș ș

decodific informa ii despre formă, despre te#tură, despre cum se simte la atin%ere, atunci cnd întruț

în contact cu materialul, despre tot felul de lucruri. ar el, ca material, ca oiect, are forma lui, de

sine stătătoare.

ste realitatea e#terioară reală. 6ealitatea e#terioară, aia reală, spre deosebire de realitateamea interioară. 6ealitatea mea interioară ' i realitatea e#terioară reală.ș

-am spus că ie irea din noi în ine către realitatea e#terioară, reală, înseamnă moarte i noiș ș ș

nu tim cum să facem treaa asta. i ine că nu tim, pentru că, dacă am ti, a a, fără să avem oș ș ș ș ș

pre%ătire, ne-ar fi foarte rău. Învă ăm printr-o cale e#terioară cum să pătrundem în e#terior i poartaț ș

noastră către pătrunderea în e#terior este esen a, propriul sine.ț

3umva, această esen ă a pătruns în trup de dincolo. -am spus & *dincolo+ înseamnă *aici+,ț

de fapt, *dincolo+ e în capul nostru, noi trăim *dincolo+, *aici+ este adevăratul *dincolo+ unde noi

nu trăim. (oi trăim în capul nostru, *dincolo+ e în capul nostru.

3nd ne vom trezi, vom descoperi că acel *dincolo+, despre care credeam noi că e lumea de

dincolo, este de fapt realitatea e#terioară, aia autentică.

Prin accesul la con tiin ă, noi vom putea să avem acces i la realitatea e#terioară i acestș ț ș ș

lucru este ct se poate de real. (u este o %lumă, este o realitate faptul că noi putem, prin accesul la

esen ă, să ie im din noi în ine.ț ș ș

ar vă ro% să nu lua i lucrurile astea a a, mot-a-mot. Încerca i atunci cnd medita i să ie i iț ș ț ț ș ț

din voi ' nu n-o să reu i i dect să va înc"ipui i că ie i i din voi, o să vă proiecta i un film, în careș ț ț ș ț ț

voi ie i i din voi i vede i nu- tiu-ce. (u. 6ealitatea este cu totul alta. )tunci cnd esen a pătrundeș ț ș ț ș ț

în afară i ia contact cu e#teriorul - este ceva total diferit dect a ne înc"ipui că ie im din noi în ineș ș ș

i că luăm contactul cu realitatea.ș

(-o să va las a a, c"iar în seara asta, i mine, i poimine, o să facem ni te medita ii care oș ș ș ș ț

să vă arate cum pute i să vă apropia i cumva de realitatea e#terioară.ț ț

ar aici o să va atra% aten ia asupra unui lucru important. #istă ceva care pătrunde, dinț

realitatea e#terioară, în noi în ine, atin%e esen a i, apoi, redevine realitate e#terioară. ă ro% să fi iș ț ș ț

foarte aten i, că este foarte important< )cest ceva este "rana.ț

!ă luăm un e#emplu, să spunem că mncăm o ro ie. (u tim e#act ce este acea ro ie, eu oș ș ș

văd ca fiind ceva i spun că este o ro ie. 3ole%ul vede i zice& *acel ceva este o ro ie+. acă, înș ș ș ș

cultura lui, acea ro ie se numea *castravete+ i forma de rotund se numea *pătrat+ i nu- tiu-ce alteș ș ș ș

lucruri erau diferite fa ă de ce tiu eu, în cultura mea, el ar fi perceput ro ia respectivă într-un modț ș ș

complet diferit. )r fi spus această este o ro ie verde, are formă triun%"iulară i ne a/ută să plutim.ș ș

u în ele% că ro ia este o le%umă, o mănnc i are %ustul dulce-acri or. ;un. ar ea, ca ro ie, înț ș ș ș ș


20/27

esen a ei, ea e#istă, nu tiu cum este, nu pot s-o definesc cum este, dar tiu clar că ea e#istă. ;un.ț ș ș

Încep să mănnc din ea.

3umva, acea ro ie, după ce va a/un%e în stomac, cnd este di%erată, îmi oferă mie ener%ie,ș

astfel înct corpul meu fizic, personalitatea ct i esen a din mine, să rămnă le%ate în continuare.ș ț

upă ce se e#tra%e acel *ceva+ din "rană, nu tim ce este acel *ceva+, deocamdată ceea ceșrămne diferit de ro ia în sine, care mi-a oferit ener%ie, este retransformat i intră, din nou, înș ș

realitatea e#terioară prin fecale.

eci "rana este o poartă. 7rmărirea sistemului de "rănire este o poartă către noi în ine iș ș

către accesul la esen ă. ste un dar pe care îl avem i de-aia, în aproape toate reli%iile, "rana esteț ș

considerată a fi ceva sfnt. Pentru că, privită din punctul asta de vedere, este un ve"icul către noi

în ine.ș

acă reu im să urmărim procesul prin care "rana intră în noi, atin%e cumva acel cevaș

interior care men ine corpul, i nu numai corpul, ct i le%ătura dintre esen ă i personalitate, minteaț ș ș ț ș

i tot ce am eu la nivel de senza ie, percep ie, i apoi iese din mine su formă fecalelor, dacă reu escș ț ț ș ș

să oserv tot acest proces i să văd ce anume din acel ceva, din "rană, se consumă i se transformăș ș

în mine, să-mi atin%ă esen a, atunci am o posiilitate să-mi cunosc esen a, pot să mer% după "ranaț ț

respectivă. În ele%e i procesul:ț ț

(oi mncăm ca să trăim, dar dacă am fi foarte aten i la cum pătrunde "rana în or%anism i laț ș

tot procesul de di%estie, pnă la eliminare, am putea, în timp, privind acest proces, să a/un%em la

maturitatea necesară, astfel înct să în ele%em cum pătrunde ceva din realitatea e#terioară înț

realitatea interioară i invers, iară i în realitatea e#terioară.ș ș

e e#emplu, în sistemul tradi ional, oriental, de medicină denumit *)yurveda+ e#istă totț

felul de te"nici practice prin care procesul de di%estie, de fapt, de "rănire, poate fi asistat astfel înct

să po i percepe, la un moment dat, ceea ce simte ficatul, sau ceea ce simte stomacul, sau ceea ceț

simte intestinul %ros, în momentul în care un tip de "rană, sau alt tip de "rană, intră în contact cu

or%anul respectiv.

Pe aza acestor percep ii, pe care le-au avut oamenii =evident că e#istă oameni, a a cumț ș

e#istă pictori, care au acest dar, sunt oameni care au acest dar, de a sim i tot ceea ce se petrece în ei,ț

în momentul în care consumă "rană?, a fost alcătuit sistemul medicinal ayurvedic.

i au văzut i au sim it cum se comportă un anumit aliment în or%anism i, pe aza acestor ș ț ș

informa ii, pe care le-au cules, au alcătuit sistemul care spune ce este ine să consumi, în ceț

cantitate i în ce conte#t. ) a au luat fiin ă sistemele tradi ionale de medicină.ș ș ț ț

Medicina pe care noi o avem în momentul de fa ă, i care este foarte ună, foarte eficientă,ț ș

si%ur că poate fi i mai eficientă, a pornit de la alte principii, pe care le tim i noi i nu e cazul săș ș ș ș

mai vorim despre ele.


21/27

Întreările 5ucătorilor i răspunsurile aferente lui m de 5ad, cuș privire la cele discutate în Partea I a conferin eiț

• Referitor la ce te-am întrebat mai devreme, că de ce func ionăm a a cum func ionăm... Peț ș ț

mine mă interesa de ce am ajuns a a, se putea, din copilărie, să func ionăm altfel, astfel ș ț

încât să nu trăim mai mult în vise decât în realitate?

(u, nu se putea. ste o stare de fapt. ste nivelul la care a a/uns, în momentul de fa ă,ț

umanitatea, nivelul nostru, al oamenilor. În trecut, a fost mai rău de att, acum este mult mai ine iș

în viitor va fi i mai ine. Haide i să luăm, de e#emplu, starea de suferin ă pe care o avem noi,ș ț ț

acum, vis-a-vis de unele lucruri care ni se întmplă.

Pe concret, să spunem că cineva ne face un rău i noi nu putem să-l iertăm pe respectivul iș ș

ne stă pe creier, trei ani sau cinci ani, i îl tot omorm pe ăla în toate felurile posiile, luămș

%"ilotina, luăm pu ca i îl omorm în fel i c"ip pnă cnd ne trece. acă întrearea se referă laș ș ș

posiilitatea că lucrurile să fi stat altfel, răspunsul este& da, ar putea ca lucrurile să stea altfel,

teoretic, dar, practic, nu pot să stea altfel în zilele noastre pentru că, deocamdată, ăsta este nivelul de

evolu ie al umanită ii.ț ț

În viitor, peste o sută de mii, un milion, un miliard de ani, nu tiu e#act c i, omul se vaș ț

na te din start cu capacitatea de a- i rezolva altfel prolemele de %enul asta, adică n-o să mai fieș ș

nevoie să-l *Dill-ărească+ pe individul respectivul în fel i c"ip, ca să scape de ima%inea respectivă.ș

3umva, omul se va na te cu această ailitate, de a rezolva proleme de %enul asta. În ele%iș ț

ce zic:

Și a a, faptul că noi discutăm lucrurile astea despre con tiin ă, despre esen ă, despre tot ceș ș ț ț

vorim noi, cnd ne referim la 5ocul 6ealită ii, toate informa iile astea, nu sunt utile maselor. in oț ț

mie de oameni, proail că undeva su zece vor fi, ct de ct, interesa i fa ă de ce se discută aici,ț ț

sau ce se discută în alte medii de %enul asta, i, din ei, proail că unu sau doi or să i foloseascăș ș

informa iile.ț)sta nu arată că trăim într-o umanitate sucită i cu oameni întor i pe dos, arată că noiș ș

suntem diferi i de ei. (oi suntem mai pu ini dect ei. oată tevatura asta, 5ocul 6ealită ii, medita ie,ț ț ț ț

căi spirituale i a a mai departe sunt concepute pentru acei oameni care, dintr-un anumit motiv, peș ș

care noi nu-l cunoa tem =ine, spunem că nu-l cunoa tem deocamdată, e#istă e#plica ii i pentruș ș ț ș

treaa asta, dar zicem deocamdată că nu tim?, s-au născut a a, cu dorin a asta de a afla adevărul iș ș ț ș

cu con tientizarea suferin ei pe care o avem, în momentul în care nu de inem adevărul.ș ț ț

(oi suntem aia ciuda i, nu oamenii. 7manitatea este... la nivelul la care este. Peste mul i aniț țnu numai că oamenii se vor na te cu ailită i practice deoseite de a- i rezolva durerile psi"ice, dar ș ț ș


22/27

se vor na te i cu or%ane care să rezolve aceste proleme. (oi, deocamdată, prin 5ocul 6ealită ii,ș ș ț

prin medita ii, prin căile spirituale, căutăm să ne rezolvăm prolemele pe care le avem i pe careț ș

treuie să le rezolvăm, de maniera asta, folosind fie te"nici de respira ie, fie medita ii, fie pozi iiț ț ț

corporale, tot felul de lucruri nenaturale, pentru că noi în ine suntem nenaturali fa ă de restul.ș ț

isul, în momentul de fa ă, este la putere. isul este la putere i vor veni ni te vremuri, pesteț ș șmii-zeci de mii de ani, cnd visul nu va mai veni la putere. Iar 5ocul 6ealită ii spune că se vaț

întmpla acest lucru în momentul în care Buna se va maturiza suficient. (oi suntem aici tocmai

pentru a transmite Bunii informa iile dinspre Pămnt, cum ar veni, prin noi Pămntul vore teț ș

Bunii, o educă. În momentul în care Buna se va maturiza, automat, transmi ătorii se vor adapta i ei,ț ș

noi fiind transmi ătorii. 3nd spun transmi ătorii, noi, mă refer la corpul nostru, senza iile care seț ț ț

petrec în noi, nu la esen ă. sen a, v-am spus, ine de undeva de zona !oarelui i ea e#istă aiciț ț ț ș

pentru a asista la proces i pentru dezvoltare.ș

(oi, de fapt, asta facem, prin 5ocul 6ealită ii, învă ăm să separăm esen a de personalitate.ț ț ț

(u pentru că personalitatea ar fi ceva rău sau noi am fi împotriva ei, i noi am fi pro-esen ă, nu.ș ț

Identificăm cele două entită i tocmai pentru a dondi ailită i practice de a lucra în esen ă noastră,ț ț ț

de a educa acea esen ă, pentru că esen a este sin%ura care nu se pierde, în momentul în care murim.ț ț

În rest, între două na teri, personalitatea dispare i v-am zis de ce, fiindcă ea ie cumva de zonaș ș ț

Bunii.

3nd trecem dincolo, se ter%e tot, cum tot a a =ine, asta e de/a o c"estie mult preaș ș

astractă? i esen a se ter%e, în momentul în care trece dincolo de !oare, dar asta este altă discu ie,ș ț ș ț

e mult mai %reu de e#plicat.

3ert este, i a vrea să men ionez lucrul asta, că accesul nostru la esen ă este posiil de cndș ș ț ț

a venit, pe Pămnt, Iisus Hristos. Pnă la Iisus Hristos, noi nu aveam acces la esen ă, nu că nuț

e#ista, e#ista, dar noi nu aveam acces la ea. 3nd oamenii reli%io i spun că Iisus Hristos s-a născutș

pentru a ne mntui pe noi, la acest lucru se referă, că din momentul în care Iisus Hristos s-a născut,

omenirea poate avea acces la esen ă. Pnă să vină Iisus Hristos, omenirea nu putea să aiă acces laț

esen ă ' e un fel de a spune8 s-au mai iluminat i al ii, aveau acces la esen ă, dar era un fenomenț ș ț ț

foarte rar.

u sper că vom mai trăi mul i ani de acum înainte i o să vedem că fenomenul iluminării seț ș

va intensifica, în următorii ani, pentru că ne apropiem de o nouă eră, cnd accesul la esen ă va fiț

mult înlesnit, i treaa asta e posiilă printre altele i din cauză că acum dispunem de mai multeș ș

informa ii. 3on tiin a umană s-a modificat, tot a a, prin interven ii din afară, i sin%ura prolemă, înț ș ț ș ț ș

momentul de fa ă, a omenirii, ca să poată avea acces la esen ă, este con tientizarea e%oismului,ț ț ș

con tientizarea esen ei, miezului, personalită ii.ș ț ț


23/27

)sistăm acum la o manifestare fără precedent a e%oismului la oameni. (u e%oismul ăla

"aotnic, nu, e%oismul-e%oism. !ă va dau un e#emplu& unica mea a crescut unsprezece copii.

(imeni n-a auzit-o niciodată să spună& *a vrea să plec de acasă că să-mi trăiesc i eu via a


24/27

epinde cum prive ti lucrurile. ste rău, vedem i efectele. ar în momentul în care se vaș ș

rezolva această prolemă..., i nu se va rezolva pnă cnd omul nu- i va da seama că acest e%oism îiș ș

face rău în primul rnd lui însu i.ș

• #tunci î i va da seama că va avea acces la esen ă?ș ț

(u, consecin a accesului la esen ă este i constatarea acestui fapt, că personalitateaț ț șe#a%erată, e%oismul e#a%erat ne face rău.

7n e#emplu de con tientizare din asta totală este ce s-a întmplat la cD"art olle, cnd aș

spus& *nu se poate să am doi u în mine, unul care mă ură te de moarte i vrea să mă sinucid i unulș ș ș

care vrea să trăiască+, ceva este în nere%ulă aici.

Lla a fost momentul cnd s-a iluminat, pentru că el, pnă atunci încercase de cteva ori să se

sinucidă. i, re ine i, cnd a încercat să se sinucidă, esen a era att de estompată înct nu i-a interzisș ț ț țsă facă treaa asta. ar, în timp, cumva, informa ia a a/uns la această esen ă, astfel înct, la unț ț

moment dat, i-a pus următoarea întreare& cum e posiil ca eu să vreau să mor, acum, pentru că nuș

mă mai suport pe mine, i totu i să nu vreau să mor :ș ș

3um e posiil să se întmple treaa asta : Înseamnă că am în mine două entită i, douăț

instan e& una care vrea să se distru%ă i care spune& *mă urăsc pe mine+. Păi, pe care mine :ț ș

Înseamnă că suntem doi, dacă eu mă urăsc pe mine, înseamnă că acel mine este diferit de cel care îl

ură te, nu : Înseamnă că sunt două. Lla a fost momentul în care, descrie el, i-a dat seama deș ș

această diferen ă dintre personalitate i esen ă.ț ș ț

(umai că 5ocul 6ealită ii mer%e mai departe i spune că acesta esteț ș primul pas, nu ultimul.

a ro% să re ine i treaa asta. escoperirea propriei esen e, lăsa i la o parte tot ce citi i prin altăț ț ț ț ț

parte, este primul pas. În 5ocul 6ealită ii trezirea, iluminarea esteț primul pas nu ultimul pas.

evii 5ucător în momentul în care î i cuno ti esen a, atunci începi să faci lucruri, pnă atunciț ș ț

lucrurile i se întmplă. În momentul în care te-ai trezit, începi să faci. i aici apare o %re eală &ț ș ș

foarte mul i care s-au iluminat, în momentul în care s-au iluminat, au început să scrie poezii despreț

ei cum sunt ei ilumina i. )sta este o sta%nare.ț Și se întmplă inclusiv în %rupurile noastre, sunt

oameni care s-au trezit i după ce s-au trezit au rămas a a.ș ș Și, privind cu aten ie la ei, se oservă oț

anumită sta%nare pentru că ei nu i-au dus munca mai departe.ș

!ă te treze ti este una, ceea ce faci după ce te treze ti este cu totul altceva.ș ș

rezirea nu este finalul, trezirea este aia începutul. D:

• $nde intervine %ipnoza în procesul ăsta de iluzionare? Pentru că, în momentul ăla, practic,

se sc%imbă o iluzie cu altă iluzie, creată de altcineva. &ipnoza, o %ipnoză practicată de o


25/27

persoană străină nouă, sau, de multe ori, o auto-%ipnoză, anumite medita ii spirituale deț

auto-%ipnoză...

(u le-a consideră medita ii spirituale, asta în primul rnd.ș ț

În al doilea rnd, su%estionarea nu poate să func ioneze dect pe planul de vis. 7n om treazț

nu are cum să fie su%estionat. 3unosc o persoană trează care s-a dus la un *"ipnotizator+, să zic a a,șdestul de cunoscut i care a zis& *te ro% frumos, "ipnotizează-mă


26/27

În ceea ce prive te 5ocul 6ealită ii, noi nu folosim credin ă, noi testăm, i nu putem să avemș ț ț ș

preten ia că de inem adevărul asolut. ar sunt anumite adevăruri incontestaile i cu alea lucrămț ț ș

atta ct putem. Ba unele c"estii mai discutăm unii cu ceilal i. (u de inem adevărul asolut.ț ț

7nele lucruri le vedem i noi mai în cea ă, alte lucruri se mai clarifica pe parcurs, dar ceeaș ț

ce comunicăm oamenilor, ceea ce spunem oamenilor, în principiu, este destul de clar, spre foarteclar.

ar nu treuie să ave i întru totul încredere că, da, acest lucru o să mă salveze. Bua i,ț ț

verifica i, pune i în practică, îmunătă i i i dacă vă iese ceva mai un, veni i i comunica i maiț ț ț ț ș ț ș ț

departe ca să tra%em i noi ni te concluzii de acolo. )sta mi se pare sistemul coerent de a rezolvaș ș

ni te proleme, sin%urul sistem coerent i clar.ș ș

Ia i testează pentru tine < )sta am spus de la început. (u treuie să crezi ce zic, ia i pune înș ș

practică. Și dacă î i iese mai ine i dacă î i iese ceva cum treuie sau dacă vezi ceva %re it înț ș ț ș

teoriile e#puse, vino, discutăm i le sc"imăm. (u avem preten ia că de inem adevărul asolut.ș ț ț

Mai sunt întreări în le%ătură cu ce s-a discutat:

ă este clar ce este cu iluzia asta, la ce se referă: ste clar pentru toată lumea:

Mine o să discutăm despre impactul social, pe care îl au aceste iluzii i nu numai social,ș

dar, a a, uman, psi"olo%ic, pe care îl au, ca să vede i ni te lucruri, să vede i cam cum ne lăsăm noiș ț ș ț

%"ida i de către aceste iluzii.ț

Pentru că prima, i cea mai mare, iluzie este că nouă n-o să ni se întmple moartea.ș

9oarte pu ini oameni con tientizează faptul că o să moară i sunt si%uri de treaa asta. !au,ț ș ș

dacă con tientizează, fu% de/a de ideea că o să moară. e/a spun& *lasă că mai vedem noi. (u- nu-ș

nu, lasă, nu, se întmplă la al ii, nu, mor al ii, eu n-o să mor. (u se poate, cum: u n-o să mor.+ ;aț ț

da, o să mori. i vine clipa în care o să- i iei zorul. i, atunci, te vei întrea ct e ti de pre%ătitș ț ș ș

pentru clipa aia.

acă e ti con tient de faptul că vei muri, e ti si%ur că vei muri, automat te întrei i cum oș ș ș ș

să fie în clipa aia. să fiu pre%ătit pentru momentul ăla, n-o să fiu pre%ătit, sau, măcar, se poate

face ceva, pentru a fi pre%ătit:

)sta este prima iluzie.

7rmătoarea iluzie este că suntem fiin e deoseite. o i ne înc"ipuim că suntem fiin eț ț ț

deoseite, fiecare se consideră, el însu i, o fiin ă deoseită. 3red că i Mr. ;ean se consideră o fiin ăș ț ș ț

deoseită, de i lumea rade cnd îl vede, dar el, în sinea lui, se consideră o fiin ă specială.ș ț

om studia mine toate lucrurile astea i de unde vin.ș


27/27

moroieni - 2012 - maya - part.1

Documents