Modest Marian Ghinea Monografia Mnstirii Cetuia Negru Vod Muscel-Arge. Altar strmoesc al spiritualitii noastre, Editura Muscel 2000

Pag 8 Cetuia era un important centru pentru relaiile economice i politice ale lumii geto-dace deoarece avea rolul de a dirija ntreg volumul de schimburi dinspre Cmpia Dunrii spre Transilvania i invers. n locul numit La cetatea arheologii au identificat un fost centru religios, militar,politic i economc al geto-dacilor ce exista aici nc din sec. al III-lea .Hr.

....aici a fost centrul unei mari formatiuni statle geto-dace.Pag 10: Unul dintre drumurile comerciale importante carelega Europa Apuseana si Centrala de Peninsula Balcanica (Grecia-Marea Neagra), apoi Braila, Gherghita, Targoviste, Cetateni, Brasov, trecea tocmai pe aici. Toate aceste drumuri stravechi cunoscute au avut o mare importanta in istoria cultural religioasa a tinuturilor romanesti.Pag 11: Rezervatia arheologica de la Cetateni are nu mai putin de 8 obiective arheologice: fortificatii, asezari civile si necropole din a doua epoca a fierului (epoca dacica) si din evul mediu...Timp de apropae trei secole( sfarsitul sec. III I.Hr.mij. -sec I d.Hr) asezarea geto-dacica de la Cetateni a cunoscut o deosebita inflorire. Dezvoltarea remarcabila si prosperitatea acestei asezaritrebuie pusa in special pe seama controlului asupra rutei ce urma cursul apei Dambovitei. Continuand drumul de pe Valea Argesului, cel de pe Dambovita a jucat in cea de-a doua epoca a fierului un rol deosebit, facand legatura pete Carpati, intre Muntenia si Dacia intracarpatia, trecand prin Cetateni, prin pasul Bran spre Tara Barsei. Profitand din plin de acest avantaj, asezarea geto-dacica de la cetateni s-a constituit intr-un antrepozit pentru mrfurile sudice care urmau sa ia calea muntilor spre Transilvania, devenind un adevarat emporium. (...) Relevanta, cu siguranta, pentru prstigiul si propseritatea aristocratieie geto-dace de la Cetateni este descoperirea in asezare a cteorva piese de podoba din aur.

Pag 12-13: Cetatuia face parte din acea Cale Lactee de asezari grupate in regiunea Carpatilor care au pastrat mai bine ca oriunde marile comori: uniattea, continuitatea, traditiile si credinta in Dumnezeu.Unii istorici au vorbit chiar de miracolul romanesc, intr-atat i-a uimit destinul acestui popor, incepand cu geneza sa, uniattea de limba si credinat religioasa, apoi continuitatea sa pe acest pamant zbuciumat peste care au trecut atatea valuri migratoare.Ei au demonstarta ca legea dacilor era foarte apropiata prin morala ei de crestinism usurand introducerea noii invataturi. (..) Cele doua dogme esentiale ale crestinismului viata viitoare si nemurirea sufletului- existau deja , ceea ce a facut ca trecerea la crestinism sa se faca pe nesimtite si cu toata usurinta.Pag.15: Aici crestinismul a incpeut sa patrunda inca din timpul apostolic, iar monahismul a fost modelul de vietuire crestina care a atras pe cei mai ravnitori dintre credinciosi.

Pag. 70: Intr-un loc cu frumuseti inegalabile, retras, departe de lume, pierdut printre paduri seculare si stanci prapastioase la o altitudine de peste 800 m, oameni dornici de reculegere s-au retras in umbra tacuta a pesterilor si si-au inchinat viata lui Dumnezeu in cea mai aspra sihastrie romaneasca, deoarece poporul roman inzestrat din belsug cu darul dumenzeiesc al credintei a trait in carpati ca intr-o catedrala. Ioanichie Balan vetre de sihatrie romaneascaCalatorul avizat care paseste printre stancile argintii care ascund nenumarate taine si ajunge in preajma Sfantului Locas este surprins de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia, motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit Meteora Romaneasca.Pe panta greus accesibila a muntelui se aflau chilii de calugari, ele s-au descoperit de asemenea si de-a lungul vaii apei din partea dreapta a ,onticolului, spatiu care a primit numele Valea Chiliilor. In aceasta renumita vatra de sihastrie romaneasca,excesiv de aspra s-au nevoit multi cuviosi timp de secole, iar unii dintre ei au ajuns la masura desavarsitei sfintenii.Pag.71: Aproape pretutindni unde s-au inaltat manastiri mari au avutprin imprejurimi unul sau mai multi sihastri; ei locuiau de multe ori in chilii sapate in stanca sau in bordeie de lemn. Acestia erau dintre locuitorii manastirii cei mai inatariti, care duceau o viata pustniceasca singuratica; fiecare pastra legatura cu manastirea din care faceau parte. Shatsrii au fost foarte populari in istoria naostra si este recunoscut rolul lor in sustinerea puterii de rezistenta a poporului nostr in vremuri grele ( ex Daniile Sihatsrul, al sihastrilor de la Putna, Voronet sau chiar Sihastria si Sihla). Dumitru Staniloaie Din istoria isihasmului in ortodoxiaromanaParintele Ioanichie Balan afirma: