Probleme generale

MITOLOGIE ROMANA

MITOLOGIE: totalitatea miturilor unei comunitatiStiinta care studiaza miturile

MIT vine din grecul mithos care inseamna poveste, naratiune; facea trimitere la naratini in character sacru; mai tarziu are alt sens: poveste mincinoasa, minciuna, acesta fiind sfarsitul existentei mitlogiei grecesti. Din acel punct lumea nu mai credea in mituri. Nu mai credea in puterea personajlor mitice.

DEFINITIE: Mitul este o naratiune traditional ace imagineaza o geneza petrecuta intr-un spatiu sit imp considerate sacre.

poate fi cercetat cu unelte literare-naratiuni traditionale fara autor imagineaza o geneza (nu trebuie sa aiba fundament real) timpul inceputurilor (momentul zero) timp si spatiu sacre miturile sunt explicatii referitoare la anumite aspecte ale realitatii avea character axiomatic (nu se demonstreaza, ele se accepta) la inceput mitul a fost partea vorbita a ritualului (faceau parte dintr-un scenariu);

se facea la moment de sarbatoare.Ritualul contine texte si gesturi; Texul s-a autonomizat. Mitul reprezinta partea vorbita a ritualului.

EVOLUTIA contine 3 fenomene SINCRETISMUL: o combinare de elemente diferite TEOLOGIZAREA: presupune interventia sacerdotilor LITERATURIZAREA: se petrece in ultima faza a mitului

transformarea in text literar neutru o extensie a scenariului mitic initial

CLASIFICAREA MITURILOR

MITURILE MEMORIALE: sunt mituri care in profunzimea lor pot contine anumite realitati istorice concrete (mitul varstei de aur/ arcadian); reflecta o etapa cand oamenii era egali, inainte de sclavagism.Exemplu: mitul potopului (varianta biblica) – posibil sa fie nascut pe baza unei intamplari ale umanitatii tragice: act al divinitatii.MITURILE FENOMENOLOGICE: au in vedere nivelul cosmic.Miturile cosmogonice:referitoare la geneza cosmosului.Miturile escatologice: se refera la sfarsitul lumii.Miturile astrale: sunt prezente la anumite populatii, tin de ipoteza paleoastronauta.MITURILE COSMOGRAFICE: se refera la nivelul divin; au in vedere panteonul (totalitatea zeilor); diverse intamplari din viata zeilor.MITURILE TRANSCEDENTALE: transcendere (dincolo de ceva) re refera la marile problema ale existentei umane(probleme legate de viata, moarte , destin)

STRATIFICAREA MITOLOGIEI ROMANESTI

Orice mitologie are caracter sistematic: are structura,categorii specifice,nu exista elemente izolate.Exista in fiecare mitologie o anumita stratificare,care se explica pe baza originii diferite a componentelor:exista categorii mitologice proprii(stratul elementelor latine,substratul geto-dac,stratul crestin)

Zoomitologia Fitomitologia Hidromitologia Mitologia ocupatiilor traditionale Cronomitologia

SISTEMELE MITICE: au o existenta limitata, ele dispar; au disparut datorita aparitiei crestinimului; disparand, raman ecourile.Materialul mitic se refugiaza dupa distrugerea sistemului in folclor, in superstitii,in diverse practici traditionale.MITURILE ROMANESTI1)SUBSTRATUL GETO-DAC:Zeul suprem: in stadiul arhaic a fost GEBELEIZIS(era zeul cerului),numele lui era putin modificat NEBELEIZISZAMOLXE:erau civilizator, eroul chiar un initiat sacerdotBENDIS:zeita lunii;cult solar al pamantuluiDECENEU:reformator religios,a simplificat cultul religios a lui zamolxe; datorita reformei lui crestinismul a putut patrunde.Din mitoloia geto daca au rezstat pana in zilele noastre o sere de ecouri, de ex: SOLOMONAR:vrajitor magician; comportament ciudat el isi face initierea intr-o pestera sub pamant(se face trimitere la mitul lui zamolxe care statea in pestera 5 ani si revenea la suprafata pentru a-si verifica discipolii)PRIVEGHIUL: consta dintr-un inrteg scenariul de natura ludica(practica de jocuri cu cel decedat pe masa concluzioneaza unul din elementele de baza ale geto dacilor:triumful vietii asupra mortii)IMAGINEA SF ILIE:continuator mitic al lui gebeleizis.Existenta sarbatorilor numite mosii isi are originea in vechiul cult al stramosilorExista o teorie cum ca substratul geto-dac ar contine si elemente din asa numitul strat predac:anumite zoototemuri (lupul, vulpea), fitototemuri (bradul,matraguna), astrototemuri (soarele.luna)TOTEM: animal/planta din care se crede ca se extrage o civilizatie. 2) STRATUL LATIN: ETRUSCII: o sursa importanta pentru miroplogia romana.Prezenta lupoaicei: Romului si RemusPoporul roman s-a nascut sub dublul semn al lupului (M. Eliade)Romanii aveau legi nescrise: acceptarea in panteonul prpriu al zeitatilor altor popoare, 20 de mii de zei; distruge sistemul mitologic roman astfel crestinismul se raspandeste mai usor. Cultul imparatului: Augustus (degradarea puterii politice) Cresterea influentei grecesti

Jupiter, Iumona (zeitati latine) Saturn (zeitate arhaica), Ianus Bifronse (zeul portilor), Vesta (zeul focului sacru),

Marte (zeului razboiului) In panteonul roma au intrat si alte zeitati: Epona (zeitate celtica), Mitra (zeitate iraniana a focului si a soarelui)

Pusaliile: sarbatoare a mortilor/ cultul stramosilor: se puneau trandafiri pe morminte; actionau in perioada rusaliilor. (rosa=trandafir)

Diana= zana zanelor, zeiatea suprema Colindatul: colinda/ calende-primele zile ale fiecarei luni. Asa au apraut

formulele de inceput datorita magiei. Plugusorul: la origine era text mnemotehnic= ordinea tuturor operatiunilor

agrare; baietii invatau acest text. Sanzienele: sarbatoare populara precum Sf Diana( cultul zeitei Diana) Interdictia verbala a cuvantului foc considerat sacru; Ignis=scos din uz;

focus=vatra3) ADSTRATUL MITOLOGIEI ROMANESTI

Imprumuturile de la alte popoare. In anul 271 a avut loc retragerea aureliana din Dacia, nu a disparut populatia din acea regiune.Populatiile migratoare au intrat mai usor;Capacitatea de rezistenta dar si de absorbtie in plan mitologic a populatiei romanizate. Gotii, vandalii, varegii, hunii, celti, vechii iranieni, slavi, mai tarziu turci. Existenta mitologiei romanesti a folclorului romanesc este o dovada a continuitatii materiala si spirituala pe aceste meleaguri.

AVARII: populatie ce avea zona de bastina in Mongolia ajungand pana in Campia Panoniei; cuvinte ce au ramasa de la avari: capcaun ( avara, copcana, conducator sef), Statul palma barba-n cot (personaj infernal, pitic malefic)UNGURII: populatie stabilita definitiv in C. Panoniei veniti din M Ural. Au ajuns in sec X pe teritoriul tarii noastre. Au ramas elemente de mitologie in zona aredealului:

o Bosorcaie (vrajitoare de mana laptelui= strica laptele)o Sercan (sarpe); in Romania: Solomonar, vrajitor in domeniul meteo, putea

dirija grindina prin vraji.TIGANII: popor indian. Au fost adusi de catre tatari, au fost robi, au dat o serie de elemente periferice. Beng = Diavol, perechea mitologica: Fartatul-Nefartatul are la baza cuplul mitologic. TURCII: s-au stabilit in sec XI in Asia Mica. In 1543 au distrus Imp. Bizantin si au cucerit Constantinolpolul. Au ramas urme in domeniul alimentatiei: sarmale, tuica, ceasla, musaca. Doua influente malefice: Marteolea (marti seara actiona) si Joimarita (actiona in Joia Mare, pedepsea femeile care nu respectau Joia Mare)CELTII: influenta mai consistenta, au parcurs intrega Europa si au ajuns in Marea Britanie, au fost inregistrate influentari in Dobrogea, zona Isccea si Galati. Ne-au ramas: ritualul trimiterii solului la Zamolxe si Organizarea sacerdonala a getodacilor. A coiat-o pe cea a druizilor; druid=preot; dru=stejar. Sacerdotii erau preoti ai regnului vegetal. Prezenta corbului ca personaj mitic benefic in heraldica romaneasca (insemne, blazone, steme), cultele animaliere, cultul selar, diverse culte vegetale au suferit o puternica influenta celtica.

VECHII IRANIENI: denumiri de triburi: Osetii, Alanii; Iasii=triburi razboinice, Scitii. o Prutul: hidronim de origine iraniaia.o Calul nazdravano Ajuramantul deasupra vetrei o Infratirea cu sangeo Probele pe care le face Fat-Frumos sunt reflexe ale probelor de initiere la

care erau supusi razboinicii alanio Prezenta zgripturoaicei in basmele romanesti

SLAVII: o Cea mai importantao Cel mai consistent adstrato Au aparut in sec VII in zona carpaticao A existat o perioada de bilingvismo Au ajuns dupa ce lb romana se constituie ca unitate lingvistica: Tihomir,

Dragos, Bogdan . Ei au introdus organizarea bisericeasca proprie; patrunderea lb slavone in biserici.

o Reflexe: paparuda, numele zeului suprem al slavilor Perun, peperuna, novac=personaj mitofolcloric de la slavi ( breaza lui Novac-urias, om voini, faptura imaginara)

o Blajin: Pastele Blajiniloro Zmeul: cuvant zmii=sarpeo Armindem: o sarbatoare babeasca; vechiul calendar babesc 1 mai. Eremin

Dem = ziua lui Eremia(proorocul)o Dragaica= legat de obiceiurile agrareo Vidmar: moarte, vrajitoareo Pricolici= fiinta mitofolclorica asemanatoare varcolaculuio Sanca: fiinta mitofolclorica malefica ce deranjeaza somnul copiilor, este

combatut prin anumite talismane, cartio Prefixele pro si poo Termenii a sorcovi, a semana, denumesc actiuni rituale care isi au originea

pe terenul spiritualitatii romanesti dar care au fost consolidate sub influenta slava.

o Varitatea influentelor exercitate asupra mitologiei romanestio Capacitatea de absorbtie a mitologiei romanestio Influentele nu au afectat dtructura de baza a mitologie romanestio Mitologia romana nu a fost doare un receptor de informatii mitologice ci a

fost si un emitator.: ecouri in mit maghiara si mit. Popoarelor slaveo Inflenta esupra mitologiei slavilor rasariteni (rusi, ucrainieni); s-a constat

ca sunt inregistrate o serie de notiuni ce provin de pe teritoriul romanes si anume Troian (reflex al unui persoanj istoric asimilat de slavi la nivel mitologic). In mitologia slava exista o zeitate a iernii, mortii corociuni ce-si are originea in mitologia romana (Craciun); Koleda provine de la termenul colinda; la slavii din sud s-au descoperit mult mai multe element ce-si au originea din mitologia romana: vartaf – liderul cetei calusarilor;

dracul-personaj mitofolcloric; calusar, Craciun, mut, martisor, rusalia, facatura(vraja), floricica-dans din repertoriul calusarilor.

4) STRATUL CRESTIN Inca inaintea cuceririi Daciei au aparut cuvintele crestine prin intermediul comertului, a negustorilor. Dupa cucerirea Daciei, introducerea elementelor crestine a fost facuta prin intermediul comertului, a negustorilor.Dupa cucerirea Daciei, introducerea elementelor crestine a fost facuta prin intermediul soldatilor si colonistilor condusi de romani pentru a dezvolta zona erau crestini.Dupa retragerea aureliana viata spirituala s-a dezorganizat in zona Daciei si activitatea crestina a suferit un regres.Faptul ca au fost aduse in Dacia texte crestine traduse in latina a dus la raspandirea crestinismului in Dacia.In familii copii trebuiau sa invete latina.Patrunderea ideilor crestine a fost facilitata de existenta cultului mithraic. Mitho=zeul focului, soarelui la iranieni. Acest cult era raspandit la soldatii romani. Imaginea lui Mitho a permis aceste conexiuni cu personajul crestin Iisus. Mitho s-a nascut in pestera, au venit imparati sa-i aduca daruri. S-a nascut pe 25 decembrie intr-o alta perioada a anului ( in primavara) adeptii lui foloseau formule de salut (Mithro a inviat „adevarat a inviat” )Moartea si invierea lui Iisus este element mitologic, moartea si invierea zeului vegetal. Prima crestinare a romanilor s-a produs pe filiera latina, ca dovada stau o serie de cuvinte din lexicul fundamental religios, cuvinte in latina : cuvinte bisericesti (basilica o cladire cu rol administrativ), Dumnezeu-Dominus deus/ Domino-Deo ( se observa ca, cuvantul Dumnezeu are un substrat pre-crestin), cruce-crux (obiect de cult solar), altar-altu (inalt), duminica-domenica (ziua Domnului este ziua inchinata soarelui Dios-Solares), florii-floralia (sarbatoare dedicata zeitei vegetatiei- Flora), pasti-trecere (preluat din ebraica) rusalii-rosalia (sarbatoare dedicata celor morti), inger-angelus (sol, trimis), pacat-pecatum ( greseala), a se inchina-inchinare, mormant-monumentum. Romanii cucerisera marile orase astfel s-a creat o dulatitate religioasa. Locuitorii oraselor erau majoritar crestini, dar la sate se pastrasera vechile culte pagane. Ca dovada cuvantul pagan-paganus (pagus-sat) locuitor al satului. A doua crestinare s-a produs pe filiera slavona, slavii patrunzand in sec VI-VII avand o mare rapiditate in organizare religioasa: popa, vladica, utrenie, vecernie, slujba, staret(batran), duh, a blagoslovi, troita, rai, sfant, jertfa, schit, mucenic, a spovedi. Lb slavona era o limba care se vorbea in biserica.Exista in vocabularul romanesc un al treilea strat de elemente al lexicului religios de origine greceasca. Ca dovada ne sta o serie de cuvinte: icoana, idol, manastire, calugar, diacon, episcop, sihastru, etc.Abia la inceputul sec al VIII se trece la serviciul religios in lb romana. Au fost o serie de uramari: s-a produs un fenomen de sincretism la nivelul unor notiuni si personaje (ex: Sf Petru- Apostolii lui Iisus, insotitorul lui Dumnezeu in coborarea pe pamant vazut si ca patron al lupilor, al unor manifestari meteorologice.)Sf Ilie este detinatorul fulgerului (atributul zeilor supremi) constatandu-se astfel ca Sf Ilie este un continuator al lui Gebeleizis care este zeul suprem al Geto-Dacilor.Iganatul-Sf Igantie: ce se caracterizeaza prin sacrificiul animalier.

Sf Andrei a raspandit crestinismul in Dobrogea, in Dunarea de Jos-sarbatoarea fiind marcata de o serie de proceduri pagane. In legendele cosmogonice romanesti se spune ca Dumnezeu face un cuplu de actanti cu Diavolul. Unele motive mitofolclorice romanesti precum Dumnezeu folclorizat ceea ce semnifica coborarea sau revenirea lui Dumnezeu pe pamant reprezinta motivul oboselii lui Dumnezeu care poate fi denumita si printr-o sintagma „barba lui Dumnezeu” aceasta sintagma fiind specifica lexicului religios popular romanesc. Reprezinta o zona ce nu era secerata: crestinism de tip iconic bazat pe imagine.

ECOURI DE CULT ARHAIC

CULT: un raport intre om si divinitate. Omul isi recunoaste independenta fata de elementul divin adica atitudinea de venerare a divinitatii.Elemente structurale ale cultului:

Zeitatile Sacerdotii (preotii) Lacase de cult (temple, corturi, dumbravile sacre, biserica) Sarbatorile specifice Acte rituale(jertfa) Intrumentalul (icoanle si crucea) Vestimentatia rituala (vestimentatia preotului si cele cu caracter funerar) Alimentatia rituala (diverse tipuri de post, anafura si coliva)

Ecourile de cult arhaic ne indica etape din evolutia mentalitatii umane, precum si procesul de formare a viziune asupra universului.La inceput a fost dependent de natura adica o etapa animista-animismul.Tot ce era in natura era incadrat (anima=suflet) intregul univers era dotat cu suflet. Totemismul vine din totem adica stramos mitic (animal sau planta). Cultele astrale: omul a inceput sa venereze principalele corpuri ceresti prin sintagme precum: Sf Soare. Sf Luna ceea ce insemna sacralitate. Cultul pamantului: era venerat, sacru, fiind considerat mama a noastra a tuturor fiind impuse si anumite interdictii. Apoi omul s-a intors catre sine dar si catre stramsoi (cultul stramosilor) erau venerati stramosii intemeietori sau mitici ce sunt transformati in protectori. Zeii apar mult mai tarziu fiind personificati (Soare, Zeul Soarelui) ceea ce reprezenta o etapa mult mai apropiata de noi. Cuvantul zeu semnifica cer luminos, cerul ca panrinte sau ca protector. In mitologia romana s-a pastrat o serie intreaga de urme sau ecouri de cult solar, selenar, al pamantului, animalier, vegetal, cult al stramosilor, acvatic, etc.Ecouri de cult al pamantului: pamantul semnifica statut de sacralitate din punct de vedere mitologic era implicat in prima hierogamie. Cerul (masculin) + pamantul (feminin) reprezinta oamenii ( copiii cuplului divin). Motivul Terra-Mater : pamantul mama, toate acestea reprezinta un ecou la nivelul superstitiilor adica pamantul e mama noastra a tuturor.Ecouri:

Ritul nasterii pe pamant Ritul depunerii pruncului pe pamant adica implicatii de ordin juridic

(recunoasterea copilului de catre tata)

Ritul ce avea caracte erotic- mirii isi petreceau prima noapte de casatorie pe sol (rit de fertilitate)

Asezarea direct pe sol a unui muribund (cand se chinuia sa moara se aseza pe pamant pentru a-i alina si usura moartea)

Ritul sarutarii pamantului: cand paraseau zona natala cei in cauza sarutau pamantul ceea ce era un fel de ramas bun/regenerare.

Interdictia de a lovi pamantul cu batul sau de a-l injura intaresc ideea de sacralitate.

Obiceiul purtarii unui pumn de pamant la plecare in strainatate (mai ales pelerinii) purtand un talisman ce avea valoarea protopaica.

Ecouri cu implicare juridica: Juramantul cu brazda pe cap (pamantul era luat ca garant folosindu-se expresii

precum a se jura cu cerul si pamantul, a cere pamant si apa (supunere)) Aruncarea taranii peste cosciug: stratul de pamant asigurand protectia celui

decedat. Elemente ce tin de interferentele teluricului: pamantul asociat simbolic cu feminitatea la fel ca si apa. Focul si aerul poarta conotatii simbolice feminine. Exista si o valorificare negativa:

Celalalt tarm (lumea celor morti) Sorbul pamantului (accident tectonic, gaura ce absoarbe tot din jur) Mormantul (numai partial) Infernul

Geofagia terapeutica. In America de Sud consta in consumarea de pamant in anumite afectiuni (conditii rituale). Se pare ca in cazul anumitor afectiuni avea efect benefic.

ECOURI DE CULT SOLAR

In esenta, cultul solar s-a format in perioada pre-daca. La consolidarea cultului solar au contribuit celtii si vechii iranieni. La romani la un moment dat s-a stabilit o zi dedicata soarelui:

Dies Solis devenind ziua Domnului (Duminica)Solarismul este dominanta mitologica la romani, nu selenarismul. Romantismul era selenarismul bine definit de acestia.Ecouri:

La nastere copilul este ridicat de catre tata si aratat soarelui Martisorul este element de cult solar (talisman solar). Initial confectionat dintr-un

ban de aur faurit, martisorul avea valoare aprotopaica fiind daruit numai femeilor. Judecata la rasaritul soarelui se practica in cazul crimelor. Sentinta se dadea cand

rasarea soarele. Aducerea apei neincepute inainte de rasaritul soarelui, ce era folosita in

descantece, urmand sa fie utilizata in ritualuri magice (magic-sub protectia diavolului)

Serie de juraminte si blesteme : „sa ma bata Sf Soare”, „asa sa-mi ajute Sf Soare”Romulus Vulcanescu un foarte bun etnolog sustinea ca un ecou de cult solar ar fi si „hora”. Sensul miscarilor de la est la vest, lovirea pamantului cu piciorul (intrare in

contact), ridicarea mainilor (gest cultic), strigaturile care ar fi formule de invocare a soarelui (vizeaza scenariul arhaic).Hasdeu sutine ca prezenta soarelui si a lunii pe vechea stema a Transilvaniei ar fi tot de cult solar.Pe langa aceste ecouri mai sunt si unele superstitii populare, credinte pentru ca nu sunt microtexte:

Sa nu maturi duminica dimineata in fata soarelui, ca colbaiesti fata Sfantului Soare.

Cand soarele este aproape de asfintit trebuie sa stai pana asfinteste si apoi sa incepi lucrul.

Crucea si roata-elemente si simbolistica solara:Crucea:

Valente aprotopaice contra Diavolului Asociata mortii-simbol funerar,stalpul totemic Semnifica finalul unei operatiuni-a pune cruce „cruce de voinic”-sintagma populara:e vorba de un flacau bine facut fizicRoata:

Rol civilizator-a revolutionat in domeniul transportului Strigarea peste sat-aruncarea rotilor de foc de pe dealuri: Utilizata ca semn aprotopaic si ca insemn funerar-se plasau roti la rascruci sau

se sculptau/desenau pe portile caselor din zona Maramuresului Era considerata substitut al discului solar

Cultul focului:derivat din cultul solar/substitutGasim diverse forme de manifestare a focului:

Rotile de foc Focul de sumetru(sumetru-forma alterata a Sf.Dumitru) aspect ludic Focul de Sf.Andrei-se plasa la intrarile in sat sau la rascruce-indepartarea

fiintelor malefice Focul implicat in aruncarea unui bat aprins pe un mormant numit

„znamen”(semn ca acolo era o purificare prin foc)

Serie de interdictii: Nu era voie sa scuipi in foc Nu era voie sa injuri focul

Focul implicat in contextul funerar-participanti la inmormantare, cand se intorceau sareau peste un foc pentru a se purifica, pentru a alunga moartea, raul.

Opozitia Foc Vechi- Foc NouFocul nou se aprindea in gospodarii la 1 Martie obtinut prin frecarea a doua lemne/pietre.Stapanul case indeplinea un rol de sacerdot.A fost inregistrata si la greci si la romani.Focul nou- sacru, era dus in vatra casei unde trebuia sa arda un an de zile.Rugaciunile erau adresate intai focului, apoi lui Jupiter.Exista o serie de interdictii.Nu erau permise unele actiuni in preajma vetrei.

Focul vetrei era implicat si in cultul stramosilor.Trupurile celor decedati, dintr-un neam deveneau persoane sacre(cultul stramosilor).Ecouri de cult selenar.Cultul lunii-baza serioasa-la popoarele geto-dace a fost zeita lunii Bendis care era si protectoare a practicilor magice.Cand romanii au cucerit Dacia au adus cultul Dianei.S-a constatat ca pe teritoriul Daciei, cultul selenar capatase valoare deosebita.Cuvantul „zanatic” inseamna adept al zeitei Diana-dianaticus.In majoritatea limbilor lumii, cuvantul „luna” este de gen feminin, aducand la reprezentare antropomorfa a lunii ca fiinte feminina, soarele fiind fiinta masculina.Zuno=”sora soarelui” motiv al evitarii casatoriei dintre Soare si Luna/dintre frate si sora:interdictia incestului. In cultura populara romaneasca, luna era numita „luna noua”-crai nou:nu se mai respecta genul gramatical luna avand caracteristici razboince asociate masculinului.Ecouri de cult selenar:

Sarbatoarea „Craiului Nou”-o serie de manifestari precum lovirea cu monezile in cap, aratarea copiilor spre luna, pronuntarea unor formule magice de aparare a sanatatii:se rupe painea in doua si se zice:”tie jumatate, mie sanatate”(painea fiind ofranda)

Luna era numita pe teren popular,” Sfanta Luna”, „sfantulica” In blesteme si juraminte:”sa ma bata Sfanta Luna”, „sa ma bata Sf.Soare si Sf.

Luna”, „nu te-ar mai incalzi Sf. Luna si Sf, Soare” Valorificate cele doua ipostaze ale lunii.Luna plina:nu se luau lemne din padure

decat daca era luna plina si luna noua(luna in descrestere) atunci cand copilul avea o egzema, descantecul se actualiza in faza de descrestere a lunii-analogie magica.

Implicatii divinatorii-referire la prognoza meteo:cand luna are „cearcan”-vine ploaia;luna „carama”-aduce furtuna;luna alba ca argintul vesteste vreme buna’luna ca plumbul-semn de ploaie.

Hasdeu-prezenta lunii langa soare in stema TransilvanieiDenumirea zilei de luni pare a-si avea originea in cultul selenar.