misterele artei regale - cdn4. artei regale - oswald wirth.pdfآ  rilor templului din ierusalim...

Download Misterele Artei Regale - cdn4. Artei Regale - Oswald Wirth.pdfآ  rilor Templului din Ierusalim unele

Post on 25-Sep-2019

47 views

Category:

Documents

9 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • OSWALD WIRTH

    Misterele *

    Artei Regale

    Ritualul adeptului

    CuvAnt inainte: VASILE ZECHERU

    Traducere din limba kancezl: VLAD SAUCIUC

    EDITURA d$ HERALD Bucuresti

  • C UPRIN S

    CuvAnt inainte 5 I. Preliminarii 5 II. Wirth si miiestria hiramici 7 III. Maestrul, potrivit traditiei 16 IV. Oswald Wirth si misterele Artei Regale 28 V. Citeva concluzii 33

    studiu despre ritualurile inigiatice ale frigiilor de zidari liberi 87 Introducere 37 Sarpele genezei 43 Initierea 50 Practicile malefice 59 InifierilemestesugiLresti 63 Sacerdotiul 66 Initierea filosofici 72 Un document important 76 Hermetismul masonic 81 lnceputurilemasonerieimoderne B6 Bazele ternplului 92 Catolicismul 95 Revolutia 99 intoarcerea la simbolism 104 Initiabilul 111.

    [. Ucenicia l1S Metalele 115 CoborArea in infern 119 Sublimarea L24 Botezul initiatic 130 Proba focului 133 Cupa amiriciunii L37 Binefacerea 741 Jurimintul 145

  • Lumina 149 $orgul 752 Minuqile 157 Secreteleucenicului 160 Restituireamefialelor 166 Loja 169 Ciocanul 173 Congtiingi si memorie 779 Perfec$unea numerului qapte 182 Ritualurile de deschidere gi lnchidere a lucriirilor Calea purificirii 194 Impresiilemasonice 197

    II. Companionajul Dalta;i ciocanul 200 Rigla qi compasul 203 PArghia 207 Echerul 211, Lihertatea 214 Iluminareainitiatici 2I7 Steaua inflicirati 221 Numirul Cinci 224 LiteraG' 228 Geometria filosofici 232 Salariulcompanionului 235

    III. Mtriestri a intoarcerea la punctul de plecare 239 Camera de mijloc 242 Maestrulmaegtrilor 245 Ucigagii lui Hiram 248 Traditiacadavrului 251, MormAntul lui Hiram 254 Miiestria 257 Superioriinecunosculi 260 lnvierea morgilor 264 Concluzie 267

    187

    200

    239

  • STUDIU DESPRE RITUALURILE INITIATICE

    ALE FRATIILOR DE ZTDARI LIBERI

    INTRODUCERE

    Strimosii francmasonilor din zilele noastre, aga-numitii

    free-masons englezi din secolul al XVII-lea, pretindeau ci se afli in posesia unor secrete de o extraordinari importanfi. Dupi spusele lor, infeleptul rege Solomon incredinqase constructo-

    rilor Templului din Ierusalim unele mistere, pe care cioplitorii

    in piatri le-au transmis, dupi aceea) din generaqie in generafie, sub pecetea unei discreqii totale. Aqa au luat nagtere iniqierile

    megte;ugiregti care, din cAte se gtie, cuprindeau ;i altceva in afara tehnicilor de arhitecturi propriu-zise .

    De fapt, secretele cu pricina erau mult mai vechi, fiind

    contemporane perioadei in care a apirut arta constructorilor gi,

    deci, mult anterioare epocii regelui Solomon. Pe atunci, singura

    posibilitate a omului de a ridica o clidire consta in colabo- rarea sa misterioasi cu puterile invizibile. insi, intrucAt ele il ajutau in taini:, totul era inviluit in ticere. lntre aceste puteri si

    constructori exista un legimAnt, care era rupt la cea mai mici

  • 38 MISTERELE ARTEI REGALE

    indiscrefie, iar zeii il pedepseau cu asprime pe muritorul care nu-si pusese frAu limbii.

    Asadar, la inceput, constructorii isi transmiteau unii altora

    un secret religios, carr- a fost considerat o erezie din clipa in

    care cregtinismul triumfitor nu a mai tolerat nimic altceva in

    afara dogmelor proprii. Prudenqi, constructorii s-au adipostit

    la umbra regelui Solomon, pentru ca anticele tradiqii arhitec-

    turale folosite la ridicarea catedralelor si nu mai fie privite cu suspiciune. Acestea au alcituit, maitdrziu,Arta Regald, nume dat

    in amintirea fiului lui David si devenit, in secolul al XVIII-lea,

    sinonim cu Francmasoneria. Francmasnnii moderni pretindeau

    ci se limiteazhla o construclie pur spirituali. FicAnd referire la legendara ingelepciune a regelui biblic, ei se ambiqionau si ridice

    Templul virtual al Omenirii viitoare, instruita pe plan intelectual

    si inqeleaptiLin marea ei majoritate.

    O astfel de lucrare depi;egte cu mult tehnicile de arhitecturi

    obiqnuite. Ea cuprinde mistere de ordin religios, care sunt cele

    ale adevira tei Arte Regale- Cre And Iniliayi, ace asta Arti formeazi Regi, adici oameni situati mai presus de orice constrdngere, deci

    liberi, stipAni suverani asupra propriei persoane. Pentru a se

    ridica la un nivel initiatic atat de inalt, respectivii trebuiau si

    inveqe a gAndi in mod independent, fbrit a fi sclavii prejudeci-

    tilor dominante gi firi a se lisa influenfaqi de ideile altora. Pe de alti parte, aceqtia trebuiau si rupi lanlul pasiunilor si

    si aibi, in orice imprejurare, un comportament regal, ptecum un

    suveran constient de rispunderea ce apasi pe umerii sii. 'foate inaltele Initieri iau parte la educarea regilor. Chimia

    Regald. ii invafi transmutarea plumbului firii omene;ti in aur initiatic, realizind perfecliunea compatibile cu caracterul fi ecirui

    individ in parte. Constructorii ilustreazi aceasti perfecqiune prin imaginea unei pietre, care s-a cioplit singurd in chip perfect,

  • INTRODUCERE 39 pentru a putea fi incorporati in marele edificiu omenesc, Templu ideal, obiectiv suprem ar Artei Regale. Indiferent daci simbo- lurile isi au originea in metarurgia anticd sau in arta construc- tiilor, ezoterismul lor rd.mane acerasi, din el fiind dezvoltat un program identic, cel al iniqierii pure.

    De ce a rimas acest program un mister? pentru ci el nu ii intereseazh decdt pe aceia chemati si il urmeze: Iniyiabitii. Lucrurile sfinte nu trebuie profanate. Ere isi trag seva din modur in care sunt intelese de citre initiati, de unde Ei disciprina secre- tului, care a fost intotdeauna respectati.

    insi desi Iniqiaqii au daroria de a ticea in fata profanilor care nu ii inteleg, ei nu pot refuza si ii invefe pe cei ce sunt deschisi fali de notiunile initiatice. Asa au Iuat nastere textere incircate de metafore, care fac aluziilaanumite subiecte secrete .

    Aceste abordiri discrete ale mistereror nu re-au dezviluit niciodati in totalitate, cici nici un mister adevirat nu poate fi pitruns in intregime, deoarece, ficAnd apel la limitele gdndirii, el trece dincolo de orice formi exprimabili. Adevirur se ascunde in adincurile pim6ntului. Daci sipim tot mai mult, ajungem si il percepem in goliciunea sa casti; dar nu vom vedea inci misterul, cici pentru aceasta zeul trebuie jupuit de piele, descirnat, nemaiexistand nici micar sub forma unui scheret. un punct matematic fari dimensiuni rimAne singurur sprijin ar g6ndirii noastre.

    in aceste conditii, initiabilul nu poate fi instruit in mod direct. ii sunt arhtate o serie de imagini, in timp ce el iqi joaci rolul care i-a fost incredintat in cadrur punerii in sceni a fazeror succesive ale Initierii. cuvintere rostite sunt enigmatice, cici ele au legituri cu misterul. profanur le aude, dar urechile sale nu le inteleg, aga dupi cum ochii nu pricep ceea ce vid. Nu ceremoniile sunt cele care au puterea de a_l initia. Dimpotrivi,

  • 40 MISTERELE ARTEI REGALE

    ele il copleqesc pe Iniqiabil, care se lasi sedus de atracqia pentru

    mister. Ceea ce a vtzrtt gi a auzit ii va pune spiritul la lucru' Ajurat de ceilalgi Iniqiagi, va ghici sensul simbolurilor 9i in{elesul

    ritualurilor, iniqiindu-se treptat de unul singur.

    Invitim cititorul paginilor care utmeazi si lucreze in mod

    iniqiatic. Materialele pe care i le oferim provin din qantierul Iniqierii occidentale, in care existi blocuri de piatri sculptate

    acum mai bine de cinci mii de ani, pe malurile rAului Eufrat'

    Geniul grec a lisat, de asemenea, modele nepieritoare, iar atAt de

    pufin cunoscutul nostru Ev Mediu se dezviluie aici in intreaga

    lui splendoare. Cu toate acestea, Iniqiabilul se inigiazi singur,

    cici aqa cere adevirata lege a Artei Regale.

  • GENEZEI

    Atunci cAnd copiii asculti povelti, ei nu se lasi piciligi de faptul ciL povestitorul pune felurite animale si vorbeasci pe limba oamenilor. Din intreaga istorisire, aceqtia nu vor retine ca

    fiind adevirati decAt morala ce rezrtlth din ea. De ce am fi deci noi mai naivi decit cei mici, atunci cAnd analizam mitul ciderii in picat a primilor nostri strimogi?

    Acest episod este fundamental pentru doctrina cregtini, pentru ch drama provocati de garpele biblic a ficut necesari intervenlia MAntuitorului. Totul este foarte veridic pentru cine sesizeazl aluziile la care fac trimitere textele sfinte .

    Si interpretim mai intAi simbolurile, inspirAndu-ne din ceea ce sugereazi ele in mod spontan. Privit din acest punct de vedere, cuplul adamic este personificarea omenirii primitive, aflati inci in stadiul animalic, intrucit nu cunostea folosirea focului ;i nu dorea nici si se imbrace, nici si isi construiasci un adipost. Cei doi se hrineau cu fructe pe care nu se osteneau si le cultive si, chiar daci nu erau maimute, triiau asemenea acestora. Inteligenqa lor nu era inci dezvoltati: erau impulsivi si ascultau doar de instinctele care ii ctl5:uzeau in indeplinirea funcqiilor fiziologice. FbrL a avea idee ci le-ar putea lipsi ceva, triiau mulgumiqi de soarta lor, fericiti ;i relativ atoatestiutori, intrucAt instinctul infailibil ii determina si fie lucizi in satisfa- cerea nevoilor proprii.

    SARPELE ,

  • 44 MISTERELE ARTEI REGALE

    Aceasta este starea paradisiaci de care se bucuri orice

    animal docil, care se supune legilor speciei sale. Providenqa il apdra, dar ii interzice si aspire la dobAndirea discernimAntului,

    cdci a alege este un act de autonomie intelectualb, bazat pe o

    altiL lumini decat cea a instinctului. A nu te mai lisa ciliuzit in mod pasiv de instinct echivaleazd cu o nesupunere care te

    invin