istoria artei bizantine

P. CONSTANTINESCUDOCTOR

IASI VIATA S. A.

1A*I

aríci

130

ROMINEASCA

IN

1027

www.dacoromanica.ro

P. STANTINESCU-IA$1DOCTOR IN

Istoriabizantine

130 figuri

1

VIATA ROMINEASCA S. A.7

C.

artei

cu

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Literatura de aproape una ajuns la wz trecut care se impune ; nu tot

putem afirma despre istoria serioaseabia 1900. obiectul fu arta in deosebi, pen-tru arta pot fi pe degetele unei

acum cinci -la unele azi, liceele de fete lacare programa prevede istoria artelor in ultimii doi ani, se fo-

manuale strdine, de obicel «Apollo» S. Reinach, succintcostisitor ; pentru $colar nici azimanual de istoria artelor. Pentru acest object deci, suntem

faza tnceputurilor epoca luitrecem peste eseul lui Odobescu din Pseudo-Kinege-

peste manualul Idieru Iconologiaa pro fesorului Mure$anu peste studiile restruzse ale

G. asupra vechilor biserici din Serbia Messembria, abiaapar la noi primele de a

artelor. Mai e Istoria artelor dela laa d-lui Tafrali, la 1922,

a doua parte Anal d.cursul «Istoria artei moderne contenzporane» tinut la

Universitatea din ; peste un anluxos d-lui Marin Simionescu-Rtmniceanu «Istoria

; de curind d. A. Nauni a artelprimele ; seria poate fi

eu studiul nostru Narthexul artele ro-inîne" 1926).

Paralel acest literatura secu unei noi bizantinologia, in strinsevechea a acestela,

cultivateveac, astázi

studiile

mini.

an n'avem

din

ticos",tine

Inceput

Cultura

bizantine,

cu

numerate-in

ultimul

In

urmtndca ad

tnceputuri

progres

.raporturi

www.dacoromanica.ro

artei bizantine, s'a in numeroase studümanuale o atentie trebue i se acordenoi, tntructt tntreaga s'a desvoltat subauspicille ei. In istoriile amintite nu Is'a acordat de cit un frag-

capitol, era firesc ; nostruo de acela am crezut luminei prezentul istoric,care in cuprinde un rezumat al cursului latatea de teologie din s'a creiat ceade artei

Pornind dela didactice ale facultätii,lucrarea sub forma istoric, care

mai astfel, a bizantine,nu ca manual tehnice, mai accesibiletr'un de Pentru aceia$i tntelegere

toate polemicele chestiu-nile controversate, oprindu-ne asupra esentialului ce ni s'amai aproplat de pentru a nu pe unii istorici,

oprit asupra afirmatiilor a cita prea multeAm aparatul necitind de extrem

de rar, de $ motivul principal o depopularizare. Lucrarea prin detaliile

o serie de generate, cadrulpot descoperirele

In asemenea nu poate fi vorba de originalitate,cit manuale ; de

ceilalti istorici de pe care i-am citatsus. mentionat numai bibliografia operilor capitale ce ne-auservit de izvor; pentru ce vor de detalii, voro bibliografie Indicele de

a nostru («Artapentru in acest senz. In se

va mai o tranchiere : ne-am acupat exclusiv de arta bizan-ca produs al din cuprinsul imperiului bi-

zantin, neglifind slave,am inzistat In capitol asupra trxeputurilor extinsintroducerea primitive catacombe primele

veacuri dela Bisericei ; este o alterare a titlului,conform de curs, care ne-a de

integrat anumite monumente, s'a dat

monografil,

romtneasc

Chi$inu, dint& catedr

evo-

altfel din

planuluilocul ulterloare.-

aceia$iAm

ata$atdeschldere cursului

i

art"

mentat priveste

intreaga

mane. ett

1926),

primal

dos"

ins"

www.dacoromanica.ro

V

mai de istoricii ca Bulgariade

Am facilitarea lectorului printr'un plan amplificatnwneroase tendinte de repertoria ; pentru ceimai pain am un indice explicarea

de specialitate. prelucrateautori pe care i-am citat general.

dint& istorie a arteicompilatie, va la stfrnirea interesului pentru cuprinsul

de scopul nostru va fi fost atins deopera rost.

BIBLIOGRAFIE

H.- Handbuch der altkristlichenStuttgart 1889.

Archéologie chretienne" Paris 1892.Les commencements de l'art en Oc-

cident" A. Michel Histoire de tart"1920. Paris.

- Klein Leipzig 1903Ursprung altkristlichen

Leipzig 1920L'art bysantin" Paris 1904.

-L'architectureLasteyrie. réligieuse en France" Paris 1912.L'art bysantin" iL'a t chrétien de l'Orient du milieu du XII s.

au milieu du XIV Histoire deart" t. I III Paris 1903-5, 1920-21.

.-Die christliche Kunst des Ostens" Berlin 1924.-Louis. L'art bysantin" Paris 1924.Manuel bysantin" Paris 1925-26.

A.-

Strzygovschi I.Idem

Bayet Ch.-R. deMillet

Idem

Glück Heinrich

Diehl Ch.-

Kirchenkunst"

inenilor suntdiferifi

fragment

Architektur"

chrétien

Asien"

s."

d'art I II

Pératé

addugat

bizantine

Idem

www.dacoromanica.ro

CAP. I

INTRO DUCERE

1. Arta cre§tinä primitiva.

Religia noua a lui Christos, la aparitia ei, aducea tendintade a respinge manifestare de InvAtamintele noueiligiuni impedicau pe credincios de a privi arta altfel deidolatriei a imoralitittii; pentru primii crestini statuele chi-puri cioplite, pe care le urau, porunca decalogului sä nu-tifaci tie chip cioplit" era de ei.

Se mai la dispretul faptul crestinisrnulare inceputurile Iudeia, tara artei, singur

templul din Erusalem cu bogatiile lui reprezinta acest sentiment,desvoltat la Greci Romani In ce Evreiiemigreaza Grecia sau Roma, patria artei - termen usualindispensabil limbei pe care o vorbesc rasele latine grecesti",

rigorile rnosaice. Grecii aveau depe care miscarea le largasiatice.

Nu se putea astfel ca populatia, in fibrelecele mai ascunse de civilizatie, nu simta nevoia sa-tisfacerei acestei interne mostenite, atunci au intrat

familia cea mare a creVinismului. Vechea tendintit eranire cu tendintele religiuni, triumfdtoare la prinausteritatea ei asupra operelor ; dar prea le era acestorprimi crestini imagina Domnului a proaspatä inminte, ca nu fi fost imbolditi a le transpune diferite chipurizugrävite.

1) Pératé Les commencements de en Occident'in A. Michel Histoire de art" Paris 1920, r. 3.

arta.

ascultataca

refractara

masura.

1)

uita stralucitehelenistica

patrunsacultura

necesitati

Apostolilorsa

André l'art

cit

in

larg6 indatain

rbspindise

in

www.dacoromanica.ro

:8 P.

Cel monument de frescele rudimen-tare de pe zidurile unei cripte sub biserica Sf. loan Paveldin Roma.

se adunau la malul apelor, locuri ascunsedin paduri, unde erau chemati sunetele surde scoase debataia ciocanelor in de lemn ; sau in sinagogi, scholae

casele unuia dintre ei. Crestinii din Roma gasit de tim-puriu un sigur pentru practicarea c.ultului catacombele,unde se gasesc azi cele mai numeroase semne moasteale celor dintai

Tot aici apar primele simboluri. Imagina poporului erasä se spre forme senzibile ; unele din aceste

concretizate simboluri, cea maisenarea unui peste sau a crucei

Primele productii o sobra, dar familiar*naturala, iar prin procede din arta veche.

Era, deci, fatal ca toate manifestarile artistice sä sede la modelurile, pe care le aveau ochilor zilnic,din arta cu straluciri de veacuri.

Intre alte manifestari, cea mai apropiatd de impe-rioase era alegerea clädiri sau ei conform nevoilorrituale ale crestinismului.

Pentru oficiarea diferitelor practici religioase cei vechi, maiales Grecii Rornanü, aveau basilica ; aceasta va servi celordintäi scop. Cea e la222, cu 20 ani mai veche ca cea din Edessa, cunoscutä maibine. In epocele de liniste ale imperiului mai ales de largätolerantd cre§tinismului, bisericele se inmultesc; epoca depace dintre 560-302 se cladesc multe biserici, In numärul

e bogat la finele secolului -judecind izvoare.Daca crezare afirmatiei lui Lasteyrie, nu s'a pastratazi nid anterioara Constantin cel Mare (325-

327); singurele monumente artistice, despre care se crede mergaproape de veacul al erei crestine, apartin catacombelor.

2. Catacomb ele.

Uitate multa vreme, catacombele au esit la -caPompeii crestinismului- studii incepute din sec. XVI

cercetate azi. dintre ele, morminte ale comunitatilor

artä

in

sau

crestine.

inspire

traditii adinci

in

dupä

lui

ivealäprin

bine

Prima

hind

indltarea

cit

o

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE 9

tine, cele mai importante aproape singurele acele dinRoma. La 31 Mai 1578 lucrdtori o vie depe caleaSalaria subterand despre care merse

vestea atentia tuturor savantilor vremei.la cele mai insemnate cimitire, dela studiile

lui Bosio arheologia se mereu cu cercetareaopera se datoreste italian, de Rossi 1).

Practica cultului religios mormintele subterane era destulde raspindita in Orient ; Romanii cunosteau cavourilefunerare, obisnuindu-se sa se pe veci. La crestinimormintele deschise pentru cultul mortilor, trecuti in ca-lendar cei mai multi; viata in comun a primilor crestini, casi

luat dela Evrei al mormintelor colective, explicapida crestere a cetatii mortilor" (Pératé). Constitutia subsoluluidimprejurul Romei, format din tufuri calcaroase, tari uscate, ainlesnit saparea galeriilor 4-5 etaje uneori conservarea

azi cu toate podoabele artistice. profandrile perse-cutilor mai grozave pe timpul lui Dioclitian ale barbarilor,sau ale crestinilor ce-si sapau mormintelecesorii sfintiti, distrugind frescele - au aduspagube apreciabile. triumful Bisericei se obiceiulde-a se in catacombe, ele devin locuri de pelerinagii,vizitate timp de trei veacuri cu asiduitate; in preajma for se sta-bilesc speciali mansionarii", cubicularii", itinerarii".

puternica le Papa Paul I la 756, distribuitele la bisericile Intregului apus ; din veacul IX a fisingura cleschisa cimitirul Sebastian,cumbas», nume extins asupra tuturora.

La suprafata cimitirul aspectul obisnuit, pentru a nuatrage prea mult atentia pagine, cu toate aparti-nind patricienilor era respectat. de cu numelestäpinului, atrium cu de pazitorului,

de ablutiune triclinium pentru agapele comune. Printr'ose cobora prima, care se

cavouri complectarea ei se altele in sau

lu lungul zidurilor sunt sapate cripte morminte cu

1) Roma 1864-1867.

zugrävitä,curind munch

scoase

in

-ambitiosi

inconjuratoarepäräseste

St.

pästraoficialitätii

in galeria

crucisindu-se.sarco-

«Roma

citivaintr'o

aträgind

pied

prede-

incepCata-

cd

www.dacoromanica.ro

lo P. CONSTANTINESCU-IASI

fagii numeroase; la un metru largime, gale-sunt - etajele sunt unite prin Chiar

dela se deosebesc doua feluri de morminte : arcosoliwnpentru martiri persoane notabile locus, sepultura comuna.

este o dreptunghiulara parete, de dimensiu-nile mortului genere, de-o tabula, pecare se desena inscriptia epitafului sau diverse reprezentari. Ar-cosolium este un locus mai desvoltat, acoperindu-se cu placade sub o sau dreapta impodo-bita cu fresce sau desenuri, din cele mai artistic executate.

Din galeriile aveau o pe undeaerisirea sau se scotea materialul sapat de fossores, cor-

poratia sarcina «construirea» catacombelor.In deobste se lucrau pe romane cimitirele patricie-

nilor trecuti la crestinism. Pe via Appia eran cimitirele luiPretextat, pe Ardeatina cimitirul Domitil, via Ostiensis

mitirul pe Flaminia al St. Valentin pe viaNomentana, Tiburtina, Latina, Aurelia, Cornelia, Portuensis,bicena etc. Catacombe mai exista Neapole ale St.

mari vestibule probabil dela finele primului veac ; Siciliala Siracuza, la Alexandria; cripte izolate Siria pretutin-deni jurul Mediteranei.

3. Decoratia.

Decoratia catacombelor e mult mai ca archi-tectura ; mai toate popoarele vechi aveau obiceiul deco-reze camerile funerare ale mormintelor, Evreii crestiniacoperird catacombele cu picturi, sculptura, care cereatin lucru aer liber.

Marmora, stucul, sunt des Intrebuintate artadintre decoratorii de

care umpleau imperiul ca conditiile proastede lumina, ne'nchipuim greutatile de care se loveaunifestari artistice crestine.

Ticturele .sunt lucrate prin procedeele cele din sec.I H se deosebesc prin culorilor, care se perde mai

secolul nu se mai cum se reprezinteturd culoarea privinta gesturilor,decorului general, artistii, nestiind nimic de mai

sari.

sparturaacoperita placa,

marmord sernicirculara

cadea

Callist

altele

la cudoua

In

interesanta

In citneutilizind

In

nouä. recruteaza mica

primele

;

pic-

de

inceput

Locus-ut in

Inc lac cite luminaria,

in

st

III

in

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

cutare sau sint siliti sa le imprumute toate dela artaveche la de proprie imaginatie. Influenta arteiantice se observa irnediat. Un alt caracter este castitatea ;nuditatea nu dispare, dar e inofensiva ; toate figurele au

atituclineaIn privinta motivelor arta primitiva scapa pe incetul

de sub influenta se de idei crestine, dernisticism simbolism. Compozitiile se pot imparti in epoci;anterioare posterioare Bisericei, cele mai interesante

Cele mai simple ornamentari erau invocatiaDomnului pentru odihna 1 pace a mortului, despre care semintea sumar numele, anul mortii, profesiunea ; simplicitateaera mai impresionanta ca de a inscriptiilor

apar mortului in fresce, inspirate caforma de clypeus" - medalioane cu chipul pesarcofagii ; sau uneltele ocupatiunii din viata, uneori chiar mo-mente din timpul lucrului celui decedat. De aici s'a ajuns Iascene din via ta reala ; reprezentati : o precupeata, fossores,

transportind un poloboc mai ales minunatascena largitiones frumentariae" - distributia cu toate

cripta apostoli se o friza larga cu repre-zentarea marfurilor la Tibru.

Subiecte mitologice se regasesc mai multe la Neapole, undeinfluenta picturei pompeene era mai puternica ; se reproduc :porti, coloane, tablouri vita de vie, un ele-ment favorit prin sale decorative prin aluziablica. Anotimpurile se apropie mai mult de crestinism, fiintelepersonificatoare redate cu mai multa ; deseori Isuse reprezentat in Dintre figurele mitologice auilese Amor Psyche, personificarea dragostei vesnice curatece-i leaga mai ales Orfeu, a carui asemanare cu viata,deta suferintele lui Iisus era vorbitoare ; una frumoaselereprezentari pe plafonul cirnitirului Domitilla

Dar arta catacombelor este prin excelentacaracterul funerar reprezentarile se la ideile de mintuire,reinviere pace personificate prin imagini, care se aleg

starea mortului. este un tip de femee

11

nefiindal

naiv

paginismului

inceouturilor.epitafele, cu

amdnunte

sunt

detaliile, marilordescarcarii

animale,

mijlocul

animalelor.

rapoartä

Rugátoarea

revoi to tor.

porteetele

in

in

vrista

www.dacoromanica.ro

12 P. CONSTANTINESCU-IASI

voalatä cu indreptate in atitudine de ruga; uneoriun barbat sau o familie S'a identificat

Maica Domnului sau Biserica, mai curind reprezintasufletul mortului ce se roaga, bunätatea Innie Rugdtoarea este chipul cea mai veche,mai mai atragatoare reprezentare a lui Deun efeb antic haine de pdstor oae pe umeri sau lacioarele sale -personificarea celui ce s'a ca unmel nevinovat pentru fericirea oamenilor. In cu el un

ciclu pastoral: melul ce reprezintd sufletul crestinuluiexistenta muletra", oala lapte care reprezintabdutura eucharistica ; uneori nurnai melul sau muletra pot repre-zenta pe lisus.

Din ciclul paserilor s'a ales päunul pentru frumuseteadoabelor sale simbolul nemurirei; porumbelul ca adevaratapasere prin curätenia albetei sale, simbolul mintuirii luiNoe al reprezintd sufletul crestinului Dinciclul maritim: care dela antici prin delfini era raportatcultului mortilor, la crestini are o importanta prin sim-bolul initialelor care-i compun numele in greceste ihtys-Hristos theon gios sotir--si al pescarului apostol. Corabia ce vaduce sufletul pe valurile vietei spre limanul unde stra-jueste farul, de asemeni reprezentat in fresce; din cicluancora, imagina sperantei, uneori tinind locul crucei prin formaunui T. Scene mai rari sunt acele ce reproduc persecutiile, careputeau infiltra oarecare neincredere credin-ciosului ; fresce reproduc un amestec de naivitate

imagini din cultul oriental mitriac al soarelui, de aproape

Baza frescelor rost liturgic o formeaza ciclulbarca lui Noe cu sicriului din care esa sufletul

mortului, Adam Eva reprezentati abia secolul IV cata-combele St. din Neapole, sacrificiul lui Isac de

trei scene distincte ; doua scene din viata lui Moisideosebi lovirea stincii din care va apa mintuirii; Tobie

pestele in David ca un efeb, cei trei tinerievrei din cartea lui Daniel, istoria Suzanei invinuitä pe nedreptcasi lisus, Daniil in fiarelor de care credinta sa

mai ales lui din noul Testament, amintind cre-

fi cucu

armo-

lisus

mintuirei,

in sufletul

pdginismului.cu

boy, Ilie,

mijlocul

inceput

Abrahamimpartit

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE 13-

dinciosilor viitoarea inviere, casi povestea lui cel salvatchitului. Reprezentarea raiului palmier, maslin

trandafir odihnea spiritul ospetele ceresti ca ima-sunt foarte des reproduse ; un alt grup

alegoric liturgia eucharistiei, un preot intinde deasupraunei mese cu pine peste, masa celor discipoli pe malulTiberiadei ; uneori pe care o loveste Moisi e insusicu apele spirituale. Scene neshnbolice sunt rare. pre-

apare chipul lui la rar sub formaunui din faptele sale numai scena cu vindecarearoizei, cu Samariteanca incununarea cu spini. FecioaraMaria apare tot de rar Buna vestire, inchinareaFecioara profetul, care fu recunoscut Isaiia.

pacea Bisericei apar noi compozitii. In primul rindcrucea, a reprezentare era opritä mai pentru a nufi profandrii -- se azi caricaturi de crucificsi cucap de ; se trident, litera ;

reprezentarile artistice pomenim din cimitirul lui Cal-list : una in tre porumbei, intre mei. Dela Con-

apare monograma cu initialele lui Christos sau diferiteforme ale comissa, imissa, gamata ca o de azietc. Din mozaicurile basilicale vin acum noi elemente : Christos

legea apostolilor ; apare nimbul casimbol al puterei, e un atribut la imparati. Christos

asezat ca un potentat pe tinind cruceaintre doi, mai apoi toti apostolii.

judecator, introducerea in rai azistareasunt scene care din secolul IV inmultesc simbolismul

moarte ; cultul sfintilor scene conducerea sufletelorsub patronajul martirilor. Iisus apare In : im-berb, Emanuel, sec. V, de se transforma tipulistoric, matur, barba sever, Pantocratorul, corespunzdtortriumfului Bisericei sale ; Maria apare hieratica, ca la bizantini.

Ultimele fresce catacombe sunt acele din secoleleinteresante mult pentru istoria sfintilor, de pentru iconografie-

prin

dogmatica

Cliristos,

cu

expusämägar

doi doi

tron

tinär

cit

lonaspintecele

mina

intilnirea

in

T

crud,

doua

VI-IX,

www.dacoromanica.ro

CAP. Il

Arta din Orient dela Constantinla lustinian (313-527)

A. Caracterizari.

Din sec. IV se'ncepe pentru arta cre§tina oprin libertatea cultului cre*tin. Constantin cel Mare, numitde scriitorii cre§tini, nu numai

mama sa, Elena, noua religie, dar prin edictul deMilan din 313 deasupra cre§tinismului o prote-

guitoare ca religie admisa in statul roman, cavechile de zei.

Un alt fapt important, care determina un elan mai mareartei noi este fundarea celei de-a doua capitale aperiului roman, Constantinopolul pe temelia vechiului Bysant.Locul, ales de Constantin cel Mare, era nici nu se putea mai binenimerit : la gura Bosforului, acolo unde Asia Eu-ropa prin centrele mai de seamä de civilizatie, unde se cioc-neau curentele de culturä venite din Mesopotamia prin SyriaAnatolia acele sau apusene romane ; era firesc särezulte din ciocnirea un centru eclectic stralucit.

Asezarea asemänätoare cu acea a Rornei, cheiaMarei Negre, pe unde treceau dela nordsore sud dela est spre vest sau invers, era firesc se popu-leze locuitori ageri bogati, pe multimeasuitei curtei imperiale.

faptul erau departe de traditiile religioaseRomei, ne'nchipuim cit de bogatä era comanda

cre§tine, conditiunele naturale umane deprielnice.

religioasa

la

credinte

trestine,

grecesti

n'tvi

cu

cd

ridicd

atitea

In

cd

Sind

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTNE 15

Se naste o deosebith de acea a ratacombelor, care seformele architecturei, procedeele decoratiei

formarea unui stil istoric, pentru artistice aleunui popor deosebim caracteristici in ce priveste architectura,

arta clädirei, decoratia ornamentala, pictata sau in mozaicstilul corespunzdtor gustului societatii dintr'o

Caracteristicele noei arte bisantine doua mai importante :este o oficiala

Arta crestina sub influenta curtii dela Constantinopol devineoficialä: se dela curte reprezentarea

estmintelor personagiilor pictate sau redate in mozaicuri.nografie figurele portretizate individualizate, artistul esteinfluentat de imagina cutárui membru alperiale sau personagiu de pe care-I figurareaunui sau personagiu din vre-o scenä religioasä. Princomparatie strälucirea imperiale se ajunse la pompeleceresti, neintrecut de luminoase pentru cei drepti.

In al doilca rind arta bisantind este o arta orientalaimportanta Constantinopolului faptul Orientul e centrulcrestinismului. Mai se amintirea helenismuluicare apoi e modificat de reinvierea influentei asiatice printerea Persiei din secolul al d. Chr. epoca numitä a Sas-sauizilor (227-641 p. Chr.). In arta sassanida se pot distinge

; una mesopotamiand alta persana mai la sud. Inarhitecturd artistii persani slut novatori. In ce planul do-mestic scopul era sä se apere clädirea de

locuinta de curiozitatea oamenilor sä sorveascd pentruinmagazindri. In realizarea acestui program architectii persani au

de a fi acoperit o dreptunghiulard cu o ; deasernenea artei persane se datoreste construirea deasupraunui plan dreptunghiular prin ajutorul unor sisteme architectonicenumite trompe d'angle" (trompe de unghiu) cintru.

Pe forme technice pätrund idei arta nu semai pune, ca la Greci sau uneori la Romani, in serviciulzärei frumosului, ci pentru serviciul glorificarea puternicilor,ca'n Orient. Se Egipt piramidele enorme, templelemonumentele funerarii se datorau Faraonilor, divinizati ca ;

in Assiria puternicilor regi sau Chaldeia pentru intarireatalei regilor din Babilon.

artain

in manifestärile

curtii

HI-lea

reali-

in

adica

arta

ico-slot

princa

moat-

douapriveste

boltei

noua;

capi-

www.dacoromanica.ro

16 P. CONSTATINESCU-IA$I

Deci arta bisantind se vor observa spirite : grecreprezentat prin amintiri architectonice, armonie ;oriental, reprezentat prin forme noua architectonice, motivenamentale, lux, slilisare.

Se sustinea arta prima datoregte mult Romei,S'a dovedit in urmä, mai ales de profesorul Strzy-gowski, primele secole a existat o renagtere orientalaa traditiilor vechi, care s'a chiar deasupra influenteilenistice.

Un rol important Constantinopolul in desvoltareaartei bisantine, din artei egiptene, sirienegrecegti.

de a trece la studiarea acestor influenti, care s'auexercitat in creiarea bisantine, sä descriem diferitele tipuriale edificiilor religioase cregtine, care au servit ca modele tuturormonumentelor religioase din sec, IV a

B. Tipurile edificiilor religioase.

1. Basilica. Originele. Biserica basilicaromanit, care servea pentru judiciare sau comerciale.Unii invätati, in deosebi germanii, au sustinut e un produs algeniului ; altii, din Franta, sustineau derivä din cata-combele Romei.

Basilica e veche, cea a fost laRoma de Marcus Porcius Cato anul 184 a. Chr, ; pe timpulimperiului sunt numeroase, de oarece ele rdspund unor nevoizilnice administratia bogatä a romane. Ele se gäsesc

pe toatä lumei romane se cladescin timpul lui Iustinian.

Basilica era portic acoperit, inältat pe margenile forului ;piata rol pe vreme rea, afa-cerile continuau sub apdrarea coperigului. Unele au o :

altele constituite din o mai cucolaterale, nävi mai mai joase pe laturile näviiprincipale. Absida lipsegte sau nu e de un hemiciclu ;

n'are transept, intrarea poate fi pe una din laturile mad.(fig. Asupra originei basilicei s'au mai emis alte päreri ;

i

ca'n

i

artei

durataceastä

impärdtieiintinderea

cit

fond

incepind clod

in

in

cind

adich

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE 17

unii au in templele triconce din Roma, hi sinagogeleevreesti sau templele hyptere temple cu porticedescoperite (fig. 2). Contra acestor asertiuni se Lasteyrie,

mai multe motive, pentru care templele nu pu-teau fi utilizate. Crestinii mai intai urau päginismul tot ce-1aminteau : apoi templele prezentau insuficienta ; seosebesc ca structura: templele hyptere sau periptere, au

Fig. 1.civila

.

Fig. 2.Marele templu al lui Jupiter

Olirnpianul din Selinonta.

o parte din cella pe basilicele crestine au fosttotdeauna acoperite, de rudimentar cel putin. atriums'ar putea face oarecare asemanare casele parti-ticulare romane, dar mai mari deosebiri intre aceste

tipuri de cladiri ; abside se la numeroase edificii.Origina basilicei e deci mai : dela basilica forului

a luat forma dela locurile publice de reuniremonumentele funerare a luat dela case particulare atrium.

Deserierea. Basilicele, mai ales posterioare, de obiceiucu intrarea la vest absida la est, in directia Sf. ;

2

ridicapagine

sint

61

0_0_0

descoperita,Dupa

complexanavile,

aducind

.

cit

doua

dela

www.dacoromanica.ro


aceasta rarele exceptii din Kurdistan Trapezita.fata edificiului principal se un atrium, adica o curte drept-unghiulara cu o de ablutiune la ei, phialeuncoil portice pe ; in cazul atrium lipseste

un narthex, pridvor din coloanebere sau cu intervalele zidite ; potexista ambele sisteme de inträrila edificiu. clädireaprincipala a bisericei, un dreptunghiu

pind dela intrare la absidasau altar ; intre coloane arcade a-par din secolul

lintouri, stinghii puternic

formind o nava sau 3 naviuna principala colateraleprin de coloane

dreptunghiulare. Citeodatä aparin locul coloanelor care sint

cilindrice. (fig. 3). aparbundle, galerii deasupra parterului,coloanele sunt in su-prapuse: ele nu se gäsesc basi-licele de ordin. Uneori cola-teralii tribunele se'ntorceau sprenava centraki, basilica se numeaatunci chalcidica.

s-cundare serveau cea dindreapta pentru barbati, stinga pen-

Planul basilicitru femei ; deose-

birea o ; mozaicurile dela St. Apollinar-Noureprezintd pe dreapta o procesiune de pe stinga de

Lumina intra prin ferestre Mate in zidul lateral al näviial fatadei, unde uneori se un oculus rotund ; ferestrele auornamente in liber.

Biserica are naos sau sanctuarul, uneori mai ridi-absida. Intre naos bema se introduce, din se-

deacurmezisul naosului. El s'a ada-ugat din motivul de a credinciosilor vederea ceremoniilor ;

Cind

fintina cu

uneort

laprimal

arti§tii

spatiul

catätranseptul,

pilaf tri

Fig. 3.

respecto

fi bonaincepind

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 19

apoi prin introducerea lui reesea forma de cruce, care eraIn dreptul navii centrale e absida, totdeauna

boltitd; in jurul ei iar acestora cathedra. Ineste altarul, care e acoperit de un baldachin, ciborium ;

parat de public o balustradd din coloane mici aco-perite (transeinna).

Altarul era o peaträ servind de pe un suport sau maideseori pe patru ; de asemenea serveste ca mormint.

bisetici cu mai multe altare secundare.mai multe moaste, se singur confesium",

de unde a rezultat cripta subterand. Berna e separatä deprin iconostase cu trei usi, cea din

Intre absida nava erau strane pentru cintäreticu pupitre (mnbon); galeriile se catehumena.

era proeminentä la exterior, cum se vedeazi la mai toate bisericele noastre ; uneori nu trecea peste zidmai ales avea pe laturi sacristiile diaconicum pentru est-minte, la dreapta pentru la Inuneori absidele sint poligonale. Sint basilici cu chiarabside ; altele au pe laturi absidiole.

Acoperämintul e'n sarpantä, din lemnarie, grinzi trans-versale pe o suprafatd mai mult sau mai putin orizontald.

la termele romane, a totusi incercatä pecolaterali Rind mai rezistenti. e totdeauna cu de

de four ). din olane ; alteori din metalmai ales plumb sau de staniu bronz.

Basilicele au fost decorate. Decoratia provine dinmotive : dintr'un gust din neuoia de a

cladirei. Ea constä : picturi, pldci de marmorsau polichroma, mozaicuri; uneori numai stucul in alb,pictat.

de se mai greu adaugate,uneori nu numai in panourile de jos, ci pe tot päretele. Apoimozaicuri pe sau pavaje ; in cazul reprezintau scenesau personagii cel de-al doilea caz erau oprite, pentrua nu se profana sub picioarele credinciosilor, dar reprezentaumotive florale, animale sau geometrice. sculpturi in

In deobste biserica e mai putin somptuoasä inceptie numai fatada.

lathprid

Sint

navä

existu

sferica

teori

sfinte,

Rareori

ISTORIA

semicirculara

mash

bi-

Absida

Absida

ai

alba

in

www.dacoromanica.ro


2. in forma de rotondä. Babtisterul. Baptisterulera o cladire specialh, unde se introduceau neofitii pentru a fibotezati noua religie AstAzi a dis-parut din uz, de oarece din parinti crestinibotezati de e suficient un vas, clistelnita. In primelesecole, oamenii maturi primeau crestinismul, baptisterul pre-zenta o importanta deosebita, deci s'a acordat o atentie inarchitectura

Constantin Mare fiecare biserica are unbaptister; mai apoi alte biserici au la o parte aprincipale un baptister. mai vechi este la Sf. loan de Lateran(Roma) zidit de Constantin.

Baptisterul se construeste in forma ca cea maipotrivita, piscina

fi exagonal, mai deseori octogonal ; dela planul pa-trat se trece uneori la octogon patru absidiole asezatecolturi, ca thermele romane. Rareori treflate sau rotunde. In

se aflä piscina de sau de aceiasica a baptisterului ; era cu un parapet sus unpreot ; uneori un ciborium.

funerare. numite funerare tot rotonde,ele unele morminte romane. Se timpulnilor pentru imperiale, e Sf. Constanta.

Acest plan s'a intrebuintat foarte aläturi de basi-; toate au o Uneori planul se trek

esituri ramurile unei cruci. Planul baptisterelor inglobatepatrat apare des Syria, imediat locul sarpantei

lipsind lemnul regiunea in peaträ.Octogonul poate un de cruce. La Bin-

birkilisse, o Asia mica numarul conside-rabil ruinelor monurnentelor religioase, s'a intrebuintatoctogonul. Era in patru diagonale, iar ferestrele altepatru ; deci era octogon in diagonalele unei crud,la tin brat crucei era absida, la intrarea. Bisericaera a servit ca martyrium sau mormintul unui

Imporlantä este descrierea unui asemenea plan in scrisoarealui Grizorie de Nyssa Episcopul Amphilocius dinReconstituindu-se planul de Bruno Keil s'au observat

copii,cind

i

episcopald

rotunda,cu

Poate

sapatä pentru

Capeleleimitä

astfel

prin

ia

fi formä

al

unal

deci

uncle

in clidirendscindu-ne

in

acel

aicihind

planin

inci

iar

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

deosebiri de octogonul precedent, la care toate arcurile stau lacolturi; la Nyssa exista un peristyl de 40 coloane.

cu octogonul din Nyssa erau bisericatolilor din Constantinopol Mausoleul lui Constantin.delul ambelor tipuri s'au clä-dit altele, octogonuldela Soasa Ulu Bunar

Isaura); des-cris de Fritz Knoll, areceiasi dimensiuniaproape ca acel din Bin-birkilisse ; altele dela

Derbe.Aceste n'au

in cit putem deosebi un aldoilea tip de octogon cutribune, descris de Grigoriede Nazianz in cuvintareadela moarteaepiscop inaintea sa (t 374).

Paralele siriene s'auinca de timpuriu. Con-

stantin cel Mare, latul secolului al IV, a ridi-cat un octogon in Antio-chia cu tribune, la331.

Fig. 4.Pantheonul din Roma.

Un alt octogon oval s'a &sit la Wiranscheir Nordulsopotamiei aproape de Diarbekir, care are tribune.

In ce priveste origina octogonale putem afirmadesi la Roma se acest tip architectonic (fig. 4), el a venitdela Greci, luat din Orient. In epocamai ales in Asia se vede influenta orientalä dinrisiri. Diaconul Marcos Porphyriis" spune acest e-piscop de Gaza a biserica din resedinta sa modelultemplului iudeilor ; ori era cuportice. In regiunea apropiata a Palestinei se monumente,ca lui Abraham din Ascalon sau fintina lui Hiob delaKapernaum, care octogoane.

Asemändtoare

ultimul,

Hiera-

galerii,

tatälui

in

clädirei

in

aceastä rotundä

dit

cläditdoua

sint

21

0i

polis

incepu-

0i

www.dacoromanica.ro

22 P. CONSTANTiNESCU-IASI

Octogonul o intindere segaseste din Armenia, cladirele turcesti ale Seleucizilor, la Sulta-nieh N. W. Persiei panä la Roma, unde deseori sesprijina pe circulare, nu octogonale.

3. Basilica cu Basilica cu cupola este oobisnuitd, dar este printr'o bolta, o

leagdnului nave principale.Ca tip se poate lua biserica II din Binbirkilisse, printre cele

mai vechi ; reprezintd un tip deosebit locul porticuluimic narthex tribune ; are doua de coloane

o

Ca tip pretnergator este acea din Nikaia, construita dinca tip desvoltat este basilica dela Kodscha Kalessi

Kesteli. Construita din cubica, e tipul presbyterium-ului absida cu transept cu arc de triumf in ; in coltuldin dreapta din fata bemei se un turn, zidurile peste

ca un tambur. deasupra navei principale secu acea dela Biserica rosie din Bischai,

(Egipt), care e o Kodscha Kalessi a fost o ; oriintemeetorul in Asia Vasile cel Mare, s'a inpatrie la 357, ce vizitase din Egypt, SyriaMesopotamia. Strzygowski o dateaza cu ani inaintea lui400 d. Chr.

Deci basilica cu cupola apare poate din secoluldaca nu sigur pela secolului al V-lea.

Cupola, care se bazeaza pe un plan circular, sepe planul dreptunghiular al naosului. Trecerea se executa dearchitecti prin mai multe procedee. Cel mai vechi e acel al ni-selor, care colturile patratului maresc latu-rilor a le micsora latimea a se apropia forma circu-lara. Un astfel de exemplu este la basilica Clemens din Ankyra(Galatia) secolul al

Mai se introduc pendentivii ; se 4 arcuri pe cele4 laturi, locul dintre arcuri triunghiuri ale

superioare unindu-se dau un plan circular.Cupola se direct pe edificiu, esind relief

dind un aspect masiv greoiu basilicei; se prezinta toatebasilicele anterioare mult posterioare lui Justinian.

Justinian, chiar timpul lui ca cel mai vechi :

in

inadevärat

ramida,linga

IV,inceputul

numärulde

IV.

sferice,

in

capald curind insemnala.

clsdiri

deasupra

avind

ch-iar

lar

relators

clacleste

la

reazima

incaDupa

www.dacoromanica.ro

ISTORIA 23

din Salonic, cupola sa se ridicindu-se dea-supra edificiului intermediul unui cilindru sau numittambur. serverste pentru luminat, de ferestre ;pe de parte o deosebitd contribuind lamusetarea plasticei monumentale.

4. Biserica cu cruce. Al patrulea tip decrestina e biserica planul cruce. Acest tip

se cu anteriorul, dar se deosebeste faptul celearcuri de sub cupola dela nord sud se deschid departe

cit se proecteazd ca bratele unei cruci.Crucea e alcatuita dintr'un brat lung rezultat dinnaosului spre narthex un transversal prin drep-tul transeptului prevazut cu arcuri la mijloc.

de sustinatoare, coloane sau aletribunelor, atunci catul de jos neimpedicind sus bratulcrucei. Acest tip Strzygowski vroia sä-1 pue de Justinian.La baza era un cu mai multe la colaterali ; urmein Palestina, Pisidia la biserica Babuda din Syria. AsemeneamormIntul din Hermessos avea un portic unin lung acoperit o semirotunda, pe laturi doua nisedesvoltate. Aceste nise marindu-se mereu au ajuns absidiole,apoi adevdrate abside aproape pe cea prin-

spre est cu ea o cruce.Crucea un simbol s'a mult mai ales

secolul al cu debsebire picturi, lucräturi in a trecutarchitecturd. Isvoare ne vorbesc despre aceasta : Sf.

brosius pune inscriptia bisericei Sf. Apostoli din Milan dela382 d. Chr. ca e ziditä forma de cruce. Alt text cu amintireacrucei este privire la biserica lui Porphirion din Gaza. Aceiasi

se gaseste cu mult anterioard crestinismului Palestina ;este lui din Sichern ; dar tipul n'a prins de

in artaUn alt tip cu planul in cruce este sanctuarul

treflat, atit de Intrebuintat Egipt, dar care are origina dinSyria.

Cel mai de seama de cu cupola cruceeste Sf. din Ephes ; din monumentele cele mai vechide acest tip, dar asupra a discutie, de oarecesuferise multe ulterioare.

BIZANTINE

SL incepe

cupold.cu in

inprelungirea

altul

slutin

pdtrat fete

cu coloane, spatiu

formind

inin

cu

asemändtorin

exempluunul

fost multatransformäri

Sofia

El

in

sint

iar

in marime

IV, in

in

www.dacoromanica.ro

24 P. ONSTANTINESCU-IASI

De tip anterioare lui 500 d. Chr. sunt bisericeletaiate in din Asia mica, care se dela Amaseiapadociei pe coastele sudice. Mai vestite sint acele dela Aja-

din Phrygia ; la Ilamusclz Konia, la care exteriorul nueste vizibil

Apoi bisericele din sau Tschanlkilisse Aksercti,din Macedonia, Myra din sudul

** *

Dintre toate tipurile de biserici enumerate acum celemai vechi, basilica octogonul, au desuetudine,clindu-se in tot decursul artei bisantine ultimele planuri :biserica cu cupola sau cu planul in cruce, ce specifica dinsecolul IX.

La preponderenta credem au contribuit mai multemotive. Crucea era simbolul cre§tinismului, era deci firesc

atit de mult architectura. Cupola, din Orient, apredomnit cu toate gusturile importate din aceia§i regiune,care a influentat considerabil arta bisantina. In fine cupoladt forma de cruce un aspect deosebit armonios

timp, multamind gustul artistic prin o mo-numentala.

C. Cronologia topografia monumentelor.

1. Cele mai Se biserici proprii dechiar de Constantin ; urme nu ne-auconstruite dinteun material u§or friabil.

Constantin cel Mare biserici mai tot imperiulroman. Acele din capitala sa, Constantinopolul, se cunosc putine ;

e Sf. Apostoli primele zidiri ale bisericelor Sf.Irena Sofia, mai de Justinian. Mai toate auplan basilica].

Un alt monument e biserica lui Constantin dela Sf. Mor-mint, care s'a pastrat ; e din trei edificii distincte, deseoriarse reparate, cit nu constitue un model fidel al artei con-stantiniene.

Mai apropiata e biserica Nasterei dela Bethleem, care aredeasemeni unele adaosuri, biserica din Andaval. Octogonul lui

Anatoliei.

clä-

odatä

plastick aleasä

clädeaurämas

Sf.

lingo

in

in

basilica

in

www.dacoromanica.ro


Constantin din Antiochia incepe a se pela 331; e maivechi tip de rotonda ; e prevazut cu tribune.

Strzygowski ca parte tot din sec. IV un altoctogon oval dela Wiransheir aproape de Diarbekir, nordulMesopotamiei ca cel mai estic model. El mai atribue secolului al

basilica cu cupola Kodscha Kalessi Kesteli pe munteleTaurus, anterior. Headlam Wulf o pun in sec. ;

Strzygowski aduce ca argument aparitia pe capitelurile coloanelora unor volute caracteristice secolului III IV.

1

H

Fig. 5. Biserica 2 dela Binbirkilisse.

unele biserici dela Binbirkilisse ca ante-constantiniane. Chronica din Edessa vorbeste de vechimea bise-ricei din 'Asia mica, una o pune la anul 201 d. Chr.

Unele biserici dela ca II (fig. 5)sigur secolul IV prin introducerea galeriilor laterale a narthex-ului

La Otschajak existä un dublu martyrium secol,apar alte multe morminte de martiri. Din aceia§i

basilica cu dela Jiirme (Galatia).texte mai biserica Porphirion din Gaza, ter-

minata in 401 Sf. din Milan cu o inscriptie dela 382.

cel

IV lingo

dateaza

VII

dincind

apartin

cledibiserich

datearhin

descrish

epoch

Apostoli

www.dacoromanica.ro

26 P.

Intre cladirile civile putem enumara Hippodromul lui Con-stantin din capitala sa palatul lui din (Dal-matia), dela care au mai urme destul de vizibileazi.

Asupra datärii monumentelor in genere este totdeauna deobservat multä circumspectiune, pentru nu avem textesau inscriptii, caracterele stilului ne pot uneori chiar cusecole. Multe din monumentele enumerate ca secoluluiIV pot fi mai nouä, mai lesne ne vine a crede cusupozitie de una contrard.

Mai sigure monumentele din secolul V inceputulcolului VI la Justinian, pe care le vom acum dupdregiuni.

Monumentele din Orient. In Orient cre0inismulavut sediul primele luiceputuri, caci doar in Orients'a näscut ; aici se otraditie, poate cea mai veche,artistiO, era firesc ca sase clädeasca monumentecu deosebire religioase. Toateconditiunele naturalere concurau ; un climat favo-rabil, peaträ

pamint pentru cardmidd, opopulatie ferventä

- bogatd-au adus o comandächiar din aceste

prime secole ale artei crtine.

Asia In Asia Micagäsim toate tipurile de biserici:basilica helenistica, basilica cu

cu plan cruce,rotunde. Ele au studiate de savanti

: Wulf, Croufoots, Smirnov, architectul Fritz Knoll mai alesStrzygowski lucrarile sale bOrient oder Klein

Asien".Cele mai numeroase, vre-o 50, s'au descoperit din ruine la

Fig. 6. Biserica dela Binbirkilisse.

CONSTANTINESCU-IASI

Dioclitianramas

dacä

apartinindcaci

in

in

religioasa

cupoläclädiri lost

in Rom"

cit

pästra

losef

bogatie

micä.

ca

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 27

Binbirkilisse, care in limba o mie una debiserici. Sint mai toate basilice au fost numerotate I, II,

etc. pentru a se deosebistudiere. Ele apartin

syrieneprin material grupuluinordafrican (fig. 6 7).

Foartecestora este o basilica delaledikapulu cu o na-

: o dubla delaOtsclzajak din ca-

De un alt tip helenistic,care provine templelegrecesti prin transformareaperipterului in zidurile bise-ricei, apartin numeroase biserici : basilica dela Aladscha Kisle,pe care Strzygowski nu sigur daca s'o fixeze in secolul al

sau al V-lea ; bisericele din Sagalassos Gill-bagtsche. Bise-ricele din s'apropie de tipul sirian.

In sudvestul Asieise gasesc basilici, cares'apropie de tipurile delaBinbirkilisse acele de-la ; basiliceleisaurice dela ElingirifDagh, Derekjói,

Karakodscha ; bi-serica in forma de cru-ce dela Beget Jokosu

: bisericadela Ulubunar (Isaura)se caracterizeazatr'un narthexlect.

Mai un al treilea tip oriental, care spre deosebire-de bisericele helenistice cu narthex sau atrium la intrare, au fatadecu turnuri laterale. e biserica dela Tschardagh-Kjöi, impor-tanta prin arhitectura externa sau la Diner Phrygia (fig. 8)..

Fig. 7. Biserica 32 Binbirkilisse.

Fig. 8. Diner din Frigia.

'

in

cladirilor

Cilicia

mici

linga

exista

inseamna

IV

in

dela

ISTORIA

III

Óreni

flags

www.dacoromanica.ro


Dintre monumentele ronde s'au gasit octogoane plancentral la Soasa Ulu-Bunar cu'n alt tip delaBinbirkilisse ; apoi acele dela Hierapolis Derbe.

Basilici cu s'au la Binbirkilisse, pre-mergatoare este acea din Nikaia de asemanátoarela Krandelides ; apoi Adana Dochmamin-Djarnissi.

Biserici cu in cruce in Asia de 500 sintla: sudul Anatoliei la Dere Aghzy (fig. 9), Hermessos

Fig. 9. Dere-Ahsy din Cilicia.

in Pisidia. Bisericele Mate in atit de numeroase, apartinaceluia§i tip.

Ele se gäsesc dela Amaseia Capadociei ;

la la S. E. de Konia, Ajasin in Phrygia; sau bisericadela Geröme. forma deosebita de cruce la Scupi

din Capadocia (fig. 10), cu tipurile dela Sivir-His-sar Panaghia din Tomarza.

Syria Arabia. In Syria este o desvoltare deosebita areligiei in decursul sec. IV-VI. Era un mediu bogato populatie inteligenta religiei. Se in Syriao traditie localä, care intrase in impotriva clasi-cismului helen reprezentat de Constantinopole: dar tendintele

cu

in

in

cre§tine

cultura

www.dacoromanica.ro


nationale au ajutat mult la triumful crestinismului, natural ostilculturei clasice

In Syria apar o sumedenie de monumente vre'o 100concentrate jurul unor centre vestite din anti-

chitate, ca Antiochia de ; ele au fost depopulatela venirea Arabilor Persilor, cit vechea civilizatie

azi in urma cercetärilor care se fac de savanti comisiunispeciale ale expeditiilor stiintifice.

Aceste ruini au exploratedescrise mai de De

lucrarile sale Les égli-ses de Terre Sainte" (Paris 1860),»La Syrie centrale"; de Laborde,Anton Baumstark de

Fig. 10. Scupi din Capadocia. Fig. 11. (Syria).

de misiunea americana Pinceton Uneversity".Din punct de vedere al influentelor monumentele

se pe regiuni. Litoralul dela Antiochia laCisjordania prin apropiere de maregrecesti din Archipel ; Nordul mai mult orientalismul casiregiunea Hauran ; la est regiuni inferioare din punct deartistic. Planul bisericelor e'n deobste basilica cu 3 sau 5 nävi,.construitä din ; e importata ; ronde,.mai ales cele mai vechi ; caracteristic tipului oriental e fatada

flancatä de turnuri.

ruinate in

Turmanih

curind

pot

vedere

cladiri

frumos ornatä

orase,

fost

I

Qaza

Inmai inch

lost

in

aljii,

slot

www.dacoromanica.ro

30 P. CONSTANTINESCU-IA*I

Cele sisteme, al basilicei al edificiilor cu plan cen-tral, se gdsesc perfect armonizate la basilica cu plan in cruceSf. Simeon Stylitul, Alep Antiochia. E din o curteoctogonald, din care pornesc cruce 4 basilici cu cite 3 navi ;de admirat arcadele, cele de colonete lipite lapäretele extern al absidei estice mai ales area cupoleiculare pe un plan patrat sau octagonal.

Fig. 12. Fatada dela

Un monument vestit este basilica diu (fig. 11)una din cele mai frumoase biserici prin plastica monumentalddeosebi ; are a cu mai multe caturi (fig. 12) ornate cuferestre din galerii cu coloane o principald ar-cuitä arc cintrat, la care se parvine printr'o cu treptelargi. turnuri laterale bisericei, dau unaspect de märetie putere.

Alte asemenea basilici s'au mai la Roueiha, Baquza(fig. 13), Bakhira, Zebed, Deir Seta, Qualb-Luzeh(fig. 14) Diarbekir (fostä Amida), Rusafah, Tur Abdyn cu maimulte biserici (fig. 15 16), Behio, Dara, 17) etc.

Bisericele de pe coastä, cu cele din CiliciaAsiei sint de tip helenistic; in deobste ele au deci un atriumsau narthex.

alt

formatäin

sint

14Douä intrecind ti

gäsit

asemänätoare

rinduricir-

Vogai).

indllimea

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ANTINE 31

basilica cu dela 18),

la inceputul sec. IV asupra vom reveni.ronde sint bisericele cu plan octogonal dela Bozra

Ezra dela inceputul secolului VI, martiryon din Rusafah bi-

serica Fecioarei din Amida.Arabia. In Nordul Arabiei, deci

sub influenta Syriei, ArabiiSabeeni se biserici.Astfel e monumentul dela Mschatta, pe

Fig. 13. Bacquza (Syria).

4

Fig. 14. Qualb-Luzeh (Syri4

Damasc-Meca, cu mai persane ; e ode constructii cuprinsul unei largi incinte.

Mai interesante sunt una de basilicalaalta amintind planul Iriconc originar Syriadin sec. ; admitem vechimea sec. IV. au o mare impor-

Mai in secolul un alt stat arab crestin se inte-la confiniile Babyloniei, acel al Lakmizilor, ale mo-

numente se cunosc mai putin.3. Egiptul. Poate ca'n Egipt n'a triumfat mai malt

Kasr-lbn-Wardan (fig

In

influente multIn

cu In

tirziu, III,

www.dacoromanica.ro


crestinismul, dar atentia oamenilor de a fost atrasamult spre Egiptul vechi.

Monumente apar din epoci : secolele IV-V altelemai din secolele VI-VII; cunoscute sunt de au foststudiate de misiunea a lui Cledat, care a cercetärila Bauit cu roade frumoase.

De la venirea Arabilor nu se mai pomeneste de aceiasi fer-religioasä, putem spune uimitoare, dispar monu-

mentele religioase. Le vom enumera pe cele principaleepoca lui Justinian, mai departe n'o sa mai revenim.

Fig. 15. Ibrahim din Tur Abdyn. Fig. 16. Mar din Salah.

Programul bisericelor egiptene este o variatie a basilicelor-3 abside ; au un plan treflat, unii originar din Syria..

se'nfundä in munti ca un speos sau hemispeos, o influentäa artei vechi egiptene.

De asemenea din al III se desvoltä o nationall,coptä ; subiectele sint helenistice, technica ; spiritulegiptean se mai poate observa la constructia zidurilor faraonice

arcade eliptice, cintrate ogivale.Un principal a Alexandria, dar nu ni s'a pastrat

nici un monument sub forma veche a epocei, de vasteterne subterane. Din prima secolele face parte ves-titul sanctuar dela Abu Mina, Sf. Mina, o cläditäArcadius secolul V cu trei nävi, baptisterul octogonal, basilica

I

cindfranceza

in

dupa

localasecolul

centrucit

epoca, IV-VI,

in

mai

fäcut

iar

lost

de-

www.dacoromanica.ro


cimiteriala o basilica cu abside opuse, toate scoasela de Kaufman. din a doua epoca, secolele VI-VII, ceamai principald este biserica Sf. leremia Saqquara, de ase-menea o basilica cu atenansele

Strzygowski, pome-ne§te de ele prin comparatiecu basilica dela Kodscha Kalessi,de foarte veche ar fi

basilicele cu cupola delaba Schenute Biserica dinBeschai ; acestora e o

pe care Vasilie Marepatrie la 337 ar

fi adus-o Anatolia. DinVI mai bisericele din pustiulNitriei : Sf. Macarie,Baramus sau bisericadin Cairo (fig. 19).

Un alt colt cre§tin a fostMuntele Sinai, unde s'au gasitmai ales nurneroase manuscrisereligioase miniaturi artistice.In ele se observa gustul pentru stilul monumental elemernente-orientale, dar traditia pitoreascd a procedeelor antice se adap-

operelortine. Biserica M-reiCaterina, cu mozaicuridin secolul VI, areplanul basilical cu nar-thex Sevine mai amintimde cre§tinedescoperite numdrmare la Antinoe.

4. Orientul euro-pean. In imperiul ro-

Fig. 18. Kasr-Ibn-Wardan (Syria). man de räsdrittinismul s'a repeziciune, monumentele religioase aparnumeroase, cea mai parte curentului din capi-

3

a

a

Fig. 17. Behio (Syria).

doua

Iota, celintorcindu-se in

in secolul

Abu-Sorgah

in

crei-cu

altil

dela

cu

pinzele

lar

care

origind

ros9ca-

1i

SS

band

www.dacoromanica.ro

34 P. CONSTANTINESCU-lASI

legaturelor cu Orientul prin portul Salonicului de pildä.Constantin Mare a clädit mult Syria, la Antiohia

Jerusalem, n'a neglijat nici capitala. Se poate vorbi chiar laJustinian, de-o puternicd mi§care artistica, rezultatd din ciocnireadiferitelor curente in luptä cu traditia pastratä deunii necre0ini.

Monumente profane infrumusetau : pieteinconjurate de portice ca forul lui Constantin sau Augusteonul,coloane arcuri de triumf, cisterna Maxima (407), Poarta de aur(447) sau enorma a Pulcheriei desf4urata pe o supra-fatä de 1063 m. ; apoi se clädesc in etaje cu nenumärate

Fig. 19. Narthexul dela Abu-Sorgah din Cairo.

coloane, ca admirabilele cisterne dela Bin-bir-Direck pe o supra-de 20293 m. 2. In se produce evolutia capi-

telului In Constantinopol, de unde se va lumebizantind. Dela capitelul compozit corintian se ajunge In secolulV la nou, teodosian, din foi de acant spinos, a§ezate caMute de In directie sau de cite opt

In timp se deasupra un impost, un trunchide cu in jos, unit cu capitelul astfelun element; capitelul-impost, ce apare in 528 la Bin-Bir-Direk.

Dintre vechile clädiri religioase din timpul lui Constantin celMare ni s'a pastrat nici ; descrierea se la uniidin scriitorii timpului, Cea mai era bisericat oli, de forma cruci, precedatä de atrium narthex ; lafu de Justinian, transformatä mai de Turci in

in

imparati

tipulvint

formind

nu

unei 546

De§i

aceia§i

aceia§i rinduri

gäse§te

in

piramids virful

www.dacoromanica.ro


-chee. Dela 463 basilica St. din Studion, in planhelenistic cu atrium, tribune, capitelul teodosian apare

alaturi de compozitul cu capete de vultur. S'a pas-trat atriumul narthexul cu minunata sa fatada, cu un prid-vor vestic pe coloane de o simetrie perfecta des-

spre atrium naosul cu trei Poate deforma fi fost St. Irena cea veche construita de Marcian(450-457), St. Irena lui Justinian ; la Blacherne era o St.Maria de Pulcheria lui Marcian la 451 cir-.culara adaosa de Leon (457474).

Al doilea mare centru alimperiului fu Salonicul, cu un

in arta ; aiciapar diverse arhitectonice§i'n deosebi a primit

toata Grecia traditiaalaturi influentele orien-

tale, carora le era deschis portulchalcedonic. La s'a for-mat tipul bisericei cruciforme cu

4catehumene deasupra narthexuluipridvor anterior

Cea mai veche cladire dineste rotonda St.

ghe, fost hipogeu roman, face tran-zitia dela originele greco-romane Fig. 20. Eschi-giuma din Salonic.la arta bizantina. Planul circularera prevazut cu opt patrate interior, una din ele s'atat de au transformat adaugindu-io galerie circulara dintr'un portic pe coloane. E impodobit cu celemai vechi mozaicuri ale Salonicului, Inceputul sec. V, anun-

stilul monumental ; sunt vestite in deosebi prin frumusetea-ornamentatiei, pe motive alexandrine, fructe.

Toate celelalte biserici ale Salonicului sunt in plan dreptun-Depe la secolului de cind Diehl presupune

ca mozaicurile - trebue considerata 4schi-giuma, iden-tificata cu biserica S-ta Maria Acheiropoitos sau S-ta Paraschiva

1) L. Bréhier,'..L'art bysantin», p. 188.

ghiular.

dateaza loantrei nävi

bogatie,

marmora,chizaturele aceia4i

ca§ibasilica

tipuri

helenis--tica,

cu sau la-teral.

Gheor-

inträrii

bazata

V

de

Salonic

intre

st,

r

r bSalonic

in

www.dacoromanica.ro


(fig. 20). Este o asemenea celor din Ravena,un dublu narthex, trei navi o ; arcadele tribunelor

ale parterului curburile triplei a narthexului sunt acope-rite cu mozaicuri de-o gratie incomparabilea (Diehl).In cinstea patronului s'a ridicat biserica Dumitru pela

putul sec. V, pe mor-

; in plan basilicade mari dimensiuni33 m. la naos,q -avea atrium cunarthex trei

. transept ; deun incendiu 1917era cea frumoa-

din(Bréhier). Anterioarkveacului VI,semnele decu monograma luiJustinian, este S-ta So-fia (fig, 22). Conside-

ca un compromis

cruce

In cinci compartimentearcuri dublouri,

naosul cuFig. 21. SI. Dumitru din Salonic. trei abside ; resimte

puternice influente o-rientale prin decoratia capitelurilor.

triumful Bisericei monumentele nu numaiorasele mari, ci oriunde erau crestini numerosi. Inloponez basilica dela Olympia se pe timpul luiArcadius (394) in cu narthex dreptunghiular,comunicInd cu exteriorul prin laterale. Spre nordulninsulei balcanice s'au descoperit mai multe urme de biserici.

.

basilica

S.

sfintului

basilicagreaca, a-

re un narthex

printrei navi

Dupacu

transformatreidoua

Roma

Mime

maisä basilica

ratä

se'naltä in

lace-

-. .

inter ca

www.dacoromanica.ro


cre§tine, pe care cercetatorii le considera ca epociidinainte de Justinian. 1)

Sub ruinele moscheei din satul Klisse-cheoi Sofia(Bulgaria) s'a descoperit o biserica asimetricadin cauza terenului, dar importantä prin dimensiuni-44 lun-gime-§i baptister (fig. 23), De plan cruciform cu bratul vesticmai lung obi§nuit Orient, areatrium narthex, insotit pe laturi de

camere, din cea sudica tre-bue sa fie un baptister comunicindprin narthexul naosul.

o

Fig. 22. Sf. din Salonic. Fig. 23. Basilica din Klisse-cheui(Bulgaria)

apropiere s'a descoperit biserica Sf. Hie din Firdop, consideratdca tipului bizantin de cu cupola din epoca ime-diat anterioard lui V inoeputul celui(fig. 24). De dimensiuni mai. mari, avea atrium narthex deforme neregulate, trei navi dispartite prin centrala aco-peritä cu bolti cilindrice; pe laturele narthexului in-

1) Studiile IzOstiea", organul arheologice bulgare, Sofia1912 urm.

o

apartinind

cruciforma,m.

in

care

finele

coloane,

In societAtii

cu

apartinindJustinian,

www.dacoromanica.ro

38 P. CONSTANTIESCU-IASI

aperi fatada, servind cea nordia pehtru scarade deasupra, cea de baptister. Basilica dela HissarFilipopole, fixata In V, e putin mai cu atrium nar-thex (fig. 25); avea navi abside, mai

colateralul sudic transformindu-se prinderea coloanelor sudice; interesantd e aparitia camerei pazito-rului fata narthexului. Amintim basi-

din veacul IV alta din vea-cul urmdtor de sub actuala biserica Sofia

Sofia.

Fig. 24. Biserica din Pirdop (Bulgaria) Fig. 25. Biserica dinHissar (Bulgaria)

pOtrunsese nordice ale penin-sulei, Dobrogea-Scitia minor - cunoa§te ordinea religioasä dinprimele veacuri ; vechea'colonie romanä Tropaeum ridicämai multe biserici din perioada bizantina. 1) In centrul

existä o basilica forensie dar care trebue fiutilizata de cre§tini, mai ales ce existä aid o epis-

copie. Cea mai veche e probabil basilica cripta atrium"(fig. 26) trei navi la narthex naos, cu ocircular& adaugindu-i-se un pridvor cu trepte alte

1) V. iCetatea Tropaeumi Bucureti 1912.

fitra

treicu

din

Cre§tinismul pänd'n

Trajaniroman

sä

cu

sec.

In

lica sepulcrald

cofiniile

www.dacoromanica.ro


forma mai apropiata de vechile basilici avea C" sau Cisterna",probabil de federatii germano-turanici pe temelia unei

cisterne mai vechi (fig. 27) In a doua jumatate a secolului ;

narthex deschis spre vest, trei navi o singura absida. Basilicade marmora deJustinian devenitä episcopaldpe vremea lui (fig. ; are a-trium cu portic anterior, narthex

Fig. 26. Basilica atrium delaTropaeum-Trajani

Fig. 27. BasilicaTropaeum-Trajanh

larg deschis larg sistem naos ca anterioarele ;dreapta intrarii un interesant baptister (fig. 29). Inglobam aceluiasicapitol biserica mai basilica cu dublu transept" saubizantind" (fig. 30) din veacul VI, de forma unei cruci, treinavi o absida.

5. Africa. Imperiul bizantin se'ntindea Africa de nord,dela Barca Maroc; orase populatii bogate, care aveaunevoe de biserici, mai ales de se'ntinsese erezia

la venirea Arabilor regiunele africane un centrucrestin important, care a dat la multi martiri, doctoricAlugäri, desi arta altor regiuni. Monumentele, maiales din Algeria, au fost scoase la iveala urma cercetärilor

färä dela

la

cu

donatista.

i

in

panä'n cucind

iveala

www.dacoromanica.ro


unor ofiteri franceji, trimigi in colonii ca militari, dar carecondeiul. timp descrierile au

diverse pana cind le-a strins volumMonuments antiques de l'Algérie" (Paris 1901). El a demonstratca foarte putine biserici din Africa de nord sunt anterioare sec.V multe au refäcute, daca nu temeliesecolul VI, soldatii lui Justinian recuceresc Africa.

genere bisericele afri-cane se aseamänä celedin Italia Egipt pentruveacul IV; din aceastä e-

basilicele dinleansville, S-ta

Fig. 28. Basilica dedela Tropaeum-Trajani.

29. Baptisterul delaTropaeum-Trajani.

Salsa din Tipassa mai putin sigure la Matifu; la Tipassabasilica are trei navi, un narthex märet un pridvor deschiscu camere laterale. Constructia este proastä, arhitectii afri-cani nu cunosc peatra lucratä en eimoeloane proportiile sunt mini; de aceia n'au ramas decitnumai ruine pänä azi.

In veacul V VI sunt cele mai numeroase. Degi Africa aavut mai cu Roma, monumentele s'au desvoltat

din Egipt Syria. In ce planul se

in

in

Djernilak,

Zui

taille",

strinsesub

sä

lost clädite

Intrebuinteaza mult

eiihfluenta priveste

Gsel

Or-

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ANTINE 41

cu basilicele siriene, dar scoase prin cucerireaArabilor de influenta posterioard bizantind, sunt lipsite de cupola.Sunt de atrium, care apare ; e'nlocuit printr'unnarthex ce se poate construi in trei chipuri pridvor deschistoatä fatada ca la Benian, inchis spre vest sprenaos ca Cuicul sau un narthex masiv cu o in medianapäretilor ca la (fig. 31), de fapt mai räspindit.

Fig. 30. Basilica bizantina delaTropaeum.

Fig. 31. lntrarile la bisericele dinBenian, Zama Cuicul (Africa).

intrarea se face direct pridvor, strajuitäde ziduri, ca la Tirngad sau printr'un portic deschizindu-seintre turnuri siriene, ca Morsott.

In interior sunt fiumeroase : cinci laville, la Tipasa, la Damus-cl- dispärtite prin

pilastri sau chiar pilastri cu acolate ; acoperitenumai de arcade, niciodatd de birne dreptunghiulare. Au cite o

circulard, ca la Dal-el-Kus din Kef (fig. 32), decele mai multe ori cadru dreptunghiular ;

rar tribunele, transeptul lipseste complect, deasupra uselorapar lunetele ca arcuri de descArcare-toate caracteristici siriene.

laUsenet

printr'o

daubfoarte

coloane, coloane

inchisa

cite

lanavile

www.dacoromanica.ro


Ca'n Egipt apar unele

Fig. 32. (Africa).

tribune ca la Qualb-Luzeh,

in plan treflat la Aguemun, Ksar-HeHal, Henchir Damus-ce tre-bue sa fi deasupramormintului vre-unui

Intre cele mai insemnatenumente trebue de amintitsericele din Cartagena, camus-el-Karita cu un atrium

de hemiciclu sau basilicacu cinci Biserica

din Tebessa dela secolu-lui V a dat numeroase dis-cutii : unii o presupun o

remaniata, arfi sec. V, chids'au addugat tribuni lungul

; acest fapt ar fi necesitato remaniere interior,pe care Lasteyrie neobservind-orespinge presupunerea refacerei.Alte monumente : basilicaKherbet-Guida (444), Tigzirt cu

Siagu cu un baptister octogonal.capela din Thabraca cu

un interesant reprezentîndmozaic o basilica cretinä din

sec. IV, basilica din Henchir-Msaadin cu pavaje tot din mo-zaic sau numeroasele basilici dela

6. Monumentele occidenta-le. Influenta orientala s'a

pana'n cele mai departatemeleaguri ale Apusului, maicentuat Italia ; la Romatinismul patrunsese de timpuriu,importat din Orient, careturele s'au pastrat continuu fer-

negustori sirieni se stabiliseraFig. 33. SI. Agnes din Roma

vente. Comercianti mai ales

A

fost

innävi.finele

fost in

in

Kef

din

in cre§-

cu

larg

Dermeh

vastä

An--

in

la

in

in

www.dacoromanica.ro


puternice in principalele ora§e ale Italiel-Roma, Neapole-in Galia spre nord de-alungul Rhinului ; cu marfurile o-bi§nuite importau matasuri felurite tesaturi, manuscrise cu mi-niaturi, alte propagatoare regulelorartistice din Orient. serviciu aduceau mona-hismul are Egipt Syria, de unde Athanasie

; fondatori de in Apus au venitau totdeauna constructori, exercitind o.

mare asupra artei. Chiar maila Roma influenta bizantina

vioreaza rästimpuri activitateatica; Vasari Rena§terea

se datore§te unei gre-ce§ti-fire§te o parte de exage-rare, dar putin

Cea veche a lui Con-stantin Mare e S-ta Constanta pecalea Nomentana dela Roma; pe unplan circular coloane zidurileexterioare o galerie circularaen berceau"; dela intrare aveaun pridvor care se lega de zidurile cetrebue fi format atrium.fiica sa St. Agnes petul tinerii cu nume ; areu dar primul plan s'apastrat capelelor adaose(fig. 33): cu trei tribu-ne pe colaterali-rar exemplu la bise- Fig. 34. Petru din Vatican.ricele latine. Basilica Padentinadin locuinta senatorului Pudens, de mici dimensiuni, apartinecolului IV - traditie Petru-, plan ba-

vestita prin frumoasele sale mozaicuri absidiale. S-taMaria Antica e o cu trei trei abside, atrium pa-trat decorat cu picturi. mai desavir§it aspect al bisericeloroccidentale avea St. Petru din Vatican. construita sec.mult modificata ulterior (fig. 34). In fata cladirei era un vestibulpatrat cu marmora, deschis spre atrium cu ladin atrium se prin cinci fiecareme propriu, pentru cele cinci navi.

ivorii,

lagarulminastiri

influentathziu in-

in artis-dupa

mai,

intre

fost

inbasilica L

dupa Sf.

H

cu un

in

Orient-calugarii

biserica

boltita

ridica mormin-

refacuta,

nu-

colond

din

silical,

CelIV

fintina mijloc,biserich

www.dacoromanica.ro

44 P. CONSTANTINESCU-IA$1

In veacul al V-lea planul latin apare la: S-ta Maria Mag-giore, care basilica Ulpiana din Roma, de in.cu un pridvor deschis printeo intrare ; St. Paulo fuori lemura, una din cele mai mari din Roma, cu numeroase ;

baptisterul St. loan din care unei alte biserici.La inceputul sec. VI papa Symmachus San Martino aMonte, cu trei la vest de

Fig. 35. Sf. Sabina din Roma. Fig. 36. Sf. loan delapoarta

un zid plin. Mai apropiate de influenta sunt bisericelecu narthex inchis : Sf. Alexis de Honorius III, Sa-bina la 424 cu trei navi trei abside (fig. ; St. Pe-

in vinculis se deschide Sf. loan dela Poartatrei (fig 36), St. Clement cu un atrium

desvoltat, cu o (fig 37).Al doilea centru al Italiei fu Ravena, ale carei

monumente trebuesc in intregime aproape inglobate artei bizan-tine. de a deveni capitala exarhatului infiintat deJustinian, influentele orientate se in cladirele veaculuiV inceputul sec. VI, coasta dalmatica cunoa§te artaorientala inceputul sec. IV la palatul lui Dioclitian de

Salona, azi Pe un dreptunghi cu perimetru de 215

imita lungime,

Lateran

navi

Sft.

piatä largä,cu

trei

evidentieazaintrucit

dela

100

35)

insemnat

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 45

m., ca fortareata, se planul regulat al incinteimarilor alee perpendiculare de porticuri,

vestibuluri circulare, o rotonda cu sali de ceremoniilocuinte un octogon sepulcral, pe altemai mici.

Din cladirele carea lui Teodosiu cel Mare,Ga//a Placidia,

capitala sa, sela Ravena mausoleul ce-i

numele, zidit cam pe 450. Este oconstructie de cruce,acoperita de o pe pendentivi,

prin luxoasele mozaicuri ceimpodobesc arcadele, lunetele tambu-rului cupolei. compozi-

sunt prin armonialorilor, fineta portretelornelor, a§ezate deasuprafundul capelei;. unuisaj redat naturaleta deblindele oi ale catacombelor,imberb victorios, pe tron ca unrege maestos, binevoind a o

tinindcrucea (fig. 38). Din veac baptisterul ortodocsilor, octogonacoperit de aceia§i cupola, cu exteriorul simplu, c'o decoratiede cea mai inspiratie alexandrina in interior ; incrustatii de

la partea de jos a paretilor, mozaicuri ornamentale lacele de arcade, decoratii arhitectonice latotul spre compozitia din virful cupolei cu botezul lui

inconjurat de apostoli, r'edati noul stil istoric carate portrete.

de caracter oriental s'au construit la sud innia: grupul de basilici dela Nola pe mormintul Felix,cute nuinai din descrierile lui Paulinus ; basilica Sever, cu cel

impost bizantin Italia baptisterul Soter din Neapole,un patrat cu pe trompe d'angle mozaicuri executateambele stiluri monumental pitoresc. Spre nord curentul se'ntinsela biserica St. Laurent dela finele sec. IV cu cupola pe

Fig. 37. Sf. Clement dinRoma

vasta cupola,

incupola

Douaneintrecute

in pei-

lisus,

in

pura

doua rinduri tambur,

cupola

märet

cu

impodobipoartä

cealaltä

Campa-

in

ISTORIA

intarite, 5i

la

faimoa

5i

5i'nconjurat

5i

in

www.dacoromanica.ro

46 P. CONSTANTINESCU-JASI

o San Nazaro de cruce. Prinsilia patrunde Galia pe valea Rinului, unde seputin nu de stil bizantin, considerindca un avantpost al artei orientale (Strzygowski).

Din scurta expunere a monumentelor mai importante aleartei creqtin-orientale, ca nu spunem bizantina,

conditiile prielnice ale desvoltarii unei arte noi, in

Fig. 38. Mozaic dela mausoleul lei Placidia din Ravena (fotog.

parte comandei bogate spiritului religios-artistic, ce vorduce spre manifestari culminante In epoca imediat urmatoare. Petimpul lui Justinian, veacuri primele manifestari la su-prafata, deja se poate fixa o arta ; pentru acaracterele ei, credem noi necesar a mai augmenta capitolul

mentionarea a diverselor influente componentebizantine.

D. Originele artei1. Originele siriene. Syria cunoscu o desvoltare deo-

a religiei cre§tine primele secole; apar osumedenie de monumente de diferite tipuri, rezultate dinpirea influentelor helenistice, orientale Basilica trel

F3

.

;

colonada inin gasesc cel

buna

artei

bisantine.

in

crestine.conto-

www.dacoromanica.ro


navi trei abside e construitä petre mari in mare aparat,de aceia rar au Narthexul e o turnuriterale, in locul arhivei arcade deasupra stilpilor; unelemai apare atrium (fig. ; e in

Uneori absida e'n forma potcoavei ; coloanele sint inlocuite prince permite sustinerea de arcuri mai mari.

In general artistul urmäre§tesä efecte prin noutati

; Orientarcul fatada deco-rativä cu poarta

de turnuri sau ornamen-tatii bogate, ca spiralatela

Mai sint cu plancentral, octogonale circulare ;ambele sisteme perfect ar-

la Sf. Simeon Stylituldin Kelat Sem'an.

problemä fu acea aboltii. Sub influenta Persiei se

Syria 1teme de bolti: cupola sustinuta

patru trompe de unghiu patratul acesteoctogon ; cupola pe pendentive ; aceste din

urmä Syria lucrate peaträ, artamai mult peatra, pe cea moe-

loanele, diferentä ce-aduce schimbdri in architectura. Adevdratase decoratia scuiptata la formarea

iconografiei bizantine.se de simplitatea

imbogAtindu-se cu ornamente geometrice biologice. Ornamen-tele sint mai gravate, in de a vopsite ;ele acopär toate unei clädiri. Ca motive orientale desintrebuintate corni§a boltitä torul proeminent ; abacule mai lungit pentru sustinerea arcului. se poateobserva, aläturi de caracteristici siriene, la din MschattaArabilor Sabeeni. Zidul ornat cu o sculptatä dinfrinte, care triunghiuri rosete la ambele mo-

Fig. 39. Atrium dela Kanavat (Syria).

dinpoarta cu doua

acoperamintul in

ceia

obtina

centralädouä

monizate

sis-

pe transformIndu-se prinsustinuta

in din

siriana in

departeaza

fi

sintcoloanei

Influentaedificiile

inaltäcu :

la

sculptatä

lintmijloc

www.dacoromanica.ro

48 P. CONSTANT1NESCU-IA$I

persane ; aceste motive siriene : palmete saude acant, de variate inchipuiri, ca la Behio (fig. 40).AlAturi de arcul persan se gäsete poarta cu trei

arcade helenistica ; capiteluri corintiniene cu altele din foi de acantputin sculptate. Aceste modeluri se gasesc la Sf. Sofia din Con-stantinopol ; ele au trecut din Mesopotamia prin Syria la Bysant.

In Antiochia, orwlelieleniste dela coasta se'ntrebuinteaza caramida, in restul

peatra ; de unde nevoia de a ascunde origina materialuluiprin alte culori, intrebuintarea polichromiei, mozaicurilortalelor pretioase.

Fig. 40. Lintou dela Behio (dupa

Iconografia, zugravirea icoanelor, se de regiunea:siropalestiniana. aceste regiuni se lucrau icoane cu figuriscene din viata lui Isus Christos, care au ramas ca tipuri

pentru alte regiuni ; caracterul general al acestei iconografiieste de a fixa tipuri de neschimbat, transmise prim minastiri.

2. Originele egiptene. Egiptul cu Alexandria devineun centru helenistic, apoi mai ; traditia nationalaren4e prin cre§tinism, care luptä in contra grecismului pagin-

fenomen istoric ca Syria.ArchitectUra se la biserici de tip basilical, care

au putut da putin Bysantului. Sanctuarele vestite Minadela Abu Mena sau dela Saqquara se caracterizeazadoar prin trompe de unghiu plan treflat ; dar vin dinPersia doilea din Syria. Egiptul n'a dat Bysantului decisternele cu coloane, cum acele dela Bin-Bir-Direk, care prininultimea coloanelor amintesc colosalele temple hipostile delaLuxor Karnak.

Decoratia Ierusalemiar

Voguié).

sfinte

Sf.

primelecit.

sau

ales

SI.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

Decoratia a avut mai In plastica secundargmonumentala cladirele egiptene se caracterizeaza prin introdu-cerea alternativg de nise coloane exteriori ; saudeosebit cadru la ferestre.

Din punct de vedere pro-priu al decoratiei sistemullexandrin dinrea zidului cu pIaci pretioase

policrome ; uneori chiarsoreliefuri. In se ob-

un amestec de motivehelenistice orientale, o evo-

lutie dela stilul pitoresc, defamiliar Egiptului, la stilultoric.

sculpturi lemn, por-fir sau ivoriu ; opera cea maiadmirabila in ivoriu este placadin colectia Trivulce (fig. 41),

din Alexandria.Arta helenistica din Egipt

se caracterizeaza prin coche-realista, deco-

ratie pitoreasca care trecuarta Totartei egiptene se datoresteportretistica realistä, care

la formarea tipurilor isto-rice. Originele acestei picturise datoresc helenismului, repre-zentat prin ceramica vioaerealista, dinepoca alexandrina a secolului Fig. 41. Ivoriu Trivulci

III a. Chr. pe de o parte;pe de alta Egiptului cu arta sa monumentala. Figuri mari sti-

: figurele asezate rind nici o sau de-abeaun gest.

Aceste caracteristici apartin miniaturei sau sculpturei.Bysantul sufere influenta artei pitoresti chiar trans-

4

serva

atit

luxoasä

romana crestina.

multa

pe

consta

ba-sculptura

Sint

in

a-juta

cochetadin colectia

miscare

inaintea

www.dacoromanica.ro


formarei ei Egipt. La tipurilor iconografice au ajutatfoarte mult stofele prin usurinta transportului. Egiptul era recu-noscut din antichitate pentru tesäturele sale istorice; epoca

apar subiecte biblice, spre deosebire de elementeleoresti.

3. Originele anatoliene. Anatolia, mai ales acea occi-dentald, a fost grecizatd apoi crestinatd, ajunsela o artä deosebitd, avind la o vechede pe vremea Hititilor posibilitatea influentelor delavest est.

Monumentele anatoliene foarte importante In ce pri-veste problemele architectonice. Architectura era Hoare

cei architecti Sf. Sofii din Constantinopol Isidordin Millet Anthemius din Tralles, din Asia mica.

In Asia mica se poate vedea, din primele timpuritine, contrazicerea dintre partea de est coastele ionice.

basilica helenisticd, acoperitä cu sede alta dupa procedeele. orientale. Deja pentru

forma cu tribune solutia fu din secolul IV chiar cupolaIn mod caracteristic central. Din ale Orientului

au venit, e just, formele clddirei centrale de aceia Asiaprefera mal mult clädirea ca ceva propriu;

In nordul Syriei Armenia apare schema bisericei de maitirziu cu plan In

Numeroasele basilici dela Binbirkilisse au una sau treicu o orientald. Caracteristic e faptul au arcada cuperfect semi cerc In locul arcului ; apoi termi-nati semi coloane fatade monumentale, ca'n Syria,stitue un tip oriental. Spre deosebire de acesta tipulhelenistic cu atrium narthex, construit din

Al doilea tip al martyrium-ului contine amestecuri in con-structia cupolei ; cu cupola conica, care earmeand, iar altele cu cintraj, orientald. Acest plan estrain de arta

Un treilea mod de a pare propriu Anatoliei, anumebasilica cu cupola, cad cupola anterioara am vdzut-o la monu-mentele ronde. Basilica cu plan dreptunghiular arede o sprijinita pe trompe de unghiu pendentive. De

cit

variata inai sint

orate

centralalemn in

alaturi construitadesvoltatä

dispusa unele partimica

octogonala

cruce.nävi

capotcoava pilastri

con-existä

usele

clädi

cupola

In

pi-

aici;

slat

al

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BlZANTINE 51

a biserica forma de cruce greaca,dreptunghiu; biserica cu a trecut Syria, Egipt, Europa.

In general architectura bizantina din Anatoliamult, mai principiile boltii.

In aceleagi procedee de gravare, pe care le-amvazut Syria ; general toate artele cregtine nu exceleazaprin sculptura. Efectele se obtin dupa regiuni; la sud influenteheleniste aduc mai ; la centru cladirele mai sobre, or-

Fig. Decoratia fatadei dela Göreme

namente geometrice, barbare. Procedeu neamintit estenerea de efecte contraste de umbra. Decoratiafatadelor e ; la capadociene bisericele impodobescfatadele cu doua zone de arcaturi oarbe, ca la Göreme (fig. 42).

Frescele sunt de stil monumental hele-nistic. Ambele au influentat

4. Contopirea influentelor rolul Bysantului. Conto-pirea. Occidentul Orientul european au incu Egiptul Orientul propriu zis. un timp imperiu,imperiu roman de aceiagi administratie apropiaudiferitele regionale schimbari de serviciu sauterese administrative multi spre Capitald, din Orient ;

ei aduceau motive gusturi artistice de provenienta patrieiDar, timp ce'n Apus Roma devenea un centru al

aici e§it.

ales

mult

simplä

pätrunseBysantul.

fost

populatii

cu

imprumutafoarte

in

obti-

pesterile

strinseFormind

in Imp&

www.dacoromanica.ro


iätiei crestine, numai biserici nationale :Egipt, Nestorienii in Syria, Manicheii etc. Prin comert

apoi se pot motive orientale in Occident, mai ales prinemailuri, stofe, ivoriuri etc., usor transportabile de care

uncle, ca manuscrisele cu miniaturi, reprezentau chiar solutü ar-chitectonice.

In al treilea rind s'au tot din Orient ;erau mari constructori, ei reprezentau mai ales arta

a regiuni, spre deosebire de comercianti, careaduceau cunostinti despre orasele helenistice.

Monumentele occidentale : Palatul lui Dioclitian din Spa-%to, Mausoleul Gallei Placidia din Ravenna, Baptisterulmonumentele din Africa de nord precum acele dinnopol sau Salonic se deosebesc de cele romane. Au cite 3, 5, 7,9 navi, introduc chorul dublu, desvoltä fatade cu turnuri,

cu jumätäti de lucrate ; toate venite dinEgipt, Syria sau Orient.

Chiar in Apusul european de forme, misteriosnumita se reazima direct pe de

dita architecturd bisericeasca din Orient.Rolul Constantinopolului formarea bizantine este

mare, desi se eredea vreme toate originele sein Syria.

In architecturd i-a venit basilica greco-romand, planul cen-planul din Egipt sau Syria, mai ales cupolacintraj; respinge biserica boltitä anatoliand, porticul sirian,

arcul sfärmat pendentivul. Intrebuinteazd numaimida, desvoltä amplu decoratia polichromd decoratia exterioardstilul istoric monumental din Orient ti devine caracteristic.

Constantinopolul pe acest gust in a alege anumite so-lutii architectonice motive decorative mai aratä personalitateaartistica prin schimbarea elementelor imprumutate. Elelementele orientale architecturd disparitia curtiia cisternelor cu coloane. Din capitelul corintian face unul teo-dosian cu acant spinos pe obisnuit ; secolul V se

impostul capitelului, care apare SyriaAfrica. capitelul unit ca impostul, volutelor capetede animale; aceste capiteluri se'mprästie apoi in toatä lurnea.

Byzantul nu perde spiritul grec, nu devine copia artelor

inlacobitii,

aurarii,

minästirele

ortodox,Constanti-

stilpi

bogätia ivitä

formeigäsesc

prin

din

Dau. locul

na-

gi

inintr'o

tral,

schimbain

deasupraIn

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTNE 53

orientale, le chip ingenios pentru satisfacereanecesitatilor locale. El idealul ireal al räsariteanuluicu reprezentarea reala a apusanului. Cupola un centru deunde se pot desfA§ura infinitele motive orientale, regu-

a coloanelor o masura ordine spiritul vestic ; totule strins dreptunghiular care stringe impreuna rea-

irealul-') drept o exemplificare.

H. Die christliche Kunst des Ostens", p. 24.

lathspatru

1)

da

tal

www.dacoromanica.ro

CAP. III

Epoca lui Justinian

Justinian (527-565) a fost unul din cei mai remarcabilipe care i-a avut imperiul bizantin. Dupa des-

facerea lui de imperiu roman de Apus, tendinjele de deosebirecre§teau din ce ce, cu mai mult cu cît Apusul cadea subloviturile barbarilor. atunci Rasaritului ducacivilizajiei Justinian a aceasta. El a prin totfelul de mijloace valorifice prestigiul mo§tenite ; unuldintre aceste a fost de monumente profane religioase.

lui au numeroase monumente, care duc artala prima, ei ; Kondacov o numise prima

de aur, drept economice bo-provinciilor dela Gibraltar Armenia, Inlesneau

sale intenjii.

A. Monumentele.

1. Sf. Sophia din Constantinopol. Acest templus'a se anul 532, pe locul unei bisericiconsacrata (Sophia) dumnezeqti pe timpul lui Con-stantin cel Mare. Justinian a dat ordin se material dintoate dela diferite monumente, astfel nu-mai marmorele prin polichromia produceau un efect uimitor.

Imparatul singur supraveghea conducerea lucrarilor, care erade celor doi architecji Anthemius din Tralles

Isidor din a sunt descriitorii contemporani.

Lucrau la ea de de ordine, fiecare 100 desub ascultare, erau deci 10000 de muncitori ; ne

sä fäclia

sä ImpärätieiInältarea

Datoritä apärutzantinä strölucire

Posibilitätdle

bonnie

sä Inintälepciunei

sä

altfel Incredintatäinteligentä läudate

100 avändlucrätori

Imparad,

in alit

colosalinceput

partite

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

astf el explica dece numai in cinci ani s'a putut Mica acest mo-nument prin dimensiunile sale. Sf. Sofia 77metri in lungime pe 71 metri e aproape deci un patrat ;cupola are 65 metri un diametru de 31 metri. Deco-ratia extraordinar de numai coloanele, de 107din marmore pretioase; a costat in total 360 franci.

Architectura. Forma e mai multa unui patrat masiv; aspectulexterior e cam greoiu, mai ales

cupolele abia senumeroase deasupra acoperkului,In jurul centrale. Ea se

pe 4 arcuri enorme sus-de 4 Azi exterio-

a mai fost Ingreuiat de Turd,care au zidit enorme contra-forturi minareturile dela col-turi.

In interior o prin-la dreapta la

ei, la est vest, bolticu cupole la sudnord arcurile sint deduri sustinute de colonade.Spre semi cupola orientalatrei cea din mijloc, prin-cipalä, se spre est ter-minindu-se prin o cul-de-four" (demi cupola) doua Fig. 43. Sf. Sofia din Constantinopol.abside secundare. Semi cupolaoccidentala are de asemenea trei abside, numai absida prin-

are ce se continua la zidul din tn carecele trei usi, care comunica cu narthexul.Narthexul, o galerie se deschide prin

care se toate splendorile ;

principala, sau regala, era rezervata cortegiilor imperiale. Infata bisericei se'ntindea un atrium Inconjurat cu portice,

mijlocul o de arunca apa; au ramasurme. Din curte se intra In narthex prin 5

55

maretlatime,

inaltimebogata, numar

milioane

cupolei

pila§tri.

adica;

absideprelungqte

bolta

InnouS lash sa vada

altädataInnumai aceastä

in

tinute

slot

www.dacoromanica.ro

56 P.

(fig. 43). In etaje ; de sus format din tribuneera destinat femeilor (gyneceul).

Lumina venea numeroasele ferestre, care sebaza care aplecarea lumina

In bisericei Wind sä bogatelenamentatii ; timpul noptii, candelabrele erau aprinse,

departe pe mare ca un far al mintuirii.

rig. 44. Interiorul (fot. Sebah

enorm construitd, s'a näruit ; architectiiJustinian a ordonat refacerea aducind-o la

mensiunile mai mici de azi, In 562; nu s'a maiDecorafia. Interiorul prima vedere once

chipuire (fig. 44). varietatea marmorelor aduse din toatepärtile imperiului se obtinea un elect de polichromie, care singurar fi lost suficient; aceastä impodobea päretii par-doseala. Culoarea luminoasä alexandrind, de In se-c lele III II a. Chr., era inlocuitä aur argint - proce-deu oriental - amvonul, domul deasupra gaeriei, altarulmulte erau din aur.

Marmorele pavajului erau orinduite directü

CONSTANTLNESCU-IAI

prinin prin ingrämädeau

straluceascäiar in cind

intocmai

inträia

dela

marmorä

prin

in

Joaillier'.

dar

douS

strilucea

Si.

Intrecea

alit

obiecte

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 57

combinatii, päreau opera unui pictor ; panourile päretilorterali desenau centru figuri geometrice, jurul cdroraläceau cele mai variate motive biologice. Deasupra la bazacupolelor, absidelor pe curburele se desfdsurau numeroasemozaicuri cu de aur, cele mai multe acoperite decu tencueli pentru a nu chipului omului, interzis de Coran.Se mai vad insä aripele a doi arhangheli pe pendentivii cupolei

depe zidul sudic al altarului, ping mai unmozaic dela sudic reprezentind pe Fecioara cu copilulintre Justinian prezentInd biserica Constantin cu orasul. Indul strdlucea o cruce pe un cer stele.

Coloanele navii ale galeriilor sunt Impodobite cu- impo§turi de alba din Proconez, cu cuburile fin

cizelate, relief uri forme variate ; principalul motiveste acantul aplicat, rudimentar decoratia era complectatd cu nenumarate metaletioase de-o boggie lantasticd. Sub cupola se'nalta amvonul din

incrustat cu ivorii, argintdrii petre ; dea-supra lui domul cu de aur cu o cruce inIconostasul era lucrat din argint cizelat, din auremailuri petre pretioase se pe coloane de altecoloane de argint sustineau domul cu o mare cruce de ;

era patriarhului - toateobiectele altarului ar fi dupa Procopius, 20.000 Kgr. deargint.

Desi la exterior Sofia uimeste de veacuri petoti vizitatorii ei; nu este opera putereinesc, ci opera dumnezeirii - exclama contemporanulProcopius. Toti alatorii Apusului sau crestini saumahomedani au lasat mostenire impresiile entuziaste despreacest care in sä razele dela soare, ea

isvordste dupa expresia aceluiasi Procopius.numentala importantä a Sf. constä precizarea definitiväa principiilor unei noi arte, care purcede dela datesigure.

2. Monumente secolul VI Constantino-polul un rol devenind arbitrul preponderenteiartistice; de aici pornesc modele toate regiunele, pe care le

in largi Influentele merg in In

in

fondul

portalulfun-

cu auriteorigina

acoperit pläci

aur,in

fundul

primeascä

in

In

ISTORIA

in

cupole

sprijinea

Mo-

Orient,

www.dacoromanica.ro

58

Persia - Syria impune intrebuintarea - in Occident din Italia in sudul Frantei. Chiar S-ta Sofia, prinpozantele dimensiuni solutii, era greu de imitat, capitala aveaalte resurse architectonice decorative. Se presupune chiar

in o cu ateliere unde se pregdteau deco-ratori sculptori pentru toate provinciile imperiului. Avem dateistorice precise: Eudoxia trimite planul materialde sculpturd pentru refacerea unui monument din Gaza la 401,orasul Zenoviei pe Eufrat e refäcut de Isidor cel - care

dela Sf. Sofia - dirt Byzant, un alt arhitectTeodor fu trimis de Justinian Palestina Sinai,

ratul toate regulele carese .clädeascd biserica

rei la KennesrinAlep aceiasi

multe alteJustinian mai ca-

pitala cu diverse clädirigioase, din care putine s'austrat In intregime sau in parte.

Sf. Sofia mult mai imi-tatä fu biserica Apostoliridicatä de Antemius

planulunei cruci cinci cupoletarul la abside, cu odecoratie asemenea Sf.

de coloane bi-serica sustinea un al doilea etaj.A de Turcideschiderea pietei lui Mahomed

Fig. 45. din Constantinopol. II, dar s'au pdstrat copii la St.Joan din Ephes, St Marc din Venetia Saint Front Péri-gueux. La 532 sau reface St. Irena (fig. 45), cu

care prin asezarea transversald a boltilor en berceau decupola dä un de plan cruce ; un nar-

thex cu cinci pentru tot atitea compartimente, bratulacoperit de-o joasä poate fi considerat ca un narthexinterior.

P.. CONSTANTINESCU-IASI

In

exista

impa-

fost pentru

din

cdrämizii,daca im

tinärrefäcu

däsä

din Jerusalem,

'

- ' Isidor celintre 536-546;

Sofii, un.rind inconjurind

Irena

ininträri vestic

cupola

In

centralS

www.dacoromanica.ro


cu Teodora construeste tare 527-536 bisericaSergiu central rotondele din Bosra

Esra, cupola se reazemä pe un octogon de pilastri opt ex-edre, care asupra päretilor laterali prin mijlocirea arcurilor ;un narthex mai ingust ca clädirei. deaceste monumente existente, izvoarele mai pomenesc SLHypathios cu atrium narthex. Toti narthex ora-

S-ta Maria Chalcopratia cu un singur narthex, S-ta Mariaa lsvorului peste alta mai veche, St. Mihai din Sosthene plandreptunghiular alt St. Mihail plan circular.

Al doilea centru politic artistic epocii lui Justinian fuRavena, vestitprin sediul celui mai

rege barbar,ce-si vesnici

numele de-un palatmormint. Palatul luiTeodoric, aziavea o luxoa-

cu o masiva,flancatä de tur-

dublu etaj ; mor-e un

ficiu circular cuetaje, de sus in-conjurat de un porticazi disparut. Lui Teo-

se mai atribuebiserica Sannare Nuovo de plan basilica], cu nävi, despärtite prinfrumoase de de-o ola exterior aspectul sombru e intrerupt de-oratie a päretilor cu rinduri de arcade oarbe. Decoratia sedatore§te bizantinilor, care prin Justinian episcopul Maxi-mian (549) San Apollinare in Classe, tipul maifect al vechii basilici cu intrarea pela vest, cu aspect mo-horit, care de altfel cu privelistea de azi a Ravenei,orasul al amintirilor vii. Un incomparabil monument,rival al Sf. Sofii pentru Exarhatul bizantin din Italia, fu St. Vi-

Fig. 46. Sf. Vital din Ravena

Insemnat

sä

toriu,

al

Teodoric,

edi-

ApoUi-trei

coloane ;

biserica

mort

plan

:

inIn

ora9

singurideco.

ridicicel per-

www.dacoromanica.ro

60 P. CONSTANTMESCU-1ASI

tal, de Justinian 530-547, in plan central (fig. 46).pridvorul modern care i-a schimbat exteriorul,

e ingenioasä prin trecerea dela planul octogonal la circularulprin mijlocirea exedrelor cu de coloane

sustinerea ei cu arcurile laterale, casi prin eleganta alipireinarthex la unul din unghiurele fatadei ; interiorul evi-

tehnica (fig. 47).Aceluiasi grup helenistic combinat apartinea catedrala

Fig. 47. Interiorul Vital

din Parenzo, de episcopul Eufrasius (530-543) baptisteratrium (fig. 48 49); primul de octogonald chiar in fata

bisericei, atriumul patrat inconjurat de portice. Bisericaare o cu acea dela Qualb-Luzeh, specialnarthexul, deschis printr'o tripla bae pe pilastri

; de coloane imparte

intre

cupoleiunui

dentiaza

Fig. 48.Catedrala din Parenzo

cuforma

asemanatoare indoi

in

ridicatExcluzind

S. (lost Alinari)

ziditä

rinduri

www.dacoromanica.ro


trei navi, o Importanta monumentului hiperzistenta unuia din cele mai vechi toate repa-ratiile ulterioare decoratie asupra cdreia vom

Epoch lui Justinian s'au atribuit alte monumentedite provinciile europene ale imperiului, asupra s'azistat mai putin manualele sträine. Vechea minöstire delaDaphni Athena are biserica Adormirea Maicii Domnului, cese presupune sub forma cel putin In secolulVI; urmele ei se actuale, care trebue fi

fost mai se fi deschis tot spre vest. aveaun etaj un portic trebue fi decorat fatada,

Fig. 49. Atrium dela Parenzo

triplu pridvor ramas ruinele St. Simeon Stilitul; pridvoruldela coltul nordestic la est probabil ca o

curte dreptunghiulara de portice, la stinga urmede de La Areopagu o veche

pare apartine epoci, St. Dionisie Areopagitu ;de dimensiuni mijlocü, avea un dublu cu ointrare pela vest, naosul trei nAvi.

In Bulgaria se cunosc acum trei biserici atribuitecului VI material, plan unele date istorice. 2) In

1) Gh. In wArhailogikon 2, Athena, 1916.2) P. Mutafciev III, VII, 1912,

absida.

mozaicala

Inin

fatadeilunga

i

In

alipite pridvor.zantina

panadupa

Sotiriu1920.

consta

raspin-carora

primitivE

sasa asemanator

intindea

acelei4singura

vea-

Deltin.in

atrium-uri,

märginitäbisericE

www.dacoromanica.ro


tatea Hissarului se satul biserici, basi-St. Gheorghe. Prima are o basilicalä

un narthex proporjiile cladirelor bizantine,intrarea principala pe vest, o mai alta pela naosul cu trei navi o La Ciobandere seurmele altei basilici anterioara sec. V, cu modificari inepoca (fig. 50). De plan basilical trei navi o

de dimensiuni mai mari ca anterioarele, cu un narthexmasiv ; spre exterior are o axa u§ei

naos, de care sedesparte prin ware ele-mente arhitectonicepare o continuare Inlateral In fatä se

' un al doilea narthexliber numai spre

sud, pe unde probabil se; adaosurile for-

mau o galerie, fundulal celei nor-

dice se un baptistercu externiche. epociparjine basilica bizan-

dela Tropaeum Tra-jani, despre care am vor-bit in capitolul anterior.

Influenja constantino-se'ntinse Vnspre

Fig. 50. Biserica dela Cioban-dere (Bulgaria) Orient, jinuturile asi-atice.

a prilejit descoperirea a bisericei St. din Ephes, demari dimensiuni (120 m. lungime pe 60 m. largime), in decruce asemenea bisericii Apostoli din Constantinopol; despreea Procopius afirma era o a celei din capitala,Sotiriu o crede mai veche, deci servind de model celeilalte. 1) LaAntiohia se biserica Dana, cu un arc

1) Gh. eArhailogikon Athena 1922, pp.

cu

gäse-

Singirlü daublica" ungareata

in

sud, vad

comunica

aflain

tina"

indiscutie

loanforma

in forma

Deltions, 216-218

Ingust obignuitela

in

räsaritean

www.dacoromanica.ro


de ce a trecut la Arabi ; aceleasi influente la citeva bisericivechi din insula Cipru la Sf. Caterina din Sinai, despre care ammintit. In Syria la Kasr-lbn-Wardan, Hama Alep, semai mai multe datate sigur la 564, celemai imposante din Syria (Butler). E o de planbasilica! cu de tip anatolian, cu capiteluri çonstantinopo-litane turnuri fatada (fig. ; un palat cuetaje, trei navi abside asezate in plan treflat la etajul dejos, o mare cu la catul superior. Dupa traditiipalatul din Ctesiphon ar fi fost de arhitectii bizantini, tri-misi de Justinkan lui Chusroes odata cu materiale pretioase ; faptulca-i lucrat constructiile bizantine,poate

un indiciu mai sigur. Moscheele lui Omar din Ierusalemsau din Africa-Cairuan, Sfax, Mahedia - sunt construite dupaprincipiile arhitectilor lui Justinian.

B. Arhitectura

1. Cládirele civile s'au pastrat mult mai putine ca celereligioase, din principalul motiv au disparut inproportie de credinciosii bisericelor, pe caremusulmani i-au de veacuri. Pentru locuinte avem azi

urme de Syria : cuprind mai multecorpuri cu sau etaje, portice la un turn laintrare:; asezarea camerelor in interior se sistemul o-bisnuit azi In Orient, la parter o mare de receptie

barbatului, la etaj ale La caseleoräsenesti, cum s'au pastrat la Serdjilaaranjament, numai uneori incdperile se orinduesc pe olinie fundul curtii; spre ferestre uneori un balcon.De folosintä se construiau hanurile pandocheia cu 2-3etaje formate din o de largi dimensiuni, ca laTurmanin, Deir-Semon. Mozaicul dela Madaba nernarilor orase din Palestina, märginite de porticuri, culocuintele depärtate de sträzi.

Dintre palate Justinian pe vechi zidit de Con-stantin cel Mare aripa numitä Chalce cu o

apoi sala tronului sau Consistorium, triclinium celor 19 paturicu sala de receptie. Din cladirele n'a rämas de cit nu-

intre

nordica biserica

treicupola

ridicat

in

stapinii

citeva case

Deir-Sambil,

in

citearata

strdzile

lui

in

particulare in

8i

www.dacoromanica.ro

64 P. CONSTANTINESCU-IA$I

mita casa lui Justinian", din etaje, un turnest ce cuprindea o de pe pendentivi,

monumentalA la vest, fatada spre mare se deschidealargi un balcon. Se mai atribue lui Justinian altepublice: piata Augusteon marmorA, Senatul din mar-

lui Zeuxip din marmore polichrome, thermelelui Arcadius renovate infrumusetate porticeternele colosale dela Binbirdirec, din care s'au mai pastrat urme,.

din apeductul lui Justinian cu doua de arcadepodul din Sangarios Bithinia-toate lucrate cu o tehnicL

Mai multe urme s'au pastrat din fortdrete ca o aceia ce-a bizantinA : zidurile din jurul Con-stantinopolei, In Africa la Timgad, Haidra, Tebessa, Asia laDara, Niceea, Anazarbe. Se cornpuneau dintr'o tripläserie de din ziduri groase de 3-5 metri, drumde rond la partea superioarA, contraforturi interne,

parapete de sau zidArie, turnuri la colturi prevAzute-metereze; de cele mai multe ori se reduceau la una sau

intarituri. InAltimea varia 8 10 metri, la Daranumai la 20 ; turnurile au de obicei 10 m., 17Tebesa 20 Constantinopol, ajung la Constantinopol

la 15-20 m. sunt uneori donjoane. Suntmulte tipuri de constructii : Ora§e cu o incinta continue,

izolate pentru paza punctelor strategice sau adin apropiere sau mici posturi turnuri. Cele mai

azi acele jurul Constantinopolei, zidite de TeodosiuprevAzute cu aproape 1000- turnuri pe o de 5

Lucrul dovede§te pricepere arhitectonicAo arta

2. Clädirele biserice0i sunt de maimulte categorii: capele, sanctuare simple Inimperial, biserici. se alatuesc dintr' omare, pe margeni chiliile in biserica principallconul); atenansele In mai retrase sau aproape de intrare.

Biserica e de patru tipuri: oblung, cintrat, combinat ra-diat sau cruce. Planul oblung nu e de vechea cuuna sau trei o de principale ; planulcentrat e un poligon cu absida la unul din brate sau un cerc

tntr'un plan patrat Planul combinat din

cu lasala acoperita cupola

baipavata cu

mora alba, bailecu cis-

casiin dibacie

stralucita

Antidhia,intarituri, alcatuite

cuzidurilor

lala santurile

adevarate mai

fortarete oraselormarete

dindistanta

aceiasireusita legatura militara antica

claditeminastiri Minastitrele curte

(catoli-

basilicanavi largimea navii

cupola.

adincipomint

ajungind

inca

In cit

Inscris

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE

este o cu ; din octogonals'a trecut la acel combinat o arcul estic

sanctuar arcul vestic narthex. De seSophia, care are lui Sf. Sergius Bachus deformat prinextensiune in sensul axei mari. Acest tip a placut dela inceputulsecolului al VI.

Planul radiat: o aproape purtatoarede proecteaza pe din fetele sale un vas treinavi, ca o cruce ; sau o cruce dreptunghiu cuo centrala. Acest plan place mult dupa alVI, mai ales a architectura bizantrna admite esirea bratelor.

ttrziu bratele ascunse In interior, cum e Hodja Mus-tafa giami din sec. IX.

Constructia se caracterizeaza prin atentie, ingenio-zitate Materialul intrebuintat e peairamensiuni mid, moeloane caramida: zidul la e dinla petre lucrate ; Bizantinii cunosc un mortar bun dincalcar, nasip sau petricele mici chiar.

Zidul din 'pe numai din; izolati ai arcurilor de cupola erau

masivi; puteau fi coloane. Pentru coloane se'ntrebuinteazanolituri, incercuesc cu metal extremitätile cilindrului, pentrua remedia neegalitatea dintre capitel arcului auugat un impost intermediar. sunt lucrate din mai multe

s'au intercalat ele foite de plumb de un milimetrugrosime, pentru mai fixare. Arcurile din caramida

uneori alternatii, sustin pe care pentrd a ousura la margine o arcuri din material mai tare.

Contraforturile lipsesc, se gäsesc numai Sf. Vital; dardoua de zidarie neegal era oprit sein interiorul zidurilor se asezau de lemn, pentru a lede efectele cutremureior de

plafonul, cunoaste toate solutiiler 01-heleniste; uneori mai multe sisteme la aceiasi cladire

(Sf. Sofia). Cupola din e foarte frecventa; eca la Sergius Bachus, turtitä ca la Sf. Sofia sau darposterioara. Se intercaleaza un cu chiardin secolul VI (Sf. Sofia din Salonic), care mai tirziu ajunge unturn adevarat. Cupola era din material usor, din

5

planul

cureesa

peaträ, pilastri

capätul

,moloane,

sä

obisnuitä

ISTORIA

factura plans!

St.

navacupola

cupola

metoda,eleganta.

suprafaja

purthtori

Incarcate uneasca;grinzi

mica

www.dacoromanica.ro

66 P. CONSTANTINESCU-1ASI

mida de Rhodos de obiceiu, care era mai u§oarä de 5 ori ca ceapentru a-i întari rezistenta pornesc nervuri prin

dela laCupola se clade§te direct pe un plan circular ; mai greu pe

plan octogonal cind intervin mijloace arnhitectonice intermediare,ca trompele de unghiu sau pendentivii ; din plan patrat se trece

octogonal sau direct circular prin acelea§i procedee. Putereade'mpingere a calotei este contrabalansatä prin demi cupole saupatru calote laterale.

Bizantinii cunosc cintru, anume bolta en arte;ea provine din a douä semicilindrice, alechei plan ; rezistenta cade pe cei patru delacolturile boltilor.

Chestiunea boltei, a pendentivelor trompelor de unghiue controversata. Astfel Rivoira Lasteyrie dau boltei o

Intrebuintarea ei in Italia din secolulV. Lasteyrie trompa e de originä romana, caciexista ruinele Roma ale Minerva Medica, carenu-i posterioara sec. III, la thermele lui Caracalla (212-216)chiar la unele pe calea Nomentand din sec. II; sustineBizantinii i-au dat numai o extensiune mai mare. Dar tema o

Lasteyrie pentru a dovedi ca pendentivii au trecut dela Romani Galia a-§i explica urma de pendentivi pe carei-a observat la un monument din Beurey-Beaugnay, orna-mente din sec. sau III. Choisy afirmä ca nu cunoscpendentivii, Bayet le atribue o originä exemplulconstructiei dela Zeitun din 282. Mai aproape de adevar pareultima afirmatie, mai ales trompe d'angle" se gase§te tot

Persia la Servistan, e cunoscutd de Assirieni.Secretul constructiei bizantine stä In

verselor elemente arhitectonice, bazata pe nevoia de-a opuneo continua rezistentä apasarii cupolelor ; din complexul

In jurul acestui punct central un nou principiude echilibru, care face sa se recunoasca un plan bizantin delaprima vedere (Choisy).

C. Monumentele picturii.

1. Mozaicurile. Arta bizantinä a excelat prin picturaa mozaicurilor, epoca lui Justinian mai mult ca'n

baza.

caror

sustinedela

ca

II

iar

in

in

in

In

rail

www.dacoromanica.ro


epoch, lath de celelalte genuri ale picturii. Prin bogdtialerialului din care erau lucrate, prin polichromia stratucitoare i'ndeosebi prin abuzul de albastru aur, produceau untrivit de splendoare ce caracterizeaza epoca; pe de altaparte redarea figurelor calme impozante,

marete cornpozitiilor simetrice, care caracterizeazastilul monumental istoric al epocei. Ele sunt folosite de deco-ratorii monumentelor religioase ca§i de cei ai clddirelor civilesunt executate cu mdestrie, operele cele mai de

ale artei bizantine dinTehnica era destul de Paretele era pre-

gatit ajutorul a paturi de amestec din ciment, varca un ciment tare ce trebue primeasca

burile mozaicului. Acesta era pregatit atelier dincroscopice, 3-4 milimetri, mai mici pentru coloratecu oxiduri metalice, care pasta materialulde lucrat ; la cuburile aurite argintate metalul este a§ezat Infoi foarte subtiri peste acoperit de o dealba. Se apoi cuburi de sau petre pretioasea intercalare nu ofenseaza ochiul, In genere mozaistul

culorile nuante prea variate, ele sunt a§ezate a pro-duce mai puternic de departe, ca picturele moderne

culorile aruncate din de cutit. Mozaicurile sunt muralesau pavaje, numite istorice.

Pavajele istorice sunt acele ce bisericelorinterior, deosebindu-se de cele murale prin subiecte

rial; se numai de se decoreazacu motive geometrice biologice sau cu scene mito-logice, pentruca nu se supue profanarii subiectele religioase.

Monumentele mai Insemnate sunt: marele mozaic dela Kabr-Hiram Tyr, pe care Renan fixase la finele sec. VI,prezentind cadre de rinsouri sau medalioane scene cimpe-ne§ti sau de anotimpurile lunile, toate ale

alexandrine. Acelea§i subiecte la mozaicurile descoperite laMadaba, In tara lui Moab, la Jerusalem - dela

inceputul sec. VI; tot la Ierusalem din mozaicurilecu labirintul Minotarul, Psyche Cel mai celebrumine deocamdatd acel descoperit la Madaba care reprezintaharta Palestinei : marea vase pe valuri, pustiuri

alta

gustuluitehnica

caepoca.atentä.

cumarmora sa

in bucatele

sticloasa

pelicula sticlä

intocmaicu

acopar

sä

motivearteiSerdjila, toate

aceiasi epocaOrfeu.

plulind

ARTEI

elect po-

in mate-

lineIn In

1i

www.dacoromanica.ro


cu salbatece urmdrind cdprioare, ape cu pesti, munti, satecu ziduri dintre care se disting usor Bethleemul

eu basilica Nasterei Jerusalemul lungipoate fi complectat cu pavajele africane : la Ued-Ranzel

Tunisia se reprezintä de constructiila curse de cai la hipodromul atit de iubit de Bizantini,

In alte localitäti apar mozaicuri cu figuri de-un viuportretism.

Monumentele mozaicurilor murale sunt pe'ntregcuprinsul imperiului bizantin, vorbind chiar numai de acele ces'au pastrat datate sigur azi. Isvoarele de

a strdlucire n'o dar o presupunem: laApostoli din Constantinopol o serie de compozitii povesteau

episoade din viata lui in ordinea cronologica ascenele dureroase, raritatea reprezentdrii autorului in.

costum de pictor; Choricius descrie mozaicurile dela bisericele St.St. de Gaza Sf. Maria copilul brate

fundatorul bisericei de Fecioara Inconjuratä desfinti. Un altul aminteste de mozaicurile bisericelor St. Theodor,S-ta Maria Maggiore, St. compozitii de martiraje,S-ta Agata, S-ta Eufemia in Classe altele din vena.

Dintre mozaicurile pastrate pänä azi cele mai cunoscutesunt la Ravena. In 1907 s'au descoperit sub adaosuriulterioare reprezentäri de la St. Dimitrie din Salonic,

fie deasupra arcadelor ce despart cele colateraledin fie pe altar: St. Dimitrie picioareca Fecioara pe tron cu copilul in bratede doi lisus, slinte mai ales donatori

de dimensiuni mai mici, printre personagiile-toate figurele lipsite de simbolism, mai perfect stil mo-numental istoric; pe sunt reprezentati St,luxos costum, Sf. Dimitrie personagii, un episcop

dregAtor, pe care o inscriptiedrept fundatorul bisericei. Mozaicurile din dela in-ceputul sec. VII, primele veacul V, toate sunt lucrate insä

aceiasi superioard, mai ales indarea fete! prin mijlocul cubusoarelor pliurele ce cadnatural In jos din cuburi aurite argintate, realismul expresival fete! ca adevdrate portrete, atitudinele elegante impozante,

fiareorase

cuin

antier activitate,

lisuscu

in

lungi

Salonicsfinti

ingenunchiati

Sergiu

Malt

cufoarte finer

porticuri.

(Was

allele,

si

cu

in

ca

din

www.dacoromanica.ro


decoruri de elemente arhitectonice peisagii-ce fac acestemozaicuri capod'opere.

In Italia Ravena Parenzo se pot lua la ele daudovada cea mai a stralucirei bizantine din sec. VI.La Ravena mozaicurile dela St. Apollinar nou ilustreazd

gotica a Teodoric prin cele zone depelaterali: de sfinti sfinte ce se'ndreaptä din Ravena

Classis spre lisus Fecibara pe deasupra teoriide apostoli, In zona superioard minunele patimelelui lisus-cu atitudeni de maretie ca o amintire asicelor frize Panathenaice. Pentru a ne da seama deartei lui Justinian e sulicient a vizita mozaicurile bisericei St.Vital, mai complect monument care dela

concul absidei cupolei un programdonat respectat cu Pe scene dinchiul Testament, figurele cu simbolurile

scene din Moisi; la arcul vestic apostolii Inmedalioane, la. arcul triumfal doi ingeri sustin lui

sfinte Beth Jerusalem; totul convergecentrul cupolei, unde printre elegante rinsuri pe fond de

aur verde, patru märeti tinintinse spre divinul mel-amintind simbolul catacombelor. uncontrast sau complectare concul absidei lisus Christos,

dar suveran, pe globul arhanghelisfinti; apoi St. Vital bogat episcopul Ecclesius

biserica. Pe absidei acele admirabilereprezentind pompa imperiald de-o parte, Justinian in

sai (fig. 51), cealalta cu doamnelesträlucitoare de bogdtie frumusete; adevdrate portrete repre-

episcopul Maximian, binevoitort senini,veri eunucii pline4

Mozalcurile St. Apollinare Classe dovedescamestec de stil simbolic o cruce acoperitd

de petre pretioase pe un fond de stele deasuprabustul Mintuitorului care se'ndreaptd oite,pe laturele Moisi sburind In nourii cerului,

jos St. atitudine rugdtoare, la a

1) Ch. d'art p. 214.

din

intrecere,artei

lui

tronuri,

matetia

cel decoreaza

sfintenie lateralievanghelistilor prof

viola lui lisusmonograma

oraseIe

si animale, bratele

intr'un costumprezentindu-sizaicuri

curtenilor Teodora

feteleabsidei In

monumental:sträluceste- aurii,Spre douasprezeae

medalionuluiApollinar

bysantinx,

or-

lions

Ca

local

cu

www.dacoromanica.ro


sprezece oite. Pe timpul lui Justinian se mai la Ravenazaicul absidei dela St. in Affricisco, astazi la Berlin, culisus picioare Sf. Arhangheli. De merit suntzaicurile Intreaga decoratie dela Parenzo,

sfintenie de norocul soartei pentru a ne da o idee complectade arta veacului VI. La arcul triumfal apostolii cu haine albe se

spre pe globul pecu bijuterii, la Madona copilul pe genunchisfinti-St. Maur ii pe Eufrasius ctitorul ; hemiciclu la

Fig. 51. Mozaic St. Vital In Ravena

capete scene cu Buna Vestire vizitarea ; din mozaicurilefatadei nu s'a pastrat aproape nimic.

Alaturi de aceste stralucite monumente mai putem cita citevafragmente ale timpului, ca: o cruce pe fond de auralbastru la absida bisEricei St. Irena din Constantinopol, Sf. Mariacu copilul la absida bisericei Panaghia Angelo-Ktistos din Kitila Panaghia Canacaria, ambele din Cipru. Decutie e mozaicul dela S-ta Caterina din Sinai reprezentInd Schim-barea la In picioare alb

de azur, la picioare apostoli Ingenunchiati, pe

afla

Indreapta curbura

prezintä

dela

i

imbracatcei trei

Mihail

i catedrala

lisus pämtntesc,Intro

frumoasä exe-

in

In

www.dacoromanica.ro


margeni Moisi hemiciclu o serie de medalioaneprofeti, apostoli ctitorii, pe zidul de deasupra arcadei o cruce

de scene din viata lui Moisi.2. Fresce Desi In epoca primitivd a catacombelor

pictura se reducea la tresce, triumful Bisericei nus'au pastrat de foarte putine exemple, ca acele amiptite dinEgipt la St. Eremiia. In timpul lui Justinian s'audobit numeroase biserici, dar nu ni s'a pastrat de amintireafrescelor; doar din zugrdvelile bisericelor rupestre dinpadocia pot fi avansate sec. Choricius descrie pictu-rele dela St. Sergiu din Gaza cu scene din Noul Testamentprezentind episoade din viata lui in trei cro-nologice : copildria, minunele patimele, toate executate In stilulistoric, ce prevaleazd pitorescul decorativ.

Tot de rare s'au pastrat icoanele Se paresec. VI se obi§nuia deja encaustica pentru picturele

reprezentarea figurelor, aceste din urmä de mult en vogue InEgipt (F'ayum). De caracter realist trebue fi icoa-nele In lemn cu chipurile lui Iisus a Sf. sau altor sfinti,din care se cunosc rari exemplare. De la Sinai a adusexemplare episcopul Porfir Uspenski cu chipurile Sf. ConstantinElena, St. Sergiu Bachus sau la muzeul din Kiev semai gäsesc Botezdtorul Sf.Maria cu copilul in brate de mare asemänare cu portretele hele"nistice din mormintele egiptene; caractere la exem-plarele In muzeul din Cairo.

3. Miniaturele, ilustrarea manuscriselor, sunt strinslegate de antichitate se In douä moduri:suluri, lungi textul de papirus codex din mai multefoi de pergament ; din epoca lui Ptolemeu gustul alexandrinintroduce ilustrarea cu deosebi ale regilor pentrucare se alegea materialul din pergament purpurat litereaurite. Obiceiul trece la la ; seastfel In biblioteca lui Constantin cel Mare operele luiHomer Evanghelii ilustrate somptuos, la Constantinopoladuse alexandrini ca profesori ce trebue sä fi desvoltat

gustul pentru miniaturi. Arta bizantind a Inzestrat bogatäcu acest gen al putem afirma cu sigurantä

proportiile, operele respective sunt foarte numeroase; ele

doi ingeri

citBauit

VI.

lisus

alit vremei.

fost

citeva

lisus;loan Sf. Fecioarä lisus,

In lucraucit

figuri,

crestini, spune

strind

cit

gi

picturd. Cärjile

in

' cd,

www.dacoromanica.ro

72 P.

inlesnesc pe istoricul artei bizantine prin faptul cd'nlocuescnumdratele lipsuri artele mari, reprezentind in timpcurentul popular, mai liber mai variat ca productiile arteiciale - deseori sunt mai expresive pentru redarea adevdrateisocietäti contemporane, ca'n epoca iconoclastä de pildd.

Dupa metoda lui Kondakov, care a scris o istorie a arteibizantine miniaturi, manuscrisele au astfel rinduitegrupuri familii, stabilirea s'a mult maiaproape de adevär. luat prototipurile sfinte: Biblii,Psaltiri, Octateuce ect. s'au constatat asemändrile deosebirelestabilindu-se evolutia artisticd, f ca sä se neglijeze caracteris-ticele individuate, care concureazd la varietatea meritorie a arteibizantine. Metoda lui Kondacov n'a exclus prototipurile

decursul desvoltdrii artei bizantine ; ea are marele merit de-afi dat de unire dintre numeroasele manuscrise, imprä-

prin depärtate biblioteci.Nu toate manuscrisele miniaturi din secolul VI suntmodele mai vechi, unele de valoare apartin epocii, a

artä o caracterizeazd tot de bine casi mozaicurile descrise.aici apare combinarea celor curente : pitorescul alexan-

drin antic ce se la textele sacre monumenta-lismul asiatic-oriental cu ornamentatia tendinte istorice.Activitatea bogatä s'a desfäsurat ateliere pe totprinsul impärätiei: Alexandria, Syria a produs evanghelii ves-tite, Mesopotamia, Asia mai ales Bizantul, care a produs

altele Dioscoridele. Cel mai numeros grup e format denuscrisele religioase, dar sunt profane.

Calendaral 354 fu executat la Roma de un artist ori-ental, azi numai copii de tot gust hele-nistic ; sunt reprezentate cu voiciune, figurele incadrate deelemente arhitectonice, orasele importante sunt redate prin ale-

pompoase, sub un arc de triumf zeii ai imperiului.din biblioteca Ambroziand Virgil Vatican apartin

inceputului sec. V sunt impodobite mici tablouri intercalatetext, 58 la 50 la al doilea. Iliada foloseste un colorit

viu, de nuantä pompeiand, scenele reprezintd adu-näri de zei, lupte de eroi, personificäri, peisagii luminoase, toatemotive antice in care spiritul n'a ; Virgilprinde ilustrarea cu episoadele mai insemnate in stil an-

in

S'au artilor

si'n

copii

alit

In

pînä tirzii, in

cuprimal,

pätrunsEneidei

inoli-

in

in

din

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ANTINE 73

tic Georgicele cu scene idilice mitologice, pare c'au lucratmai multe mini.

Cele mai frumoase miniaturi profane se gasesc Diosco-ridele dela Viena, executat pentru printesa liana Ancia delaceputul sec. VI, un original mai vechi venit din Alexan-dria (Ainalof) sau din Asia (Strzygovski). Este un tratat demedicina, cu autorii reprezentati pe prima pagina, personificdrizeitAti, plante medicinale, scene de genre" gust alexandrin,procedeul bizantin doar la intrebuintarea culorilor vii,§i'n deosebi portretul printesei luliana, reprezentatd pe un

haine luxoase, personificdrile rnärinimiei gindirei. Tre-erea spre miniatura religioasä o face Topografia alui Cosmas Indicopleustes, un autor alexandrin dela mijlocul sec.VI, cuprinzind desenuri asupra locurilor sfinte,tarea oceanului, vinturilor, animalelor plantelor ;elementele crestine cuprind figuri de profeti personagii biblicesau scene din ciclurile celor Testamente Moisi primindgile, sacrificiul lui Isac, rdpirea lui Daniil intre lei, lapidarea

stefan, convertirea Pavel altele. Acest manuscris arecaracter de tranzitie rin calitätile stilului: traditia helenisticdface un larg spiritului bizantin monumental compozitii

tipuri ce vorManuscrisele religioase evidentieazd noul stil cu mai multä

se cred din sec. IV. Cea mai veche esteGeneza dela Viena din sec. V, 24 pergamente de culitere de aur argint, lucrate pe cit se pare de artisti cuminiaturi de gust alexandrin ; sunt adrnirabile scene de genre",episoaclé idilice, alegorii gust antic, ca detilnirea dintre Eliazar Rebeca (fig. 52). Din secolul VIBiblia Cotton, la British Muzeum, de mari asemändri cu

compozitii, executate curat stil bizantin. Ambelesunt in strinse cu Sulul dela Vatican. Este unpergament de 10,5 cu miniaturi reprezentind epopeea

a eroului biblic lupte, asedii, personificarile fluviilorin gustul vechi alexandrin ; cit priveste vechiul Testa-

ment, la ilustrarea evangheliilor apare stilul monumental conformtraditiei sgro-palesteniene ; exemplarul dela Vatican este o copiemai un model vechi, contrastul dintre conceptie

executie.

tron,

Sf.

insi

luilungirne

in

in

intre

reprezen-

noi

cinci

peisagii in

in in

www.dacoromanica.ro

74 P.

Evangheliile prin cuprinsul sunt mai libere influentadesi s'au lucrat ateliere alexandrine cu miniaturi

toresti, ca cele mai reusite sunt acele executateatelierele orientale din Syria Antiohia de la auprevalat papirusurile venite din Alexandria. In Mesopotamia fuilustratä Evanghelia din Florenta la 586 de unRabula; mai fiecare este cu ornamentatii deordin arhitectonic. Impletite cu plante, pe margeni mi-niaturi de mici dimensiuni reproducind subiectele textului saucompozitii cit pagina, motive geometrice scenede predilectie din patimele lui lisus - valoarea consta instabilirea unor tipuri ce vor in iconografia bizantind, ca

Fig. 52. Miniatura din Geneza dela Vatican (Hartel Wickoff ).

de Sf. Maria cu ovalul släbit al fetei. Din veace Evanglzelia din cea dela Biblioteca na-

din Paris provenind din Mardin, ornamentatiiarhitectonice orientale compozitii orfnduite stil monumental.Evanghelia este cea mai importantd prin materialulde argint mai ales prin artistica a minia-turelor, care ilustreazd stilul lui Justinian In

timp caracterele artei din a doua dela finelesec. VI, lucrat in Asia (Strzygovski) sau Egipt (Haseloff)ca produs al curentului monastic ; are reprezentäri de evanghe-listi sfinti In stil monumental, dar cele mai frumoase stint celedoudsprezece mari ce par copii mozaicurile vre-

CONSTANTWESCU-IASI

deantica,

insad pilda;

in cu

apropiataambele

indin

epocii

in

dovaditBizant

inscrise

5i

si ace-epoch.

www.dacoromanica.ro


mei: de remarcat Judecata lui lat prin realismul figurelor,retia atitudinelor, exactitatea costumelor culorilor.

De mai importantd sunt Fragnientele din Sinope cucuprins stil ca§i Rossanensis la cele cinci miniaturi ca-

ilustreaza ; dateaza din sec. VI, dar apartine unei familiiposterioare de manuscrise miniaturele textului.lectii mai largi de texte Octateuce, adica primele optcarp, din care se cunosc exemplare de mai tîrziu ; nue exclus ca ele sä fi avut de model octateuce din epoca lui Jus-tinian. Tot trebue sä se ilustrat Psaltirele Inca sec. IV,de psalmii un rol In liturghie ; din sec. V secunosc ilustrdri de fresce din Psaltire, miniaturise tot mai ca Psaltirea din Paris, cu prototipurisiriene anatoliene. In aceiasi epoca s'au ilustrat celormai pärinti ai Bisericei, de§i cea mai vecheGrigorie din Nazianz, din sec. IX, dar amintiri delorit antic.

4. Iconografia. Originele nouei iconografii trebue deSiria Palestina, unde apar diferite scene din viata lui

lisus figurele repetate ca alte regiuni pentru ve-nerarea locurilor care le produsese oarä; aceasta se vede

din atentia arti§tilor de-a reproduce-monumentele Jerusalemului,Bethleemului sau legendele palestiniene. Artanumite scene, pe care catacombele le definitiv, ca sacri-ficarea lui Isaac, Daniil lei; ba face deosebitsoadelor din istoriile lui Iosua, Moisi. triumful bise-ricei Noul Testament e pus la largä contributie sub influenta.exegetilor, care'n toatä voia admiratia pentru evanghelii;cuprinsul e mai u§or priceput prin imagini. feluri deevanghelii servesc ca izvor nouei iconografii: cronice tendinteoficiale apocrife, mai populare mai vii, cum descoperiAinalof pentru unele reprezentäri dela Ravena.

Din sec. V se ciclul patimelor lui cum spuneLeontius din Neapole Din dragoste pentru Domnul reproducemnoi suferintele sale toate bisericele, casele, pe vestmintepretutindeni, pentru a le avea mereu sub 1) Acum

de pildä sä reprezinte pänä scena dureroasä a

1) Citat dupa Ch. op. cit., vol. I, p. 322.

mica

re-1

de-alungulformeaza

ase

fi dincind insemnat

citeva cucunosc

cartileinsemnati

cu

in inapoi sfinte

noua

intre inca epi-Dupa

propaga

cuputu

lisus,

inochi". artistul

bogga

cu

pasagli

gi

www.dacoromanica.ro


Crucificarii, pe care nici IV n'o sub forma transantäa rästignirei de suferinti. Celelalte episoade trebue sä fiIntocmite de sanctuarelor palestiniene : Invierea luiIntrarea Ierusalem, scena cu Samariteanca, parabolele Fecioa-relor, care se gäsesc In sec. XIII. Tot acum

temele istoriei lui David frescele dinscene din ciclul Sf. F'ecioare, mai

tot ca Inceputuri Judecata din urmä inovatia zonelor supra-puse, reprezentarea antipodelor, a pamIntului sub forma

cu soarele alte teme ramase invariabile.Incep sä se fixeze principalelor personagii.

apare sub hipostaze: imberb, ca un erou grec subinfluenta artei helenistice cum aconceput Syria; la apar ambele tipuri, mai artamonumentald bizantind pe cel de-al doilea, accentuindu-i

mai mult caracterul solemn. TräsatureleIn mai multe .theotokos» devine

atitudinea ; 1,hodigitria" picioare,pe unul brate, spre ruga ; «blacher-

nitissa» bust, cu bratele ca rugdtoare, pe pept In meda-lion ; Kyriotissa" picioare, copilul la pept;produc variante: pe tron sau picioare

copil, -toate aceleasi trdsäturi alefetei. Tot acum se ca pärul

lunga, arhangheii ca Victoriile antice Inaripate, evanghe-cu atributele unii apostoli ca St. Petru, Pavel Andrei,

St. loan cu fata pärul negru desordonat.Caracterele nouei iconografii nu se pot reduce numai la

imobilitate, cum s'a a se determina de unii istoriografi.bogatie de teme tipuri, variante numeroase a compozitiilor,

pitorescul naturalismul helenistic de solemnitatea stiluluiistoric monumental, combinatiile elementelor pur decorative-toate dovedesc arta bizantina sec. VI

nou curent, ale släbiciuni nu se evidentiazd Inca.Artistul e pätruns de influenta antichitätii, räsare din

atitudinelor, costumelor, ordinea ;

dar cel mare al sau fu de a. da areligiei triumfatoare omanifestate proprie, cu de uniformizare din cauzacaracterului teologie

sec. cunoaste

Inaceiasi formä

se incepind delaBauit desävirsit tirziu;

unui

tipurile lisastindrmatur,

in

St.ipostaze:

intinind copilul din intins

lisusin stringind

binecuvintind inpästrind

niste

listilosoasä

incercat

desävir-

tarenobleta eleganta

meritultendinti

lost

In

In

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE 7T

D. Scuiptura artele minore.In arta sculptura decade la rolul de-a decora im-

podobi bisericele, deosebi sculptura monumentala scade citne apropiem de timpurile mai noi; doua pricini au spreacest dispret: grija de-a nu se spiritul care-0 idea-

zeii forme statuare influenta orientala care redusesesculptura la o plata modelaj. In ruinele vechiinu s'au descoperit urme cel putin de statui sau basoreliefuri;

Fig. 53. Capitel S-ta (tot Le Tourneau)

schimb sculptura decorativa acea de artele minore anumeroase distinse opere.

texte traditie In forul dela Constantinopol ar fixistat statuele lui Constantin grup, altut

cu mama sa; veacul urmator ceilaltistatui In pietele publice, Theodosiu Marecoloane de triumf. e continuat In sec. VI,statuele lui Justinian, Theodora, Belizariu, Justin statuea

a lui Justinian se pastrase sec. XV, un desenal timpului cunoscuta azi. Daca din aceste opere

in cu

dela

legato produs

In ridicacel Arcadius

cindo facu

crestina

reinviain

in

www.dacoromanica.ro

78 P.

nu ni s'a pastrat nimic, sau aproape nimic, celelalte centreale imperiului a fost mai

1. Sculptura In piaträ lemn. Din secolul anterior aparuseun caracter propriu bizantii la decorarea capitelurilor, care dincompozitul corintian o proprie numit teodosian", cume la S-ta Sofia din Salonic (fig. ; pentru a rezistentas'a adaugat curind o intermediara, impostul, decorat cuelemente stilizate, ca la Eschi-giuma din Salonic, de

(fig. 54). coloanele evolutia timpului, ele decad dinstilurilor

ce§ti, sunt deparat pdn simpletasingurul element carese de atentiee capitelul cum 1-amdescris. Pentruplecta lui schimbarecapitelul se une§teimpostul unitate,in locul volutelor aparcapete de animaletendinti de a deveniplate.

maimonument al sculptu-

dinrient e anwonul dinSalonic, azi la muzeul

Constantinopol, ceFig. 54. Capitel dela Eschi-giuma Etudes) din sec. ; e

Impodobit cu basoreli-efuri ce legenda Magilor, aratati drumul spre Pales-tina apoi In fata Sf. a copilului. La muzeul din Constantino-

se statuete ale Bunului Pastor lucrate stil helenisticIn sec. VI; fragmente de coloane cu basoreliefuri reprezentind scenefamiliare ; tot acolo bustul St. Marcu, basoreliefulcu cei trei evrei Din VI alte treisoreliefuri, gäsite nu de mult In biserica St. loan din Studion,prezentind pe lisus, Petru, Intrarea In lerusalem alte scene

..

insoarta

vegetale

maretia

cu

in

din

in

in

cuptor. veacul

Sf.

buna,

sufärgre-

necom-;

cu

(Hautes

reprezinta

deal

in

www.dacoromanica.ro


executate principiile helenistice, dar observindu-se dejaorientald rigiditatea lipsa

pului, stingacia executiei.Influentele orientate se evident la sarcofagiile din

Ravena, un grup de exemplare din sec. Vputul celui urmätor, decorate sculpturi pe capaclaterali. Unele din ele reproduc scene evanghelice: Anuntarea,Buna Vestire, cu figurele a§ezate simetrie ce amin-

de teoriile mozaicurilor (fig. 55); repre-zentarea desenuri geometrice, mei, cerbi,

a§ezati simetric in unui vas sau unei monograme.E un obicei general de-a peatra broderii fine, care par

Fig. 55. dela Ravena

abea scoase din o lume de plantestilizate, executate uneori cu elegantäceastä apare din timpul lui Justinian delaAladja Lycia, in balustradele dela St. Apollinar cel Nou, la

gineceulul dela S-ta Sofia sau, descrieri, la fiala ace-leia§i biseric.i.

Singurul monument de mare valoare artistica, pastratproape intact azi, de sculpturd in lemnle bisericei S-ta Sabina, ce din sec. V. Sunt 18 pa-

cu reprezentäri ordine simultand din Veçhiul NoulTestament, dela la episoade din viata lui lisus; originaorientald este evidentä, dar influenta depus con-

fluenta trdsäturelor, cor-

citeva datindcu

Magü,altele

omului,

cu

Sarcolag

animale.desävirsitä tehnica.

decoratiein

usele

Moisihelenisticd

proportiilor

A-

www.dacoromanica.ro

80 P.

sale. Una cele reusite scene este(fig, 56) stil prin redarea naturii

apele sale, arbori, taranul de carelui Habacuc ; mai

exemplu basoreli0 care se cunoasteW" (Ainalof), caracter scenele Ruga

Ghetsemani, lui Habacuc; altelea

deja trecereamin-

Desi exe-cutate din ordir.ulCelestin I la 424, eleopera artist grecapartin bizan-tine.

2. Sculptorulzantin, de putin

In operea reusitnwneroase obiecte c u

de ivoriu sau sä-1lucreze In libere

de bogat, singureele ne pot da o idee devaloarea artei

epoca lui Justinian,gustul

Orientului practicaivoriului

deacest ; din epoca lui Justinian au ramas diptice,cide, scoarte de episcopale multnatoare Astfel dela traditia delacare pitoreascd, dar se sub influenta

formele disonante, atitudenele greoae,.relieful plat ; arti§tii din Syria Persiaau determinat caracterele 'nouei arte.

Fig. 56. dela S-ta Sabina

CONSTANTINESCU-IAI

tributiile din maicu

speriat aceasta cinelecarul bun

pitoresc printre

stilulorinduirea

papel

unuideci artei

Ivorii.

mari

atit ca

in

erasa

pis-

ele. pornescptistreaza tendinta

orientala: deVin Maiacest

Rapirea

scena,latra, Inchinarea ,cel

mona-

caBiserices

denota

tind

atitdeminatec

bizantine

arta luxoasa,unde

trebuia faca uz

jilturi toateIntre

modificamai

domeniu Veniti

in

sec,

rbor. an fast

dupa

(tot.

www.dacoromanica.ro


Dipticele cele mai deosebi dipticele con-care se cadou magistratilor de obicei la

mirea in functie ; consuli au trecut la altionari, rude, prieteni, carora se la diferite ocazii. Suntportante pentru pot fi usor datate se poate urmarievolutia artistica. Dela Inceputul sec. V sunt exemplare:dipticul din Monza cu Stilicon sa, al lui Probianus allui Symachus ; mai caracterul se schimbd, personajulprincipal este reprezentat pe sau in fata casei sale primindfelicitdri, pe a doua foae se relief scene de lupta, hipodrom saualte momente din personajului. Din epoca lui Justinian putem ci-ta ca mai reusite dipticele lui Anastasis, Magnus dela Paris, Philo-xenus sau al lui Vasile din Muzeul al Florentei, stin-gad lucrat.

Pe aceste diptice de stil clasic, atelierele bizantine au pro-dus mai numeroase de stil oriental, unele lucrate la Ravena.sunt dipticele cinci compartamente dela Biblioteca

din Paris, la Berlin Etsmiazin ; apar personagiiaspre, personificari, scene evanghelice - de remarcat dipticuldin Tongres acel din Berlin reprezentInd pecioara. Un alt grup apartine totul orientale, desiro-palestiniana cu strinse de arta Monumentul

mai este dipticul din Ravena fost la Murano, azimai multe ; pe tron Fecioara primind

pe Magi In episoadelor din copilaria minunile lui Christossau a din arta primitiva. Alte opere s'au pastratIn dipticul colectiei sau acel ce-a lasat numaidela British Muzeum.

In cu dipticele poate fi considerat ivoriul Barberini,numit dupa fostul proprietar, azi la Luvru. Este o cuo centraM zone cu reliefuri de stil helenistic ;mijloc un cavaler victorios, ale picioare le

personificat In Terra incununat de o Nike sbor-Justinian sau Constantin cel Mare Strzygowski, pune

sec. Sus doi plutind medalionul cu bustul luijos barbarii supusi aduc daruri. Alte plachete de stil siro-

alexandrin se tezaurul dela Tréves reprezentarea unormoaste aduse din Alexandria la Constantinopol 552 sau acele cedecoran numit al Maret dela Grado, azi la Milano.

6

raspIndite

dela functi-

trei

viata

national

natio-liniile

Sf.

persana.

colectiimijlocul

Golenisev

placala

dupasustin

aflä cu

nu.pi

pi

pi

pi

pi

pi

incare-I

IV.

In

SI.

www.dacoromanica.ro


Alte plachete impodobeau vase mari pentru pgstrarea unorde sau sarcofagii chiar, care se lucrau de obicei

atelierele alexandrine. vechi monument, pe careamintit, poate fi considerat ivoriul din Milan (fig 41).

scene de Sf. soldatii adormitisfinte ; a fost fixat la finele sec. IV executiei, calitateadraperiilor figurelor, doveditoare unor influente antice.In aceia§i epoca sau mai la inceputul sec. V poate fifixat lipsanotecul Brescia, un sarcofag acoperit pestetot cu sculpturi in patru zone : pe capac o serie de figuri

la episoade din minunele patimele incadratesus jos de scene imprumutate simbolului catacombelor ; case observä un amestec de pitoresc cu tendinti de monumentalism.

In grup se dixidele, vase mici de obiceicirculare, ce se la ciborium spre a servi de candele.Cele mai vechi, din sec. sunt lucrate influenta cureliefuri ware, reprezentind scene de sau bachice chiar,cum sunt exemplarele din muzeele Sancta Sanctorum dela Romasau din Sens. Cu subiecte religioase, dar lucrate tot in stil ale-xandrin, sunt pixidele : din Bologna cu minunele lui lisus, dinBerlin cu lisus apostoli sacriliciul lui Isaac amintindperfect scena a sacrificiului Iphigeniei. In stil orientalsunt executate pixidele din colectia Basilevski, dela Roma (Vati-can), din Werden, Rouen, subiectele alese deobicei din evangheliile apocrife, cu amintiri clasice, in ale-gerea ornamentatiei, pentru costume fizionomia

Dintre jilturile episcopale unul singur s'a pastrat, al epis-copului Maximian din Ravena, aflat in sacristia catedralei, darcu cele mai minunate sculpturi ale respectiv (fig 57).Este impodobit cu de ivoriu, cele mai fin lucrate aflindu-sepe fata benzi de admirabile ornamente vegetale

animale-rinsouri cerbi, zonamijlocie cu cinci figuri mdrime reprezentind pe St. loan Bote-

cei patru atitudine.spetezei, azi disfdcute dela locul reprezintä scene din viatalui tratate in stil pitoresc, dar cu o executie mai sauepisoacle din istoria lui in relief mai pronuntat stilmai realist. In genere, atelierul care a produs aceastä capod'operd

de Orient, detalii care porturi

pärti

delain

inglobeaza

IV, dupa untiedvinatoare

printre

anterioara:fncolotacind pauni, lei-Incadreaza

clasica Placile

Imbue cautat In

relieve

prezmtind

dalioane,

similara

muzeul Cluny-cu

generala.

www.dacoromanica.ro


haine scitice sau persane, gustul pentru personificAri ca'nalexandrine o predilectie pentru anumite subiecte. Se fi-

Egipt data nu de sec. VI, cind traditiaalexandrinä era impregnatä de influente persane. Nici un mo-,ment din epoca nu ne arata o asemenea concordantä,intre decoratie abilitatea mai presus de(Molinier). 1)

3. artele metalului. Monumentele arteiminore au prezentat totdeauna alta importantade acea

Fig. 57. lui Maximian

proprie valoarea artistica: ele au contribuit la desävir-sirea iconografiei la mari distante elementele artei noicontribuind la Inlesnirea influentelor dintre monumentele mari

Citat Ch. op. I, p. 300,

locul

Orfauráriacit

(rot.

prin

dupa Diehl, cit.,

www.dacoromanica.ro

84 P.

de evangheliile siriace au purtat spre Apus modelelemozaicurilor din Palestina, invers Biblia Cotton a servit ca modelmozaicurilor narthexului dela St. Marc din Venetia. Exemplulebru ampulele dela Monza, care copiind mozaicurile

frescele din Palestina le-a purtat departe nu numai spre Occi-dent, ci Mesopotamia sau Persia.

siriand a fost foarte la a pätruns dinMiei Africa Italia.

Arta de-a lucra din aur argint era pe placulzantinilor, care au adus-o Orient pentru Impodobireatelor 1nzestrarea bisericilor. Textele pomenesc despre tronullui Justinian din sala Consistorium", cu petre pretioasepodoabe de aur, surmontat de o de aur pe coloaneflancat de Victorii; din aurul luat dela Vandaliun serviciu masä basoreliefuri reprezentInd episoadedin domnia sa; corporatia orfdurarilor, foarte numeroasä Con-stantinopol, a produs tot de obiecte eclesiastice: crud,tene, potire, etc. Din nefericire putine obiectedin cele lucrate la Constantinopol s'au pastrat: buclierul lui Jus-tinian, gäsit la Kertci (Rusia), un disc de argint cu un desenu§or reliejat reprezentind un un soldat oVictorie; un medalion de aur, ce se la Paris,

portretul lui Justinian pe-o pe verso 1mparatullare o Victorie; din atelier celebra cruce de arginta lui Justin II, pe-o fatä petre pretioase, pelaltä cinci medalioane reprezintä Melul, Impäratulräteasa, ornamente vegetale.

Atelierele siro-palesteniene egiptene au avut o activitatetot de prodigioasä. Cilicia s'au gäsit mai multe medalioanede aur cu subiecte evanghelice; la Kerynia din Cipru s'a gäsit o

In depozite formate din pläciargint cu reliefuri din crud, monograme sau alt grup din

täblii cu episoade din viata lui Moisi, executate stillenistic. In special pläcile mari, cu figuri orinduite in stil monu-mental, cu executia dibace, considerate printrecele mai frumoase productii ale genului, datorate sec. VI. Cel maide monument constitue tezaurul ainpulelor dela Monza,catedrala de Milano, al rol in 1-am aratat.ni§te vase mici plate, cu destinatia de-a purta uleiul dela

CONSTANTINESMIA$I

intreagacentrul

luxos

lingurite, tipsii

pdstra

cea-

adevAratä marisfinti

Sunt

Orlaurdria moda,

din

de.

iar

alit In

doui de

nouS

eleganti

il

arti

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE

pe care pelerinii le transportau de-aici pretutin-deni cele dela Monza au fost aduse dela Roma pentru reginaTeodolindh cam pela 600. Pe partea s'auscene evanghelice, cite una sau multe, lucrate delier dupa mozaicurile din Nazareth Bethleem ; scenä

e Adorarea apoi Rhstignirea sub forma uneicruci cu bustul lui deasupra, Inaltarea la cer, Sf. Maria

La Luvru se vasul din Enzesa, din VI, cu o seriedé medalioane reprezentind bustul lui sfinti, lucrati

o asemenea altor ca relicvarul de argint delaSebastopol, azi la Ermitaj, de argint din Sancta Sancto-rum, precum numeroase British Muzeum, ca

de argint cu lei, capre, grifoni, cadelnite altele.ateliere capsella" de argint dela Henchir-Zirara,

la Vatican alta dela azi la Luvru, decorate cu sceneevanghelice; potirtil colectia Tyler doua patene de argintcu apostolilor, descoperite Alep pe Oronte,locuri departatd, dar foarte prin subiect.

Din artele luxoase fac parte obiectele cusrnalturi, numite emailuri cloisoné", au mai tirziu un

considerabil; se pare chiar din sec. VI, pe emailulchampleve cunoscut din antichitate, au Imprumutat Per§i

sistem. Intre obietele apropiate cruceaMonza In 603 de papa Grigorie cel Mare

Rege longobard care Rastignirea pe un fondde ; engolpionul ontesei Uzyalinska cu o cruce de sticlärierosie verde; relivarul dela St. Croix de Poitiers, trimis deJustin II sfintei Radegunda, avea o decoratie din sticlärii email;

cel mai reu§it exemplar din cele ramase pare a fi o crucetezaurul Sancta Sanctorum cu scene evanghelice,

cloisoane de aur - cu dese-miri naive sunt reprezentate scene din viata lui lisus In ju-rul Na§terei la bratelor.

au ramas deStul de numeroase pentru a faceo idee asupra tehnicei valorü artistice. La Bri-tish Muzeum se gasesc de aur, verigi cu monograme

de ; o de aur cu medalion larind pe rugatoare, pe cer lebede printre

anul

altele.se.

altortehnica :

cufarasul

aceleasi

din

Impodobite

reprezinta

lucrate dispartite

complectä

figu-

ISTORIA

SI.

ate-Jerusalem,

obisnuitt

dela lin-

avint

dela

SI,

www.dacoromanica.ro


rinsouri. La Ermitaj un colier de aur din 20 medalioane bustulunui al unei cu o de aur reprezen-

un luptdtor antic; o din 16 medalioane de aur dincare patru mai mari pe Mauriciu Tiberiu ;

de aur, un colier de aur cu o cruce 6 pendentivialtul cruce 10 pendentivi. Tot aici tezaurul descoperit1909 Egipt azi la mai multe muzee, cuprinzind pep-tare de aur compuse de medalioane mari chipuri imperiale

reprezentdri evanghelice monede ale din sec.VI; din de aur, centuri din monedemai mici de aur, decorate cu medalioane de aur sau petreprefioase, cercei etc.

4. Orientul a excelat din antichitate aziarta multe motive decorative dela Assirieni s'au

spirat fesäturi, care au dat artei mesopotamienede stilizare. Industria prinse lumea otare mare pentru satisfacerea multiplelor nevoi ale cultului, maiales dela deplina lui libertate ; ea crescu mai mult din timpullui Justinian, de se vermele de China

se putu lucra imperiu acest admirabil material de deco-Vecbile ateliere din Egipt casi manufacturele din Syria

un nou care trece apoi la sau in cen-trele din Europa, Salonic de pildä. Scriitorii timpuluiexpun obiceiul de a se bisericele cu finsau impodobite cu motive de artd, ca perdele, tapete, draperii,descriind unele din ele. Paul Silentiarul ne-a lasat descriereaunor de valoare din altarul Sf. din Constantinopol,lucrate din fire de matas Liber sunt men-

stofele din Roma Ravena. Altele serveau de costumeerau impodobite cu ornamente scene religioase, astfel pe

drept un scriitor contemporan se poate gäsiga istorie a lui lisus pe toga unui senator crestin, iar altul lemeste ziduri pictate ambulante".

Din atelierele egiptene s'au descoperit depozitesemnate necropolele dela Antinoe In prima s'aupdstrat sute de fragmente din tunici de in, rochii de brodate,stole asemdndtoare gobelinurilor, giulgiuri de voal brodat,de matasd, esarpe de de matasd, voalurigravite cu chipul mortului. Deosebirea dintre aceste depozite

placäcenturä

reprezintäbrätäri

cu o inin

medalioane

Tesaturi.in tesutului;

din caracterultextilä cre§tinä

cind matasä dinin

ra ca-avint, capitalä

Corintimpodobi pinze tesute

Sofii; in

tionate

cä intrea-

douain

muselinä, tesäturi zu-

Imparatul

Cu

9i Aclunin.

www.dacoromanica.ro


constä stil, cele dela Ahmin mai mult influentaorientald atentia pe care o ornamentatiei, pe pri-mele traditia helenisticd.

Un alt centru a fost in Orient; atellerele sassanide, caredela Chineji procedeele

roase stofe Japonia-stofa Ito dela muzeul dinTokio din sec. imperiu bizantin. In specialbiectele de cu cayaleri au venit dela ; pal-

dela St. Ambrozie din Milan pe un print persan calaretrdgind de-un arc, motiv ce se repetä o matasä St. Cu-nibert din Colonia alta Sout-Kensington. Cavaleri

decoreazd aflate la Kaiser Friederich Muzeum dinBerlin, S-ta Ursula din Colonia, St. Servais din Maestricht, Luvru ;pedestra§i luptind cu la Berlin Sancta Sanctorum ;cu cavaleri tinind sceptru in ca la Berlin sau muzeul Grassidin Leipzig. Chiar mätäsurile de subiecte bizantine

in chip oriental: stofele din muzeele Cluny Parc ducinquantenaire din Bruxelles sunt impodobite cu scene reprezen-

de circ palmete. sau animale salbatice indalioane pe fond sau alb. muzeul dela Lyon se o

reprezentind un doi luptätori,la care se polihromia fondului ; in genere tapiseriile. ca§imozaicurile, sä figurele de fond prin culori vii deaur, violet albastru.

Subiectele sunt de categorii: antice religioase. Deobicei pe man§etele pe medalioanele tunicelor sau pemargenile togelor se gäsesc figuri mitologice sceneobi§nuite artei alexandrine ; inovatiile artei bizantine

a culorilor o compozitie mai simetrica sub influentastilului monumental. La Berlin este o matasä cu nimfe arca§i

cu busturi de femei ; subiect variindin mici detalii este repetat pe din muzeele Kensington, Cluny,Lyon, Coke, Berlin, Nürnberg, Sancta Sanctorum. Un alt motivantic reprezintd pe Dioscuri pe o la picioarelezac animalele jertfite, ca pe o din muzeul Crefeld.serie de se caracterizeazd prin decorul pur ornamentalde-o nemaipomenitd de motive geometrice vegetale,alteori animale medalioane stilizate.

Subiectele religioase cuprind episoade din istoria lui

numai

imprumutaserd

datind

dela

tesäturi

allele

vizitil intreIn

frumoasä stint dispärtind

minecilor,

cu variindstole

tesdturi

in

dupl clod

labricard nume-

la

lei

distinga

clmpenesti,

imbogljire

Alta

www.dacoromanica.ro

88 P.

ca la tezaurul din Sens, psaltirea lei dela muzeul industrial din Lyon; pe un mare pallium gAsit la Ahminsunt figurati sfinti scene evanghelice unalt palium reproduce pe lisus, Vizitarea un apostol, unaltul medalioane cu Busturi de sfinti sunt cusuti pedela Ravena, la Sens un personaj ce cu Daniil

picioare mai multi lei, la Sancta Sanctorum oBuna Vestire alta Naterea. aceste subiecte

fluenta se observä la stilizarea animalelor afrontate,conventionalismul elementelor vegetale a§ezarea pe;sonagiilor

simetrie uniforma.

CONSTANTINESCH-IASI

simplificate;

sfinti.

larg

orientald

dind

iar

alcind

www.dacoromanica.ro

CAP.

la Justinian la Macedonici (565-867)

A. la Justinian la iconocla§tiunei universale de ondulatiuni succesive

o epoca de mari realizari decadenta, care maibine de veacuri, dela sec. VI la inceputul sec. IX;episodul iconoclast a turburat mai apele decadentei

putin prielnice. Sfortarea lui Justinianfortele imperiului economiceste spiritual; evenimentele

externe interne care imediat lui Justinianaceastä sldbire. La granite irnperiul e atacat de barbari, carereusesc teritorii: la nord Slavii sefinitiv regiunea norvestica a peninsulei balcanice, confirmatide Heraclius la fnceputul sec. VII; din Per§iise pentru a sub Sasanizi Cosroes II, la vestLongobarzii desfiinteazd stäpinirea bizantind nordul Italiei;deosebi Arabii dau cea mai definitivh

pe unele provincli orientate sudice ale imperiului. Dincauza rdzboaelor edificiilor de Justinian tezaurul sta-

ajunge la un deficit din care nu va mai puteadearindul pentru a putea produce opere artistice de valoare.Apoi lupte tron, eco-nomic fac ca nici o sä nu fie de tristä istoria

bizantin ca veacul VII urmätorul. preocupareculturald toatä eraimperiului-conforrn vechiului dicton inter arma silentaproape nici un moment de de nu mai apare ; doarprovincia mentine vechiul prestigiu, cdruia se maigäsesc pe ici colea produse artistice, bine'nteles putericreatoare.

Conform legia tinut

mult

toate

fntinse

stapinire

Inputernicd

clädirei

revohrtionare,

grija calmmusae"

artä

duphurmeaza

doua

imprejurari

smulgain

intreia cu

desechilibruepoca In

perislui

www.dacoromanica.ro


1. Monumente arhitectonice. Urma§ii luideosebi Justin au inaltat clddiri, despre care vorbesctextele sau exista cu azi, inaltate vechileprincipii arhitectonice. Justin Chrysotriclinium, care -dupa scriitori-se compunea dintr'un octogon cu opt abside ocupola impodobite cu mozaicuri, imitind astfel biserica Sergiu

Bachus. S'au pastrat biserici, la care constatam oa tipului stabilit anterior.

Imparatul Mauriciu zide§te biserica Diaconissa, pe care uniio actuala Kalender-hane (fig. 58), de§i prima con-structie abia se recunoa§te din numeroasele modificari. Este

Fig. 58. Kalender Hane (fot. Ebersolt .

basilica cupola circularä la est, azi printr'unzid; un dublu narthex la vest, interiorul o galeriespre naos; cupola se'naltä pe patru masivi pila§tri, arcurile sustinpatru en berceau ce dau o de cruce la parteasuperioard a La exterior liniile sunt simple, con-

interne nu la numai tamburul se'naltä putinsustinind cupola. Probabil veac s'a Hogea-Mus-

identificatä biserica St. Andrei care reproduceplanul St. (fig. 59). Un dublu narthex cu elegante,pärtit prin pila§tri trei care se naos;

in

modificari

evolutie

identifica

cu deschisä

boltinaosului.

structiile iesIn ridicat

cuSofii linü im-

Justinian,II, citeva

II

cuo

inlocuitä

forma

iveald,

doi In incdperi, continua

www.dacoromanica.ro


in patru pila§tri masivi sustin care-§i continuasarea pe semicupole la nord sud un de cruceTipul general aminte.,te influente egiptene; se la M-reaSoghai In Egiptul superior din a doua a sec. V, de undetrece la Athos pe valea la Trier. 1)

Originalitatea acestor tiserici in faptul fac tranzitiadela planul basilicei cu la cruceasec. ; vestic al crucei ca o ce

de narthex sustinind la efaj o galerie. Un altreilea monument, azi dispärut, S-ta Maria din Blacherne ridicatdin timpul lui Justin II, planul: absidela nord la sud formau o lungäreatä, care formäde cruce bisericei, impingindpeste colaterali boltile en berceau ccsustineau cupola centrald. Maioriginalitate arta bizantinain provincii : Armenia Italia inosebi ; omitind Armenia pentru moti-vele expuse la inceputulOrient influenta artei bizantine se cons-tatä asupra monumentelor musulmanedin Syria Palestina. Moscheia luiOmar din Jerusalem (687-690) esteo bizantina prin oc-togonal cupola cu tambur cilindric ;moscheia mare din Damasc trans-formarea bisericei Sf.

in moschee s'au fäcut cu Fig. 59. Hogea-Mustafa-pasa-

trimi§i din Constantinopol. &mi.

Pentru Italia dovezile sunt mai evidente. Roma era aproapeun bizantin la sec. VII; un veac sesuccedaserd numai papi de sau siriand, numero§i

se refugiaserd aici de urgia la care sepelerini negustori alcatuind o colonie puternica orientalä injurul bisericei S-ta Maria in Cosmedin. Intreaga societatese influentase de bizantinism, Biserica adoptä särbätori grecesti,arta se resimti mai puternic de aceste

Strzygowski III, Wien 1903, p.

douägase§te

jumatate

stäcaracteristica

bratul formeazai..terior

douätravä in

multä

in

Botezàto-arti§ti

araba,

influente.

1.

Rhinului

serve§te

lucrarii,

loanrul

ora

1) gBizantinische

apt-formind

degajatt

destvirseste

origins greact

VII,

www.dacoromanica.ro

P.

In arhitectura se introduce dela Bizantini basilica cu tribunepe colaterali, care se vechilor clädiri nu le papaPelagiu II una deasupra colateralului drept al bisericeiSt. Laurentiu peste ziduri a a la mij-locul sec. VII se bisericei Agnes. AlteApostoli de Narses la finele sec. VI biserica similaradin Constantinopol in plan de cruce ; plan circular se

St. Theodor la poalele Palatinului S-ta Anastasia carereproducea planul bisericei Invierea din Ierusalem. La finele sec.VII se biserica St. George Velabre pe urmi vechiin plan basilical, cu un narthex deschis pecoloane cu constructii patrate la flancuri ; la inceputul veaculuiVIII papa Grigorie III reface vechea St. Chrysogon, nurnult se oratoriul S-ta Silvia descoperit sub bise-rica celebrul oratoriu zidit de papa la St.Petru in cinstea Sf.

2. Monumente decorative. Mai bogate sunt monumentelepicturii, s'au pastrat special Italia fresce mozaicuri demnede eflorescenta epocii anterioare. Pictura ocupa uninsemnat decorarea clädirelor, la Blacherne fmparatul Mau-riciu a pus se faptele fnsemnate ale vieteisale la suirea pe tron. Mai cuand ne putem da seama depictura vremei ecoul din monumentele musulmane. Fresceledescoperite palatul dela Kuseir-Amra reprezinta pescene pitoresti de diferite simbolice desemnatecu Inscriptii grecesti ; tablouri istorice reprezinta un petron atitudine de basileus bizantin sau Islamuluivinsi de califul arab. Aceiasi decoratie bizantina la moscheeleamintite din Ierusalem Damasc : frize de

pe mozaicuri reprezentind elemente arhitec-tonice arbori pe un fond de colonete cu relieful meplat.

Cele mai frumoase mozaicurl se In bisericeletemporane sau mai vechi din Roma Ravena. La St. Laurentiupeste ziduri se mai resimte, ca un ultim ecou, mozaicurilorromane, ce se stralucit la St. Cosma ; daraici Iisus pe glob un aspect oriental, costumelesfintilor atitudinele solemne sunt bizantine. In primaa sec. VII se decoreaza St. Agdes cu un frumos mozaic la ab-

reprezentînd patroana ca o bizantina

CONSTANTINESCLPASI

au;

in jumatateadaoga imitäri

ziditägreaca in

clädesc

cladesteprinteun

bisericacladeste

StMari!.

in in

zugraveascd maripand

in omiadvinatoare

marmora alba,

con-

stilultermina

jumatate

sida Imbracata

92

in mai

dupt

di-

aur,

Damian

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

cu strälucitoare bijuterii, sfinti de pres-monumentald. In absida oratoriului St. din Lateran

figureazd o compozitie cu Sf. la ca RugMoare,lisus numai bust o din pe laturi sfintii

cortegiu atitudeni costume de dregAtori bizantini;tot apar sfintii ,din absida bisericelor St. Rotundul,unde fac cortegiu lui in bust St. Petru din Liens, undelisus e reprezentat un rdzboinic bizantin. Din mozaicurile cucare loan VII oratoriul dela St. Petru n'au rämas de

fragmente ; mai frumos se la St. MariaCosmedin reprezentind Adormirea Maid! armo-

contopire de culori: din strälucesteIn alb Maica Domnului cu hainele albastre violete.

Intreg ansamblu reprezenta pe ca Orantä cu o marediademä pe cap, la picioarele sale papa, unul din eiclinatori, Ii prezenta chivotul capelei; compozitii mai repre-zentau scene din viata lui pe laturi episoade din fapteleS-tilor Petru Pavel, toate lucrate mai curat stil bizantin.

Citeva mozaicuri s'au mai pastrat la Ravena, executatestil ce dovedeste complecta decadentä nu a

sului, ci a arte bizantine din sec. ; mozaistul semultämeste copieze modelele celebre ale monumentelor dintimpul sau de Justinian. In a doua a see. VI sedecoreazd capela reproducInd decoratiile dela St.Vital; sec. VII absida dela S-ta Agata arcul triumfal delaSt. Mihail in imitä pe dela St. Apollinar

Nou. La St. Apollinar Classe se decoratia choreia arcului triumfal St. Vital scenele

clasice a simbolice esind din cele orase sfintespre lisus medalion, tablourile eucharistice cu sacrificiile luiAbel, Melhisedec Abraham scena careConstantin IV remite arhiepiscopului Reparatus privilegiile bisericeidin Ravena.

S'au pastrat din aceastä fresce, cele maicunoscute la biserica Santa Maria Antica din Roma, lucrate Inrepetate din sec. VI sec. XII, de aceia vom revenima asupra Din sec. VII sunt frescele descoperite la St.

ca stil bizantine; la capete dede frumoasä executie o serie de episoade din mi-

doitanta

Fecioara mijlocbinecuvinteazd

ii fac

celDomnului

nioasa

mid

cel

numai

lisus

cu mozaicuri

absidacopildria

ti impodobith

inata

Ca

impodobi

ti

in

daub

ti ti istorich in impiiratul

epoch

www.dacoromanica.ro

94 P.

nunele lui lisus, de grece§ti. Nici catacom-nu ultimele decoratü care i se in

sec. VI VII sunt de inspiratie bizantinA. La cimitirul Commodillase lisus imberb pe glob sfinti; sau Fecioara petron cu brate doi o femee la picioarelesale; la aceiasi un St. Luca. Un Christos matur solemn,

dupa moda se la cimitirul Generoza ;S-ta Cecilia apare ca o bizantina, cudalmatica de cu petre pretioase, in criptaei din cimitirul lui Callist. In sec. VII la cimitirul St. Pontian apareun lisus bizaniin frescele basilicei cimiteriale St. Valentin cuepisoade din lui Christos a Sf. Fecioare texteleapocrife.

Despre celelalte arte abia se poate vorbi. operaminiaturistica, manuscrisul copt al cArtii lui ov, ne poate da oidee ilustrarea manuscriselor sec. VII; desi descoperit laNeapole, caracterul bizantin se recunoaste la cele patru cereprezintA personagii istorice unei regale, ase-semenea cortegiilor imperiale dela St. Vital. Decoratiile sculptu-rale se reduc la motivele epocei lui Justinian. Capitelurile nar-thexului Hogea-Mustafa-pasa-giami sunt fmpodobite voluteionice surmontate de piese decorate cu foi de acant, ca laS-ta Sofia ; capitelurile coloanelor de sub marele arc sunt ornate

cite uu medalion. Aceleasi motive apar cu mai profu-ziune la monumentele musulmane din Syria, opere bizantinedin alte puncte de vedere.

Decadenta veacului VII c'a odihnit timpsufletul bizantin, pe care o pue

mi§care pentru a creia capo d'opere demne de primade aur.

B. Epoca1. Cearta icoanelor. Marea sguduire se produse

imediat cu urcarea pe tronul imperiului a dinastiei Isauricilor,reformatori distinsi generali, dar aprigi dusmani ai icoanelor,impotriva cArora mAsuri de drastice provocara tur-

echivalente cu o mare revolutie; cum miscarea icono-privea un gen important de arta, s'a resimtit aceasta de

CONSTANT1NESCU-1ASI

inscriptiibele neghjate,

reprezintaIn

orientala,printesä

viola dupa

figuriapartinind familii

cu

cu multa

Inputernica trebuia

clasta

criptäbinecuvintind

impodobitä

de-

iconoclaatilor.

www.dacoromanica.ro


iconoclasta. Cause le ei au fost mai multe unele destulde vechi.

Cultul icoanelor pärea contrazica dogma religieprin excelenta ideala care interzicea reproducerea chipurilor

dispretul impotriva acestor semne materiale de credintafusese exprimat de timpuriu diferite puncte ale imperiului.Conciliul din (306) interzicea expunerea obiectelor de cultpe pareti, Eusebiu considera cultul icoanelor de Epiphanedin Cipru cu chipul lui dintr'o pales-tiniana, episcopul Xenaias din Syria le interzicea sa

secolul V, secolul urmdtor colegul sau din Marsilia,renus, distruge toate icoanele ora§ul episcopal. In specialOrient, unde spiritul asiatic eteric ura veche impotrivaidolatriei se pastra in lumea culta, lupta In contra icoanelor luaun -caracter de masa, in contradictie cu lumea greaca totdeauna

realizärilor plastice. In veacul VI Antiohia o maremi§care se pornise Impotriva icoanelor, in secolul VII deseori sesträpungeau se chipurile

In timpul Isauricilor mai ales pe timpul lui Leon IIIConstantin V mi§carea iconoclasta un caracter oficial violent,din mai multe pricini. In primul rind cultul icoanelor luasetimpul evenimentelor triste ce preced pe Isaurici un avinttraordinar, multimea deseori salvarea icoanede minuni, al chip se confunda cu obiectul ve-nerat. Erau icoane ce sau plingeau, altele care vorbeausau mergeau chiar ; li se aduceau tot felul de jertfeciuni a§teptindu-se dela ele la cele mai curioase fapte-o ade-varata idolatrie. Reactiunea trebue sä se :

suferite Arabi se considerau ca o dela D-zeupentru idolatru. Apoi Isaurici,dornici de a imperiul, nu vedeau cu ochi buni aceastätrecere a proprietarilor de icoane miraculoase-o puteajuca un mare rol stat prin influenta vreunei icoane-; in mi-

se aciuiaserd mii de ce traiau din acestcare se susträgeau astfel dela datoriile patriei primej-

duite mare nevoe de soldati.Leon III Isauricul, sirian de in 726 primul

edict impotriva sä se toate imagi-nele palate biserici: el puse multa moderatie in apli-

pagin,

In

In

produca

nästiri

icoanelor,

miscarea

Elvira

eparhlain

din

injelegatoare

stint

comerj

origins,ordonind

din

www.dacoromanica.ro

96

carea dispozitiei sale, multimea chiar delape oamenii imparatului ce smulgeau

putul fu la poarta palatului Chalce. Cu Constantin V lupta devinemai asprä, cu toate insultele pe care icoanelor i le

aruncau ; conciliul din 753 condamnd formal cultulprezentdri chip religios ca se distrug frumoase mo-zaicuri la Blacherne, S-ta Sofia, fresce, icoane de lemn, miniaturiaruncate foc un mare autodafe artei. ImpäräteasaIrena se'ncerca restabileasca cultul, conciliul din Niceea dela787 oficial, dar distinctia nu trebue sä seconfunde cu adevärata Sub Leon Armeanul maiales sub Theofil lupta cu aceia§i furie, sunt

iconari, care pot numära martiri printre ei, ca alugarul; la 843 Impäräteasa Theodora restabili definitiv

cultul.Stabilindu-se din nou autoritatea alugärilor chiar timpul

persecutiilor ace§tia reclamInd o mai mare credintä ei dinpartea prietenilor spiritul teologic se respectivarta religioasä. CercetInd urmärile luptei iconoclaste asupra artei

astfel o a vechei traditii, care fixase anumile,forme ce vor de-acum mai stabile, imuabile.Studion, centrul sustindtorilor icoanelor, devine un centru demonastica, de unde manuscrise cu miniaturi o tendintäce se va resimti operele ulterioare. Din monotonia toropealaepocii de Justinian arta fu scoasä de aceastä mi§careprintr'un element de valoare. Lipsind comanda oficialä,deauna mai apare un spirit independent alegereatratarea subiectelor, ce-i drept de mai valoare artistica, darcapabil de-a deschide noi orizonturi

Dar nici arta a iconocla§tilor nu este deteres. Imparatii dornici de glorie spiritualä au ordonat sä H se

palate alte opere de pätrunse de gustul antichitätiide realism ; arta stabilind un curent opus celui mo-

nastic, teologic, traditional sever. Din contopireacurente va rezulta in timp o a pitorescului rea-lismului, pe iconocla§tii cultivä din spirit profan,lugärii din polemica de-a ridiculiza pe iconocla§tii contemporani.Se distrug scenele religioase se scene pitore§tidin hipodrom, peisagii din sau portretele ico-

CONSTANTNESCU-IASI

reactiona incept

urmare

insä

urmäritiartistii

artä

oficiala lipsitä

amindoror

iar

Inlocuesc

de

cdesentdreincepe

in

in

in

care

cu

www.dacoromanica.ro


nolasti ale favoritilor reinviere a stilului alexandrin careavea sä artei prin unui vechi curent artisticbizantin.

2. Arhitectura civilá militark Mare le constructor aldinastiei Isauricilor fu imparatul Theo fil, care pe Justinian

de splendorile arhitecturii arabe din faimosul Bagdad,mai multe clädiri civile, Ympodobite cu strälucite mozaicuri

de vechiul Daphne Chrysotriclinium clädestemai multe edificii: sala numitä Triconc cele treiabside, cu bola auritä tapetati marmore polichrome,casi sala-terasä Sigma cu

; de in curteaPhiale, frumosimpodobita dela ei,cu porticuri largi pepentru a primi multimea dinzilele marilormalia. Imprejurul acestuicorp central se'nsiraudinte lucrate decorate cumult gust ; sala Amorului cupanoplii de arme, Perla cutriclinum pe opt coloane de

sala demit o cupola auritä, casipavilioanele Camilas, WileMusicos Harmoniavarietatea armonioasä acajelor de a

din ca ode Apoi sala lui

Lausiacos galeria luitinianos Impodobite mozaicuri de aur un ultim pavilionpatru camere abside o päretii acoperiti de fresce.

ce pe la din Bagdad, palatulBryas, care imita arhitectura decoratiile celor din Bag-

; pavilionul Muchrutas este arab nume dupaconstructie.

Orientul strälucea de nu numai prin monumentele arabe7

Fig. 60. S-ta Sofia din Sofia

\

influentat

tronuluio cu

aici

Bru-

depen-

dor-cu

dupa

pa-vajului mozaic

Jus-cu din

cutrimise califii zidi

dupa

ridicaIntre

dupapäretii

dupa

särbätori

mijlocul

www.dacoromanica.ro


Armenia Asia arta se ilustrase prin opere dedin veacul anterior ; de aid veni gustul pentru arta

decorativd, cu care Teofil palatele sale. Minuni dese pentru a ridica faima palatelor sale, mai

ales strdinilor apuseni sau barbari dela nord, cum ni ledescriu contemporanii, de oarece nimic n'a rdmas din acestesplendori. Marea pentru ceremonii era o feerie: tronul deaur era apdrat de un platan din metal, la poale se odih-neau doi lei doi grifoni tot de aur, platan Mutecu nestimate; momentul cind pdtrundea vre-un sol caprin farmec totul se punea in miscare, mugeau, pdsärelile

grifonii se'nältau pe spre groaza admiratiaprhritorilor. Autorul un nepot de-al patriarhului Antonie, exe-cutase Pentapyrgion, un de aur de forma unui castelcu cinci turnuri depozitind toate comorile imperiale.

isvoarele sunt de darnice In descriereatelor profane, nu ne vorbesc nimic de arhitectura de

se pare nici nu s'au gräbit abiserici. Singurul monument eclesiast de care se poate vorbi ebiserica St. Mihail din palatul Bryas, In plan triconcdelul obisnuit Egipt aplicat palatului Sacru, distrus acesta.Abia In provincii s'au mai pastrat exemplare ale obscureiarte din epoca iconoclastä.

In veacul VIII se'nalta St. Mina la Salonic, de-unincendiu alt plan 1); de forma unui T, eraconjuratä pe trei de un portic pe 12 amintind o

de templu antic, ca acel dela Vienne (Franta). Dinsecol s'a datat vechea S-ta Sofia din Sofia, In liniilelargi arhitectonice pastratä azi (fig 60). De dimensiuni mari,cu planul unei basilici cruce cu oavea un narthex veacul trecut, dar cu urme ce s'auputut reface. forma de cruce a fost consideratä ca

tipului occidental2); turnurile dela flancuri seapropie de tipul siro-anatolian, mai ales planul cruciformse Anatolia, chiar In forma lungäreatä S-ta Sofia.

Tafrali Topographie de Thessalonique" Paris 1913.2) B. Filov Sofiiskata carkva Sofiee Sofia 1913, pp.

47, 125-6.

in

adaugaraIn

soclurile

dupa

navi

Dupadupa

cadela

Sf.

in

distrust

www.dacoromanica.ro


S'a mai pastrat refectoriu mindstiri, cläditä de Manuel,neralul lui Teofil, in prima jumdtate a sec IX.

Mai in regiuni departate de bizantind sepoate urmari exemplificarea arhitecturii religioase bizantine ;lugarii persecutati de iconoclasti se refugiazd In Italia chiar maideparte, determinind un curent de influentä In secoleleVIII IX. La Roma se grecizarea din veaculanterior, care abia mai thziu va aduce reactiunea schismei.Papa Pascal I construeste oratoriu St. Zenonla S-ta Praxeda ca mamei sale, Inplan patrat cu ; tot ella 817 o frumoasä In plan basilicalpe monnintul St. cu trei nävi o

circulard, cu dublu nar-thex format dintr'un pridvor deschis latin

un esonarthex bizantin cu In-cdperi de flancuri ca la clddirele(fig. 61). cdlugäri greci abatiaGrotta Ferrata Roma, care cu toateremanierele narthexul primitivzantin; care conduce la are dis-pozitii latine, dar sculpturele sunt bizantine. 1)

au discutii asupra dateitärii, unii atribuind-o véaculu VIII, sec.X, acum trebue biserica SantaMaria Vale din (Friul), cusculpturi evident bizan ; tot acum s'a datat biserica St. Stefandin Triglia (Bithynia), ce-ar reprezenta cel mai vechi model de cruce

Dar inlluenta bizantind a mers mai departe, In Franta su-pe valea Rhinului la varsare, de und canalul

Anglia. Cel mai vechi sigur monument e capela lui Carol celMare Aix-la-Chapelle ziclitä la 804 bizantine

s'a inspirat dela St. Vital din Ravena, fie c'a avut demodel rotondele din Syria Asia (fig. ; la planul cir-

un octogon interior se narthex cuetaje turnuri orientate. Nu departe de Paris se constru-

Fig. 61. S-ta Ceciliadin Roma

Clausse .,,Basiliques et mosaiques chrétiennes° Parispag. 423.

trecu

curind stapinirea

desavirseste

mormintcupola bizantina

orientateDoi Infiintara

bi-

altiifixata

Cividale

In

dupa principbleca

micacular cu uh doua

doua

I

1) L 1893.

un

inchis

dela

www.dacoromanica.ro

100 P. CONSTANTINIESCU-1ASI

este biserica din Germigny-les-Prés asemenea monumentelorArmenia, ce fac parte tot din arta bizantina. mici clädiri,capelele din sau St. Germain din Querqueville

Cherburg Trinitatea din insula Honorat de Sérins pecoasta Mediteranii inceputurile In aceasta subauspiciile artei bizantine. Pentru Anglia traditia pomenestedin sec. VII un arhitect Wilfrid o biserica Hesscharn.

principiile Orientului, de unde venise dela 667 un Teo-doros din Tarsos ca episcop de Canterbury ; cel mai vechi domdin acest centru religios aminte§te, dupa o constructiebasilicele din Asia mica.

3. sculptura, minore. Pentru teritoriul purzantin s'au pastrat ceva mai numeroase dovezile artei decorative,

Fig. 62. Capela din Fig. 63. Kilise-giami din Constantinopol.

datate sigur Mozaicurile dela St. Dimitrie dinSalonic cuprind medalioane fixate cu ocazia restaurarii petimpul lui Leon Isauricul, reprezentind pe sfintul patron unepiscop de un caracter La Sf. Sofia din

se decoreaza absida la finele sec. VIII cu Sf. Fcioara petron cu copilul In brate, executati pe fond de cu abilitate

Plctura, arte

in

pent,

epoca.

ca

bi-

realist.

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 101

armonie de artistul n'a uitatgreu al mozaicului, cum dovedeste crucea cercde aur din en berceau ce precede absida.

Si'n gen monumentale mai numeroase se gdsesc totItalia. Oratoriul St Zenon prin marmorele polichrome

zaicurile de aur sunt juvaer al artei orientale" (Bertaux);biectele sunt luate din ciclul evanghelic: Schimbarea laCoborirea iad una cele mai vechi reprezentäri a sceneiAnastasis, tipica veacului urmdtor. Nile mozaicuriSchimbarea la la Nereu Achileu, Maria la SantaMaria Domnica la S-ta Cecilia Insemenea mozaicurilor frescele dela St. Clement din Romacu Indltarea Judecata sau cu tipul Fecioaredupa canonul bizantin ; dela mormintul Cyril reprezentind pe

prirnind pe mai multi sfinti, asistat de Sf. Arhangheli. Ar-benedictini in prima jumatate a sec. IX fresce la

capela de izvoarele Volturnus, nu departe de celebraM-re Mont-Cassino, cu subiecte din evangheliile apocrifenuite decoratiei bizantine.

Influenta bizantind este evidentä la decoratia bisericeimintite din Cividale. Deasupra usei intrare basoreliefuri destuc o impresionanta prin gravitatea a per-sonagii fernenine, care reprezintä imbracate cu costumuride printese bizantine, purtind pe cap voaluri de modadedesubt o de stuc stil ori-

care modeluri mesopotamiene.Miniaturele sunt pätrunse mai intens de spiritul profan al

vremei; se o deosebitd atentie manuscriselorcaracterizatä prin reinvierea traditiei antice o mai

atentie influentei orientale. La Vatican se un Ptolemeu,ilustrat la inceputul sec. IX cu interesante miniaturi: stelezentate prin pe un glob albastru, 12 figuri pegoale lunile, soarele printeun efeb coroana de aur

o la colturi se zilei noptei. Biblio-teca nationald din Paris o Evarzglzelie sec.IX cu ilustratiuni reprezentind litere impodobite, medalioanecu fructe sau architecturi, figura lipsindcomplect ; la Sinai se gäsesc mai multe manuscrise cu acelea§iornamentäri lipsite de chipul omului, conform ico-

ISTORIA.

mestesugul

in

sunttemele

Sf.

sirianä ;usa,

ilusträriitifice,

animale jumätatecu

imaginiledin

invätäturelor

inscrisd

acest

din

deapoi

In

do

repre-

bigd,

www.dacoromanica.ro


noclaste. Ambroziana din Milan un Grigore de Nazianzdin sec. IX cu tot de putin artistic lucrateterioarele, dar interesante la lipsa scenelor evanghelice,

numai episoadele Vechiului Testament;dimpotrivä numeroase sunt miniaturele cu subiecte alegoricemitologice. caracter se mai poate observa la unnuscris din biblioteca cu fragmente din bisericei

miniaturi reprezentind scene pitoresti sau subiecte dinVechiul Testament de cuprins anecdotic ; interesante sunt alu-ziile la evenimentele zilnice contemporane, ca mediculatleti, pictori atelierele etc.

Miniatura religioasä produce ce mai opera aPsaltirea numitä astfel colectia in care se

; a lucrata probabil la Studion Constantinopol, undes'a desvoltat o de miniaturisti monastici, teologia refugiin-du-se in astfel de opere mai usor de ascuns iconoclastecare au produs mai multe Psaltiri foarte la moda lumea cre-

Textul din Moscova este ilustrat cu peste 200 vigneteasezate pe marginile paginelor, executate cu un desen sigursimplu, cu culori armonioase dar stil viu de-unrealism impresionabil; subiectele sunt luate din lumea pu-tine e drept, din grupul numit istoric, cele mai multe din Vechiul

Noul Testament, altele mai numeroase un grupnumit de caracter simbolic moral. Dintre celereusite citärn reprezentarea unui Silen cu nimfe, personificareaJordanului, cu buzele legate de tortile cerului de

lisus in medalion deasupra lui Moise David, scene dinpatimile lui lisus mai ales acele de cuprins polemic Indreptateimpotriva iconoclastilor de-un mare interes contemporanca sinodul dela 815 sau triumful ortodoxiei.

Physiologus e pätruns de spirit un alt produsal monastice dela Studion, desi a apärut la finele sec. IX,In epoca Macedonicilor deci. Cuprinde o serie de miniaturi cucaracter realist reprezentind animalele alta de caracter sim-

cu scene alegorice teologice sau referitoare la cearta icoa-nelor ; influenta antice este mai puternica, apar nume-roase personificdri ale zilei, nimfe, centauri, sirene admirabilescene de genre hi gust alexandrin ; o serie cuprindeilusträri ale vietei pärintilor bisericei. 861 s'a ilustrat o lu-

fel paindin

nationalacu

reusitain dupa

afla fost din

furiei

(Diehl)

importantäDupa

an-

citeva

citeva

In

inteun

lar formeaza

hind

buildaid

www.dacoromanica.ro


crare referitoare la Ignatius cu miniaturi Impotriva acestui patri-arh, despre care avem numai dela Nicetas; dela 905

cartea lui aflatä la Venetia, In spiritulmonastice, nici un din lumea Influentaniaturelor bizantine din se transmisedent, Italia Franta In deosebi, unde mai toate frumoaseleminiaturi ale textelor sunt de inspiratie

Din celelalte arte minore au putut datate In aceastäpoca sunt dela Vero li cu decoratiide rozete pe margeni scene profane reprezentInd scenede hipodrom rdzboi; altele decorate cu medalioaneantice scene mitologice pastorale, ca sacrificiul Ifi-

Europei sau scene bahice ca la delaPirano, azi la Roma. Dela finele sec. VIII se crede a fitele dipticului dela Viena Bargello din Florenta, In care se vedefiguratä luxos sub un dom luxos.Aceleiasi epoci se datoresc cele mai vechi monumente debizantine, pärerea lui Kondacov. Probabil dela 835paliotto" dela St. Ambrozie din Milan, din smalturi ce

icoane ; sunt sarace in culori, dar pentru unceput importantd.

decorata

fi

cufarasele

Impäräteasa

dateaza

basoreliefuri

incarolingiene

e-

räpirea

prezinta

www.dacoromanica.ro

CAP. V

Epoca Macedonicilor Comnenilor(867-1204)

Imperiul bizantin a veacuri imperiu romande Apus datorita numeroaselor Imprejurari favorabile, Intre carea aparitia la cirma statului a unor conducatori de valoare;

cearta icoanelor, care zguduise din temelie autoritatea sta-primejduise siguranta granitelor la unele puncte, urmeaza

dinastia cea mai strdlucita serie detoinici. din Asia, orientalisti prin conceptie gust, auWins imperiul din spre Apus, uncle refac Italia bizantindcu centrul la Bari, spre nord, se desfiinteazd imperiulbulgar la 1018 de Vasile II Bulgaroctonul. Incepe la 867 cuVasile I, victorios Impotriva Arabilor cdrora le smulge drumurilespre Jerusalem, continua cu generalii Phocas loan Zimisces ce

imperiul de primejdia Rusilor distrugindu-le delaPreaslav, strAluceste domniile Leon FilozofulConstantin Porfirogenitul se'nchee Vasile II Bulgaroctonul,domn viteaz puternic. un nou civil de vre-o 50ani, a doua a sec. XI dinastia Comnenilor refacegloria imperiului prin Alexios Manuel, ca la 1204 säcada sub loviturele cruciatilar din nevrednicia Anghelilor.

In interior o administratie dibace o ordine asiguratä aduco renastere economica, din care va folosi primulcapitala ; Constantinopolul e de fabrici antiere,se la un venit de 500 milioane franci Inmenea se pot desvolta voe, nici o epocan'a cunoscut atitia variati scriitori ca acum: savanti catius, ca Mihail Psellos-chintesenta spiritului bizantin

toate calitätile defectele ca Ana Comnena,

dupa

nouunde

cu

rind

anual.in

enciclopedisti

Macedonicilor, des-

jumatate

in

ase-

sale-,

www.dacoromanica.ro

ANTINE 105

Nicetas Acominatos, Constantin Porfirogenitul altii, literati caDigenis Akritis nenurnärati hagiografi, carora se datoresc ade-varate enciclopedii. Evident nid artele nu puteau maiprejos inteo care toti ; comanda eraasigurata de sus de jos, e vremea realizdrilor artistice de larga-anvergurA, special capitala se'ntrece prin splendorile sale. Con-stantinopolul sträluceste ca singurul far al Europei, Apu-

barbar uimiti In fata minunelor sale, egalate doarde Bagdadul arab ; toti scriitorii vremei ce-ajung la el ne-au

amintirea puternicei impresii ce le-a facut stralucirea dvi-lizatiei bizantine : geograful arab Erdrisi, istoricul francez Ville-hardouin, cronicarul german Ansbertus, rabinul spaniol Benjaminpe Civilizatia este Slavilor in aceasta

influenta bizantina adinc apustil Europei.

*

Arta sustinutä de statului din uncaracter imperial: atelierele numai pentru demulte ori au sediul la palat, unde artisti laici pe

cei astfel o alta arta inspi-rata de antichitate orientalism. Paralel lucreaza atelierelemindstirele bogate, care produc mozaicuri, fresce deosebiminiaturi biserieesti, impregnate de traditiile teologice, suferindtotusi directivele artei oficiale. De fapt n'a existat contrarietate

aceste douä care prezinta caractere comune, creindo

desvoltare culturald acare-si modeleazd fondul forma sensul scriitorilor

antici. curent arta: apar numeroase ilustrari de autoriprofani cu subiecte antice, frescele mozaicurile palatelor reproducscene din mitologia istoria greaca, artele minore primesc temelehelenismului alexandrin. In textele religioase subiecte

sunt imitate gesturile atitudinele sculpturelor antice ladarea personagiilor sfinte, faldurile hainelor cad in armoniade-un talent clasic, chiar tipurile contemporane aumusetea regularitatea statuelor antice; profetii par oratori,

unii Apollo arhaici, St. Luca din Focida pare un portrethelenistic din epoca strdlucitä prin fineta viatä.

Un al doilea caracter este orientalismul, care n'a fost niciodatä neglijat arta bizantina, cu mai mult timpul unei

in

suluipana

Tudella.e

religio§i-seIn

iconografie.

apar

fru-

alit

ISTORIA

gindesc

petrunde In

lingo

stapineain

aceleasire-

www.dacoromanica.ro


dinastii de ; aceasta acum influentade arta musulmand, prin legAturele cu lumea

destul de frecvente in epoca indelungatä de pace delanici la cruciate. capod'operilor din cele capitalearabe se introduce gustul pentru luxul ornamentatia pecare a orientalului a concentrat-o in fantastice-arabescuri ; dela ei se introduc mdrete combinate cu

animale, incadräri frontispicii cu desene geometrice ce dauminiaturelor bizantine un colorit.

Dar nici realismul nu fu neglijat prin pitoresculuia expresiei fidele. Apar arhitecturi

biecte luate din viata de toate zilele, personagii contemporane;pe figurele cunoscute, apar tipuri noi luate multimeastrdinilor armeni, arabi, slavi, italieni, mongoli etc.-care mi§unau

centrele principale ca'n porturile afluente din Levantul de azi.In special, sub influenta artei imperiale sunt redate personagiilede atitudinele träsAturele potentatilor dela curte,care se respecte reprezentdri realitatea figurelorCu vremea se elibereazd de aceastätendinta teologica operele populare mai

la vechiul hieratism ; toate figurele se reducla tipuri: ingeresc, biblic apostolic.

Ambele de arta caractere comune, evi-dentiate in calitätile desenului ferm simplu, coloritului

a realism pitoresc, inspiratii anticeorientale; pentru a doua arta bizantind ilustreazd

nismul ca singura manifestare Evul mediu a acestuimaterial sufletesc.

A. Monumentele.

Trecem peste monumentele arhitecturii civile, din care s'aupastrat extrem de putine urme azi, ca ne ocupam

cu rost bisericesc; pe posibil crono-logic, o vom expune-o pe centre, excluzind monumentele dinArmenia, Bulgaria Rusia, de nationali aiprovinciilor, de oarece ele proprü, dependentede arta bizantind numal liniile generale arhitectonicecorative.

Datoritä

aprinsaInitiale

linga din

seama Insä li

insä religio§i tutela,Intäetatea

treiexceleazd prin

ornarnentatiei, acelea§icre§ti-

säclädirele

formeaza

la

Macedo-

plante

peisagii

In

in

cit

in

www.dacoromanica.ro

ARTEI BIZANTINE 107

1. Constantinopolul. Cea o VasileI palatul sau, numitä Neacea de importantä

pentru aceastä a epoca de a artei bizantine ;din nefericire nu ni s'a pastrat de amintirea descrienle luiPhotius Porfirogenitus. Consacratä lui Fecioarei laalti sfinti, avea un atrium vast, unul din cele din urmä,

de peatrd, Impodobite luxos porticuriornate cu de alba ca o ; bise-rica avea planul unei crud bratele egalepatrat surmontat de cinci cupole, patru mai mici la unghiurilebratelor in jurul cupolei centrale. In interior aceiasi strälucire cala Sofia lui Justinian, pe care Vasile voia ;

zaicuri fresce, pavaje placaje de marmore polihrome, darmai ales mobilier catapiteazmä din argint sau bätutnestimate, de nentrecut la altar. Desi Nea nu s'a pastrat, fupiatä de alte biserici, dintre care cu sigurantä unele din cele43 biserici atribuite lui Vasile I.

Cea mai veche din aceastä este identifi-catä cu S-ta Theodosia, din a doua jumatate a sec. IX, cumreesä din liniile arhitectonice debarasate de numeroase restau-

este o clädire de tranzitie dela Kalender-hane, care seprin alaturarea celor doi pilastri masivi ai cupolei

dinspre de prin slaba indicare la a liniilorinterne ; totusi o se'ntrevede la al doilea etaj, undecele patru bolti en berceau dau o cruce la colturipatru cupole joase abia sparg In plan aspectcam greoi este Atik-Mustafa-pagi-giami, probabil din sec. IX.Din sec. X se presupune a data Kilisse-giami, identificatä in acestcaz cu Theotocos-numitä Mefa-giami-, Diehl o con-

mai tirzie planul general de cruce(fig. 63); dela exterior din moe-

evidentiazd crucea frontoanele triunghiulare liniilecurbe ce duc dela tamburul cupolei la Un narthex spa-

boltit duce la naosul cu cupola patru pilastrimasivi, bine distincti de care despart nävile, cea mij-locie terminatd prin hemicicle armonioase spre narthex altar;absida principall are cinci fatade, cupola se'naltä printeun tamburmai 12 fete, patru calote o la colturi.

Mai sigur este Budrun-g iami, identificata Myre-

inSold

cit In

epoca

cu

fatadenoua

greacd, iar

prin

distil

trei

cu

in

pe

www.dacoromanica.ro

103 CONSTANTNESCU-IASI

lui Roman ecapenul (920.-944), azi in (fig ; unnarthex interesant laterali, naosul cupatru cupola nervuri inaltata pe un tambur octo-gonal, la exterior evidentiare a forrnelor interne.epoca Comnenilor s'au conservat pana azi patru biserici ; Pana-chrantos, Chora, Pantepopt. Fenari-Issa-Mesdjididentificata cu Panachrantos, e formata din alipite,biseriti in cruce greaca cu un narthex pridvor pelaturi, probabil adaos ulterior ; Kahrie-giami sau Chora a fostcladita la inceputul sec. planul obi§nuit epocei : patru

cupo!a, navile laterale boltite en berceau, oarecare variatii. La 1124 Irena Comnen construe§teinchinata Pantocratorului din doua biserici in cruce ocapela funerara, inaintea actualului narthex al bisericei nordicese afla probabil un pridvor 1), la fatada bisericei sudice trecind

la un exonarthex spatiosin mai multe incaperi. Fiecarese prin trei abside,

cele principale cu fetecu cite un hemiciclu de fiecarecentrala ; la fiecare mijloc patrucoloane sustin, prin patru arcuri maridar svelte, o cupola larga inaltatape tambur poligonal, la unghiureletratului patru calote semisferice, la bi-serica se mai o cupolape narthex. Interiorul este mult acuzat

prin frontoane curbe cores-punzatoare boltilor en berceau ;direa este din caramida, dar a fost

de de marmora. Tot dinFig. 64 Budrun-giami din prima a sec. XIICoustantinopol.

(Pantepopt) pla-nul ultimelor biserici (fig. 65); unul din cele mai mariplecte dublu narthexe, patru pila§tri sustin cupola poligonalä, ab-sida ni§e, liniile interne pronuntate cu tarie

2 OrIent In ora§ele principale sau in provinciile impe-

1) Ebersolt et Thiers, (Les églises de Constantinople' Paris 1913,202.

doua

nise lapilastri

aceiast

cládiri

XIIlastri sustin

Zeirec-giand

impartit

acoperitá pláci

Eschi-Imaret-giand in

decoratä cu

P.

doul

Pantocrator

in

www.dacoromanica.ro

ISTORIA B1ZANTINE 109

riului s'au construit ferventä, monumentele contribuindla evolutia stilului arhitectonic Salonlcul era vestit prinindustria sa infloritoare, portul necontenit mi4care iarmaroa-cele, dintre dela Sf. Dumitru mai vestit In imperiu;

suut tot atit de stralucite, monumentele sale. La 1028protospatarul imperial Christofor construe§te Kazangilar-giami(Theotocos), de mici dimensiuni, dar cu plan omogen, ca ozitie tipul definitiv al crucei grece4ti (fig. 66); cdramida,semicoloane frontoane evidentieazd narthexul berceau-rile,

Fig. 65. Eschi-Imaret-giami dinConstantinopol

Fig. 66. Kazangilar-giamiSalonic.

o cu tambur masiv pe naos, cupole putinmai mici pe narthex, o cu trei fete absidiolesemicirculare, tribuni deasupra narthexului (fig. 67). Theotocosare mai multe variante; cea mai apropiata este lsakie-giami sauSf. Pantelimon, armonioasd jurul cupolei centrale

pe tambur, a originalitate constä in galeriaazi dispäruta, dar cu urme narthex (fig. 68); din lega-tura cu päretelui vestic al narthexului se vede c'afost cläditä odatä cu biserica. 1) al XI se Escht-

1) Diehl, Letourneau et Saladin Monuments chrétiennes de SaloniqueParis 1918, pp. 168, 170.

dhi

aceiasi

celcasi

din

tatäla

ziddria

incare

www.dacoromanica.ro


traditie Sf. In plan deosebit de celelalte, triconccu un narthex spatios aproape naosul (fig. 69). Din sec.

Fig. 67. Kazangilar-giami (lot. Letourneau).

XII probabil Ik4erif-giamt cu planul S-tuluiMina, in de T cu pridvor pe trei laturi deschis la

sud spre mare, cum trebuesä fi fost pe fatada principala,unde se mai urme de

nastere unui tip propriu arhitec-

du-se sub pridvorul sudicterior.

peri de din sec. X,primii chinoviti Infiintarä La-

vra sec. XV, dindu-se

cu decoloane; In este o

Athosul sau Sf. Munte se aco-

tonic, luat apoi ca model deslavo--si romino-bizantine.

Cele mai vechi bisericl suntLaura ; prima, Infiintata de Sf. Athanasie

Fig. 68. Isakie-giami din Salonic.

tathon din

cind

asemänator

criptapila§tri

an-

minästiri

www.dacoromanica.ro


In sec. XIII, reproduce tipul vechi bizantin,narthex, cu trei abside. Lavra, la 963 de acela

de Neagoe Basarab, areun plan deosebindu-se

prin cea mai vastä cupola de-la Sf. Munte 70);prezintá o Incercare de

cu de*i are douasinuri laterale destul de spatioa-

; o la est flancatá deabsidiole, un narthex dublu

cu capele un portic pe 12coloane. Tipul este reprodus laVatopedi Iviron: primul deAthanasie Adrianopolitani

972, cu un singur narthexulterior un prid-

vor Infrumusetat mozaicuri (fig.71); Ivironul fundat de Georgios,

lui Athanasie, la 976, Fig. 69. Escki-Serai din Salonic

sec. XV, i s'a narthexul exterior ca§ila Lavra.

Därnicia sfetnicilor sai numeroasemonumente toaterile Cea vecheeste biserica din Scripu InBeotia (874) ca tip alputului primitiv de cruce

; o constructie gre-oae de provincie cu zidurigroase cupola masivaaproape circulard, forma

foarteprin acoperiprile boltilor enberceau, interiorul simplucu etaje dispArtite prinfrize sculptate. Depe la fi-

sec. IX trebue fiedin cu as-

10. Lavra.din Eregli (Heracleea),

1'

sä

refäcutá

planulultimä

trei

refäcut in

in coltu-Greciei.

crucei

nelemitropolia

pi

stool

pi

Cu

-

Fig.

www.dacoromanica.ro


pect greoi al zidurilor cupola joasä ; din sec. X sauceputul sec. biserica dela

Capadocia,constructie de stiloi din

prinapropiindu-se de Budrun-giami

Kazangilar-giami. Un grup detrei biserici : Luca dincida, Nea Moni din Chiosphni, asemanare im-

planul complectcruce, cupola cu trompe d'angle

frumoase mozaicuri.In primul sfert al sec. XI se

vale dinM-rea Hosios Lucas, un-

de propävaduise pe mor-discipolii o la ; e

din biserici, S-taca Theotocos mai(fig. 72). IntAia e una dincele mai insemnate biserici a

bizantine armoniaArhitectonice o cru-

ce precedatä de undublu narthextall de o cupola spatioasä

prin bogatia:placajelorde mozaicuri,pastrate intregime aproa-pe intacte, ceia ce-i adao-

la valoare. Imparatulnomahul la

sec. XI dinChios, cu planul uneisilici cruce Incare colateralii stint acope- Fig. 72. Sf. Luca din Focida.riti de-o (fig. 73); un dublu de dimensiuni

Fig. 71. Vatopedi.

:

--§i

in-

prin

peaträplan inaintata

Sf.

prezintaportanlä prin de

retrasäcida

arteiliniilor

cläde§tecul Nea Moni

XI

mida, mai

ridicaserädoua Lu-

prin

Mo-mijlo-

in

narthex

Ingre-

951

In

www.dacoromanica.ro


impunatoare prezinta la pridvor hemi-cicle laterale e§indfata grece§ti. Pe clasicul drum dela Athena la

leussis, azi uitare, retras mai multe aratdM-rea Daphni cu biserica dela sec. XIII (fig. 74); ace-

plan ca la S-t Luca, la est absida centralade douä absidiole evidente la exterior, un dublu narthexpridvor adaugat probabil de Cistercieni, a carora a fosttirea pe vremea stäpfnirei

Fig. 73 Nea Moi din Fig. 74. DaphniChiosmodelul acestor tipuri clasice s'au provin-

din Europa Asia, de Macedonici, Comnenidemnitarii numeroase biserici din care vom cita pe cele stu-diate pänä'n prezent. Tipul dela Daphni se repetä la Sofiadin Monemoasia, de Andronic II, cu un pridvor trilateralreconstruit urmele vechi 75); Athena saurimi dar frumoase biserici Kaisariani dela fineleseo.X, Sf. Teodor dela 1049, Mitropolia Modem Kapri-careia, toate din cu o plan la

din Messenia ce din sec. XII (fig. 76), la HaghiaNauplia cu absida pe trei fete Intre absidiolele

8

in cladiri noiIn cladiri

e'ntovara§itä

cruciatilor.

Dupa edicat In

dupa (fig. la

cu

räsdritene sau

ridicatä

Moni

www.dacoromanica.ro

114 P. CONSTANTINESCU IASI

mai scunde, de episcopul Leon de la 1149 ;Merbaca ce din ; la bisericele insula

Cipru cupole In cruce la Perlsterona NicosiaHieroskyphos Paphos sau cupolele pe o navä

la Sf. Barnaba Salamina, S-ta Cruce, ChitiLarnaka catoliconul M-rei Sf. Patmos dela 1088. Pecontinent la Theodor din Arta, la Blacheine din Elidadin sec. XII narthexul zidit de la In Laconiala Kosmosoteira din Feredjik In Thracia ziditä la 1152 ;aceastä epoca trebue de fixat biserica Neculai

Fig. 75 S-ta Sofia din Monemvasia Fig. 76.

antica Feniche Epir, forma turlelorInaltate, pignon aparatul dinIn pdturi alternative 1) planul are o putin obi§nuitä, cuun pilastru la pe care se sprijinä cele patru arcuri alecupolei naosului (fig. 77).

In Macedonia dela finele sec. XI mitropolia din Serres,cu frumoase mozaicuri, reproduce planul In cruce de. dimensiunimijlocii, un narthex putin ; In regiunea Scopiei M-rea

Descriitorul ei o consider% de epoca lui Justinian (Er.saki Byzantiakos naos en Arhailogikon Deltion I, Athena1925, p. 28.

construitdla

cu cincilingo cu

alungitä

Incacu cruciati,

Samari

judecind dupadupa zidariei

forma

apropiata

:

loan

Gerakltôt

adinc

In

din

Hugh

indin

din

www.dacoromanica.ro


Nerezi dela 1164 cu cupolele pe tambur mai Malt cu nar-Impodobit cu sculpturi romanice. La Castoria

se patru biserici, din care reproduc aproape acelaplan de o mare Sf. cu tribu-

ne deasupra narthexuld,Anarghiri narthexul dincompartimente, cel mijlociu

deasupra celorlalte odeasupra colateralelor (fig.

78) Taxiarhi din sec.; tot aici mica

litissa In plan tricpnc simplucu un rudimentar, cdruias'a ulterior un pridvorpentru alungirea. bratului vestic(fig. Cabisericele grece§ti, amintimAdormirea Niceea, reconstrui-

sec. IX In plan basilical cu cu-de dimensiuni, admi-

Fig. 77. Deltion

rabile mozaicuri contemporanenaos, din sec. XI narthex.In imprejurimele vechii cate-

ruse§ti dela Preaslav s'audescoperit ruinele maibiserici interesante prin arhitec-tura imozaicurile lorbizantine;au fost studiate dupade Gospo-dinov ; le atribuim epociiMacedonicilor tipul arhi-tectonic unele monezi dela

Zimisces aflate acolo. Fig. 78. AnarghiriCea mai mare e biserica din Cetatea de-afare (16 m. pe

din Castoria

1) bor. Gospodinov Razkopki okolnostita na Preaslava" Iz-1922.

:

gasesc treibasilica

cu trei

tindu-se

5411

narthex

79).

tä inmici cu

in in

bulgar

loan

cu nava cupola

nava

biserica

adaugat

pola

razboiarheologul

thex

Stefan

din

www.dacoromanica.ro


13 m.), zidurile groase putine sparturi, naosdin o zid; alte sunt maicu planul mai amplificat trei In vecinatate alte treimonumente: biserica din cu un narthex mai deschis,dul nordic de biserica din lea iz-

la devechiul mai

(fig, 80), se maiurme de coloane

capiteluri. BisericaPatleina,

Sf. Pantelimon, fu atri-nid o do-

taruluiSimeon, bulgara,de Protici; 1) are trei

un narthex formatFig. 79. Cubelitisa din Fig. 80. Vabilana-doli

Castoria din Preaslavdintr'un culoar central camere cu urme de

ceia ce dovedeste c'a servit de baptister, poate pentruo vreme (fig. 81). Disputata artei bulgare

Sf. Sofia din Ohrida, construita1025-1050 2), ceia ce exclude pe tarulSamuel ca ctitor, cum Strzygovski ;e una din mai vechi basilici orien-tale In drum spre Occident, cu treiside un narthex cincipartimente, la 1327 se pridvorulcu etaje de un mi-tropolit bulgar (fig. 82).

3. Occident. Influenta bizantina InApus in aceastä o de

s'a dat multdiscutate teorii ,chestia bizan.- Fig. 81. Patleina-Preaslav

1) A. Protici i razvitie na carkovna architektura" So--1923.

2) Millet, L'école, 1916, p. 41.

cusingura nava, dispärtite doua

; doll

e ceamica

dupa

serioasadeci

nava mica

doua

aid

ini adaoga

doua turnuri

formaunei

numita

grecque" Paris

abside,

stapinitori

epoch alit

liaG.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

; trecind peste exagerari s'a putut ajunge la parerea ca artatimpul primei a Evului mediu fu conducatoa-

rea a artei in tot restul Europei" (Bayet). Vechile relatiunipolitice economice Bizant apusul Europei aproapenimic de suferit din pricina rupturei religioase ; cruciatele

un aport de influente orientale, primul artistice.sec. XII nu apare definitiv o arta proprie Apusului, abia atunci se

lormeaza stilul romanic, care primi, cel putin In Italia, injonctiunibizantine. Pentru toate operele de arta se adresa la Constan-tinopol, de unde s'aduceau orfaurarii maestri dibaci Italia,

Germania.Propaganda principiilor de arta

bizantina se indirectmijlocirea scoalelor creiate de

greci. In Italia calugariibenedictini dela M-tele Cassino

arta mozaicurilor ailustrarii manuscriselor fie deladascalii, fie dela operele veniteConstantinopol adaptindu-lespiritului Iteologic apusan ledira mai departe. La Roma be-nedictinii gasira un mediu prielnic

traditiei locale ; aici in-Fig. 82. St. din Ohrida fluenta greaca venise prin Ve-

netia, de unde papii aduc pictori ; casi'n Tos-cana, unde Duccio, Cimabue Giotto seputernic dela operele bizantine, confirmindu-se vechilefirmatii ale lui Vasari. Planul cruce latina apare Calabriala San Marco de Rossano din sec. XII la Cattolica dedin sec. XIII ; sudul sunt provincii cu arta purzantina sau pe timpul dominatiei normande disputindu-si cu suc-ces intäetatea fata de influentele romanice arabe. Dar cu per-severenta s'a exercitat nordestic spre fundul Adriaticei,ale maluri au fost adeseori bizantine.

Venetia era considerata ca o cetate cel maimonument al ei, St. Marc este o opera bizantina, toate ada-osurile remanierele ulterioare (fig. 83). la 1063terminata la 1095 avea alt aspect ca cel de azi, stralucirea mo-

bizantina In

rindin

in

prin

dini

mae§tri inspirapicturii

in In

ltaliei Sicilia

incarei

cuInceputa

www.dacoromanica.ro


numentului se reducea la frumoasele podoabe din interior,din cu reduse ornamente; pe o suprafatä

de 4000 m. d. are planul unei cruce grecesti, cu cinci cupoleun narthex monumental cu cinci inträri largi, frumosul pridvorde azi a adaugat, prin reconstructia modelului bizantin, de

pela 1468; are un baptister alaturi. Din influ-enta bizantind trece la Torcello, o insula pentrumonumente: catedrala Santa Fosca, unite printr'o prelungire apridvorului celei din urmä comun aceia§i campanild.Santa Fosca dateaza din sec. IX, reproducind un plan

lui Kilisse-giami de mai ceiace ne face sa afirmatia luiClausse ca vechea cladire latina alost transformatd stil bizantinveacul XII ; i s'a adaugat unportic trilateral din pilastri

Catedrala este o basilicatina cu un narthex bizantin dincoloane ce unun singur versant ; e cunoscutdmult pentru mozaicurile sale.

In Franta numita chestiunebizantind se confunda cu originele-artei romanice; arhitecturd noul

Fig. 83. San din Venetia stil occidental Imprumutä din OrientIn locul sarpantei, turnuri locul atriumului,

trava din fata altarului ce devine transept, trilobareaferestrelor arcadelor, semicoloane acolate. In stilullombard elemente noi se'ntrezaresc sec. XII la

In arcurilor numai decorative bordu-rele ferestrelor margenile adaugite; narthexuluizantin se constatä la biserici din Milano mai vechi, caSt. Laurentiu St. Ambrozie.

In sudvestul se In sec. XII opertgordin, s'atribue numeroase biserici cu

pe pendentivi. Cel mai monument este Saint-Front dincu planul In cruce cinci cupole, copie dupa

1) Clausse, op. cit., p. 140.

fatadalucratä caramida

Venetia

tîrziu,

sustinmai

bolta fatadele inbi-ii

pila§trii cu

fatada Intrebuintareafolosinta bi-.

Franteimite

Insemnatä

in

cu

G.

lost

avind

in

Inane.

ata

inaintea

formenal nu-

Insemnatgreact

www.dacoromanica.ro


S-tii Apostoli din Constantinopol sau «St. tradus In(Choisy) (fig. 84); s'a pe urmele vechi biserici din sec.VI, pe trava se clopotnita mormintulFront ridicat sec. X, De-un alt tip este biserica St. Etiennedin cu pridvor un narthex spatios boltitnaosul ce se trei absidiole semicirculare (fig. 85),

1119; veche e biserica abatiala din Delasec. XII celebra din Saintdin Périgueux de 1150, Saint Jean de Cole

Fig. 84. St. Front din Périgueux Fig. 85. St. Etienne dinCahors

Saint Sénieur ; din Périgord coala se'ntinse mai departeLimousin la Solignac, In Anjou la Fontwrault, In Gasconia

pe coastele Spaniei, Catalonia ca la St. din Pons(fig. plan triconc cu o constructie introductiva. Laalte cladiri influenta bizantina reduce la folosinta narthexuluioriental, uneori o biserica, ca la cate-drala din Tournus, Paray-le- Monial, Vézelay ; narthexulbisericei abatiale din dela 1220 o mare

cu colaterali tribune.In Germania coala arhitecturil romanice in-

Marc

Cahors, untermina prin

catedralaEtienne

Avril

pana86)

seadevarata mica

Maçon

introductiva

Angoulgme,

in

uneiSI.

Ia

in Petra

www.dacoromanica.ro


centrul In Rhinului mai ales in undeapar biserici cu abside opuse turnuri rotunde sau pa-trate de orientala de timpuriu. Din sec. X Influentabizantina odata casatoria Teofanei Fiul lui Otto celMare, demna bizantina peste Germani pe timpulsotului fiului ei; ea aduse arhitecti decoratori dintinopol, dupa cum numero§i greci patrunsera intirele germane. Cupola bizantina apare, dupa cele sisteme,cu trompe d'angle ca la St. Martin Mare Apostoli dinColonia sau cu pendentivi ca la St. a Capitolului din

ora§, la se mai observa un portic trilateral.enta bizantina este mai momentele picturii, fresceminiaturi sau in sculptura, mentinindu-se sec. XIII dato-rita legaturelor cu Orientul ale dinastiei Hohenstaufen.

B. Arhitectura.1. Fiecare a ilustreze domnia

prin constructii sau putin pe cele vechi.Vasile I zide§te Cenurgion format din nume-roase camere, toate stralucitor impodobite.Marele salon avea 16 coloane egal distan-tate din onichita, acoperite cusculpturi, partea de sus absida eraudobite cu mozaicuri ; de culcat aveapavaje in mozaic reprezentind, altele,patru mari vulturi gata sboare, dinmozaicuri polichrome, plafonul

de aur. Spre apus se Pentacu-buclon, probabil dupa numele celor cinci cu-

ce trebuia fi acoperit, cu un orato-In cinstea Pavel ; apoi alte pavilioane,

cu un anumit nume rost,Fig. 86. Petru duite noi dispozitii arhitectonice, o

din Pons. gradina toate felurile de olarga pentru jocurile dela curte Tzycanisterion. Constantin Porfi-rogenitul continua zidind portile de argint pavajele Chrysotri-clinium-ului, el decoreaza cu figurl ornamente de aurunul din apartamentele dela Pentacubuclon.

Nicefor Phocas reface In Intregime vechiul palat depe tar-

valea

incafncepe

Constan-

doua

in

imparatcel

Imps-camera

intre

sticlariilucea

poleSf.

orin-dupa

cu

gi

eel

care

st

fori,

www.dacoromanica.ro


mul märii Bucoleon, un donjon bine Spreun chei scobora In de mare,

variate ducea spre Palatul sacru, din numeroaseledinti n'a ramas numitä casa lui Justinian, a citreinu se poate definitiv preciza. loan Zimisces mormin-

Impodobit cu aur emailuri, oratorul lui depalatul Chalce. fundul Cornului de aur palatulBlacherne, cu coloanele päretii din tronul imperialacoperit de aur petre pretioase, deasupra ode aur, mozaicuri fresce polichrome, pavate cu marmo-

grädini cu canale de alabastru.Mai strälucitor de cit toate era Palatul sacru sau imperial,

inexistent azi, dar fidel reconstituit opera lui Labarte 1),care se poate descrie. N'avea un plan bine determinat, erao 1ngrämädire de clädiri ordine din diferite epoci,cum sunt azi palatele din Pe o de400000 m. p. se peristile, opt curti interioare,patru säli de gardä, trei cinci de audiente, ze-

apartimente destinate locuintei particulare a suveranilor, treisufragerii, o bibliotecd, o galerie de arme, trei terase, unnaj, a socoti o multime de biserici capeleopt palate particulare zidite incinta marelui Palat 2).

aceste mai existau grädini monumentale saualte constructii mai noi, se decoratia luxoasä des-crisä pe larg In cartea lui Porfirogenitul Despre ceromonii". Cao la intrare era un atrium format din hemicicle, u-nul acoperit cu o unde veneau demnitari curteni

audienta sau imparatului ; atrium-uluiera ocupat de un bazen de bronz cu margenile de argintun vas de la centru, la anumite solemnitäti cu fructe,din care putea lua oricine. Dar cu vremea fu pentru locuinteleparticulare de ; In sec. XII erabuintat doar drept inchisoare, In veacurile urmätoare nu se mai

nimic, la venirea Turcilor era deja ins'a pastrat, pe casa lui Justinian,

numita Tekfur-Serakprobabil o parte din Blacherne, devi o

1) Le palais imperial de Constantinople et ses aborts" Paris 1861.2) Ch. op. cit.,

adaugindu-imarmora ga-

depen-decit

tul, in lisusComnenii in

curti

pänä Orient suprafata

galeril,ce

carora adauga

a§teptind aparitia

constmite

p.

Inthrit.scbrile

lerü

el,

in

mari

Marl

becare

www.dacoromanica.ro


cred altor palate. Dincolo de prima incintä, se corn-pune din etaje dreptunghiulare, la de jos o de o-noare numai spre nord, la de sus o(23 m. pe 10 m. i Malta de 6,3 m.) foarte ; la partero mare de 17 m. prin arcade mari spretrium. Decoratia se face din alternarea paturelor de

rosie cu marmorele albe galbene desenuri geome-trice, la care se mai adaoga incrustatiuni polihrorne ; arcadeleparterului ale ferestrelor sunt din marmore polihrome.

bizantind in epoca Macedonicilor lipse§te pentru.capitald, pentru a ne face o idee recurgem la ilustrarile depemanuscrise sau la casele pastrate azi dintr'oterioara, dar cucerirei turcesti. Sunt din doua sau.trei caturi, cu colonade la fatadd, balconase la etaj, uneori cupavilioane sau turnuri la flancuri, acoperiprile variind intre pig-noane, sau cum se mai obi§nuesc azi Grecia ;materialul e piatra alba i caramida ro§ie, uneori marmore, cor-ni§e cu sculpturi despart etajele ; ferestrele au cadrulghiular sau cintrat sus, cu date la timpan uneori.Interiorul este format din mai multe in jurul unei marisali centrale ca un hall modern, precedat deseori de un vestibul

; solul pavat cu sau cardmida, u§ile dindin fer, cele interioare de lemn sau peaträ. In aqest gen suntconstruite monumentele pastrate : casa boereascd delaMelnic Macedonia din sec. X sau XI cu parter doua etaje,locuinta dela Kum-Kapu din Tracia cu acoperipl pignon

case din Fanar din ultima epoca a artei bizantine.2. Religioasä. Formele bisericelor prin deosebita

predilectie pentru anumite tipuri, care se desavarsesc acum. Ba-silica octogonul dispar sau se gasesc foarte ; tot derare sunt basilicele cu cupola de tipul Frecventa ebiserica cu planul cruce, care e de tipuri:

Intaia e o cu cupola care prelunge§te lain lungul colateralilor, boltile semicilindrice ; a doua are forma

unei adevärate cruci, la fiecare brat cite o semicilindricasi'n genere de dimensiuni mai mici : lungimea dela la

dela 8 m. la Kazangilar-giami din Salonic la 11 m. laEski-Imaret din Constantinopol, o exceptie la Pantocrator

16 m. lungime.

celcel camera

luminatasala lunga a-

pana epocasigura

dreptun-

pana

doua

zid,

singurabu

In

inin

rar

zantint.

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 123

architecturei. Materialul : peatra,dar se caracterizeazd prin

1ntrebuintarea in päturi alternative ca sä reiasä un as-pect decorativ. Sint unefe biserici, cum era Apostol din Con-stantinopol, care au zidul lucrat din 3 straturi de cardmidaunul de peatra, pe multe ornamentatii numai dinarsa decoratii rezultate din diferite a§ezari artistice ale

; nu mai e nevoe de o alta decoratiepe suprafata zidului.Cupola e perfect in secolul VI, ea e mereu

dar se'ngrijesc scoatä forme s'o aplice mai u§ormai elegant ; de aceia tamburul, cuprins arcurile mari

cupolei, mereu, timp ce se pen-tru a putea fi sustinuta. Tamburul e ornamentat cu coloanesemicoloane, arcuri ferestre ; e poligonal. Se numärulcupolelor, cu deosebire pe narthex, una, sautrei chiar.

La partea se mai mult narthexul, pecel interior mai apare un al doilea narthex exterior.

In interior se cautd mai multa perspectivä ; deinlocuiti coloane; In secolul X sustindtorii arcurilor

de fiecare prin cite 4 un Apar apoicit mai multe curbe.

In Grecia este un sprijin reciproc, o armonie pärtileunui plan ; pe cind Apus fiecare e separatd, In Greciaactiunea uneia este anihilatä de a celorlalte. Intr'o

greul este cupola, care se pe tambur perile butante exterioare, care ca un contrafort ;

se pe 4 arcuri, cupola e pe pendentivepe 8 puncte de razem e pe trompe de unghiu.

De bisericele ca pendentive : intre cele 4 arcuri mari,care pornesc dela baza patratului pe cele 4 laturi ale acestuia,se'ntercaleazd cate 4 arcuri legate prin sprijinitipe 4 e cea mai des uzatä secolul

Biserica cu de unglziu are la cele 4mari, care se introduc 4 trompe ca ni§e proeminentela exterim ul edificiului, formindu-se un octogon.

Arcurile pila§tri legati prin bolte mici semicilindrice(berceaux) arcade de zidul exterior ; tot servesc cupo-

aceastlepoca

astfel

sa noua

addugindu-se

obi§nue§teinchis,

interior

aici

pila§tri; dupa Xl.

ni§te

i

ISTORIA

rämineIn

aceia pilastri

lalind

In

sprijind

intre

www.dacoromanica.ro


lele secundare din unghiurile patratelor, a§ezate jurul cupoleicentrale.

are rostul de-a varia uniformitatea cladirei, caremasivi severi De obicei fatadele bisericelor

bizantine sunt decorate cu reliefuri reprezentind sau sim-boluri, cu arcade strimte greoae imprumutate dela palatele per-sane cu ornamente de din care se fac adevaratecompozitii mai ales din sec. X, ca la St. Luca din Focida, St.Nicodim din Athena sau jocuri de ca la Apostoli. Sepot deosebi curente : Grecia mai gustul clasic:linii drepte suprafete simple: Constantinopolul e influentat deOrientul helenistic: arcaturi, gradarea reliefului unghiuri slabe,ca la Kilisse-giami de (fig. 87). La cladirele care

Fig. 87. Fatada dela Kilisse-giami (Salzenberg).

libere de narthex fatada lasa se vada arhitectonice aleinteriorului : la Kazangilar-giami apar frontoane curbe, la St. Lucaornamente discrete ca reliefati; frontoane frecvente aparla bisericele din Grecia, cel mai simplu e format din

acoperind en berceau cu fatada,ca la Scripu sau St. din Castoria, uneori dedesuptca la Merbaca, alteori narthexului pe cel al

centrale ca la Mitropolia din Athena.

1) P. Constantinescu-Iasl aNarthexul artele bizantine,Iasi 1926 pp 105-110.

pareti

caramida,

doua mult

pilastri

stefanberceaul continua

in

Decora(iaprezinta

figuri

k7,ele,,r7,,,

sä

paralelä

In

www.dacoromanica.ro


Orientul decora de fatadele cu arcaturi, motivpindit de arta helenisticd; Incep la bisericele capadociene, la Ni-ceea se cunosc din sec. IX, in Mesopotamia au rost de contrafortiprin soliditatea la St. Luca colateralii, la Daphnio de arcaturi oarbe, la Samari Geraki o dejos sus; Constantinopol Salonic sunt foarte frecvente,pe timpul se'nmultesc cu rostul de a reproducetiplele ale constructiei. Arcadele sunt uneorisau Inlocuite de apar in Anatolia ca ornament de

trec la Constantinopol-Kilisse-giami-la Salonic apoitoatä Grecia. Un alt sistem Imparte fatadele in 2-3 etaje

pärtite prin corni.5e zone cu arcaturi sau mai rar cu colonete ;mai u§or de decorativ fu alternarea

de a§ezate in de frumoasä polichrome

C. Monumentele picturii.

1. ezárea sublectelor. Decoratia interna a bisericelordin e bogatä ordonatd, de§i la prima impresiea vizitatorului, de multitudenea scenelor, s'arfäcut Fiecare parte a bisericei, ca§idire, are o semnificare simbolica ; un teologVIII stabilege figurat la locuintei lui D-zeu au con-curat patriarhii, apostolii, profetii, chiriarhii martirii-pomenireafiecdruia trebue deci decoratia bisericei, DeImpärtirea arhitectonicd inlesnea ciclurilor istorice saua§ezarea relief a unor personagii sfinte.

Cupola reprezintä cerul, lumiiPantochratoral toatä gloria cereascd, inconjurat depostoli sau profeti-Intruchiparea atotputerniciei tatälui i

care se confundä. Ideea a oficierii divine de catrepreot in aliar se cu reprezentarea Sf. Fecioare fundulabsidei, fie a orantä Biserica, fie pe tron cu copilulIn brate ca Maica locul ocupat odinioard de Christos

ea vine la erarhia cereascd. In din fataidee Etimasia, tronul pe va ocupa lisus la

judecata de-apoi. Celelalte reprezentäri ne catremint: Imprejurul mese ai Abraham,.Aaron, Melhisedec, chiriarhii special din secolele IV V-

in

mida,in dis-

incel efect

uimit ca s'ala intimplare.

din veaculalcatuirea

prevazuta inalcatuirea

aiciin

slujbeiin

intruchipindDomnului-in

rind in absideiaceia4i

Bibliei:

obicei

indictcite

Comnenilor

materialuld

el

in

a-

liturgice

pl-

in

www.dacoromanica.ro


contemporani fixarea iconograliei-§i ca sa-i ajute laoficiere. In micele abside laterale se reproduc scene dinvechiul Testament sau divina leturghie" sub forma

de lisus cu pine vin.Biserica e reprezentata de navile naosului, ai

anti päreti arcade cimpuri largi pentru compozitii sauprocesiuni, cu tendinti de uniformizarea tipurilor, dar cu a§ezareasfintilor importanta respectiva. Aproape de intrare sunt

care urmeaza in momentele tragice alemortii sau diaconii episcopii. curburile marilor arcuri

mai ales Gheorghe Dimitrie, ca apdrätori aibisericei, in pendentivi patru evangheliei cu simbolurile

Pe laterali mal episoade din viata lui lisusa care trec narthex : Buna vestire, Na§terea, Pre-

zentarea, Botezul, Invierea lui Lazar, Schimbarea la IntrareaIn lerusalem, Crucificarea, Scoborirea In iad, Urcarea la cerAdormirea Maicii Domnului. In narthex se de acumchiar reproducerea patron a ctitorului bisericei, acestacatre epocii, probabil in cu Ingroparea mortuluiIn aceastä dintre biblice Jude-cata din urmä, pusä in circulatie din Apocalips.

Din ciclul marilor scene au fost reproduse cu predi-Cobortrea lad, pentru mistic ;

se un de cinste : la St. Luca din Focida lisuspe päretele narthexului din fata Inträrii, pe päretele oriental al

la Daphni, pentru ca atentia credinciosului sä fie mairind Ca un pendant se : Spalarea picioarelor,

lui Toma, Adorarea Magilor, Trädarea lui sauepisoade din viata Fecioarei, inspirate din evangheliile epocrife.Bisericele construite pe un teritoriu de larg, era firescca aceste reguli sä nu pästreze stabilitatea de fer, oarecarebertate In a§ezarea se prin alegereachibzuinji locale ; ideea se respecta In general

cele mai mici monumente, modesteaceastä idee se deosebe§te de scopulprimelor biserici. In sec. se triumful

cre§tinismului se educarea ne§tiutoride carte, arta e'n formatie, nici o nu se pune imaginatieiläuritorilor ei. In epoca Macedonicilor Biserica

dupalugäril. dupa

In

paretii iauMartel,

fata,

obi§nue§te

lectie, Intälesulli

li-

nä'n

urmäre§te credincio§ilor

iar

amine

In

strait.

IV-VI

www.dacoromanica.ro


succesul servindu-se de decoratie pentru cornplectarea detaliilorliturgice ; istoricismul dispare din altar, care numai

Domnului, insusi trebue sa se nu-mai cu narthexul, biserica serveste totul idealului teologic.

2. Iconografia produse In direc-tive se resimt in Vederea altor compozitii alegerea tipurilor noi.Din scenele vechiului testament numai mai sunt

favoare anume in bisericele occidentale ; intärirea credinteia impins pe credinciosi spre legendele apocrife, de aceiaapocaliptic este reprodus cu predilectie de decoratori. Fac parte

: Etimasia, Deisis, Maria loan Botezdtorulrugindu-se pentru omenire In fata lui Cristos mai ales grozavaJudecatä deapoi, in care apare ca unpedepsind pe cei chiar in mormint, depictorul bizantin marelui Michel Angelo. deosebitä se

evanghelic, cu totul se ciclulFecioarei Maria. Unele scene din sec. V. cind se

träsaturele ; altele, ca Schimbarea desiin sec. VI, se cu totul aceastä altele

apar acum, ca Anastasia sau coborirea cum e reprezen-tata mozaic dela Daphni.

Inca din veacul de cind Constantinopolul fu salvat deatacurile Arabilor se prin interventia Fecioare, se for-

un cult deosebit pentru ea, care se organiza apoi cele-Imn acatist" ca o Sf. Sub inspiratiaapocrife se noul cult, care trece in iconografie

dela mozaicurile din sudul Italiei la bisericele Kievului. Celmai reusit episod fu al Adormirei cu noutateaasezdrii unui personaj In orizontald, spre deosebire denia verticald a reprezentdrii lui ; a ramas definitiv In artabizantind, e o de In special, a ins-pirat acoperemintele de de mai Cele doudsprezecescene din evanghelie un tot, care inspira cele maimici opere ale artei minore-mozaicuri portative, emailuri,

etc.Tipurile se sens fericit. Se pärdseste ten-

dinta imitarii modelurilor antice pentru ca artistuljurul se inspire din lumea cearta pentru

ne invasia noilor tipuri de strdini in capitald, casi

tuarul

ideile

vinovatiatentie

iar

esentiale

In

In

Maicii

iubitätîrziu.

In sä

sane-

in

cicluluiin

lids lehova

la

lad,

pozitie

mormintformead

reali

www.dacoromanica.ro


politice au la noi inspiratii cu tendinte de redare a per-sonagiilor reale. Vechile au träsäturi noi, apostolii sefinitizeazd In secolul X, loan premergdtorul apare cu barbafoasä salbatec, Solomon cu barba sfintii

deosebi timpului fidele fotografii.$i'n directie arta bizantind nu este la ori-

ginalitatea este tdrmuritä ; Intre secolele IX XI o rein-viere gruparea figurelor chip mai ingenios, ostabilitate In echilibru, o apropiere de naturalism prindetaliilor de prisos. Se produce un proces invers : dela istoricis-mul monumental din epoca lui Justinian se revine la pitorescul

al alexandrinului ; arta e mai suplä, mai mai ele-de sentimentul culoarei.

3. Mozaicurile. Compozitiile se pe un fondlucitor de aur in oarecare ordine, care nu-i ; scenelefie sunt simetrice sau nu, chiar o masä de

a§ezarea personagiilor.. Prima a nouei a-a dat-o Vasile I la mozaicurile bisericei Nea, distruse

cu clädirea, descrise de Photius: In Pan-tocratorul, la Maica Domnului, restul bisericei

mentionate. credit trebue sa-1 acorddm mo-zaicurilor bisericei Apostoli, pe care imparatul o refaceo decoratia SI. Sofii. Dupadatele a doi scriitori se compuneau din bustul lui Iisus lapola centrald, Sf. Maria alti orinduiti In patruramurile crudi ; unele par a se atribui sec. VI-cum crede Hei-senberg-, lipsesc toate caracteristicele vremei.mdnuntitele descrieri se poate constata rolul pe care 1-au jucataceste monumente In renovarea decoratiei bizantine,

de-un spirit mai viu.Din fericire s'au pastrat alte monumente mozaicale, care

ne pot da o idee de celorlalte. Tot Icu o decorativd, pe

larg de Salzenberg pela veacului trecut. Consoliddrele arc occidental Impodobi, altele, cu Mariadalion Apostoli ; dela narthex petron primind imparatului, In medalion PaceaLumina simbolizate. (fig. 88). Peste un veac se complecteazddecoratia : patru cheruvimi colosali la pendentivi, ferestre

figuristu-

In suntinceput,

totusi i

ininlaturarea

uitatganta

figuri,ordonanta in formulasezari

ca: cu-

grope dup.

totusi Dupa

doua

Vasile inzes-noua descrisä

mijloculintre

timpanul usii lisus

Inoeste

mile! Intrecea

SI.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

profetii, sub arcade doctorii Bisericei, Fecioara la sec.XI Etimasia pe arcul oriental alte multe mozaicuri au

.

S

7

Fig. 88. Mozaic dela St. (Salzenberg).

dobit Sofia sub urmAtori, putine ramase dinricire. Alte momente, din departatul Orient, din sudul Rusieipänä'n Italia sudia s'au conservat mici

_

Fig. 89. Mozaic dela St. Luca

pentru un alt studiu mozaicurile dela Sf. Sofia din Kiev, Cefalu,Martorana Monreale, ca descriem pe acele din provincülebizantine.

9

129

; In

1

imparatii

cu ;

sä

SI.

www.dacoromanica.ro


Aproape intacte pastrat mozaicurile dela Luca dinFocida lmbracata interior de sus pana jos marmorecolore ; Pantocratorul Joan, zona a_doua16 profeti, la absida Sf. Maria prezintä copilul adoratiei deasu-pra altarului, apostolii In jurul porumbelului pe tronul Etimasiei,Sf. Arhangheli la marea profeti, episodul Daniil ; peretil bisericei procesiuni de martiri in atitudini calme, se disting

portrete, care Anastasis din narthex ; cu toate gre-de mi§care, operele necunoscutului decorator exceleaza

profuziunea coloritului, ce-acopere grwlile desenului. De cen'am bdnui oare c'aceastä capo provinciald n'a fost

adu§i Constantinopol, cum s'a la Nea Moni dinChios, ale carei mozaicuri au executate din ordinulpela mijlocul sec. XI; din nenorocire multe au distruse de-uncutremur la 1881. In cupola era Pantocratorul, jurul lui 12

picioare, la apostolii medalioane, evangheli§tii lacu heruvimi, Sf. Maria cu arhanghelii cele

absidiole. contrast aici abundä de compozitii, dela BunaVestire la Coborfrea pe paretii narthexului, figureleizolate foarte rare deasupra dela un bustlosal al lui Christos, mica a Fecioara

strärucitoare a coloritului, pitorescul eleganta desenuluianuntä cea de-a capo d'opera a epocei cea

mozaicurile dela DaphnL Executate pela finele sec. s'aupastrat aproape intacte sunt considerate ca fenomen sur-prinzator reala frumusetä. (Millet). Se cuLuca Pantocratorul cit bolta, 16 profeti ferestrele

Fecioara pe tron la cu Sf. Arhangheli pe laturiEtimasia, absidele laterale personagii ciclul eucharistic. In

sunt reprezentati bust, in picioare sau Indalloane ; mai importante sunt sarbatorilor luiSf. 13 cu Crucificarea Anastasia la locul decinste, care urmeaza celelalte (fig. ; narthex patimele

legenda Fecioarei fata InIntre aceste monumente se desfasoara o serie de mozaicuri

fmpra§tiate pe'ntreg cuprinsul bizantine sau a provin-ciilor de sub ei. Din sec. XI acele delaSf. din cer, pe cupola, cu Pantocratorul

medalion. cu haina violeta pe fond de aur apos-

intre Sf.

prin

din Intimplatfost

fostin

alternind absidaPrin

Ini

in narthexului

mai

biserica

inin

fata.

influentaSofia

Fecioara

scenele

Bogdfiatreia deslvir-

SL

r tntreaga

ciclurLeMarl

Urcarea la

www.dacoromanica.ro

ISTORIA ARTEL BIZANTINE 131

in picioare despartiti de arbori; valoarea artistica infaptul de jos par tot de vii, fetele cu expresie,formele anatomice bine studiate, Intreg ansamblu armonios4 Bi-serica Adormirei Niceea are o dubla serie de mozaicuri: la

pe un fond de aur Fecioara lasin, la marele arc Etimasia cu pe capetele arcului,Imbracati purpura aur; narthexul fu impodobit la o

de heteriarchul Nicefor la mijlocul sec.XI,Fecioara

Fig. 90. Intrarea mozaic dela Daphhi(Hautes

la timpanul usii, evanghelistii sub cupola cu crucea fundul eLfragmente s'au pastrat la biserica din Bethleem

lucrate se pare de-un mozaist Ephrem pe timpul lui Manuelnen, find regat latin de cruciade ; aceastaplica spiritul de prin reproducerea celor conciliiecumenice, comune ambelor biserici, Deasupra sesoara arborele lui Jesse cu toti prevestitorii nasterii Inmedalioane, pe paretii o procesiune de meda-lioane reproduce toti stramosii lui Christos, ferestre ingeri

tolii ior

in picioare cu copilul

tn Ierusalen;

Nasterii

aici inliintat

intrarii

naosului figuri

vdzuti

ingeriin

in

un

inInter

www.dacoromanica.ro

132 P. CONSTANTINESCU-IA5I

spre altar, In transept scene evanghelice;totul se complecta printr'un portret al Imparatului Manuel. Lamitropolia din Serres (Macedonia) In curbura absidei e reprezen-Intl Impärtdsenia apostolilor, care prin cali-

; din aceiasi epoca Vatopedi Deisis dela timpanul usiiBuna vestire In fata altarului.

bizantini Italia, operele totcuprinsul ei. Chiar Roma, la Grotta-Ferrata s'au pastrat

pe arcul triumfal e reprezentata Rusaliile, pe timpanulusii Deisis reprezentind pe un egumen prosternat la picioarelepersonagiilor sfinte. Cele mai frumoase opere bizantine din Italiase gäsesc In adevärat emporiu grec, St. Marc,

In multe enduri, multe mozaicuriIn sec. XIII XIV, primele sec. XI. La numai un

singur mozaic s'a pastrat din sec XIII (fig. 91), narthex Ge-

Fig. 91. Fatada dela San Marc

neza dela apartine aceluiasi pe timpanulusii lisus Fecioara San Marc, dela finele sec. XI; inpolele naosului apar coborlrea Duh cu 16 natiuni crestinate,urcarea la cer cu 16 femenine, la altar Christos Emanuel

trec Indouä

site din

IntreSf.

indreptindu-se

aceleasi

Artistii presarindu-si

in

cupola Veac,

figuri

exceleazitla

ta

(Diehl).

www.dacoromanica.ro


16 profeti; colateralilor sunt cuciclurile marilor minunile lui viata Marc-toate executate de artisti bizantini, adusi de dogi din Constan-tinopol, spiritul general teologic. S'au conservat unele amin-tiri din sec. VI, redarea protectori ai Bisericei, figurialegorice, personificari, simboluri-inscriptiile latine unii

total este spirit viu colorituluialegerea tipurilor ca'n arta a cea mai

este asemanarea a scenelor din narthexprezentind Geneza, dela facerea lumii la minunile lui Moisi In

cu ilustrarile bibliei Cotton din sec. VI, cu adaugireapitoresti realiste.

Din aceiasi epoca decoratia baptisterului Marc,cu reprezentarea Sf. loan mai multe

vii, cea din productie a artei bizantineepocei posterioare; dar Venetia servi ca propagatorzantine In centrele : Murano, Torcello, Triest. Cele mai

mozaicuri la basilica din Torcello, datind din sec.; la mai vechi cu Madona copilul, jos

12 apostoli ; la diáconicon paretele apusan bizantinii venetieniproduc pe arhangheli, la deasupra usii o

vasta compozitie a de-apoi (fig. 92) cu oAnastasie patru zone cu temele Etimaziei judecata dispar-jitoare. La 1100 se absida dela lasec. XIV capele dela Sf. Just din Triest.

scriitori atriumului bisericei Vaticane, casiinteriorul, erau Impodobite mozaicuri strMucitoare: S-ta

Sabina din Roma are pe intern de deasupra intrarii omare inscriptie de aur pe fond albastru, de simbo-lurile emblemele celor Biserici. AbateleDesiderius aduce In sec. XI mozaisti din Grecia pentrubirea bisericei dela Monte Casino, sub porticele eraureprezentate scene din Noul Testament, pentru intrare comandadela Constantinopol de bronz cu subiecte religioase. La SantaMaria Maggiore se'mpodobeste cu mozaicuri bizantine, laS-ta Maria in Transtevere se mozaicuri sec. XII, Intrecare chipul Maicii Domnului alaptind copilul ; 1218 papaHonorius ceru pentru decorarea Sf. Paul de peste ziduri mozaistidin impregnati de spirit bizantin, se vede din ope-

impodobitisarbätori, lisus Sf.

insfintdor

sfintilocali-in in strälucirea

perfectä

vietei Botezatorulpozitii ca apartinind

frumoaseabsidä in

lisus intre fatada

decoreazd Murano,

fatadelecu

päreteleinconjuratä

Evanghelistilor

atriumului

fatadain

in

Venetia,

cu paretii

dovadl In

artei

minunald

Intreg

www.dacoromanica.ro


rele Mozaicurile tribunei baptisterului din executate1225, sunt opere complect bizantine. Un punct de

la toate monumentele italiene cu influente bizantinedecoratia externä cu scene o'_isnuite iconografiei orientale.racote smaltuite se gdsesc la Sf. Apollinar Nuov;Sf. Giovani et Paolo, Croce Gerusaleme, S-ta Maria inTranstevere, S-ta Francesca Romana S-ta Maria Nuova, toatedin Roma; la S-ta Maria in Virgilio din Rovio,

din Plutina (Abruzi) sunt transformate rozace. Aceleasi

Fig. Mozaic dela Torcello DtehD.

teracote smältuite sau simple impodobesc bisericeleSpania sec. XII, ca la St. Cugat Barcelona,

Perpignan, Tudella Estella din Navarra ; urme maivechi la portalul din Bohi la S-ta Maria

Clement Tahull. 1)4. Mozaicurile purtitoare. Trecerea dela mozalcurile

1) Puyg y Cadafalch Les église de Moldaviea Bucarest 1924, pp 8.

In asemAnare

clopotniteleSf. In

i

Selia SL

in

apartinind

(Catalonia) clopotniteIedin

mu-

Te-

from

Florenta,

din

ling Ripoll,

www.dacoromanica.ro


spre artele minore o niste icoane sau tablouri pur-tatoare, pentru se puteau lua lucrate Intehnica; apar din secolul X erau expuse de obiceiciunei toate cu destinatie, la palatul imperialerau depuse in odoare «pentapyrgions, de care amamintit. Mozaicurile purtatoare foarte des folosite prinlucirea atentia poftitorilor de s'au distrussau s'a perdut, numai cîteva exemplare.

Cele mai obisnuite reprezentau sau cite odin cicluri, cele mai sunt adevarate

d'opere de compozitii; tipurile de predilectie Iisus, Fecioarasfinti, compozitii cunoscute reproduc ciclul celor 12

De valoare artistica dela Operadin Florenta, cu cite scene complecte, de-o

turn eleganta, ce par a fi executate in sec. XIV; cam tot de-atunciMaica Domnului cu copilul dela Chilandar, una din cele maimari(0,64 pe 0,45)-Sf. Gheorghe luptindu-se cu balaurul dela muzeulLuvru, Teodor la Vatican, Sf. S amuel Sf.Teodor la Ermitage altele numerbase pe la altemuzee sau mentionate numai texte (E. Müntz Les mosequesbysantines portatifes" 1886).

Cum era firesc, minastirele athonite le-au pastrat cu maicredinta din sec. XII se la Vatopedi

un loan gurä de aur de puternic realism, ChristosEsfigmenu din veac cu o draperie distins Sf.ghe Dimitrie dela Xenofon de-o Sf. Nicolai delaStavronikita, pe care Kondakov considera ca cel mai reusitexemplar al genului, Sf. Ana crucificarea dela Vatopedi,marcabile prin lucrului. parte din ele au trecutlectia Nelidov.

De dimensiuni mici, sunt lucrate din culori microscopiceun strat de cele mai multe din argint care reprezinta chiarcerul; apoi hainele alb sau saubastre, genere

Frescele. cercetatorilor mai noi s'au putut scoatela cîteva importante opere ale genului, care pe'ncetutlocul mozaicurilor cu ne apropiem de timpurile mai noi;vreme aproape nu se cunosteau de mai vechi deXIL In Capadocia Rusia Kiev,

aceiasi

incu

aträgind

celebre caposunt

maricele doua tablouri

fao-

Stratilat

in

azi. Incalisus dela

fineta

pe

in mantüle violetein

Datorila

citsec.

sudul Italiei,

in

gonad

del

SL

earl,

iveall

intreagl-la

www.dacoromanica.ro

136 P. CONSTANTINESCU-IA5I

Cernigov, Novgorod, Nerediti, Pskov, Ladoga alte centre-bisericele Impodobite admirabile compozitii genuliconografii; ne vom ocupa numai de acele pur bizantine din A-natolia Italia.

Dintre provinciile anatoliene Capadocia fu mai intenstinatä dela numeroase biserici rfdicate,

fu dispozitia de-a se sapa cele mai multe In gru-mai fnsemnate la Guereme Soghanli sute de fresce

pastrate azi-scoase la de neobositul Jerpha-nion. Se pot epoci, deosebite ca celemai vechi lucrate direct pe mai simplä

pur ornamentative, de oarece motivele obisnuite sunt desenu-geometrice, rareori apare chipul omenesc-se crede

epocei iconoclaste. Cele mai numeroase mai noi-dinsecolele IX XI-sunt lucrate ce stinca a acoperitäo de cuprind subiecte mai variate. Ele facparte din populard, cu de anahored, grupe

mase profunde, artistul legat de traditie.Monumentele de inspiratie dela finele sec.

IX Inceputul secolului X: capela Tauchanh-KilisseSinasos, narthexul bisericei din Toquale mai ales vastul cicludin biserica Queledfir. De caracter mai accentuat bizantin suntacele care se dela sec. X veacul XII:marea Toquale-Kilisse, cu picturele cele maimoase din Capadocia, pe lui Nicefor Phocas,sub a domnie se mai alaturata delaCeaus-lu. In 1061 se o parte din frescele Karabach-Killsse la Soghanli, frescele sunt mai vechi, cuprind scenedin ciclul celor doudsprezece särbätori, lucrate modele debun gust. Din timpul lui Vasile II frumoasa decoratie dela S-taBarba din Soghanli: sfind pe scene din copildrialui Esus, Anastasis, In Pantocratorul simbolurileghelistilor. In stil poate de artist sunt frescele atrei capele in cruce Guereme: Quaradlik-, Elmale

Tpregle-Kilisse, din sec. XII; sunt cele mai importanteprin calitatea coloritului naturaleta unor tipuri sau prin gru-parea fericitä a unor care crucificarea urcareala cer. Din sec. XIII picturele dela Quarche-KilisseSurech sau curioasele fresce dela capela din Guereme cu

cu

cupanä

in daub tehnica :sunt

rilepartin

dateazadela

dela fru-lucrate timpul

dela

inintre evan-

compozitii, intre

in

tencuiala

-ti

repre-

www.dacoromanica.ro


zentarea Botezatorul, care elementeletin un important in decoratie, costumele soldatilor

sunt caracteristice.sunt iconografiei pe care am

la mozaicuri: din vechiul Testament numai vizita laAbraham" scei trei tineri din cuptor% din ciclul marilor sär-

o deosebitä predilectie pentru minunile luiChristos, din viata Sf. acele ce sevesc ca o introducere lapovestea lui deseori scene din viata sfintilor. La curburelearcadelor dealungul päretilor laterali de sfinti, careProcopiu rdzboinicul, Eustatiu din Chones; apoi

luxos, sunt reprezentati fie prezentind biserica, fiefngenunchiati fata patronilor Un de cinste tin sceneleImprumutate apocrife, cum era firesc pentru o artäcu totul ; proto-evanghelia lui sau ciclul Fecioareiau servit de model pentru inspiratia capadocienilor.

A.5ezarea nu este mai putin interesantä. La nar-thexului sau pe zidurile laterale ale naosului sunt orfnduite

la baza cupolei sau registre suprapuse, ordineacronologicd evanghelicd; crucificarea ascensiuneaprincipal In curburele absidei a cupolei, nu Pan-tocratorul Inconjurat de cetele evangheli0ii laprofetii pe curburele arcadelor. In absida centratä figureazd Deisisdeasupra marilor ai Bisericei, uneori sub scena§irei apostolilor sau leturghie; pe laterali sceneleprincipale ale marilor särbätori sunt lipsite de adaosurile de pri-sos. Toate aceste scene sunt lucrate c'o rudimentard,artistul modelele vechi greu s'a deprins lasubiecte; coloritul e viu, dar resursele restrInse. Importanta

faptul sunt märturii aproape ale picturiibizantine In epoca macedoneand reflectele depärtate, slabe, aceia ce-a fost o mare (Jerphanion).

la Latmos s'au sapat biserici asemenea celordin Capadocia din : grota Puntocratorulutreprezintä o din lisus mijlocul evangheli§tilor,

de-o glorie sustinutd de doi grota St.reprezintd. patron 1ngenunchind Sf. Fecioare,scene evanghelice amintind mozaicurile sec. XI par opera unuiperfect colorist. din

vietei Sf. loantonice

obisnuiteingerilor

copilaria

lisus,serü

Mihail ctitorii,imbracati

in

in pastrindocupa locul

ingeresti,

sfinta

cu

unice

Miletdead Inca VIII

fresca tronind in

in fata citeva

alta mindstirea datind

le

Jedller,

www.dacoromanica.ro


sec. XIII, e decorate cu scene din viata lui gust realistdepartat de stilul monumental oficial. din Pergam alasat urme reprezentind capetele Fecioarei a luiIn mica Nis din lacul Egerdir din Pisidia sunt fresce labiserica St. din sec. XIII sau mai vechi-intreaga Asia

fu acoperitä de asemenea toatemoasa apreciere pärintelui Jerphanion.

Italia concureazd, la capät imperiuluibiserici asemenea capadociene. Centrul influenteibizantine numeroaselor create de greci eratotdeauna o chilie sapatä decoratä conform princi-piilor artistice fixate la Constantinopol-legatura sestata prin grecesti datate sec. X-XII;caracter chiar ce regiunea trecu subregilor normanzi angiovini.

Cele mai vechi sunt frescele dela Carpignano cu reprezen-tarea lui dela 959 miniaturele epocii, cripta

din Apulia din sec. XII, picturele criptei dincunoscutd opera cu miniaturi ; la San Lorenzo Fazano oDeisis absida mai multi sfinti vin sä i se'nchinedepe päretii vecini, ce par tot de vechi casi fresceleCarpignano. La San Angelo depe muntele Raparo absida ecoratä cu Deisis apostolilor ; la Palaggianella

Mihail Eustatiu lucrati stil ales, ce par a apartinesec. XII; un alt frumos arhanghel o Deisis la absida cripteiSan Giovanni Brindisi. Pentru epoca posterioard mai putemcita: mica Sf. Stefano dela Soleto cu judecata dinSanta Maria de cu Adormirea Maicii Domnului, de frumoscolorit sau picturele mai recente dela Blasius cu.scena

Fresce bizantine sunt pretutindeni Italia. Inregiunea Romei, cu toatä släbirea influentei orientale in sec. X

XI, la San Bastlanello pe Palatin ostilul tehnica mozaicurilor din Ravena, la Sf. din

Nepi romani motive bizantine tehnica cores-; la capela Mihail depe muntele Vultur din

XI, Quatro Santi Coronati din Roma frescele dela 1246picturele baptisterului din Parma din a doua a sec. XIIIsunt opere pur bizantine. Dar cele mai strälucite fresceledela San Angelo Formis din Campania, reziditä de

lisus

Christos

mica fru-a

celortn

Inmai con-

intredupa

imitind Bla-Vaste o

tncununeazaatit dela

sf.

lingä

Caratenasterei,

raspindite in

päretiiartisti in

inbiserictt

meritind

In

inscriptiile

lisas Sf.

linga

de-

sec.In

la

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINF 139

abatele Desiderius. La timpanul narthexului o reprezen-tare a arhanghelului Mihail, deasupra Sf. medalionsustinut de doi (fig. 93), caracterul inscriptiile sunt

; interiorul narthexului sunt scene subiecte din legen-dele egiptene, la absida chorei lisus pe tron Intre simbolurileevanghelistilor, deasupra sfintilor a lui Desiderius prezentindbiserica; colosala din depe päretele occidentalal.bisericei dela Inceputul sec. XII se dela un amestec

Fig. 93. Fresca San Angelo in Formis(Hautes

al bizantine cea latinä. Pictorilor benedictini,se datoreste decoratia dela San Angelo in Formis, se atribuefrescele absidei basilicei din Foro Claudio, côpii mozaicuribizantine dela cripta din Ausonia din sec. XL

Subiectele sunt aceleasi ca'n Capadocia, pare artistul asä ale capelelor sau

pesterilor toatä iconografia bisericei de aceia se aicide scene din ciclurile evanghelice ca'n nid un mo-

In

in Judecatä

dela

Ingrämädeascä in spatiile restrInsemari,

Fecioara

cu

dupa

ca

Ingeri

cu

www.dacoromanica.ro

140 P. CONSTANTNESCU-IASI

nument mare. mai ales in reproducerea aa sfintului patron, la picioarele cdruia se prosterneaza ctitoriidonatorii, primii urmatorii oriunde gasesc un spatiuliber In interior. Adeseori din pricini s'acopär picturelevechi altele ; la altele se remarca influenta contempora-nilor, unii sfinti sunt imbracati costumele magnatilor vremei

frescelor italiene se perfectiunea desenuluia simplicitAtii compozitiilor, coloritul mai slab la primele devine

de-o vioiciune de viata, care ajunul noi lumimiscarea artisticd a

Pe lingä aceastä s'a desvoltat alta oficiald,pornind dela curtea imperiald, la care nu se mai tinestrict de vechile prescripte, artistii se inspira din clasicismulantic. de admiratie pentru operele vechi, spiritinteligent, rezervä libertate alegerea detaliilor ; cunosc na-tura, portretul abunda, intre le lipseste numai perspectiva.

s'a remarcat mai mult in miniaturi; fresce purbizantine nu ni s'au pastrat, totusi avem un ecou in reparatiileaduse bisericei Santa Maria Antica Roma.

Biserica, printre ruinele romane din forum, esteacoperitä de numeroase zugaveli, care din sec.VII pragul Renasterei ; cele mai importante, din sec.

-X, au inscripfii se datoresc decoratorilor bizan-tini-momentul cel mai insemnat al picturii din prima jumatatea Evului mediu". Dela intrare se remarca St. Agnes St. Ceci-lia imbracate ca printese orientate, nu departe chipul lui Abba-cyros, oriental sec. VII; pe colateralului sting oadunare de la cu Iisus figurat dupa iconografia

ai bisericei grecesti, din Palestina cufetele ascetice-toate cu inscriptii In abside : lacrucificarea cu inscriptii latine, dar cu compozitie ase-menea miniaturelor din evanghelia dela Florenta, dede-supt copilul pe tron printre ctitori patroni. Inabsida sunt mai multe päturi de fresce: cea maiche reprezintd pe Maria asezatä pe tron in costum deräteasä bizanting, cu o mantie de violets batutä pe-tre pretioase cu copilul de aur. In concul absi-dei o mare fresca, in zone, reprezenta crucificarea

serafimi o de credinciosi, figuri in

Exceleaza

fatada,

cucu

in

uneiItaliei.

in

Aceasta coala

dindescoperita

in inceppIns's

stint dinsfinti mijloc

zantina, apoi calugari

bizantinasyriaca

cuprincipala ve-

in

Ire sumedenie intre

repetatd

In

si

inscrise

www.dacoromanica.ro


litere albe textele grecesti cu patimelor ; aceleasilitere sunt sfintii zona inferioa-

Paretii drepte sunt de asemeni acoperiti cu sfintimaniera bizantina a sec. ; pe un pilastru al colateralululutsting o Anastasis bizantina Christ In picioarepe Satan, pe un alt pilastru Deisis sfinti

greceste, pe un al treilea mama Macubeilorbine costumata care se toate stiinta, nobleta

artei bizantine din sec. IX.Desi la Santa Maria se

mai alte fresce,special din sec, VII

VIII, datorite papei loanVII, admirator aleste un monumenttin. Nici Grecia niciOrientul n'au pastratce comparabile celorzantine din biserica

(Bertaux).6. Icoanele sunt rar

pastrate, datarea secu anevoe, trebu-

sigure,stil mai greu pot

fi orinduite-desi izvoa-rele ne vorbesc demeroase exemplare,

actuali sunt ga-ta s'acorde o vechimelegendara scindurelor zu-gravite In epo- Fig 94. Icoana cu Inger (Kondacov)

Cea mai veche pare a fi una reprezentind pe Sf Pan-telimon, la muzeul bisericesc din Kiev, pe care Kondacov

In 900. Dintre multele icoane dela Mt. Athos, un-de se bine conservate, din pare a fiFortaitissa dela Iviron; tot aid Fecioara lui Cucuzel Panaghia de-la Chilandar. La Sf. Clement din Ohrida admirabile,

la intrarea altarului reproduc Ingerii vestiri, hainelede executie, stil ales dela veacului XI. (fig. 94).

profetiiledesemnati zugravitiabsidei

mentionari.In

in

bizan-

bi-Pala-

esc

nu-

anuluiepoca

atir-bunei

fish sfirsitul

cu

cucu

in

fres-

tinului"

face

ojurul

douanind

inIX

picioare,

ei,

www.dacoromanica.ro

142 P. CONSTANTINESCU4A$I

In Rusia se gdsesc citeva icoane dincare e posibil fi fost lucrate atelierele bizantine :

cioara din din sec, XI Hodigitria din Murom, al-tele citeva la Costroma, Igor Kurskcu Fecioara din Blacherne; din Cazan, Vladimir muzeul na-tional din Moscova, toate din sec. XII; la Kiev o aS-tilor Apostoli pe reversul unei reprezentari de Deisis. In Geor-

mai multe icoane au putut fi datate dupa inscriptii: Fecioa-ra din Kakhuli copie dupa Chalcopatia bizanting, icoanaitorului dela Khopi o copie dupa original bizantin mai vechi a

Fecioare probabil din sec. XI, din epoch un Iisus de-la Kcjkheri. In Occident s'au numgrat chiar din secolulal VIII sau inceputul sec. IX, cum e Madona dela S-ta MariaMaggiore, una din cele mai artistic lucrate ; Madonele dela SantaMaria Siciliane S. Maria in Via Lata, Marc din Venetia,

exemplare la Santa Mergherita din Bisceglia cu patroanaSt. Nicolae, pe fond de aur.

Pe aceste reprezentird izolate, sunt icoanecompozitii din ciclurile evanghelice, cuprinzind scenele clasice

din grupul celor 12, dar n'avem dovezi sigurec'apartin acestei poci. In muzeele dela Vatican Palermo sunt

de date sigur posterioare; la lui Alexandrudin Petrograd o prezintä o frumoasd crucificare patetica

ca au fixat-o unii sec. XII. In tezaurul Santa Sanc-torum un capac de sicriu moa0e e zugravit cu sceneIn trei zone, la o desvoltatä crucificare, datate din sec.X sau XI. Icoanele de lemn au jucat rol mozaicurilepurtatoare.

7. Miniaturele. Ilustrarea manuscriselor aduce opersonala, libera cad artistul nu e de legat

de regulele teologice impuse de hiriarhi. secolele IXX, ca o urmare a epocei se produce o reInviere agustului de pitoresc realism, se simte influenta antichi-

care o variatie arte, necunoscutd marilor picturi.Se poate studia evolutia arte bizantine princercetarea manuscriselor ilustrate, cum pe drept

a scris o istorie a arte bizantine consideratä prinminiaturi.

macedonice nu sunt simpli ai

aceia§isa

Novgorod, asemanatoare

icoana

aceia§i

Sf.doua

figuricu

nici

realista

ca§i

In

talii,astfel

coy

Miniaturi§tii copi§ti

in

In

mijloc

iconoclaste

www.dacoromanica.ro


prototipurilor comune, pe care sä le reproducd indi-vidual; operatiuni spiritul : alegereadintre mai multe subiecte redarea cu caractere noi, ca de pil-da imbracarea personagiilor in costumele vremei alegereadintre tipurile straine contemporane-sunt deci Dove-desc un progres interpretäri mai putin solemne, maidependente interpretare mai larga a tipurilor ; apar chiarsubiecte noi pentru ilustrarea textelor Menologului ce se for-meaza in sec. X, a textelor apocrife a Sf. chiar pen-

inceputurile de teatru fixate acum. Calitälile se dovedesccunostintele anatomice, preciziunea contururilor,

mina frecventa portretelor de-un realism evidentviguros-calitäti apartinind mozaistilor vremei.

Reactiunea antiiconoclastä a produs o mare miscareniaturistica veacului VIII, care se extinde epoca Macedoni-cilor sub unor tendinte nionastice de

de0i de prdinea teologica, picturelordin manuscrisul Physiologus. In fata se

odatä profane amintirea clasismului antic, sus-de pentru decorarea palatelor chiar ope-

rile religioase apar subiecte profane in gustul simbolurilorlogice pitorescului alexandrin; imparatii contri-

la pregMirea profan, Macedonicü

Manuscrisele sunt destul de numeroase, uneleproduc originele antice, ca Oppian, Nicandru Apollonius din

Opplan este numele autorului Cynegeticei, o carte descrisä prin scc III sau IV, copiata sec. X intr'un

nuscris frumos ilustrat, ce se azi la bibliotecadin Venetia; pe fonduri albastre roze pompeene apar sceneistorice mitologice asemenea cu cele pe care Digene Akritasle pentru impodobirea mozaic a palatului In Bibli-oteca nationald din Paris se gaseste Theriaca lui Nicandru,nuscris cu miniaturi din sec. XI un tratat impo-triva animalelor veninoase ; sunt ilustratiiIn stil alexandrin, casi figurele alegorice sau tablourile de genre",pe la scenele mitologice influenta antichitätii este mai pu-

Tot o copie din sec. XI este tratatul lui Apollonius dindespre vindecarea fracturelor, pästrat In Laurentiana din

bogätiacoloritului,

in

catinut

iconoclasti

pästreazd

folosi in

musaturelor

simtdenotd

Chludof

in

in

sOu.

www.dacoromanica.ro


; miniaturele reprezintä diverse momente ale operajieisau interesante, redate stil ales ce descoperaorigina manuscris din sec.

Manuscrisele religloase se impart aceasta epoca dupacuprins. Un grup care ia acum un deosebit e format de

Impärjite dupa ilustrare In grupe aristocratice,miniaturi cit pagina, putin numeroase cu subiecte din istorialui David; cu marginate, mai mici mainumeroase subiecte mai variate. Cel mai frumos exemplareste Psaltirea din Paris din sec. X cu 14 mari scene ca adeva-rate panouri In fresca; o prezintä pe David

din harp In turmei sale plinä natura, asistatde Melodiei, Echoului a muntelui Bethleem (fig.95) sau scenele Rugaciunea lui Isaiia, Trecerea Märii David

Fig. 95. David Melodia, miniatura din Psaltireadela Paris (Omont).

Intre Injälepciune Profejie. In spirit cu Parisinus s'aumai ilustrat citeva manuscrise din biblioteca Vaticand: odin Biblie din sec. X däruitä de patriciul Leon cu reprezentareadonatorului atitudine pioasa In Fecioarei alte scene

:

scena

Rosii,

personagiivreunui

Psaltirl,

monastice" miniaturicu

cintindpersonificarile

i

colectie

fata

www.dacoromanica.ro


par copii mozaicurile vremei, Psaltirea cu impozantäredare a lui David cele personificdri amintite la

In grup se marea Psaltire din bibliotecaMarciana pentru Vasile II, al chip e admirabil redat

de episoade din lui David; psaltirele dela Vatopedi,Pantocrator, Milano altele, mult inferioare

Psaltirele monastice sunt ilustrate cu numeroase miniaturimarginale spirit popular cuprinzind scene din istoriile lui David,

Moisi sau numeroase episoade evanghelice, alegorii sim-boluri morale sau politice ; cele mai vechi se caracterizeazd prin-tr'un stil mai realist genul lui din epoca iconoclastä,cele mai noi devin mai solemne sub influenta Bisericei tri-umfdtoare. Dintre numeroasele exemplare acea dela Pan-tocrator, dela British Muzeum din 1066 dela VaticanBarb erini.

Din Octateuce s'au pastrat exemplare din sec. XIXIII, pastrate la Vatican (2), Vatopedi, Laurentiana dinbiblioteca Seraiului din Constantinopol la Smirna; cea maiteresantä e penultima cu 352 miniaturi, ce se crede a proveni dinbiblioteca Comnenilor. Miniaturele cuprind scene din faptele luiIosua, figuri alegorice, compozitii largi din vechiul Testamentmai ales detalii etnografice, interesante pentru fixarea mediuluicare le-a produs ; se pare sa fi avut toate model siro-egiptean, dela care s'a inspirat autorul solului lui Josua. Dinpartea a s'au mai ilustrat cartea luidin care se cunoa§te un exemplar Turin.

Un grup aparte important honzeliile lui Gri-gore din Nazianz, foarte en vogue epoca pentruapararea luatä icoanelor; au fost mai multe manuscrise ilustratecombinind cele religioasa. Cel mai reu§it dinpunct de vedere artistic e manuscrisul pastrat la Paris, lucratordinul lui Vasile I pela 880 miniaturi reprezentind episoadedin sfintului a contemporanilor sau scene din cele

Testamente, dintre care sarbatori ocupa paginatreaga. Caracterul stilistic este o continua a redactardliterare profane, care patrunderea anticein subiectele pur religioase reprezentärile inspirate din artamonumentald a mozaicurilor frescelor. Dintre manu--crisele mai literare until dela Ierusalem reproduce scene pitore§ti

o

risinus.

fostd

iconoclastä

cu

dupá

iniartsi

Imbinarepänä

www.dacoromanica.ro


din mitologia ca Pelops Oenamos, Artemis Acteon,Achile Chiron sau Egipteni idoli, stejarul din Dodona

altele; la e ilustrat manuscrisul athonitäSf. Pantelimon.

Homeliile Jacob face parte din manuscrisele mo-nastice; se exemplare din sec. XII la Vatican laParis, care provine din biblioteca imperiald, ilustratä foarte luxos

din viata Fecioare. Desvoltarea cultuluia dat nastere acatist, ilustrat un numdr anumit

de episoade ; un exemplar mai frumos la biblioteca dinMoscova. Grupului monastic Scara a luiJoan Climaque, un egumen dela Sinai din sec. ; o copie ilus-tratä foarte minutios bogat, din sec. se la Va-

Dintre sfintilor Menologul basilian fu executat lasec. X de pictori care lasat numele semnate ;

are 400 miniaturi redarea chipuluielement arhitectonic, de-o iconografia

a sfinti. Euangheliile sunt dominate aproapetoate de spiritul monastic, cu mai sobre impärtite in

grupe: la frontispicii apar ca la un exemplardin Iviron sau ilustralii marginate, ca la manuscrisul 74 dinBiblioteca Nationald cu 361 subiecte.

Influenta bizantind s'a pastrat numeroase miniaturiin sau muzeele de azi ale

niaturi cu culori strdlucitoare, cu adevdrate emailuri, Impodobesccu 5-tilor Benoit dela Vatican, ruloul Exul-

tet" dela Bari British Muzeum, acesta din lucratde benedictini din ordinul lui Deziderius.

Germania frumoasa renastere din timpul celor trei Ottos'a ilustrat deosebi prin miniaturi de bizantind. InPsaltirea dela Sf. Gereon din Colonia ce pare sä fi servit pentruo manuscrisele executate pentru episcopulEgbert din Trves intre 977-993 ca Evangheliarul din

Psaltirea din Cividale, lucrate in atelierele episcopuluiBernward din Hildesheim dela finele sec. X sau acele executateIn dela Reichenan, Sacramentalul" lui Henric II pastratazi la München. Influenta epoca Hohenstaufenilor ;in sec. din Ratisbona, in sec. XII din Salzburgdau la mai multe manuscrise cu miniaturi tipuri, drpeni

adorinddela

calugärului

cu episoade Sf.cu

apartine

XI,

peste

ilustratii

in

Maurdela

cAlugärii

factura

In

gi

tican.

epoch

numb

In

acele

XI

www.dacoromanica.ro


compozitii bizantine ; in sec. VIII este o genera%scene din Hortus deliciarum" din Landsberg sunt copiatemodele ; psaltirele german din

ringia, evan4heliarul din Sosslar dela sec. XIII, casi alteopere din Soest in Vestfalia, Saxonia Thuringea sunt côpii fi-dele ale operelor bizantine.

D. arte minore.Nici in aceastä a doua de aur nu o

desvoltare mai mare in arta bizantind, desi nu se cunoasteun text precis care s'o fi oprit. Chiar icoanelor, careerau pentru reprezentarea a chipurilor sfinte, n'aurajat victoria S'a pastrat numai

Fig. 96. Lavra (Hautes Etudes).

trei basoreliefuri, care exprima o oarecare, casi pictura,prin conventie.

1. Sculptura In bronz. In locul reliefului seobisnueste din ce ce mai mult meplat cao danteldrie, de oarece rostul acestei plastice e numai decorativ.Apar parapete la ferestre sau ca in diverse pärti alebisericei, sculptate cu motive stilizate ingust oriental. La Scripu fantastice, la päuni Infata unei coloane, cerbi vulturi heraldici la Sf. Luca, pe zi-durile Mitropoliei din Att na sau Lavrei (fig. 96) deco-

U-

bizantihe Thu-

epoca sculpturanici

partizaniiIncu-

sculptura dupa sculptura

Parapq

peaträin sculptura ajuratä

zoomorficeTorcello

filiala

dupamijlocul

Sculptura

plastica

dela

in

vegetaleanimale

www.dacoromanica.ro


rul reducindu-se numai la desenele geometrice, cum mai aparela Kilisse-giamii, Melegob Capadocia la Marc din

Venetia-de o executie. Cu acelea§i motive ca lasunt 1mpodobite frumoasele iconostase care despart altarul, ca laSamari Luca, unde patru decoraticu rozete stele printre arabescuri; mica delaLuca are un iconostas cu foi de acant jurul unui tim-pan ajurat. La capitelurile-impost, decorate cu struguri cala Kilisse-giami, ingeri serafimi la Kahrie-giami,

toate fetele sau numai la ca la Atic-Mustafa-pa§a-giami; alteori numai simple crud stele sau importatiuni maivechi siriene, ca la San Marc (fig. .

enta artei helenistice,sau mai pastrat doarciteva, reproducind su-biecte religioase ca:Deisis la Sf. Marc dinVenetia, Sf. Mihail la

mai ales Sf. Maria

Basoreliefuripropriuzise, lucrate sub influ-

la St. Marc, saumuzeele din Ancona,Athena, Constantino-

Kaiser-Friderichdin Berlin ; dintre celemai artistic executatementiondrn Fecioareledela Gülhane SantaMaria in PortoRavena, cu un aspectde mdretie antica.

ele reproduc subiecte profane, ca medalionul dela Campagaran din Venetia reprezentind un In costum de ceremonie;tmitologice ca Hercule la San Marc, alegoria timpului la ;istorice ca Alexandru Machedon urcindu-se la cer dela San Marcsau din Hipodrom ca dela Berlin Athena reprezentindup te de gladiatori.

Fig. 97. Pilastru dela San Marc

Sf.

felGül-giami

colturi

biserica din Episcopi

Al-

Torcello

bucatile

sculptat in

An-

www.dacoromanica.ro


In Apus sculptura bizantind ca model pentrucorarea fatadelor a portalurilor In deosebi. din Languedoc

Provence se ilustreaza prin sculpturele dela St. Sernin dinluza cu cheruvimi, la St. Benoit sur Loire scene din Apo-calips, la catedrala din Moissac cu subiecte din Apocalips la tim-pan capiteluri Impodobite ca la bisericele contemporaneConstantinopol, timpanul dela St. Etienne din Cahors cupilastrii portalul dela St. Trophime din Arles, la Sf. dinLanguedoc, la Sf. Marthe din Tarascon la Angoléme cu balauriprintre foi de stil oriental Judecata din urmä. Aceiasiorientald au reliefurile Bamberg cuscoala din Languedoc.

La descrierea palatelor imperiale am amintit in treacat delucrate In bronz, In care Bizantinii au excelat, desi

ni s'au pastrat putine opere; textele vorbesc de animalele Inbronz ce'mpodobeau una fintInele atriumului dela Nea luiVasile I. Bronzierii bizantini, curentul vremei, pref era desenul

locul reliefului, cum se remarca imaginele sfintilor pe citevaplachete dela Vatican Berlin ce trebue fi Impodobit relicvarii

S'au lucrat hi deosebi din care s'au pastrat acele delaS-ta Sofia din Constantinopol, din ordinul Imparatului Teofil la840, ornate cu rinsouri cu cruci, monograme sau alte motive (fig.98); in sec. XI faima atelierelor bizantine trecu departe In Oc-cident, de unde vin mereu comande, cum fu acea a lui Mauro

Pantaleon din Amalfi. Portile catedralei din Amalfi compundin 24 fixate pe cele batante, 16 decorate cu cruciaplicate, patru cu figuri reprezentInd pe Sf. Maria, PetruAndrei. Desiderius comandä pentru MontCasino, pe care le plateste atelier constantinopolitan Maurodin Amalfi; n'au nici o numai crud inscriptii. Pantaleon

bisericei Monte San Angelo depe muntele Garganoce reprezentau episoade din istoriile fiul sau facecu decorul dela Amalfi pentru biserira din Atranti; un nobil dinSalerno mai mari ca cele din Amalfi pentru cate-drala care aveau ca reprezentari orna-mente damaschinate, aparind printre ele donatorul costumde nobil bizantin.

veac al XI-lea se trimit din Constantinopo,

In legatura

In

cufarase.

modelul

figurd,darul

In

To-

din

origins

uncle obiecte

din

plbci

www.dacoromanica.ro


pentru San Marc din Dar cele mai frumoasecomandate de Hildebrand, viitorul Grigore VII, pentru bisericaSf. Pavel de peste ziduri, executate cheltuiala lui Pantaleonde bronzierul Stauracios, unul din putinii ; a-veau 54 de panouri decorate cu figuri damaschinate,

sfinti, episoade din viata martirilor scene din ciclulevanghelic. MausoleulBohemund de Antiohiadela Canosa estedobit la inceputul sec..XII cu de bronz demodel bizantin din ordi-nul lui Roger de Amalfi;catedrala din Troja are

lucrate cam tot petunci de Oderisius de

Abia in a douaa sec. XII

zieriimeplatul pentru

un basorelief mai pronun-tat; Barisanus din Trani

astfel la domu-rile din Ravello,

Bonnanus din Pisapentru catedrala din Pisaimpodobite rinsourifleoroane orientale-ei aumai lucrat la alte

Fg dela St. din Constantinopol numente din sudul Ita-et Joaillier). Sicilia, apartinind

artei normande despre care nu ne ocupam studiul de2. petre gravate. Ca§i'n epocele anterioare

s'a lucrat cu ardoare la sculptura a ivoriilor,steatitelor petrelor, din care s'au pastrat foarte multe exem-plare, bine nu de valoare artistica. La selectiona-rea lui ramas de vreo 20 adevaratepo d'opere, de sec. impregnate de spiritul clasi-

grec. AstfeI sunt subiecte profane

Venetia.

cu

cruci,

mo-

In

Molinier n'au ca-

cu deco-

lui

jumatate

Traniiiar

cu

mesteri

impo-

(Sebah

fata.Ivoril

multa

XIII

a-

pi

sa.

migäloasä

www.dacoromanica.ro


rate cu cadre de rinsouri rozete asiatice ce cuprind micireprezentInd scene de din hipodrom, pastorale

sau subiecte mitologice. Sunt vreo 30 pastrateme din epoca Macedonicilor. Impdrtite cuprind :scene de hipodrom acele dela Xanten, Lyon, Ermitaj; mitologicela Muzeul national din Florenta, Bolonia, Cluny ; foarte realescene de la din Troyes cu doi cavalerimetrici ; scene pastorale la Turnus Florenta. Influenta orien-

se distinge la un din Volterra cu vulturialte animale redate plat §i'nconjurate de impletituri foi de

Dipticele, de iubite In epoca lui Justinian,teva subiecte profane: placa din Berlin cu chipul lui Leon VIfncoronat de Maria, altul mai mare dela Cabinet des medail-les pe mareatä atitudine picioarecostumat cu haine antice incoronind pe Roman Dio-gene Eudoxia. ultimul diptic,1068-1071, s'au putut data altele cu subiecte religioase.Bogatul triptic Harbaville apoteoza lui lisus prin gru-pul Deisis cu 5 apostoli dedesupt, pe laturi 8 sfinti ;

pe fata posterioard se o cruce mare cu ornamentatii ele-gante, cum de sunt redate toate figurele, putin manierateprin alungirea mai multe discutii pare c'ar data celmai de vreme dela sec. XI.

Din aceiasi trebue sä dateze tripticul din Vatican ocopie Harbaville; din Cortona numele

Constantin Nicefor la stil cu dipticulRoman Eudoxia; pldci dela Viena, Venetia Dresdasemenea tripticului Harbaville reprezentind apostoli; delanet des medailles Rdstignirea la mai multechipul SL Marü la Utrecht de-o elegantd, la

din fosta colectie Spitzer. De un stil poate superiorgrup este placa reprezentind Sf.Fecioara din colectia

ganof, de-o executie ca tehnicd, cu chipul regulat,pliurele hainei grupdri. poate fi numai

de un Christos din colectia Bodeleiand din Oxford, petron maestoasä atitudine. Cu subiecte din ciclullic sunt sculptate tripticele dela In Colonia cutignirea, colectia Chalandon cu Coborfrea depe cruce, Münchencu Adormirea Maicii Domnului, Berlin cu Scoborirea In infern.

pa-

dupa

tala pauni,vita.

reprezinta Inimparatul

imparateasi DupaInca

reprezinta

altfelDupa

epocadupa

asemanindu-se luitrei

Cabi-cu cu

facturanieratacestui

blindcu in armonioase; egalata

a§ezatevanghe-

Oppenheim

insubiect

si

Mire

film

Liége

&re-

www.dacoromanica.ro

152 P.

Cu subiecte religioase au mai fost ornate citevadela Darmstadt Pesaro cu scene din la muzeul din

Florenta cu la Sout-Kensington cu istoria lui Josua, la Senscu episoade din faptele lui David vestitul dincolectia cu tineretea lui David, foarte discutat caSpre Apus s'a In centre cum sunt

pastrate la Vatican Sout Kensington provenind dinbatia din Lorsch.

In epoca apar monumente apartinind glipticei.Sunt gravuri in steatitá reprezentind sfinti sau scene din-tre care unele de adeväratd La Vatopedi o reprezin-tä pe Gheorghe atitudine maestoasä, alta din sec. XI

cele 12 mari särbätori, placa dela catedrala dinToledo din sec. XII; la San Anzeno Florenta la Lentini

Sicilia acoperite cu foite de ; cele mai fine suntsorelieful din reprezentind tronul Etimasiei patru sfintidedesupt patena dela Sf. Pantelirnon din Athos cu Sf. Fecioa-ra purtind copilul cei 12 apostoli.

Steatitele prin material finetea executiei tin mai mult deivorii; de tin mai multe petre fine, carnee cu chipurilelui deasupra S-tilor Dimitrie Gheorghe, ca labinet des Médailles, un safir cu lisus un iasp cu Maria

la British ; un alt iasp frumos gravat cu chipulFecloarei numele lui Nicefor Botaniatul Viena, singuruldatat cu sigurantä. Cea mai bucatä este patena dela Xe-ropotamos ce reprezintd pe Sf. Maria doi o pro-cesiune de preoli diaconi atributele euçharisticein prima bandä, in a doua apostolii in fata Etima-siei ; dupa stil se pela sec. XIII.

3. emalluri. sculpturele in peaträ saubronz, cit ivoriile prin släbirea reliefului s'apropie de arta

aducid un aport productiilor somptuase, de pläcuteBizantinilor. Textele sau sträine vorbesc deseori degätiile luxul palatelor decorate cu daurite podoabe fixate saumobile, de tezaurele liturgica care erau inzestrate bisericele,din care numai prin intimplare ni s'au pastrat citeva de oarecetocmai valoarea era o de-a fi Cele mai

se gäsesc In Occident, datoritä faptului la predarea Cons-tantinopolei la 1204 unii dintre cruciati mai ales venetienii

CONSTANTINESCU-1ASI

losif,

Sf.

in sunt

dela

cu

faurdriei,grece§ti

cu

mul-

ivorale

intr'o

Beam

planind Ca-

ingeresti

alit

www.dacoromanica.ro


seama de importanta prin artistice,transportindu-le la locuri sigure, unde ne-au ramas azi.

cucerirea turca s'au transformat In aur saude pentru gustul noilor stäpinitori, daca n'au pierit pradanumeroaselor incendii ; numai colturile retrase ca la Athos sau

provinciile depdrtate ca'n Georgiea Mingrelia, din imperiulrdsäritean s'au mai unele de asemenea opereilucrate mult sub influenta artei bizantine oficiale de ma,mica valoare ce prive§te materialul de sine.

In timpul cruciadei IV au fost transportate la Venetiadepozitate la San Marc din care un

de argint cu capul in cinci compartimentecu un personaj pe 4 sfinti din

Trebizonda ; gen dela St. Denis Parisuna o cruce cu petre pretioase, Sf. Femei

la mormintul lui din sec. XII. Din aceia§i epocade dela biblioteca repre-

Crucificarea la mijlocul in bust una,cealaltä cele 12 mari särbätori ; din argint sunt lucrate

staarotecile", ca acea Alba Fucense din sec. XI icoaneleca arh. dela M-rea Djumati din Georgiea din secol.Genului apartine o de dela Torcello, azi la Sout-Kensington, reprezentind pe Sf. Maria datind din sec. XI sau

Din mobilier eclesiastic tezaurul Halberstadt: ode argint probabil din sec. XI, reprezentind la mij-

Rästignirea medalion cu arabescuri pe mar-geni ; artofora pentru sfintita se la SanMarc Aix-la-Chapelle, de forma unei bizantine cu cu-pola, decorate cu alegorice orientale, din sec.La Cluny se altarul da aur oferit de germanHenric bisericei din Basel, executat in mai curat stilzantin.

de icoane se obi§nuiau din cele mai vechi tim-puri, nu ni s'au pastrat de din sec. XI sau XII. La muzeulepiscopal din Vich inconjura portativ reprezentind pe Sf.Nicolae era impärtita 16 compartimente ornateargintate sau filigran de ; alte icoanele delaOhrida cu personagii din Buna Vestire, arhangheli militari sauprofeti ; micele basoreliefuri se in pläcile

calitatile

fiecare reprezentind

ingerilor

dela

a

bisericifiguri

II

mozaiculvirfuri

aseamana

inin

In

citeva basoreiefuri,

in

daub

XII.

datind XII.impäratul

Incadrdri

incadreard

tehnich

www.dacoromanica.ro


dela San Marc reprezentInd peliploane, executate In sistem, se la Vatican

pe-o fatä pe pe pe Sf. Maria evan-gheli§ti. de argint dela catedrala din Padua e deco-ratä cu personagii mitologice, ca§i cufdra§ul de argint dela ca-tedrala din Anagni reprezentInd pe Heracles. Tot In Apusmai liturgice ce se cred a apartine rena§te-rei otoniene, dar sigurantä datate.

s'au cultivat predilectie, corespun-deau de polihromie de mult la artatini, epoca Macedonicilor a fost pe drept deaur a smalturilor bizantine. ') Imparatii obi§nuiau

nu numai ci toate lucrurile care ve-neau ei In contact : vestminte, arme, vase, etc. cu pldciemailate, din care multe le ofereau cadouri printilor sträini, deunde ni s'au putut pastra lesne; exemplulau incurajat aceastä artd, biserica s'a servit pentru aga la de smalturi colorate impodobind crud, patenepotire, relicvare, icoane, cdrti altare Intregime. Ateliereledin Constantinopol lucrau necontenit asemenea opere,ne spun textele, predilectie emailurile cloisonéea,tate din Persia mereu en vogue din sec. VIIIinventiilor chimice, la care s'au aflat pro-cedee noi pentru Inmultirea culorilor metalice, care se aplicaupe de aur sau electron, pe urmele unui desen trasat laceput ascutit, In mai multe camdrute ca alveolelefagure de miere ; smaltului era foarte mica, la cele maifine de de milimetru prin aceasta epoca sec. X

XI. Pasta de email era din plumb borax, ameste-cate cu oxidele metalice care dadeaul,diversele culori, ce se schim-bau In multiple In urma topirei prin ca ultimäoperatie se pentru a reliefa desenul a-i dasträlucirea

Orfdurdria este de se divideIn religioasa ; din cea fac parte cruci, staurotece,icoane, triptice, scoarte de Crucile sunt de purtatla ca acea dela Martvili Mingrelia, probabil dela

1) Ch. op. cit., Pari 1926, p. 687.

emailate Mihail.gäsesc

zentind intre

se

cugustului atit bizan-

impodo-locuinta

mai nobili,

eiin

dupacu imprumu-

incepind.contribuird Arabii,

foitecu unui

variatiisuprafetele

ca

carti. micidin trimisä

SL

Emailurtle

numitä

specificl.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

Constantinopol celui dintai mitropolit pela inceputul sec. X sauca cruciulita reginei Dagmar din Copenhaga, din celefrumoase emailuri din sec. Sunt cruci mai de purtatmina: catedrala din Cosenza cu pe tron la ceipatru la capete, la Velletri simbolurile evanghe-

la la Namur bratul orizontalaltele reproduc Rästignirea la la bratezatorul cu Maria cu Etimasia.

Staurotecele au uneori forma unei crud cuinteun continind moa§tele. mai cunoscut e dinLimburg datat sigur la sec. X printr'o inscriptie ver-suri cu numele Constantin VII Roman II, pentrucare a executat ; are forma unei cutii dreptunghiulare aco-

cu aur emailuri, Inläuntru continind crucea cuar pe dos o reprezentare figureaza o cruce intre doua volute.Capacul o decoratie din cloisoane de smalt In

geometrice ce la panouri mai cuDeisis cei 12 apostoli, pe margeni opt busturi de ; ininterior 20 placi archangheli, serafimiruvimi-toate de-un colorit stralucitor fin ca la putine opereale genului. Altele se gäsesc la Gran ce reprezintä o cruce cu

dublat In mai multor scene din viata lui cupe margeni; Laura ce se crede dela

Phocas, decoratä cu In bust-ambele din sec, XI.Unele au reliefate emailuri pentru redarea

figurelor. La St. Marc icoane cu chipul Sf. Mihail din sec.X sau XI redau cea mai stralucita artä a emaileriei bizantine,pe un fond Impodobit cu rinsouri, una un cap de cama-

un trup de efeb sau razboinic, cealaltä numai bustulmina pe margenile celei picioaresau In bust printre nestimate a§ezate In geometrice. La.Martvili o reprezintä pe Sf. Maria din sec. X; la.Madona Nicopeia, icoana dela San Marc, numai cadrul este im-podobit cu 16 emailuri reprezentind Deisis icoana luiloan Zitnisces dela Lavra cu 10 reprezentind

cu numele loan, la Khopi Kozheri din Mingrelia. In ace-cele 12 din Zvenigorodski repre-

pe Maria, apostoli ce i-coana Sf. Gavril dela Djumati; tot in aceastä

unul maimari cu

metal dublatmijloc iar loan Bote-

ingerul

acelmijlocul in

imparatilor

moastele,

inchid mariiar

emailate reprezinta

mijloculIngeri la Nicefor

sfintilost

in

tie cubinecuvintind; sfinti

datind

sfinti,medalioane toil

sfintiigrup medalioane colectia

lisus, Sf. sfinti, impodobeaucolectie

155

5i

5i

1i

brutal

M-rea

www.dacoromanica.ro


se gOsesc nimburile emailate din sec. asemenea celor dela Sf.Clement din Ohrida dela Mingrelia dela inceputulsec. XII. Toate sunt c'un desen liber, c'un gust deose-bit pentru polihromie, c'o tehnia ce atesta influentaartelor orientale din Persia Arabia.

Din aceia§i tendintä de-a icoanele a e§it tripticuldin Kakhull de argint Impodobit cu foi, mijloculsunt pläcile de email ; au executate sec. XII, de

placa de argint, indicatiile uneia ce pome-de Mihail VII din a doua jumätate a sec. XI. Reprezintd

un de numeroase rinsoiuri, douä enorme rozete dearabescuri la colturi cu nenumarate de stinti bust,printre nestimate de mari dimensiuni ; apar subiecte ca Etima-sia, Deisis, Pantocratorul, Fecioara atitudinele obi§nuite.Poate cea mai celebrä a genului este Pala d'Oro delaMarc din Venetia, dar care nu mai o respectivä va-loare azi din cauza continuelor prefaceri, e doar foarteA fost la Constantinopol pentru San Marc, 1204 ise mai aduse dela Pantocratbrul atbonit,

sec. XIV o face imposibild recunoa§tereadate a diferitelor emailuri.

La partea superioard mare medalion SL Mihail,jurul lui reprezintä ciclul marilor probabildin sec. ; fundul e format din 38 medalioane de-omai veche. Partea inferioara reproduce la mijioc pe stindpe tron evarigheli§tii cu simbolurile medalioane, sus

Etimasia, apoi Maria orantä, Impäräteasa Irenasotul ; dedesupt apostoli profeti. Pe cele trei laturi sunt pläcimici reprezentind scene evanghelice episoade din viataMarc, ce se cred a fi opera Venetienilor In sec. XIV, deosebitede operele de-o executie.

Intre relicve icoane trebuesc fixate evanghelii-s'a dat aceia§i atentie artisticd decorindu-se cu

placa de aur emailat se la Münchendin sec. X sau reprezentind Rästignirea, altele la biblioteca

repreziutä pe Iisus Sf. apostolila Sienne o admirabilä la mijloc AnastasisUrcarea la cer 50 de email cu Deisis. apostoli,

sfinti-se a doua jumatate a sec. XI. Evangheliaru

XI,Ghelat

lucrate

larg

Sf.

lucratäadaogä

Ingase

SI.

bizantinilor perfectälegáturile

carora

XI

prezintä

In

in

XII

lobe

marlin alit

Mire

www.dacoromanica.ro


din Gotha, oferit de Otto mdnästirei din Echter-nach, lucratä in Germania, emailuri stil bizantin,

Dintre vase potirele bizantine s'au pastrat mai multe la SanMarc; de forme : ca o cupa sau ca un de consustinute de un picior mai Malt sau de formä picior,

torti mari. Cele mai multe lucrate din diferite petretari impodobite cu reprezentind descriptii, geometrice. Dintre ele pot fi citate

mai sigur datate : unul din iasp cu patena fixatä de treilei numele posesorului relicvarului din Limburg, altul deargint numele Sisinnios sec. ;

tul probabil a apartinut Imparatului Roman numeleRoman, e impodobit cu Sf. Fecioard, lisus, Sf. Apostoli alti

dela San Marc pe lisus intre Fecioara Sf.loan Botezdtorul, imprejmuiti de 12 apostoli medalioane ;un de argint dela Sancta are pe fete chiriarhi

relief, pe capac Deisis apostoli; engolpioane ca unuldela Vatican zis a lui Constantin, amulete impotriva bolilor,licandre ce tin mai mult de artele industriale.

este reprezentatá prin bijuterii aur.Bijuteriile de cdsAtorie din aur chipurile luiFecioarei sau scene din ciclul evanghelic, ca la

din muzeele dela Londra Palermo ; altele mai simplegravate o sau o monograma. Cercei in aur

mailat cohere ca pldci de metal cu sirene, pdsärisau alte fiinte fantastice redate stil oriental, ca laZwenigorodski sec. XI sau XI; diademe cu reprezen-tarea sfintilor bust, ca un frumos exemplar din sec. XIIdescris de Kondacov. pot apartine artei ru-

de sigur aflatezaurul regal dela Buda-Pesta.

Una a fost de Constantin Monomacul regelui An-drei I al la mijlocul sec. din care seplAci de emailat ; pe cu Zoe

Theodora, figuri alegorice dansatoare in costumulvremei cu de multa cadru de stil orientaLA doua fu trimisä de Mihail VII lui Geiza I la ani dupaprima, de forma unei coroane din triunghiuri medali-oane semicirculare, placi mai mari reprezintd pe lisus tro-

Teofana

trunchi

busturi Anti,desenuri

patricianuluicä IV

SanctorumIn tntre

sint:

poartä rugäciune

colectia

la

originä douä In

aur impärätesele

gratie inteuncîtiva

douä

poarthX

iar

apartinind

bizantinh

Ungariei XI,

gi

www.dacoromanica.ro


pe Mihail cu fiul ; partea superioard e adä-ugata mai tIrziu-totul faimoasa a Sf.

au fost nu mai putin priceputi 4i'n:altä artäcizelatä coloratä ; ei fabricau pahare de sticlä

dobite cu foi sau arabescuri care se aplicausub sau sub de aur-culorile obi§nuite erau ro§ulalbastrul. Aceleia§i arte apartin cubwarele de emailatäsau de aur, pe care le comandau atelierelor respective.La San Marc este un depozit de potire montate argintornamentate cu de animale sau rinsouri, patene de

cu ornamente similare, lämpi de material de-corate cu relief sau ; capo d'opera este omontatä in argint cu ornamente de aur email repre-

inspirate din antichitate.4. Tesäturl. Industria de care sunt legate tesetu-

artistice, nu scade epoca Macedonicilor, cu toate Syria

cu centrele importante de fusese perduta; acum ateli-erele Constantinopolului produc mai mult ca'nainte, a douajumdtate a sec. IX amicul lui Vasile I, Danielis din Patras, po-seda hi Peloponez ateliere harnice producind tot felul de stofe

unele fine comanda Imparatului. In epocanenilor se fabricele de matase dela Corint Teba, vestite

Apus, wide azi s'au pastrat foarte multe pinze desau inspiratie bizantind, multe trimise chiar de

zantini ca daruri. Fabricarea tesdturilor eraconform principiilor breslelor medievale, special mdretile mantiidestinate numai Imparatilor, pentru care erau Impodobite luxos

cu ornamente i scene istorice; exportul era interzis, doarspiritul abil negustorilor italieni le putea sustragebandä. Ca material se'ntrebuinta pentru pInzeturilecu tesdtura pentru covoare pentru tapetat päretiisau pentru acoperitul pavajului la locurile de rugaciune, toate devariate ce imitau nuantele diferitelor fructe.

Ornainentatia se compunea din desenuri decorative repre-ovale cu palmete la cum se gdsesc la catedralele

din Merseburg Xanten. la din Maienta; rozete saufrunze formind margeni ca la Bamberg San Marc. Adeseaorise reprezentau animale, paPagali, hulubi, lebede, vulturi sau leipe diferite fonduri de culoare, cum se gAsesc la muzeele din Vich,

mozai§tiiIn

sticlä

discuri

figuri

rile

Com-

§i'n ori-

reglementatäIn

prininul fine,

deasä

Sf.

impgratul

Mile

larg

al contra-state

www.dacoromanica.ro


Brixen, la Saint Germain Saint-Rusebe d'Auxerre; unadin cele mai frumoase se la catedrala din Metz prezen-

vulturi sbor, numita mantia lui Carol cel Mare%La catedrala din Siegburg pe fond demele imparatului Roman, 921-944; motiv pe

din muzeul Düsseldorf lui Vasile II, deci lainceputul sec. la catedrala din Xanten cu lei verzi pefond ro§

Cea mai frumoasa se in sicriul cu osemintelelui Carol cel Mare dela Aix-la Chapelle, elefanti In

Fig. 99. TesNturä dela Bamberg

anedalioane un fond de verde galbena ; inscriptiinumesc pe doi dregatori bizantini din sec. X. La M-rea S-taWaldburga din Eichstaedt sunt reprezentati cercuri grifoni, culabele pe un elefant, la Sens fantastice grifoni, lazeul industrial din Berlin cai Inaripati In cercuri mari,toate de origina modeluri orientale.

La alte stofe apar compozitii monumentale pe fondde colorata. Sunt religioase ca Arhangheli laSan Marc o inscriptie din sec. XII; alta reprezinta pe Iisus

gasestepatru

violeta, cuintre o

cu inscriptiile

reprezentind

pe purpura

bizantina dupafigurl

cu

purpura

in

matasa scene

mu-

www.dacoromanica.ro

160 P. CONSTANTINESCU-1A5I

culcat doi asuprä-i simbolurile evanghelktilorla colturi-un epitaf din cele ce-apar mai Altele reproducscene profane dela hipodrom, de sauistorice, destinatesa'mpodobeascä palatele imperiale. La Lyon stofa Mozac repre-

la vfnMoare, colectia Lienard un con-duce o ; la Bamberg un calare cu atributeleputerei, cäruia douä femei li o o

(fig. 99) pe o de matasa.

zintä inimparat

roanO

www.dacoromanica.ro

CAP. VI

Ultima evolutie a artei bizantine(secolul XIV-XV)

A. Renasterea bizantina secolul

1. Evenimente politice. noua zguduire sdruncinaperiul bizantin ; 1204 Constantinopolul cucerit decare intreprinsesera cruciata a patra. cu desmembrareaimperiului bizantin se aduce mina capitald, dezastrulcestor apuseni, barbari ochii civilizatilor bizantini. Cauza orto-

parea de asemenea toata peninsulabalcanica, putin aparenta, e scaunului papal, deoarece Papa voia sa se foloseasca de Latinilor pentrua-si jurisdictia sa religioasd politica

Lipsind continuitatea traditiei artistice imperiale vremurileturburi era firesc ca comanda monumentelor sa se mic§ureze,

aproape nu Constantinopol.In fata Lhtinilor, popoarele du§mane mai dau acumImparatul Romino-bulgarilor Assan II o

loan Vatatzes din Niceea impotriva Latinilor din Con-stantinopol ; legaturele se din ce ce mai mult intre

Bulgari Bizantini; Asan II fata Teodoros IILascaris, ajuns la Niceea in 1254.Dupa moartea lui AsanII puterea Bulgarilor scade, de care se folosesc Bizantinii dinNiceea teritorii; acest stat ajunge centrul lumeiortodoxe, cu suirea pe tronul imperial a lui Constantin Pale.ologul prestigiul cre§te din ce in ce mai mult.

In 1263 Michail Paleologul cucere§te Constantinopolul dinmina Latinilor ii-i pe din toate statele, mai ales

din Peloponez, celelalte state bizantine, care11

cacicel

intinde

aliantaimpäratul

luindu-lelar

franceze

in

LatiniiOda%

in

in cistigatä

mina.

string

www.dacoromanica.ro


se formaserd la Mistra, Peloponez Epir. Noul imperiu emai mult umbra celorlalte.

Impäratii bizantini secolele XIII XIV arta,care n'ajunge la vechea desvoltare ; operile slat maimult copü a celor vechi, mai ales Constantinopol.

Dar capitala nu mai are preponderanta artisticd, numai dä impulsiuni centre secundare prin faptul

in provincii, care reprezintä bizantine.Despotii locali in simt nevoia de a imita pe vechii

In Serbia Macedonia se urmele tarilor sirbi,Mistra e capitala despotilor greci din Peloponez ; Arta la MareaIonia, Trebizunda la Marea Muntele Athos deasemenea centre politice artistice; Creta, putin cunoscutd, lasä

se aceia§iia na§tere in conditü diferite de epocele

: mozaicurile sunt inlocuite fresce, apare un tiphitectonic mai simplificat interne, sculptura materialelorbogate aproape dispare, miniaturele merg spregeneral modestia dimensiunelor cheltuelilor conduce pe

executanti. Arta nu-i de meritenoi calitAti. Se daca nu un mai mare luxul

ce-apar in subiecte decorative noi; cultulicoanelor la opere superioare celor anterioare ; dardeosebi un spirit nou de sinceritate, pitoresc viatä dinoperile timpului, arti§tii sunt ai coloritului compozitiei.Sunt stimulati prin creiarea unei estetici artistice, se

de operile de arta läudind pe cele bune-lucru absolutin cultura bizantind. aceste calitAti se o noua

evolutie, care contribue la variatia Foil artis-tice; pe drept se poate face cu precursoriina§terei italiene, care s'au inspirat din singura artä aEvului mediu in prima sa prin decoratorii veacurilor

2. Causele Istoricii s'au pricinise datore4te eflorescenta In de putin pri-elnice s'au putut fixa originele artei bizantine,stabilit ipoteze, corespunzatoare celor lumi carea cultura bizanting. sustine din sec.

Italia, deosebi, o mi§care proprie artis-

din

slatim-

stralucire.

prin

manditariia

forme

literatii

nouspecifica oricarei

XIII

artisticacum s'au

intreIpoteza

formîndu-si

ci renasterea

vid

Neagri slut

si

ar-in

decadenti-in

noui

direspiri

clear

dupi

trill ciXIII

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

a determinat un curent provinciile bizantine, din careunele au suferit stapinirea cruciatd. S'au facut dese

din Trecento maestri anonimi ai frescelor dela Mistra-dar capitolol e prea restrins; s'au constatat urme puternice aleconstructorilor latini diferite opere arhitectonice bizantine, darn'au importanta influentddi unui stil. In adevär influente italienes'au exercitat prin Dalmatia asupra artei dar e vorba deo nationala desvoltatd afara imperiului bizantin. Innästirele athonite au pätruns elemente apusene, desvoltarea arteiitaliene e sec. XIV cu renasterea bizantind, deci altecauze vor fi mai Insemnate.

Una din pärerile mai noi atribue un rol precumpänitorprin reintoarcerea din sec. XIV vechile izvoaresiriene. Mozaicurile dela giami fi fost transpunerea unorfresce dio sec. IX un model sirian, miniaturi au pro-totipuri mult mai vechi dia aceiasi regiune, care produse operecercetate acum prin de sirbi sau athoniti.

acestor arhaizanti consta In negarea originalitätia nouei epoci, de oarece recopiindu-se modele vechi nu mai poatei vorba de calitäti noi, de-o renastere. acest caz chiar nu

se pot lipsi de valori proprii executantii veacului XIV, caremultimea modelelor aveau o putere de selectionare, un gustnumit calitäti de renovare In nota timpului. Dar se poate vorbide-o iconografie prin tipuri noi compozitii originale,care dau artei din ultimele secole ale bizantine o

de originalitate. Influentele siriene nu pot fi contestate, darputea veni prin Bizant.curente cunoscute, profan teologic-monastic, se

evidentiazd ca'n tot lungul artei bizantine; curentul popular ar fisuferit acum mai mult influente orientale, pe oficial profanar fi pastrat traditia helenisticd. Deci cele vechi izvoare,care dovedesc rolul Bizantului nu scade nici in epoca.In miscarea culturald a Censtantinopolei e evidentiatdprin numerosi studenti care veneau din toate colturile imperiuluipentru a duce capitalei, in Bisericei teo-logia e de continue polemici idei ; dupao lege fireascd, ultimele ale helenismului bizantin

cu de agonie strdlucitä. Pevechea tendintä descentralizatoare, pe care feodalitatea a-

Intre

In

In mi-

In

Syrieiartistilor

Kahriecîteva

miniaturistii

strä-

drumul

cînd

In clipe

minhatiri

Sn

adevär

spiritulse'mboghteste

www.dacoromanica.ro


o introduce prin cruciate RäsArit, reuge§te stimu-leze organizarea de state provinciale, care concurau ca'n vechea

contribue la patrimoniul comun al culturei bizantine.Arta din sec. XIII XIV are un lung trecut inspiratie; prinpatetismul dramatic realismul pitoresc, care o caracterizeazd,In genere, se reluarea amplificarea unor teme vechi

medole noi.

B. ArhitecturaS'a vorbit mai de caracterele artei decorative, dar

arhitectura aduce un aport nou, care se imediat cemonumentele de bisericele Con-

stantinopol din epoca lui Justinian sau Macedonicilor ; un caracterspecific este distingerea mai multor tipuri pe provincii, de oareceunitatea se produse in domeniul politic, locale

puternice ca tendinta centralista. Mai ca se potclasa monumentele pe centre.

1, Monumente. Constantinopolul nu mai tine primulconstruesc prea putin, restaureaza vechile

cladiri. In veacul XIII S-ta Maria a Mongolilor,astfel dupa ctitora ei, o a lui Mihail Paleologul maritata dupachanul mongol ; avea planul forma

centrala un narthex cu mid cupole. pro-tostratorul lui Andronic II cele biserici reun'te sub

Fetige-giaml, cinstea Fecioare Pamakaristos; primacruce greacd, e precedata de un dublu narthex flancatä de

galerli laterale, la capätul galeriei sudice a douaclädire, care e o narthex. Constantinopolul

acum intrebuintarea triplului pridvor, ce se gäse§te lamai multe monumente din provincie, sau numai unilateral, pe

contrabalansind galerii capele ; Teodor Metohitulexonarthexul dela Kahrie-giami (fig. 100); un Paleolog

narthexul dela S-ta Sofia (1313-14).Salonicul cea mai frumoasä de desvoltare a

istoriei sale; o prospera economica bogatä faptelitice-oferd un exemplu de medievald in Orientul euro-pean. In o continuitate a planului arhitectonic stabilit Incurile anterioare. (S-ta Ecaterina) sedela Sf. Pantelimon anuntä Apostoli; in jurul patrat

'de

multse

cu din

Imprejurarile eraumult

Paleologiinumita

fiicaquatrefeuille", cu

numele Sf.

capela cu

cealaltä adaogärestau-

reazaepoca

vista po-

arta vea-inspira

unui

ti'n

dash La 1204

Indash

in

www.dacoromanica.ro


mic cruce se un portic pe trei laturi, agalerie narthexul cu patru Suiuk-su-giami, identificata cu Apostoli terminata la 1315, areplanul anterioare cu dispozitii mai bine : unpatrat central In cruce inconjurat de un portic de aceia§i

pe toate trei laturile. Interesant e pridvorul cu odeaspra o inscriptie de

fundatorul patriarhul Nita% ca la Kilissc--,jiami, a

Fig. 100. Kahrie-giamicarui copie e pridvorul din Salonic (fig. 101); cupolele

pe 5 tambururi poligonale, bine pronuntate toatearhitectonice Sf. Neculai Orfanul din sec.

XIV, are planul basilici degalerie pe trei laturi ; plan bisericaSf. Teodor, pe ruinele vechi constructii bizantine.Dintre numeroasele pe care le Salonicul azi a

numai Ceauq-Monastir, de fratii cretani Vlateii,cu planul cruciform i pridvor trilateral; n'a pastrat de parteacentrala, consacrata Schimbarii la intrare foartedin pridvor spre naos.

Cele stralucite monumente al epocii au fost laMistra, capitala de Morea, ramura a Paleologilor

in greacaoccidentald 1ncaperi.

S-filcladirelor

greaca

monumentald,

ca§i

unei cu o nava inconjuratämoderna

ramascit

Oral

lätime cen-pcmene§te

acela§

frumoasä

linüleunica o

incläditä unel

mindstiri numärainfintatä

o

maicadetä

orinduite

ridicule

www.dacoromanica.ro

166 P. CONSTANTINESCU-lASI

la Athos, veche republicA peninsula aChalcidicei. Bisericele dela Mistra, multA vreme necunoscute, inurma cercetArilor lui 1), au dat la ivealA tipuri arhitectonice

decoratiuni noi, din care din epoca bizantinA.Mitropolia, consacratA Sf.mitru, e poate cea mai veche(1311), pe unde unde variatia planului;

Theodor din Brontochion,de 1296, din

trei nAvi cu largAare fatada liberA pentrucorare, s'a ulterior unpridvor larg de forma con-

siro-anatoliene (fig.102). Dela inceputul sec. XIV

Panaghia din Bronto-chion cu planul cruciformdentiat prin narthex, flancat

Fig. 101. Apostoli din Salonic de turnuri orientale (fig.103); tot depe atunci Peribleptos cu un adAugat de Ro-man II. La sec. XIV Manuel Cantacuzino MaltaSofia, o frumoasA clAdire

narthex spatios (fig. 104);la finele veacului Evanghe-

cu narthexul deschisspre naos prin doidela care pornesc arcadelemari ce sustin cupola alun-gind (fig.105) ; In prima juinAtate asec. XV Pantanassa cu unfrumos portic lateral asupra

vom reveni. Mai pu-aminti alte biserici, Fig. 102. Theodori Mistra

ridicate ulterior, respectind planurile bizantine: Sf. cularg narthex, nAvi alungite cinci bolti (fig 106); Sf.

1) Millet Les monuments bysantins de Paris 1910.

deal

Mistra",

in

ziditä

evi-

cu

-

S-IiiNeculal

trei loan

Millet

Du-

o cupola,de-

structiilor

prldvorS-ta

www.dacoromanica.ro


are o trei spatü prin depicioare acolate laterali ; plan la Gheorghe

Fig. 103. Brontochion dela Mistra Fig. 104. Sjfiamica a Taxiarhilor ; capela Sf.culai se un pridvor chis fatada.

Athosul continuainceputurile din sec.XI numeroase

ale carorcatolicoane sestruesc un tipaparte ce vaspecific tuturorlilor bizantine dinsec. XIVultimele clipe aleartei cre§tine dinOrient. Pela 1200printul Milutin

Chilanda-rut constan-

Fig. 105. Evanghelistra dela Mistra Fig. 106. St. Nicolae dela.Mistra

tinopolitan cu puternic dublu narthex, o cupola la

dela Mistra

. :

nava, doua rinduri

biserica Ne-depa§ind

cladestein plan

singuraSf.

la

minastiricon-

un

www.dacoromanica.ro


naosului treflat (fig 107); la 1341 Grigorlu de formamai putin a planului triconc, ce stabil(fig. 108); la 13b8 Pantocratorul planul complect(fig. 109), in veac se reface Esfigmenu pe urmele unej

din sec. XI dela 1375 asemenearului. Dupa imperiului bizantin la Sf. Munte se concen-

aproape singura activitate arhitectonica greceasca conti-nuindu-se firul artistic Inanterioare: la 1447 Sf. la1502 Zografu in continuarea uneibiserici din sec. XIII un nar-thex spatios, care numele de

Fig. 107. Chilandar dela Athos Fig. 108. dela Athos

de timpuriu (fig. 110). La 1540 cu'n narthex desimetrie, la 1542 Stavronichita o exceptie dela planul

bisericei de tipul athonit, la 1545 Xenophon narthexulde Matei Elena Basarab, la 1548 Caracalu i se maiadaoga un pridvor (fig. 111), la 1567 Dochlariu cel maimare dublu narthex din bisericele athonite (fig. 112) cu pridvor

care e un mitropolit al Moldovei; veacXeropotamos mai mare liti din bisericele Athosului (fig. 113).

Un alt centru Insemnat bizantin fu, spre nordul peninsuleibalcanice, port la Marea ce s'a biicurat deprosperitate economica libertate politica chiar pe vremea atot-

!

mijlocul

cu

liniilePavel,

cu

Grigoriu

perfectacu

In Inmormintat Incu

Mesembria,

rämine de-acuma

Pantocrato-

inchis cu

cel

zugrovit

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 169

puterniciei vecini. a maretiel trecute s'a pas-trat In numeroasele de biserici, despre care se spune c'ar

Fig. 139. Pantocrator80 de toate; cele

Athos Fig. 110. Zografu Athosfost mai multe apartin epocii Paleologilor,

cind se refac dinIntre aceste se poate socoti

Mitropolia veche In plan basilica! cuun

narthex spatios(fig. 114); dinsec. XIII Mitro-

plan Intrecere spre cru-ce cu fatadasim-

se mai tirziularg Cuplanul In crucedistrugindu-se

la fatadaFig. Caracalu Athos fu

.

loan, navi tot abside dupa constaatinopolitan;

ISTORIA

Bulgarilor dovadaruini

dela dela

epocaterioarä.

trei nAvi

basilical

pläun

narthex.

Fig.111. dela construitä

trei atitea tipul

dela

puhnele

gi

www.dacoromanica.ro

170 P.

Aliturghlos reproduce chiar planul bisericei Kilisse-giamidin Constantinopol 115). Biserica are planul

in crucenarthex spatios cu laetaj ; de forme mai modeste Sf.

Fig. 113. Xeropotamos delaAthos

Arhangheli S-ta Paraschiva, o originala la Sf. Mihaiun turn pentagonal deasupra narthexului.

Pe timpul imperiului s'aucreiat pe coastele Asiei mici,ca la Niceea Trapezunta. In acest din

capitala Comnenilor detro-nati, se'nalta biserici stilulneral al epocii, cele mai mari Hry-sokephalos, St. Eugen S-ta Sofia.sokeplzalos reproduce un tip putinnuit artei bizantine europene, uncit exemplu de constructietroductiva dintr'un quadruplu

mai mare ca naosul (fig. 116) ;plan de cu apare

la S-ta bratul vestic alse alungeste ca la o cruce iar

neboltiti dau aspectul Fig. 115.de basilica (fig. 117); fel St. Eugen.

Fig. 114. Mitropolia vechedin

CONSTANTINESCLT-1A$I

loan(fig. Pantocratorului

0-unclopotnita

Mesembria

statulete

oras,

bogata

narthex"cupola

Sofia,

loan Aliturghios

mcm

ge-

aladevärald

www.dacoromanica.ro


de centrele cu clddiri masate, suntrestul imperiului, numeroase biserici din insule

Macedonia. In Peloponez lalaurita, Crysopha, Haghia riada, So-ron St. din Gerald, toate din sec.

plan triconc; Athena arepatru importante la Arta, ve-

chea a Epirului sub despotiiMicas, Parigozitissa, Kato-PanaghiaVasile Teodor. Ultimele par a datadin sec. XIV, Farigoritsisa e'naltatä lafinele sec. XIII de un Ducas plancombinat : la parter pare osus cinci cupole din care centralamai un larg portic o In-

(fig. 118). Acelas,Fanaghia planul e de-o armo-

prin cele trei nävi proportionate116 lipsa de distinctie a narthexului catre

Trebizonda interior, unde abia de zidlocul de demarcare, jar In frontoane la

fatadelor laterale (fig. 119). Christeanu Triphylia este o basilica

Fig.

Fig. 117. S-ta din Trebizondacu dublu narthex mai multe boltitevariat (fig. 120); planuri la Magula, Chrisopha,Platoniki Sophicon toate narthex din pricina.dimensiunilorreduse ale bisericelor. La St. Neculai din de lacul Copaisse reproduce dela Sf. Luca, dar narthex distinct,

sau mfnastiri

Apostolicapitala

basilicapoarta

trilateralconjoara ridica

doua picloaredouaarata

Hrysochephalosdin

in

cupola inasemanatoare Inca

Afara

boltita

afara

Sofia

XIV

inaltimea

clmpplanule

www.dacoromanica.ro


numai un pseudo-narthex coloaneleIn insule biserica Morfu din Cipru dela finele sec.

n'are narthex, e de dimensiuni mai mari, intrarea direct innaos prin usile celor navi ; in Creta adeseori narthexul

...........

Fig. 118. Parigoritissa din Arta. Fig. 119. Kato-Panaghia din Arta.liber cu naosul, distingindu-se numai prin ; un

portic lateral mai simplu la Kissamos. In Chios s'au s'a dat nu dela iveala citeva biserici ; Crina din cu

narthexul distinct, la care s'a maiposterior un exonarthex, naos

pe picioarede zid, bolta sprijinindu-seaproape de päreti (fig. 121) ;aspect lungäret, putin obisnuitrilor din Europa bizantind, la Panaghia

multe pieds-droits" deosebindGheorghe Sikusis, cu mai

peri din care unele destinatetiei introductive 122).

Spre nordul erau faimoasedin Thesalia Kalabaka din

sec. XIV Megalon din Tri-Kala acele : apartinind Materelor : Schimbarea la la 1545SI. Varlaam la 1548. In Macedonia Serres biserici cu ace-

hram Sf. Nicolae, una locul vechii cetati, alta satul Dutli, suntconstruite stilul bizantin, probabil Bizantinii reiau orasu1

Fig. Christianu

: XIV

trei

melt Panaglzia

adaugat

clädi-

Sikelia Sf.

construc-(fig.

Greciei

pein

120.

in

1i

M-Ma Pilon

dash

clad

www.dacoromanica.ro


dela Bulgari. de dimensiuni, are planul triconcmasiv aproape patrat, cu un narthex bolti peel o pe naos (fig. 123) ; Neculai din Dutli, desi

polä In aceiasi.giune la biserica Sf. loan Boteza-

i torul, rîdicata de Andronic IIprezint6 planul obisnuit grecesti dinsec. ; cu narthexspatios,picioare de zid aproapede altar unspatiu larg amintindde procedeul bisericiloranatoliene la Scupi

Tomarza. Cu planperfect seclAdise maiClement din Ohrida(1296), de un alt Pale-olog (fig, 124) aci

Fig. 121. Crina Sf. Sofia la 1317, Fig. 122. Panaghiadin Sikelia din Chiosmai Neculai

.

Fig. 123. St. Neculai din Serres Fig. 124. Clement din Ohrida

Bogoslovo. La Melnic bisericile Treime In 1287 Pan-

Intdia, rnicicu

Sf.

mai mica ; are planul basilical cucentrala narthex.

Paleologul,

; totiar

Chios

daub

tnchizand

Sf.

St

www.dacoromanica.ro


tanassa in 1289, Staghios Christos la Verria 1315din lacul Crespa. Celelalte biserici, pumeroase

frumoase, ale Macedoniei sunt de despotii apartinastf el artei cu toate puternicele influente bizantine.

2. Elementele arhitectonice decorative.

Planul cruce se mentine pentru multe monumen-te, aproape pentru toate din sec. XIII din cen-trele mai importante; la Geraki Athena par cópii Sf.Luca din Phocida sau Daphni, tipul se'ntinde dincolo deDundre)a cele mai vechi biserici din Muntenia venit prin

Serbia.') Cu mici modificdri apare la Fetige-giami, arei de-o gratie lasä se cru-cea din interior prin extradosuri elegant curbate in-terior patru coloane subtiri sustin cupola, cele patru bolti en

ce crucea peste patratul central. ca-racteristicA este Inaltarea cupolelor la dimensiuni noi,devenind raportul de la 4, 6; seo mai libertate interiorului, de unde deschidereathexului spre naos.

In sec. XIII XIV se revine la formele mai vechi alebasilicel cu vreme La mijloculsec. XII apare la numeroase biserici din Grecia: Calabaca,Teodora din Arta, Blacherne din Elida, S-ta Sofia din Ohrida ;cele trei biserici amintite din Trebizonda cu originalitatea alun-gird spre o cruce ceiace noi a fi un caracterpropriu bizantino-armene§ti depe litoralul sudestic alNegre. Aceia§i alungire la unele biserici dela Mistra cu dispozi-lia a unei planul de jos a unei cruci laetajul superior. Tipul athonit pare o revenire la o maiveche din Egipt de timpuriu arhitectului bizantini-a venit ideia laterale prinside, care e§ind aparenta sanctuarelor treflateegiptene. La Athos apare din sec. X adaptdndu-se planuluiIn cruce greact prin unirea absidelor laterale de ramurile

s'a s'a generalizat, of

1) P. Constantinescu-Iasi Vechimea bis. Dumitru dinCraiova 1926.

Sf. Petra

capita%dupL

capelala

1

§i

multa lasatä pardsire.

bänuim

curioasäforma

;

sä'nlocueasca

Craiova-

intr'o insult

in

Bul-garia

st

arrIte

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTNE 175

calugärilor pentru strane. Alte caracteristici privesc narthexul,care devine din ce In ce mai spatios aspectul uneiImpartita In spatü numitä rugaciunele aci

sau marindu-se tribune si capele ; numeroase clä-accesorii se adaoga dela constructia introductivä la altar.

Tipul s'a In Bulgaria la clädirile mai noi, la bisericiledin scoala Moravei mai ales in Principatele

Dintre arhitectonice introductive adispärut complect ; a ramas o curte simplä catolicoane-

dela athonite, cu o In amintirea caacea dela Chilandar (fig. 125). S'a dat mai multa atentie narth-exului, care ajunge la dimensiuni neobisnuite epocile anteri-

Fig. 125. Fiala dela Chilandar

oare ; el inconjoarä pe trei laturi dela Intro-ductivä la'ntreg corpul bisericei. Pridvorul trilateral de formagalerii deschise pe coloane se la S-ta Sofia din Trepezunt,la Hrysokephalos avea la vest, mai porticulnordic ; Constantinopol la Fetige-giami, In Salonic lapasa, Isakie-giami Apostoli, unde se pe fatadaoccidentall Caracterul distinct al monumentelor Mistra estecentura de capele, clopotnite mai ales porticuri ; unele pärtis'a redus numai la pridvorul venit dela Constantinopol, contra-balansat de anexe. din cele mai frumoase la Pantanassa

spatiiluind

tinuteprin

raspindit

vechile:elemente atrium

minastirele fintinä fialei,

constructiaunei

lacub-S-iii

in

Unul

gEseste

dela

www.dacoromanica.ro

176 P. CONSTANTINESCU-1A$1

pe fatadele de nord vest, se deschide spre mare atrageprivirea de departe (fig. 126).

Tribune le dispäruserd de mult; In ultima reapar insäsub o formä restrinsä la Athos. Imprumutd tribunele dela basi-lid, reducindu-le numai deasupra narthexului, pentru nevoilelugariior care aci sau lucruri de pret. Turnurilefatadei apar rar in ultima epoca; se pästrau la porti sau la

incintei care Imprejmuiau mandstirile servind ca puncte derezistentä fortificatie. Doar turnulete la S-taTeodori Pantanassa dela Mistra sau la Mihai din

-

Fig 126. Pridvor la Pantanassa (Stantes Etudes)bria. Locul iau de forma circulard sau poligo-

asezate de obicei deasupra narthexului. Apäruserd InOccident pentru a sustine clopotele, de unde numele (clocher"campanilla); cele mai vechi din arta bizantind se pare a firut la Kazarngilar-giami mai sigur la mitropolia din Serres, laPantocratorul din Messembria e formata din etaje. OrientaliiIntrebuintau ,,simandre pe care le Intrebuintau in turnuri

portative ; din sec. XIII Intrebuintarea clopotnitelor, venitecu cruciatii, se Se gäsesc in fatä sau pe laturileclädirei, dar separat ca la S-ta Sofia din Trebizonda Vatopedi;

ca la Mitropolia sau peste clä-direle vechi, ca la Samari din Athena ; la Athos ;seIntroduc abia la cele din urmä Cupolele cresc mai

fünd

col-

citevaSf. Messern-

il

speciale

din MistraMitropolia

epoct

plateau

apt-

www.dacoromanica.ro


mult In adeseori cu nervuri care o fac maisau cu colonete la exterior care-i la frumusetetrecerea se face prin pendentive ca la un corp aparte.

Decoratia fatadelor se face In primul prin diversitateaIn orientale se peatra

vechiul obicei local, procedeul helenistic al constructiei numai dinla Salonic, alternanta cu moeloane

in diferite combinatii e folositä in Grecia la Mistra, Messembria,Arta, etc. Din simpla a§ezare a materialului brut arhitectiivremei minunate efecte decorative: corni§e zigzag,rozete, arabescuri, combinate pe alocuri cu te-racote smaltuite sau ornamente de ; din cele maiexemple la Apostoli din Salonic (fig. 127). Teracote de mu-

Fig. 127. Apostoli din Salonic (Le Tourneau)tiple culori apar in deosebi la Sf. Vasile din Arta,din bucati In forma de romburi, la Pantanassa, la Vorigaurelli InPind; succes au fost aplicate la bisericile lui Maredin Moldova. din epoca Comnenilor se folosesc laVlateion, la din Messembria; ni§e apar la Apostolidin Salonic, la loan Aliturghios la Arhangheli dinMessembria ; la ultimele apar corn* de peatra. La altele fata-dele sunt In ca la Ivir, ChilandarEsfigmen ; de profil simplu e construit din peatra la

12

adaoga ;

rindmaterialului. dupa

in

unul reu§ite

cu cel

Sf. Mihai

elegantadecorata

regiunile intrebuinteaza

caramida perzista

scoata

Sf. S-tü

douacaramid6,

S-tii

o trial

brio,

www.dacoromanica.ro


alte biserici e vopsit. Colonetele decorative au cu

namentatia sculptatd, reveni la capitolul respectiv.Decoratia se tot pe polichromie. Pentru

coperit de goliciune se 'ntrebuinteaza mai rar deodinioari, ce necesita mari cheltueli; mozaicuri la Kahrie-giamii,Brontochion, Hrysochefalos, Fetige-giami. Apar schimb frescele,mult mai eftine, care acopär päretii In intregime pänä la bolti,

In zone suprapuse. Pe jos pavaje istorice se .desfässoaräca mai ca la S-ta Sofia, Hrysochefalos, MitropoliaS-ta Sofia din Mistra; dintre minästirile athonite Vatopedi

dublul narthex de cu ocruce verde ce merge 'n bisericd.

C. Monumentele picturii

Pictura s'a desvoltat centre provinciale,nerale ale artei, dupä mai multe Macedonia se simtemai mult influenta orientalä obisnuindu-se redarea scenelor infrize neintrerupte, pe sunt dispärtite prinbenzi ; la Mistra mai ales la Athos monumentele picturiisa de care a dat nume de ar-tisti cunoscuti, ca Panselinos din Salonic Teofan din Creta.Desi s'au putut face influenteleitaliene picturele Peribleptos par opera unui prerafaelit-,izvorul principal trebue de tat tot In traditia bizantina. a

s'a desvoltat la Constantinopol, a carei s'aexercitat mai mult In afara imperiului bizantin, Serbia, Bulgaria,Occident. In genere, operele sunt de e, pe drept

s'au considerat ca o strdlucitä caracterizatä prinaparitia unor artistice distincte.

Aproape exceptie se mai mozaicurile pen-tru decorarea interna, o adeväratä frenezie de zugräveli acopärde sus jos nu bisericile, frescele apar la alte

de Pentru ca privitorul särostul tui camp de imagini, se 'mpärteau päretii zugrävitizone paralele, de cinci, fiecare In mai multe patrate cuscene sau frize de personagii picioare sau bust ; de obiceiocupä friza de jos,deasupra compozitiile care loculpersonagiilor, devenind insä mai mici mai variate. origina-

vom

impo-

caile

cînd

dela

inlluentd

rena§tere,

prin

numai

in

marmora

in

in urmind

in

citeva

www.dacoromanica.ro


litate specifica frescelor din aceasta este aparitia unei zoneimediat deasupra pavajului reprezentind perdele, de obi-

cei de culoare 'galbena, amintind probabil draperille cu care seodinioara paretii la partea de jos.

Iconografia noua scene läsate de-o partede artisti ce le considerau drept secundare sau cutiri pe care imaginatia autorilor le complecta fara chiar existeIn texte ; pe de alta parte vechile teme iau forme noi,nunte servite de scrierile apocrife, spiritul realist gustulpentru al vremei aduc amanunte de cadre variateplacute ochiului. Scenele restrInse de odinioaradetalii, care fac din ele adevarate cicluri, In deosebi dinseria mai a patimelor lui ; de el literaturavremei era mai bogata, evanghelii apocrife, homeliidramatice serveau de inspiratii. Acum se ilustreaza rugaciunile

imnurile, ca imnul Acatist al Fecioarei. troparele ; toatebiecte noi, care iconografia, cutn se constata dinnualul picturii. noua originalitate este aparitia personagiilorsemnate din antichitate, ca Platon, Aristot, Pitagora, Solon-,cum se constata la Iviron mai ales la bisericele din Bucovina,

aici de expresia Hellene"; aceasta denota influentatichitatii grecesti.

Inspiratiile care subsista la baza nouei iconografii sunt mul-tiple. Unii au cautat explicatia influenta teatrului mistic, caree drept a jucat un rol Evul mediu apusan dar fumai putin cunoscut In lumea ; d. Bréhier sustine de

ca calugarului au pastrat ilustrarea uneipiese In acte din tineretea Fecioarei. Altii cred influentateologicilor a fost mult mai puternica, mai ales ei

o pecete mai omeneasca, conforma tendinta humanistaa ; se dau de scriitori, teologi sau esteti, ca

Palamas, Manuel Philes sau loan Eugenicos. Inspiratieibizantine trebue de adaugat influentele antica italiana. Clasi-cismul grec a dat personagii de care am amintit, alesnit formarea noului stil pitoresc suplu; influenta se

In libertatea gesturilor compozitiilor, Inschitarea intentiilor, care apropie pe bizantini de pre-cursorii Renasterei In aceleasi träsaturi impresioniste; unii atribui-

maestrilor italieni mozaicurile dela Kahrie-giami.

cuvechii

cu ama-

pitoresccu

micilisus

cuvintari,

cu

inbizantina

Homeiile

poarta cu

italianaevidentieaza

zugravii

sera

in-

insofte

la

vremei

profane,

www.dacoromanica.ro


1. Mozaicuri. Desi putine, nu sunt mai prejos, din punctde vedere artistic, de capo d'operele anterioare. Saracia vremu-rilor le-au redus uimitor ca numar, nid placaje de marmora,ornamentatii sculpturale ; mozaicuri la Kahrie-giamiFetige-giami din Constantinopol. Un mare rasunet istoria arteiavu decoratia mozaicald a dublului narthex dela Kahrie-giami,executata din ordinul logofatului Theodor Metochitul 1310-1320, dupa cele mai sigure banueli; doar citeva bucati, ca lisusdin timpanul o Deisis, apartin epoceinenilor, Kondacov atribuise o mai mare parte din

Nu se poate sustine nid unora c'ar fi o copieputernica a unor modele mai vechi, din sec. IX de cumcredea Schmidt, de origina sau a unor monumentelenistice din Alexandria cum crede Millet. Este o creatie a tim-

de mare valoare, care a sä regulele orientalecu cele helenistice pentru a le trece prin suflul dragostei de rea-

pitoresc, de sentimentala intimitate apropia-bila, ca sa totul colorit armonios strdlucitor.Sunt produsul cel mai fericit al pictoresti dela Constanti-nopol, au servit ca model numeroaselor picturi din arteledente de Byzant, amintim doar minunatele fresce dela bisericaDomneascd din Curtea de Arges.

In cele cupole ale narthexului reprezentatideasupra patriarhilor a celor 12 semintii Israel prima, Ma-ria chipurile celor 16 regi 11 profeti cealalta-ca oprefata la ciclurile celor mari eroi crestini. La intrareaceleasi chipuri, la al doilea narthex Deisis colosala ctitorul lapicioarele lui Christ ; pe paretii narthexului interior 18 compo-zitii povestesc viata Fecioarei, fiecare stilul genre",distingIndu-se Rugaciunea preotilor ; lanarthexul exterior copilaria minunele lui Christos, ca Recense-

fata lui Quirinus (fig. 128), de familiaritate, rea-a personagiilor pentru a atentia

privitorului asupra celor principale, care dovedeste o priceperesavantä a compozitiei.

Din aceiasi epoca au mai ramas urme la etige-gianzicu mozaicuri din constantinopolitana, lapola pe omenesc, inconjurat de profeti deviata ; Parigoritissa un Christos de dimensiuni enorme deco-

nicinumai

pärerea

In

vietii

tratatäFecioara

admirabild

senia plini

ctreiazaicuri.

imbine

lism frOmintare

depen-

douA

in

In

reprezentind

la

www.dacoromanica.ro


fundul cupolei, cu profeti ferestrele tamburului ; delamijlocul sec. XIV decorarea baptisterului dela San Marccu reprezentarea mortii lui loan Botezatorul cel mai perfectstil-bizantin,

2. Frescele cunosc epoca de glorie din evolutie aartei bizantine, peste imperiului, desvoltarea

cu sec, se pänd'n sec, XVI. S'aupastrat numai o parte din frescele dela Mistra, suficientepentru a ne da o idee de maretia Mitropolia a fostbita de doi pictori: unii reproduc nava cea mare profetiiepisoade din viata lui in colateralul nordic sfinti rdzboinici,

129. Mozale dela Kahri-giami (Sebah).In bona patimele ceilalti la jumdtatea su-

trei frize cu lui in narthex Judecata dinDeosebirea se constatä : primele apartin vechi

din epoca Comnenilor, ultimele s'apropie de mozaicuri-dela Kahrie-giami ; reprezintä din Macedonia. Cele maj

strälucite, datorite cretane, frescele dela Peribleptos,care desi deteriorate In parte denotä un mare artist,tanassa, descoperindu-se calitatile pictorului obisnuit

delicatetä.Pe cupola dela Peribleptos Pantocratorul

cu anturajul la Sf. Maria pe tron deasupra scenei cu

reaza intre

graniteleodata prelungeste

impodo-

lucreazadica

delacu

sau,

Intreagatrecind

XIV

in 8i

minunele

detatj8i

www.dacoromanica.ro


chiriarhii Bisericei prosternindu-se in altarului,bemä Urcarea la cer apostolilor, in absida nor-

Divina liturghie, cea lisus Emanuel adorat depe ndvii centrale la boltile transeptului

In hava 21 compozitii din Fecioarei, navaIngroparea lui Nu sunt de aceiasi valoare,

nele sunt admirabile : procesiunea Ingerilor din scena Divi-nei liturghii este de-un decorativ impresionant,frumusetea lui lisus din scena Schimbdrii la pitoresculviata din scena Crucificarii, un spirit de compozitie la Ador-mirea Fecioarei cu detalii inspirate din antichitate,gerilor din Urcarea la cer e de calitätiIn toate episoadele vietii amintind desenurile eleganteale florentini din prima a sec. XV.

Frescele dela Pantanassa, mai putin strälucite ca anterioa-rele, sunt pätrunse de-un spirit prea de miscare, la abuzchiar, aceleasi de pitoresc realism,leasi cadre de arhitecturf redarea naturei ca la Peribleptos.La marea Maria, pe päretii cele cicluri,in cupole profeti, apostoli ; dintre toate scenele remar-

Invierea lui prin ansamblul cadrulpeste tot un colorit puternic imbinat cu

simt.Macedonia se cunosc mai multe opere picturale, In ge-

nere datate din sec. XIII sec. XV, grupate pe ; neintereseazd frescele bizantini. Dela finele sec, XIII

zugrävelile bisericelor din Melnic, In deosebi acele dela Pan-tanassa gloria Sf. pe zidul vestic scenedin sarbätori la zidul sudic ; la 1315 un pictor Caliergis,cunoscut ca cel mai bun pictor fresceledela Haghios Christos djn Verria. Din sec. XIV

mai multor mici biserici din insulele lacului Frespa :Petru cu scene din cu Judeca de-apoi

ctitorii la fatada ; la Ohrida Sf. Clement cu scene dinlui la Zaum cu o Deisis monumentald. Cele mai

teresante apartin Macedoniei datorite generozitätii voivo-zilor de acela le considerdm ca Wind parte din artabeascd, desi impregnate de artistic al decoratorilordela Mistra Kahrie-giami.

Ingerii fata

efectfata,

mai

calitäti

sfinticompozitiei

In

artistilor

reprezentind Fecioare

al

Sf.SI. Fecioara

In

pictorilor

ace-

SI.

Thessaliei",

Marl,

viata 8i

sirbi,

www.dacoromanica.ro

BIZANTINE 183

Cele mai alcatuind grupul de azantine, sunt frescele dela interesante prinproprii: o stransä unitate, transcrisin faimosul Manual de pictura", au dat la un legendarpersonaj Panselinos din Salonic mai toate au fost continuu

zilele noastre, semnalate cu date exacte.Autorul principal al picturale dela Athos ar lost unoarecare Manoil Panselinos, dat ca model pentru zugraviiathoniti; persoana lui e cunoscuta existenta lui

a fost plimbat prin mai multe secole, pentruca fi

probabil la Inceputul sec. XVI. dela Athos atribuemeroase picturi, poate lui se datoreasca fresce admira-bile dela Protathon ; Millet crede ultimultant al din Macedonia. I se opune alt artist, Teofane dinCreta de existenta mai se datoresc fresce din sec.XVI, de locul celeilalte.

In 1839 Didron, urmlnd drumul altor cercetatori la Athos,descoperi celebra Erminie" - cum i s'a zis

de no§tri - atribuitaDionisie din Fuma, discipol al lui Panselinos pe stu-dia la Salonic. Manualul e mai multe capitoleragrafe, mentionind ordonanta subiect, tuturor

bisericei cu destinate procedeele aleme§te§ugului pictoricesc. Nu este o de veche, cum s'a

; autorul a pela Inceputul sec. XVIII laregulistabPite veacuri mai dar care marturisesc,e dreptul, o experienta domeniu ce nu maiputea da nimic nou. Pictura reprezinta cea mai tra-

bizantina, nu se poate vorbi de-o influenta cu toateu§oarele cari s'au cu unele opere italiene.

Monumentele cu frescele Chilandar din1293 1302, lucrate regulele ; peste

se Vatopedi dela care s'au mai pastrat unele scenedin viata lui Isus a Fecioarei, la Sf. Nicolae dela Lavra

mai Frangos Catellanos din Teba, sec. XV.dronic din Bizant pare fie Impodobit capela Sf. Gheorghe dela

Pavel obi§nuitele scene remarcabile prin coloritul variatsingularizarea tipurilor. Veacul de glorie fu al XVI-lea fresceledela Protaton, de mi§care, realism, nar-

ISTORIA

decadentaAthos, trdsaturi

formeaza respectä tipic

sa

sädin

caruia

calugaridepartat

Impärtireapärtilor

crezut dadoua

fäcut

sä

cupätrunse elegantä

discuta-

alitiveall

apropieri

SI.

www.dacoromanica.ro

184 P.

thexul Vatopedi, trapezele dela Lavra Dionisiu ; Teofanin 1535 la Lavra, fiul Simeon la Stavronikita;

alti cretani la Dionisiu, Dochiarim Xenophon; ecare decoreazd 1560 Sf. Nicola e dela Lavra. Din

ceia§i frescele dela Sf. Procopiu, Cutlumusi, ca§i delasericele Meteores Calabacca, unde sunt pomenitiathoniti.

In privinta ordonantei, pe care Brockhaus o stabiliseErminic, regulele nu se departau de celelalte monumente aletimei renasteri, numai dispozitia era mai strict respectatd. Incupole Pantocratorul cu gloria diving, absidele altarului repre-

cu sfinta ca Sacrifi-carea sau melul simbolist ; navi

cele cicluri In patru zone suprapuse ; narthexde introducere pregatirea credinciosului mai ales prin Judecatadin urmd. atentie se cu scenetrivite unei de ; cele mai frumoase sunt frescelefectorului dela Lavra, reprezentdrile ospdtului mistic. Imnulacatist, sfinti, pe pdretele oriental o Judecatä din

(fig. 129), cum se mai vede la Dionisiu Xenophon.Ca un ultim ecou spre Apus a bizantine, maestrilor

greci se datoresc citeva resce din bisericele In Campaniala Castellamare, la sud biserica San Stefano din Soleto, criptadin Vaste, biserica Santa Maria din Cerrate Lecce-toate dinsec. XIV-sunt fresce de inscriptii grecesti perfectasemenea din Grecia. In sec. XV chiar picturele dela S-taCaterina din Galatina, lucrate de un artist toscanez,iconografia bizantind, ca un vestigiu glorios a ce fu influenta

spre Apus.3. Icoanele. de fresce pictura pe lemn a rost

floare, de iconari s'au alcatuit desvoltat veacuri dearInduloperele cele mai depärtate regiuni crestine

ortodoxe ; mai putin ca frescele pot fi catalogate date, desicelor pastrate e apreciabil. Icoanele s'au cules de piosi

credinciosi, In epoca modernä, din neaparitia multora in muzeele apusene, aduse de colectionarisonali sau membri ai misiuni spre sfinte.

lucrate pe putine In mozaic. La Chilandar este unareprezentind pe Fectoara Hodigitria, probabil din sec XIV, pe

maestrii

Mintuitorului sarbdtoriscenele

urmä

ceia

pänä'n

numärul

diferitelorSunt

creaza

tellanos, in

in

in

sOli mincare

far&per-

www.dacoromanica.ro


fond de ; un Gheorghe dela Eregli (Heracleea) paremai timpurie Bayet mai alta reprezentind BunaVestire ce pare din aceia§i cu mozaicuriledela Kahrie-giami.

In Italia se mai multe opere, de valoare artisticaredusa, iconarilor bizantini prin tehnica spiritulrilor ca Angelus Bizamanus din Otranto Donatus sau grecica Andrei Rico din Candia, Theodor altii din sec, XIV

Fig. 129. dela Lavra (Hautes Etudes).

Din exemplarele pripasite amintim de icoana cu scene dinviata pustnicilor Syriei a Sf. Efrem, de Emanuel Tan-

azi la Vatican, pare din sec. XVI.Tot panouri din sec. XVI cu Antonie

Ephrem, triptice cu cu inconjurat deicoane din sec. XV XVI cu

nuite bizantine; colectia Sterbini din Roma o Schimbare lafata, la Uffizi din o cu ce paredin sec. XIV.

Fresca

doua S-iiiDeisis

in

sfinti

sfinti

XV.

clteva

Florenia

www.dacoromanica.ro


icoane interesante vechi la Clement Ohridaau fost descrise de Kondacov sunt considerate ca cele maistrMucite ale psihosostis" Maria psihosos-tria probabil din sec. XIII, Fecioarele Peribleptos Hodigitria

o altä Marie cu inspaimintat de viziunea viitoarelorlui chinuri-toate faimoase prin bogatia Incadrarilor de argint.

Athosul pästreazd un numar mai mare, nu toate intere-sante din punct de vedere artistic. La este oTricherusa" din sec. XIV, un Gheorghe la Zografu din sec.

Vatopedi Apostoli o Maria 12 apostoli, laLavra faimoasa Fecioara a lui Cucuzel, fixatä de unii in sec. XIII.

4. Miniaturele nu mai valoarea artisticd de odi-nioara, lipsurile decadentei sunt evidente: desenul u§or trasstingaci, coloritul caracterul general al inspiratiei prea po-pular ; totu§i mai apar unele opere de valoare resimtindu-sede spiritul realist pitorescul vremei. S'au pastrat un numardestul de considerabil de manuscrise, dar nu ne putem opri decit asupra fie din pricina oricarui interes artistic, fie dinnesiguranta autorului miniaturelor. e psaltireaMünchen cu 149 miniaturi lucrate dupa traditia bizantind, dar

ce-au facut sa se presupuna c'ar fi copia unui prototipsirian executata la Chilandar (Strzygovski); credetrebue de atribuit stralucitei mi§cari artistice sec. XIV deproprie inspiratie bizantina.

Manuscrisele se'mpart in profaneligioase. a miniaturelor constä tocmai intextelor profane: Hipocrat, Dioscoride, Eschil, Euripide, Oppian,tratate de medicind, sau astrologie-in cu dra-gostea pentru antichitate generala epoca Paleologilor. Deremarcat un Theocrit dela sec. XIV, evident o maiveche dupa motivele alexandrine ; un Oppian din sec. XVmulte scene mitologice sau de genre, cu o admirabild plecarela ; romanul lui Varlam at, din care se gasesctexte la Paris Iviron, cu subiecte vaate bine localizate,

uneori. Hipocrat din biblioteca nationala seprin portrete, a caror realista redare alcatue§te un ca-racter al miniaturelor ; un manuscris din Oxford o se-

1) Diehl, op. cit. vol. pp. 883-884.

din

Chilandar

Sf. cu

reaM

cu inovatü

din

aceastabogatia

copiecu

fina remarcaciteva

epocei

Citeva

la

dela

DieM

epoch

II,

www.dacoromanica.ro


rie de portrete din Comnenilor. Zonaras, dela bibliotecadin Modena e ilustrat cu imperiale, Paleologi sunt schi-tati Codinus din Biblioteca nationald, alti Paleologiopera a lui Pachymeres dela Viena Evanghelie dela Pe-trograd, capete Dionis dela Luvru.

Poate mai insemnat e numitul text Skylitzes, odela sec. IX la mijlocul sec, XI, scrisä pela

locul veacului XIV ilustrata cu aproape 600 miniaturi ;se la Biblioteca nationald din Madrid. Au lucrat mai multi

: primele mai severe reale, urmätoarele de maridimensiuni dar mai putin artistice, ultimele de calitäti superioare.Miniaturei istorice : epitalamul lui Andronic II cu reprezen-tari dela bizantind, viata lui Alexandru manuscrisdin Venetia mai ales cronica lui Manases dela Vaticanducerea bulgard.

Miniaturele textelor religioase, de putine nu seosebesc de anterioarele. Intr'un manuscris dela Biblioteca nati-

e redat cu vioiciune sinodul dela 1351 efigii aleImparatului Ion Cantacuzen pentru care fusese executatla Biblioteca nationald din Moscova un Acatist de mare

cu Evanghelia dela Petrograd; Comentariile asupra luidela Paris sunt semnate de un oarecare Manuel Ticandilos nu

lipsite de talent in redarea naturalului familiaritätii.

D. Sculptura arte minore.

influentei din Occident, unde romanicegotice produseserd cele dintai opere sculpturale cregtine de marevaloare, arta bizantind se mai multa sculptu-rei. Decorarea fatadelor cu ornamente relief ate, teracoteletuite ce epoca Comnenilor deosebi bogatele portaluridela dovezi de spiritul nou, care preapätrunsese arta bizantind, spre a o libera de regulele plasticeiorientate. deosebi bisericele cu frumoase portaluri ita-liene cele din Principatele ferestre romano-gotice aduc o in arta de Orient.

Sculptura s'a desvoltat dela'nceput in rostulfatadelor. Bisericele Trapezundei sunt Impodobite pri-

rind cu moeloane purtind motive ornamentative, ca la Sf.

familia

celmij-

in

cit

i

sunt

cunotä

peaträ,decordrii

o

Areopaata cro-

ti tra-

ti

ti

importanta

ti

in

www.dacoromanica.ro


Eugen o cu istoria lui Adam a Evei in timpanul S-teiSofii; Parigoritissa din Arta la margenile arcadelor, ar-caturi gotice i colonete cu diferite aplicatii la capiteluri. Inrior capitelurile dela Kahrie-giami, Mitropolia PanaghiaMistra sunt decorate gust clasic ; iconostasul dela Mitropoliadin Mistra monumentul funerar a lui Mihail Toronikes delaKahrie-giami cu rinsouri, palmete chiar o-

Amvonul dela Clement din Ohrida deosebi lin-dela Chilandar (fig. 130) sunt cu In

stil arabesc de slab relief, la fel cu basorelieful dela Pantanassareprezentind pe

Fig. 130. dela

Se pare aceastä s'a dat mai multa atentie sculp-lurei In lemn. Portile dela Sf. din Ohrida sunt impodobite

rehefuri de razboinici printre centauri, fixatede Kondatov In sec. XIII sau XIV. Dar mai ales se

mid de lemn genul meticulosului traforaj de azi, cureproduced de animale sau chiar aparte mi-nuscule compozitii; cele mai multe se gasesc la M-tele Athos,Meteorele sau alte centre Atelierele ce lucrau debronz la Constantinopol au perzistat pana la caderea lui subTurci, de sunt inlocuite prin greoae de valoareartistica. La Vatopedi se mai gäsesc cunagii din Buna Vestire printre alte panouri cu ornamente da-

la

sunt sculptatemene§ti.

impletituri

Chilandar

bucatiomene§ti

fer, färä

delain

impodobite.

lisus.

ca'n epocaNicolai

cu animale

in

miriastiresti.

cinddont

www.dacoromanica.ro

ISTORIA BIZANTINE

maschinate, grifoni vulturi; din veac XVstil sunt u§ile dela Sliepce langa Monastir.

produce opere de sec. XIV argintsimplu sau combinat cu emailuri, dar nu de valoarea secoleloranterioare. Cele mai multe se la Athos : latopedi cadrul unei icoane Stodigitria este ornat cu zece basore-

reprezentand nimburile din email verde ;alte icoane ale Fecioare Sf. Treime au cadre

printre ornamente Ingel, apostoli ; la.

f el mozaicurile purtatoare Ana Rastignirea din sec.Cadrele icoanelor St. Mihail Gavril dela Djumati din Georgiea,Sf. Maria din Smolensk, M-rea Treimi de Moscovao din sec. XV dela Vatopedi elementedecorative.

2. Pe fresce icoane arta tesutului nunoa§te nici o o desvoltare mai strälucita ca petimpul Paleologilor ultimele clipe ale artei bizantine ;multe din ele au dispdrut, suficiente s'au pastrat muzeele dinApus sau In mo§tenitoare culturii bizantine, printre careRomania se cu citeva tezaure de pret.

Vestminte bisericeei, mai numeroase ca'nainte, sunt lucratedin desenuri pe ca la muzeul Kestner dinnovra din sec. XIII ; altele din Impodobitä cu bogatebroderii, ca un epigonaton dela Tismana cu Scobo-

iad, dela 1370, un epitrafir dela Esfigmenusec. XV cu busturi de sfinti, sacosuri ale lui Photius dinMoscova dalmatica lui Carol dela Sf. Petra dinRoma datind din sec. reprezentInd Schimbarea la cumare pe umere Apostolilor,la Christos Emanuel Sf. Maria loan Botezatorul depitoresc demne de frescele timpului.

eucharistice se la Russikow dela Athos dinsec. XV, la Sf. Clement din Ohrida tot depe atunci, la Chilandar

pe Sf. Vasile loan Chrisostom altedela Clement Prezentarea Fecioarei ;

cea mai veche probabil e cea dela Arqueto din Piacenzia,de un patriarh din Aquileia de 1314, reprezentind

episoade din Apostolilor. Epitafurile care aco-pereau SI. reprezentau pe lisus mort, de unde numele

Orfeiurria seams in

gäsesc

särbatori,douä

mänätoare, sfinti

icoanä prezintä

altä

Wileprenumära

matasä cumutant

datatä

celfatä o

supletäfatä

märetiegäsesc

douä Sf. cu RästignireaCastell

oferitäImpärtä§irea

Masä

in

obiecte

XIII-XV.

stoll,

romineascain

XV,

binecuvintind

www.dacoromanica.ro


de Aer la au fost fixate sub forma dinsec. ; vremea tema se care

Sf. Maria, Sf. loan Sf. Femei, toate cu tendinta de-adauga patelicului durerei. Din numeroasele epitafuri ce s'au

mai vechi se la Sf. Clement din Ohrida,ruit de Andronic II, din ; seria se cu opere dinSerbia deosebi din Principate, distinse unele inscriptiigrece§ti, altele slave, dar lucrate toate principiile bizantine.Cea mai broderie bizantina din sec. XIV este epitafuldela Salonic, de lux cu broderie de aur argint,cu urmatoarele scene : la mijloc mort cu aplecatideasupra-i evangheli§tii la colturi, pe scene din

apostolilor grupuri armonioase atitudini reale.margeni

Romini,Ingeri

9i

pastrat,

www.dacoromanica.ro

Cu aparitia crestinismului o se'ncepu pentrunire ; cu principiile de Impotriva crestinismului era na-tural ca manifestdrile vietii 'ntre acestea Inflorireaartisticd, fie stingheritd.

s'au convins apoi revolutia nu se poateface de servindu-se de mijloace vechi; si-atunci nevoilefletesti de exteriorizare a sentimentelor religioase estetice 0-augäsit cale manifestare prin de monumenteligioase. Traditia e continuata noua directivä

bizantin, care un centru politic avea posibilitateaunei desvoltdri artistice. Aceasta se cu atît mai cu

principalele epoce de strAlucire ale artei bizantine coincidepocele de strAlucire politicd. Astfel prima de aur se da-toreste lui Justinian, a doua din dinastia macedo-

a renastere refacerei imperiului lovitureleaduse de Latinii cruciadei a patra.

Arta bizantind are mai meritul de a fi fixat celeforme ale artei crestine In secolul VI; mai reprezintd

pentru prima a mediu singura regulatoarea Europei. influentele, care le-a exercitat din

pärtatul Orient al Mesopotamiei pe coastele Atlanticului,a determinat curente artistice regiunele cu traditii vechi cul-turale pe de oparte, pe de alta a patronat primele manifes-täri de asemenea a unor state : Rusia, Serbiarile romînesti.

studüle actuale bizantiniste a sä i se deacul cuvenit in istoria omenirei sä se netncrederea, cucare se privea acum deeducati numai la clasicismul antic sau modern.

noua urä

säPrirnii pärinti

libera In Inältarea

observäcu

neanä

täi

prin

Prin'nläture

aceastä esteticianii

noul

cit su-

cit

impiratilortreia

din-

pint

iar

inceput

arti

www.dacoromanica.ro


Gasesc aci nimerit prilejul de a arata atentia iubitoruluide frumos nu trebue se de produsele arteizantine care numai exemplare a ajuns perfectia,de clasici, va avea vedere fmprejurarile istorice, In careea s'a desvoltat. In adevár pe deoparte cadrulfist al care fixa anumite modele defacea ca inspiratia artistului fie limitatà, oprita. Evolutia sti-lului architectonic, dar mai ales a iconografiei se va cugreu i-odata stabilite anumite norme ele vor trecepe care sunt obligati arti.5tü urmeze. Pe de alta parte artabizantina se cea mai aistoriei, Evul mediu de lupte barbarie, preocupa-

sunt stingherite pentru vreme reduse la pu-tine manifestari.

In pustiul intelectual al scolasticismului occidental numaidoua popoare stralucesc prin : Arabii o duratamai Bizantinii, care tin luminei aproape un mileniu.

in citeva

crestine, executie.

face

na*te

pentruscurtä

bi-

religiei

in

www.dacoromanica.ro

Indicator terminologic

Partea superioara a coloane pe care sehitrava sau capatul unui arc, de obicei un disc dede forma tronc-conicti sau

mare de forma semicirculara sau circulara bol-la altar sau laterale dreptul stranelorTribuna pe o parte a care se urca

pe-o de nude se predici sau se cetesc unelemari doua, pentru evanghelii

Apostoli,Ampule. Vase mici turtite cu de-a purta uleiul

Aparat mare. Tehnica deja construi ziduri din petre mari,late ca sa se prinda exact pe

Apoorif. Text suspect, a nuArabescuri. Ornamentatii din frunze,

Impletite capat, nascocite de arti§tii arabi.Arc butant. Arc sustine un zid terminat

jumatate de arc pe un zid mai mic saumare din fata altarului.

Arhitravä. puternica deasupra coloanelor saupila§tiilor ; la de dimensiuni mai mari.

Curte dreptunghiulara unei clddiri civile saureligioasa, cu sau fara portice pe margeni.

Basorelief Sculptura tn care figurele scoase in relief pejumatate.

Sanctuarul, altarul ; cu intalesul general al partii esticedin biserica mai Malta ca naosul.

Buclier. Scut ornamentativ de decorat e de dimen-potrivite ; mai mici e podoaba omeneasca.

Calotg. mai mica o semisfera.13

Ahac.

Absida. Nisä

Malta naosului,

bisericele

banuit adevaratul.

hi

arculGrindä

Atrium.

Bema.

pdretii,siuni

sferica

reazema

in

allele.

ramuri

care

Arc trit.mfal

www.dacoromanica.ro

Cancel la. joasä care dispartea sanctuarul de cre-dinciosi.

Capitel. Partea cea mai de sus a unei coloane, prin caresul coloanei se de ; de obicei e

at.Cathedra. Un scaun episcopal la mai apoi o

parohial in fundul absidei.Cella. Sanctuar ce apare dela in catacombe sau la

trarea cimitirelor.Chivot. Cutia care se cumunicdtura, de obicei

producerea in mic a bisericei apartine.Chora. Naosul sau numai spatiul din fata altaruluiCiboriam. Baldachin deasupra mese a altarului.Cintru. arc, cintru e de circonferentd

sau mai putin.Cintraj=arcuit.

de coloane sau jurul edificiilor.Cone Partea a boltei uneiCorni§. Partea cea mai de sus a unei fatade sub acoperis.Détrempe. cu vopseli de deDiaeonicon. Vestmintar, o la dreapta altarului.

din unite printr'oca sä se una peste alta.

Dublouri. Arcurile mari ce sustin cupolele turlele.Electron. Amestec de aur argint.Email. din paste metalice sticloase turnate pe un o-

biect arse. Email se deosebeste deprin timp, la aceste din urmä pasta seniste alveole din lamele putin inaltate.

En arrète. formatä din a bolti semi-cilindrice.

En berceau. semicilindricd de leagän.En taille. sint petrele mici gravate adincime.Encausticá. Preparatie de de terebentind pen-

tru a da strdlucire obiectului pe care se pune.Encorbellement. Sistem de boltire prin apropierea elementelor

componente de altele la unirea prin cheia

destinata

sfinteiin

Colonada. inascutita

dei

Diptic.astfel

champleré cloisoné"in

Boltä

formä

uncle

pinion

inceput

apt, out.camert

daub

daub

Budd inin

ceart

www.dacoromanica.ro

Engolpion. de prej, pe care o arhiereii cuun la

lucrat caEsonarthex. Narthexul interior.

pe phretele umed astfel ca boiauase 'nfiltre tencuialh.Partea cuprinsä arhitravä de

cu sculpturi.la margeni.

de genre", scene familiare.Home Predici asupra materiilor ligioase, mai ales asupra

evangheliei.Hypetru, Temp lu descoperit sau cu partea mai

astf el ca sus pe laturi vieIconostas=timplä, catapiteazmh.Impost. Adaos deasupra capitelului, pe care se arcul

uneiIvoriuri. Sculpturi filde§, de elefant sau alte animale.Lintou. Lintel, stinghie deasupra unei sau a coloane.Lunetä. Ochi circular sau decorat.Meplat. foarte In relief.

Petre mici pentruMortar. Tencuialä de var nisip sau ciment.

din foarte mici de steclh, peatrh, aur,amestecate cu oxiduri metalice ce le coloreazh diferit, reu-nite pentru a reda desenuri sau figuri.

Muluri. E§iturele unui parete, de forma patrata sau rotunda,cu jghiaburi ele spre a servi de ornament.

Naos. Inchperea bisericei dela narthex altar, se maime§te Imparte navi prin de coloane.

Narthex. Construcjia dintr'o sauprima se poate numi pridvor.

partea bisericii dela narthex la altar, uneori etranseptul ; se cuprinde In naos.

Octateuc. Textul primelor opt ale bibliei.Oratoriu. Clddire de obicei deasupra unui

Mantie impodobitä.Panou. borduri sculptate sau zu-

grävite care prime§te de obicei ornamenthri.

Iconith

murala

Corni§h,

Flancat=sustinutGenre. pitore§ti

in dintidoua

deschisputin

Moelon.

Picturä

seintroductivä

sversalä

Pallium.Suprafath

poarttgit.

Escarp.

inchst in

gi

lumina.

bold.

Sculpturt

gi

www.dacoromanica.ro

lita foarte de diverse materii.Triunghi sferic marele arcuri ce

Peripter. de coloane toate fetele.Peristil. ir de coloane o galerie jurul unei cutti

cladiri.Pilastru. sustinator de paralepipedicii.Piscina. Basen mijlocul lbtuintei pesti la

mani ; la crestini e basenul din mijlocul baptisterului undese botezau neofitii.

Constructia arhitectonica forma de fronton triunghiu-lar sau circular la acoperis, a reda cruciiinterior.

Plintä. Baza plata a coloane banda careImprejurul temeliei unei sau

interiorPollehrom.=Multicolor.Portic. Galerie de coloane pe laturele unei curti la fatadele

unei cladiri.Presbiteriurn. Altarul, se absida estica.Proteza. Partea din altarului unde se fac jertfele sfinte.

cu mai mici ca sarcofagiile.Rinsouri. Ornamente de foi ramuri sculptate sau pictate.

Placa de metal in forma de romb sculptata, fixata peun picior.

Rozace, rozetd. Ornamente de sau metal forma destea pe o

Sarpantd. Acoperamint orizontal de de lemn.Soclu. Partea de jos a zidariei, deobicei mai lath.Solea. Un gang altar amvon trece preotul

neobservat.Staurotec. Relicvari din metal sculptat.Subsellia. pe ambele laturi ale catedrei stateau

preotii categorii.Surmontat. Acoperit la partea superioara.Tambur. Turld, constructia dintre cupola acoperis.

Grupe de figuri, zugraviti un parete.Tor. la baza unei coloane.

Ornament sculptat Mors

subtireintre sustin

Cladire inconjurata pe

formäcu

Pignon. in

patratä uneiin in

confundä

Relievarri.

peaträ in

Teorli. sfinti, pecirculard

Pandentiv.

insou

din

pinch.

birne

intro

Bauch

www.dacoromanica.ro

V

Transept. Spatiu cuprins absidele laterale transver-sal nava longitudinala a naosului.

Trava. Spatiu din interior cuprins coloane sau alte dis-pärjituri.

Triconc. Treflat, de forma trifoi.Trompe d'angle.-Boltile mid la unghiurile unui patrat pentru

a face trecerea la plan circular.Viaduct. Pod pentru trecerea drum peste o vale.

Ornament de doi culbeci la capitelul ionic.

Intre Mind

unui

intre

www.dacoromanica.ro

Pref

Tabla de materie

Cap.

Pag.

. . .

1. Arta Catacombele. 3.

Cap. IIArta din Orient dela Constantin la Jus-

tinian (513-527),A. . , . . . .

B. religioase1. Basilica., 2. Edificii de rotondd. 3.

cu cupold. 4. Biserica cu in cruce.

Cronologia , . . .

1. Cele mai vechi. 2. din Onent. 3. Egip-tul. 4. Orientul european. 5. Africa. 6. Monu-mentele occidentale.

D. Originele bizantine1. Originele siriene. 2. Originele egiptene. 3. Origi-

nele anatoliene. 4. Contopirea influentelor si rolulbizantului.

7

1416

24

46

Cap.Epoca Justinian.

A. Monumentele 541. S-ta Sofie din Constantinopol. 2. Monumente con-

temporane.B. Arhitectura , 63

1. Clddirile civile. 2. Arhitectura religioasa.C. Monumentele picturii. 66

1. Mozaicurile. Fresco icoane. 3. Miniaturile4. Iconografia

1.. . .

I

primitiva, 2.coratia.

silica cupola

Introducere

C.Monumentele

www.dacoromanica.ro

D. Sculptura artele minore 771. Sculptura lemn. 2. Ivorü. 3.

urdria artele metalului. 4. Tesdturi.Cap.

Dela Justinian la Macedonici (565-867)A. Dela Justinian la iconoclaai 89

1. Monumente arhitectonice. 2. Monumente de-corative.

.

B. Epoca iconoclaqtilor , . 941. Cearta icoanelor. 2. Arhitectura

3. Pictura, sculptura, arte minore.Cap. V

Epoca Macedonicilor Comnenilor (867-1204)A. Monumentele . . , , 106

1. Constantinopolul, 2. Orient. 3. Occident.B. Arhitectura 120

1. Civila. 2. Religioasä.C. Monumentele picturil 125

1. Asezarea subiectelor. 2. Iconografia nouä.zaicurile. 4. Mozaicurile purtätoare. Fres-cele. 6. Icoanele. 7. Miniaturele.

D. Sculptura arte minore 1471. Sculptura peaträ 2. Ivoriisi pietre gra-

vate. 3. emailuri. 4. TesäturiCap. VI

Ultima evolutie a bizantine.A. Renasterea bizantind In sec. XIV 161

1. Evenimente politice. 2. Causele renasterei.B. Arhitectura. 164

1. Monumente. 2. Elementele arhitectonice deco-rative.

C. Monumentele 178

1. Mozaicuri. 2. Frescele. 3. Icoanele.D. Sculptura arte minore . 187

1. Sculptura. 2. Tesitturi.Incheere 191

Indicator 193

Tabla de materie 198

3.5.

bronz.

bibliografic

in

W

in

artel

www.dacoromanica.ro

De :

Rolul României tn epoca de regenerare a Bulgariei, Ia§i, 1919.2. Uncle duce colaborarea. Pagini de istorie contemporanä,

Bucure§ti, 1921.3. Reforma secundar, Propuneri, lad, 1923.4. Reforma Constitufiel. Cercetari istorico-juridice, lad, 1923.5. vechil bulgari, Ia§i, 1924.6. Un colaborator francez la Romtnilor, Ia§i, 1923.7. de 1925.8. Bizantinismul Romtnia. Influente bizantine asupra artei

Bucure§ti, 1925.9. Narthexul artele bizantine, Ia§i, 1926.

10. Caracterizarea Romtnilor, nounceptie, Ia§i, 1926.

echimea Sf. din Craiova, 1926.12. Arta creeinismul. Indice bibliografic, Chi§inäu, 1926.13. Originalitatea deschis arhitectura

Ia§i, 1927.14. muldovenesc, Ia§i, 1927.

Sub :

15. Din relaflile artIstice romtno-bulgare,

120 LEI

Liberalil revolutionari

inrominesti,

incon-

biser4cel

pridvorului

PRETUL

I.

arid lasi,

ti

11.V

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

istoria artei bizantine

Documents