3ianuarie 2010 ......................................................................................................................

P ia]a pare s` se fi con-tractat pân la un nivella care nimic nu maimi[c`, oamenii suntda]i afar`, firme par -

tenere intr \n incapacitate de plat ,veniturile, mai nesigure ca nicio-dat`, au sc`zut pân` la un nivelgreu de anticipat cu un an \n urm ...Criza se simte \n aer, se vede pe fe -]ele tuturor, se aude la orice radio[i televiziune, iar efectele ei nega -tive sunt dezb` tute [i analizate petoate p`r]ile.

Poate ar trebui s` ne gândim[i la p`r]ile pozitive...

Nu! Cel pu]in acum nu \mi vineni mic \n minte pentru c , \n orice caz,aspectele pozitive (dac` or exista)nu reu[esc s` \[i fac` loc, pentrua fi m`car z`rite cu coada ochiului.

Cei care sunt credincio[i ar tre-bui s` \nceap` s` se roage, dac`nu o fac deja. Dar, pentru c` esteevident c` nu avem credin]` nicicât un bob de mu[tar, trebuie s`ne \ntoarcem la treab`.

Cu meticulozitate [i precizie,trebuie calculat fiecare pas - meca -nismul gândit [i pus la punct enecesar s` func]ioneze ca un ceaselve]ian, f`r` eroare. Costurile tre-buie ajustate pân la un nivel la careveniturile s` le poat` acoperi. Ven-iturile trebuie securizate, iar clien]iibuni platnici trebuie privi]i ca par -teneri strategici, indiferent de m` -rimea lor.

Potrivit zodiacului chinezesc,2010 este anul tigrului. Cu to]ii ne-amascu]it ghearele [i \nt`rit col]ii pen-tru a porni o lupt` crâncen . |n con-tinuare, sunt prea mul]i tigri \n junglapie]ei române[ti, ]inând cont deresur sele de „hran`“ existente. Dea ceea, este probabil s` asis t`m lalupte „sângeroase“; de alt fel, aces -tea au \nceput deja de anul trecut,iar \n 2010 se vor intensifica.

Dar apoi, nu mai pu]in dificil, cuto]ii trebuie s uit`m de lupte [i \m -preun` s` dialog`m cu autorit`]ilepentru un mediu de afaceri corect.

A[a cum este firesc, revistanoas tr` va continua s` sprijine sec-torul despre care [i pentru carescrie. Vom oferi informa]ii de ultim`or`, sfaturi [i ne vom implica \nac]iuni menite s` pun` um`rul lacrearea unei pie]e mai s`n`toase,cu o concuren]` loial`.

Pentru to]i cei care sunt lega]i

la realit`]ile zilei, este evident c`am ajuns \n al 12-lea ceas sau l-amdep`[it deja, de[i nu este pentruprima dat` când ne confrunt`mcu o asemenea situa]ie.

Vor avea loc negocieri, legatede evolu]ia legisla]iei, care vorinfluen]a viitorul sectorului econo -mic \n care activ`m, iar lucrurile tre-buie s` mearg` c`tre ceea ceZIUA CARGO a rezumat \nc` dela apari]ia ei prin „Campania pen-tru un transport civilizat“. Nu vorlipsi evenimentele ce vor pune,fa]` \n fa]`, autorit`]ile cu cei pea c`ror activitate o controleaz`[i o reglementeaz`.

Ast`zi, avem de traversat dou`pr`p`stii foarte adânci - una estecea dintre legisla]ia european` [icea na]ional` (este incredibil câtde mult am r`mas \n urm`), cealal -t` este [i mai adânc` [i se refer`la modul \n care func]ioneaz` ma -joritatea firmelor române[ti, carenu respect` nici m`car legisla]iana]ional`. Este ceea ce numim„concuren]` neloial`“, iar impli-ca]iile sunt cât se poate de serioase[i se refer` la siguran]a rutier`,deteriorarea infrastructurii, eva -ziune fiscal`...

Va fi greu, dar, dac` la sfâr[itulanului vom constata o \mbun`t`]ire,\nseamn` c` nu am luptat \n zadar.

{i nu uita]i, chiar [i un ceaselve]ian trebuie \ntors din când \ncând sau trebuie schimbate bateri-ile. A[adar, regla]i-le cu aten]ie -la semnalul urm`tor va fi ora:00:00:00.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Director General

Mihai Pâl[u

Editor General

Meda Borcescu

meda.borcescu@ziuacargo.ro

Director Publicitate ZIUA CARGO

Violeta Burlacu

violeta.burlacu@ziuacargo.ro

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

radu.borcescu@ziuacargo.roMembru\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Redactor

Alexandru Stoian

alexandru.stoian@ziuacargo.ro

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

cristina.tobescu@ziuacargo.ro

DTP [i PRE-PRESS

Iuliana Constantinescu

Director Artistic

Mihaela {chiopu

Tipar executatla ROMPRINT

Adresa redac]iei:

Str. Constantin Mille 17,

Sector 1, Bucure[ti

Tel.: 021.317.69.75

Fax: 021.317.69.78

Internet:

www.ziuacargo.ro

ED

ITO

RIA

L

Ceasul elve]ian

{TIRI 6-7

INTERVIUIancu Cr`ciunoiu: „Transportatorii trebuie s` sea[tepte la respect din partea mea“ 8-9

FOCUSMiz` pe transferul costurilor 10-11

|NTREBAREA LUNIISpune-]i p`rerea! Despre pericole 12

STATISTICI- Adev`rul despre 2009 14-16- Pia]a demareaz` mai lent 17

CONCURSCompania European` de Transport 2010 18-19

INTERVIUIveco mizeaz`, anul acesta, pe dublareavânz`rilor 20-21

TEHNICVolvo TrucksMotoare diesel EURO 5 cu gaz 22-23

PIESE DE SCHIMBAchizi]ii cu precau]ie 24-25

TRANSPORTATOR{tefi Spedition – 6 camioane care au mers pe profit \n 2009 26-27

CONCURSM`soar`-]i cuno[tin]ele de logistic`! (II) 28-29

LOGISTIC~- De ce externalizare? 30-33

- BEST PRACTICES - Indicii despre ce trebuie s` faci 34-35- 2009-2010 - Istorie [i Lec]ii pentru viitor 36-37

FONDURI EUROPENE Oportunit`]i financiare 38-39

AVANPREMIER~„Logistics Efficiency in Romania is THE frontier to be slashed“Pledoarie pentru eficien]` \n logistic` 40

SU

MA

R

4 .................................................................................................................... ianuarie 2010

5ianuarie 2010 ......................................................................................................................

{TIRI 42

OFERTEBuldozerele \n prim plan 44-45

EVENIMENTBurj Khalifa - cea mai \nalt` cl`dire de pe P`mânt 46-47

INEDITCum se construie[te un iglu 50-52

{TIRI 54

INTERVIUIancu Cr`ciunoiu: „Legea primeaz`. Vom avea alocare \n 2011“ 56

PROFIL DE FIRM~Re]eta Atlassib - competitiv` [i \n vremuri grele 57-59

INTERVIUEficien]a la noi valen]e 60-61

INTERVIUVolvo BusesAdapta]i pentru fiecare pia]` \n parte 62-63

EVENIMENTMutarea Otokar 64-65

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 ianuarie - 15 februarie 2010 66

{TIR

I

6 .................................................................................................................... ianuarie 2010

XF105 PENTRU COPII

|n apropierea s`rb`torilor desfâr[it de an 2009, DAF af`cut o surpriz`... celor maitineri [oferi, cu vârsta demaximum 4 ani: o versiune deXF105 de tip „sit ‘n ride“,adic` un vehicul de juc`riecare poate fi „propulsat“ cupicioarele. Juc`ria a devenitdisponibil` imediat la dealeriiDAF din Europa, esterealizat` dintr-un plastic de\nalt` calitate [i poart` vizade calitate a TÜV Germania. Afost dezvoltat` pentru copiicu o \n`l]ime cuprins` \ntre 80[i 110 cm [i are, bine\n]eles,culoarea galben`.

CONTROALE ARRÎN 2009

Autoritatea Rutier` Român` adesf`[urat, \n perioada

ianuarie-noiembrie 2009,23.859 activit`]i de control, \ncare au fost verificate \n trafic228.937 vehicule (184.300vehicule de transport m`rfurigenerale, 5.667 vehiculetransport m`rfuri periculoase,36.300 vehicule de transportpasageri [i 1.794 vehiculeapar]inând [colilor de [oferi).|n urma acestor controale, aufost retrase, suspendate sauanulate 564 licen]e, certificatesau autoriza]ii. Din punctul de vedere alactivit`]ii de licen]iere [iautorizare, \n aceea[iperioad`, ARR a emis 37.617licen]e/certificate detransport public [i pentrutransport \n cont propriu,131.824 copii conforme, 1.614autoriza]ii [coli [oferi,396.347 atestate profesionaleconduc`tori auto (m`rfuri,agabaritic, persoane, taxi,persoane desemnate), 92.076cartele tahografice etc.

OVERLAND 12 A PORNIT LA DRUM

La \nceputul lunii ianuarie, apornit la drum expedi]iaOverland 12. Deja tradi]ionalaini]iativ` la care Ivecoparticip` cu vehicule ([iresurse umane) cuprinde,

anul acesta, 6 vehicule, dintrecare 2 sunt deja celebrelecamioane „cu bot“ 330.30ANW 6x6, recondi]ionate(dup` ce au parcurs de-alungul vremii peste 250.000km). La acestea, se adaug`un Trakker 6x6 (atelier), unDaily 4x4 (cu cabin` depasageri, pentru transportechipament [i oameni) [idou` Massif 4x4, pentrutransportul echipei TrekkingInternational. Overland 12implic` o rut` de 47.000 km,\ncepând din Genova, apoiSpania, Maroc, Sahara,Mauritania, Mali, Guinea,Sierra Leone, Liberia, Coastade Filde[, Ghana, Togo,Nigeria, Benin, Camerun,Gabon, Congo, Angola,Namibia, Africa de Sud,Botswana, Zambia, Burundi,Rwanda, cu \ntoarcere prinCiad, Uganda, Kenia, Etiopia,Sudan, Egipt. Ca de obicei,expedi]ia va combina, [i dedata aceasta, aventura [itestarea limitelor cuaspectele umanitare [i desolidaritate uman`.

CIRCULA}IERESTRIC}IONAT~PE DN 66

Compania Na]ional` deAutostr`zi [i DrumuriNa]ionale din Româniaanun]` participan]ii la traficc` restric]ia de circula]ieimpus` autovehiculelorrutiere cu masa total`maxim` autorizat` mai marede 20 tone pe sectorul DN66 km 121+000 - km122+000,\ntre localit`]ile Lainici [iPetro[ani, se prelunge[tepân` la data de 1 iulie 2010.Restric]ia este instituit` \nvederea finaliz`rii lucr`rilorde consolidare a zidurilor desprijin. Necesitatea lucr`rilora fost determinat` deaccentuarea ac]iunii desubsp`lare a zidurilor desprijin [i tas`rii sistemuluirutier pe partea stâng` adrumului na]ional. Circula]ia autovehiculelor

Felix Daniliuc este, \ncepândcu 1 ianuarie 2010, nouldirector general alRaiffeisen Leasing IFN SA,dup` ce a preluat \noctombrie anul trecutfunc]ia de director general-adjunct. Felix Daniliuc o\nlocuie[te pe MihaelaMateescu, al c`rei mandat s-a \ncheiat la 31 decembrie 2009.Felix Daniliuc are oexperien]` de peste 18 ani \ndomeniul financiar-bancar,\n activit`]i precum: tradefinance, custodie, cashmanagement, retail banking,coordonare re]ea sucursale[i vânz`ri directe.

DIRECTOR NOU RAIFFEISEN LEASING

7ianuarie 2010 ......................................................................................................................

rutiere cu masa total`maxim` autorizat` mai marede 20 tone se deviaz` peurm`toarele rute ocolitoare:DN 66 (Târgu Jiu - Filia[i) -DN 6 (Filia[i - Drobeta TurnuSeverin - Or[ova -Caransebe[) - DN 68(Caransebe[ - Ha]eg) - DN66 (Ha]eg - Petro[ani); DN67 (Târgu Jiu - RâmnicuVâlcea) - DN 7 (RâmnicuVâlcea - Brezoi - Sibiu -Simeria) - DN 66 (Simeria -Ha]eg - Petro[ani); DN 67(Târgu Jiu - Drobeta TurnuSeverin) - DN 6 (Dr. Tr.Severin - Or[ova -Caransebe[) - DN 68(Caransebe[ - Ha]eg) - DN66 (Ha]eg - Petro[ani).

RENAULT TRUCKSEXTINDE FAST&PRO

Cu un total de 25 noi loca]ii \n2009, conceptul Fast&Pro dela Renault Trucks câ[tig` dince \n ce mai mult teren.Astfel, anul trecut s-audeschis 12 centre \n Italia,Olanda [i Marea Britanie, cares-au ad`ugat celoropera]ionale deja \n Spania,Belgia, Republica Ceh`,Slovacia [i România. Fran]a ainaugurat la rândul s`u 13centre, ridicând num`rul totaldin Europa la 80. Ini]ial lansatca test \n 2005 [i oficial un anmai târziu, Fast&Pro este unserviciu de mentenan]` [ivânz`ri oferit de anumi]idealeri Renault Trucksposesorilor de vehiculecomerciale u[oare. Ambi]iaRenault Trucks este de aatinge num`rul de 250 loca]iiFast&Pro pân` la sfâr[itulanului 2012.

ARILOG \ncepe anul cu onou` ini]iativ` pentrumembrii s`i [i nu numai, [ianume programul JuniorLogistician. |n fiecare an, va organizapentru copiii membrilorasocia]iei (cu vârste

cuprinse \ntre 4 [i 8 ani)vizite la companii din diferiteindustrii. Se estimeaz` canum`rul de vizite pe an s`fie 4. Scopul acestuiprogram este de a informanoua genera]ie de multiplelemeserii ce pot fi alesepentru viitor [i de a ofamiliariza cu activit`]i lacare cei mai mul]i dintre einu au [i nu vor avea accescu u[urin]`. Prima vizit` va avea loc \nluna martie. Mai multedetalii privind „sponsorul“ [idesf`[urarea propriu-zis` aacestui eveniment vor fipublicate \n num`rul urm`toral revistei.

JUNIOR LOGISTICIAN

INTER

VIU

IANCU CR~CIUNOIU:„Transportatorii trebuie s` sea[tepte la respect din partea mea“

Vom avea, \nsfâr[it, o lege nou`a transporturilor?Dar control unic [icamere video pevehiculele ARR?Cum se varestructuraAutoritatea Rutier`Român`? Suntcâteva dintre\ntreb`rile la caream \ncercat s`ob]inem r`spuns dela directorulgeneral ARR, IancuCr`ciunoiu, care areacum \n fa]` celpu]in 3 ani pentru a-[i pune planurile\n practic`.

Ziua Cargo: Este prev`zut`pentru perioada urm`toare o modificare aLegii Transporturilor?Iancu Cr`ciunoiu: Deja se

lucreaz` la o nou` Lege a Trans-porturilor, care s nu fie atât de stu-foas`. S-au demarat discu]iile \nComisia de Dialog Social, iarrealizarea unui astfel de act nor-mativ reprezint o promisiune a mea[i a secretarului de stat EusebiuPistru, cel care coordoneaz` acti -vitatea de transport rutier din cadrulMTI, ini]iativ` deja \mbr`]i[at` delumea transportatorilor, care \[idau concursul din plin.

Despre o lege a transpor-turilor care s` unificeactele normative existente[i s` clarifice cerin]ele pe

acest plan se vorbe[te deani de zile. Ce ar trebui s`ne fac` s` credem c`, dedata aceasta, se va realiza?De data aceasta, chiar se va rea -

liza, dar, ca s` faci aceast` lege,trebuie stabilite ni[te principii debaz`. Pentru a vedea care suntdirec]iile spre care trebuie s` ne\ndrept`m, vom realiza \ntâlniri cuto]i transportatorii. De exemplu,vizavi de transportul de persoane,trebuie s` [tim exact care estevarianta pe care o adopt`m \nceea ce prive[te traseele na]ionale.

Exist` un termen privindelaborarea noii legi a transporturilor?Dac` d`m termene, intr`m \n

criz` de timp [i nu iese nimic bun.A[a s-a f`cut cu toate legile din

domeniul transporturilor rutiere.S-au dat termene, s-a discutatfoarte mult pe am`nunte [i, cânds-a ajuns la lucrurile cu adev`ratimportante, nu a mai fost timp s`se stabileasc` o solu]ie comun`.A[a au ie[it acte normative carese schimb` din 6 \n 6 luni.

Ce se \ntâmpl` cu Institutulde Siguran]` Rutier` care ar trebui s`func]ioneze din acest an?Institutul de Siguran]` Rutier`

reprezint` o cerin]` a ComisieiEuropene. Nic`ieri \n Europa nu seconstruiesc drumuri f`r un aviz dinpartea unui astfel de institut. Mi -nisterul Transporturilor a decis s`fie organizat sub umbrela Autorit`]iiRutiere Române. Din informa]iilemele, colegii de la Direc]ia deTransporturi Rutiere din cadrul

8 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Ministerului au avansat câtevaproiecte legislative, care vor fi\naintate \n regim de urgen] , \n careva fi legiferat` expres func]ionareaInstitutului de Siguran]` Rutier`.|n perioada urm`toare, se va da dru-mul la Hot`rârea de Guvern [i Or -dinul de Ministru necesare func]io -n`rii acestei institu]ii. Institutul vatrebui s` avizeze din punctul devedere al siguran]ei rutiere dru-murile care se construiesc sau semodific`. Mai concret, \n momen-tul \n care se construie[te un drum,va trebui realizat` o analiz` a profi -lului de siguran]` a drumului, acurbelor, a unghiurilor, iar pentruaceasta vom folosi auditori instrui]ide speciali[ti din mediul univer-sitar. Va fi o institu]ie de sine st` -t` toare [i va avea un director ge -neral, care va fi subordonat directo -rului general ARR. Termenul limit`pentru \nfiin]area Institutului deSiguran]` Rutier` este 31 decem-brie 2010, iar dac` este dep`[it, ris -c`m s` pierdem o finan ]are decâteva milioane de euro de la UE,\n condi]iile \n care o parte dinaceste fonduri a fost deja accesat .

Ve]i monta \n acest ancamere pe vehiculele cucare ARR efectueaz` control \n trafic?Anul acesta, sper s` [i ducem

acest proiect la \ndeplinire. Noi amprev`zut \n bugetul ARR, care ur -meaz s fie analizat de con du cereaMinisterului, o sum` im portant`pentru monitorizarea ac tivit`]ii decontrol a inspectorilor [i (mai ales)pentru reducerea tim pilor de con-trol \n trafic al operatorilor.

Avem \n vedere achizi]ia unuisistem cu mai multe func]ii. Unadintre ele presupune ca, \n momen-tul \n care ma[ina trece prin fa]acamerei de control, \n câteva frac -]iuni de secund` s` prime[ti infor-ma]ia: dac are sau nu licen] - verdesau ro[u. Camerele pot fi mobilesau fixe (se inten]ioneaz` \ntr-o adoua etap` introducerea unorcamere fixe - noi am prev`zut deo-camdat` doar banii pentru celemobile). |n paralel, implement`mde câteva luni managementul riscu-lui la nivelul activit`]ii de controla ARR [i zilnic introducem toateprocesele verbale. |n momentul\n care o firm` ajunge la un punc-taj care arat` un grad de risc mare

(mai ales din punctul de vedereal timpilor de condus [i odihn`),sistemul de la bordul vehiculelorde control va indica ro[u, sublini-ind necesitatea verific`rii. Vorbimdespre o baz` de date \mbun`t`]it`[i \nnoit` \n timp real [i un programcare s` protejeze transportatorulde controalele inutile. |i vom opri[i \i vom controla \n primul rând pecei care au probleme, iar pe cei serio[icare \[i fac treaba, \i vom l`sa s`o fac` \n continuare, fiind, bine\n -]eles, monitoriza]i [i ace[tia.

Vor elimina camerele suspiciunile de [pag`?Este un subiect delicat, \ns`

nu imposibil de controlat. Oriceautoritate de control este supus`acestei suspiciuni.

Noi am realizat un sondaj\n rândul cititorilor [i ceimai mul]i dintre responden]i au oferit celpu]in o dat` [pag`.Este clar c` se pot \ntâmpla [i

ast fel de lucruri, \ns` camerele vorstârpi acest fenomen care pla nea z`asupra Autorit`]ii Rutiere Române.

Când ar trebui s` avemcamere pe ma[ini?Eu mi-a[ dori [i cred c` ar tre-

bui s` apar` \n a doua jum`tate aanului. Sper s` decurg` totul nor-mal vizavi de procedurile de lici-ta]ie.

Care sunt cele trei scopurimari pe care vi le-a]i stabilit pentru acest an?Unul este cel privind introdu -

cerea sistemului de monitorizare,al doilea ]ine de baza material` aARR, iar al treilea reprezint` unproces de restructurare [i reformarea institu]iei pe care o conduc.

Ce ave]i \n vedere atuncicând v` referi]i la un proces de restructurare [ireformare a ARR?ARR va lucra pe o alt` organi -

gram`, mult mai func]ional`. Va a -vea loc, de asemenea, o evaluarea activit ]ii ARR \n teritoriu, unde exis -t` tot felul de anomalii. |n opi niamea, \n agen]ii, sunt dou` de par ta -men te mari: cel de licen]iere [i celde control. Ele trebuie dimen sionate.

Sunt jude]e unde propor ]iile sunt a -berante: de exemplu, din 11 oameni,8 sunt la licen]e [i 3 la control, ju -de]ul fiind unul de tranzit.

Schimba]i [efii de agen]ii?Vor fi schimba]i [efii de agen]ii

care nu [i-au f`cut treaba, conformcodului muncii. |n principiu, ARRare nevoie de personal pentru uncontrol cât mai eficient. De aceeaar trebui \n primul rând s` facem or -dine \n agen]ii [i \n al doilea rânds` putem aduce un suflu nou \nARR. Sper`m ca legisla]ia s` nepermit` s` facem angaj`ri.

Ce v-a]i propus vizavi detransportatori?Eu am lucrat \n cadrul unei

agen]ii teritoriale ARR [i [tiu „diniarb`“ care sunt problemele trans-portatorilor. |n primul rând, tre-buie s` se a[tepte la respect dinpartea mea. |n acela[i timp, spers` reu[esc s` implementez sis-temul de monitorizare video [i s`elimin suspiciunile care planeaz`asupra autorit`]ii. |n al doilea rând,vreau s` se ajung` la un control câtmai rapid. S` las transportatorul s`\[i fac` treaba, iar ARR s` seconcentreze pe ideea form`rii unuica dru corect de activitate, pe fa -vorizarea concuren]ei loiale.

Vreau s` v` smulg promisiunea de a sus]ine„Campania pentru un transport civilizat“ lansat`de ZIUA CARGO \nc` de la\nceputul anului trecut. |n ceea ce prive[te un transport

civilizat [i corect, ave]i pro mi -siunea mea. |n lipsa sus]inerii con-curen]ei loiale [i a transportuluicivilizat, dispare [i rolul ARR.

V` mul]umim pentru timpulacordat.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

9ianuarie 2010 ......................................................................................................................

Detalii privind modul \n care[eful ARR vede aloc`rile delicen]e de transportpersoane pentru traseele \ntrafic interjude]ean pute]iafla \n sec]iunea dedicat`acestui segment.

FO

CU

S

10 .................................................................................................................... ianuarie 2010

MMiizz` ppee ttrraannssffeerruull

Costurile au crescutcu 10-15% la\nceputul lui 2010,iar firmele care nuvor transfera acestsurplus c`tre clien]iau toate [ansele s`-[i \nchid`activitatea. Mai ales]inând cont determenele de plat`mult m`rite. Exist`,\ns`, [i unelesemnale pozitive.

CCOOSSTTUURRIILLOORR

11ianuarie 2010 ......................................................................................................................

T arifele practicate pe pia]atransporturilor au crescutpu]in, a pre ciaz` RaduDinescu, secretar ge ne -ral al Uniunii Na]ionale

a Transportatorilor Rutieri dinRomânia (UNTRR). „Este un lucrubun pentru c` \nseamn` c` au\nceput s` se cear n` operatoriislabi. Nu po]i lucra cu o ma[in vecheeludând taxele [i asigur`rile [i s`[i operezi \n parametri optimi. Ast-fel de transportatori se preteaz`doar la industriile sensibile la pre][i nu la clien]ii care solicit` cali -tate“, a ad`ugat el. |n opinia se -cretarului general UNTRR, 2010este un an de men]inere. „2009 amarcat o c`dere, iar \n prim`var`toat` lumea a a[teptat s` vad`cum se stabilizeaz` pia]a. Cei care[i-au reinventat business-ul suntstabili acum, dar au o mare pro -blem` legat` de fluxul de bani.Dac` dep`[esc aceast` problem`,se vor men]ine [i vor ajunge \n2011, când se a[teapt \nceputul re -venirii. {ansa ca s` nu ne afund`mprea mult este ca Europa s` \[irevin [i s \nceap s ne mai cear`ceva. Pe baz` de consum intern, nune putem a[tepta la nimic \n 2010“.

Radu Dinescu a subliniat c`,\n prezent, clien]ii au trecut pestemomentul \n care au \ncercat ofer-tele foarte ieftine. „Este bine c` atrecut acest experiment. Compani-ile - clien]i mari pentru transportnu pot lucra cu oricine. Au nevoiede capacitate [i calitate. Core-larea tarifelor cu costurile esteobligatorie. Noi insist`m asupraimportan]ei unui cost de referin]`sub care s` nu se coboare, cares` indice evaziunea \n cazul \ncare se practic tarife inferioare lui“.

De unde vine presiunea

Conform informa]iilor furnizatede UNTRR, o cre[tere important`a costurilor variabile apare pe seg-mentul de transport din cauzamajor`rii accizei la motorin` dela \nceputul anului (circa 4% cre[tere\n euro [i semnificativ \n lei, cuaproximativ 15%, ca urmare a actu-aliz rii ratei de schimb euro/leu con-siderat` la transformarea \n lei). |nfunc]ie de tipul de transport, doaraceast majorare impune o cre[terea tarifelor de transport cu 7-9%. |n

zona costurilor fixe, suplimentareacu aproximativ 20% a impozituluidatorat pentru de]inerea autove-hiculelor comerciale [i cre[tereaprimelor de asigurare cu circa 10%(medie) \[i vor aduce contribu]iala majorarea costurilor totale. Influ-en]a costului fix asupra costului pekilometru este mai mic` atuncicând num`rul de km rula]i, factu -ra]i [i \ncasa]i este mai mare. „Aici,diferen]ele pot fi semnificative:dac`, \n general, \n România, pra -gul minim de rentabilitate la unvehicul articulat standard 40 t cuprelat` se situeaz` \n jurul unui

parcurs mediu lunar de 8.000 km(96.000 km/an) - 1 [ofer, acelea[icos turi distribuite pe 130.000 kmparcur[i \n afar` (de transpor ta toriVest-europeni) aduc o influen]`mai mic`.

Desigur, un astfel de kilome-traj necesit`, periodic, mai multde un [ofer. Pentru România, cre[ -terea impozitelor [i a asigur`riloradaug` \ntre 0,5-1% la costuriletotale per km“, precizeaz UNTRR.

De asemenea, \n multe firme detransport a crescut suma banilorde \ncasat de la clien]i [i termenulde \ncasare, \n timp ce furnizoriitransportatorilor nu au aceea[ir`bdare s` \ncaseze contrava -loarea produselor [i serviciilorlivrate transportatorilor.

Astfel, un procent \n cre[teredin sumele aflate \n rulaj ajunges` fie creditat de companie, \ncondi]iile unor costuri crescute[i a unor condi]ii restrictive definan]are. „Valoarea bani lor \ntimp ar trebui s` fie pre]uit` celpu]in la fel ca [i \n alte ] ri europene,unde plata unei facturi c`tre furni-zor \nainte de scaden]` (la 15-30zile) este recompensat` cu oreducere \ntre 2-4% din va loareafacturii, \ns`, \n mod similar, [idep`[irea este penalizat`“, amen]ionat Radu Dinescu.

Potrivit oficialului UNTRR, cos-turile de oportunitate cauzate debirocra]ia \n cre[tere sau de lubri-fierea acesteia (inclusiv costuriledirecte [i indirecte necesare ob]ineriiavizelor, autoriza]iilor de intrare,acces, tranzit) pot genera o majorarede 1-5% din tariful de tran sport,func]ie de caracteristici - frigori-ficele intr` \n ora[e, agabariticelepot fi foarte scumpe.

„Astfel, 2010 va trebui s` con-semneze o cre[tere imediat` atarifelor de transport de minim10%, media situându-se aproapede 15%. Un cost major - de opor-tunitate - este generat de lipsaautostr`zilor. Diferen]a de peste20% \ntre kilometrajul mediu anualal unui operator Vest-european [ial unui transportator din Româniacreeaz` o problem` de efi cien -]` pentru noi“, a concluzio natRadu Dinescu.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

„|n ceea ce prive[tecabotajul, mai multestate Vest-europene aunotificat ComisiaEuropean` pentru aprelungi cu \nc` 2 aniinterdic]ia pentrutransportatorii români“, aar`tat Radu Dinescu. Estevorba despre Austria,Belgia, Cehia, Danemarca,Finlanda, Fran]a,Germania, Grecia,Ungaria, Italia, Lituania,Polonia, Spania [i MareaBritanie.

Cabotaj interzis

12 .................................................................................................................... ianuarie 2010

|NTR

EB

AR

EA

LU

NII

Comentariicititori

„Atunci când dispare ho]ia din România [i curv`raiadin Ungaria este sfâr[itul lumii.Trebuie s` tr`iasc` [i ei...“

„La ARR Bac`u,150 RON, [pag` f`r` explica]iipentru asigurare risc, licen]` transport“.

DDeesspprree ppeerriiccoollee|ntrebarea din acest num`r este urm`toarea:

A. |ntârzierea pl`]ilorB. Intrarea \n insolven]` a partenerilorC. Lipsa comenzilor de transportD. Concuren]a neloial`E. Intrarea firmelor str`ine pe pia]a

româneasc`F. SuprataxareaG. Autorit`]ile

Ne pute]i transmite opiniile dumneavoastr` direct pe site-ul www.ziuacargo.ro sau la adresa de e-mailredactia@ziuacargo.ro. Tot acolo ne pute]i propune teme care s` fac` obiectul unor sondaje \n numereleurm`toare ale revistei.

SSppuunnee--]]ii pp`rreerreeaa!!

188 de voturi pentru [pag`

CCAARREE EESSTTEE CCEELL MMAAII MMAARREE DDUU{{MMAANNAALL TTRRAANNSSPPOORRTTAATTOORRIILLOORR ||NN 22001100??

Românii sunt obi[nui]i cu [paga. Cel pu]in a[a reiese din voturile cititorilorla \ntrebarea lunii decembrie.

VI S-A SOLICITAT {PAG~ DE C~TREREPREZENTAN}I AI STATULUI ROMÂNDIN DOMENIUL TRANSPORTURILOR?

A. Niciodat` (39 voturi, 21%)B. O singur` dat` (2 voturi, 6%)C. De câteva ori (28 voturi, 15%)D. De nenum`rate ori

(81 voturi, 43%)

Num`r total de voturi: 188

STA

TIS

TIC

I

14 .................................................................................................................... ianuarie 2010

AADDEEVV~~RRUULLddeesspprree 22000099

S-a vorbit multdespre pia]acamioanelor \n 2009.Dar cifre exacte auexistat mai pu]in.Unele surse potoferi, \ns`, o imaginecredibil` privindnum`rul vehiculelorcomerciale noiintrate \n pâine \n2009.

C onform datelor furnizatede ARR, 70 de auto-camioane de peste 7,5tone [i 764 de autotrac-toare cu an de fabrica]ie

2009 au primit copii conforme anultrecut. Cu alte cuvinte, acesteasunt vehiculele noi de peste 7,5 tonecare [i-au \nceput activitatea \n2009. Cifrele sunt mult mai mici decâtcele raportate de APIA ca reprezen-tând vânz`ri pe primele 11 lunidin 2009 [i scot \n eviden]` capa -citatea real` a românilor de a faceastfel de achizi]ii \n timp de criz`.

Cele mai multe vehicule grelenoi \nregistrate la ARR anul trecutsunt marca MAN, care apare cu 29de autocamioane de peste 7,5tone [i 271 de autotractoare. Pesegmentul autocamioane, pe podiu -mul preferin]elor românilor lacump`rare, se mai afl` Mercedes-Benz cu 13 unit`]i [i Iveco (11unit`]i), \n timp ce la autotrac-toare, statisticile ARR a[az` pelocurile secunde m`rcile Iveco(136 unit`]i) [i DAF (126 de unit`]i).Urmeaz` Mercedez-Benz (97 deunit`]i), Volvo (54 unit`]i), Renault(38 de unit`]i) [i Scania (33 unit`]i).

De men]ionat c` statisticileARR nu precizeaz` dac` vehiculeleau fost achizi]ionate de pe pia]a

Autotractoare [i autocamioanecu MTMA>7.500 kg

utilizate la data de 7 ianuarie 2010

Jude] Autotractoare Total Autocamioane Totalcu an de autotractoare cu an de autocamioane

fabrica]ie 2009 fabrica]ie 2009

AB 29 1094 0 106AG 57 2358 3 617AR 9 1533 1 108B 164 5555 27 1229BC 6 1042 0 337BH 63 2393 1 502BN 8 793 0 104BR 3 172 0 86BT 6 368 0 81BV 5 1763 0 167BZ 3 718 0 118CJ 21 402 3 463CL 8 682 0 77CS 0 52 0 107CT 31 2624 1 335CV 3 650 0 80DB 4 1074 0 102DJ 29 1165 1 133GJ 5 642 0 201GL 54 202 0 655GR 9 365 1 70HD 6 1312 4 167HR 6 990 0 427IF 10 1024 0 226IL 7 858 0 79IS 1 719 3 253MH 1 237 0 94MM 9 1455 0 194MS 5 1207 0 177NT 0 60 8 454OT 8 276 0 126PH 29 1669 1 480SB 50 957 7 482SJ 2 861 0 81SM 2 661 2 153SV 20 1281 4 544TL 41 219 2 51TM 28 2147 1 276TR 15 372 0 121VL 4 790 0 166VN 1 458 0 187VS 2 290 0 60

TOTAL 764 43490 70 10476

15ianuarie 2010 ......................................................................................................................

STA

TIS

TIC

I

16 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Autotractoare [i autocamioane cu MTMA>7.500 kg utilizate la data de 7 ianuarie 2010

Marc` Autocamioane Totalcu an de fabrica]ie autocamioane

2009

ROMAN 2577MAN 29 1634Mercedes-Benz 13 1553Iveco 11 1188DAF 6 945Volvo 9 899Renault 413AB 402Scania 1 298Altele 98Metalcar 92IFA 52Tatra 48DAC 47Ford 42BMC 39Mitsubishi 32Astra 1 27Steyr 22Automecanic 20Nissan 17SRD 17Volkswagen 14TOTAL 70 10476

Marc` Autotractoare Totalcu an de fabrica]ie autotractoare

2009

MAN 271 9452

Volvo 54 8384

Iveco 136 7149

Mercedes-Benz 97 6343

DAF 126 6292

Scania 33 2853

Renault 38 2283

AB 2 322

Astra 4 118

Altele 116

Tatra 53

MAZ 47

Steyr 43

ERF 24

DAC 11

BMC 3

TOTAL 764 43490

româneasc` sau direct din str`in` -tate, indicând numai vehiculelenoi intrate \n uz. Reamintim, oricevehicul de peste 3,5 t trebuie s`aib` la bord o copie conform`per sonalizat dup licen]a de trans-port, indiferent dac` este utilizatpentru transport public sau \ninteres propriu.

La nivelul \ntregii flote \nreg-istrate la ARR, prima marc` \n topulpreferin]elor pe segmentul autotrac-toare r mâne MAN cu 9.452 vehiculecu licen]`, urmat` de Volvo cu8.384 unit`]i [i Iveco (7.149 unit`]i).|n ceea ce prive[te autocamioanelede peste 7,5 tone \n func]iune,lider de necontestat la parcul totalr`mâne ROMAN cu 2.577 unit`]i,urmat de MAN cu 1.634 unit`]i [iMercedes-Benz cu 1.553.

Bucure[tiul,principalul client

|n ceea ce prive[te locul \nre -gistr`rii vehiculelor, conducedeta[at Capitala, cu 164 autotrac-toare noi consemnate anul tre-cut [i un parc total de 5.555 unit`]i,la care se adaug` 27 de auto-camioane noi, incluse \n flotatotal` de 1.229 unit`]i.

Apari]ia Bihorului [i Arge[uluipe locurile 2 [i 3 ale podiumului,cu 63 [i, respectiv, 57 de auto-tractoare noi nu reprezint` o sur-priz` ]inând cont de parcurile totalemari pe care le \nglobeaz` aces-te zone.

Interesant este, \ns`, faptul c`,la Gala]i, s-au \nscris 54 de auto-tractoare noi, la un parc total de

numai 202 unit`]i, \n timp ce la Tul -cea cifra a fost de 41 raportat` lao flot` total` de 219 autotractoare.50 de unit`]i noi au fost, de aseme-nea, consemnate la Sibiu, jude] aflatla mijlocul listei realizate dup`m`rimea parcurilor de autotractoare.

|n acest moment, 764 dintreautotractoarele \nscrise la ARRau vechime un an, 19.332 \ntre 1[i 5 ani, 17.948 \ntre 5 [i 10 ani, 4.771\ntre 10 [i 20 de ani [i 675 peste20 de ani.

Pe segmentul autocamioane,70 au sub un an, 2.668 au \ntre 1[i 5 ani, 2.435 \ntre 5 [i 10 ani,3.037 \ntre 10 [i 20 de ani [i 2.266peste 20 de ani.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

STA

TIS

TIC

I

17ianuarie 2010 ......................................................................................................................

I ndicele european de expe-di]ie, calculat lunar de c`treDanske Markets Equities,arat` c` pia]a porne[te ladrum \n noul an destul de

timid. Participan]ii au subliniat fap-tul c` principala cauz` a acesteisl biciuni este faptul c produc`torii[i-au luat o vacan]` de Cr`ciunprelungit . Totu[i, majoritatea apre-ciaz` c` situa]ia nu este atât deproast` ca la \nceputul anului 2009.Indicatorii macroeconomici careau o influen]` asupra pie]ei deexpedi]ii europene (Eurozone PMI,UK PMI [i IFO din Germania) au\n continuare o evolu]ie ascen-dent`, astfel \ncât juc`torii de pepia]` anticipeaz` o \mbun`t`]ire avolumelor \n urm`toarele luni.

Anali[tii danezi consider` situa -]ia curent` a fi asem`n`toare cucea din vara anului trecut, cândnivelul sc`zut al cererii a atrasdecizia prelungirii vacan]elor. Deasemenea, ei afirm` c` exist`riscul de a vedea primele semneale unei recuper`ri... \n form` deW, dar, de vreme ce indicatoriimacroeconomici r`mân fermi pepozi]ie, este posibil ca starea

curent` de sl`biciune s` fie doartemporar` [i ca volumele s` \[irevin` \n urm`toarele dou` luni.Al`turi de indicatorii macroeco-nomici mai sus men]iona]i, un altargument care conduce la aceast`concluzie este stabilizarea sc`deriiindicelui de expedi]ie.

Oricum, estim`rile anterioare aleDanske Market Equities sublini-au un debut lent al acestui an, cutoat` revenirea din septembrie-octombrie anul trecut. Dup` ce \noctombrie s-a situat peste va -loarea de 70, indexul a sc`zut \nnoiembrie la 66 [i \n decembrie la55, estim`rile pentru ianuarie-fe -bruarie fiind, la ora actual`, de 54[i, respectiv, 51.

Ve[tile sunt \mbucur`toare dinpartea regiunii Benelux, care a\nregistrat o cre[tere a indexuluide la 55 \n noiembrie la 64 \ndecembrie, [i din partea Spaniei,de la 64 la 67. Scorurile au fostsc`zute, \ns`, de celelalte ]`ri (sauregiuni) participante, \n Danemar-ca mergând de la 64 la 46 (decem-brie), Suedia (de la 72 la 58), MareaBritanie (de la 76 la 57) sau Europade Est (de la 72 la 50).

Pe segmente de transport,indicele a sc`zut pe rutier de la 57la 46, pe maritim - de la peste 65la 59 [i pe aerian - de la 84 la 69.

Cum se calculeaz`

Studiul, la care particip` marioperatori europeni din domeniulexpedi]iei de m`rfuri, se cana -lizeaz` pe dou` \ntreb`ri princi-pale. Prima dintre ele se refer` lavolumele de m`rfuri operate \nmod curent, comparativ cu ultimeledou` luni, cu ajust`rile necesaresezoniere (mai reduse, la acela[inivel, mai mari). Cea de-a doua\ntrebare vizeaz` a[tept`rile \nprivin]a volumelor operate \nurm`toarele dou` luni, [i \n acestcaz, cu ajust`rile sezoniere nece-sare (mai pu]in, la fel, mai mult).

R`spunsurile au fost traduse despeciali[tii danezi \ntr-un indicea c`rui valoare variaz \ntre 0 [i 100,cu valorile peste 50 indicând ocre[tere marcat` de companiileparticipante.

Cu alte cuvinte, trebuie sub-liniat faptul c`, atâta vreme câtindicele se situeaz` peste valoareade 50, este vorba despre un trendascendent, valorile astfel tradusereprezentând nu o sc`dere a pie]ei,ci un avans mai slab.

39% din responden]i au fostdin domeniul expedi]iilor rutiere,31% din naval, 12% din aerian [i19% alte moduri de transport.Num`rul total de participan]i lastudiu \n luna decembrie a fostde 139.

Raluca MIH~ILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

A[a cum subliniam acum câteva luni, DanskeMarkets Equities, Compania de analiz` aDanske Bank (Banca Danez`), realizeaz`, \nfiecare lun`, un sondaj al pie]ei de expedi]iide m`rfuri, pe segment rutier, aerian,maritim [i fluvial. Indexul European deExpedi]ii (European Freight Forwarding Index),edi]ia din luna decembrie, arat`, a[a cum s-aanticipat, o evolu]ie mai slab` a pie]ei,datorat` [i vacan]elor prelungite de Cr`ciun.

Pia]a demareaz`MAI LENT

Evolu]ia indicatorilor privind expedi]iile

Clasificarea responden]ilor\n func]ie de ]ar`

C0

NCU

RS

18 .................................................................................................................... ianuarie 2010

C a [i anul trecut, odat`cu ETCY 2010, se va des -f`[ura [i forumul TruckEurope, eveniment de -dicat transporturilor, ce

a ajuns la cea de-a treia edi]ie.Astfel, \n data de 11 februarie,

va avea loc desemnarea câ[ti g` -torului [i gala de premiere a ETCY2010, iar pe 12 februarie, \n ca -drul forumului, vor fi discutate su -biecte de interes pentru industriatransporturilor. La aceast` e di]iea forumului, sunt dezb`tute dou`teme majore - tendin]e de viitor [ischimb`rile \n rela]iile cu clien]ii.

Profil de firm`european`

Candida]ii ETCY 2010 sunt:Van Dievel (Belgia), International

Laz`r Company (România), K & LDeliveries (Irlanda), Direx Group (Polo-nia), Laso Transportes (Portugalia),Batki Trans (Ungaria), Tradeteam(Marea Britanie), Nuss Spedition(Germania), Van GansewinkelGroep (Olanda) [i Nybro Trans-port (Suedia).

Studierea dosarelor candida]ilorla ETCY 2010 ne-a dat [ansa de avedea cum arat` ast`zi o firm` detransport la nivel european [iputem spune c , de[i sunt zece can-dida]i din tot atâtea ]`ri europene,exist` numeroase asem`n`ri \nceea ce prive[te organizarea intern ,modul de desf`[urare a activit`]ii,precum [i modul de gestionare arela]iei cu clien]ii.

Candida]ii se remarc` printr-ostructur` organiza]ional` bine pus`la punct, cu proceduri stabilite

pentru orice ac]iune. Pe de alt parte,este evident c` viteza de luare adeciziilor este un factor esen]ial,pe care nici o firm` nu \l negli-jeaz`. A[a cum remarcam [i laedi]ia precedent`, majoritateafirmelor de transport europene,indiferent de dimensiunile lor, suntafaceri de familie, unele succedân-du-se pe mai multe genera]ii.

Cum era de a[teptat, flota oper-at` de candida]i este una destulde nou`, \n general egalând [idep`[ind normele EURO 3. Intere-sant [i totodat` un aspect ce puteafi anticipat este faptul c`, \n celemai multe cazuri, firmele au deciss` treac` direct de la EURO 3 laEURO 5 \n ceea ce prive[te normelede poluare ale autovehiculelorachizi]ionate. Practic, autove-hiculele EURO 4 [i EURO 5 aufost disponibile pe pia]` \n acela[itimp. De[i clien]ii de transport numanifest`, \nc`, un interes real \na colabora cu firme cât mai pu]inpoluante, sunt mul]i transporta-tori care deja \[i pun problemaprotej`rii mediului, având ac]iunisemnificative \n a calcula [i mi -nimiza efectele poluante de caresunt responsabili.

Totu[i, unele dintre m`surilecare se iau, legate de protec]iamediului, sunt impuse de legis-la]ie sau \ncurajate prin politicade taxe [i impozite.

La nivel european, \n ultimiidoi ani, tarifele pentru transport au

CCOOMMPPAANNIIAAEEUURROOPPEEAANN~~ddee ttrraannssppoorrtt22001100

Cea de-a doua edi]ie a concursuluiinterna]ional European Transport Companyof The Year (ETCY) va avea loc la Bruxelles,Belgia, \n data de 11 februarie. Dosarele a 10 firme de transport de prestigiu au fostanalizate de membrii juriului, urmând s` fiedesemna]i cei [ase finali[ti.

19ianuarie 2010 ......................................................................................................................

avut un trend descendent, iarr`spunsul transportatorilor a fostoferirea unor servicii cât mai com-plexe [i complete clien]ilor [i,totodat`, eficientizarea continu`a activit`]ii.

De asemenea, multe firme au\ncercat g`sirea de noi rute detransport \n afara UE.

Presiunea exercitat` asupratarifelor de transport a \nsemnat[i maximizarea investi]iilor menites` ]in` sub control [i chiar s`mic[oreze costurile [i, \n acestcontext, produsele informatice audevenit obligatorii pentru activi-tatea de transport.

Interesant este [i faptul c`, \ngeneral, firmele pun accent pepreg`tirea profesional`, mult pestecerin]ele legale, \n special pentru[oferi, pentru un condus econo mic[i sigur.

Sunt [i anumite deosebiri vizi -bile \ntre firmele din Vest [i celedin Estul Europei [i aici este vorba\n primul rând despre faptul c`Vestul ofer` transportatorilor pro-duse \nc` inexistente la noi \n ]ar`sau, \n orice caz, utilizate foarterar - diferite tipuri de asigurare,trade-in pentru vehicule, contractede service...

Candida]ii

{i pentru c` este un concurs,vom trece \n revist` cei zece can-dida]i, dintre care unul va fi desem-nat „Transportatorul European2010“. Reamintim faptul c` primaedi]ie a concursului, care a avut locanul trecut la Amsterdam, a fostcâ[tigat` de c`tre firma olandez`Van Maanen.

Firma Batki Trans din Ungariaare 103 angaja]i, dintre care 90de [oferi. Lucreaz de 15 ani \n trans-portul interna]ional [i activeaz`\n Ungaria [i România, având clien]idirec]i \n industria mobilei. Mobi -litatea, calitatea serviciilor prestate,adaptarea la nevoile clientuluisunt elemente care stau la bazafilozofiei companiei, ce opereaz`cu 25 de capete tractor, 14 camioane[i 7 vanuri.

Direx Group este o firm`polonez` cu 250 de angaja]i, din-tre care 170 de [oferi. Lucreaz` \ntransportul interna]ional din 1989[i s-a specializat pe transportulde frig, deservind rute dispre Ves-

tul Europei c`tre Est, \n specialc`tre ]`rile foste CSI, inclusivRusia. Se bazeaz` pe parteneriatepe termen lung, pe \n]elegereaexact` a nevoilor clien]ilor princunoa[terea \n am`nunt a activit`]iiacestora. Dispune de 150 de capetetractor [i 170 de semiremorci.

International Laz`r Companyreprezint` România la ETCY 2010.Are 450 de angaja]i, dintre care300 [oferi [i opereaz` curse \nUE, dar [i \n afara grani]elor Uni-unii. International Laz`r Companyacord` o aten]ie deosebit` \n ceeace prive[te rela]ia cu clien]ii [ilucreaz permanent la \mbun t ]ireaserviciilor oferite, prin adaptare lanevoile specifice ale acestora. Dis-pune de 292 de capete tractor [i320 de semiremorci, iar folosireaproduselor informatice dedicatetransportului o plaseaz` \n rândulcelor mai dezvoltate firme europenede transport, la acest capitol.

Irlanda este reprezentat` dec`tre K&L Deliveries, o companiecare [i-a \nceput activitatea \n1986, are 36 de angaja]i [i seocup` cu activit`]i de curierat,distribu]ie [i depozitare. Dispunede 5 capete tractor, 23 de camioane,11 vanuri [i 16 semiremorci [iare un depozit. Aceast` firm` \[ipropune reducerea de[eurilorrezultate \n urma activit`]ii [i, deasemenea, diminuarea consumu-lui de energie pentru iluminarea[i \nc`lzirea sediului.

Compania portughez` LasoTransportes are 725 de angaja]i,dintre care 600 de [oferi [i reali -zeaz` transport agabaritic [i dem`rfuri generale. Are sucursale\n Olanda, România, Italia [i Spania,operând 407 capete tractor, 70 decamioane, 109 vanuri [i 409 re -morci [i semiremorci.

Nuss Spedition este o firm`din Germania, cu 150 de anga-ja]i, dintre care 100 de [oferi, cerealizeaz` transport [i logistic`.Compania a fost \nfiin]at` \n 1934.Ast`zi, dispune de un depozit de22.000 de mp [i a dezvoltat maimulte activit`]i, printre care senum`r` \nchirierea de ma[ini. Are80 de capete tractor, 75 de ca -mioane, 5 vanuri [i 250 de re -morci [i semiremorci.

Nybro Transport, din Suedia,are 105 angaja]i, dintre care 95de [oferi, [i opereaz` 63 de

camioane, dou` vanuri [i 55 deremorci.

Marea Britanie este reprezen-tat de Tradeteam, o companie spe-cializat` \n logistica b`uturilor, cu2.012 angaja]i [i 597 [oferi. Livreaz`marf` c`tre marii retaileri [i s`p -t`mânal c`tre 37.000 de pu b-uri[i trebuie s` fac` fa]` fluctua]iilormari sezoniere, privind volumulde m`rfuri.

Compania are 335 capete trac-tor, 194 camioane, 16 vanuri [i642 de remorci [i semiremorci.Ma joritatea vehiculelor sunt cum -p`rate pe baza unor contractecare includ \n]elegeri legate deactivit`]ile de repara]ii [i \ntre]inere,iar ma[inile au valoare rezidual`garantat`. Printre preocup`rilelegate de reducerea polu`rii senum`r`: modernizarea flotei, semi-remorci de ultim` genera]ie, exper-imente cu motoare hibrid, sistemede oprire automat` a motoruluidup 5 minute de neutilizare, reduc-erea vitezei maxime, \mbun`t`]ireaaerodinamicii.

Vervoer Van Dievel are 120de angaja]i, dintre care 100 de[oferi, [i reprezint` Belgia. Firmas-a specializat \n transporturi JIT(just-in-time) [i OTIF (on-time-in-full), adaptându-[i serviciile lanevoile clientului. Este o com-panie de familie, ce a ajuns la atreia genera]ie, având o istoriede 70 de ani. Vârsta medie acamioanelor utilizate este de patruani, iar a semiremorcilor de [ase.Vervoer Van Dievel a negociatcontracte lungi (2-5 ani) cu clien]imari [i nu a fost pus` \n situa]iade a reduce tarifele practicate.Flota companiei const` \n 75 ca -pete tractor [i 150 semiremorci.

Van Gansewinkel Groepreprezint` Olanda, dar este o com-panie multina]ional`, cu aproxi-mativ 6.000 de angaja]i, dintre care3.000 de [oferi. Originar` dinBenelux, ast`zi, compania are sub-sidiare \n Republica Ceh`, Polonia,Fran]a, Ungaria [i Portugalia, \nre -gistrând venituri anuale de 1,2 mi -liarde de euro. Se ocup` cu pre-luarea, prelucrarea [i reciclareade[eurilor [i proceseaz` anual 12milioane de tone de de[euri. VanGansewinkel Groep are 1.680 decamioane [i 1.207 remorci.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

INTER

VIU

20 .................................................................................................................... ianuarie 2010

DUBLAREA

Având \n vedererezultatele anuluitrecut, dublareavânz`rilor nu pares` reprezinte marelucru. Practic, ar\nsemna aproximativ50% din rezultateleanului 2008. {itotu[i, pia]avehiculelorcomerciale s-ar\ntoarce astfel la ofunc]ionare normal`,\n care ob]inereaprofitului devineposibil` pentrudealeri. Despreperspectivele anului2010, dar [i despremotivele pentru careRomânia a fost atâtde puternic afectat`de criz`, am discutatcu Claudio Gariboldi,general managerIveco România.

IVECO mizeaz`,

Ziua Cargo: Cum a]iresim]it anul 2009?Claudio Gariboldi: 2009 a fost

un an dificil, având \n vedere, \n pri -mul rând, faptul c` pia]a a cunos-cut o sc`dere abrupt`, de 70 -80%. Acest lucru a afectat politi-ca noastr` comercial`, \ns` tre-buie spus c` strategia pe termenlung nu a fost modificat . |n Româ-nia, Iveco a avut un volum alvânz`rilor, \n 2009, reprezentând20% fa]` de cel realizat \n 2008.La nivel global, Iveco a \nregistrat,\n 2009, 50% din vânz`rile anului2008. Rezultate destul de buneau fost ob]inute \n America Latin`,Europa de Vest a cunoscut osc`dere mai redus`, iar cele maislabe rezultate au fost \nregis-trate \n Europa de Est.

Pe segmentul after-sales, redu -cerea a fost mult mai mic` pentruIveco România - de 20%. S-a tra-versat o perioad` grea la \nceputulanului 2009, \ns` dup` lunile mai-iunie a cunoscut o redresare impor-tant`.

De ce a fost România maiputernic afectat` de criz`,decât alte ]`ri?Economia româneasc` este

dependent` \ntr-un grad ridicatfa]` de economiile altor ]`ri. Ast-fel, nu s-a putut asigura pe perioa-da crizei un nivel economic accep -tabil. Un alt aspect important estecel financiar. De exemplu, \n Polo-nia [i Republica Ceh`, de[i crizas-a manifestat mai devreme, a]inut mai pu]in [i cu efecte mairestrânse, reu[ind s ob]in cre[tereeconomic` \n 2009, iar explica]iaeste, din punctul meu de vedere,faptul c`, \n aceste ]`ri, exist`b`nci locale, ce nu apar]in marilorgrupuri financiare interna]ionale.Aceste b`nci, mai apropiate derealit`]ile pie]ei locale, au fost

interesate \n a men]ine un nivel eco-nomic cât mai ridicat. Din p`cate,acest lucru nu s-a \ntâmplat \n Ro -mânia. La \nceputul anului 2009,b`ncile interna]ionale au decis re -du cerea expunerii pe pie]ele Est-europene, lucru care a dus la dis-pari]ia lichidit`]ilor pe pia]`. F`r`suport financiar, economia a intrat\n colaps. Chiar [i unele dintrecompaniile mari [i solide au avutprobleme legate de pl`]i, iar \naceste condi]ii orice plan legatde investi]ii a fost amânat. La aces-te aspecte, s-a ad`ugat situa]iapolitic`, 2009 fiind un an electoral.|n plus, România nu dispune de oeconomie matur [i este, astfel, maivulnerabil la fluctua]iile \nregistrate\n ultima perioad` (cre[tere impor-tant` urmat` de o c`dere abrupt`).

Ce m`suri a]i luat pentru aameliora efectele crizei?Iveco a fost afectat la fel ca to]i

ceilal]i actori de pe pia]`. La \n ce -putul lui 2009, structura local` [istocurile erau dimensionate con-form activit`]ii din 2008, când vin-deam 500-600 de vehicule pe lun`[i, brusc, s-a ajuns la 10% din acestvolum. Strategia Iveco \n Româ-nia este una pe termen lung [i are\n vedere men]inerea unei pozi]iiimportante pe aceast` pia]`, ast -fel, structura organiza]ional , echipacare lucreaz aici au r mas neschim-bate. Suntem convin[i c`, pe ter-men lung, va exista un bun poten]ialde a face afaceri \n România. Crizadin 2009 a afectat \ntr-o m`sur maimare pe dealerii no[tri, iar ace[tiaau fost nevoi]i s` \[i mic[orezecosturile. Iveco a oferit un sprijinimportant dealerilor - o reducerede 20% a pre]urilor pentru camioanenu ar fi putut fi suportat` \n tota -litate de c`tre dealeri. De aseme-nea, am intervenit pentru ajustareastocurilor. Am implementat un sis-

21ianuarie 2010 ......................................................................................................................

VÂNZ~RILORanul acesta, pe

tem de transfer al vehiculelor c`trepie]ele care aveau nevoie de ele.A fost vorba \n primul rând devehicule aflate \nc` \n produc]ie,alocate pentru pia]a din România,dar care nu mai puteau fi vânduteaici. |n general, vehiculele desti -nate României au fost transfera -te c`tre Italia. Pe pie]ele din Italia[i Spania sunt comercializate ve -hicule similare celor din Româ-nia, \n timp ce \n Germania sauFran]a exist cerere pentru vehiculeavând configura]ii diferite.

Oricum, sc`derea pre]urilor [iasigurarea finan]`rii pentru produ -sele noastre au ajutat la mic[orareastocurilor. Pân` la sfâr[itul lui2009, stocul s-a redus cu o mie deunit`]i. |n 2009, volumul total alvânz`rilor a fost de aproximativ1.400 de autovehicule.

Au fost aduse stocurile laun nivel acceptabil?La \nceputul acestui an, stocurile

au ajuns la un nivel normal pentrugama u[oar`, gama de camioaneon-road este, de asemenea, \ntr-ositua]ie bun`, \ns` pe gama cami -oanelor off-road stocul a r`mas\nc destul de mare. {i gama mediea suferit mult \n 2009. Este vorba,\n general, de vehicule destinatemunicipalit`]ilor, iar licita]iile pentruachizi]ii publice au cu noscut oc`dere semnificativ` anul trecut.

Crede]i c` reducereapre]ului la autovehicule vacontinua s` fie principalulargument pentru vânz`ri?Nu noi am fost primii care am

recurs la reducerea pre]urilor. |n2010, se va termina acest procespe m`sur` ce stocurile se dimi -nueaz` la principalii juc`tori depe pia]`. Va exista o perioad` detranzi]ie [i vor fi abord`ri diferite\n func]ie de situa]ia fiec`ruia. Tre-

buie spus c`, la nivelul actual alpre]urilor, aceast` afacere nu estesustenabil` - pre]ul nu acoper`costurile de produc]ie. |ncet, darsigur, pia]a va reveni la normalodat` ce va disp`rea presiuneastocurilor. Ast`zi, putem \ntâlnideja oferte având cota]ii diferitepentru vehicule aflate pe stoc [icele ce trebuie lansate \n pro-duc]ie. Probabil, aceast` perioad`de tranzi]ie va ]ine \ntre 3 [i 6 luni,dup` care lucrurile se vor stabiliza.

Exist`, \n continuare, un fluxde vehicule reposedate de la clien]iino[tri, \ns` a sc`zut \n volum.

|nceputul acestui an nu vaaduce schimb`ri importante fa]`de finalul lui 2009. Vom vedea oschimbare drastic` atunci cândse vor \ntâmpla dou` lucruri - elimi -narea stocurilor locale [i cre[tereapie]ei. O majorare anticipabil a pie -]ei la un nivel de 50% fa]` de 2008(adic` un volum de vânz`ri dublufa ]` de 2009) ar crea mai multspa]iu [i ar pune cap`t „ofertelorspeciale“. |n 2009, România nu aavut o pia]` pentru vehiculele co -merciale, ci mai degrab` o asocierehaotic` de oferte speciale [i lichi-dare de stocuri.

Anul 2010 va fi dominat,ca [i anul trecut, de vânz`rile de vehiculesecond-hand?|n aceast` activitate, un ciclu

bun de vânz`ri pentru vehiculenoi este anticipat de c`tre vânz`rilede second-hand. Exist` o leg`tur`strâns` \ntre pia]a de vehicule noi[i cea second-hand. La nivel euro-pean, am constatat, \ncepând culunile septembrie-octombrie, ocre[tere important` la vânz`rilede vehicule second-hand. |noctombrie, Iveco a \nregistrat ceamai bun lun din istorie la vânz`rilesecond-hand \n Europa. Dealerii de

camioane au jucat un rol important\n ultima perioad`, ace[tia con-siderând c` este un moment bunpentru a investi \n vehicule. Dar tre-buie s avem \n vedere c [i ace[tianu le cump`r` pentru a le ]ine mul-t` vreme [i v`d un poten]ial pen-tru comercializarea lor. Sunt semnepozitive, care anun] redresarea pie -]ei [i restabilirea echilibrului \ntrevehiculele second-hand [i cele noi.

2010 va fi un an profitabilpentru dealerii de vehiculecomerciale?Ast`zi, dealerii no[tri [i-au

dimensionat structura la actualulnivel al activit`]ii, iar o cre[tere apie]ei ar \nsemna dezvoltare [iob]inere de profit. Oricum, \n opiniamea, nivelul din 2007 [i 2008 va fidin nou atins abia peste câ]ivaani. Cred c \n 2010 pia]a se va dublafa]` de anul trecut (va fi 50% din2008), iar \n urm`torii ani vomasista la o redresare lent`.

2007 [i 2008 au fost ani \n careentuziasmul a primat, \n multecazuri \n mod ira]ional. Dac studiezigraficele privind dezvoltarea afa -cerii noastre pe termen lung, se con-stat` c` exist` cicluri de [apteani, care se repet regulat. |ns ceeace s-a \ntâmplat \n 2009 nu a fostfinalul normal al unui asemenea ciclu.|n România, situa]ia s-a degradatfoarte repede, de la o zi la alta, f cândfoarte dificil` o prognoz` corect`.Ne a[teptam ca 2009 s` aduc` osc`dere a pie]ei, dar nu la acestnivel. Oricum, situa]ia putea fi [imai rea. |ncepând cu luna iunie aanului trecut, am schimbat radi-cal planurile de produc]ie, pentrua r`spunde noilor realit`]i.

Radu BORCESCU

radu.borcescu@ziuacargo.ro

22 .................................................................................................................... ianuarie 2010

„A ceast` tehnologieunic` ne permites combin`m avan-tajele gazelor curandamentul mare

de func]ionare al motorului diesel,care este superior propulsoarelorpe benzin` cu circa 30-40%,“comenteaz` Lars Martensson,Environmental Director VolvoTrucks. „Drept urmare, acesta con-sum` considerabil mai pu]in com-bustibil decât tradi]ionalele motoarecu gaz pentru camioane“.

|n august 2007, Volvo Trucksa prezentat nu mai pu]in de [aptecamioane demo func]ionale, adap-tate pentru propulsia cu diferi]ibiocombustibili. Ca o consecin]`a analizelor ce au urmat, compa-nia se concentreaz` acum pe doi

combustibili regenerabili: DME [igaz metan + motorin`.

„Ca alternativ` la motorin`,gazul metan este de departe celmai accesibil combustibil. Exist`rezerve de gaze naturale maimari decât cele de petrol. Dar, maiales, produc]ia biogazului, ce nuare impact asupra mediului, iao mare amploare \n numeroase]`ri, ceea ce rezolv` cea maiurgent` pro blem`, [i anumereducerea emisiilor de CO2“, adeclarat Lars Martensson.

Pân` acum, a fost dificil`folosirea gazului metan pentrutransportul pe distan]e lungi. |nmod uzual, un camion cu motor cuaprindere prin scânteie are oautonomie de circa 150-200 km.Volvo Trucks a rezolvat aceast pro -

VVOOLLVVOO TTRRUUCCKKSSmmoottooaarree ddiieesseellEEUURROO 55 ccuu ggaazzVolvo Trucks esteprimul constructorde autocamioanecare va dispune deun nou motor dieselalimentat cu ocombina]ie de gazmetan [i motorin`.Motorul respect`strictele norme EURO5 referitoare laemisiile poluanteintroduse \n 2009.Testele deexploatare vor\ncepe \n Suedia [iMarea Britanie \ncursul acestui an.

TEH

NIC

23ianuarie 2010 ......................................................................................................................

blem` combinând gazul metan cumotorina, pentru a fi folosite \ntr-unmotor diesel. Aceasta m`re[teautonomia cu circa 50% dar, atun-ci când este folosit gaz lichefiat,având o densitate mai mare aenergiei, autonomia se dubleaz`.|n plus, cuplul motorului dieseleste mai bun comparativ cu celfurnizat de motorul cu aprindereprin scânteie.

Cum func]ioneaz`

Solu]ia se bazeaz` pe motoruldiesel EURO 5 produs de Volvo,recunoscut ca fiind un propulsorfoarte eficient. Când motoarelesunt convertite pentru operareacu gaz, rezervoare speciale suntmontate pentru gazul metan \nstare lichid` (GNL) cu un volummai mic sau gaz metan presurizat(GNC). Suplimentar, este ad`ugatun sistem de injec]ie separat, cuinjectoare de gaz \n galeria deadmisie.

O cantitate mic` de motorin`este injectat` [i aprins` \n timpulcursei de compresie, care aprindemai apoi amestecul aer/metan.Aceasta elimin` necesitatea exis-ten]ei bujiilor [i permite Volvo s`utilizeze \n \ntregime eficientatehnologie diesel. Ca rezultat, pu -terea [i elasticitatea sunt identicecu cele ale unui motor dieseltradi]ional de camion.

„Unitatea electronic` de con-trol al motorului calculeaz` \n per-manen]` raportul de amestec alcombustibilului \n func]ie de nevoile[oferului. Amestecul optim \l repre -zint` propor]ia de gaz furnizat` \ntimpul unei func]ion`ri stabile [i si -len ]ioase“, explic Lars Martensson.

Dac` se termin` rezerva degaz, camionul va continua s`func]ioneze doar cu motorin`.Aceast` tehnologie Volvo esteunic` [i face ca sistemul s` devin`o op]iune realist` pentru mul]iclien]i, chiar [i \n locurile undere]eaua de distribu]ie a gazuluise g`se[te \n stadiul de dezvoltare.

Teste de exploatare

Cantitatea de motorin` nece-sar` variaz` \n func]ie de nevoilede operare, dar Volvo Trucks sper`s` mic[oreze propor]ia acesteia.

„Ne a[tept`m s` ajungem laun nivel de pân` la 80% gaz metanatunci când tehnologia va fi testat`[i definitivat`“, a decla rat MatsFranzen, Manager En gine Strate-gy and Planning, Volvo Trucks.„Testele noastre de exploatare vor\ncepe \n 2010 cu un amestec decirca 70% gaz metan. Restul vaconsta dintr-un amestec de bio -motorin`, mai exact motorin` dinpe trol amestecat` cu motorina pro-dus din materii prime regenerabile“.

Calculând \ntregul lan] de via]`al combustibilului, de la produc]iepân` la utilizarea pe [osea, nouatehnologie poate reduce emisiilede CO2 cu pân` la 80% pe ter-men lung, dac \n loc de tradi]ionalamotorin` s-ar folosi biogaz [idoar biodiesel.

Interes major dinpartea publicului

Exist` doi factori principali carecontribuie la cre[terea cererii pie]eipentru camioane propulsate cugaz. Prima ar fi reducerea costurilor.

Metanul este, \n prezent, re lativieftin \n multe ]`ri. Spre exemplu,tehnologia Volvo Trucks ofer` dejao alternativ` profitabil` pentrucamioanele care nu parcurg zil-nic un num`r foarte mare de kilo-metri [i care se \ntorc la aceea[ista]ie de alimentare.

Un alt factor favorizant provinedin normele de mediu inpuse \n multeora[e, ceea ce conteaz` foartemult \n luarea unei decizii, maiales de c`tre companiile munici-pale. Volvo Trucks men]ine un dia-log cu principalele companiipetroliere pentru a se asigura c`sta]iile de alimentare sunt sufi-ciente pentru a face fa]` cre[teriinum`rului de vehicule aflate \ncircula]ie. Acest lucru va punebazele introducerii, \n viitor, lascar` larg` pe pia]` a acesteitehnologii. Pentru optimizarea ei,Volvo Trucks colaboreaz`, deasemenea, cu institu]ii de cer -cetare precum Clean Air Power, Hard-staff Group [i Westport.

Adaptarea: Raluca MIH~ILESCU

Tehnologia Volvo Truckspentru gaz metan [i motorin`

Caracteristici [i calit`]i- Volvo Trucks este primul produc`tor care converte[teeficientele motoare diesel s` func]ioneze cu gaz \nconcordan]` cu normele EURO 5;- Aproximativ 25% mai pu]in` energie consumat` comparativcu operarea clasic` pe gaz;- Aceea[i putere [i elasticitate ca un motor dieselconven]ional;- Folosirea celor doi combustibili face posibil` continuareac`l`toriei doar cu motorin` \n cazul \n care rezerva de gaz s-aterminat - caracteristic` important` pân` \n momentul \ncare re]eaua de distribu]ie va fi dezvoltat` \n \ntregime;- Eficien]a mare a acestui motor, combinat` cu op]iunea de autiliza rezervoare de gaz lichefiat, face ca aceast` tehnologies` devin` o op]iune viabil` pentru operatorii de transport pedistan]e lungi.

24 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Atunci când fiecare leu a \nceput s`conteze, era firesc ca [i pia]a pieselor deschimb s` fie afectat`. 2009 a marcatreducerea cu 20% a vânz`rilor, dar acestaeste doar unul dintre aspectele carecaracterizeaz` activitatea \n domeniu. |nciuda contextului negativ, companiaEuropart a \nregistrat o cre[tere de 30% avânz`rilor pentru produsele sub marcaproprie, beneficiind astfel de un vot de\ncredere din partea clien]ilor.

ACHIZI}IIcu precau]ie

PIE

SE D

E S

CH

IMB

„B anii se \ncaseaz`des tul de greu. Ter-menul mediu de\ncasare a crescutcu aproximativ 30%

fa] de anul 2008, \n condi]iile \n carecreditarea a devenit din ce \n cemai restrictiv` [i mai costisitoare.Ne-am confruntat, \n plus, cu firmecare au disp`rut sau care nu mai potpl`ti“, ne-a explicat George Hlu[cu,Key Account Manager EuropartRompart, apreciind c` [i furnizoriide piese de schimb au fost prin[ide criza financiar` \ntr-o situa]iedelicat`. „Unii dintre ei au \nceputanul 2009 cu stocuri importante,mult peste cererea real` pe o pia]`\n criz`. |n paralel, riscul ne\ncas`riicrean]elor a crescut \ngrijor`tor“.

Paza bun`...

Stocurile mari [i contractarea pie -]ei au obligat furnizorii s` „for]eze“livr`rile, prin pre]uri mai mici [i omobilitate crescut`. Riscurile s-audovedit, \ns`, semnificative.

„Noi ne protej`m \nc` din 2005\mpotriva riscului de a nu \ncasabanii, printr-un sistem informaticperformant care \nglobeaz` toateprocesele companiei. Orice clienteste introdus \n baza de date [i ana -lizat. |n plus, la ora actual , to]i cola -boratorii Europart trebuie s` sem-neze un contract standard, careinclude condi]ii bine definite, supli-mentar fiind necesar` o garan]ie(fil` cec sau bilet la ordin). Din2009, ne-am asigurat crean]eleprintr-un contract negociat \n Ger-mania cu compania de asigur`riCoface. Acest contract a \nceputs` func]ioneze de la jum`tateaanului trecut. Din punct de vederecomercial, orice m`sur de precau]iete trage, \ns , \napoi. Pentru un clientEuropart ar putea p`rea ciudateatâtea bariere de la prima comand`[i nu [tiu dac` pia]a din Româniaeste preg`tit` pentru a[a ceva.Fiecare client trece printr-un pro-ces de selec]ie. Noi trimitem docu -mentele c`tre Coface, care, \n urmaunei analize, stabile[te dac` este

un client solvabil sau unul cu carenu putem colabora decât pe riscpro priu“, a explicat George Hlu[cu.

Piese mai ieftine?

2009 a \nsemnat [i pentru furni-zorii de piese, la fel ca pentrumajoritatea firmelor din România,o perioad` \n care ]inta a fostreprezentat` de stabilizarea [iacoperirea costurilor, f`r` a sepune problema profitului. A[a cumafirmam mai sus, cre[terea ter-menului de plat` sau reducereapre]urilor au fost instrumente desutilizate anul trecut. „|ntotdeau-na, trebuie s` existe o balan]`.Atunci când termenul de plat`cre[te, de exemplu, la 90 de zile,este firesc s` ai un adaos comer-cial mai mult decât decent, pen-tru a putea acoperi dobânda ban-car`. Acesta ar putea fi un motivpentru scumpirea pieselor, \ns`, \ngeneral, to]i juc`torii de pe pia]`au tendin]a de a vinde cât maiieftin piesele. Sunt firme care au

25ianuarie 2010 ......................................................................................................................

stocuri foarte mari, care \nseamn`bani bloca]i... Avem concuren]i ac`ror strategie comercial` sereduce la a chestiona clien]ii refe -ritor la pre]urile de achizi]ie [iofer` pe loc un pre] mai mic, doarpentru a for]a vânzarea. Noi amschimbat [i politica comercial`,am \nceput un plan de dezvoltarela nivel local printr-o re]ea de dea -leri. Lucr`m cu revânz`tori, carecunosc bine pia]a local`. Avem omarj` mai mic`, dar exist` avan-tajul de a lucra cu o singur` firm`pentru o anumit` zon`. Baia Mare,Br ila [i Bra[ov sunt zone unde dejaavem asemenea colabor`ri“, a pre-cizat George Hlu[cu. |n opinia sa,cei care cump`r` piese sunt ast`zimai precau]i [i se intereseaz` \nmai multe locuri \nainte s ia deciziade achizi]ie, renun]ând la ceea cenu este obligatoriu.

Dac` \n anii anteriori, clien]iipreferau s monteze piese care pur-tau marca unor produc`tori deprim montaj [i erau dispu[i s`pl teasc mai mult pentru acest lucru,\n 2009, am constatat o schim-bare de atitudine.

„Anul trecut, pre]ul a dictatachizi]ia [I, din acest motiv, clien]iiau fost dispu[i s foloseasc [i pieseale unor produc`tori mai pu]inconsacra]i, doar pentru a diminuacosturile. Europart ofer` alterna-tiva optim` din acest punct devedere prin produsele marca pro-prie de o calitate ridicat`, com-parabil cu cea a produc`torilor OE,la un nivel de pre] mediu“, sus]ineGeorge Hlu[cu.

Noi servicii \n 2010

Dup` un 2009 caracterizat prin -tr-o rea[ezare a pie]ei, 2010 va fa -vo riza companiile care vor oferi ser-vi cii noi, adaptate la condi]iile actuale.

„Vom introduce servicii adiacentela vânzarea de piese auto. Europart,ca [i brand, structur` [i mentalitate,

se reorienteaz` c`tre servi cii com-plete. Spre exemplu, \ncepând cuianuarie 2010, Europart lanseaz`TransporterStation, un conceptde service pentru vehicule comer-ciale \ntre 2,8 - 6,5 t, care ofer` atâtproprietarilor de autoutilitare cât[i service-urilor partenere, pachetede servicii orientate c`tre nevoilelor specifice, pentru repara]ii mairapide [i mai ieftine“, a explicatreprezentantul Europart, ad`ugândc` actuala organizare a companieipermite reducerea costurilor \ncondi]iile unor livr`ri prompte.

„Am \nfiin]at un nou depozitla Arad [i, astfel, aprovizionareaclien]ilor la nivel na]ional se rea -lizeaz` mai u[or. |n plus, pieseledin Germania ajung mai repede. Deasemenea, am decis reducereastocului cu circa 40%, optimizând,totodat , logistica de reaprovizionare.Am renun]at la stocurile nerulate“,a declarat George Hlu[cu, care asubliniat c` planurile de extindereale Europart \n România s-au stopatla sfâr[itul anului 2008, din cauzacrizei economice. |n prezent, com-pania are sucursale \n Bucure[ti,Arad, Suceava [i Pite[ti.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Asigurarea de creditcomercial presupuneasigurarea riscului dene\ncasare a crean]elor [iacoper` riscul ca undebitor s` nu poat` saus` nu fie dispus s` \[ipl`teasc` datoriile latermen.Contractul de asigurareprotejeaz` furnizorul\mpotriva pierderilorcauzate de insolven]a saude incapacitatea de plat`a unui client. Acestprodus se adreseaz`companiilor cu activit`]idiverse (produc]ie,distribu]ie etc), din toatesectoarele economiei,care fac vânz`ri cu platafacturilor la termen [icare doresc s` seprotejeze \mpotrivariscului de ne\ncasare acrean]elor. Acoperireaasigur`rii acordateEuropart de Coface sedistinge prin posibilitateade a oferi serviciiintegrate, ce cuprindanaliza companiei risc,servicii de colectare acrean]elor ne\ncasate [idesp`gubirea \n cazulapari]iei riscului asigurat.Clien]ii care nu primesc olimit` de credit \n urmauneia din evalu`ri nu facobiectul asigur`rii - riscpropriu. Fa]` de evaluareaini]ial` a unui client sepot primi notific`ri de laCoface privind sc`dereasau eliminarea limitei decredit \n func]ie deevolu]ia financiar` aclientului. Facturile emisepeste limita de credit nuse desp`gubesc.

Ce \nseamn` Asigurare de credit ?

George Hlu[cu

George Ungureanu

TR

AN

SP

OR

TA

TO

R

26 .................................................................................................................... ianuarie 2010

D e[i nu este o firm` cuvechi [tate \n ale trans-porturilor, {tefi Spedi-tion [i-a câ[tigat loculs`u pe segmentul de

pia]` pe care activeaz`. S-a pornitde jos, parcul num`rând doar câte-va ma[ini, dar planurile de dez-voltare exist , chiar [i acum, \n 2010.

Camioanele firmei ne-au s`rit\n ochi \ntr-unul dintre momentele\n care membrii FORT au m`r[ luitpe str`zi pentru a-[i ap`ra intere-

sele. |ncet-\ncet, am aflat cineeste [i cu ce se ocup {tefi Spedi-tion. „Firma a fost \nfiin]at` \n ia -nuarie 2005, obiectul de activitatefiind transportul interna]ional dem`rfuri generale, iar {tefi provinede la numele b`iatului meu. Tot a -tunci a fost achizi]ionat [i primulcamion, un Volvo, iar dup` primele6 luni a mai urmat \nc` unul. |n2006, am \nceput s` facem cursede Spania, specificul nostru fiindcursele externe. Am decis s` nufacem transport intern de m`rfuripentru c` nu este rentabil - e maimult munc` voluntar`: costuri mari[i pre]uri mici. |n 2007, am prinsun contract foarte bun [i mare [ia fost un alt moment de expansi-une al parcului, achizi]ionând \nc`dou` camioane, fiind urmate \n2008 de alte dou`. Anul 2008 are prezentat un punct important\n dezvoltarea activit`]ii firmei prinachizi]ia unui trailer, care a repre -zentat o investi]ie serioas`, fiindcum p`rat de nou. De la momen-

tul acela, am \nceput activitatea[i pe plan intern, dar doar pentruaga baritice“, a afirmat GeorgeUngureanu.

Din 2008, dezvoltarea parculuiauto a fost oprit`, \ns`, de[i vre-murile sunt a[a cum le vedem cuto]ii, {tefi Spedition are gândurimari pentru viitorul apropiat. „|n acestmoment, parcul nostru num`r`[ase ma[ini, dar, pentru 2010,avem planuri de achizi]ie pentru\nc` 3-4. Acest lucru se datore-az` faptului c` s-a m`rit volumulde transport \n cadrul contractu-lui semnat. E drept, decizia deachizi]ie se bazeaz` [i pe faptulc` pre]urile ma[inilor au sc`zutfoarte mult“, a spus directorulgeneral al {tefi Spedition.

Curse exclusivGermania

{tefi Spedition este una din-tre firmele care \[i bazeaz` acti -vitatea pe contracte ferme, lucru

{tefi Spedition este unadintre firmele care se\ncadreaz` \n tiparul acelaunde pasiunea pentrutransporturi primeaz` \nfa]a crizei economice. Deunde s-a pornit [i unde s-aajuns ne-a explicat \n detaliuGeorge Ungureanu,directorul general al firmei.

{{TTEEFFIISSPPEEDDIITTIIOONN66 ccaammiiooaanneeccaarree aauu mmeerrssppee pprrooffiitt\\nn 22000099

27ianuarie 2010 ......................................................................................................................

care este din ce \n ce mai rar \ntâl-nit \n aceast` bran[` \n ziua deazi. „Noi facem transport de m`rfuriexclusiv extern, pe Germania, maiexact la Berlin, unde transport`mde[euri neferoase, cum ar fi inox,cupru, alam`. Dac` te duci spreBerlin [i nu te \ntâlne[ti pe drumcu dou`-trei ma[ini de la {tefi,\nseamn` c` ai gre[it drumul“, aafirmat Geor ge Ungureanu. Inevitabil,discu]ia curge c tre condi]iile de pia] ,o pia]` care [i-a atins apogeul, dar[i abisul \ntr-un interval foarte scurt.„Dac` e s` facem o analiz`, decând am \nceput activitatea [i pân`acum, pot spune c` 2008 a fost dedeparte cel mai bun an, iar 2009 celmai prost. Asta pân` acum, pentruc`, pentru 2010, e xist` previziuni [imai sumbre. Din fericire, noi nuam avut probleme majore, chiar [i2009, care a fost un an prost, amreu[it s` \l termin`m pe plus. Unavantaj major al nostru \l reprezint`[i [oferii. Nu facem parte din acelefirme la care angaja]ii vin [i pleac`mereu. {oferii pe care \i avemacum sunt \n mare parte aceia[i

cu care am por nit la drum \n 2005.Eu merg pe ideea c` dac` au mersdeja doi-trei [oferi pe o ma[in`,aceea nu mai e ma[in`“, a spusGeorge Ungureanu.

Camioane Volvosau Scania

„Noi am ales Volvo la \nceput,care, de[i pot spune c` are unconsum u[or mai ridicat \n raportcu celelalte modele de pe pia]`,este, de departe, «mai ma[in`».|ntr-adev`r, am \nceput cu Volvo[i pentru c` ei ne-au acceptatprimii când am f`cut leasing-ul [iaveam [i un termen de plat` foartebun. Fiind firm nou , lumea nu preaavea \ncredere [i se ob]ineau cevamai greu leasing-urile. Ulterior, pelâng` Volvo, am achizi]ionat [iScania, iar acestea sunt m`rcile pecare voi merge de acum \nainte.Nu am avut probleme deosebitela servisare, nici la Volvo, nici la Sca-nia. Dac` discut`m [i de semire-morci, suntem fideli lui Schmitz,unde, iar`[i, am avut parte de ser -

vice bun“, a ar`tat directorul ge -neral al {tefi Spedition.

Planuri de dezvoltare \n 2010

{tefi Spedition are \n plan pen-tru acest an s` se dezvolte serios.A[a cum spuneam, urmeaz` s` fieachizi]ionate câteva ma[ini pentrua putea face fa]` volumului detransport, \ns` afl`m c` investi]iilenu se opresc aici. „Pe lâng` ma[ini,pe care le vom lua second-hand, vomcump`ra [i semiremorci pentru ele,dar noi. Totodat`, am achizi]ionatun teren, unde ne-am apucat deconstruc]ia unei hale, care va acoperiun service propriu [i o sp`l`toriepentru ma[inile din parc. De aseme-nea, vom amenaja un garaj \n toat`regula pentru ma[ini, dar vom ridi-ca [i o cl`dire pentru birouri“, aconchis George Ungureanu. Dup`ce auzi astfel de planuri pentru unan ca 2010, parc` \ncepe s` se\ntrez`reasc` o raz` de speran]`...

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

CO

NCU

RS

28 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Lista persoanelor careau ales variantelecorecte la toate cele3 \ntreb`ri gril` dindecembrie (\n ordinea\n care ne-au transmisr`spunsurile):

Adrian MutafeiIrina EnescuRuxandra-Maria NutaLaura SimionDeianira VoiculescuRadu Paul AlecuAdrian NineAlina FurtunaMihai ValvaBogdan SolomonCristina TrancioveanuAdrian CatanaClaudiu Orban

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (II)

Concursul de cuno[tin]e generale \n domeniul logisticii lansat de ZIUA CARGO [i compania de consultan]`[i training \n logistic` Supply ChainManagement Center a ajuns la etapa a doua. A[a cum precizam \n num`rultrecut, \n fiecare lun`, vom publica 3 \ntreb`ri tip gril`, pentru ca, \n lunaurm`toare, s` d`m publicit`]ii variantelecorecte de r`spuns. Câ[tig`torul este stabilit prin tragere la sor]i dintrepersoanele care r`spund corect.

1. Coeficientul de rota]ie al stocului este calculat prin:a) |mp`r]irea costurilor m`rfurilor vândute la valoarea medie a stocului;

CORECTb) |mp`r]irea costului m`rfurilor vândute la valoarea ini]ial` a stocului;c) |mp`r]irea costului m`rfurilor vândute la valoarea final` a stocului;d) |mp`r]irea stocului la valoarea m`rfurilor vândute.2. Efectul de Bullwhip presupune:a) Reac]ia pie]ei la promo]ia unui produs;b) Efectul propag`rii amplificate a nivelului cererii dinspre punctul de vânzare

spre punctul de fabrica]ie; CORECTc) Efectul diminu`rii nivelului cererii dinspre punctul de vânzare spre punctul

de fabrica]ie;d) Efectul aglomer`rii la \nc`rcare produs finit.3. Best Practices reprezint`:a) Sisteme opera]ionale, procese [i proceduri de lucru care se dovedesc a fi

cele mai bune pentru organiza]ii, \ntr-un anumit context [i anumitecircumstan]e; CORECT

b) Practici care ]in de activitatea de selec]ie a furnizorilor;c) Practici utilizate \n realizarea analizei SWOT;d) Set de competen]e.

|ntreb`rile din DECEMBRIE (etapa 1) [i r`spunsurile corecte

Radu Paul Alecu a fostales câ[tig`tor printragere la sor]i dintre ceicare au r`spuns corect lacele 3 \ntreb`ri ale primeietape a concursului delogistic`.

Câ[tig`torul lunii decembrie

este Radu Paul Alecu

29ianuarie 2010 ......................................................................................................................

De data aceasta, fiecare \ntrebare poate avea unul sau mai multe r`spunsuri corecte

1. Modelul celor 8 R define[teobiectivele logisticii.Identifica]i unele dintreaceste obiective dintre celeenumerate mai jos:

a. Right Material (materialecorecte);

b. Right Quality (cu calitatecorespunz`toare);

c. Right Quantity (\n cantitatecorect`);

d. Right Manager (cuconducerea corect`).

2. „Dock-to-stock“ se refer` la:a. Un proces de livrare a

materialelor \n sistem just-in-time, direct \n produc]ie, f`r`inspec]ie;

b. Faptul c` materialul livrattrebuie inspectat \nainte de a

fi trimis \n spa]iul dedepozitare;

c. Faptul c` materialul livrat estetrimis \n depozit [i nu \nspa]iile de produc]ie;

d. Procesul normal pe care \lparcurge materialul procurat.

3. SCORE card-urile utilizeaz`seturi de indicatori:

a. Cu privire la furnizori;b. Interni;c. Cu privire la clien]i;d. Cu privire la ac]ionari.

|ntreb`rile lunii IANUARIE

Pute]i r`spunde pân` pe 10 februarie, prin e-mail la adresaredactia@ziuacargo.ro, men]ionând variantele de r`spuns [i datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau direct pe site-ul nostru www.ziuacargo.ro, pe paginadedicat` concursului. Câ[tig`torul edi]iei din ianuarie [i variantele corecte der`spuns vor fi publicate \n num`rul din februarie al revistei ZIUA CARGO.

Premiile sunt oferite

de Henkel [i OTZ Logistics.

LO

GIS

TIC

~

30 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Crearea de stocuri minime, suplimentate (substan]ial)numai atunci când pia]a o cere. R`spuns \n timp real lacererile clien]ilor. Toate numai \n condi]iile reduceriicosturilor pe segmentul de logistic`. La prima vedere,pare imposibil` realizarea, pe aceste coordonate, a mixului corect \ntre costurile fixe [i cele variabile.Solu]ia poate fi exprimat` printr-un singur cuvânt:externalizare. Trebuie s` [tii, \ns`, ce s` ceri [i de la cine.

DDEE CEeexxtteerrnn alizare?

31ianuarie 2010 ......................................................................................................................

V ârfurile fac diferen]a \naceast` perioad`. Suntmai intense, cu termenesemnificativ compri-mate. Iar abilitatea de

a le face fa] la timp, cu costuri rezo -nabile, reprezint` unul dintre celemai importante atuuri ale unuifurnizor de logistic` \n fa]a clien-tului aflat ast`zi, mai mult decâtoricând, \n c`utare de solu]ii fle -xibile. Sylvain Cotin, General Man-ager FM Romania & Hungary ne-aexplicat cum se construie[te sis-temul care-i permite unui furnizorde servicii logistice p`strarea fle -xibilit`]i \n condi]ii de eficien]`.

Platforme multi-client, posibilit`]i multiple

„Este nevoie de timp pentru ate organiza astfel \ncât s` faci fa]`perioadelor de vârf. Ast`zi «vâr-furile» sunt din ce \n ce mai \nalte[i, \n loc s` dureze o s`pt`mân`sau 10 zile, se scurteaz` la 2-3-4zile“, ne-a explicat Sylvain Cotin.El a precizat c lucrurile trebuie gân-dite, \n acest context, de la bazaactivit`]ii de logistic`.

„Conceptul de la care am ple-cat \n organizare este acela al plat-formelor multi-client. Acesta este,de obicei, instrumentul cu carepo]i face fa]` perioadelor de vârf(a tunci când clien]ii nu au perioadede vârf similare). |n acest context,\ncerc`m s cre`m sinergii \ntre situa -]ii diferite [i clien]i diferi]i, valabileatât pentru echipamente, cât [ipentru resursele umane“. Mana gerulFM Romania & Hungary a subliniatc` resursele umane re prezint` fac-torul cheie. „Este foarte impor-tant s` g`se[ti personalul [i s` \lintegrezi. |n paralel, trebuie s`construie[ti procese flexibile [is` iei \n considerare faptul c` vatrebui s` faci fa]` unor perioadede vârf de 200% ca activitate. Sepoate face asta prin calculul anu -mitor toleran]e atunci când ai vo -lume medii. Pe de alt` parte, \nm`sura posibilit`]ilor, implemen -t`m elemente de automatizare (deexemplu \n domeniul controlului,arie mare consumatoare de resurseumane). Dac` nu ai aceste resurseumane, trebuie s ai alternative, pen-tru a face procesele mai rapide [imai eficiente“, a ar`tat el.

DE CCEEextern aalliizzaarree??

Sylvain Cotin, manager general

FM Logistic pentruRomânia [i Ungaria:

„|n 2009, vârfurile au fostmai comprimate ca timp [imai \nalte ca activitate.Avem clien]i care au vârfuride 200%. Este vorba despreo tendin]` care s-amanifestat pe pia]` \n ultimiiani [i pe care am observat-oca urmare a analizelor f`cuteasupra structurii afacerilor.|n 2009, au fost mai multevârfuri decât \n 2008, pentruc` s-au realizat foarte multepromo]ii [i ac]iuni demarketing (...) Punem mare accent peparteneriat, pentru c`trebuie s` p`str`m acela[inivel de eficien]` peparcursul \ntregului lan] dedistribu]ie din care FM faceparte. Dac` vrem s` fimeficien]i, [i partenerii no[tritrebuie s` fie eficien]i. Altfelnu putem oferi flexibilitate.|n supply chain, suntem cuto]ii \n rela]ie strâns`.Degeaba ai cel mai bundepozit sau cea mai bun`structur`, dac` nu ai oameniicare s` fac` treaba \nperioada de vârf. Deasemenea, po]i avea depozit,oamenii necesari, totulpreg`tit, dar dac` nu aicamioanele la poart`,rezultatul nu este cel bun. |nsectorul nostru de activitate,parteneriatele pe termenlung sunt foarte importante.Clien]ii, angaja]ii, parteneriide afaceri, autorit`]ile locale- prim`ria, pompierii, poli]ia -to]i ace[tia fac parte dinactivitatea [i via]a noastr`“.

Angaj`ri temporare, vârfuri acoperite

Sylvain Cotin a precizat c`, pesegmentul de resurse umane, FMlucreaz cu companii care recruteaz`angaja]i temporari, firme care \n ulti -mul timp [i-au \mbun`t`]it servici-ile [i \n România. „De exemplu,\n Fran]a, dac` ai un vârf de acti -vitate pe tura de noapte, dai tele-fon diminea]a agen]iei de for]`de munc` temporar` [i aceasta\]i poate oferi un operator de sti -vuitoare, cu 5 ani experien]` \nac tivit`]i logistice. Dar acest lucrunu este \nc` posibil \n România. |nprezent, companiile logistice dinFran]a sunt mari consumatoarede for]` de munc` temporar`. Cre-dem c` [i \n România se va \ntâm-pla acela[i lucru“, a explicat el,ad`ugând c` primul pas a fostf`cut prin exprimarea foarte clar`a necesit`]ilor companiei (\n ca li -tate de client), c`tre agen]iile carerecruteaz` for]` temporar` demun c`. „Ei ne sunt parteneri [i negândim ce putem face pentru a-iimplica \n activitatea noastr`,spunându-le care sunt necesit`]ilenoastre. Avem sesiuni de lucru cuaceste agen]ii, ne definim necesit -]ile, definim ce training trebuie s`aib` oamenii pe care vrem s` \irecrut`m, profilul acestora [i pen-

tru ce tip de activitate avem nevoiede ei. Totul depinde de complexi -tatea vârfului. Po]i apela la agen]iisau \]i po]i g`si singur for]a de mun-c` necesar`“, a spus managerulFM pentru România [i Ungaria.

Procese simple, integrare rapid`

Pe de alt` parte, FM Logisticdezvolt` procese care s` permit`companiei s` ajute angaja]ii (chiar[i pe cei pe termen foarte scurt)s` se adapteze rapid.

„Dup` ce ai g`sit oamenii,urm`torul pas este s` \i integrezi,fapt care presupune o delimitarecu acurate]e a activit`]ii pe care ovor face, apoi un training foarteperformant. Ne organiz`m proce-sele \n a[a fel \ncât s` accepte [is integreze \n timp foarte scurt noiangaja]i. Dac procesele sunt foartecomplexe, nu po]i s` integrezidup` amiaz` un angajat care avenit diminea]` [i care va plecadup` dou` zile. |n primul rând, per-soana respectiv` e dificil de moti-vat s` \nve]e un proces extrem decomplex, pentru c` e vorba despreo perioad` foarte scurt` de timp.Ai nevoie, \n acest context, de unproces simplu, dar foarte eficient,pe care s` \l asimileze angaja]iitemporari \n foarte scurt timp. Deasemenea, ai nevoie de oameni

LO

GIS

TIC

~

32 .................................................................................................................... ianuarie 2010

FM Logistic, unul dintrecei mai importan]i actoride pe segmentulserviciilor de logistic`pentru bunuri de largconsum, este prezent pepia]a româneasc` din2004. Compania arealizat \n timpul primuluian de activitate o cifr` deafaceri de 4,5 milioane deeuro, pentru ca \n prezents` consemneze venituride 18 milioane de euro [iaproape 600 de angaja]i.Din volumul total deactivitate, 55% suntreprezentate dedepozitare, 40% detransport [i 5% de serviciicu valoare ad`ugat`. FMdispune de platformelogistice \n jude]ul Timi[(de unde deserve[teclien]i precum Nestle,P&G) [i \n Bucure[ti(pentru Cora, Henkel,L’Oreal, Yves Rocher). |n2009, a fost demarat`construc]ia unei noiplatforme logistice \nPetre[ti, care, lafinalizare, va avea110.000 mp.

Cuvântul cheie - stabilitatea

care s` se ocupe de acest training,sau, altfel spus, de investi]ii \n per-sonal, \n toate loca]iile“. SylvainCotin a subliniat c` noii angaja]i ([imai ales cei permanen]i) trebuie corect\ntâmpina]i. „Am dezvoltat un a[azis sistem de «mentori», care augrij de buna integrare social a noilorangaja]i. Modul \n care reu[im s`integr`m noii angaja]i este moni-torizat atent, constituind unul din-tre cei mai importan]i indicatori lanivel de grup“, a explicat direc-torul FM pentru România [i Ungaria,men]ionând c` inclusiv manageriidin FM trebuie s` lucreze pentruo perioad` de câteva s`pt`mâni\n toate structurile de activitateale companiei. „Trebuie s` [tiifoarte bine despre ce vorbe[ti \nfa]a clien]ilor, dar [i \n fa]a colabo -ratorilor. Nu \i po]i spune cuiva c`nu \[i face bine treaba dac` nu [tiidespre ce e vorba [i cum anumetrebuie s` o fac`. De exemplu,acum integr`m un nou director devânz`ri iar, \n cadrul planului deintegrare, care dureaz` trei s`pt` -mâni, cunoa[te servicii diferite,oamenii din cadrul acestor struc-turi, vede ce fac, care sunt inter-

ac]iunile dintre pozi]iile lor [i pro-pria sa pozi]ie; lucreaz` inclusivo s`pt`mân` \n cadrul depozitului,f`când picking, control, pentru a \n -]elege munca tuturor celorlal]i, pen -tru a \n]elege ce anume vinde. Estecea mai bun cale de a explica com-plexitatea sistemului, oportu nit`]ile[i solu]iile care trebuie integrate“.

Un sistem gânditpe termen lung

Pe de alt parte, atunci când estevorba despre proiecte importante,se realizeaz` sesiuni de brain-storming cu toate persoanele aflate\n func]ii care vor fi implicate. Seanalizeaz` toat` documenta]ia, sestabilesc pa[ii, punctele impor-tante [i solu]iile. „Cred c` astaface o organiza]ie eficient`. Cheia\n aceast` companie o constituieoamenii [i comunicarea \ntre noi[i cu clien]ii. |ncerc`m, \n Româ-nia [i Ungaria, s` respect`m aces-te reguli. Suntem o adev`rat` fami -lie. Toat` lumea \n cadrul com-paniei [tie care ne sunt valorile,care sunt regulile [i spiritul aces-tei companii. De aceea mul]i anga-

ja]i r`mân pentru foarte mult timp\n FM“.

De altfel, FM este o afaceregândit` pe foarte mult timp, iarsistemul creat este cel care asi gur`dezvoltarea (chiar [i \n timp decriz`). „Sistemul nostru este cheiasuccesului. De 42 de ani urm`maceea[i strategie. La \nceput, eravorba despre o companie de trans-port cu 15 angaja]i, iar acum avemaproximativ 12.000 oameni, o cre[ -tere incredibil`. Iar aceasta se da -toreaz` strategiei noastre, de aavea un concept de depozite multi-client, de a crea sinergii etc. Nu estesimplu, pentru c` un asemenea sis-tem nu se poate crea din prima zi.Este o adev`rat` provocare, maiales \n primii ani. Nu suntem «investi-tori-vizitatori», care s` plece a -tunci când «timpul \nsorit» s-a ter-minat, ci facem afaceri pe termenlung. Am investit \n România, vommai investi [i putem oferi clien]ilor,angaja]ilor, partenerilor no[tri etc,sta bilitate [i oportunit`]i de dezvol -tare“, a concluzionat Sylvain Cotin.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

33ianuarie 2010 ......................................................................................................................

LO

GIS

TIC

~

34 .................................................................................................................... ianuarie 2010

I mportan]a logisticii \n ca -drul oric`rei afaceri a \nce -put s` fie scoas` \n evi-den]` o dat` cu instalareacrizei economice, care a

dus la apari]ia problemelor \n multecompanii. Pentru cei care au [tiuts` se orienteze la timp, logisticabun` a fost factorul care i-a deter-minat s` se men]in` \n pia]`. Toc-mai de aceea, \n acest domeniu,prognoza pentru 2010 st` sub sem-nul plus, cu eforturile de rigoare, \ntr-opia] general \nc lovit de sc`derilecifrelor de afaceri.

Riscurile de a \nv`]a o lec]ie debusiness pe propria piele pot fimari. De aceea, lans`m seria studi-ilor de caz \n domeniul logisticiidin cadrul Proiectului BestLog,finan]at de c`tre Comunitatea Euro-pean` pe o perioad` de mai binede cinci ani [i preluat, \ncepând culuna februarie, de c`tre ELA (Aso-cia]ia European` de Logistic`).Scopul acestui proiect este de acrea o platform web pentru disemi -narea [i promovarea celor mai bunepractici din Supply Chain [i Lo -gistic`. |ncerc`m s` v` prezent`mnu doar succesul ob]inut de o anu-mit` companie, ci [i problemele\ntâmpinate pe parcurs [i solu]iileaplicate. Exist` o moral` a fiec`ruiastfel de studiu de caz, care eviden -]iaz` atât rolul supply chain-ului \ncadrul unei afaceri, cât [i necesitateaschimb`rii \ntr-un moment crucialal contextului economic. O bun`ges tionare a supply chain-ului \ncepecu analiza situa]iei actuale, identi-ficarea nodurilor [i luarea celor maibune decizii, chiar dac` acest lucru\nseamn` revizuirea total` a con-ceptelor ini]iale.

Famosa – un lan]rapid de distribu]ie

Fabricantul [i distribuitorul de ju -c`rii Famosa se confrunt \n fiecarean cu sezonalitatea puternic` (3-4luni pe an), \n condi]iile unui ciclude via]` foarte scurt al juc`riilor,ceea ce duce la afectarea \ntregu-lui supply chain. Un supply chainscurt, dar neechilibrat, gene reaz` oserie de probleme. Famosa a reu[its reduc din costurile opera]ionale[i logistice, dep`[ind problemadisip`rii produc]iei \ntre China [iSpania [i cea a distribuirii juc`riilor\ntr-un singur punct. Procesul deproduc]ie trebuie s` fie „stoc lacomand`“, fapt care im plic` riscuri.Pe lâng` aceasta, deoarece Chinaeste cel mai mare furnizor iar leadtime-urile (durata scurs din momen-tul comenzii [i pân` la onorareaei) sunt lungi, Famosa depinde defolosirea inten s` a prognozelor.

De[i supply chain-ul Famosa erafoarte scurt, acesta era destul deneechilibrat, fiind supradimensio -nat [i având o organizare \nvechit`.

|n anii 1990, Famosa avea dou`loca]ii principale de produc]ie, una\n China [i cealalt` \n Spania. Celedou` nu erau coordonate [i numaiun singur centru de distribu]ie livrape plan global. Ca urmare a aces-tui fapt, Famosa nu putea livrabunurile la timp pentru a satisfacecererea clien]ilor.

Solu]ia

|ncepând cu 2003, Famosa adecis s`-[i reorganizeze supplychain-ul, trecând la implementarea„Supply Chain-ului Rapid“. Solu]ias-a bazat pe patru fraze cheie:

Schimbarea organiz`rii [i tehnologiilor privind informa]iaPrima ac]iune \ntreprins` a fost

crearea unei organiza]ii indepen-dente pentru gestionarea unui sup-ply chain global [i integrat, compa-nia devenind astfel mai agil` [i maicapabil` s` ia decizii.

Urm`toarele ac]iuni \ntreprinseau fost: integrarea procesului deaprovizionare \n managementulopera]iunilor trecând de la simplanegociere a pre]urilor la negocierearegulilor de business; integrareaopera]iunilor din China \n manage-mentul opera]iunilor companiei pen-tru \mbun`t`]irea calit`]ii [i sigu-ran]ei planific`rii produc]iei; creareaunui departament de planificare [ireaprovizionare [i implementarea SAP\n cadrul tuturor companiilor afili-ate \ntr-o perioad` de 5 luni.

Proces de planificare reactivPrincipalul obiectiv a fost redu -

cerea variabilit`]ii preciziei deprog nozare din cauza nesiguran]eide pe pia]`. Aceasta a implicatcrearea unui departament de pla -nificare [i transformarea capa -cit`]ii de previziune, care implic`introducerea comenzilor ignorândcererea clien]ilor, \n capacitatereactiv`, mai sigur` [i care ofer`un mediu cu un grad sporit deconfort privind prognozele. Aceast`ulti m` ini]iativ` a fost \mp`r]it` \nur m`toarele sarcini:

- sporirea capacit`]ii de reac]ieprin adaptarea supply chain-ului laciclurile de produc]ie ale furnizorilordin China;

- sc`derea lead time-ului pen-tru produsele 7WV (produse clasifi-cate ca foarte importante [i relevante)

BESTPRACTICESIndicii despre ce trebuie s` faci

Este greu \ntr-o pia]`precum România, cu ocre[tere atât despectaculoas` \nultimele dou` decade[i cu probleme la felde spectaculoase \nultimul an, s` g`simmodele [i informa]iidespre metodele [isolu]iile inovative saunu, pe care companiidin diferite industriile-au aplicat cusucces.

35ianuarie 2010 ......................................................................................................................

pentru a permite lansarea pro-duselor cu modific`ri semnificativecât mai târziu posibil;

- acordarea de prioritate lans`riiproduselor cu un impact mai sc`zutdac` prognoza se dovedea a fieronat` [i identificarea produselorcare suportau devieri mai mari decosturi, precum [i recompensareaclien]ilor care \[i confirmau inten]iilede achizi]ie \n avans.

Planificarea \n colaborarecu ChinaFamosa a decis s produc 80%

din produsele finite \n China, \ns`aceasta nu implica doar transferulprocesului de produc]ie \n China.Rela]iile companiei cu furnizorii s`isunt neobi[nuit de apropiate; Famosa\ntreprinde planificarea produc]iei[i negociaz` Planul principal deproduc]ie cu un anumit furnizorcare \[i lanseaz` propriul MRP. Ast-fel, Famosa are la dispozi]ie capa -citatea necesar \n timpul sezoanelorde vârf printr-o planificare [i unproces de negociere mai eficiente.

Reorganizarea re]elei de distribu]ieReproiectarea re]elei de distri -

bu]ie a implicat urm`toarele ac]iuni:Implementarea centrelor de dis-

tribu]ie principale [i regionale.Bunurile sunt livrate direct din cen-trul de distribu]ie din China pe pia]`[i c`tre centrul principal de dis-tribu]ie din Spania. Anumite bunurisunt, de asemenea, livrate de laOnil c`tre clien]ii importan]i, iarcomenzile mici din Madrid. Famosaopereaz` depozite pe toate zoneleprincipale ale Europei.

Crearea unui centru de conso -lidare \n China: obiectivul a fostob]inerea unui avantaj din logistic`[i fiscalitate, inclusiv din posibilitateade consolidare a produselor de lafurnizori diferi]i; centrul de conso -lidare a supply chain-ului este un de -pozit combinat extern.

Adaptarea proceselor logisticeprivind bunurile de consum la stan-dardele din sector: codare [i etichetare,mesaje EDI, coduri de bare [i RFID\n SAP [i folosirea pale]ilor.

Provoc`ri

Provocarea 1: Decizia privindprodusele de externalizat \n China;

Provocarea 2: Sezonalitateacererii pentru astfel de produse(vânz`ri concentrate \n numai 3-4luni pe an). Compania trebuie s`opereze cu niveluri ridicate deincertitudine privind cererea, careuneori necesit` produc]ie exce-siv` de tip „push“;

Provocarea 3: Juc riile sunt pro-duse cu ciclu de via]` foarte scurt;

Provocarea 4: Capacitatea deproduc]ie din China este limitat , furni-zorii din China au greut`]i \n a ges-tiona vârfurile de produc]ie;

Provocarea 5: Lead time-urilelungi implic prognoza intensiv dincauza diferen]elor de cultur [i limb ;

Provocarea 6: Furnizorii s-audovedit a fi dificil de integrat din cauzadiferen]elor de cultur` [i limb`;

Provocarea 7: Famosa nu arealizat complexitatea supply chain-ului s`u.

Lec]ii \nv`]ate

Lec]ia 1: Colaborarea cu furni-zorii permite companiilor s` fierapide, agile [i flexibile pentru asatisface cererea clien]ilor, sporindcompetitivitatea.

Lec]ia 2: Chiar dac` [i cele maibune practici \n logistic recomand`un proces de produc]ie de tip „pull“,Famosa sus]ine produc]ia de tip„push“ - acesta nu trebuie s` fie unsinonim pentru ineficien]`. Pro-duc]ia de tip „push“ poate fi o acti -vitate benefic` dac` produsul [isectorul o cer.

Lec]ia 3: Nivelul stocurilor seschimb o dat cu existen]a unui cen-tru unic de depozitare sau o dat`cu desf`[urarea distribu]iei din treicentre, datorit` concentra]iei pu -ternice a vânz`rilor \n timpul celor3 luni ale anului.

Lec]ia 4: Chiar [i când produse-le au o sezonalitate bine marcat`,planificarea corespunz`toare poatetransforma lucrul cu pale]i \ntr-oactivitate profitabil`.

Factori de succes

Factorul de succes 1: Famosa[i-a \nt`rit rela]iile cu furnizorii dinChina [i a \mbun`t`]it siguran]a \nsupply chain. Principalele obiec-tive ale companiei au fost coordo-nate al`turi de furnizori.

Factorul de succes 2: Compa-nia a ad`ugat dou` procese noipentru \mbun`t`]irea metodologieide lucru: introducerea prognozei [i\mbun t ]irea procesului de ambalarepentru \nlesnirea transportului.

Factorul de succes 3: Famosaa introdus SAP pentru \ntreg su -pply chain-ul.

Factorul de succes 4: Angaja]iiFamosa au \nv ]at s foloseasc SAP[i au fost instrui]i s` opereze soft -ware-ul. De asemenea, s-au fami -liarizat cu lucrul \n noul supply chain[i cu noile procese.

Factorul de succes 5: La \nceput,rela]iile cu furnizorii din China au fostmai dificile din cauza diferen]elorde cultur` [i a rela]iilor clasice pecare marile companii le au cu furni-zorii din Asia. Reprezentan]ii Famosaau \ncercat s` fie cât mai flexibili [is` se adapteze obiceiurilor furnizo-rilor precum [i s` \mbun`t`]easc`rela]iile, incluzând furnizorii \n re]ea[i \n supply chain [i tratându-i ca partea companiei lor.

Transferabile

Multe companii au dezvoltatdeja acest tip de strategie, \ns`acestea sunt doar multina]ionale[i companii foarte mari. Din ce \nce mai multe companii, cum esteFamosa, vor avea nevoie s` fac`schimb`ri \n supply chain pentru aspori profitabilitatea [i chiar pentrua se men]ine pe pia]`, indiferentde ]ara \n care activeaz` [i indife -rent c`rui sector apar]in.

Aceast` practic` poate fi trans-ferat` c`tre orice tip de companie,singura restric]ie ]inând de dimen-siunile sale. Companiile mari \[i per -mit s investeasc bani \ntr-o schim -bare la nivel strategic, a[a cum a fostexemplul Famosa, \ns` companiilemici au dificult`]i \n a crea un ast-fel de supply chain. Designul proiec-tului Famosa nu are limit ri din punctde vedere geografic sau din punctde vedere al sectorului industrial.

Mai multe informa]ii privindBestLog precum [i alte studii desucces pute]i g`si accesândwww.bestlog.org.

Mihaela STOIANSuplly Chain Management Center

LO

GIS

TIC

~

Studiul de caz integral \l pute]i citi pewww.esupplychain.eu[i pewww.ziuacargo.ro.

LO

GIS

TIC

~

36 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Care au fost reac]iile pe carele-am \nregistrat pe pia]` la nivelde supply chain?

- Stopare sau, \n cel mai buncaz, mic[orare a achizi]iilor;

- Reducere masiv` a stocurilorpentru eliberarea numerarului blo-cat pentru a fi utilizat \n supravie]uire\ntr-o perioad cu sc`deri \n vânz`rice ating cote [i de 70%;

- Un prim pas de apropiere\ntre vânz`ri [i logistic` pentru omai bun` gestionare a cerin]elorclien]ilor [i a resurselor (amân-

dou` \n sc`dere);- Un num`r mare de fabrici au

fost \nchise temporar sau defini-tiv, relocate sau reorganizate;

- Dac` \n prima parte a anu-lui trecut cererea de preg`tireprofesional` \n logistic` aproapes-a stopat, \n cea de-a doua parte,[i România a urmat evolu]iapie]elor interna]ionale \n acestdomeniu, companiile [i chiar [ipracticienii din domeniu punândun mare accent pe calificarea [ipreg`tirea profesional` a prin-

cipalilor actori responsabili cureducerea costurilor. Mai pu]inioameni necesit` s` fie mai buni[i deoarece am profitat de ocazies` \i p`str`m pe cei mai buni,merit` s` \i re compens`m.

Training-uricomune

Am ini]iat training-uri comunecu juc`torii din lan]uri specificede supply chain [i rezultatele s-auv`zut. De[i ideea noastr` ni s-a

2009-2010Istorie [iLec]ii pentru

VIITOR

Am trecut un an greu [ifoarte \nc`rcat.|n prima partepentru c` oriceproiect erablocat, \n adoua parte -to]i au cerut schimb`ri„ieri“.

V` urez un an nou, plin deindicatori de performan]`perfec]i, multe obiectiveatinse, un parteneriat desucces cu departamentul devânz`ri, furnizori de\ncredere, clien]i buniplatnici, cât mai bune openbook-uri, \n care s` fieasigurat` o marj` de profitcorect`, familii \n]eleg`toare[i [oferi controlabili, maimul]i kilometri de [oselebune, trafic fluid \n Bucure[ti[i putere de munc` [ioptimism s` schimb`m\mpreun` lucrurile.

Dragi colegi [i prieteni din logistic`,

37ianuarie 2010 ......................................................................................................................

p`rut nou`, iar pe pia]` p`rea oinova]ie, la sfâr[itul anului trecut,citeam \n presa interna]ional` despecialitate c` a devenit o practic`curent` pentru perioada de criz`.

Solu]ii desupravie]uire

Surpriza mare pe care am a -vut-o a fost aceea a companiilorromâne[ti puternice care, chiar f`r`resurse, \[i negociaz` solu]ii nunumai de supravie]uire, ci [i de cre[ -tere, [i care sunt decise s` reziste[i s` demonstreze c` se poate.

De[i ca firm româneasc ni s-ap`rut a fi greu s` \]i construie[tio reputa]ie [i de pe pia]` [i s`câ[tig`m un capital de \ncredere,ultima perioad` a demonstrat c`strategia noastr` pe termen lunga fost una de succes.

Performan]`cu resurse minime

{i noi, al`turi de pia]`, am\nv`]at ceea ce \n englez` se nu -me[te elegant „Do More withLess“, \n român` având [i o expre-sie mai pu]in academic despre bici,dar care reflect` \n aceea[i m`sur`

adev`rul. Se poate ob]ine perfor-man]` cu mai pu]ine resurse, f`r`a face rabat de la calitate.

De asemenea, o analiz` atent`a reac]iilor companiilor din pia]`duce la o concluzie care, acumdoi ani, era de domeniul fantasti -cului [i anume acumularea pentruzile negre [i dezvoltarea local`.

Investi]ii \n marketing [icreare de imagine

România are un mare poten]ialde consum. Investi]ia \n marketingeste vital` pentru a for]a cerereachiar [i \n perioade mai pu]in faste.Companiile noastre trebuie s` fiepreg`tite pentru o bun logistic na -]ional` [i, mai ales, pentru edu-carea gustului [i comportamentu-lui de consum al consumatorilor fieei companii sau persoane fizice. Celpu]in \n industria logistic`, \n spe-cial \n domeniul transporturilor [i alserviciilor logistice, a fost primulan \n care s-a sim]it cu adev`rat oevolu]ie pozitiv \n alocarea bugete -lor de marketing [i creare de ima ginepe pia]`. Acestea au fost du bla tede serio zitatea cu care [i-au men]inutni velul de servicii [i pro mi siunile fa]

de clien]i. Nume precum Aquila sauLaz r au f cut din res pec tarea orei desosire o regul , pe care au demon-strat c o pot pune \n practic .

Rapiditate,flexibilitate, standardizare

Se pare c` [i termenele deplat` au revenit la normal [i \nlan]ul din care activeaz` operato -rii logistici \ncepe s` se tranzac -]ioneze mai bine [i mai s`n`tos.

Ce trebuie s facem? S fim mairapizi, mai flexibili, f`r` a uita,\ns`, c` acolo unde avem de-aface cu activit`]i repetitive trebuies` standardiz`m [i s` [i respect`mstandardele. |n general, suntemspeciali[ti \n a face lucrurile foartecomplicat. Mi-ar pl cea s schimb`mceva \n aceast` abordare.

Haide]i, pentru 2010, s` ini]iemun Slogan \n logistic`:

„LUCRURILE SIMPLE SE POTREALIZA {I MAI SIMPLU“.

Adriana P~L~{AN

Supply Chain Management Center

L inia de finan]are din fon -duri europene poate fiac cesat` de c`tre so cie -t`]ile comerciale, aso -cia ]ii care reprezint` me -

diul de afaceri, camerele de comer]sau unit`]i administrativ teritoriale,\n cadrul Programului Opera]ionalRegional, axa prioritar` 4.

Proiecte de pân`la 85 milioane lei

Valoarea total` a proiectuluipoate fi cuprins` \ntre 1.700.000[i 85.000.000 lei (aici fiind incluseatât cheltuielile eligibile, cât [icele neeligibile), iar durata deimplementare a proiectului nu tre-buie s` dep`[easc` data de 31iulie 2012. |n func]ie de dimensi-unea \ntreprinderilor ce solicit`finan]are, intensitatea sprijinuluifinanciar este acordat astfel:

- \ntreprinderi mari: 50% din va-loa rea cheltuielilor eligibile (40% pen-tru regiunea Bucure[ti [i jude]ul Ilfov)

- \ntreprinderi mijlocii: 60% din va -loarea cheltuielilor eligibile (50% pen-tru regiunea Bucure[ti [i jude]ul Ilfov)

- \ntreprinderi mici [i micro -\ntre prinderi: 70% din valoareachel tuielilor eligibile (60% pentruregiunea Bucure[ti [i jude]ul Ilfov)

Pentru depozite,drumuri de acces[i nu numai

Activit`]ile eligibile ce pot firealizate prin implementarea unuiproiect constau \n:

- Construirea/modernizarea/extinderea de cl`diri [i anexe afe -rente, care vor fi utilizate de ope -ratori economici, cu prec`dereIMM-uri, pentru activit`]i de pro-duc]ie [i/sau prestare servicii;

- Construirea/ modernizarea/ex tinderea infrastructurii ru tiere/feroviare din interiorul structuriide sprijinire a afacerilor [i a dru-murilor de acces;

Crearea/modernizarea/extin -derea utilit`]ilor de baz` din inte-riorul structurii de sprijinire a afa -cerilor: sta]ii de tratare a apei,unit`]i de furnizare a energiei [i agazului, sistem de canalizare,conectare la re]ele broadband,inclusiv cabla rea cl`dirii;

- Dotarea cu echipamente astructurilor de sprijinire a afaceri -lor construite/modernizate/extinse.

Eligibil sau nu?

Cheltuielile neeligibile reprezint`acea component a proiectului pen -

FO

ND

UR

I EU

RO

PEN

E

38 .................................................................................................................... ianuarie 2010

Oportunit`]iFINANCIAREDezvoltarea durabil`a structurilor desprijinire a afacerilorare ca obiectivatragereainvesti]iilor [idezvoltareaeconomiilor locale [iregionale princrearea [imodernizareastructurilorregionale desprijinire aafacerilor.Structurile desprijinire a afacerilorreprezint` structuriclar delimitate, careasigur` o serie defacilit`]i [i/sauspa]ii \n careoperatorii economicis` \[i desf`[oareactivit`]i economicede produc]ie [iprestare servicii.

tru care nu se acord` sprijin finan-ciar nerambursabil, iar acestea sunt:

- taxa pe valoarea ad`ugat`;- dobânda [i alte comisioane

aferente creditelor;- cheltuielile colaterale care

intervin \ntr-un contract de leasing;- achizi]ia de echipament se -

cond-hand;- amenzi, penalit`]i [i cheltuieli

de judecat`;- operarea obiectivelor de in -

vesti]ii. Structurile de sprijinire a afa -

cerilor pot fi axate pe:- dezvoltarea activit`]ilor de

cer cetare [i microproduc]ie;- dezvoltarea activit`]ilor de

cercetare \n vederea dezvolt`riide noi modele [i prototipuri;

- oferirea de facilit`]i pentrudezvoltarea \ntreprinderilor cuactivitate productiv`;

- dezvoltarea de noi afaceriprin oferirea de servicii speciali zate(consultan]`, asisten]` la \nceputulactivit`]ii respectivelor afaceri).

Trei etapede evaluare

Evaluarea cererii de finan]arese desf`[oar` \n trei etape:

1. Verificarea conformit`]iiadministrative (urm`re[te exis-

ten]a [i con]inutul Cererii de Finan -]are precum [i a anexelor, vala-bilitatea documentelor);

2. Verificarea eligibilit`]ii (urm` -re[te \ndeplinirea cumulativ` atuturor criteriilor de eligibilitateatât pentru solicitant, cât [i pen-tru proiect);

3. Evaluarea tehnic [i financiar`a proiectului (urm`re[te apreciereagradului \n care proiectul r`spundeobiectivelor Programului Opera]ionalRegional [i dac` proiectul este sus-tenabil dup` implementarea lui).

Sesiunea de depunere a pro -iectelor pentru dezvoltarea uneistructuri de sprijinire a afaceriloreste deschis` din 25 aprilie 2008,continuând [i \n prezent. Un suportacordat solicitan]ilor pentru aceast`linie const` \n prefinan]area de35% din totalul cheltuielilor eligi-bile, ce poate fi utilizat` \nainte de\nceperea implement`rii proiec-tului. |n cazul \ntreprinderilor pri-vate, ca s` poat` accesa sprijinulfinanciar nerambursabil, acesteatrebuie s` aib` codul CAEN 6832„Activit`]i imobiliare pe baz` decomision sau contract“.

Construc]ia nu poate viza spa]iipentru comer], ci numai structuride sprijinire a afacerilor de tipul:parcuri industriale, tehnologice,logistice sau incubatoare de afa -

ceri, iar solicitantul nu poate fi uti-lizatorul exclusiv al structurii.

Criteriile de selec]ie urm`rescca proiectul s` prevad` creareade noi locuri de munc` perma-nente \n cadrul firmelor g`zduite\n structura de sprijinire a aface -rilor, iar \n 2 ani de la implementare,structura trebuie ocupat` \n pro-por]ie de minim 50%.

Trebuie dovedit c` exist` onevoie bine definit`, \n zona ]int`,pentru structura de sprijinire a afa -cerilor [i pentru serviciile oferite,iar rela]ia dintre administratorulcl`dirii [i firmele chiria[e trebuie s`fie una de sus]inere a afacerilor [inu doar de \nchiriere a spa]iilor,a[a \ncât poate fi privit ca o afacerede sine st`t`toare pentru dezvolta-torul proiectului.

Pentru a beneficia de oportu-nitatea finan]`rilor nerambursabileoferit` \ntreprinderilor din Româniade c`tre Uniunea European` [iGuvernul României, tot ce le r`mânepoten]ialilor beneficiari este s` seinformeze pentru a g`si cea mai bun`solu]ie de finan]are adaptat` pro-priilor nevoi investi]ionale [i apois` ia ac]iune prin accesarea lini-ilor de finan]are disponibile.

Diana PARIZIANUwww.bepa.ro

ianuarie 2010 ...................................................................................................................... 39

40 .................................................................................................................... ianuarie 2010

D omeniul eficien]ei \nlogistic` \nglobeaz` ogam larg de subiecte,iar acest seminar seva focaliza pe trei direc]ii

principale, de natur` s` conturezeo solu]ie logistic` eficient`, cares` aduc` avantaje atât furnizo-rilor cât [i utilizatorilor de astfelde servicii.

Pe de o parte, este vorba despredezvoltarea unor re]ele logisticena]ionale care s` integreze solu]iiintermodale. |n al doilea rând, suntvizate controlul costurilor totale deoperare (TCO) [i solu]iile de depo -zitare „verzi“, \n condi]iile con-trolului costurilor totale de oper-are (TCO). |n al treilea, dar nu \nultimul rând, este vorba despreadoptarea unor m`suri eficiente detaxare de natur s sprijine cre[tereacompetitivit`]ii logisticii, cum ar fiextinderea acoperirii vamale sauamânarea pl`]ii TVA.

Seminarul va aborda toateaspectele privind cele trei direc]iiamintite [i se adreseaz` persoa -nelor de decizie din cadrul ship-perilor, companiilor comerciale,a celor logistice, de distribu]ie,precum [i din cadrul autorit`]ilor[i furnizorilor de servicii.

Un poten]ial de 50de miliarde de euro

Se estimeaz c România poategenera peste 50 miliarde de eurola re-export, prin dezvoltarea unuiset cuprinz`tor de m`suri eficientede taxare pentru logistic`. Acestfapt ar putea aduce României atâtde necesarul echilibru comercial,\n plus fa]` de generarea de locuride munc` [i venituri la bugetulde stat din sistemul de impozi -tare. Cre[terea eficien]ei logis-ticii na]ionale se preconizeaz` aaduce economii de 2 miliarde deeuro. |n special \n aceast` perioad`de reduceri de costuri [i de economii,presiunea asupra industriei logis-tice genereaz necesitatea dezvolt riiunor r`spunsuri eficiente. Proiecteledin domeniu arat` c` \n specialoperatorii logistici [i cei din dome-niul distribu]iei pot s`-[i creasc`eficien]a cu procente de ordinulzecilor prin intermediul re]elelor[i al solu]iilor TCO.

Pentru mai multe detalii, pre-cum [i pentru \nregistrarea par-ticip`rii dvs la acest seminar,sunte]i invita]i s` accesa]i web-site-ul www.logisticsportal.ro.

Raluca MIH~ILESCU

raluca.mihailescu@ziuacargo.ro

AV

AN

PR

EM

IER

~

„Logistics Efficiency in Romania isTHE frontier to be slashed“

PLEDOARIE PENTRUEFICIEN}~ ÎN LOGISTIC~European Gateways Platform, un parteneriat public-privat \ntre autorit`]i [icompanii dinRomânia [i Olanda,va fi gazda celui de-al cincileaSeminar Logistic \n Bucure[ti, pe data de 29 aprilie2010, la hotelulCrown Plaza.Expertul \n domeniullogistic [i de supply chainArchicom va dezvolta con]inutulacestui seminar, \n cooperare cu alte companii [iautorit`]i [i\mpreun` cu Camerade Comer] Româno-Olandez`,precum [i cu re]eaua deafaceri \n colaborarea celor dou` ]`ri.

41ianuarie 2010 ......................................................................................................................

{A

NTIE

R

42 .................................................................................................................... ianuarie 2010

LICITA}IE LA METROU

S.C. METROREX S.A. apublicat pe SEAP anun]ul92739/31.12.2009 pentrulicita]ia deschis`: „Magistrala4. Racord 2. Lucr`ri pentrupunerea \n func]iune. Zona 1Mai - Parc Bazilescu. Instala]iigenerale. Finisaje spa]iitehnice“. Criteriul de atribuire acontractului de execu]ie:oferta cea mai avantajoas`din punct de vedereeconomic. Termenul limit`pentru primirea ofertelor este25 martie 2010, ora 10:00.Perioada minim` pe parcursulc`reia ofertantul trebuie s` \[imen]in` oferta: 60 de zile.Valoarea estimat` aachizi]iilor pentru \ntreagadurat` a contractului este de31.300.000 lei.

FINAN}ARE PENTRUTREI PROIECTE DE TRANSPORT

|n luna decembrie 2009,Comisia European` a adoptatdeciziile de finan]are pentru 3proiecte majore depuse \ncadrul axei prioritare 2 -„Modernizarea [i dezvoltareainfrastructurii na]ionale detransport \n afara axelorprioritare TEN-T \n scopulcre`rii unui sistem na]ional detransport durabil“.Primul proiect „ReabilitareaDN24, limita de jude] Gala]i -Vaslui - Crasna [i DN24B,Crasna - Albi]a“ are dreptobiectiv reabilitarea a 94.718km de drum na]ional, \ntre

Gala]i - Vaslui - Crasna -Albi]a. Proiectul are un bugettotal de 147.952.166 euro, dincare 86.622.303 euroconstituie finan]arenerambursabil` acordat` deComisia European` prinFondul European deDezvoltare Regional`, restulsumei fiind asigurat de laBugetul de Stat.Proiectul „Reabilitareadrumului na]ional DN1H Zal`u- Ale[d“ are drept obiectivreabilitarea a 69,334 km dedrum na]ional, \ntre ora[eleZal`u [i Ale[d. Proiectul areun buget total de 114.067.355euro, din care 67.263.644 euroconstituie finan]arenerambursabil` acordat` de

Comisia European` prinFondul European deDezvoltare Regional`, restulsumei fiind asigurat de laBugetul de Stat. Obiectivul celui de al treileaproiect „Prelungirea diguluide Nord al portuluiConstan]a“ const` \nprelungirea digului respectivcu un tronson de 1 050 m, dela 4.850 m la 5.900 m.Proiectul are un buget totalde 143.990.000 euro, din care57.875.480 euro constituiefinan]are nerambursabil`acordat` de ComisiaEuropean` prin FondulEuropean de DezvoltareRegional`, restul sumei fiindasigurat de la Bugetul de Stat.

Conform unui comunicat alInstitutului Na]ional deStatistic`, \n luna noiembrie2009, volumul lucr`rilor deconstruc]ii (serie brut`) acrescut fa]` de lunaoctombrie 2009 cu 5,0%,cre[tere eviden]iat` peurmatoarele elementele destructur`: lucr`rile derepara]ii capitale (+19,1%) [ilucr`rile de construc]ii noi(+4,8%). La lucr`rile de\ntre]inere [i repara]iicurente, s-a \nregistrat osc`dere cu 2,1%. Pe tipuride construc]ii, cre[teri s-au\nregistrat la cl`dirilenereziden]iale (+19,6%) [i lacl`dirile reziden]iale cu(+9,2%). Volumul lucr`rilorde construc]ii a sc`zut laconstruc]iile inginere[ti cu2,9%.Fa]` de lunacorespunz`toare a anuluiprecedent, ca serie brut`,volumul lucr`rilor deconstruc]ii a sc`zut cu23,9%. Pe elemente destructur`, s-au \nregistratsc`deri la toatecomponentele. |n perioada 1 ianuarie – 30noiembrie 2009, comparativcu acela[i interval din 2008,volumul lucr`rilor de

construc]ii, serie brut`, asc`zut cu 16,7%. Peelemente de structur`, s-au\nregistrat sc`deri la toatecomponentele: lucr`rile derepara]ii capitale (-25,7%),lucr`rile de \ntre]inere [irepara]ii curente (-21,1%) [ilucr`rile de construc]ii noi (-13,5%). Pe tipuri deconstruc]ii, volumullucr`rilor de construc]ii asc`zut astfel: cl`dirilereziden]iale cu 17,6%,cl`dirile nereziden]iale cu16,6% [i construc]iileinginere[ti cu 16,4%.

MAI MULT, DAR MAI PU}IN

{TIR

I

OFER

TE

44 .................................................................................................................... ianuarie 2010

BBUULLDDOOZZEERREELLEE \\nn pprriimm ppllaann

Dup` ce, \n luniletrecute, am analizatpe rând diferitetipuri de utilaje,acum a venit timpulbuldozerelorprezente pe pia]aromâneasc` s` intresub lup`. Pute]i afladin informa]iile pecare vi le vomprezenta care estebuldozerul ce semuleaz` cel mai binepe cerin]ele pe carele ave]i.

45ianuarie 2010 ......................................................................................................................

New Holland

Italienii ne propun dou` modelede buldozere. Primul este D 150B, ce are o putere de 155 CP [i ogreutate opera]ional ce poate varia\ntre 15.290 [i 17.240 kg, transmisiehidrostatic`. Exist` trei tipuri de[enile: LT, XLT [i LGP, cu 4 variantede l`]ime a sabo]ilor - 560, 610,710 [i 865 mm [i 4 feluri de lame- HS, Semi U, 6 Way [i 6 Way fold-able (cu o capacitate cuprins` \ntre3,10 [i 4,10 mc). Acest model esteechipat cu scarificator cu 3 din]icu paralelogram.

Un alt model propus este D 180,ce are o putere de 180 CP [i ogreutate opera]ional` \ntre 20.500[i 22.730 kg, beneficiaz` de trans-misie Power Shift, direc]ie cu dife -ren]ial, are trei variante de [enile -LT, XLT [i LGP, patru l`]imi disponi-bile pentru sabo]i - 560, 610, 760 [i915 mm, 4 modele de lame - semiU, Angle HA, dreapt` HS, 6 Way(cu o capacitate \ntre 3,2 [i 5,6 mc).Scarificatorul este cu 3 din]i cuparalelogram.

Dressta

Buldozerele Dressta sunt [i eleprezente pe pia]a noastr` cu 6 mo -dele: TD-9M, TD-10M, TD-15M, TD-20M Extra, TD-25M Extra [i TD-40EExtra. Acestea au puteri cuprinse \ntre93 [i 515 CP, o greutate opera]ionalce variaz` de la 8.714 la 67.700 kg,lungimea echipamentului este \ntre4,8 [i 10,35 m, iar \n l]imea porne[tede la 2,72 [i poate ajunge la 4,41m.Aceste utilaje au rezervoare decombustibil generoase, ce \ncepde la 170 litri (pentru TD-9M) ajungândpân` la 1.362 litri. Echip`rile sunt [iele \n pas cu tehnologia actual`,fiind disponibil` transmisia PowerShift, lamele de tip 6 Way, dar [i [enileLGT. Capacitatea acestora porne[tede la 2,1 [i ajunge la 39,8 mc.

Liebherr

Constructorul german Liebherrocup` un loc important \n acestsegment de pia]`. Oferta sa debuldozere cuprinde mai multe mo -dele, cum ar fi: PR714, PR724,PR734, PR744, PR754, PR764. Aces-te utilajele beneficiaz` de o trans-misie hidrostatic`, greutateaopera]ional` este cuprins` \ntre

12.623 [i 52.685 kg, iar puterea decare dispun porne[te de la 177 CP[i ajunge la 422 CP. Capacitatealamelor este cuprins` \ntre 2,63 [i22,23 mc, acestea pot fi de tipul 6Way, Semi U (cu schimbare rapid`)[i dreapt . {enilele disponibile suntde trei tipuri - L, XL [i LGP. Liebherrse num`r` printre m`rcile apreciatede pe pia]`, \n special prin mo delulPR724.

Komatsu

Având greut`]i opera]ionale dela 8.300 pân` la 108.390 kg, bul-dozerele Komatsu se folosesc deultimele tehnologii din domeniupentru a asigura performan]eexcelente de lucru [i un mediuconfor tabil [i modern pentru ope -rator. Capacitatea lamelor estecuprins` \ntre 1,77 [i 27,2 mc, aces-tea fiind de tip Semi U, Sigma,reglabil` \n trei planuri [i dreapt`.

Fiabile [i versatile, buldozereleKomatsu sunt proiectate s realizezeo gam` complet` de opera]iuni dedecopertare [i nivelare. Sistemulhidraulic, trenul de rulare, cadrul [itoate celelalte componente prin-cipale sunt special create de c`treKomatsu, pentru a asigura o produc-tivitate ridicat`. Al`turi de acestea,designul [asiului face ca buldo -zerele Komatsu s` fie printre celemai eficiente utilaje din clasa lordin punct de vedere al costurilor. Suntconstruite pe un [asiu jos pentru arealiza un balans favorabil [i pen-tru a avea un centru de greutatecoborât. Aceste caracteristici ridic`gradul de stabilitate, de perfoman] ,dar [i de siguran]` a operatorului.Utilajele pot fi echipate cu sistemede control al lamei Topcon 2D [i 3D,crescând eficien]a \n activit ]i de pro-duc]ie [i nivelare.

Alexandru STOIANalexandru.stoian@ziuacargo.ro

New HollandD 180 LT

Putere: 194 CPGreutate opera]ional`:20.500 - 22.730 kgCapacitatea lamelor: 3,2 - 5,6 mc

DresstaTD 15-M Extra

Putere: 190 CPGreutate opera]ional`:20.660 - 21.620 kgCapacitatea lamelor: 5,95 mc

KomatsuD51 EX/PX - 22

Putere: 130 CPGreutate opera]ional`:12.710 - 13.100 kgCapacitatea lamelor: 2,7 - 2,9 mc

LiebherrPR 724

Putere: 163 CPGreutate opera]ional`:16.800 - 20.300 kgCapacitatea lamelor: 3,14 - 4,27 mc

EV

EN

IMEN

T

46 .................................................................................................................... ianuarie 2010

BBUURRJJ KKHHAALLIIFFAAcceeaa mmaaii \\nnaalltt` ccll`ddiirreeddee ppee PP`mmâânntt

47ianuarie 2010 ......................................................................................................................

C onstruc]ia turnului a\n ceput la data de 21septembrie 2004, exte-riorul structurii fiindfinalizat pe 1 octom brie

2009. Cl`direa face parte dintr-unproiect care se va \ntinde pe 2kmp, ce poart` numele de Down-town Burj Khalifa, \n apropiere deprincipalul district de afaceri alemiratului. Conform surselor depe Internet, de proiectarea [i ingine-ria turnului s-a ocupat companiaSkidmore, Owings & Merrill dinChicago, iar Bill Baker, inginerul [efpe probleme de structur al proiec-tului, a inventat un sistem structur`care a permis construc]iei s ating`\n mod economic o asemenea\n`l]ime. Partenerul pentru designal proiectului este Adrian Smith, carea lucrat pentru Skidmore, Owings& Merrill (SOM) pân` \n anul 2006.

Constructorul principal esteSamsung C&T din Coreea de Sud,care a construit [i Taipei 101, pre-cum [i Turnurile Gemene Petronas,cei mai recen]i doi de]in`tori airecordului de \n`l]ime. Al]i con-tractori au fost grupul belgianBesix [i compania Arabtec dinEmiratele Arabe Unite, iar TurnerConstruction a fost aleas` ca ma -nager de proiect. Conform legis-la]iei EAU, contractorul [i inginerulpoart \mpreun r`spunderea pen-tru modul \n care se va „compor-ta“ turnul. Hyder Consulting de]ineo parte important` a acestei r`s -pun deri, \n calitate de arhitect [i in -giner de record, consultant de de -sign pentru Burj.

Bugetul total al proiectului estede 1,5 miliarde USD, iar pentru\ntregul Downtown Dubai - 20 mi -liarde. Pre[edintele Emaar Prop-erties, dezvoltatorul proiectului, aspus c` pre]ul spa]iilor de birourila Burj Khalifa a atins 43.000 USDpe metru p trat [i c ApartamenteleArmani (proiectate - da! - de Gior-gio Armani) se vând cu peste37.500 USD pe metru p`trat.

Arhitectur`[i design

A[a cum am men]ionat, turnuleste proiectat de SOM, care aproiectat, de asemenea, TurnulWillis din Chicago [i 1 World TradeCenter din New York, printre al]izgârie nori mai mult sau mai pu]in

BURJ KHALIFAcea mai \nalt` cl`direde pe P`mânt

Se pare c`, dup` un ande criz` economic`generalizat`, care nu aocolit nici oaza luxului,Dubai, noul an a\nceput sub auspiciiceva mai optimiste, cuun eveniment careintr`, f`r` \ndoial`, \nistoria construc]iilor -[i nu numai. Pe datade 4 ianuarie 2010, afost inaugurat` ceamai \nalt` structur`construit` de mânaomului din lume, BurjKhalifa (denumireaarab` pentru „TurnulKhalifa“), care, cu cei828 m \n`l]ime,detroneaz` f`r` niciun fel de drept de apelrecordul anterior,de]inut de turnulTaipei 101 - 509,2 m.

160-206 Mecanic156-159 Comunica]ii

[i transmisii live155 Mecanic139-154 Apartamente

corporate136-138 Mecanic125-135 Apartamente

corporate124 Observator123 Sky Lobby122 Restaurant

Atmosphere111-121 Apartamente

corporate109-110 Mecanic77-108 Reziden]ial76 Sky Lobby44-72 Reziden]ial43 Sky Lobby40-42 Mecanic38-39 Armani Hotel 19-37 Reziden]ial17-18 Mecanic9-16 Apartamente

Armani 1-8 Armani HotelParter Armani HotelB1-B2 Parcare,

Mecanic

Etaje

EV

EN

IMEN

T

48 .................................................................................................................... ianuarie 2010

celebri. Cl direa aminte[te de formade tub a Willis Tower, dar nu are ostructur` tubular`. Designul estederivat din modelele tradi]ionaleale arhitecturii islamice, iar amprentala sol trilobic` a cl`dirii a fost inspi-rat` de o floare tropical` denumit`Hymenocallis. Turnul este compusdin trei elemente dispuse \n jurulunei piese centrale, cu terase careau un aspect de spiral` ascen-dent`, 27 la num`r. La vârf, ele-mentul central formeaz` un fel deturl` ascu]it`. Planul etajelor, \nform` de Y, maximizeaz` vizibili-tatea c`tre Golful Persic. |n tim-pul procesului de proiectare, arhitec]iiau rotit cl`direa cu 120 grade fa]`de pozi]ia original` pentru a reducestresul cauzat de vânt. |n punctulcel mai \nalt, pendula]ia turnuluieste de 1,5 m.

Turla Burj Khalifa este constru-it` din peste 4.000 t de o]el. Con-ducta central` cânt`re[te 350 t [iare o \n`l]ime de 143 m, fiind con-struit \n interiorul cl dirii. Din punctde vedere al designului interior,peste 1.000 de obiecte de art` vor\mbog`]i turnul, iar holul p`r]ii rezi-den]iale va ad`posti 196 de talgeredin aliaj de bronz, placate cu aurde 18 carate. Turnul este \nvelit laexterior cu 142.000 mp de sticl`(26.000 buc`]i) [i panouri de alu-miniu [i o]el inoxidabil, \nveli[ con-ceput pentru a face fa]` tempera-turilor exterioare foarte ridicate.

Interiorul hotelului este decoratde Giorgio Armani, hotelul acestuidesigner ocupând 15 din cele 39 etaje

inferioare. Restul de etaje pân` la108 au 900 de apartamente (care,conform declara]iilor dezvoltatoru-lui, s-au vândut \n primele 8 ore dela ie[irea pe pia]`). La etajul 76 seafl` o piscin` exterioar`, restul eta-jelor (cu excep]ia 123 [i 124 - undesunt platforme de observa]ie) fiinddestinate birourilor [i apartamentelorcorporate. Burj Khalifa are o capa -citate de 25.000 persoane [i are57 lifturi [i 8 sc`ri rulante.

Pentru a sp`la cele 24.348 fe -restre, a fost instalat` câte o [in`orizontal` la etajele 40, 73 [i 109,fiecare dintre ele fiind echipat` cuo ma[in`rie de 1,5 t care se mi[c`orizontal [i vertical cu ajutorul unorcabluri. Dar turla va c`dea \n sarci-na sp`l`torilor alpini[ti utilitari. |ncon di]ii normale, va fi nevoie de36 muncitori care vor cur`]a \ntrea-ga fa]ad` \n trei-patru luni.

|n fa]a turnului, a fost instalatun sistem de arteziene proiectatde WET Design, compania respon-sabil` [i pentru concep]ia fân-tânilor de la Hotelul Bellagio dinLas Vegas. Fântâna de aici este ilu-minat` cu 6.600 de spoturi [i 50proiectoare colorate, are o lungimede 275 m [i arunc ap la o \n l]imede 150 m. Toat` „juc`ria“ cost`217 milioane USD.

Construc]ia

Sistemul structural primar alBurj Khalifa este din beton ranfor-sat cu o]el. Au fost folosi]i peste 45.000mc de ciment cu o mas de 110.000

t pentru funda]ie, cu 192 piloni,fiecare dintre ace[tia având 1,5 mdiametru [i 43 m lungime, \ngropa]ila o adâncime de peste 50 m. Pen-tru construc]ia turnului s-au folosit330.000 mc de beton [i 55.000 t deo]el, pe parcursul a 22 milioane orede manoper`.

A fost folosit, de asemenea, unsistem catodic de protec]ie pentrua minimiza orice efect al chimicalelorcorozive din apele freatice locale.

Turnul a stabilit [i un record de\n`l]ime la turnat de beton cu aju-torul pompelor, cu nu mai pu]in de606 m (6 mai 2008), la etajul 156, recor-dul anterior fiind stabilit \n Italia, \n1994 (532 m), la Centrala Hidroelec-tric` Riva del Garda. Cât despre tur-nul de fa] , restul etajelor au fost con-struite din o]el u[or.

O dat` la 35 de etaje, au fostprev`zute refugii presurizate [i cu aercondi]ionat, pentru a servi dreptad`posturi \n caz de urgen]` sauincendiu. Au fost folosite mixturispeciale de ciment pentru a supor-ta presiunea enorm` a masei unuiasemenea colos, fiecare lot de cimentranforsat fiind testat pentru a vedeadac` suport` o anumit` presiune.

Consisten]a cimentului folosit afost esen]ial`, combina]ia dintremasa \nalt` a construc]iei [i tempe -raturile ridicate din zona GolfuluiPersic fiind o adev`rat` provocare.Pentru a \nl`tura eventualele pro -bleme, cimentul nu a fost turnat \ntimpul zilei [i, \n timpul lunilor devar`, a fost ad`ugat` ghea]` \n mix-tur`, pentru a nu se \nt`ri foarterepede [i a nu cr`pa.

Burj Khalifa a fost construit \nprincipal cu muncitori din Asia deSud, dar conform presei interna -]ionale, se pare c` ace[tia nu s-aubucurat de condi]ii de munc foartebune, ba chiar periculoase, avândloc un num`r mare de accidentede munc` soldate cu mor]i [i r`ni]i.A avut loc chiar o revolt`, \n 2006,\n care 2.500 muncitori, sup`ra]i dincauza \ntârzierii autobuzelor, s-auapucat s` avarieze ma[ini, utilaje,birouri [i compute re.

Cei mai mul]i dintre protestatariau re venit a doua zi, dar au refuzats` lucreze. |n iunie 2008, erau7.500 muncitori califica]i angaja]i\n acest proiect.

Raluca MIH~ILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

Calendar

Ianuarie 2004 - \nceperea excava]iilorFebruarie 2004 - \ncepe a[ezarea funda]ieiSeptembrie 2004 - sunt numi]i constructoriiMartie 2005 - \ncepe s` se ridice de la solIunie 2006 - nivelul 50Februarie 2007 - dep`[e[te Sears Tower ca num`r de etajeIulie 2007 - dep`[e[te Taipei 101 [i ajunge la nivelul 141Aprilie 2008 - dep`[e[te ca \n`l]ime catargul KVLY-TV,

devenind cea mai \nalt` structur` f`cut` de mâna omului din lume [i atinge nivelul 160

Iunie 2008 - Emaar anun]` o \n`l]ime de peste 636 mSeptembrie 2008 - atinge \n`l]imea de 688 mIanuarie 2009 - ajunge la 818 mOctombrie 2009 - Emmar anun]` c` exteriorul e terminat4 ianuarie 2010 - Inaugurarea oficial` a Burj Khalifa, botez \n

onoarea actualului pre[edinte al Emiratelor Arabe Unite [i conduc`tor al Abu Dhabi, [eicul Khalifa bin Zayed al Nahyan, care a salvat Dubaide la consecin]e mai severe ale crizei economice, prin infuzie de capital.

INED

IT

50 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

51ianuarie 2010 ................................................................................................................................

CCuumm ssee ccoonnssttrruuiiee[[ttee

UUNN IIGGLLUUPentru c` aceast` iarn` este deosebit de bogat` \n ninsori \n \ntreaga Europ`, ne-am gândit s` v`descre]im frun]ile, la \nceput de an,prin a v` dezv`lui câteva dintre„secretele“ inui]ilor \n materie deconstruc]ii din... z`pad`. Cine nu-[i maiaduce aminte de cazematele pe care leconstruiam \n copil`rie pentru b`t`liilecu bulg`ri sau despre \ncerc`rile, decele mai multe ori nereu[ite, de a faceun iglu, ca eschimo[ii?

INED

IT

52 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

U n iglu este nici maimult, nici mai pu]in,decât o cas` din z` -pad`, construit` caad`post de c`tre inui]i.

De fapt, iglu este termenul inuitpentru „cas`“, construit` indiferentdin ce material, nelimitân du-sedoar la z`pad` - dar pentru noi, to]iceilal]i, are arom` de... Polul Nord[i de n`me]i.

Igluurile sunt construite dinblocuri de z`pad`, \n general \nform` de dom [i, de[i sunt asoci-ate cu inui]ii, au fost populare maiales \n partea arctic` a Canadei [i\n zona Thule din Groenlanda. Al]iinui]i obi[nuiau s` foloseasc`z`pad` pentru izolarea caselorlor, construite din oase de balen`[i piei. {i nu f`r` rezultate. |nvreme ce afar temperaturile puteausc`dea pân` la -45 grade C, \ninterior puteau varia \ntre -7 [i +16grade C, numai cu „\nc`lzire“uman` (c`ldura trupurilor).

|n mod tradi]ional, sunt treitipuri de igluuri (bine\n]eles, dedimensiuni diferite [i cu utiliz`ridiverse). Cel mai mic dintre eleera construit ca ad`post temporar,pentru o noapte-dou`, \n timpulpartidelor de vân`toare, uneorichiar pe ghea]a banchizelor.Urm`torul tip era cel semiperma-nent, de m`rime intermediar`, pen-tru o familie sau dou` de dimen-siuni medii, cu o singur` \nc`pere.Deseori, se strângeau mai multeastfel de igluuri la un loc, formândsatucuri inuite.

Cel mai mare dintre tipuriletradi]ionale de iglu cuprindea, deobicei, câte dou astfel de construc]ii,una dintre ele temporar`, pentruocazii speciale, cealalt` pentru

locuit. Aceasta din urm` puteaavea pân` la cinci camere [i puteaad`posti [i 20 de persoane. Une-ori, un astfel de „iglu“ de dimen-siuni mari putea cuprinde câtevaigluuri mici, unite prin tunele [i cuo singur` ie[ire. Acestea eraufolosite pentru s`rb`tori [i dansuritradi]ionale.

Inui]ii din zona Davis Traitobi[nuiau s` tapiseze interiorulcu piei, ceea ce determina o \nc lzitede la 2 grade C la 10-20 grade C(ceea ce se poate spune c` dejae confort termic!!).

O tehnic` simpl`

Z`pada care este folosit` pen-tru construc]ia unui iglu trebuies` aib` suficient` consisten]`structural` pentru a putea fi t`iat`[i stivuit` \n mod corect, f`r` ase f`râmi]a sau sparge. Cea maibun` z`pad` este cea suflat` deviscol, vântul având rolul de a com-pacta [i suda cristalele de ghea]`.Groapa (locul de unde se taieblocurile de z`pad`) este, de obi-cei, folosit` ca parte inferioar` aad`postului. Uneori, este constru-it un mic tunel la intrare pentru areduce curentul [i pierderea dec`ldur` din interior atunci cându[a este deschis`. Datorit` calit` -]ilor izolante excelente ale z`pezii,igluurile locuite sunt surprinz`torde confortabile [i calde. |n unelecazuri, se face chiar [i o fereas-tr` dintr-o bucat` de ghea]`, pen-tru iluminare.

Ceea ce face unic acest tip deconstruc]ie este faptul c` poate ficl`dit din blocuri independentecare se sus]in unul pe cel`lalt,f`r` nici un fel de alt` structur` de

sus]inere \n timpul construc]iei.Dac` este corect construit, un iglutrebuie s` fie capabil s` suportemasa unei persoane \n picioarepe acoperi[.

De asemenea, \ntr-un iglutradi]ional inuit, c`ldura provenindde la „lampa de piatr`“ (kudlik)cauzeaz` topirea lent` a interi-orului, care este apoi l`sat s`\nghe]e din nou, stratul de ghea]`astfel ob]inut contribuind la soli -ditatea construc]iei. Platforma dedormit este de obicei mai ridicat`com parativ cu zona \n care se in -tr` [i cu „livingul“, deoarece aerulcald are tendin]a de a se ridica.

Tehnica pare simpl` la primavedere. Se taie blocuri de z`pad`de maxim 1 m lungime, 40 cm\n`l]ime [i 20 cm grosime [i serealizeaz` un cerc de blocuri \njurul zonei de unde au fost extrase.Se construie[te apoi \n spiral`,c`tre vârf, petrecându-se blocurileunul peste cel`lalt, pu]in \nclinatec`tre interior. Se taie o intrare [ise sap` un mic tunel pentru ven-tila]ie \n dreptul intr`rii [i se a[az`câteva blocuri ca platform` pen-tru dormit. Ultimul bloc, din vârf,ini]ial trebuie s` fie mai mare decâtdeschiz`tura r`mas` [i se a[az`cu grij`, apoi, din interior, se„sculpteaz`“ pentru a se potriviexact \n deschiz`tura respectiv`.De asemenea, este esen]ial s` sedecupeze guri de ventila]ie \npere]i, c`tre partea superioar`,pentru a evita sufocarea \n interi-orul igluului. |n lipsa acestora,dioxidul de carbon poate s` seacumuleze \n spa]iu.

Raluca MIH~ILESCUraluca.mihailescu@ziuacargo.ro

PA

SA

GER

I

53ianuarie 2010 ................................................................................................................................

INED

IT

54 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

IRIZAR CONTINU~CRE{TEREA

Grupul Irizar, care de]ine 8facilit`]i de produc]ie pentruautocare [i dou` pentrucomponente [i care are oprezen]` activ` pe 5continente, a achizi]ionat,recent, pachetul majoritar deac]iuni al companiei JEMA.Acesta reprezint`, conformdeclara]iilor reprezentan]ilorcompaniei, un pas \nainte \ndiversificarea domeniilor deactivitate. JEMA, cu peste 56de ani de activitate, este unuldintre liderii interna]ionali \ndomeniul sistemelor electrice,care valorific` [i energiialternative, cum ar fi ceasolar` sau cea provenit` dinfusiune nuclear`.

SE PUTEA {I MAI R~U...

Compania Na]ional`Aeroportul Interna]ional HenriCoand` Bucure[ti S.A.(AIHCB) a \nregistrat \nprimele unsprezece luni aleanului 2009 o cifr` de afaceri

de aproximativ 280 demilioane lei, cu circa 3% maimare decât cea realizat` \naceea[i perioad` a anului2008, iar cifra de afaceriestimat` pentru \ntreg anuleste de aproximativ 319milioane lei, cu circa 8% maimare decât cea \nregistrat` \n2008. Profitul brut realizat deCN AIHCB SA \n primeleunsprezece luni ale anului2009 a fost de aproximativ 85milioane lei, ceea cereprezint` circa 87% dinprofitul brut ob]inut \n aceea[iperioad` a anului 2008.Profitul brut total estimatpentru anul 2009 este deaproximativ 103 milioane lei,cu circa 12% \n sc`dere fa]`de anul 2008.Aeroportul Henri Coand` a\nregistrat \n primele 10 luniale anului 2009 un num`r de3.803.103 pasageri, din care3.387.240 pasageri auc`l`torit spre destina]iiinterna]ionale, iar 415.863spre destina]ii interne.Traficul de pasageri aferentacestei perioade reprezint`aproximativ 87% din cel\nregistrat \n aceea[i perioad`a anului trecut.

TROLEIBUZE SOLARISPENTRU EBERSWALDE

Solaris Bus&Coach va furniza12 vehicule Trollinocompaniei BarnimerBusgesellschaft dinEberswalde, Germania,acestea fiind primeletroleibuze Solaris care vor filivrate unui operator german. Vehiculele care vor intra \ncomponen]a companieigermane sunt troleibuzearticulate, de 18 m, cu podeajoas`, echipate cu aercondi]ionat. Capacitatea estede 42 scaune fixe [i patrurabatabile. Motorul electriceste de 240 kW, iar celauxiliar diesel este de 100 kW[i respect` normele EURO 5.

B~NEASA PE PROFIT

S.N. Aeroportul Interna]ionalBucure[ti-B`neasa - AurelVlaicu S.A. a \ncheiatactivitatea desf`[urat` \nultimele 10 luni ale anului2009, \nregistrând un profit de34.868.195. Cifra de afaceri\nregistrat` \n perioadacomunicat` a fost de76.247.701. Preciz`m c`principala surs` de venit dinactivitatea de baz` oconstituie taxeleaeroportuare perceputecompaniilor aeriene careopereaz` pe aeroport [ireprezint` 80% din totalul veniturilor.La acestea, sunt ad`ugateveniturile din \nchiriereadiverselor spa]ii din aeroport(12% din totalul veniturilor),precum [i sume provenite din alte venituri (8% din total buget).

|n contextul recesiuniieconomice globale,Compania TAROM atransportat (date \nregistratepentru lunile ianuarie -noiembrie [i estim`ri pentruluna decembrie) \n anul2009, 1.722.430 de pasageri,realizând astfel un grad de\nc`rcare mediu (load factor)de 55,56% pe cursele

regulate externe [i 58,88%pe cursele regulate interne.|n baza condi]iilor [i ainfluen]elor pie]elor externecumulate cu cele specificepie]ei interne române[ti,TAROM \nregistreaz`venituri \n valoare de1.118.749.860 RON, cu413.392.790 RON mai pu]indecât veniturile programateprin buget la \nceputulanului 2009. Pierderileestimate la nivelul anului2009 sunt de 90.990.780RON. |n contextul evolu]ieitraficului de pasageri,TAROM a realizat 96,54%din num`rul de curseexterne planificate pentruanul 2009 [i 89,33% dinnum`rul curselor interneplanificate la \nceputului lui 2009.

BILAN}UL ACTIVIT~}II TAROM

INTER

VIU

56 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

Ziua Cargo: Se va ]ine \n2011 licita]ia pentru alo-carea licen]elor de traseeinterjude]ene pentruurm`torul program?Iancu Cr ciunoiu: Legea primeaz`

\n fa]a oric`rui act normativ emis.2011 este termenul la care se va]ine alocarea traseelor interjude]ene.Au fost anumite presiuni pentru des -f`[urarea aloc`rilor \n 2013, \ns`legea primeaz`. Orice modificarese poate face printr-o alt` lege.

Se p`streaz` criteriile dealocare a traseelor?|n opinia mea, ca s stabilim cri-

teriile, trebuie \ntâi puse la punctprincipiile de baz` privind modul\n care va ar`ta sistemul de trans-port na]ional.

Vorbim, deci, despre o alo-care \n 2011, care ar puteaschimba sistemul?Da, s-ar putea s se schimbe. Dar,

dac` e s` se schimbe, ar trebui s`se schimbe pentru 10 ani, pentru c`orice operator care face investi]ii leprogrameaz` pe termen lung.

Putem vorbi despre un pro-gram pe termen mult mailung? Poate despre conce-siune?Da, inclusiv despre concesiune.

Cu alte cuvinte, s-ar putea ca2011 s` nu \nsemne o alo-care pentru 3 ani, ci altceva?Concesiune? Liberalizare?

Este posibil orice, dar toate ho-t`rârile trebuie luate \mpreun` cuuniunile patronale din domeniultransportului. Ne intereseaz` foartetare p`rerea lor, pentru c` va tre-bui s` implement`m un sistemcare s` nu se mai schimbe.

V` gândi]i s` elimina]istelele dintre criteriile dedepartajare?S-a \ncercat echivalarea punc-

tajului corespunz`tor gradului deconfort maxim cu punctajul afe rentcategoriei I odat` cu modificareaOrdinului nr.1892. Aici, eu perso -nal, am avut un alt punct de vedere,iar principiul a fost acela c`, atâtatimp cât s-a licitat pe ni[te cri-terii, ele trebuie p`strate pân` lafinalizarea programului. De exem-plu, mie mi-a pl`cut fotbalul. Aici,regulile nu se schimb` niciodat`\n timpul meciului. Nu este nor-

mal ca transportator s`-]i faci unproiect financiar bazat pe anu-mite criterii de punctaj, iar \n tim-pul „jocului“ s` le schimb`m. Ast-fel de modific`ri sunt neserioase,dovedesc lips` de respect fa]` detransportator, iar ARR nu se vaimplica niciodat`, cu atât mai pu]in\n perioada \n care eu \ndeplinescfunc]ia de director general, \n ast-fel de ac]iuni.

Când ar trebui s` avempunctajele, criteriile sau osolu]ie final` pentru 2011,pentru c` vorbim despreanul viitor?Dac` se va merge pe acela[i

sistem de alocare, teoretic ar tre-bui ca, la sfâr[itul primului semes-tru al acestui an, s` se cunoasc`criteriile, pentru ca oamenii s` sepreg`teasc` financiar. Problemaeste c` noi nu [tim exact careeste varianta de abordare a trans-portului interjude]ean pe care vommerge din 2011.

Ce se \ntâmpl` cu traseelejude]ene?Transportul de persoane \n

trafic jude]ean face obiectul Legii92, pentru care se preg te[te \n acestmoment o modificare. Noi nu sun-tem parte \n legea respectiv`.A[tept`m, \ns`, cu mare interesmodific`rile.

V` mul]umim pentru timpulacordat.

Meda BORCESCUmeda.borcescu@ziuacargo.ro

„Legea primeaz`. Vom avea alocare \n 2011“

Se pare c` zarurileau fost aruncate,iar alocareatraseelorinterjude]ene se vaface anul viitor. Cel pu]in a[asus]ine directorulgeneral ARR, IancuCr`ciunoiu, careprecizeaz`, \ns`, c` regulile jocului s-ar putea s` se schimbe.

IANCUCR~CIUNOIU:

57ianuarie 2010 ................................................................................................................................

PR

OFIL

DE F

IRM

~

RRee]]eettaa

AATTLLAASSSSIIBBccoommppeettiittiivv` [[ii \\nn vvrreemmuurriiggrreellee

2009 nu a fost un an u[or nicipentru transportul interna]ionalde persoane, care s-a confruntatcu diminuarea num`rului depasageri pe fondul unor tarifetot mai mici de transport,determinate de o concuren]`acerb`. Re]eta Atlassib pentruaceste probleme s-a dovedit unacâ[tig`toare - o palet` larg` deservicii ce completeaz`transportul interna]ional depasageri (transport de colete,transfer de bani...) [i asigurareaunei prezen]e consistente lanivel na]ional [i interna]ional(peste 160 de agen]ii proprii).

PR

OFIL

DE F

IRM

~

58 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

D ar asta nu este tot -Atlassib are la baz` ofilozofie ce a asiguratdezvoltarea companieide-a lungul anilor,

plasarea corect` pe pia]`, com-pletarea continu` a serviciiloroferite, \n func]ie de nevoile [ievolu]ia ]`rii noastre [i a rapor-turilor României cu Europa.

„Marea provocare a anului2009 a fost s` dep`[im efectelecrizei [i chiar s` reu[im s` nedezvolt`m. Acest lucru \nseamn`pentru noi \mbun`t`]irea servici-ilor de transport [i completareaacestora cu unele noi, menite s`duc` la atragerea de noi pa sageri.|n prima parte a anului trecut,s-a \nregistrat o c`dere semnifica-tiv`, pe unele rela]ii au existatdiminu`ri ale num`rului de pasageri[i cu 25%, iar apoi a urmat o re -dresare, la finalul de an ajungândla o medie care arat` o sc`derede 15-18% a num`rului de pasageri\n 2009, comparativ cu 2008“, aar`tat Daniel Micu, director ge -neral Atlassib.

Curse optimizate

|n ciuda sc`derii num`rului depasageri, Atlassib nu a renun]atla liniile de]inute, \ns` a \ncercats` optimizeze utilizarea parculuiauto, beneficiind [i de noile licen]ecomunitare, ce permit efectuareade sta]ii pe teritoriul ]`rilor tran -zitate. Practic, discut`m de maipu]ine ma[ini, la acela[i num`rde linii.

„S-au modificat graficele decircula]ie, autoriza]iile au fostcompletate cu sta]iile din ]`riletranzitate [i, astfel, am avut ungrad de ocupare destul de bun. |nplus, am putut \mbarca pasageri[i din statele de pe traseu. Auap`rut modific`ri \n programul derezerv`ri pentru a putea permiteintroducerea de tronsoane de

traseu \n celelalte ]`ri comunitare.Este un soft dedicat activit`]iinoastre, elaborat \n mare partede c`tre departamentul nostruIT“, a explicat Daniel Micu.

Criza nu a \nsemnat doar o\ncercare continu` de reducere acosturilor, ci [i reac]ii rapide laoportunit`]ile ap`rute pe pia]`.

„Avem inclusiv c`l`tori str`ini,care utilizeaz` autocarele noastre,\n special pe curse precum Italia-Fran]a sau Italia-Spania [i retur.Compania noastr` este deja bine-cunoscut` \n Italia. Oricum, cei maimul]i pasageri sunt români, iar crizaeconomic` a determinat o tendin]`de schimbare a ]`rii unde s-au sta-bilit, \n special din Spania spreItalia [i Fran]a“, a pre cizat directorulgeneral Atlassib.

Angaj`ri [i pe timpde criz`

Astfel, \mpotriva cursului pie]ei,anul trecut, Atlassib a angajat per-sonal, la final de 2009 având 30 deangaja]i \n plus fa]` de \nceputulanului - [oferi [i agen]i de turism.

La ora actual`, compania dis-pune de 94 de agen]ii proprii la nivelna]ional, iar \n str`in`tate are 70de agen]ii apar]inând, de aseme-nea, Atlassib sau societ`]ilordeschise \n respectivele ]`ri -Atlassib Italia, Atlassib Spania,Ro Atlassib, Atlassib Fran]a.

|n plus, pentru a fi cât maiaproape de clien]i, Atlassib ofer`posibilitatea de rezervare [icump`rare de bilete pe site, iarprin colaborarea cu Po[ta Român ,\n toate oficiile acesteia.

„Tot ca efect al crizei, am obser-vat c` sc`derea num`rului depasageri a determinat cre[tereanum`rului de trimiteri po[tale. Fap-tul c` autocarele dispun de remor-ci a ajutat [i \n perioada s`rb`torilor,când pasagerii au foarte multebagaje, iar noi am putut prelua

astfel \ntregul surplus. De alt fel, situa -]ia de la sfâr[it de an a devenitclasic` pentru noi. |n luna decem-brie, românii vin spre ]ar` \ncepândcu data de 15, iar din 2 ianuarie pân`spre 20 ianuarie, se \ntorc \n ]`rileunde muncesc. Suntem aproxi-mativ la acela[i volum de pasageri\n raport cu cel \nregistrat iarna tre-cut`“, a precizat Daniel Micu.

Flot` \nnoit`...

Nu po]i discuta de optimizarea costurilor \n cadrul unei com-panii de transport f`r` a dispunede o flot modern [i sisteme com-petitive de monitorizare a aces-teia. „Chiar dac` flota Atlassibinclude atât autocare dotate cu ta-hograf digital, cât [i analogic, apa -ratura [i softurile de care dispu -nem ne permit gestionarea tutu -ror datelor legate de tahograf \n -tr-o singur` baz` de date. Practic,avem po sibilitatea ca de la centrus` pri mim informa]ii legate deorice [ofer [i ma[in`. Totodat`,avem sistem de urm`rire a floteipe toate ma[inile firmei, inclusivpe autoturisme. La autocare, exist`

Daniel Micu

59ianuarie 2010 ................................................................................................................................

\n plus [i posibilitatea de a comunicaprin mesaje cu [oferii. Sco pul prin-cipal este acela de a reduce cos-turile“, a precizat Daniel Micu.

La sfâr[itul anului trecut, Atlas-sib a achizi]ionat un nou lot deautovehicule, iar cele 15 autocareMercedes-Benz au intrat imediat\n pâine contribuind la asigurareacapacit`]ii necesare de transportpentru volumul crescut al pasage -rilor \n aceast` perioad`. Modelulachizi]ionat este Mercedes-BenzTourismo, cu motor EURO 4, având408 CP, capacitate de 48 de locuri,cu dot`ri clasice pentru transportulinterna]ional - buc`t`rie, toalet`,instala]ie audio-video...

Atlassib utilizeaz` autocarele,\n medie, [apte ani pe curse inter-na]ionale, iar achizi]ionarea seface, \n general, prin leasing pecinci ani.

„Ini]ial, ne-am dorit s cump r mautocare noi \n prima parte a anu-lui, \ns` am \ntârziat decizia, luând\n considerare contextul econo -mic. Nu sunt primele autocareMer cedes-Benz Tourismo achi -zi]ionate. Multe dintre cele pe carele aveam deja \n parc au dep`[it

1,5 milioane km parcur[i [i s-au com-portat foarte bine. La noi, auto-carele parcurg peste 250.000 kmpe an [i, astfel, fiabilitatea esteun element important, iar EvoBusne-a oferit condi]iile cele mai apro -piate de solicit`rile noastre“, a de -clarat directorul general Atlassib.

... de la dealeriromâni

Este notabil faptul c`, \n ulti-ma perioad`, Atlassib a decis s`colaboreze direct cu reprezen-tan]ele din România ale pro-duc`torilor de autocare.

„Dealerii din România s-au dez-voltat \n ultima vreme [i au ajunsla un nivel care le permite s` pro -pun` oferte asem`n`toare cu celedin str`in`tate. {i \n 2010 sper`ms` achizi]ion`m autocare cel pu]inla nivelul anului trecut. Sper`m s`intr`m \n normalitate \ntr-o perioad`scurt` de timp [i s` putem trecela dezvoltare. Vom \ncerca s` neintensific`m prezen]a pe liniileintracomunitare. Dorim s` nep`str`m pozi]ia pe pia]`, s` dez-volt`m serviciul de mesagerie [iactivitatea de transfer electronicde bani (serviciu lansat anul tre-cut)“, a explicat Daniel Micu.

„Pira]ii“ \[i iau(mai mult caoricând) partea

Un subiect vechi, dar aparentf`r` rezolvare, afecteaz` puternictransportul rutier de persoane.

„Ast`zi, tarifele practicate pen-tru transportul interna]ional suntnejustificat de mici, iar acest lucrueste influen]at \n primul rând deconcuren] . Sunt numeroase firme,nou ap`rute, care practic` pre]uride dumping. Sunt firme cu 1 - 3 auto-care, ce men]in aceast` presiunepe pia]`, mai ales pe rela]iile deItalia [i Spania.

Noi nu am intrat niciodat \n joculsc`derii pre]urilor [i \ncerc`m s`men]inem pe aceste rela]ii ta rifelela limita inferioar`, r`mânând, to -tu[i, rentabili“, a precizat Daniel Micu.

|ncasarea banilor f`r` docu-mente justificative, plata salariilor„la negru“, nerespectarea timpilorde conducere [i odihn` pentru[oferi - sunt câteva dintre practi-cile utilizate de pira]i pentrumen]inerea tarifelor la un nivel câtmai sc`zut.

„Timpii de conducere [i odihn`reprezint` un motiv important deconcuren]` neloial`, \n condi]iile\n care sunt multe firme ce nurespect` aceste prevederi. Atlas-sib a realizat investi]ii importante\n acest sens. Avem puncte de schim -bare a [oferilor la Arad, Pa dova,Barcelona... Sunt eforturi realizate\n timp, iar \n punctele importante,dispunem de baze proprii pentrua avea costuri reduse legate desta]ionarea [oferilor acolo. Dinp`cate, pirateria a \nflorit [i con-tinu` s` se dezvolte. Ast`zi, dis-cut`m de 50-60 de transportatoricare au autocare [i desf`[oar`curse de linie \n regim de curseocazionale. Practica este vecheiar rezolvarea nu dep`[e[te nivelulde inten]ie declarativ`. Acestefirme merg cu trei [oferi de la uncap`t la cel`lalt al traseului, iarbanii sunt \ncasa]i de la pasagerila ie[irea din ]ar`.

Pân` când autorit`]ile statu-lui nu vor lua m`suri reale pentrustoparea acestui fenomen, trans -portatorii corec]i vor avea de sufe -rit. |n plus, exist` [i acel trans-port realizat cu autoturisme de8+1 locuri, nereglementat sub nicio form`, care este extrem der`spândit, acaparând aproximativ20-25% din pia]`“, a precizatdirectorul ge neral Atlassib.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

|n ciuda tuturorproblemelor, la oraactual`, Atlassib este unadintre marile companiieuropene de transport. Pecursele interna]ionale,compania dispune de 186de autocare, având peste500 de [oferi [i un num`rtotal de 1.400 deangaja]i. La nivelul\ntregului holding,Atlassib are aproximativ500 de autocare [iautobuze [i aproape5.000 de angaja]i.

Devoltarerentabil`

INTER

VIU

60 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

Cândva un r`sf`]at,din punct de vedereal profitabilit`]ii,\ntre celelalte tipuride transport,segmentul curselorinterna]ionale depasageri a cunoscut\n ultimii ani presiuniimportante, care facca veniturile s`acopere cu tot maimare dificultatecosturile. Curseaeriene low-cost,pre]ul motorinei,concuren]aputernic`, \n specialpe destina]ii caItalia [i Spania [i, \n2009, crizaeconomic` au marcatputernic modul \ncare transportulinterna]ional depasageri esteorganizat. Desprecum arat` ast`zilogistica pe acestsegment, amdiscutat cu Drago[Anastasiu, directorgeneral al GrupuluiTouring Eurolines.

„|n 2010, vom investi \n \nnoirea flotei, cel tâ rziu \n aprilie“.

Ziua Cargo: Cum arat`ast`zi transportul interna]ional de pasageri?Drago[ Anastasiu: Transportul

interna]ional a suferit o sc`dere \n2009. Noi am reu[it, \n medie, s`men]inem aproximativ acela[i tarifde transport anul trecut, fa] de 2008,dar a existat o diminuare a volumu-lui de pasageri [i, astfel, am \nre -gistrat \n 2009 o sc`dere a \ncas rilorcu 15-18%, fa]` de 2008. Tarifelenu le puteam sc`dea pentru c` [ia[a sunt la limita acceptabilului.

Anul trecut, am observat ofluctua]ie mai mic` a volumelor

mit` destina]ie, având clien]i din -tr-o anumit` regiune a ]`rii, per-mite acestor firme s` reziste. Dinpunctul meu de vedere, nu dis-cut`m despre o afacere s`n`toa -s`, fiind destul de vulnerabil`. Deexemplu, apari]ia unei linii aerienelow-cost \n acea regiune ar puteafi fatal`. Oricum, merit` s` fieaprecia]i cei care ofer` servicii decalitate [i reu[esc s` se concentre -ze pe anumite segmente.

De altfel, am sesizat o sc`derea volumului de pasageri \n specialla nivelul ora[elor mari, care dis-pun de linii aeriene. Este frustrant

s` vedem companii aeriene, unelede stat, ce practic` tarife mici [ia nun]` la sfâr[it de an pier deri im-portante, iar unele chiar dau faliment,dar pe timpul func]io n`rii preiauc`l`tori de la noi. Nimeni nu poatecrede c la 40 de euro Bucure[ti-Ma -drid po]i face o afacere s`n`toas`cu avionul. Exis t`, \n continuare,discriminare \ntre diferitele mo -duri de transport, iar autocaruleste cel mai lovit.

Cum a]i f`cut fa]` reducerii \ncas`rilor?Am reu[it \n 2009 s` realiz`m

o activitate mai profitabil` decât\n 2008. Chiar dac` cifra de afa ceria sc`zut, noi ne-am eficientizat

de pasageri, fa] de al]i ani. Aveam,de exemplu, cre[teri foarte mari\n decembrie [i iulie, iar \n 2009nu au fost atât de importante. Oa -menii nu au mai circulat la fel demult \n perioadele \n care de obi-cei era un trafic foarte aglomerat.

Ast`zi, avem pe pia]` trei tipuride companii de transport inter-na]ional de persoane - cele maricare acoper` pia]a la nivel na]ional[i au curse \n toat` Europa (\nRomânia, sunt dou`), altele mici,care atrag clien]i din toat ]ara, con-centrându-se \ns` pe o singur`destina]ie, iar a treia categorieeste reprezentat` de firme micice ac]ioneaz` la nivel regio nal [iau ca destina]ie \n general Italia.Acest gen de concentrare, pe o anu-

EFICIEN}Ala noi valen]e

61ianuarie 2010 ................................................................................................................................

„Prin condus economic [i un control eficient am redus costurile cu motorina cu 600.000 euro \n 2009“.

printr-o gestiune mai bun` a curse -lor, partenerii din str`in`tate ne-auajutat s le men]inem pline, am rea -lizat transbord`ri... |n plus, mo -torina a fost mai ieftin . Co masareacurse lor a ajutat foarte mult, lucrucare a devenit posibil odat` cuaderarea la UE.

De exemplu, putem realizaRomânia-Budapesta-Pra ga-Berlincu acela[i autocar, sau Bucure[ti-Viena-Frankfurt-Amsterdam, sauBucure[ti-München-Paris.

Am redus flota cu câteva auto-care, dar am realizat o demarcarefoarte clar` \ntre ceea ce \nseamn`logistica transportului interna]ional[i gestiunea flotei de autocare.Partenerii no[tri Eurolines din str`i -n`tate nu au autocare, ci le \nchiri-az`. Este motivul pentru care [i noiam restructurat activitatea, iarautocarele au trecut pe o firm`separat`. Putem deveni foarteprofitabili, organizându-ne acti -vitatea astfel \ncât s` utiliz`m câtmai pu]ine autocare. Partea delogisti c` \nchiriaz` autocarele dela firma care de]ine flota, iar peperioadele de surplus se \nchiri-az` ma[ini de la alte firme. Acestmod de activitate \]i asigur` omare flexibi litate [i po]i ac]ionarepede la c deri de pia] . Avem grijca partenerii no[tri s ofere standar -de de cali tate privind transportulase m` n` toare cu ale noastre. Au -tocarele sunt noi [i inscrip ]ionateEuro lines, [o ferii intr` \ntr-un pro-gram de preg`tire...

A]i p`strat acelea[i destina]ii de transport?Ne-am redus prezen]a pe Italia

[i Spania [i ne concentr m mai multpe Fran]a, Germania, Benelux cu

car. Anul acesta, preg`tim inclusivpachete de training destinate [oferi -lor, pentru condus economic [i sigur.

|n 2010, vom investi \n \nnoireaflotei, cel târziu \n aprilie, iar ser -vice-ul va fi un aspect important\n luarea deciziei. Probabil vommer ge pe autocare cu trei pun]i (peste13 m lungime) [i \nalte, pentru aavea mai mult spa]iu pentru bagaje.

Cum a traversat turismulanul 2009? Ce se va \ntâmpla \n acest an?Au fost mai pu]ini str`ini \n

România, dar, oricum, num`rul eramic [i \n anii trecu]i, astfel c`sc`derea nu este important`. Deasemenea, au fost mai pu]iniromâni care au plecat \n str in`tate,cu 20-30% [i, din p`cate, au fost[i mai pu]ini români care au f`cuttu rism \n ]ara noastr`, cu aproxi-mativ 18%. Nu am putut urmaexemplul Germaniei, care, pe fondulunei reduceri generale a tu -rismului cu 8%, a \nregistrat ocre[tere a tu rismului \n interiorulGermaniei cu 29%. Este nevoiede implicarea statului \n turism [inu cred c` 2010 va aduce cevaspectaculos. Oricum, sper s` avemo u[oar` cre[tere [i sunt sigur c`zona de corporate va cre[te.

Pe partea de transport, nea[teapt` dou` luni foarte grele,iar apoi cred c`, de la jum`tatealunii martie, va fi mai bine. Pe tu -rism, lucrurile se vor dezghe]a.Noi vom avea avantajul faptuluic am investit mult pe zona on-line.|n curând vom avea [i o agen]iede turism virtual`.

|n acest an vom asista laintrarea \n România a unormari companii str`ine?Sunt mai multe companii pu -

ternice ce activeaz` pe pia]a euro-pean` de transport persoane [i\[i preg`tesc intrarea \n România.Dup` 2009 toat` lumea \[i linger`nile, dar oricum, \n Vest sc`derilepe acest sec tor au fost de 4-5%,\n timp ce \n Est s-a ajuns la 30%.Cred c` \n 2010 vor intra una saudou` fir me mari str`ine pe pia]aromâneasc` a transportului de per-soane [i cel mai probabil va fivizat transportul urban.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

cu autocarul [i important este calogistica s` fie bine pus` la punct,autog`rile s` ofere condi]ii bune.La nivel de Eurolines au fost dejadezvoltate hub-uri, gen aeroport,la Strasbourg, Viena, Lyon, Pado-va. Noi avem nevoie de un hub laArad. |ncerc`m s` renun]`m lacursele „anten`“ [i s` avem \nfiecare zi plec`ri din Estul ]`rii spreVest, cu 5-6 autocare [i s` acope -rim \ntregul teritoriu pân` la Arad.

Care au fost investi]iile pe care le-a]i realizat, darcele pe care le-a]i amânat?Am decis s` nu achizi]ion`m

autocare anul trecut, mai mult din

precau]ie, dar [i pentru c` de]inemo flot` destul de tân`r`. Oricum,2009 a fost pentru noi un an maiprofitabil decât 2008. |n anii 2007-2008, am investit foarte mult \nIT [i, astfel, am devenit foarte efi-cien]i, putând reduce [i num`rulangaja]ilor. Am dat foarte pu]inioameni afar`, \ns` am profitat defluctua]ia obi[nuit` de personal,

leg`turi \n Marea Britanie [i Scan-dinavia. Punem accent tot maimult pe rela]ii precum Praga, Bu -dapesta, Viena [i prin parteneriatedezvolt`m acum Grecia, Bulgaria[i Turcia. Rela]iile scurte au fostcel mai pu]in afectate \n aceast`perioad`. Principiul nostru estes mergem din ce \n ce mai aproape,iar restul rela]iilor le putem atingeprin leg`tur`. Hub-urile vor fi uti-lizate tot mai mult \n transportul

iar când cineva a plecat, nu ammai angajat pe nimeni \n locul lui.

|n 2009, am implementat unsistem de fleet management foartebun, care a dus la importante eco -nomii. De exemplu, prin \mbun`t` -]irea modului de condus [i printr-uncontrol eficient, am redus cos-turile cu motorina cu 600.000 euroanul trecut, \n condi]iile \n careavem o medie de 21.000 km par-cur[i pe lun` pentru fiecare auto-

INTER

VIU

62 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

VVOOLLVVOOBBUUSSEESSAAddaappttaa]]ii ppeennttrruu ffiieeccaarreeppiiaa]]` \\nn ppaarrttee

Majorareavânz`rilor,men]inerea cotelorde pia]` \n ]`rileunde lucrurile mergbine, cre[tereaprezen]ei acolo undenu s-au vândutmulte unit`]i,adaptarea la nevoilespecifice ale fiec`rei]`ri prin colaborareacu carosieri localisunt câteva dintredirec]iile de ac]iuneale Volvo Buses,despre care amdiscutat cu MiroslawKrol, director VolvoBuses pentruregiunea de Est.

Ziua Cargo: Anul trecuta fost unul dificil pentruVolvo Buses?Miroslaw Krol: Anul 2009 nu

a fost unul foarte r`u pentru VolvoBuses. Pe regiunea de care r spund,s-au comercializat 536 de unit`]i,reprezentând un plus de 17% fa]`de 2008. Este vorba despre Europade Est, la care se adaug` Israel,Malta, Cipru, Grecia, \n total 19]`ri. Rezultate foarte bune am\nregistrat \n Israel, unde avem oorganiza]ie foarte puternic` [i unimportant carosier, Merkavim.Ungaria [i Grecia au fost, deasemenea, ]`ri \n care am avutrezultate foarte bune. {i \n Ungariacolabor`m cu un carosier, AlfaBusz, care realizeaz` autovehiculeadaptate cerin]elor de pe unele din-tre pie]ele din regiune.

Astfel, Volvo Buses [i-a atinsobiectivele pentru anul trecut.

Grupul Volvo a investit foartemult \n Estul Europei. Fabricanoastr` din Polonia produce \njur de 800 de autovehicule pe an(autobuze [i autocare), cu posibi -litatea dubl`rii capacit`]ii.

Dintre vehiculele comercia-lizate anul trecut, 40% au fostautocare, iar restul autobuzeurbane. Pentru noi, 2009 a fostun an bun \n ceea ce prive[te

63ianuarie 2010 ................................................................................................................................

autobuzele urbane. |n Israel, amavut o important` realizare, cu120 de autobuze urbane vândute,\n Grecia am co mercializat 15 auto-buze, pe o pia]` total` de 55 deunit`]i, iar \n Ungaria am atins anultrecut o cot` de pia]` de peste50%.

Colaborarea cu carosierilocali face parte din strategia Volvo Buses pentru maximizareavânz`rilor?}`rile din Estul Europei au pie]e

foarte sensibile la pre]. Ne dorim,\n primul rând, s` dezvolt`m vân -z`rile de vehicule Volvo complete,dar vom \ncerca s` ne adapt`mcât mai bine la nevoile specificeale fiec`rei ]`ri, s` ne concentr`mpe segmentele potrivite, urban,interurban sau turistic. Practic,acolo unde exist` poten]ial pen-tru produsele complete Volvo,vom alege aceast` cale, iar, pen-tru celelalte pie]e, vom colaboracu carosieri locali.

Avem 19 ]`ri, fiecare cu propri-ile cerin]e. Avem deja rela]ii binedezvoltate cu diferi]i carosieri, iarla ora actual` dezvolt`m unelenoi. Este vorba \n special decarosieri din Spania. Aceast strate-gie ne ofer` posibilitatea de ar`spunde rapid la nevoile pie]ei. Deexemplu, anul trecut am \n]elesc` unele companii de transportinterna]ional \[i doresc autocarecu o capacitate de transport cât maimare, iar noi am venit cu VolvoAyats supraetajat, cu 91 de locuri.

|n 2009, pu]in peste 10% din-tre autovehiculele comercializateau fost produse Volvo 100%, restulfiind realizate \n colaborare cudiferi]i carosieri. Pe viitor, ne dorims` \mbun`t`]im procentul autove-hiculelor produse integral de Volvo.Sigur, dac` lu`m \n considerarefaptul c` Volvo de]ine o parte din-tre ac]iunile Merkavim [i privimprodusele carosierului israelianca fiind Volvo, atunci procentul ardep`[i 50%.

Ce a[tept`ri ave]i de la2010?Ne dorim s dezvolt m prezen]a

noastr` pe pie]ele unde am ob]inutrezultate mai modeste, men]inând,totodat`, cota de pia]` \n ]`rile

unde vânz`rile au mers foarte bine.Ne a[tept`m la rezultate mult maibune \n 2010, fa]` de anul prece-dent, cu un volum al vânz`rilorsuperior cu 12-15%. La aceast`cre[tere, vor contribui [i o serie deservicii pe care le oferim pe lâng`autovehiculul comercializat. Ast-fel, clien]ii no[tri pot beneficia decontracte de service sau serviciide telemetrie.

De asemenea, folosim sinergi-ile rezultate prin colaborarea cu cele-lalte companii Volvo, cum ar fi

Volvo Financial Servi ces sau VolvoTrucks. Totodat`, avem programede preg`tire pentru [oferi, pentruun condus sigur [i economic.

Cum prive[te Volvo Busespia]a din China?

Volvo Buses a luat \n consi -derare dezvoltarea important` pecare o cunoa[te Asia \n ultimavreme. Avem dou` companii joint-venture \n China dedicate pro-duc]iei de autobuze [i autocarepe pia]a local , unde am vândut 2.500de unit`]i \n 2009. Astfel, anul tre-cut, China a acoperit 25% dinvânz`rile la nivel mondial ale VolvoBuses. Deocamdat`, nu ne-am

pus pro blema aducerii \n Europaa unor autobuze realizate \n China.Sunt numeroase aspecte care tre-buie luate \n considerare, legatede logistica unei asemenea abord ri,de reac]ia clien]ilor...

Tehnologiile „verzi“ \[i g`sesc locul \n Europa de Est?Avem la dispozi]ie cea mai

bun` tehnologie hibrid de pe pia]`.Prin folosirea autobuzelor hibridVolvo, se ajunge la o sc`dere a con-sumului de combustibil cu 30-35%,fa]` de un autobuz diesel clasic.Autovehiculul nu a intrat \nc \n pro-duc]ia de serie, dar avem dejacomenzi venite din Luxemburg,Marea Britanie, Norvegia... Acestprodus reprezint` cea mai impor-tant` noutate pentru 2010, iarVolvo Buses preg`te[te [i altesurprize pentru acest an.

Atunci când consumul de com-bustibil [i reducerea emisiilor polu-ante vor deveni priorit`]i pentruclien]ii din Europa de Est, tehnolo-gia hibrid \[i va g`si locul pe pia]`.Oricum, trebuie avut \n vederecostul total de exploatare al unuiase menea autobuz. Practic, \n urmacalculelor pe care le-am rea lizat, prinreducerea consumului de carbu-rant, investi]ia suplimentar` \ntr-un autobuz hibrid este amortizat`\n 4-5 ani de exploatare. Credemc` tehnologia hibrid va fi cea maiutilizat` \n urm`torii zece ani.

Unul dintre produsele de referin]` ale VolvoBuses este modelul 9700,care, \n plus, a fost alesautocarul anului 2008. Care este pozi]ia acestuiautocar pe pia]`? 9700 este un autocar de \nalt`

calitate, iar inten]ia noastr` esteaceea de a-l pozi]iona \n gama detop a autocarelor. Prin acest auto-car, \ncerc`m s` ne asigur`m opozi]ie cât mai bun` pe segmen-tul autocarelor de lux [i nu este vorbadoar de raportul pre]-calitate, ci [ide a crea un impact emo]ionalpozitiv la clien]ii no[tri. Vedemdeja rezultatele [i cred c` 9700va deveni \n urm`toarea perioad`un autocar de referin]`.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

EV

EN

IMEN

T

64 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

A nul 2009, caracterizatprin \nghe]area vân -z`rilor de vehiculecomerciale, a l`sattimp pentru definirea

de noi strategii, stabilirea de noicolabor`ri, practic fiind vorbadespre pozi]ionarea cât mai avan-tajoas` pe o pia]`, care a devenitmai sensibil` ca niciodat` la pre]ulde achizi]ie. Astfel, s-au creatleg`turi care, cu doi ani \n urm`,ar fi p`rut nefire[ti.

{i totu[i, dincolo de nevoia dea vinde a unui dealer de autove-

hicule, de starea actual` a pie]ei,care pare c` a limitat, semnifica-tiv, accesul pentru produsele pre-mium, nu putem s` nu remarc`m,\nc` o dat`, tenacitatea pro-duc`torilor turci.

Practic, nu discut`m de expe -rimente, ci de intr`ri pe pie]eleeuropene foarte bine calculate.Cu câ]iva ani \n urm`, Otokar aadus \n România modelul Navigo,un midiautocar destinat celui maidinamic segment de pia]` la aceavreme - transportul interurban.Ast`zi, gama de produse a fost

l`rgit` c`tre segmentul urban, iarprodusele r`spund precis nevoilorpie]ei. |n aceste condi]ii, nu mai pu -tem vorbi despre o surpriz` a tuncicând discut`m despre colaborareaOtokar - MHS Truck & Bus. Produ -c`torul turc ofer produse cu [ansemari de a fi comercializate \n ]aranoastr`, iar MHS Truck & Bus vinecu o re]ea de vânzare [i service binepus` la punct.

„Otokar este noul brand comer -cializat de c`tre MHS Truck & Bus,ce completeaz` gama de auto-buze [i autocare MAN. Practic,

Mutarea

OTOKAR

La \nceputul acestuian, MHS Truck & Busa anun]at oficial\nceperea colabor`riicu produc`torul turcOtokar, prin aceast`ac]iune l`rgindu-[isemnificativ gama deproduse destinatetransportului depersoane.

65ianuarie 2010 ................................................................................................................................

gama de produse Otokar estecomplementar` autovehiculelorMAN [i Neoplan [i, astfel, sper`ms` intr`m pe segmente pe carenu am fost prezen]i pân` acum.Sper`m ca, \n 2010, s` mearg`m`car segmentul urban. Din punctde vedere al reprezent`rii Otokar\n România, partea de service [ipiese de schimb a fost deja rezol-vat`, fiind primele elemente pecare le-am avut \n vedere. MHS Truck& Bus este importator pentruOtokar [i vom utiliza propria re]eapentru vânz`ri [i after-sales“, aprecizat Florin Tudor, Bus Sales Ma -nager MHS Truck & Bus.

Kent la 170.000de euro

Unul dintre modelele cu marepoten]ial de a fi comercializat esteKent 290LF, un autobuz urban de12 m, cu podea complet coborât`[i caracteristici tehnice menite s`

\i permit` participarea la orice lici-ta]ie - nu lipsesc motorul Deutz de290 CP, \ncadrându-se \n standardulEEV (superior EURO 5) pri vind e -misiile poluante, suspensiile pneu -matice, transmisia automat`, ac -cesi bilitatea bun` prin trei u[i late -rale duble...

„Cei de la Otokar au reu[it,prin proiect [i materialele folosite,s` ob]in` pentru modelul Kent omas proprie foarte mic , de 10.400t. Pre]ul pentru acest model estede aproximativ 170.000 de euro, fiindinfluen]at de dot`rile cerute declient“, a ar`tat Florin Tudor.

Autobuzul a fost deja prezen-tat la câteva regii de transport local,iar a[tept`rile sunt destul de mari.

„Autobuzul a fost prezentat laIa[i, unde regia de transport \[ipropune s` achizi]ioneze anulacesta autobuze [i s-a cerut ca,\nainte de licita]ie, s` aib` posibi -litatea de a testa produsul. Amrealizat prezent`ri [i la Bac`u.Dac` licita]iile privind achizi]iilepublice de autobuze vor avea fina -litate, este posibil ca Otokar s`ating` cel pu]in 50% din vânz`rileMHS Truck & Bus pe partea detransport persoane“, a explicatFlorin Tudor.

Nici celelalte modele realizatede produc`torul turc nu vor fi negli-jate de c`tre reprezentan]ii MHSTruck & Bus, iar faptul c` pose soriide Otokar au la dispozi]ie o re]eade service-uri este deja un impor-tant avantaj.

„Otokar este cunoscut \n Româ-nia pentru modelul Navigo, care s-avândut \n anii trecu]i [I, ast`zi, \lprimim \n service-ul nostru. Nebucur` faptul c` este deja un parccirculant \n România [i am obser-

vat c` exist` o p`rere foarte bun`legat` de produsele Otokar \n rân-dul celor care le utilizeaz . Este nota-bil c` un produs ce, la un momentdat, nu a mai primit suport serv-ice, s fie atât de bine privit de c`treclien]i, care doresc s` continuecu aceea[i marc`. |n cursul anu-lui trecut, am preluat 17 autovehiculemodelul Navigo, care existau deja\n România, [i am vândut dou`dintre ele. Ast`zi, cei care cump`r`activeaz` pe segmente care nureprezint` ]inta noastr` obi[nuit`,cum ar fi companii care \[i trans-port` proprii angaja]i“, a spusFlorin Tudor.

Un model inovator este OtokarCentro, propus ora[elor mici. Acestmini autobuz poate transporta 22de pasageri, \n condi]ii adaptatenevoilor urbane. Are sub [ase me -tri lungime [i un motor de 146 CP.

Radu BORCESCUradu.borcescu@ziuacargo.ro

Fi[` tehnic`Kent 290LF

� Dimensiuni (L/l/\):12.000/2.540/3.165 mm

� Motor: Deutz EEV

� Nr. cilindri: 6

� Cilindree: 7.150 cmc

� Putere maxim`: 290 CP la 2.100 rpm

� Cuplu maxim: 1.200 Nm la 1.050 - 1.650 rpm

� Nr. scaune: \ntre 26 [i 33

� Masa total`: 17.990 kg

� Cutie de viteze: automat`Voith

� Suspensii: pneumatice

� Sistem de frânare:pneumatic, cu discuriventilate fa]`/spate, ABS, ASR

� Rezervor combustibil: 300 l.

Fi[` tehnic`Centro

� Dimensiuni (L/l/\):5.890/2.130/2.750 mm

� |n`l]ime interioar`: 1.920 -2.200 mm

� Motor: tip Common Rail

� Nr. cilindri: 4

� Cilindree: 2.998 cmc

� Putere maxim`: 146 CP la3.500 rpm

� Cuplu maxim: 350 Nm la1.400 - 2.800 rpm

� Capacitate de transport:22 pasageri

� Masa total`: 5.800 kg

� Rezervor combustibil: 105 l.

66 ................................................................................................................................ ianuarie 2010

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

„C`l`torului \i [adebine cu drumul“, dar

asta doar dac` are drumuri def`cut. Aceast` perioad` seanun]` a fi una foarte lini[tit`din punctul de vedere alc`l`toriilor. Pentru aceia carevor pleca la drum \n interes deserviciu, principala grij` pe carear trebui s` o aib` este aceeade a verifica starea tehnic` ama[inii [i de a nu ap`sa preatare pedala de accelera]ie.

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

Se anun]` \n acestinterval câteva c`l`torii

\n interes de serviciu, unelechiar la lung` distan]`, pestehotare. Vi se va p`rea c` timpulse contract` [i c` nu mai reu[i]is` rezolva]i nimic din ceea cev-a]i propus. Nu v` speria]i deaceast` senza]ie: cu mult`rabdare ve]i pune lucrurile lapunct [i \n timp util. Discre]iaeste punctul dumneavoastr`forte \n aceast` perioad`.

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

A]i \nceput anul a[acum v` place - mereu

pe drumuri. {i ve]i continua [i \naceast` perioad` s` face]i multec`l`torii, cele mai multe derelaxare. |ncerca]i s` nu cheltui]iprea mult [i, cel pu]in \n acestinterval de timp, nu face]iinvesti]ii riscante [i nici nu da]ibani cu \mprumut... este posibils` fi]i obliga]i s` trece]i acestesume la pierderi definitive.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

R`sufla]i u[ura]i c` nutrebuie s` face]i prea

multe drumuri \n aceast`perioad`. Trebuie s` ave]i \ns`mult` grij` de s`n`tateadumneavoastr`. Atât la serviciucât [i acas` este posibil s` apar`conflicte: dac` ave]i ceva despus, spune]i cu voce tare! Artrebui s` v` fie de ajutor, având\n vedere c` nu poate s`ghiceasc` nimeni dac` [i de cesunte]i nemul]umi]i...

LEU (23 iulie - 22 august)

Este o perioad`marcat` de multe

drumuri, [i lungi, [i scurte. Nuv` pierde]i cu firea, c`uta]iresursele necesare - este foarteimportant s` rezista]i la stresuldin acest interval de timp [iroadele financiare nu vor\ntârzia s` apar`. La volan,trata]i-i cu foarte mult` r`bdarepe ceilal]i parteneri de trafic -mul]i v` vor da b`t`i de cap, dare mai bine s`-i ignora]i.

FECIOAR~ (23 august- 22 septembrie)

Nu este o perioad` \ncare ve]i c`l`tori prea

mult. |n schimb, \n acestinterval de timp, ve]i munci dingreu, lucru care \ns` nu v`deranjeaz` foarte tare, pentruc` asta v` place s` face]i celmai mult. Totu[i, nu neglija]ipartea de relaxare: programa -]i-v` ie[iri periodice \mpreun` cufamilia - v` vor reconforta [i v`ve]i aminti mult` vreme cu

pl`cere aceste momente.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

Câteva drumurineprev`zute v` vor aduce

o anumit` stare de disconfort,\ns` ve]i trece peste acestemomente cu elegan]`. Pân` laurm`, dac` tot trebuie s`pleca]i, de ce s` nu [i profita]ide locurile care sunt de v`zut?Dar nu v` neglija]i starea des`n`tate, odihni]i-v` cât maimult [i \ncerca]i s` nu cheltui]i\n exces - ulterior va trebui s`

face]i economii drastice.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Nu este o perioad`favorabil` pentru c`l`torii. Maimult, \n acest interval de timp,vor ap`rea tot soiul de conflicteatât la serviciu, cât [i acas`.Dac` sunte]i for]a]i s` pleca]i ladrum, face]i tot posibilul, lavolan, s` respecta]i cu stricte]eregulile de circula]ie [i, sub nicio form`, nu ap`sa]i prea tarepedala de accelera]ie sau pune-]i-v` m`car centura de siguran]`.

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

Aceast` perioad` st`sub semnul

irascibilit`]ii. Mai mult caniciodat`, pare ca nimeni s` nuv` \n]eleag`. |ncerca]i s`aborda]i cu r`bdare toateprovoc`rile, \n special la serviciu,dar trebuie s` ave]i grij` [iacas`. Din punct de vedere alc`l`toriilor, se anun]` uninterval de timp foarte lini[tit -doar drumuri scurte, majoritatea\n interes de serviciu.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Nu se \ntrev`d drumuri\n aceast` perioad`, dar

dac` este nevoie s` lua]i deciziade a pleca \ntr-o c`l`torie, face]iacest lucru pe baza intui]iei demoment - nu ve]i da gre[ \n ale -gerea dumneavoastr`. De altfel,intui]ia fantastic` [i organizareairepro[abil` v` vor aduce nume -roase realiz`ri \n plan profesional,urmate apoi de rezultate foarte

bune [i \n plan financiar.

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

V` face]i deja planuride vacan]`, \ns` va trebui

s` a[tepta]i câteva luni pentru av` vedea visul cu ochii. Reveni]icu picioarele pe p`mânt - estemomentul s` \nv`]a]i lec]iar`bd`rii. Pentru dumneavoastr`,acest interval de timp st` subsemnul \nceputului uneidezvolt`ri importante \n planprofesional [i, \n special, subaspect financiar. Câteva drumuriscurte, de rutin`.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Ve]i face câtevadrumuri \n interes de

serviciu \n acest interval [i, de[iresim]i]i o nevoie acut` de ie[irirelaxante al`turi de familie [iprieteni, ve]i renun]a s` v`face]i planuri \n acest sens,pentru a evita crearea deblocaje financiare. De altfel,aspectul financiar dificil v` vaaduce o mul]ime de probleme,mergând pân` la conflicte cupersoanele apropiate.

15 ianuarie - 15 februarie 2010

IHO

RO

SCO

P D

E C

~L~

TO

RIE